Teste grila - Cardiologie D.

Corectiei dereglarilor volumului

1. CS. Patologie cardiaca, de snge circulant
caracterizata prin dilatarea majora E. Administrarii de agenti
a tuturor camerelor cordului cu vasopresori
asocierea hipertrofiei moderate a 6. CS. n socul cardiogen,
miocarduiui: Dopamina n doze mici nu provoaca:
A. Cardiomiopatie dilatativa A. Dilatarea arterelor coronariene
B. Cardiomiopatie hipertrofica B. Dilatarea arterelor cerebrale
C. Cardiomiopatie restrictiva C. Dilatarea arterelor renale
D. Infarct miocardic D. Stimularea receptorilor
E. Miocardita difuza dopaminergici
2. CS. Patologie cardiaca, E. Stimularea alfa receptorilor
caracterizata prin hipertrofia 7. CS. Care este simptomul
ventriculara stnga cu diminuarea dominant al insuficientei cardiace
volumului sistolic: cronice pe stnga:
A. Cardiomiopatie dilatativa A. Tusea
B. Cardiomiopatie hipertrofica B. Hemoptizia
C. Cardiomiopatie restrictiva C. Dispneea
D. Infarct miocardic D. Astenia
E. Miocardita E. Respiratia Cheyne-Stokes
3. CS. Patologie a miocardului 8. CS. Ce simptom nu este
caracterizata prin dereglarea functiei caracteristic pentru staza venoasa:
diastolice n urma fibrozei accentuate: A. Cianoza rece si generalizata
A. Cardiomiopatie dilatativa B. Edeme generalizate
B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Icter
C. Cardiomiopatie restrictiva D. Hipertensiunea arteriala
D. Infarct miocardic
E. Hipertensiunea venoasa
E. Miocardita
9. CS. Pentru insuficienta cardiaca
4. CS. Principala veriga
pe dreapta este caracteristic:
patogenetica n dezvoltarea cordului
pulmonar cronic este:
A. Turgescenta jugularelor
A. Hipertensiunea arteriala B. Accentuarea pulsatiei arterelor
B. Hipotensiunea arteriala carotide
C. Hipertensiunea pulmonara C. Accentuarea pulsatiei arterelor
D. Cresterea presiunii venoase femurale
E. Nici una din aceste variante D. Absenta pulsatiei pe arterele
5. CS. Profilaia socului cardiogen radiale
din infarctul miocardic acut consta n E. Pulsatia venelor membrelor
urmatoarele, cu exceptia: inferioare
A. Reducerii intervalului de 10. CS. Care este criteriul ce sta la
debut a infarctului miocardic acut- baza clasificarii insuficientei cardiace
spitalizare NYHA
B. Aplicarii terapiei trombolitice A. Tahicardia
ct mai precoce B. Dispneea
C. Profilaxiei si corectiei C. Bradicardia
dereglarilor de ritm D. Astenia
E. Tusea
11. CS. Ce preparate reduc C. La 8-10 ore de la debut, atinge
presarcina si scad tensiunea un maxim la 36-48 ore si revine la
hidrostatica n capilarele pulmonare: normal n 5-7 zile
A. Analgezice opioidee D. La 5 ore de la debut, atinge un
B. Diuretice maxim la 6 ore si revine la normal
C. Adrenomimetice n 2 zile
D. Bronholitice E. Creste la 5 ore de la debut,
E. Antiinflamatoare nesteroidene atinge un maxim la 2ore si revine
12. CS. Selectati cauza principala a la normal n 2 zile
anginei pectorale: 17. CS. Cea mai efectiva metoda a
A. Stenoza aortica nlaturarii durerii n infarct miocardic
B. Hipertensiunea arteriala acut este:
C. Ateroscleroza coronariana A. Administrarea nitratilor
D. Cardiomiopatia hipertrofica B. Analgezice neopioidee
E. Hipertireoidia C. Anagezice opioide
13. CS. Localizarea tipica a durerii D. Neuroleptanalgezia
anginoase E. Administrarea beta-
A. Precordial adrenoblocantelor
B. Epigastru 18. CS. Hipertensiunea arteriala este
C. Retrosternal definita ca o depasire a valorilor
D. Interscapular tensiunii arteriale sistolice si diastolice
E. Umarul stng mai mult de:
14. CS. Semnul caracteristic pe A. 130/80mmHg
electrocardiograma n acces de angina B. 140/90mmHg
pectorala este: C. 150/100mmHg
A. Unda P bifazica D. 160/100mmHg
B. Modificarile segmentului ST E. 155/110mmHg
C. Unda P negativa 19. CS. Valorile tensiunei arteriale
D. Modificarile segmentului PQ sistolice 160-179 mmHg si tensiunei
E. Modificarile complexului QRS arteriale diastolice 100-109 mmHg
15. CS. Nu este contraindicatie sunt caracteristice pentru:
absoluta a efectuarii testului de A. Hipertensiunea arteriala gradul I
efort, n caz de: B. Hipertensiunea arteriala gradul
A. Infarct miocardic acut II
B. Angina pectorala instabila C. Hipertensiunea arteriala gradul
C. Hipertensiune arteriala III
sistemica D. Hipertensiune arteriala sistolica
D. Endocardita infectioasa izolata
E. Tulburari severe de ritm cardiac E. Distonie nerovegetativa de tip
16. CS. Creatinfosfochinaza, n hipertonic
infarctul miocardic acut se majoreaza: 20. CS. Care este efectul
A. La 2 ore de la debut, atinge un advers, specific furosemidului,
maxim la 12 ore si revine la normal administrat pe termen lung n
n 1-2 zile tratamentul hipertensiunei arteriale:
B. La 4-8 ore de la debut , atinge A. Manifestari alergice
un maxim la 36-48 ore si revine la B. Vasculite
normal n 3-5 zile C. Nefrita interstitiala
D. Ginecomastie
E. Diminuarea libidoului
21. CS. Numiti afirmativ ce nu se
refera la pericard:
A. Fixarea si limitarea miscarilor
excesive ale inimii
B. Reducerea frictiunii inimii fata
de structurile vecine
C. Limitarea dilatarii acute a
cordului
D. Participarea la distribuirea si
egalizarea fortelor hidrostatice a
celor doi ventriculi
E. Functia de pompa
22. CS. La bolnavii cu stenoza
mitrala cu decurgere asimptomatica
strategia tratamentului prezinta:
A. Valvuloplastia cu balon;
B. Tratamentul cu anticoagulante;
C. Restrictia de sare si administrarea
diureticelor;
D. Comisurotomia pe cord nchis;
E. Comisurotomia pe cord deschis;
23. CS. Simptomul cel mai
frecvent n clinica miocarditei de
orice etiologie este:
A. Dispneea;
B. Cardialgia;
C. Palpitatiile;
D. Sincopa;
E. Fatigabilitatea
24. CS. Debutul reumatismului
articular acut apare:
A. La 1-5 saptamni de la o
infectie streptococica faringiana
B. La 1-2 zile dupa supraraciala
fara legatura cu infectia
C. La 2-3 luni dupa gripa
D. La 1 an de la nceputul
manifestarilor sindromului articular
E. La 2-3 ani dupa herpesul
suportat
25. CS. Manifestarile articulare
ale reumatismului articular acut se
caracterizeaza prin:
A. Caracterul "migrator" al
poliartritei
B. Afectarea asimetrica a
articulatiilor mari
C. Afectarea simetrica a
articulatiilor mici
D. Durata durerilor mai mult de 4
saptamni
E. Durata durerilor pe parcursul a
2-3 luni
26. CS. Reumatismul articular
acut, de regula, se manifesta prin:
A. Leucocitoza neutrofila;
B. Anemia hipocroma;
C. VSH 60-80 mm/ora;
D. Leucopenia moderata;
E. Micsorarea titrelor ASL-O; ASK,
ASG.
27. CS. Valorile titrelor de
anticorpi antistreptococici si
dinamica lor:
A. Nu reflecta gradul de activitate
al reumatismului
B. Reflecta indirect gradul de
activitate al reumatismului
C. Nu reflecta gradul de
sensibilitate cu antigenii
streptococici
D. Nu se modifica n dinamica
E. Nu este criteriu de diagnostic
28. CS. Cel mai important semn
electrocardiografic al blocului
atrioventricular gradul I este:
A. Prelungirea intervalului P-Q (R)
mai mult de 0,20 sec.
B. Prelungirea duratei complexului
QRS mai mult de 0,12 sec.
C. Disocierea completa a ritmului
atrial (P) si cel venrticular (QRST)
si micsorarea frecventei
contractiilor ventriculare mai putin
de 60-30 min
D. Lipsa unor complexe
ventriculare QRST
E. Devierea axei electrice cordului
spre stnga
29. CS. Cel mai important semn
electrocardiografic al blocului
atrioventricular gradul II este:
A. Prelungirea intervalului P-Q (R)
mai mult de 0,20 sec.
B. Prelungirea complexului QRS
mai mult de 0,12 sec.
C. Disocierea completa a ritmului
atrial (P) si cel ventricular (QRST)
si micsorarea frecventei
contractiilor ventriculare mai putin
de 60-30 / min
D. Decaderea unor impulsuri
atriale, n timp ce celelalte sunt
conduse
E. Devierea axei electrice cordului
spre stnga
30. CS. Cel mai important semn
electrocardiografic al blocului
atrioventricular gradul III este:
A. Prelungirea intervalului P-Q (R)
mai mult de 0,20 sec.
B. Prelungirea duratei complexului
QRS mai mult de 0,12 sec.
