Olimpiada tehnologii:

fisa de probleme rezolvate

Autor: ing. aut. Pocnet A. Daniel

NOTA: Problemele notate cu * au grad crescut de dificultate

1. Se da circuitul de mai jos in care se cunosc: VCC = +15 V, R1 = 120 K, R2 = 30 K, RC =

4K, RE = 2.3K iar = 200, ICB0 = 0, VBE = 0.6 V. Se cere determinarea punctului static
de functionare (PSF).

R1 +VCC
RC
IC
I1 IB

I2
R2 RE
IE

Tufescu, Avadanei Culegere de probleme

R:
Determinarea PSF insemna aflarea valorilor marimilor IB, IC, VBE , VCE. Pe VBE deja il
cunoastem (se da in enunt).
Presupunem tranzistorul in regimul activ normal si calculam IB respectiv VCE (IC fiind
IB in acest regim). Daca VCE se dovedeste fi de ordinul voltilor atunci presupunerea
facuta este adevarata. Putem scrie ecuatiile (Kirchoff):
I1 I2 = IB,
I1 = (VCC VBE IB RE) / R1, // IE = (+1) IB IB;
I2 = (VBE + IB RE) / R2,
Rezulta:
IB = VCC / R1 VBE (1/R1 + 1/R2) IB RE (1/R1 + 1/R2)
IB (1 + RE /R12) = VCC / R1 VBE /R12
Inlocuind valorile date rezulta:
R12 = (3600 / 150) K = 24 K; rezulta
IB = 5 A => IC = IB = 1 mA.
Calculam acum VCE :
VCE = VCC - IC (RC + RE) = 15 10-3 * 6.3 * 10+3 = 8.7 V.
Valoarea obtinuta pentru VCE corespunde unui tranzistor nesaturat. Pentru ca
tranzistorul sa fie polarizat in regim activ normal trebuie ca jonctiunile emitoare
respectiv colectoare sa fie polarizate direct respectiv invers.
Despre VBE stim deja ca este 0.6 V (deci jonctiunea emitoare este polarizta direct). Mai
trebuie sa calculam VCB.
Avem:
VCB = VC VB, unde

2
 VC = VCC - IC RC = 15 10-3 * 4 * 10+3 = 11 V,
VB = VBE + IE RE = 0.6 + 2.3 = 2.9 V
Rezulta VCB = 11 2.9 = 8.1 V deci jonctiunea colectoare este polarizata invers (atentie,
tranzistorul este npn).
Asadar presupunerea facuta tranzistorul functioneaza in regim activ normal este
adevarata.

2. In circuitul urmator se cunosc valorile: IB = 40 A, = 200.

a. Precizati tipul tranzistorului si al conexiunii;
b. Calculati intensitatea curentului de colector;
c. Calculati caderea de tensiune baza emitor de pe tranzistor;
d. Calculati caderea de tensiune colector emitor de pe tranzistor;

R1 IC R2
100 K IB 1 K
U2
U1 12 V
5V

Olimpiada la disciplinele din aria curriculara Tehnologii

Faza judeteana februarie 2014
R:
a. Tipul tranzistorului si al conexiunii: bipolar npn in conexiunea Emitor comun;
b. Din ecuatia U1 = IB R1 + VBE rezulta VBE = 5 4 * 10-5 * 10+5 = 1 V;
c. Presupunand tranzistorul in regim activ normal rezulta IC = IB = 8 mA;
d. Rezulta VCE = U2 - IC R2 = 12 8 = 4 V;
Deoarece VC = 4 V siVB = 1 V iar tranzistorul este npn, rezulta ca jonctiunea colectoare
este polarizata invers. De asemenea, tensiunea VCE corespunde unui tranzistor
nesaturat. Rezulta ca presupunerea facuta ca tranzistorul functioneaza in regim activ
normal este adevarata.

3. In figura de mai jos U = 20 V iar DZ are UZ = 9V. Calculati:

a. Valoarea lui R1 astfel incat IZ = 10 mA;
b. Valoarea lui R1 daca in paralel cu DZ se conecteaza o sarcina RS = 600 astfel incat
IZ ramane acelasi.

3
 a R1 b R1
IZ IZ
U U RS
20 V UZ 20 V UZ
600
9V 9V

Tufescu, Avadanei Culegere de probleme

R:
a. IZ = (U - UZ) / R1 => R1 = (20 9) / 10-2 = 11 * 10+2 = 1100 ;
b. Notand cu IS curentul prin sarcina adaugata in paralel cu DZ, rezulta IS = UZ / RS,
adica IS = 9 / 600 = 15 mA. Prin urmare curentul prin R1 va fi IZ + IS = 25 mA.
Avem: R1 = (U - UZ) / (IZ + IS) = 440 .

4. Se da circuitul din figura unde diodele Zenner au Vp la polarizare directa 0.6 V,

celelalte diode redresoare avand Vp tot de 0.6 V. Se mai stie U = 20 V. Sa se calculeze
tensiunile pe rezistorii R1 pana la R7.

