LA SEZATOARE de DRAGOBETE

DISTRIBUTIE
Bunica - Toti imbracati in costume populare, cu opinci ,
Nepoatele 1,2 fus, andrele , gheme , cosulete, ulcele de lut,
Fete 1,2,3, farfurii de lut si ce e semnificativ de
DRAGOBETE

( Bunica toarce ... vine o fata si se aseaza langa ea...le cheama sip e celelalte ... incep sa toarca
si ele...) Bunica canta un cantec trist

Cristea Ioana - Bunic drag, n jur e primvar i totu-n jur nvie.

De ce n glasu-i e tristee Si-aceast melodie ?
BUNICA Dragele mele ...voi stiti ce zi este azi ?
NEPOATA - Pai e vineri... 24 februarie ..
BUNICA - Sigur ... este o zi foarte importanta! Astazi este serbat Dragobetele ...
Enache Alexandra - Bunic draga, zi-ne, hai Povestioare , Pe care le spuneai Cndva la
eztoare
BUNICA - Bine... daca astazi este sarbatoarea Dragostei la romani , atunci haideti sa va povestesc
despre el... Intelepcinea unui trait de mult mosneag Inscrisa-ntr-o carte cu o legenda veche ,
Mi-a amintit povestea citita a unui tanar , De- aici , de pe la noi , zeu tanar nepereche
Un tanar al pamantului strabun Caruia Cap de Primavara toti ii spun ...
El este fiul drag al babei Dochia ,Ce sub cojoace isi ascunde rochia : Iovan, Navalnic , iubaret din
fire, Cu nume-mparatesc de Dragobete care aduce n hore flacai si mandre fete Si-n flori, si-n
zburatoare , in intreaga fire - iubire . El ,pasarile padurii a imperecheat Si mintile fetelor tinere a
luat , Iar Maica Domnului l-a metamorfozat - In floare de iubit l-a transformat! El sa ramana-n
veacuri adorat ! Eros, Cupidon,sau Dragobete Cu iubire pura sa te-nbete ,Cand ies haulind si
chiuind in soare Fete, sa adune viorele si tamaioare
NEPOATA Dar cine era Dragobetele , bunico ?
BUNICA Era un brbat chipe si neastmprat, fiul Babei Dochia, care oficia, la nceputul fiecrei
primveri, logodne intre tineri si nunta tuturor animalelor, deaceea i se mai spune i Logodnicul
Psrilor sau Nvalnicul. Era protectorul iubirii celor care se ntlneau n ziua de Dragobete, iubire
care inea tot anul .
Enache Alexandra - Foaie verde de cicoare Bine e la eztoare
C vin fete i flci, Glasuri vii de zurgli.
Lica Miruna - Haidei, fete i feciori, Hai, venii la eztori.
Unde-s glume i poveti ... Mai cu dragoste munceti.
NEPOATA- Dar de unde provine denumirea de dragobete, bunico ?
BUNICA Denumirea provine din limba slava si apare pe la mijlocul evului mediu , sub denumirile
de: "Vobritenia", "Rogobete",sau "Bragovete" , pana cand, s-a impus denumirea de "Dragobete" -
varianta romneasc a srbtorii iubirii , si nsemna nceputul primverii.
ELENA si NICOLETA : Cupidon 1/sau Dragobete 2/, Adun biei 1/i fete,2/ Unind inimi rtcite,
Ce tnjesc, stnd adormite.1/ Fetele pot s aleag,2/ Bieii taine dezleag,1/ Legndu-se pentru
prob,2/ Printr-un deghizat n rob.1/ Timpul face 2/ i desface, 1/ De ne place,2/ sau nu ne
place,1/Printre ndrzneli i fie Reuind s lege ie.2/ Dragobete blnd i darnic, Se-nfoar ca
nvalnic,1/ Patimi vechi va reaprinde, Timiditatea-n plas prinde. 2/
NEPOATA- Dar ce inseamna DRAGOBETE in slava?
BUNICA Pai "dragu" insemna drag, iar "biti" al meu, deci "dragul meu". Alti filologi, au
explicat denumirea prin alte doua cuvinte dacice : "trago" - tap si "pede" - picioare, aceste doua
cuvinte transformandu-se, in timp, in drago, respectiv bete.
NEPOATA - Si tu participai la aceasta sarbatoare ?
BUNICA Bineinteles !
Enache Alexandra - Joac fusul ca sfrleaza, Caierul se micoreaz, Toarce buna pentru noi S
ne fac haine noi.
BUNICA -Fiind un obicei de nceput de an, mai exist i superstiia c e bine ca aceast zi s nu te
prind fr pereche, c altfel o s fii singur pe tot parcursul anului .
Se spunea c cine participa la aceast srbtoare avea s fie ferit de bolile anului, i c Dragobetele
i ajut pe gospodari s aib un an mbelugat . Stii, tin minte ca fetele si baietii se imbracau in straie
de sarbatoare si porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de
primavara. Si eu eram printre ei ... Era asa frumos...