C. Disocierea completa a ritmului
atrial (P) si cel ventricular (QRST)
si micsorarea frecventei
contractiilor ventriculare mai putin
de 60-30 / min
D. Lipsa unor complexe
ventriculare QRST
E. Devierea axei electrice cordului
spre stnga
31. CS. Caracteristica anginei
pectorale clasa I conform clasificarii
canadiene prezinta:
A. Activitatea tipica obisnuita nu
provoaca angina; aceasta apare la
efort intens
B. Angina apare la urcatul scarilor
rapid sau la mers rapid
C. Angina apare la efortul de mers
obisnuit, sau la urcatul scarilor n
conditii normale
D. Angina poate fi prezenta si n
repaos
E. Angina lipseste
32. CS. Caracteristica anginei
pectorale clasa II conform
clasificarii canadiene prezinta:
A. Activitatea tipica obisnuita nu
provoaca angina; aceasta apare la
efort intens
B. Angina apare la urcatul scarilor
rapid sau la mers rapid
C. Angina apare la efortul de mers
obisnuit, sau la urcatul scarilor n
conditii normale
D. Angina poate fi prezenta si n
repaos
E. Angina lipseste
33. CS. Caracteristica anginei
pectorale clasa III conform
clasificarii canadiene prezinta:
A. Activitatea tipica obisnuita nu
provoaca angina; aceasta apare la
efort intens
B. Angina apare la urcatul scarilor
rapid sau la mers rapid
C. Angina apare la efortul de mers
obisnuit, sau la urcatul scarilor n
conditii normale
D. Angina poate fi prezenta si n
repaos
E. Angina lipseste
34. CS. Caracteristica anginei
pectorale clasa IV conform
clasificarii canadiene prezinta:
A. Activitatea tipica obisnuita nu
provoaca angina; aceasta apare la
efort intens
B. Angina apare la urcatul scarilor
rapid sau la mers rapid
C. Angina apare la efortul de mers
obisnuit, sau la urcatul scarilor n
conditii normale
D. Angina poate fi prezenta si n
repaos
E. Angina lipseste
35. CS. Selectati semnele clinice
caracteristice pentru tahicardie
supraventriculara paroxistica:
A. Ritmul cordului regulat, 90
batai/min
B. Ritmul cordului regulat, 120
batai/min
C. Ritmul cordului regulat, 220
batai/min
D. Ritmul cordului neregulat
E. Deficit de puls
36. CS. Selectati preparatul optim
pentru tratamentul tahicardiei sinusale
n insuficienta cardiaca:
A. Aminofilina
B. Propranololul
C. Digoxina
D. Verapamilul
E. Dopamina
37. CS. Selectati preparatul optim
pentru tratamentul extrasistoliei pe
fond de tahicardie si suprasolicitarea
atriului stng:
A. Digoxina
B. Hidroclorotiazida
C. Furosemida
D. Propranalolul
E. Aminofilina
38. CS. n ce forme de blocuri se
intlneste puls aritmic:
A. Bloc atrio-ventricular gradul I
B. Bloc atrio-ventricular gradul II, tip
Mobitz I
C. Bloc atrio-ventricular gradul II, cu
conducerea 2/1
D. Bloc atrio-ventricular complet
E. Bloc de ramura stnga fasciculul
His
39. CS. Dimensiunile cordului n
cardiomiopatie dilatativa sunt:
A. ntotdeauna normale
B. ntotdeauna deplasate
C. Deplasate spre stnga
D. Deplasate spre dreapta
E. Pot fi att majorate ct si normale
40. CS. Dimensiunile cordului n
cardiomiopatia hipertrofica:
A. ntotdeauna normale
B. ntotdeauna majorate
C. Majorate spre stnga
D. Majorate spre dreapta
E. Pot fi att majorate ct si normale
41. CS. Care este metoda de baza n
diagnosticul cardiomiopatiilor:
A. Electrocardiografia
B. Investigatiile de laborator
C. Fonocardiografia
D. Ecocardiografia
E. Radiografia toracelui
42. CS. Pentru hipertensiunea
arteriala esentiala este caracteristica:
A. Prezenta anamnezei ereditare
B. Lipsa anamnezei ereditare
C. Tabagismul
D. Actvitatea fizica sporita
E. Modul sedentar de viata
43. CS. Crize frecvente de
hipertensiune arteriala sunt
caracteristice pentru:
A. Hipertensiunea arteriala esentiala
B. Pielonefrita cronica
C. Glomerulonefrita cronica
D. Feocromocitom
E. Hipertensiunea renovasculara
44. CS. Hipertensiunea arteriala n
glomerulonefrita cronica este cauzata
de:
A. Insuficienta coronariana cronica
B. Infarctul miocardic
C. Ictusul cerebral
D. Insuficienta cronica cardiaca
E. Insuficienta cronica renala
45. CS. Modificarile vaselor retiniene
sunt caracteristice pentru:
A. Hipertensiunea arteriala
B. Pielonefrita cronica
C. Glomerulonefrita cronica
D. Hipertensiunea renovasculara
E. Schimbarile sunt identice pentru
toate formele de hipertensiune
arteriala
46. CS. Aortografia este o metoda
pretioasa de cercetare n urmatorul tip
de hipertensiune arteriala:
A. Hipertensiunea arteriala esentiala
B. Pielonefrita cronica
C. Glomerulonefrita cronica
D. Hipertensiunea renovasculara
E. Tireotoxicoza
47. CS. Tensiunea diastolica n
hipertensiunea arteriala la vrstnici
poate fi:
A. Mai mica dect 80 mmHg
B. Mai mica dect 85 mmHg.
C. Mai mica dect 90 mmHg.
D. Mai mica dect 95 mmHg.
E. Mai mica dect 100 mmHg.
48. CS. Tensiunea sistolica n
hipertensiunea arteriala la vrstnici
poate fi:
A. Egala sau mai mare dect 140
mmHg.
B. Egala sau mai mare dect 150
mmHg.
C. Egala sau mai mare dect 160
mmHg.
D. Egala sau mai mare dect 170
mmHg.
E. Egala sau mai mare dect 180
mmHg.
49. CS. n stenoza valvulei aortale
zgomotul II la baza cordului este:
A. Accentuat
B. Nu e schimbat
C. Dedublat datorita ejectiei scazute
a ventriculului stng
D. Diminuat
E. Dedublat la efort fizic
50. CS. n insuficienta mitrala
pronuntata precoce se determina:
A. Majorarea ventriculului stng, apoi
a atriului stng
B. Majorarea atriului stng, apoi a
ventriculului stng
C. Majorarea atriului drept, apoi a
ventricului drept
D. Majorarea ventricului drept, apoi a
atriului drept
E. Majorarea ventricului drept, apoi a
ventriculului stng
51. CS. Deplasarea socului apexian
spre stnga n insuficienta valvulei
mitrale e cauzata de:
A. Dilatarea si hipertrofia ventricului
stng
B. Dilatarea si hipertrofia atriului
stng
C. Dilatarea si hipertrofia atriului
stng si ventricului stng
D. Dilatarea si hipertrofia ventricului
drept
E. Dilatarea si hipertrofia atriului
drept
52. CS. Numiti diametrul normal al
atriului stng conform datelor
ecocardiografice:
A. 20-30 mm
B. 30-40 mm
C. 50-60 mm
D. 70-80 mm
E. 80-100 mm
53. CS. n stenoza mitrala la palparea
regiunii precordiale se poate
determina:
A. socul apexian neschimbat
B. Devierea socului apexian spre
stnga
C. Freamatul sistolic
D. Freamatul diastolic
E. Freamatul sistolic si diastolic n
acelasi timp
54. CS. Primul simptom al stenozei
mitrale este:
A. Edemul periferic
B. Durere n cavitatea abdominala
cauzata de majorarea ficatului
C. Palpitatiile
D. Dispnea
E. Durere n regiunea cordului
55. CS. La bolnavii cu insuficienta
mitrala socul apexian se determina:
A. n spatiul intercostal IV
B. n spatiul intercostal V
C. n spatiul intercostal VI
D. n spatiul intercostal VI si deplasat
spre stnga
E. n spatiul intercostal VI si deplasat
spre dreapta
56. CS. Cea mai frecventa cauza
etiologica a stenozei mitrale este:
A. Ateroscleroza
B. Endocardita septica
C. Reumatismul articular acut
D. Poate fi congenitala
E. Degenerativa
57. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala
zgomotul II pe artera pulmonara este:
A. Atenuata
B. Nu se determina
C. Accentuata
D. Nu este modificat
E. Se asculta zgomotul II accentuat si E. Nu depinde de gradul stenozei
suflu diastolic de insuficienta 63. CS. Simptomatica auscultativa
pulmonara. caracteristica pentru defectul septului
58. CS. Caracteristica electrocardiogr atrial:
amei n stenoza mitrala: A. Suflu protodiastolic n spatiile
A. Modificarea undei P (cresterea intercostale II-IV pe marginea stnga a
duratei si forma crestata) sternului este determinata de stenoza
B. Majorarea duratei complexului QRS B. Suflu protodiastolic n spatiile
C. Majorarea duratei complexului Q-T intercostale III-IV pe marginea stnga
D. Largirea undei R mai mult de 0,12 a sternului
sec. C. Suflu protodiastolic n spatiile
E. Aplatizarea undei T intercostale III pe marginea stnga
59. CS. n insuficienta mitrala, suflul a sternului este determinata de
sistolic: schimbarile functionale ale
A. nsoteste tremorul diastolic
valvulelor arterei pulmonare
B. Intensitatea maxima e la baza
D. Suflu mezodiastolic la nivelul
cordului
apofizei xifoide este determinat de
C. Intensitatea maxima e n zona
stenoza organica a orificiului
tricuspidala
tricuspidal
D. Intensitatea maxima e n zona