9V

U
9V 9V 9V 9V 30V
20 V

R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7

Tufescu, Avadanei Culegere de probleme

R:
UR1 = 20 2*0.6 = 18.8 V;
UR2 = 0 V (una din diodele redresoare este blocata fiind polarizata invers);
UR3 = 20 2*0.6 = 18.8 V (o dioda Zenner polarizata direct se comporta exact ca
o dioda redresoare polarizata direct);
UR4 = 20 0.6 9 = 10.4 V (dioda Zenner este polarizata invers ea mancand 9
V);
UR5 = 0 V (dioda redresoare polarizata invers nu permite existenta vreunui
curent prin ramura respectiva);
UR6 = 20 9 0.6 = 10.4 V;
UR7 = 0 V (dioda Zenner este polarizata invers dar are nevoie de o tensiune de
30 V la borne pentru a permite circulatia curentului prin ea);
5. In figura de mai jos se prezinta diagrama fazoriala a unui circuit serie de c.a.

4
 a. Ce fenomen descrie diagrama?
b. Desenati circuitul corespunzator diagramei.

U U3

U2

I
0 U1 U6
U4

U5

Tufescu, Avadanei Culegere de probleme

R:
a. Neexistand defazaj intre tensiunea la bornele circuitului si curentul prin circuit
rezulta ca impedanta circuitului are valoarea minima curentul prin circuit este
maxim (|I| = U / |Z| = maxim). Este vorba despre fenomenul de rezonanta;
b. Circuitul cuprinde 3 rezistori, 2 bobine si un condensator, toate inseriate (desi
diagrama desenata corespunde unei ordini a componentelor in circuit rezistor /
bobina / rezistor / condensator / rezistor / bobina in realitate ordinea
componentelor nu conteaza: indiferent care este ordinea de plasare a
componentelor, impedanta echivalenta este aceeasi!)

6. Se da un circuit alcatuit dintr-un rezistor si o bobina, conectati in paralel si alimentati

de la o sursa de c.a.

R R

L L

~ ~

a. Desenati diagrama fazoriala asociata circuitului;

b. Pentru valorile R = 125.6 , L = 400 mH, si f = 50 Hz, calculati factorul de putere;
c. Care trebuie sa fie valoarea unui condensator C, legat in paralel cu componentele R
si L, astfel incat factorul de putere sa fie 1?
Pocnet A. Daniel
R:

5
 a. Diagrama fazoriala a circuitului initial se obtine suprapunand (compunand)
diagramele fazoriale ale componentelor R, L. Rezistorul nu defazeaza tensiunea de
la bornele sale fata de curentul prin el, respectiv inductorul (bobina) defazeaza
tensiunea de la bornele sale inaintea curentului prin el cu 90. Avem:

IR U
U
U
=> I
IR U IL IL
I

b. cos () = R / (R2 + 2L2)1/2 = 1 / ( 1 + (L/R)2 )1/2. Inlocuind obtinem 1 / 21/2 ceea ce

inseamna = 45;
c. Factor de putere unitar inseamna defazaj zero deci rezonanta curentul total este
maxim. Impedanta echivalenta a circuitului: 1 / Ze = 1 / R + 1 / jL + jC, de unde
obtinem Ze = jRL / [ R(1 2LC) + jL ].
Trebuie ca Ze sa fie minim pentru ca U / |Ze|sa fie maxim; rezulta 2LC = 1, de
unde rezulta C = 1 / 2L, adica 1 / 39438 25 F.

7. (*) Se da circuitul de mai jos (circuitul este alimentat de la o retea de c.a.):

a)
R
UIN C UOUT

b) R R
UIN C C UOUT

a. Sa se deduca prin calcul sau schema fazoriala, cum este defazata tensiunea de la
bornele condensatorului (UOUT) fata de tensiunea de alimentare a circuitului;
b. Sa se arate ca schema din figura b de mai sus, pentru pulsatia 0 = 1 / RC,
defazeaza UOUT in urma lui UIN cu 90.
Pocnet A. Daniel

R:
a. Diagrama fazoriala asociata circuitului RC (se mai numeste RC trece jos) este:

6
 UR I

UIN
UIN UC = UOUT
UC = UOUT

Se observa ca tensiunea de la bornele condensatorului (UOUT) este defazata in urma

tensiunii de alimentare a circuitului. Cu cat C este de valoare mai mare, cu atat
defazajul este mai puternic.
Acest circuit este un filtru analogic de ordinul 1. El lasa sa treaca frecventele joase
respectiv inlatura frecventele mari.
b. Defazajul introdus de circuitul RC trece jos de la punctul a) este arctg (RC).
Pentru pulsatia 0 = 1 / RC a tensiunii de intrare => defazajul este -45. Schema din
figura b este o cascadare a 2 etaje RC trece jos, prin urmare defazajul introdus in
cazul 0 = 1 / RC va fi 2 * -45 = -90.
Alta metoda: UOUT (j) = [ 1 / (1 + jRC) ]2 UIN (j), adica UOUT (j) = 1 / (1 + 2jRC
2R2C2) UIN (j). Pentru o pulsatie particulara 0 = 1 / RC obtinem UOUT (j) = (1 /2j)
UIN (j) deci argumentul functiei de transfer a retelei (raportul UOUT (j) / UIN(j)) este
- arg (2j) = -90.

