Ministerul Educației Culturii și Cercetării

Direcția Învățământ Tineret și Sport Călărași

IP LT „Vasile Alecsandri”, or. Călărași

Activitate extracurriculară

”Vin Floriile cu soare

Și soarele cu Florii...”
A elaborat:
Bob Maria,
director adjunct pentru educație
 Călărași * 2019
Data: 17 aprilie 2019
Clasa a VI-a

Subcompetențe:
- Cultivarea dragostei pentru respectarea tradițiilor neamului românesc;
- Manifestarea afecțiunii pentru neamul românesc.

Obiective:
- Să exprime într-un limbaj literar, elevat gândurile, ideile, propriile stări emotive în
legătură cu mesajul textului recitat, dramatizat;
- Să demonstreze sensibilitate artistică prin interpretarea colindelor, cântecelor de Florii;
- Să dezvolte o conduită responsabilă față de sine , semeni și interlocutori.

Mijloace instrucționale:
- Poezii, cântece , scenete, echipament muzical și IT.

Resurse temporale: 50 minute

Resurse bibliografice:
1. Bărbieru A., Braghiș M., Lumină din lumină. Editura Interprint
2. Granaci L., Sărbători obiceiuri tradiții. Activități extracurriculare. Ghid pentru cadrele
didactice, Editura Epigraf;
3. Mazilu V., Răsărit continuu. Scenarii cu tematică sacră pentru activitatea educațională
extrașcolară;
4. Sarabaș E., Braghiș M., Frumosul va salva lumea, Scenarii tematice. Activități
extracurriculare, Chișinău, 2007;
Dansul Primăverii ( 8 fete dansează – Dansul Primăverii - Vals de Eugen Doga )

Ștrechi Ștefan
Pe Domnul Primăverii
Îl așteaptă pământul...
Iisus venea cu iarbă
Și salciile-n vad.
Din bumbi de muguri proaspeți
Își deschideau veșmântul
Și-n cale ploconite
I-l așterneau plocad
( V. Voiculescu „Florii”)
Chitoroagă Carmina - cântecul „Floriile” de Vasile Alecsandri
Iată zile-ncălzitoare
După aspre vijelii!
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Primăvara-ncântătoare
Scoate iarba pe câmpii,
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Lumea-i toată-n sărbătoare,

Ceru-i plin de ciocârlii.
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Păcat, zău, de cine moare

Şi ferice de cei vii!
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Copiliţă, nu vrei oare,

Nu vrei cu mine să vii,
Când Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii?

Să culegem la răcoare
Viorele albăstrii?
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

Eu ţi-oi da de orice floare

Mii de sărutări şi mii.
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

Iar tu, dulce zâmbitoare,

Te-i face că te mânii…
 Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

Vivdici Igor : Peste umbra Postului Mare se coboară o clipă de bucurie și înălțare sufletească
deosebită, pe care ne-o dăruiește Duminica Intrării Domnului în Ierusalim. O mai numim și
Duminica Stâlpărilor sau a Floriilor. Se Sărbătorește în ultima Duminică dinaintea Paștelui.

Trâmbovețchi Liubovi: Această sărbătoare își are originea în organizarea , cu milenii în urmă, a
vestitelor serbări de primăvară în cinstea Zeiței Florilor.

Boșca Gabriela: Flora – veche divinitate italică, era celebrată prin cunoscutele serbări, denumite
de către daci – Floralii, între 28 aprilie și 3 mai...

Cemertan Sergiu : După ce Mîntuitorul a făcut atâtea minuni și a descoperit oamenilor

învățături despre Dumnezeu, pe care nu aveau de unde să le știe, pe Iisus îl credeau, cei mulți, că
le va fi un împărat lumesc, care să-i scoată de sub stăpânirea romană.

Sceneta „La Ierusalim”

Negru Anastasia: Într-o zi de Duminică, cu o săptămână înaintea Paștilor, orașul IERUSALIM

gemea de mulțimea ce venise să petreacă acolo sărbătoarea.
Iisus, deși știa că va fi răstignit, a dorit să meargă și el în orașul Sfînt.

Se aud glasuri

Cornea Octavian: Vine Iisus!...

Marinenco Leonardo: Vine Mântuitorul nostru!...

Gaibu Serghei: Ieșiti în întâmpinarea lui!...

Cornea Octavian: Iată-l pe Iisus! Eu tot îl cunosc bine! A fost zilele trecute la noi în sat.
Tocmai pe mine m-a făcut sănătos, căci am zăcut peste 30 de ani!

Marinenco Leonardo : Da! Da! El e!... Și eu îl cunosc... Chiar mie mi-a întors nu demult
vederea!...

Chitoroagă Carmina (discută cu Liuba) – Iisus! Făcătorul de minuni! A Fost și pe la noi și l-a
înviat pe fratele nostru...

Trîmbovețchi Liubovi: Apoi un asemenea Sfânt nici nu trebuie să treacă pe un drum de praf...!
Să-i pregătim un drum frumos!