E. Suflu sistolic gr. 2-3 parasternal n
pulmonarei
spatiul III-IV, generat de defect
E. Suflul holosistolic cu maximum de
64. CS. Selectati particularitatea
intensitate la apex si iradiere n
hemodinamicii n canalul arterial
regiunea axiala
deschis:
60. CS. n stenoza mitrala freamatul
A. La un diametru mic si o presiune
diastolic:
normala n artera pulmonara ejectia
A. Se determina frecvent
sngelui din aorta n trunchiul
B. De obicei nu se determina
pulmonar are loc numai n timpul
C. Se determina la apex
sistolei
D. Se determina la artera pulmonara
B. La un diametru mic si presiune
E. Se determina la aorta
normala n artera pulmonara fluxul de
61. CS. Clacmentul de deschidere al
snge din aorta n trunchiul pulmonar
valvulei mitrale n stenoza mitrala
are loc numai n timpul diastolei
asociata:
C. La un diametru mic si presiune
A. ntotdeauna se pastreaza
normala n artera pulmonara fluxul de
B. Frecvent nu se pastreaza
snge din aorta n trunchiul pulmonar
C. Are tendinta spre accentuare
are loc n timpul sistolei si diastolei
D. nsoteste zgomotul II accentuat
D. La un diametru mare ale canalelor
E. Se aude mai bine la apex
si hipertensiune pulmonara nalta
62. CS. n stenoza mitrala asociata
fluxul arterio-venos a sngelui se
presiunea n capilarele pulmonare si
pastreaza ca si n parametrii normali
artera pulmonara poate fi:
E. La un diametru mare ale canalelor
A. Mult mai nalta dect n stenoza
si hipertensiune pulmonara nalta nu
mitrala "izolata"
apare insuficienta ventriculului stng
B. Mult mai nalta dect n stenoza
si insuficienta cardiaca congestiva
mitrala pronuntata
65. CS. Etiologia miocarditelor
C. Mai joasa dect n stenoza mitrala
infectioase de regula este:
pronuntata
A. Virala
D. La fel ca si n stenoza mitrala
B. Streptococica
pronuntata
C. Pneumococica
D. Stafilococica
E. Fungica
66. CS. Pentru miocardite este
caracteristica:
A. Hipotensiune arteriala
B. Tensiune arteriala labila cu
tendinta spre hipertensiune
C. Hipertensiune arteriala moderata
D. Hipertensiune arteriala severa
E. Hipertensiune arteriala izolat
sistolica
67. CS. Limitele cordului n miocardite
percutor si radiologic se manifesta
prin:
A. Permanent normale
B. Permanent majorate
C. Pot fi majorate sau normale
D. Deplasate spre stnga
E. Deplasate spre dreapta
68. CS. Miocardita se caracterizeaza
prin:
A. Date de laborator clinic n limitele
normei
B. Teste pozitive ale activitatii
procesului inflamator
C. Teste negative ale activitatii
procesului inflamator
D. Schimbari vizibile radiologice
E. Aceste schimbari sunt labile, iar
lipsa lor nu contrazice diagnosticului
de miocardita
69. CS. Baza tratamentului
antiinflamator contemporan n
miocardite consta n utilizarea:
A. Aminohinolone
B. Glucocorticoizi
C. Preparate antiinflamatorii
nesteroidiene
D. Preparate ce amelioreaza
metabolismul miocardului
E. Preparate de potasiu
70. CS. Corticoterapia poate agrava
evolutia miocarditelor n primele doua
saptamni dupa debut si majora
mortalitatea n cazul:
A. Cardiomegaliei pronuntate
B. Insuficientei cardiace de staza
C. Tulburarilor severe de conducere
D. Miocarditelor provocate de infectie
virala
E. Tahiaritmiilor atriale
71. CS. n miocardite se utilizeaz
corticoterapia n doze:
A. Mici
B. Moderate
C. Mari
D. Pulsterapia
E. Nici un raspuns nu e corect
72. CS. Ce substanta antiinflamatorie
nesteroidiena nu se recomanda n
combinare cu prednisolona (din cauza
scaderii pe fond de prednisolona a
concentratiei remediilor
antiinflamatorii nesteroidiene n
snge):
A. Acidul acetilsalicilic
B. Indometacina
C. Diclofenacul
D. Ibuprofena
E. Piroxicamul
73. CS. Ce mecanism se afla la baza
tendintei de aparitie a efectelor toxice
n tratamentul miocarditelor cu
glicozide cardiace:
A. Pierderea de catre cardiomiocite a
calciului
B. Pierderea de catre cardiomiocite a
potasiului
C. Retentia natriului n organism
D. Eliminarea natriului din oragnism
E. Efectul toxic asupra
cardiomiocitelor
74. CS. Pentru tratamentul
insuficientei cardiace n miocardite e
preferabil de administrat glicozide
cardiace:
A. Cu actiune scurta, n doze mici
B. Cu actiune prelungita
C. Per oral
D. In doze medii
E. In doze majore
75. CS. Dimensiunile cordului n
cazurile aritmiilor cardiace pot fi:
A. ntotdeauna normale
B. ntotdeauna marite
C. Majorate spre stnga
D. Majorate spre dreapta
E. Pot fi att marite ct si normale
76. CS. Selectati afirmatia, ce nu este
o complicatie mecanica ale infarctului
miocardic acut (IMA):
A. Ruptura peretelui liber miocardic
apare mai frecvent n IMA intins, cu
unda Q
B. Defectul septal ventricular se
caracterizeaza prin aparitia
insuficientei cardiace severe, fara ca
auscultatia cardiaca sa se modifice
C. Disociatia electromecanica este
caracteristica rupturii peretelui liber
miocardic
D. Ecocardiografia doppler color este
utila n diagnosticul diferential dintre
ruptura septului intraventricular si
insuficienta mitrala severa
E. Balonul de contrapulsatie
intraaortic poate stabiliza temporar
din punct de vedere hemodinamic
pacientii cu insuficienta mitrala acuta
severa
77. CS. Clasa Killip III de disfunctie
ventriculara stinga din infarctul
miocardic acut se caracterizeaza prin:
A. Absenta semnelor de congestie
venoasa pulmonara
B. Raluri de staza la bazele
pulmonare
C. Prezenta zgomotului de galop IV si
a semnelor de insuficienta ventriculara
dreapta
D. Edem pulmonar acut
E. soc cardiogen
78. CS. Selectati afirmatia ce nu
corespunde tratamentului
medicamentos n infarctul miocardic
acut (IMA):
A. La debutul IMA , aspirina n doze
160-325 mg trebuie mestecata pentru
o absorbtie bucala
B. Este bine sa se evite administrarea
nitratilor n IMA de ventricul drept
C. Inhibitorii enzimei de conversie
trebuie administrati n IMA si
insuficienta cardiaca
D. Inhibitorii enzimei de conversie
trebuie administrati n IMA si bloc de
ramura stnga a f. Hiss
E. Antagonistii canalelor de calciu
trebuie administrati de rutina n IMA
79. CS. Urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, legate de betablocante,
administrate postinfarct miocardic
acut, cu EXCEPIA:
A. Scad mortalitatea globala
B. Previn infarctul repetat
C. Previn moartea subita
D. Beta-blocantele sunt indicate la
majoritatea pacientilor postinfarct
E. Istoricul de astm bronsic nu este o
contraindicatie
80. CS. Urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, legate de preventia
secundara n infarctul miocardic acut,
cu EXCEPIA:
A. Acidul acetilsalicilic administrat
postinfarct reduce riscul de mortalitate
B. Beta-blocantele administrate
cronic postinfarct scad rata mortalitatii
C. Antagonistii canalelor de calciu
sunt recomandati de rutina n
tratamentul pe termen lung
D. Inhibitorii enzimei de conversie
sunt indicati indefinit postinfarct cu
insuficienta cardiaca
E. Limitarea factorilor de risc ai
aterosclerozei
81. CS. Creatinfosfokinaza totala
creste n urmatoarele afectiuni, cu
EXCEPIA:
A. Boli musculare si traumatisme
musculare
B. Cardioversie electrica
C. Hipotiroidism
D. Pancreatita acuta
E. Atacul vascular cerebral
82. CS. Cea mai obisnuita acuza de
prezentare a bolnavilor cu infarct
miocardic acut este reprezentata de:
A. Durere
B. Palpitatii
C. Jena precordiala
D. ntepaturi precordiale
E. Lesin
83. CS. Cea mai frecventa modalitate
imagistica folosita la pacientii cu
infarct miocardic acut este
reprezentata de:
A. Ecocardiografia bidimensionala
B. Ecocardiografia unidimensionala
C. Rezonanta magnetica nucleara
D. Tomografia computerizata
E. Ventriculografia radioizotopica
84. CS. Un element esential n
tratamentul pacientilor cu suspiciune
de infarct miocardic acut l reprezinta:
A. Digoxinul
B. Chinidina
C. Lidocaina
D. Diltiazemul
E. Acidul acetilsalicilic
85. CS. Analgezicul extrem de eficient
pentru durerea asociata cu infarctul
miocardic este reprezentat de:
A. Morfina
B. Paracetamol
C. Ibuprofen
D. Diclofenac
E. Indometacina
86. CS. Marea majoritate a deceselor
provocate de fibrilatia ventriculara n
infarctul miocardic acut apar n:
A. Primele 24 ore
B. Primele 3 zile
C. Prima saptamna
D. n prima luna
E. n primele 3 luni
87. CS. Care este agentul
antiplachetar standard n infarctul
miocardic acut?