8. Sa se calculeze coeficientul de amplificare al AO ideal neinversor din circuitul de mai

jos. Se dau R1 = 1 K si R2 = 5 K.

R2

R1

AO
+ vout
vin

Tufescu, Avadanei Culegere de probleme

R:
Esential in analiza schemelor cu AO este prezenta sau absenta reactiei negative. In
cazul de fata avem de-a face cu un AO in conexiunea ne inversoare (intrarea se aplica
pe borna +) cu reactie negativa.
Reactia negativa la un AO face ca amplificarea sa scada foarte mult (nu mai avem acea
amplificare foarte mare din bucla deschisa).
Putem scrie:
v+ = v- vin = [ R1 / (R1 + R2) ] vout ;
Rezulta vout /vin = (R1 + R2) / R1 = 1 + R2 /R1 = 6.

7
9. In circuitul de mai jos AO este ideal; se stiu R1 = 1 K, R2 = 2 K, R3 = 3 K, R4 = 6 K
si V1 = 1 V, V2 = 1.5 V, V3 = 6 V. Aflati:
a. Tensiunea de la iesire vo;
b. Daca R1 = 3 K, ce valori trebuie sa aiba R2 si R3 pentru ca AO sa fie sumator?
R3

R2
V3 R4

V2 R1

AO
V1 + vo

Tufescu, Avadanei Culegere de probleme

R:
a. AO utilizeaza reactia negativa deci amplificarea este mult diminuata fata de cazul
AO in bucla deschisa, fiind determinata doar de elementele exterioare AO (R1 pana
la R4). Conexiunea este inversoare (AO are aplicate semnale pe intrarea ).
Deoarece v+ = v- iar v+ = 0 => v- = 0, de unde rezulta:
I1 = V1 / R1 = 1 mA;
I2 = V2 / R2 = 0.75 mA;
I3 = V3 / R3 = 2 mA;
Tensiunea de la iesire este:
vo = I R4 (intrarea v- este masa virtuala) = (V1 / R1 + V2 / R2 + V3 / R3) R4 =
16.5 V;
b. Daca R1 = 3 K, stiind ca R4 = 6 K, rezulta ca ponderea R4 / R1 este 2. Obtinem ca
R4 / R2 = R4 / R3 = 2 deci R2 = R3 = 3 K (ponderile cu care intervin V1, V2 si V3 in
tensiunea de iesire Vo trebuie sa fie egale).

10. Se da circuitul de mai jos in care AO este ideal iar dioda Zenner DZ are Uz; se dau R1 =
2 K, R2 = 4 K, R3 = 4 K si R4 = 0.4 K. Calculati UR3 ca functie de tensiunea de
intrare vin.

8
 R2

I R1

AO
+ vout
vin R4
R3
Uz

Tufescu, Avadanei Culegere de probleme

R:
AO utilizeaza reactia negativa dar este in conexiune ne-inversoare (tensiunea de
intrare este aplicata pe intrarea ne-inversoare). Rezulta ca amplificarea este mult
diminuata fiind data de elementele din circuit (R1, R2, R3).
Putem scrie: v+ = v-. Avem urmatoarele situatii:
In cazul in care vin < Uz, dioda Zenner fiind polarizata invers va fi blocata =>
v+ = vin;
Pentru vin > Uz, dioda Zenner fiind polarizata invers corespunzator, tensiunea
la bornele ei va fi Uz => v+ = Uz;
Avem:
Vout = v- + I R2, unde
I = v+ / R1,
Rezulta I = v+ (1 + R2 / R1).
Asadar:
Pentru vin < Uz => vout = 3 vin,
Pentru vin > Uz => vout = 3 Uz.

11. Se da schema de mai jos unde: AO este ideal, R1 = 1 K, R2 = 10 K , R3 = 2 K, R4 =

10 K, R = 10 K, iar V1 = 2 V si V2 = 4 V. Calculati:
a. Tensiunea de iesire vo;
b. Valoarea lui R4 astfel incat amplificatorul sa fie diferential;
c. Tensiunea de iesire vo daca amplificatorul este diferential.
R2

I R1

AO
v1
+ vout
v2 R3
R
R4

Tufescu, Avadanei Culegere de probleme

9
 R:
a. Putem scrie relatiile:
vout = v1 + I (R1 + R2), unde I este:
I = (v- v1) /R1.
Din egalitatea v+ = v- rezulta v- = [ R4 /(R3 + R4) ] v2. Inlocuind in expresia lui I si
apoi pe I in expresia lui vout obtinem:
vout = - (R2 /R1) v1 + (1 + R2 /R1) ( R4 / (R4 + R3) ) v2;
inlocuind rezulta vout = 16.6 V.
b. Pentru ca AO sa fie diferential trebuie ca v1 si v2 sa aiba pondere comuna; rezulta:
R2 /R1 = (1 + R2 /R1) ( R4 / (R4 + R3) ), de unde R4 = 20 K
c. Pentru R4 = 20 K rezulta vout = 20 V.

