Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Duritatea este rezistena la penetrare opus de un corp solid unei aciuni mecanice
penetrante exterioare. Aceast rezisten se poate manifesta fa de aciuni de lefuire, zgriere,
tocire prin utilizare repetat . La uneltele ascuite, este rezistena la tocire a muchiilor tietoare.
La determinarea duritii materialelor se iau n considerare mrimea urmelor produse de un corp
de penetrare numit penetrator, caracterizat printr-o anumit form i dimensiune, i fora ce
acioneaz asupra acestuia.
Metodele de determinare a duritii, n funcie de viteza de acionare a forei asupra
penetratorului, se clasific n metode statice, la care viteza de acionare se situeaz sub 1 mm/s,
i metode dinamice, pentru care viteza de acionare depete aceast valoare.
Metodele statice i dinamice se deosebesc ntre ele, n principal, prin forma
penetratorului, condiiile de lucru, dimensiunile caracteristice ale urmelor lsate de penetrator n
material i modul de evaluare a duritii. Metodele frecvent utilizate la determinarea duritii i
caracteristicilor sunt cuprinse n tabelul 2.15.
Tabelul 1.
HB, cnd se folosete ca penetrator o bil din carbur de wolfram. Metoda const din
imprimarea, cu o for F, a unei bile de diametru prescris D, perpendicular pe suprafaa piesei de
ncercat. Bila utilizat ca penetrator trebuie s aib o duritate cu minimum 70 % mai mare dect
duritatea materialului de ncercat.
Duritatea Brinell HB se exprim prin raportul dintre fora aplicat F i suprafaa calotei
sferice S a urmei remanente lsate de penetrator dup ndeprtarea lui de pe materia: HB = F/S
Duritatea Brinell HB se folosete ca o valoare convenional ce nlocuiete folosirea unitii de
msur daN/mm2.
Suprafaa calotei sferice se calculeaz pornind de la diametrul d al bazei acesteia, msurat
cu lupa, la microscop sau prin proiectarea urmei pe ecranul aparatului destinat ncercrii, astfel:
Din figura 2.39, reiese c aceast similitudine este satisfcut numai dac unghiul este
identic pentru toate urmele obinute la ncercarea unui anumit material. Din triunghiul AOB
rezult:
Unghiul la vrf al penetratorului, msurat ntre dou fee opuse, este de 1360 i a fost ales
de aa manier nct s se stabileasc o legtur cu duritatea Brinell (fig. 2.41). Duritatea Vickers
se determin cu relaia:
HV = F/S