A. Dipiridamolul
B. Ticlopidina
C. Acidul acetilsalicilic
D. Clopidogrelul
E. Antiinflamatoriile nesteroidiene
88. CS. Morfina administrata n
controlul durerii din infarctul miocardic
acut (IMA) se caracterizeaza prin
urmatoarele, cu EXCEPIA:
A. Este un analgezic extrem de
eficient pentru durerea asociata n IMA
B. Poate reduce constrictia arteriolara
si venoasa mediata simpatic
C. Scaderea debitului cardiac si a
tensiunii arteriale constituie
contraindicatiii pentru folosirea
morfinei
D. Are efect vagotonic si poate cauza
bradicardia
E. Staza venoasa rezultata poate
scadea debitul cardiac si tensiunea
arteriala
89. CS. Despre insuficienta de pompa
n infarctul miocardic acut (IMA) sunt
adevarate urmatoarele, cu EXCEPIA:
A. Reprezinta principala cauza de
deces n spital
B. Se coreleaza bine cu extensia
necrozei ischemice
C. Cele mai frecvente semne clinice
sunt ritmurile de galop Z3 si Z4
D. Nu se coreleaza cu mortalitatea
precoce
E. Se coreleaza bine cu mortalitatea
tardiva
90. CS. Contraindicatiile relative ale
terapiei trombolitice sunt:
A. Istoric de hemoragie
cerebrovasculara n urma cu 10 ani
B. Diateza hemoragica cunoscuta
C. Accident vascular nehemoragic n
ultimul an
D. Suspiciune la disectie de aorta
E. Hemoragii interne active
91. CS. Cea mai frecventa si potential
cea mai serioasa complicatie a
trombolizei este:
A. Reactie alergica la streptokinaza
B. Hipotensiune arteriala
C. Fibrilatie ventriculara
D. Hemoragie
E. Hipertensiune arteriala
92. CS. Selectati efectul caracteristic
dopaminei:
A. La doze de 2 - 10 (g/Kg)/min are
efect cronotrop negativ
B. Nu este utila la pacientii cu
insuficienta de pompa
C. La doze de 2 - 10 (g/Kg)/min are
efect inotrop pozitiv
D. Reprezinta un preparat beta-
adrenoblocant
E. La doze mici (<2 (g/Kg)/min) are
efect vasoconstrictor renal si splahnic
93. CS. Ocluzia trombotica a arterei
coronariene din infarctul miocardic
acut este declansata de:
A. Eliberarea de oxid nitric
B. Fisurarea, ruperea sau ulcerarea
unei placi de aterom
C. Dezvoltarea unui aneurism
D. Eliberarea de prostaglandina E2
E. Eliberarea de endotelina
94. CS. Mioglobina este utila pentru
diagnosticul infarctului miocardic acut
deoarece:
A. Este eliberata n snge doar n
cteva ore de la debutul infarctului
miocardic
B. Este foarte specifica pentru
diagnostic
C. Nivelurile ei pot ramne crescute
timp de 7-10 zile dupa debutul
infarctului miocardic
D. Este utila pentru diagnosticul
infarctului miocardic la pacientii care
se prezinta la examenul medical dupa
mai mult de 24-48 de ore de la
debutul simptomelor
E. Are o specificitate superioara
troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si
troponinei I cardiac-specifice (cTnI)
95. CS. Durerea anginoasa din infarct
miocardic acut poate fi localizata sau
iradiaza n urmatoarele zone, cu
EXCEPIA:
A. Epigastru
B. Brate, bilateral
C. Umarul stng
D. Mandibula
E. Regiunea hipogastrica
96. CS. La debutul infarctului
miocardic acut (IMA), sindromul clinic
de hiperactivitate parasimpatica,
constnd din bradicarie si/sau
hipotensiune atriala are o incidenta de
pna la 50% la bolnavii cu:
A. IMA anterior
B. IMA inferior
C. IMA asociat cu fibrilatie atriala
D. IMA asociat cu tahicardie
ventriculara
E. IMA antero - septal
97. CS. Infarctul miocardic acut (IMA)
care prezinta numai modificari
dinamice, tranzitorii ale segmentului
ST si ale undei T, poate fi considerat
drept:
A. Infarct cu unda Q
B. Infarct transmural
C. Infarct non transmural
D. Infarct non - Q
E. Nici un raspuns corect
98. CS. Tratamentul anticoagulant cu
heparina n infarctul miocardic acut
(IMA)este controlat si ajustat n functie
de:
A. Timpul de trombina
B. Timpul partial de tromboplastina
activat
C. Indice de protrombina
D. Timp Quick
E. Timp de sngerare
99. CS. Blocul atrio-ventricular de
gradul I evolueaza cu intervalul P-Q
mai mare de:
A. 0,12 s
B. 0,14 s
C. 0,16 s
D. 0,18 s
E. 0,20 s
100. CS. Tratamentul de electie al
bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare
clinica sever alterata este reprezentat
de:
A. Cardioversia electrica
B. Terapia cu propranolol i.v.
C. Terapia cu verapamil i.v.
D. Terapia cu adenozina i.v.
E. Terapia cu lidocaina i.v
101. CS. Cel mai eficient tratament al
flutterului atrial este reprezentat de:
A. Lidocaina
B. Verapamil
C. Captopril
D. Izoprenalina
E. Cardioversia electrica, cu energie
mica (25-50 W.s)
102. CS. Cel mai eficient tratament al
flutterului atrial este reprezentat de:
A. Digoxina
B. Chinidina
C. Amiodarona
D. Electrocardioversia cu energie
mica
E. Electrostimularea overdrive
103. CS. Blocul atrioventricular de
gradul III este localizat nodal daca:
A. Complexul QRS are 0,14 s.
B. Frecventa cardiaca este de 40-55
batai/min
C. Nu creste la efort
D. Nu creste la atropina
E. Ritmul de scapare este instabil
104. CS. Cel mai eficient medicament
n tratamentul de urgenta al
tahicardiei ventriculare este:
A. Propranololul
B. Digoxina
C. Procainamida
D. Adenozina
E. Verapamilul
105. CS. Suspendarea fibrilatiei atriale
se datoreaza:
A. Revenirii la ritmul sinusal
B. Blocului atrioventricular complet
C. Tahicardiei jonctionale
D. Tahicardiei ventriculare
E. Blocului sino-atrial
106. CS. Propafenona este un
antiaritmic din clasa:
A. I A
B. I B
C. I C
D. II
E. III
107. CS. Hipertensiunea arteriala
(HTA) sistolica cu presiune pulsativa
marita prin volum bataie cardiac
crescut apare n urmatoarele conditii
etiologice cu exceptia uneia:
A. Tireotoxicoza
B. Insuficienta mitrala
C. Fistula arteriovenoasa
D. Insuficienta aortica
E. Canal arterial persistent
108. CS. Hipertensiunea arteriala
(HTA) secundara renala din
nefroblastoame (tumori ale celulelor
juxtaglomerulare), se caracterizeaza
prin urmatoarele trasaturi, mai putin
una:
A. Secretie n exces de renina
B. Hipokaliemie
C. Hipersecretie de aldosteron
D. Functie renala normala
E. Activitate plasmatica a reninei
scazuta
109. CS. Numiti masurile terapeutice
ce nu produc efect fetotoic la o
pacienta gravida hipertensiva:
A. Ganglioplegie
B. Diuretice
C. Metildopa
D. Nitroprusiatul de sodiu
E. Inhibitorii enzimei de conversie
110. CS. Care dintre urmatorii factori
de risc nu poseda prognostic
nefavorabil al hipertensiunii arteriale:
A. Sexul feminin
B. Fumatul
C. Diabetul zaharat
D. Consumul exagerat de alcool
E. Vrsta tnara
111. CS. Diureticele tiazidice
provoaca ca reactii secundare
frecvente, cu o exceptie:
A. Hiperpotasemie
B. Hiperuricemie
C. Hiperglicemie
D. Hipercolesterolemie
E. Hipocalciemie
112. CS. Care din urmatoarele
medicamente nu provoaca tusea sau
angioedem:
A. Captopril
B. Enalapril
C. Fosinopril
D. Lisinopril
E. Losartan
113. CM. Semnele principale ale
anginei pectorale Prinzmetal sunt
urmatoarele:
A. Durerile apar n repaus
B. Accesele dureroase sunt mai
prelungite
C. Durerile au un caracter mai
intens
D. Raspunsul la Nitroglicerina este
mai putin efectiv
E. Raspunsul la Nitroglicerina este
imediat
114. CM. n insuficienta cardio-
circulatorie, activarea
neuroumorala are urmatorul efect:
A. Vasoconstrictie sistemica cu
cresterea postsarcinii
B. Retentie hidrosalina
C. Tahicardie
D. Excretie scazuta a ionilor de
potasiu
E. Vasodilatatie sistemica
115. CM. Asupra carei cavitati a
inimii-compresia externa n
tamponada cardiaca este mai
marcata:
A. Asupra atriului drept
B. Asupra ventriculului drept
C. Asupra atriului stng
D. Asupra ventriculului stng
E. Asupra tuturor cavitatilor inimii
uniform
116. CM. Care este cea mai des
ntlnita cauza a pericarditei
constrictive:
A. Neoplasme
B. Boli ale tesutului conjunctiv
C. Infarct miocardic acut
D. Cardiomiopatii
E. Tuberculoza
117. CM. socul cardiogen la
persoanele n vrsta se caracterizeaza
prin urmatoarele:
A. Cresterea brusca a tensiunii
arteriale
B. Infarctul are adesea o extindere
limitata
C. Are evolutie grava
D. Mortalitate nalta (80%)
E. Se instaleaza la 2-3 zile de la
debutul infarctului
118. CM. Numiti terapia combinata n
angina pectorala cel mai frecvent
folosita:
A. Combinatia nitrati si blocante
de calciu
B. Combinatia nitrati si beta
blocante
C. Combinatia beta blocante si
blocante de calciu
D. Combinatia nitrati, beta
blocante, blocante de calciu
E. Nici una din ele
119. CM. Ce este caracteristic pentru
durerea din infarctul miocardic acut:
A. n majoritatea cazurilor e
localizata retrosternal
B. Iradierea durerii n umarul sau
membrul superior stng
C. Caracterul durerii este de
constrngere, apasare
D. Durata durerii e de zeci de
minute, ore
E. Durerea cedeaza la
Nitroglicerina sau la analgetice
neopioide
120. CM. Ameliorarea contractilitatii
miocardului se obtine prin
urmatoarele:
A. Scaderea volumului sangelui
circulant
B. Scaderea presarcinii
C. Scaderea postsarcinii
D. Cresterea tonusului vascular
E. Ameliorarea functiei ficatului
121. CM. Examenul paraclinic n
insuficienta cardiaca include:
A. Examenul radiologic al cutiei
toracice
B. Electrocardiografia
C. Ecocardiografia
D. Spirografia
E. Angiografia pulmonara
122. CM. Care sunt complicatiile
pericarditei acute?