12. (*) Se da montajul de mai jos unde v1 = 4 cos (t), = 314 [rad /s]. AO este ideal, R1 =
1 K, C = 10 F. Determinati vo dupa un timp t = 2 ms.

R1

AO
v1
+ vo

Tufescu, Avadanei Culegere de probleme

R:
Este un AO in conexiunea inversoare. Pentru acesta stim ca vo = - [ Z2 (j) / Z1 (j) ]
v1 vo = -(1 /jR1C) v1. Din pdv al fenomenului, montajul cu AO din figura este un
integrator cu functia de transfer F(s) = - 1 / Ts, unde T= R1 C este constanta de
integrare.
In domeniul timp, tensiunea de la iesire este:
t t
1 1 4 t
vo (t) = -
R1 C v1 (p) dp = -
R1 C
4 cos (p) dp = -
R1C
sin (t)
0
0 0

Inlocuind pe respectiv momentul t = 2 ms obtinem:

vo = - 102 * 0.0127 * sin (0.628) = - 1.27 * 0.587 = - 0.7 [V]

13. (*) Sa se calculeze frecventa de oscilatie a circuitului (oscilatorului) de mai jos.

10
 C C Retea oscilatie tip
RC trece sus
R R

C
- R

vin +
vout
Etaj amplificare cu AO in
conexiune inversoare
Pocnet A. Daniel

R:
Putem scrie:
vin (j) = Ret (j) vout (j), unde Ret (j) este fdt a circuitului de reactie
Circuitul de reactie este compus din 2 etaje RC trece sus cascadate. Deoarece fiecare
etaj RC trece sus are functia de transfer R / (R + 1 / jC) = jRC /( jRC + 1), rezulta
ca pentru circuitul de reactie putem scrie:
Ret (j) = - 2 R2 C2 /(1 + 2jRC 2 R2 C2)
Pe de alta parte AO este in conexiunea inversoare deci putem scrie:
vout (j) = - jRC vin (j)
Inlocuindu-l pe vout in prima ecuatie obtinem:
1 = j3 R2 C2 R C / (1 + 2jRC 2 R2 C2)
Rezulta ca partea reala trebuie sa fie nula deci:
1 2 R2 C2 = 0, de unde = 1 / (RC)
Cu aceasta valoare a frecventei obtinem:
1 = R C / 2 RC, de unde pentru C = C rezulta R = 2R.

14. (*) Aratati ca circuitul de la problema 13 este intr-adevar un oscilator.

Pocnet A. Daniel

R:
Circuitul de la problema 13 este compus dintr-un amplificator si un circuit de reactie.
Reactia este pozitiva in sensul ca semnalul de la iesirea amplificatorului este aplicat
direct pe intrarea sa (nu exista vreun comparator sau alt element). Mai trebuiesc
analizate defazajele introduse de blocul amplificator respectiv de blocul de reactie:
Pentru valoarea 0 = 1 / RC a pulsatiei obtinem Ret (j0) = - 1 / (j + 1)2 = - 1 /2j =
j /2, ceea ce inseamna ca defazajul introdus de circuitul de reactie este de 90;

11
 Pentru aceeasi valoare 0 = 1 / RC a pulsatiei obtinem vout (j) = - 2j vin (j)
ceea ce inseamna ca defazajul introdus de blocul amplificator este de - 90;
Asadar, de-a lungul buclei (ochiul format de amplificator si circuitul de
reactie) defazajul total este zero, circuitul producand oscilatii.

15. (*) Sa se demonstreze ca circuitul de mai jos nu produce oscilatii armonice.

R2
R1
+

- vout

C R

Pocnet A. Daniel

R:
Sant prezente ambele reactii ale AO. Conditia v+ = v- se scrie:
[ R1 / (R1 + R2) ] vout = [ 1 /(1 + jRC) ] vout R1 / (R1 + R2) = 1 /(1 + jRC),
conditie care nu poate fi indeplinita oricare ar fi real.
Circuitul este totusi un oscilator din categoria celor de relaxare: produce oscilatii tip
dinte de fierastrau.