Lica Miruna -Cu toii la eztoare Munci-vom cu ardoare De zicem o cntare Din alea, din popor,
pe placul tuturor (Canta cu totii )
BUNICA - Ei, imi amintesc si eu ... Noi, fetele strangeam in aceasta zi ghiocei, viorele si
tamaioase, pe care le puneam la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncam in
apele curgatoare.
NEPOATA - Dar ce obiceiuri mai erau de aceasta sarbatoare ?
BUNICA Pai se mai tinea obiceiul ca fetele mari, sa strnga de cu seara ultimile rmie de
zpad, numit zpada znelor, iar apa topit din omt sa fie folosita pe parcursul anului pentru
nfrumuseare i pentru diferite descntece de dragoste . Se spunea si ca tinerii care nu au petrecut
de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana tanara de sex opus , nu-i vor mai gasi
perechea tot restul anului , iar femeile obinuiau s ating un brbat din alt sat, pentru a fi
drgstoase tot anul .
ADINA - Azi e zi de Dragobete, biei umbl dup fete. ns fetele frumoase,
acum sunt pretenioase. vor biei cu bani n cont, cel puin main Ford.
vor s aib i o vil, iar soacra puin...senil! bieii caut fotomodel,
cu trupor tras prin inel. toi umbl dup ceva Dragobete, e ziua ta!
NEPOATA - Dar eu am auzit zicala Dragobetele srut fetele ce crezi ca inseamna?
BUNICA Pai, unde m-am nascut eu , in Mehedinti , era obiceiul ca pe la pranz , fetele sa se
ntorca n sat alergnd, obicei numit zburtorit, urmrite de cte un biat cruia i czuse drag.
Dac biatul era iute de picior i o ajungea, iar fata l plcea, ei se srutau n vzul tuturor. Srutul
acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult .
NEPOATA - Asa s-a intamplat cu tine si cu bunicul ?
BUNICA Exact, draga mea ... doar ca la noi , logodna a fost definitiva, nu doar pentru un an sau
doi ! Sarbatoarea de Dragobete era si un prilej pentru a afla ce nuni se mai pregteau pentru
toamn .
NEPOATA - Vai, ce frumos, bunico ! Pacat ca acum nu se mai tine aceasta traditie !
Asa.. si ...? zi mai departe, bunico !
BUNICA Mai spre seara , noi, tinerii, ne adunam mai multi la o casa, pentru a ne "face de
Dragobete", fiind o adevarata petrecere, cu mancare si bautura. Si ce mai jucam pana la ziua !
Cristea Ioana- Dar s dansm o hor inndu-ne de mini, Doar spus-a Cantemir: S fim pe ea
stpni ! ( danseaza hora )
NEPOATA - Dar despre pasari de ce se spunea ca se logodesc in aceasta zi ?
BUNICA Pai, de Dragobete oamenii mai in varsta aveau grij de toate ortniile din ograd, dar i
de psrile cerului, fara a se sacrifica animale pentru c astfel s-ar fi stricat rostul mperecherilor. Se
mai credea ca in ziua de Dragobete chiar i psrile se logodeau si-si construiau cuiburile, iar
pasarile neimperecheate acum ramaneau fara pui peste vara.
Lica Miruna -Toarce-n vatr i pisica, Dar pe fus n-a pus nimica Ea nu simte-aa nevoi C-are
haine de pisoi.
Ioana Cristea - Uite, de trei zile-ncoace Incepui i eu a toarce Si de-atunci sporesc mereu Ghemele
din fusul meu.
Pruteanu Elena- Cnd bdia-i lng mine Fusul se-nvtrete bine, Iar cnd badea a plecat Am
zvrlit fusul sub pat.
Nicoleta Neagu - Toarce, lele, toarce Pn bdia s-a ntoarce, Cnd i termina de tors Hop! i badea
s-a ntors!
NEPOATA - Dar cu Dragobetele ce s-a mai intamplat ?
BUNICA Tradiia spune c Dragobetele a fost transformat ntr-o buruian, numit Nvalnic, de
catre Maica Precist, dup ce acesta a ndrznit s i ncurce i ei crrile.
NEPOATA - Aha...acum am inteles .. Dar toti romanii sarbatoresc Dragobetele pe 24 februarie ?
BUNICA In unele locuri, este sarbatorit si la data de 1 martie, deoarece se considera ca el este
primul deschizator al primaverii , care incepe odata cu luna martie .
NEPOATA - Da, bunico ... acum am inteles importanta acestei sarbatori si de-acum inainte o voi
serba si eu !
BUNICA Asa sa faci , draga bunicii !
Lica Miruna - Luai fete fusu-n mini ... eztoarea-i din btrni ...
Pruteanu Elena- Mai zicem o cntare Din alea, din popor,
- S tie lumea toat C noi muncim cu spor.
Cristea Ioana-Obiceiul btrnesc, Obicei moldovenesc,
Neagu Nicoleta- Obiceiul e frumos i pstrai-l sntos.
(Canta )