A. Tamponada cardiaca
B. Revarsat pericardic cronic
C. Staza venoasa superioara
D. Insuficienta respiratorie
E. Insuficienta renala
123. CM. Evolutia cordului
pulmonar cronic este direct
dependenta de:
A. Boala de baza, care a
determinat hipertensiunea
pulmonara
B. Gradul hipertensiunii pulmonare
C. Elementele de reversibilitate ale
afectiunilor pulmonare si ale
hipertensiunii pulmonare
D. Gradul insuficientei respiratorie
E. Hipertensiunea arteriala
sistemica
124. CM. Pentru angina pectorala
Prinzmetal este caracteristic:
A. Accesul de durere apare mai
frecvent noaptea
B. Reactii vegetative pe fondalul
sindromului algic
C. Accesele sunt nsotite de
aritmii, uneori de sincopa
D. Sindromul algic absent
E. Lipsa schimbarilor
electrocardiografice n timpul
accesului
125. CM. Numiti posibilele simptoame
asociate durerii anginoase:
A. Dispnee
B. Transpiratii
C. Sincopa
D. Dureri n rebordul costal drept
E. Voma
126. CM. Enumerati semnele
electrocardiografice, caracteristice
pentru o leziune ischemica
subendocardica:
A. Subdenivelarea segmentului ST
B. Supradenivelarea segmentului
ST
C. Unde T negative sau bifazice
D. Unde T pozitive
E. Devierea a ei cordului spre
stnga
127. CM. Numiti efectele beta
blocantilor:
A. Reducerea frecventei
contractiilor cardiace si a
contractilitatii
B. Reducerea tensiunii arteriale
sistolice de efort
C. Majorarea frecventei
contractiilor cardiace si a
contractilitatii
D. Majorarea constrictiei coronare
la efort
E. Scaderea duratei diastolei
128. CM. Ce schimbari sunt
caracteristice pentru analiza generala
de snge n pericardita purulenta?:
A. Leucocitoza
B. Leucopenia
C. VSH crescut
D. Limfocitoza
E. Euzinofilia
129. CM. Cele mai frecvent ntlnite
simptoame n clinica stenozei mitrale
sunt:
A. Dispneea;
B. Hemoptiziile;
C. Emboliile arteriale;
D. Tusea
E. Dureri n rebordul costal stng
130. CM. Care semne din cele
enumarate mai jos sunt cele mai
caracteristice n evolutia clinica a
insuficientei mitrale:
A. Dispnea la efort;
B. Ortopnea;
C. Dispnea paroxistica nocturna
D. Hemoptiziile
E. Emboliile periferice
131. CM. Strategia de tratament a
insuficientei mitrale usoare si
moderate consta n:
A. Reducerea aportului de sare si
evitarea eforturilor fizice deosebite;
B. Profilaxia endocarditei
infectioase
C. Terapia cu tonicardiace;
D. Terapia cu vasodilatatoare;
E. Tratamentul chirurgical.
132. CM. Cele mai frecvente
complicatii, ce apar n prolapsul
valvulei mitrale sunt:
A. Insuficienta mitrala
B. Endocardita infectioasa
C. Tulburarile grave de ritm
D. Moartea subita
E. Infarctul miocardic acut
133. CM. Semiologia clinica
caracteristica stenozei aortice
cuprinde:
A. Dispneea
B. Angina pectorala de tip clasic la
efort
C. Sincopa la efort
D. Hemoptiziile
E. Astenia
134. CM. Tratamentul chirurgical la
bolnavii cu stenoza aortica se
indica n:
A. Aparitia anginei pectorale
B. Aparitia sincopelor la efort
C. Aparia insuficientei cardiace
congestive
D. La orice bolnav cu stenoza
aortica asimptomatica
E. Aparitia semnelor endocarditei
infectioase
135. CM. Selectati cele mai rar
ntlnite simptoame n clinica
insuficientei aortale:
A. Sincope
B. Dureri abdominale
C. Cefalee
D. Angina pectorala
E. Hemoptizia
136. CM. Numiti factorii fiziopatologici
n dezvoltarea socului cardiogen sunt:
A. Extinderea necrozei miocardice
mai mult de 40%
B. Hipovolemia
C. Tulburari electrolitice
D. Cresterea activitatii simpatice
E. Modificari ale microcirculatiei n
organe
137. CM. Caracterizati durerea n
angina pectorala stabila:
A. Se manifesta prin aparitia
acceselor
B. Nu cedeaza la nitroglicerina
C. Este similara n timpul acceselor
D. Difera de la un acces la altul
E. Dureaza mai mult de 10-15
minute
138. CM. Numiti elementele
caracteristice pentru durerea
anginoasa?:
A. Localizarea
B. Iradierea
C. Durata
D. Frecventa acceselor
E. Neeficacitatea nitroglicerinei
139. CM. Prin examinarea cordului n
hipertensiunea arteriala se observa:
A. Grade variate de cardiomegalie
(predominant a ventricolului stng)
B. Accentul zgomotului II pe aorta
C. Suflu sistolic la apex
D. Suflu diastolic la apex
E. Pulsatie diastolica a
ventriculului drept
140. CM. Mecanismul renal n
hipertensiunea arteriala include:
A. Activarea sistemului renina-
angiotensina-aldosteron
B. Reducerea excretiei de sodiu
C. Majorarea secretiei reninei
D. Micsorarea secretiei
prostaglandinei E2
E. Eliminarea intensa sodica si
hidrica.
141. CM. Criteriile hipertensiunii
arteriale maligne sunt:
A. Tensiunea arteriala diastolica
mai mult de 130 mm Hg
B. Hemoragii si/sau limforagii
retiniene, edem papilar
C. Insuficienta renala progresiva
D. Raspuns bun la tratament
E. Lipsa insuficientei cardiace
142. CM. Examenul obiectiv al
cordului n cord pulmonar cronic
releva:
A. Pulsatia sistolica a ventriculului
drept n regiunea epigastrica
B. Zgomotul II nalt si dedublarea
lui n "punctul" arterei pulmonare
C. Suflu diastolic Graham-Still n
"punctul" arterei pulmonare
D. Suflu sistolic la apex
E. Accentuarea zgomotului I la
apex
143. CM. Care sunt efectele
Aminofilinei, folosite n tratamentul
cordului pulmonar cronic?:
A. Bronhodilatare
B. Vasodilatatie pulmonara
C. Stimularea centrului respirator
D. Reducerea tahicardiei
E. Vasoconstrictie sistemica
144. CM. n infarctul miocardic acut
(IMA) Lidocaina este indicata:
A. Erasistole ventriculare
frecvente
B. Extrasistole ventriculare de
clasa Lown 3-5
C. Prezenta unui epizod de
tahicardie ventriculara n anamntza
D. La bradicardie pronuntata
E. Se administreaza profilactic la
toti bolnavii cu IMA
145. CM. Factorii de risc a
hipertensiunii arteriale sunt:
A. Antecedente familiare
B. Aportul alimentar de sare
majorat
C. Obezitatea
D. Consumul de cafea, tabagismul
E. Eforturile fizice exceptionale
146. CM. Marcati elementele
clinice de hipertensiune arteriala
(HTA) renovasculara:
A. Debutul unei (HTA) severe la
tineri sau dupa 50 ani
B. Deteriorarea rapida a functiei
renale la un hipertensiv
C. Durerea si suflurile lombare
aparute n contextul unei HTA
D. Sporirea brusca a valorilor
tensionale n pofida tratamentului
triplu adecvat;
E. Sporirea predominanta a
valorilor tensionale sistolice;
147. CM. Simptoame si semne clinice
de feocromocitom:
A. Hipertensiune paroxistica
B. Hipertensiune persistenta
C. Hipotensiune ortostatica
D. Polidipsie, poliurie
E. Convulsii
148. CM. Preparate
medicamentoase antihipertensive
eficiente n feohromocitom
sunt:
A. Alfa blocantele neselective
B. Alfa blocantele selective
C. Labetalolul
D. Betablocantele
E. Antagonistii de calciu
149. CM. Indicati preparatele
medicamentoase ce pot provoca
hipertensiunea arteriala:
A. Contraceptivele orale
B. Glucocorticoizi
C. Antidepresive
D. Preparate de brom
E. Preparate de potasiu
150. CM. La bolnavii compensati cu
stenoza mitrala si fibrilatie atriala pot
fi utile:
A. Glicozidele cardiace
B. Betablocantii
C. Anticoagulantele
D. Valvuloplastia cu balon;
E. Comisurotomia pe cord deschis;
151. CM. Criteriile majore,
caracteristice prolapsului valvulei
mitrale sunt:
A. Suflu telesistolic la apex
B. Insuficienta mitrala la Doppler-
ecocardiografie
C. Unde T negative n derivatiile
III, AVF sau V5,V6 la
elecrtocardiograma
D. Anomalii ale cutei toracice,
hipomastie
E. Dispnee, vertij, sincope
152. CM. Tratamentul miocarditelor
include:
A. Antiinflamatoare
nesteroidiene
B. Terapia antibacteriana a agentului
infectios
C. Medicatia imunosupresiva
D. Medicatia insuficientei renale
E. Medicatia insuficientei hepatice
153. CM. Complicatiile miocarditelor
sunt:
A. Decesul
B. Insuficienta cardiaca
C. Aparitia aritmiilor
D. Insuficienta renala
E. Insuficienta respiratorie
154. CM. Optiunile terapeutice pentru
tratamentul cardiomiopatiei dilatative
idiopatice sunt:
A. Transplant de cord
B. Inhibitori ai enzimei de conversie
C. Nitrati
D. Diuretice
E. Clonidina
155. CM. n patogenia
aterosclerozei o importanta majora
au:
A. Colesterolul
B. Trigliceridele
C. Lipoproteidele
D. Protrombina
E. Ureea
156. CM. Clasificarea cardiopatiei
ischemice:
A. Moarte subita
B. Angina pectorala
C. Infarctul miocardic acut
D. Aritmiile cardiace
E. Ictusul cerebral ischemic
157. CM. Semnele
electrocardiografice, caracteristice
cordului pulmonar cronic sunt:
A. Unda P nalta si ascutita n
derivatiile II, III, aVF
B. Axa electrica verticala si
devierea spre dreapta
C. Complexul QRS dilatat de tip