T Cu linie subtire s-a reprezentat

+VDD tensiunea de la iesire (vout);
R1
VDD Cu linie ingrosata s-a
R1 + R2 reprezentat tensiunea de la
t bornele condensatorului

R1
- VDD
R1 + R2
-VDD

16. Sa se deduca forma oscilatiilor produse la iesirea circuitului de mai jos.

TS R2
Integrator C Reactie
R1
vin + R
-
- vout1 = vin2
+ vout

12
 R:
Circuitul este o cascadare a 2 etaje:
Un comparator cu histerezis cunoscut si sub numele Trigger Schmitt (TS),
Un etaj de integrare realizat cu AO.
Atunci cand la intrarea sa se aplica o tensiune constanta fapt care se intampla
deoarece circuitul Trigger Schmitt scoate pe iesirea sa fie +VDD fie -VDD , in functie de
semnul tensiunii diferentiale de la intrarea sa integratorul furnizeaza la iesire o
tensiune liniar crescatoare sau descrescatoare (in functie de polaritatea tensiunii):
Daca vin2 > 0, atunci vout va scadea liniar (cu panta 1 / RC),
Altfel (vin2 < 0), vout va creste liniar (cu panta 1 / RC).
Circuitul Trigger Schmitt neinversor putem scrie:
I = (vout1 vin) / (R1 + R2),
v+ = vin + I R1, de unde rezulta:
v+ = [ R2 / (R1 + R2) ] vin + [ R1 / (R1 + R2) ] vout1.
Deoarece v- = 0 (intrarea respectiva este legata la masa) rezulta ca tensiunea
diferentiala de intrare este vdiff = v+. Asadar, circuitului TS se va comporta in functie
de polaritatea lui v+:
presupunem ca vout1 ar fi +VDD si ca intergatorul scoate pe iesire un semnal
liniar descrescator;
Cat timp vout > - (R1 / R2) VDD , tensiunea diferentiala de la intrarea TS va fi >
0, deci situatia se pastreaza;
Cand vout ajunge s fie egal cu - (R1 / R2) VDD si tinde s scada in continuare,
tensiunea diferentiala de la intrarea TS devine < 0, deci circuitul TS basculeaza:
va genera pe iesire o tensiune vout1 = -VDD;
Din acest moment, tensiunea generata de integrator la iesire incepe sa creasca
liniar, situatie care se pastreaza pana cand vout egaleaza (si tinde sa depaseasca)
+ (R1 / R2) VDD , moment in care circuitul TS basculeaza iarasi: vout1 = +VDD;
Ciclul se repeta la nesfarsit; forma de unda generata la iesirea integratorului este
un semnal triunghiular

+VDD Cu linie ingrosata am

+ (R1 / R2) VDD reprezentat tensiunea de la
iesirea integratorului
t
- (R1 / R2) VDD
-VDD
T

17. Forma minimizata a functiei F data de tabelul de adevar urmator este:

13
 a. F (A, B, C, D) = ~AD + B~CD + AC~D
b. F (A, B, C, D) = A + B + ~(CD) + A~B
c. F (A, B, C, D) = A + B
d. F (A, B, C, D) = A~BD + BCD + B~D

Olimpiada Discipline tehnologice,

Faza nationala 21.03.2005
R:
Construim diagrama V K:
ba
dc 00 01 11 10
00 0 0 1 *
01 0 0 1 1
11 0 1 * 1
10 * 1 0 0

Variantele b. si c. nu corespund din motive evidente: exista cel putin o combinatie de

variabile D, C, B, A pentru care A = 1 si functia trebuie sa fie zero. Raman doar
variantele a. si d. de analizat.
Ideea este sa putem grupa cati mai multi 1. Rezulta:
F (A, B, C, D) = ~DB + CB + D~BA
Mininizarea obtinuta este mai buna decat cele prezentate (cine a facut enuntul n-a
observat ca BCD + B~D = B (~D + DC) = B (~D + C) = B~D + BC deci de fapt ce am
obtinut noi este varianta d.)

18. Intr-o punte Sauty, elementele cunoscute sunt: R1 = 12 , R2 = 6 , R3 = 15 , C3 = 100

F. Condenstorul de masurat din bratul opus rezistentei R2 se caracterizeaza prin:
a. Rx = 7.5 , Cx = 200 F;

14
 b. Rx = 30 , Cx = 50 F;
c. Rx = 4.8 , Cx = 180 mF;
d. Rx = 33 , Cx = 20 F.
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza nationala 21.03.2005
R:
Puntea Sauty se utilizeaza la masurarea capacitatilor cu factor de calitate bun. Aceasta
inseamna ca pierderile in dielectric sunt neglijabile si prin urmare modelul
condensatorului este un condensator serie cu un rezistor.
In plus, alaturi de puntea Nernst, puntea Sauty face parte din puntile pentru care tipul
de impedante de pe bratele alaturate (ale puntii) trebuie sa fie identice. Asadar putem
scrie:
R1 [ R3 j /(C) ] = R2 [ Rx j /(Cx) ], de unde rezulta:
R1 R3 = R2 Rx si
R1 / C = R2 / Cx;
Obtinem Rx = 30 si Cx = 50 F.

19. Memoriile RAM sunt memorii care:

a) Pot stoca temporar datele;
b) Pot stoca permanent datele;
c) Sunt foarte rapide si sunt un intermediar intre unitatea centrala si memoria
principala;
d) Sunt memorii lente si necesita intotdeauna un mecanism de reimprospatare a
datelor.
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza nationala 30.04.2008
R:
Prima varianta este evident corecta: memoriile RAM stocheaza temporar datele (la
taierea alimentarii cu tensiune memoria RAM pierde datele din ea din acest motiv se
numeste si volatila).
Atentie la urmatoarele variante deoarece sunt capcane!
a) Sunt foarte rapide este o apreciere subiectiva (comparativ cu cine ?);
b) Sunt un intermediar intre unitatea centrala si memoria principala este o
afirmatie adevarata dar nu intotdeauna: da, memoria cache (despre asta e vorba
in contextul de la punctul c)) este tot o memorie RAM !;
c) Sunt memorii lente este iarasi o chestiune subiectiva (comparativ cu cine ?);
d) Necesita intotdeauna un mecanism de reimprospatare datelor este o afirmatie
neadevarata (acest lucru se intampla doar la DRAM / SDRAM Dynamic RAM

15
 / Synchronous Dynamic RAM). De pilda memoriile SRAM nu necesita refresh
pentru date.

20. Semnalul obinut la ieirea circuitului de sincronizare al osciloscopului se aplic

a) la intrarea generatorului bazei de timp;
b) amplificatorul AY;
c) pe plcile de deflexie orizontal;
d) pe cilindrul Wehnelt.
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza judeteana 25.02.2006
R: a)

21. Funcia realizat de schema logic din figura de mai jos este:
a) 1;
b) 1 + B;
c) A;
d) A + B.

Olimpiada Discipline tehnologice,

Faza judeteana 25.02.2006
R:
f = ~[ ~(A + B) ~(B + ~A) ] = A + B + B + ~A = 1, deci raspunsul este a).

22. Transformarea unei marimi fizice neelectrice in alta marime electrica intr-un SRA este
realizata de:
a) Traductor;
b) Regulator automat;
c) Element de comparatie;
d) Element de executie.
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza judeteana 25.02.2006
R:

16
 Traductorul culege un semnal de o natura oarecare (aceasta depinde de natura
procesului poate fi si de natura electrica nu neaparat neelectrica asa cum sugereza
enuntul) si o converteste de regula (nu neparat intotdeauna) intr-o marime electrica.
Raspunsul este a).

23. TTL este o familie de circuite integrate la care tensiunea de alimentare este:
a) VCC = 5 V cc;
b) VDD = 12 V cc;
c) VSS = 5 V ca;
d) VCC = 12 V ca.
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza judeteana 25.02.2006
R:
TTL este acronimul de la Transistor Transistor Logic. Circuitele integrate realizate in
aceasta tehnologie se alimenteaza in cc. de la + 5V (raspunsul este a).

24. Prin aplicarea reactiei negative la un amplificator se obtine:

a) Creste amplificarea;
b) Creste banda de frecventa;
c) Scade frecventa limita de sus;
d) Se ingusteaza banda de frecventa.
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza judeteana 25.02.2006
R:
Reactia negativa in cazul amplificatoarelor are ca efect latirea (cresterea) benzii de
trecere in aceeasi masura in care scade amplificarea. Mai sunt si alte efecte ca de pilda
modificarea impedantelor de intrare / iesire ale amplificatorului. Raspunsul este deci
b).

25. Precizati ce putere se poate masura utilizand montajul din figura:

a) Puterea activa disipata;
b) Puterea reactiva disipata in elementele reactive;
c) Puterea reactiva inmagazinata in elementele reactive;
d) Puterea aparenta.

Olimpiada Discipline tehnologice,

17
 Faza judeteana 25.02.2006
R:
S = U * I deci este vorba despre puterea aparenta (raspuns corect d).

26. Unitatile fundamentale ale S.I. sunt:

a) cm, kg, s, A, K, cd;
b) m, kgf, s, A, cd, mol;
c) m, kg, s, A, K, cd, mol;
d) cm, g, s, A, K, cd, mol.
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza judeteana 25.02.2006
R:
Un item la care puteti raspunde prin eliminarea variantelor evident incorecte:
stim ca sunt 7 unitati fundmentale in S.I.; rezulta ca varianta a) este gresita;
stim de asemenea ca printre acestea se afla si unitatile de masura pentru
cantitatea de substanta (mol) si temperatura; rezulta ca si varianta b) este gresita;
la varianta d) putem observa unitati de masura nestandard (gramul,
centimetrul); rezulta ca si aceasta varianta este gresita;
varianta c) este cea corecta.

27. Transcriei pe foaia de concurs, litera corespunztoare fiecrui enun i notai n

dreptul ei litera A dac apreciai rspunsul adevrat i litera F dac apreciai c enunul
este fals:
a) FAN-IN definete numrul maxim de intrri ce se pot conecta la o ieire;
b) La materialele semiconductoare conducia electric este asigurat de dou tipuri
de purttori de sarcin electric;
c) In regim activ normal, la un tranzistor bipolar, jonciunea emitorului este
polarizat invers iar jonciunea colectorului este polarizat direct;
d) Elementul de execuie din structura unui sistem cu reglare automat, are rolul
de a prelucra mrimea de la ieirea comparatorului dup o lege prestabilit;
e) Extinderea domeniului de msurare la ampermetre se realizeaz prin conectarea
unei rezistene n paralel cu instrumentul de msurat.
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza judeteana 25.02.2006
R:
a) Afirmatia este falsa: Fan out ul defineste numarul de intrari ce pot fi conectate la o
iesire;
b) Afirmatie adevarata;
c) Fals: este exact invers! (jonctiunea emitoare polarizata direct, cea colectoare invers);