RSR1 nV1,V2
D. Unda S adnca n V1,V2,V3
E. Subdenivelarea segmentului S-T
si unda T inversata n derivatiile II,
III, aVF, V1-V2
158. CM. Selectati cei mai
caracteristici factori etiologici ai
aritmiilor:
A. Procese inflamatorii ale
miocardului
B. Dereglari ale circulatiei
coronariene
C. Miocardioscleroza
D. Tireotoxicoza
E. Cerebrastenia posttraumatica
159. CM. Selectati aritmiile pentru
care este caracteristica accelerarea de
ritm:
A. Tahicardia sinusala
B. Tahicardia supraventriculara
paroxistica
C. Tahicardia ventriculara paroxistica
D. Fibrilatia atriala
E. Sindromul Frederik
160. CM. Selectati acuzele bolnavilor
cu dereglari de ritm:
A. Palpitatii
B. Iregularitatea ritmului cardiac
C. Slabiciune generala
D. Voma
E. Perosis
161. CM. Zgomotele cardiace n
aritmii pot fi:
A. De sonoritate crescuta
B. De sonoritate variabila
C. Zgomotul I la apex diminuat
D. Accentuarea zgomotului II la aorta
E. Accentuarea zgomotului II la artera
pulmonara
162. CM. Determinati semnele clinice
si electrocardiografice, caracteristice
pentru tahicardie ventriculara
paroxistica:
A. Ritm cardiac regulat, 250 batai/min
B. Ritm cardiac regulat, 170 batai/min
C. Deficit de puls
D. Complexul QRS dilatat
E. Complexul QRS normal
163. CM. Determinati semnele clinice 168. CM. Selectati cel mai optimal
si electrocardiografice (ECG), posibile preparat pentru tratamentul
n fibrilatia atriala: tahicardiei sinusale n insuficienta
A. Ritm cardiac accelerat cardiaca:
B. Distanta R-R pe ECG variabila A. Aminofilina
C. Undele P lipsesc B. Metoprololul
D. Undele P se nregistreaza C. Digoxina
E. Se determina undele F D. Verapamilul
164. CM. Determinati semnele clinice E. Dopamina
si electrocardiografice, caracteristice 169. CM. Selectati preparatele
pentru fluterul atrial: optimale pentru jugularea tahicardiei
A. Ritm cardiac neregulat paroxistice supraventriculare:
B. Ritm cardiac regulat A. Verapamil
C. Undele atriale au forma de dinti de B. Digoxin
ferestrau n unele deviatii C. Lidocain
D. Tratamentul medicamentos este D. Novocainamid
mai efectiv, dect n fibrilatie atriala E. Propranolol
E. Undele P se nregistreaza 170. CM. Selectati preparatele
165. CM. Indicati semnele clinice si optimale pentru jugularea tahicardiei
electrocardiografice posibile n paroxistice ventriculare:
fibrilatia atriala pe fon de stenoza A. Digoxin
mitrala: B. Lidocain
A. Unda P nalta si ascutita n C. Propranolol
deviatiile I, II, AVF D. Procainamid
B. Devierea axei electrice spre E. Verapamil
dreapta 171. CM. Selectati preparatele
C. Devierea axei electrice spre stnga optimale pentru jugularea fibrilatiei
D. Suflul presistolic se pastreaza atriale, forma paroxistica:
E. Suflul presistolic dispare A. Isosorbiddinitrat
166. CM. Indicati semnele clinice si B. Verapamil
electrocardiografice posibile n C. Digoxin
fibrilatia atriala de etiologie D. Novocainamid
aterosclerotica: E. Propranolol
A. Suflu sistolic la aorta 172. CM. Selectati preparatele pentru
B. Accentuarea zgomotului II la artera tratamentul formei rezistente de
pulmonara fibrilatie atriala:
C. Rv6>Rv4 A. Digoxin
D. Tensiunea sistolica nalta si cea B. Propranolol
diastolica joasa la persoane de vrsta C. Amiodaron
naintata D. Chinidin
E. Unda S adnca n V5, V6 E. Aminofilina
167. CM. Selectati cele mai optimale 173. CM. Selectati datele auscultative
preparate pentru tratamentul caracteristice pentru blocul
tahicardiei sinusale de etiologie atrioventricular complet:
neurogena: A. Zgomotul I la apex diminuat
A. Corvalol B. Zgomotul I la apex accentuat
B. Rezerpina C. Suflu sistolic la apex
C. Propranolol D. Sonoritate variabila a zgomotului I
D. Digoxin la contractile ritmice ale ventriculelor
E. Aminofilina E. Zgomotul clacant Strajesko
174. CM. Selectati preparatele
optimale pentru ajutor de urgenta
n bloc atrioventricular de tip
proximal, ce complica evolutia
infarctului miocardic acut:
A. Digoxin
B. Atropin
C. Isoprenalina
D. Hidrocortison
E. Prednisolon
175. CM. Selectati metodele de
tratament ale blocului atrioventricular
complet cronic de tip proximal:
A. Isoprenalina
B. Hidrocortison
C. Electrostimularea permanenta a
cordului
D. Glicozide cardiace la dezvoltarea
insuficientei cardiace
E. Lidocain
176. CM. Selectati metode
optimale pentru ajutor de urgenta
n bloc atrioventricular acut
complet de tip distal:
A. Propranolol
B. Verapamil
C. Dobutamina
D. Hidrocortison
E. Electrostimularea temporara a
cordului
177. CM. Numiti semnele clinice si
electrocardiografice (ECG),
caracteristice pentru blocade
intraventriculare:
A. Zgomotul I la apex accentuat
B. Zgomotul I la apex dedublat
C. Complexul ventricular pe ECG
neschimbat
D. Complexul ventricular deformat,
dilatat
E. Intervalul P-Q majorat
178. CM. Tactica posibila si remediile
tratamentului blocadelor picioruselor
fasciculului His:
A. Tratamentul maladiei de baza
B. Electrostimulare a cordului
C. Glocozide cardiace la dezvoltarea
insuficientei cardiace
D. Verapamil
E. Propranolol
179. CM. Care sunt semnele comune
pentru tahicardii paroxismale
supraventriculare si ventriculare:
A. Debut acut
B. Debut treptat
C. Puls ritmic cu frecventa mai mica
de 140 batai/min
D. Puls ritmic, cu frecventa mai mare
de 140 batai/min
E. Puls aritmic frecvent
180. CM. Cum se deosebeste blocul
atrioventricular complet distal (jos) de
cel proximal. Prezentati semnele
caracteristice pentru blocul distal:
A. Simptomatica sindromului
Morgagni-Adams-Stokes mai frecvent
este mentionata
B. Hemodinamica progresiv se
nrautateste
C. Tratamentul medicamentos efectiv
D. Tratamentul medicamentos este
neefectiv
E. Tratamentul cu atropina efectiv
181. CM. Ce semne ne vorbesc n
favoarea hipertensiunii arteriale?:
A. Diminuarea zgomotului I la apex
B. Tip hipertensiv al reactiei
sistemului cardio-vascular la efort fizic
dozat
C. Tip distonic al reactiei sistemului
cardio-vascular la efort fizic dozat
D. Tip astenic al reactiei sistemului
cardio-vascular la efort fizic dozat
E. Ereditate agravata
182. CM. Care din unitatile nozologice
enumerate se refera la cardiomiopatii:
A. Cardiomiopatia dilatativa
B. Stenoza subaortala idiopatica
C. Cardiomiopatia hipertrofica
D. Cardiopatia ischemica
E. Cardiomiopatia dishormonala
183. CM. Care factori etiologici sunt
caracteristici pentru cardiomiopatiile
secundare:
A. Inflamatie
B. Maladii endocrine
C. Intoxicatii
D. Hipovitaminoze
E. Sedentarismul
184. CM. Numiti factorii, care pot
conduce la dezvoltarea
cardiomiopatiei dilatative:
A. Infectie virala
B. Alcool
C. Supraefort fizic
D. Emotii negative
E. Dilatare varicoasa a venelor
membrelor inferioare
185. CM. Cele mai frecvent ntlnite
tulburari de ritm si conducere n
cardiomiopatia dilatativa sunt:
A. Fibrilatia atriala
B. Extrasistolia ventriculara frecventa
C. Tahicardia ventriculara paroxistica
D. Blocurile ventriculare
E. Ritmul si conductibilitatea cordului
nu sunt alterate
186. CM. Enumerati semnele
auscultative n cardiomiopatia
dilatativa
A. Suflu sistolic la apex
B. Suflu sistolic pe aorta
C. Suflu sistolic la artera pulmonara
D. Ritm protodiastolic de galop
E. Accentuarea zgomotului II pe aorta
187. CM. Enumerati semnele
auscultative n cardiomiopatia
hipertrofica obstructiva:
A. Suflu sistolic la apex
B. Suflu sistolic la marginea stnga a
sternului
C. Suflurile lipsesc
D. Suflu sistolic pe aorta
E. Suflu sistolic la artera pulmonara
188. CM. Mentionati semnele
electrocardiografice, caracteristice
pentru cardiomiopatii:
A. Tahiaritmii
B. Ritmul cardiac nu e dereglat
C. Deformarea complexului QRS
D. Undele Q sau QS patologice
(pseudoinfarct)
E. Semne de hipertrofie a diferitor
regiuni ale cordului
189. CM. Mentionati indicii
ecocardiografici n cardiomiopatia
dilatativa:
A. Dilatarea tuturor cavitatilor
cardiace
B. Dilatarea ventriculului stng
C. Deformarea valvulei mitrale de
tipul "gura pestelui"
D. Stenoza valvulei aortale
E. Insuficienta mitrala
190. CM. Numiti cauzele principale ale
decesului n cardiomiopatii:
A. Fiblilatia ventriculara
B. Insuficienta cardiaca progresiva
C. Tromboembolia
D. Hemoragiile pulmonare
E. Hemoragiile gastrointestinale
191. CM. Care afectiuni ale
miocardului au pronostic favorabil si
tratament efectiv:
A. Cardiomiopatia alcoolica
B. Cardiomiopatia dishormonala
C. Cardiomiopatia dilatativa
D. Cardiomiopatia hipertrofica
E. Cardiomiopatia restrictiva