18
 d) Iarasi fals: regulatorul este cel ce prelucreaza iesirea comparatorului / abaterea;
e) Afirmatie adevarata.
28. Capacitatea unui condensator fr pierderi este msurat cu ajutorul unei puni de
curent alternativ ca n figura de mai jos.
a) tiind c impedana Z1 are caracter pur
rezistiv, determinai caracterul Z1 Cx
impedanelor Z2 i Z3 astfel nct
puntea s poat fi echilibrat;
b) Justificai care este varianta care are cea
mai mare utilitate practic;
c) Indicai sub ce denumire este
cunoscut puntea astfel obinut. Z3
Z2

~
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza judeteana 25.02.2006
R:
a) Pentru Z1 = R1 (caracter pur rezistiv) conditia de echilibru se scrie:
R1 Z3 = [- j /( Cx)] Z2;
Rezulta:
0 + arg (Z3) = - ( / 2) + arg (Z2);
Putem avea urmatoarele combinatii:
arg (Z3) = 0 si arg (Z2) = / 2 adica Z3 = R3 (rezistor) si Z2 = jL2 (bobina);
arg (Z3) = - ( / 2) si arg (Z2) = 0 adica Z3 = 1 / (j C3) si Z2 = R2 (rezistor);
arg (Z2) arg (Z3) = / 2.
b) Din pdv practic se prefera combinatiile fara inductante (bobinele reglabile sunt mai
pretentioase) deci varianta cu Z3 condenstor respectiv Z2 rezistor este de preferat.
c) Puntea prezentata se poate utiliza la masurarea condensatoarelor cu pierderi foarte
mici (la care modelul matematic pentru condensator este cel al unui rezistor
modeleaza pierderile pe terminale si armaturi inseriat cu un condensator).
Strict vorbind, schema prezentata nu este conoscuta sub nici un nume; practic insa,
putem spune ca este o punte Sauty (la care am neglijat si pierderile de putere pe
terminale si armaturi)

29. Se considera circuitul basculant bistabil de tip D.

a) Explicati functionarea circuitului (simbol, tabela de adevar);

19
 b) Realizati schema unui registru de deplasare serie paralel de 4 biti cu circuite
basculante bistabile de tip D;
c) Explicati modul de functionare al circuitului realizat.
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza judeteana 25.02.2006
R:
a) Din pdv al sincronismului, circuitele basculante bistabile sunt de 2 tipuri:
cu incarcare pe frontul de ceas edge triggered cells (termenul conscrat este
flip flops);
cu incarcare pe palier level triggered cells (termenul consacrat este
latches).
Voi explica in continuare considerand varianta (pur) sincrona de CBB, anume flip
flop ul.
Q D

~Q Rst

clock
In figura de mai sus:
D este intrarea sincrona de date;
Q respectiv ~Q sunt iesirile de date (~Q este complementul lui Q);
Clock este intrarea de ceas;
Rst este intrare asincrona de reset (resetul sincron se implementeaza cu un
MUX pe intrarea sincrona de date).
In ceea se priveste ecuatia de functionare avem:
Resetul asincron este cel mai prioritar: indiferent de frontul de ceas, daca
intrarea Rst este activa* atunci pe iesire vom avea Q = 0**;
Altfel resetul asincron nu este activ flip flopul va memora intrarea
sincrona D, adica Qn+1 <= Dn;
NOTA:
(*) Intrarea de reset asincron (Rst) poate fi activa pe 0 sau 1 logic (Low active / High
active input). Cum anume este intrarea depinde de tehnologia disponibila;
(**) Valoarea de reset este arbitrara: ea poate fi 0 sau 1. Exact ce valoare se forteaza pe
iesirea flip flop ului fie se stabileste in codul RTL (atunci cand vorbim de structura de
chip care rezulta in urma sintezei codului RTL), fie se precizeaza de catre producatorul
circuitului integrat (daca este vorba de vreun integrat).
Tabelul de adevar este urmatorul:

20
 Qn+1 Dn Rst
0 * 1 (resetul este activ)
0 0 0 (resetul este inactiv)
1 1 0 (resetul este inactiv)

b) In figura de mai jos se arata un registru de deplasare (intrare seriala) serie

implementat cu FFs de tip D:
Q3 Q2 Q1 Q0

Q D Q D Q D
Q D 1
1 1 1 ~Q din
~Q
~ ~Q
~ ~Q
~ ~

Enable
clock

Se poate de asemenea prevedea si o intrare de incarcare, sa spunem Load; in acest

caz figura de mai sus se modifica in sensul ca in fiecare MUX va mai fi o intrare
(semnalul Load va fi cel mai prioritar)
c) Functionarea registrului din figura de mai sus este simpla:
Daca intrarea Enable este inactiva (0) atunci registrul isi pastreaza starea
(curenta), adica {Q3, Q2, Q1, Q0} n+1 <= {Q3, Q2, Q1, Q0} n;
Altminteri (Enable este inactiv) {Q3, Q2, Q1, Q0} n+1 <= { {Q2, Q1, Q0} n , din };
30. Observai schema electric din figur.