192. CM. Ce preparate se indica n
tratamentul insuficientei cardiace
provenita din cardiomiopatie
dilatativa:
A. Glicozide cardiace
B. Diuretice
C. Nitrati
D. Metilxantine
E. Inhibitori ai enzimei de conversie
193. CM. Selectati actiunile glicozizilor
cardiaci asupra functiei cordului:
A. Maresc contractilitatea
B. Micsoreaza contractilitatea
C. Maresc excitabilitatea
D. Micsoreaza excitabilitatea
E. Micsoreaza conductibilitatea
194. CM. Actiunea glicozizilor cardiaci
n caz de supradozare asupra functiei
cordului:
A. Maresc contractilitatea
B. Micsoreaza contractilitatea
C. Brusc maresc excitabilitatea
D. Brusc micsoreaza excitabilitatea
E. Brusc micsoreaza conductibilitatea
195. CM. Care este actiunea beta-
blocantelor asupra cordului:
A. Micsoreaza automatismului
B. Maresc automatismul
C. Micsoreaza conductibilitatea
D. Maresc conductibilitatea
E. Micsoreaza excitabilitatea
196. CM. Cum actioneaza nitratii
asupra hemodinamicii:
A. Micsoreaza tonusul venelor
B. Maresc tonusul venelor
C. Micsoreaza tonusul arterelor
D. Maresc tonusul arterelor
E. Maresc tonusul arteriolelor
197. CM. Numiti afectiunile n care
exista afinitate marita fata de glicozizii
cardiaci si este posibila intoxicatia la
folosirea dozelor terapeutice ale
acestor preparate:
A. Cord pulmonar cronic
B. Cardiomiopatie ischemica
C. Cardiomiopatie inflamatorie
D. Miocardita acuta
E. Cardiomiopatii restrictive
198. CM. Care sunt manipularile
profilactice n cardiomiopatii:
A. Excluderea alcoolului
B. Excluderea tabagismului
C. Respectarea regimului strict la pat
D. Practicarea sportului
E. Depistarea precoce a dereglarilor
de ritm cardiac "fara cauza"
199. CM. Ajutorul de urgenta n
intoxicatii cu glicozizii cardiaci consta
n:
A. Anularea glicozizilor cardiace
B. Micsorarea dozelor glicozidelor
cardiace
C. Administrarea preparatelor de
potasiu
D. Administrarea preparatelor de
calciu
E. Administrarea unitiolului
200. CM. Care simptoame vorbesc
despre cardiomiopatia dilatativa:
A. Cardiomegalia n lipsa
simptoamelor viciului cardiac,
hipertensiunii arteriale si cardiopatiei
ischemice
B. Cresterea presiunii telediastolice n
ventriculul stng
C. Scaderea presiunii telediastolice n
ventriculul stng
D. Micsorarea vadita a fractiei de
ejectie a ventriculului stng
E. Majorarea fractiei de ejectie a
ventriculului stng
201. CM. Care simptoame vorbesc
despre stenoza subaortala idiopatica
hipertrofica:
A. Lipotimii periodice la persoanele
tinere fizic dezvoltate bine, deseori la
sportivi
B. Suflu sistolic la apex si punctul
Botkin
C. Hipertrofia septului intraventricular
la ecocardiografie
D. Suflu sistolic pe artera pulmonara
E. Hipertrofia venriculului drept la
ecocardigrafie
202. CM. Evolutia maligna a
hipertensiunii arteriale (HTA) se
stabileste n caz de:
A. HTA esentiala
B. HTA simptomatica
C. Tensiune arteriala diastolica mai
nalta de 130 mmHg
D. Retinopatie hipertensiva de gradul
III sau IV
E. Retinopatie hipertensiva de gradul
I sau II
203. CM. In patogenia hipertensiunii
arteriale n pielonefrita cronica se
implica:
A. Schimbari organice ale arterelor
renale
B. Edem inflamatoriu al interstitiului
renal
C. Infiltratia interstitiului renal
D. Dilatarea bazinetelor si calicelor
renale
E. Procesele inflamatorii n caile
urinare
204. CM. Hipertensiunea arteriala n
pielonefrita cronica este:
A. Asociata cu edeme
B. Asociata cu leucociturie
C. Creste n timpul acutizarii
pielonefritei
D. n timpul acutizarii pielonefritei se
micsoreaza
E. Poate sa devina maligna
205. CM. Hipertensiunea
arteriala este de sindromul urinar n
urmatoarele maladii:
A. Hipertensiune renovasculara
B. Nefropatia gravidelor
C. Hipertensiunea arteriala esentiala
(primara)
D. Pielonefrita cronica
E. Glomerulonefrita cronica
206. CM. Proteinurie nalta poate fi n
urmatoarele patologii:
A. Coarctatia aortei
B. Glomerulonefrita cronica
C. Nefroscleroza diabetica
D. Nefropatia gravidelor
E. Hipertensiunea arteriala esentiala
(primara)
207. CM. Evolutia hipertensiunii
renovasculare se caracterizeaza prin:
A. Labilitate
B. Stabilitate
C. Rezistenta la terapia
medicamentoasa
D. Pusee hipertensive frecvente
E. Pusee hipertensive rare
208. CM. Pentru hipertensiunea
renovasculara e caracteristic:
A. Suflu sistolic asupra arterelor
renale
B. Suflu sistolo-diastolic asupra
arterelor renale
C. Lipsa unor simptoame fizicale
D. Hipertensiune arteriala refractera
la tripla asociere medicamentoasa
E. Suflu sistolic la apex
209. CM. Suflu epigastric n
hipertensiunea renovasculara poate sa
nu se ausculte:
A. n obezitate
B. Muschii abdominali dezvoltati
excesiv
C. Meteorism
D. n grade mici de stenoza
E. n grad moderat de stenoza
210. CM. Factori de baza ce duc la
majorarea tensiunii arteriale la batrni:
A. Scaderea relativa a frecventei
contractiilor cardiace
B. Schimbari n sistemul capilar
C. Cresterea rezistentei aortei
sclerozate
D. Cresterea rezistentei vaselor mari
sclerozate
E. Schimbari n sistemele umorale
presoare si depresoare
211. CM. Tensiunea diastolica n
hipertensiunea arteriala la batrni
poate fi:
A. Normala
B. Scazuta
C. Majorata pentru scurt timp
D. Permanent majorata
E. Permanent scazuta
212. CM. Particularitatile pulsului si
tensiunii arteriale n hipertensiunea
arteriala la batrni:
A. nalt
B. Frecvent
C. ncetinit
D. Tensiune de puls nalta
E. Tensiune de puls joasa
213. CM. Mentionati factorii etiologici,
ce duc la dezvoltarea insuficientei
valvulei aortale:
A. Endocardita reumatica
B. Sifilisul
C. Ateroscleroza
D. Anevrism disecant de aorta
E. Miocarditele
214. CM. Volumul fluxului retrograd n
insuficienta valvulei aortale depinde
de:
A. Suprafata orificiului
B. Durata sistolei
C. Durata diastolei
D. Gradientul tensiunii n aorta si
ventriculul stng n timpul diastolei
E. Gradientul tensiunii n aorta si
ventriculul stng n timpul sistolei
215. CM. Sindromul algic n
insuficienta aortala:
A. Dureaza scurt timp
B. Poate dura ore
C. Durerea strict localizata
D. Nitroglicerina are actiune
analgetica slaba
E. Narcoticele juguleaza bine durerea
216. CM. Numiti simptomatica
auscultativa posibila n insuficienta
valvulei aortale:
A. Zgomotul I la apex accentuat
B. Zgomotul I la apex diminuat
C. Zgomotul II pe aorta accentuat la
etiologie reumatismala
D. Zgomotul II pe aorta diminuat n
etiologie reumatismala
E. Zgomotul II pe aorta diminuat n
etiologie sifilitica
217. CM. Mentionati caracteristicile
auscultative ale suflului pe aorta n
insuficienta valvulei aortale:
A. Se ausculta suflu diastolic
B. Se ausculta suflu sistolic si
diastolic
C. Suflu diastolic urmeaza dupa
zgomotul II
D. Suflu diastolic urmeaza dupa un
interval anumit dupa zgomotul II
E. Suflu diastolic se accentueaza la
sfrsitul diastolei
218. CM. Determinati zonele
auscultative n care se propaga
suflul pe aorta n insuficienta valvulei
aortale:
A. Pe vasele gtului
B. n spatiul interscapular
C. n punctul Botkin-Erb
D. La baza procesului xifoid
E. n regiunea apexului cardiac
219. CM. Suflul determinat pe aorta n
insuficienta valvulei aortale se
ausculta mai bine:
A. n pozitie orizontala
B. n pozitie verticala
C. n pozitie verticala cu minile
ridicate
D. La inspiratie
E. La expiratie
220. CM. Prezentati caracteristica
tremorului sistolic, ce se determina la
bolnavii cu stenoza istmului aortal:
A. Se determina n regiunea apexului
cardiac
B. Se determina n spatiul intercostal
II pe dreapta
C. Se determina n spatiul intercostal
II pe stnga
D. Se determina pe mijlocul sternului
la nivelul spatiului intercostal II
E. Se determina pe vasele gtului
221. CM. Prezentati caracteristica
suflului sistolic n stenoza aortala:
A. Linistit nu dureaza mult, nu e
brutal
B. Tare, ndelungat, de tembru brutal
C. Se intensifica la retinerea
respiratiei la expir
D. Se intensifica n tahiaritmii
E. Se intensifica n emfizem pulmonar
222. CM. Mentionati caracteristicile
pulsului si tensiunii arteriale n stenoza
aortala:
A. Pulsul nalt
B. Puls de amplitudine mica
C. Puls frecvent
D. Pulsul creste ncet
E. Pulsul descreste ncet
223. CM. Mentionati datele
electrocardiografice caracteristice
pentru stenoza istmului aortal:
A. Ritm sinusal
B. Fibrilatia atriala se ntlneste rar
C. Ritm nesinusal
D. Hipertrofia ventriculului stng
E. Hipertrofia atriului stng
224. CM. Mentionati factorii etiologici,
ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei
aortale combinate (insuficienta aortala
si stenoza istmului aortal):
A. Endocardita septica
B. Ateroscleroza
C. Reumatismul
D. Sifilisul
E. Anevrismul disecant de aorta
225. CM. Semnele, ce caracterizeaza
miocardita Abramov-Fidler sunt:
A. Insuficienta cardiaca progresiva
grava rezistenta la tratament
B. Insuficienta cardiaca grava, nsa
bine curabila
C. Lipsa cardiomegaliei
D. Cardiomegalie pronuntata
E. Lipsa dereglarilor serioase de ritm
si conductibilitate
226. CM. Simptoamele si criteriile
Asociatiei Cardiologilor din New
York de diagnostic ale miocarditelor:
A. Acuze la cardialgii si palpitatii
B. Fatigabilitate
C. Subfebrilitate
D. Tahicardie sinusala
E. Diminuarea zgomotului I
227. CM. Schimbarile suspecteaza feocromocitom, vor fi
electrocardiografice caracteristice evitate urmatoarele medicamente:
pentru miocardite sunt: A. Fentolamina
A. Dinamica pozitiva pe parcursul B. Metildopa
zilelor C. Rezerpina
B. Dinamica pozitiva pe parcursul D. Guanetidina
saptamnilor E. Furosemidul
C. Dinamica lipseste 233. CM. Selectati
D. Lipsa dereglarilor repolarizarii n betoadrenoblocante selective:
efectuarea testelor cu B-blocante si A. Timolol
clorura de potasiu B. Atenolol
E. Lipsa reactiei pe C. Metoprolol
electrocardiograma n efectuarea D. Labetolol
testelor farmacologice E. Acebutolol
228. CM. n ce constau dereglarile de 234. CM. Selectati preparatele
repolarizare pe electrocartdiograma n antihipertenzive cu actiune centrala:
miocardite: A. Clonidina
A. Scaderea amplitudei undei T B. Guanitidina
B. Undele T bifazice C. Guanfacina
C. Unda T negativa D. Doxazosina
D. Unda T nu este supusa E. Metildopa
schimbarilor 235. CM. Care din urmatoarele
E. Subdenivelarea segmentului ST afectiuni pot determina hipertensiunea
229. CM. Care sunt schimbarile arteriala secundara:
electrocardiografice (ECG) A. Porfiria intermitenta acuta
caracteristice pentru miocardite: B. Periarterita nodoasa
A. Dereglarea repolarizarii C. Hipocalciemia
ventriculare D. Acromegalia
B. Aritmii si blocade E. Boala renala polichistica
C. Modificarea complexului QRS, 236. CM. Care din urmatoarele teste
deformarea lui sunt utile pentru evaluarea
D. Scaderea voltajului ECG hipertensiunii arteriale secundare n
E. ECG fara modificari patologice sindromul Cushing:
230. CM. Simptomatica auscultativa a A. Determinarea metanefrinelor
miocarditelor: urinare/24h
A. Ritm de galop B. Determinarea catecolaminelor
B. Sufluri sistolice n toate punctele urinare/24h
auscultative C. Testul de supresie nocturna cu
C. Suflu sistolic pe aorta dexametazona (determinarea matinala
D. Tonul deschiderii valvulei mitrale a cortizolului plasmatic dupa
E. Suflu sistolic la apex administrarea a 1 mg dexametazona
231. CM. Pulsul n miocardite poate fi: seara precedenta)
A. Alternant D. Determinarea catecolaminelor
B. Mic plasmatice
C. Accelerat E. Determinarea cortizolului n
D. Aritmic, conform tipului urina/24h
extrasistolelor 237. CM. Gradul III n clasificarea
E. Neschimbat retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-
232. CM. La pacientii cu hipertensiune Backer) se caracterizeaza prin:
arteriala maligna la care se
A. Raport diametrului arteriolar - 243. CM. Care din urmatorii
venos 1:2 antagonisti ai canalelor de calciu pot
B. Prezenta de exudate ncetini conducerea atrioventriculara ?
C. Prezenta de hemoragii A. Nifedipina
D. Prezenta de edem papilar B. Felodipina
E. Depresiuni sau proeminete ale C. Amlodipina
venei D. Diltiazemul
238. CM. Selectati preparate blocante E. Verapamilul
ai canalelor de calciu, subgrupul 244. CM. Care din urmatoarele
dihidropiridine: medicamente au o actiune imediata n
A. Amlodipina tratamentul hipertensiunii arteriale?:
B. Diltiazemul A. Enalapril
C. Verapamilul B. Nitroprusiat
D. Nifedipina C. Diazoxid
E. Felodipina D. Trimetafan
239. CM. Numiti preparatele E. Rezerpina
medicamentoase de prima linie n 245. CM. Care din urmatoarele
hipertensiunea arteriala: medicamente utilizate n tratamentul
A. Enalaprilul hipertensiunii arteriale maligne au o
B. Atenololul actiune mai latenta:
C. Diltiazemul A. Enalapril
D. Pentamina B. Amlodipina
E. Hidralazina C. Nitroglicerina
240. CM. Care din urmatorii factori de D. Nifedipina-retardata
risc indica un pronostic nefavorabil al E. Captopril
hipertensiunii arteriale? 246. CM. Care din urmatoarele
A. Fumatul medicamente utilizate n tratamentul
B. Consumul de cafea hipertensiunii maligne au forme
C. Consumul exagerat de alcool medicamentoase pentru administrare
D. Obezitatea orala:
E. Vrsta naintata A. Nitroprusiatul de sodiu
241. CM. Care din urmatorii factori de B. Diazoxidul
risc indica un pronostic nefavorabil al C. Trimetafanul
hipertensiunii arteriale? D. Hidralazina
A. Presiunea diastolica persistenta E. Labetalol
>115mmHg 247. CM. Care din urmatoarele
B. Consumul exagerat de alcool medicamente se pot administra n
C. Sexul masculin hipertensiunea arteriala la gravide?
D. Insuficienta cardiaca congestiva A. Metildopa
E. Vrsta naintata B. Hidralazina
242. CM. Diureticele tiazidice sunt C. Losartan
contraindicate sau exista precautii n D. Nitroprusiatul de sodiu
administrarea lor n urmatoarele E. Captopril
afectiuni: 248. CM. Selectati preparatele
A. Diabet zaharat medicamentoase ce prezinta inhibitorii
B. Hiperuricemie enzimei de conversie a angiotensinei
C. Hiperaldosteronism primar II:
D. Feocromocitom A. Fosinopril
E. Ulcer peptic B. Lisinopril
C. Quinapril
D. Isradipina E. Afectarea functiei renale
E. Losartan Cardiologie
249. CM. Hiperaldosteronismul primar
poate fi determinat de:
A. Tumoare unilaterala de suprarenala
B. Hiperplazie a suprarenalelor
bilaterala
C. Tumoare a aparatului
juxtaglomerular
D. Tumoare de ganglioni simpatici
E. Tumoare de hipofiza
250. CM. Encefalopatia hipertensiva
se manifesta prin:
A. Hipertensiune arteriala severa
B. Tulburari ale constientei
C. Retinopatie cu edem papilar
D. Edem pulmonar acut
1. 34. D 67. C
2. B 35. C 68. E
3. 36. C 69. C
4. C 37. D 70. D
5. E 38. B 71.
6. 39. B 72. A
7. 40. E 73. B
8. D 41. D 74. A
9. A 42. A 75. E
10. B 43. D 76. B
11. B 44. E 77. D
12. C 45. E 78. E
13. C 46. D 79. E
14. B 47. C 80. C
15. C 48. A 81. D
16. B 49. D 82. A
17. D 50. B 83. A
18. B 51. A 84. E
19. B 52. B 85. A
20. C 53. D 86. A
21. E 54. D 87. C
22. C 55. D 88. C
23. A 56. C 89. D
24. A 57. C 90. B
25. A 58. A 91. D
26. A 59. E 92. C
27. B 60. C 93. B
28. A 61. B 94. A
29. D 62. C 95. E
30. C 63. E 96. B
31. A 64. C 97. D
32. B 65. A 98. B
33. C 66. A 99. E
100. A 150. A, B, C 200. A, B, D
101. E 151. A, B, C 201. A, B, C
102. B 152. A, B, C 202. B, C, D
103. B 153. A, B, C 203. A, B, C
104. C 154. A, B, C, D 204. A, B, C, E
105. B 155. A, B, C 205. B, D, E
106. C 156. A, B, C, D 206. B, C, D
107. B 157. A, B, C, D 207. B, C, D
108. E 158. A, B, C, D 208. B, C, D
109. C 159. A, B, C, D 209. A, B, C, D
110. A 160. A, B, C 210. C, D, E
111. E 161. A, B, C 211. A, B, C
112. E 162. A, B, D 212. A, B, D
113. ,,, 163. A, B, C, E 213. A, B, C, D
114. A, B, C 164. A, B, C 214. A, C, D
115. A, B 165. B, E 215. B, C, D
116. A, B, E 166. A, C, D 216. B, D
117. B, C, D, E 167. A, B, C 217. A, B, C
118. ,B 168. B, C 218. A, C, E
119. A, B, C, D 169. A, D, E 219. B, C, E
120. A, B, C 170. B, D 220. A, B, E
121. A, B, C 171. B, C, D, E 221. B, C
122. A, B, C 172. A, B, C, D 222. B, D, E
123. A, B, C, D 173. D, E 223. A, B, D
124. A, B, C 174. , C 224. A, B, C
125. A, B, C 175. A, C 225. A, D
126. A, C 176. C, E 226. D, E
127. A, B 177. B, D 227. B, E
128. A, C 178. A, C 228. A, B, C, E
129. A, B, C 179. A, D 229. A, B, C, D
130. A, B, C 180. A, B, D 230. A, E
131. A, B 181. B, E 231. A, B, C, D
132. A, B, C 182. A, B, C 232. B, C, D
133. A, B, C 183. A, B, C, D 233. B, C,
134. A, B, C 184. A, B 234. A, C, E
135. A, B, C 185. A, B, C, D 235. A, B, D, E
136. A, B 186. A, D 236. C, E
137. A, C 187. A, B 237. B, C
138. A, B, C, D 188. A, C, D, E 238. A, D, E
139. A, B, C 189. A, E 239. A, B, C
140. A, B, C 190. A, B, C 240. A, C, D
141. A, B, C 191. A, B 241. A, B, C, D
142. A, B, C 192. A, B, C, E 242. A, B, C
143. A, B, C 193. A, C, E 243. D, E
144. A, B, C 194. C, E 244. B, C, D
145. A, B, C, D 195. A, C, E 245. A, D
146. A, B, C 196. A, C 246. D, E
147. A, B, C 197. C, D, E 247. A, B
148. A, B, C 198. A, B, D, E 248. A, B, C
149. A, B, C 199. A, C, E 249. A, B
250. A, B, C