L EC

RB

a) Intreruptorul K este deschis; lampa L lumineaz. Explic de ce;

b) Intreruptorul se inchide. De ce se poate spune c IB = 0 ? Lampa mai
lumineaz?

21
 c) Inlocuiti ntreruptorul cu o fotorezistenta. Descrieti functionarea montajului n
acest caz;
d) Precizai ce utilizare poate avea acest montaj.
Olimpiada Discipline tehnologice,
Faza judeteana 25.02.2006
R:
a) Cand intrerupatorul K este deschis avem un tranzistor polarizat prin curent de
baza. Asa se face ca lampa L lumineaza;
b) Cand K se inchide, se scurtcircuiteaza jonctiunea emitoare. Astfel, tranzistorul se va
bloca intrerupand circuitul. Becul nu va mai lumina;
c) Daca inlocuim intrerupatorul K cu un fotorezistor, atunci:
In absenta luminii, curentul prin fotorezistor este foarte mic jonctiunea
emitoare a tranzistorului nu este scurtcircuitata tranzistorul va functiona si
becul va lumina;
In prezenta luminii, curentul prin fotorezistor creste foarte mult si acesta va
scurtcircuita jonctiunea emitoare a tranzistorului. Ca urmare tranzistorul se
va bloca iar becul se va stinge.
d) Circuitul se poate utiliza ca:
Detector de lumina (de pilda, atunci cand o usa se deschide, patrunde
lumina in incapere presupunem iluminatul in incapere stins si becul din
circuit se va stinge). Din acest motiv circuitul s-ar putea utiliza ca alarma /
alarmare;
Semnalizator optic (prezenta / absenta lumina ambientala), etc.
31. Se consider circuitul cu ieire diferenial din figura de mai jos. Amplificatoarele sunt
presupuse ideale. Se cunosc: Ui = 10 V, R1 = 10 k, R2 = 50 k, R3 = 50 k, R4 = 50 k.
a) Determinai tensiunea de ieire a fiecrui amplificator;
b) Determinai tensiunea de ieire diferenial;
c) Determinai amplificarea acestui amplificator.
R1 R2 R4

Ui - R3
AO1 - AO
+ 2
+
Uo

Olimpiada Discipline tehnologice,

Faza judeteana 25.02.2006

22
 R:
a) Ambele AO sunt in conexiunea inversoare avand:
vout1 = - (R2 / R1) Ui, adica - 50 V,
vout2 = - (R4 / R3) vout1, adica 50 V.
b) Uo = vout2 vout1 = 50 (-50) = 100 V;
c) Daca definim amplificarea ca vout2 /Ui atunci ea este 5. Asa cum arata schema,
tensiunea de iesire este Uo, de unde rezulta ca amplificarea este Uo / Ui = 10.

32. Se da un SRA (schema clasica de reglare in bucla inchisa) despre care se cunosc
urmatoarele: traductorul are fdt de tip element proportional iar elementul de executie +
procesul nu contine poli in origine. Sa se stabileasca valorile de adevar ale
urmatoarelor afirmatii:
a) Un regulator de tip PI nu va putea asigura eroare stationara la pozitie nula
pentru marimea de reglat;
b) Un regulator de tip PI va putea asigura eroare stationara la viteza nula pentru
marimea de reglat;
c) Un regulator de tip PI va putea asigura eroare stationara la pozitie nula pentru
marimea de reglat.
Pocnet A. Daniel

R:
Prezenta unui pol in origine pe calea directa (regulator + element de executie + proces)
va asigura eroare stationara la pozitie nula. Deoarece partea fixata nu are poli in
origine, un regulator PI (care are un pol in origine) va face ca SRA sa realizeze in regim
stationar eroare la pozitie nula pentru marimea de reglat. Raspuns corect c).

33. Se da un circuit realizat cu AO in conexiunea inversoare, ca in figura:

Z2

Z1
vin -
vout
+

Determinati impedantele Z1, Z2 cu elemente R, C, astfel incat circuitul sa realizeze o

functie de transfer de tip PI (proportional integrator).
Pocnet A. Daniel

R:
Functia de transfer materializata cu un astfel de circuit este GR (s) = Vout (s) /Vin (s) = -
(Z2 / Z1). Legea de reglare de tip PI este:

23
 K + 1 / (Ts)
Asadar, daca Z2 este un rezistor serie cu un condensator iar Z1 este un rezistor,
obtinem:
- Z2 / Z1 = - [ R2 + 1 /(s C2) ] / R1,
adica exact functia de transfer /legea de reglare ceruta in enuntul problemei. Circuitul
arata ca in figura de mai jos:

R2 C2
R1
vin -
vout
+

24