(Intră Iisus însoțit de Apostoli. Mulțimea aruncă în calea lui crenguțe de salcie, buchețele de
flori primăvăratice)

Glasuri

Osana Fiul lui Dumnezeu

Bine este cuvântat Cele ce vine în numele Domnului
Osana întru Cel de Sus

Negru Anastasia: Înconjurat de mulțime, merse în biserică să aducă rugăciuni Tatălui din Cer.

Tihon Gabriela
Veniți cu toții împreună
Să împletim și noi cunună
De odrasle înflorite
Și de stâlpări înverzite.
Azi pe Domnul să-l mărim
Și cu toți să prăznuim
Duminica Floriilor,
Mult dorită tuturor.
Și de-acum până-n vecie
Voia Domnului să fie,
Tuturor de veselie
La creștini de bucurie

Stratan Mihaela: Cântecul „Ziua de Florii”, text și muzică : Ada Zaporojanu

Ce sărbătoare e oare?
Clopotele bat mai tare,
Albe flori, multe flori vii –
Asta e zi de Florii.

Cine-a postiti dimineața

Meargă să se – mpărtășească.
Albe flori, multe flori vii –
Asta e zi de Florii.

C-o salcie înfiptă-n brazdă,

Cu anafură și agheasmă.
Albe flori, multe flori vii –
Asta e zi de Florii.

Trifan David : În duminica Floriilor, credincioșii aduc la biserică ramuri verzi de salcie, care se
fințesc și se împart la toți. Acestea sunt simbolul bucuriei și ne amintesc de Intrarea triumfală a
Domnului în orașul sfânt.

(aici câțiva copii împart mănunchele de salcii oaspeților)

Rusu Maria: Salcia ... Năframa vântului negoit, a zbuciumului care vine și plânge neauzit...
Întrucât din salcie se pot tăia mereu ramuri verzi, precum dintr-un izvor nicicând secat, ea este
considerată simbol al nemuririi, are un caracter sacru, de protecție.

Bargan Dorina: Maica Domnului a binecuvântat salcia, menindu-i să nu ajungă niciodată

cărbune și sortindu-i să fie dusă în fiecare an la biserică și să fie sfințită (fiindcă și-a aplecat
ramurile și a ajutat-o să treacă apa unui râu.)

Beschier Constantin:
Salcia a fost cândva un copac înalt, subțire. Creștea de una singură. Într-o vară, foarte
călduroasă, au trecut pe lângă ea Dumnezeu și Sfântul Petru. Cu mare greu au putut să se
adăpostească la umbra îngustă a salciei. Atunci Domnul a hotărât ca salcia să crească rămuroasă,
mai stufoasă, ca omul să poată odihni la umbra ei. De atunci răchita se consideră copac sfânt.

Cristina Mîndrescu:

Florile sunt miresele naturii, imaginea virtuților sufletului, buchetul pe care le adună fiind cel al
perfecțiunii spirituale.
În credințele românești, drumul spre rai e presărat cu flori sfinte: busuioc, trandafiri, imortele...

Moraru Adelina

Eu, Trandafirul, minunat prin frumusețe, formă și parfum, semnific cupa vieții, sufletul, inima,
dragostea curată. În iconografia creștină Eu semnific fie potirul în care a picurat sângele lui Iisus,
fie simbolul rănilor lui.
Eu pentru creștini sunt o efigie a iubirii, fiind considerat imagine a sufletului și a Mântuitorului.
Cel ce vrea să contemple slava lui Dumnezeu, să contemple un trandafir roșu...!

Barbănouă Mădălina
Multe stele sunt pe cer, dar câte flori sunt pe Pământ?!! Le-a semănat Dumnezeu pentru
noi, să avem să admirăm, cu cine să ne asemănăm. Curcubeul le-a dăruit culori, nuanțe
splendidte. Toate-s frumoase, îmbietoare, aromitoare... regine...
- Pe care dintre ele s-o aleg pentru casa Domnului? Care dintre ele poate fi lângă
sufletul nostru la fericire, la nenorocire, de luni până duminică?
- Caut o floare pentru sfinți, pentru părinți.
Pe toate le admira, pe toate le mângâia

Jomir Lilian:

- Poate eu... Maică Bună...?

Barbănouă Mădălina

- Doamne, am avut noroc! (rupe o stiblă, o miroase)

- Busuioc... floare de tristețe ...floare de noroc! Așa te vor numi toți credincioșii.

Jomir Lilian:

Busuiocul, plantă protectoare, se află în strânsă legătură cu semnificațiile botezului și ale

apei sfințite. E un simbol al iubirii și un lelement definitoriu pentru atmosfera tihnită și cuprinsă
de vraja luminoasă a satului românesc.
Busuiocul sfințit inoculează un sentiment de siguranță, deține puteri magice, alungă
duhurile rele.

Stratan Mihaela: Colind pentru floarea de Busuioc

Busuioc la naștere,
Busuioc la mosrte –
Floare de tristețe,
Floare de noroc.
Busuiocu-i floare-n
Sfântă scăldătoare –
Floare de pruncie,
Floare de noroc.

Refren:
Doamne , cum încape
Viața noastră toată
Între două fire
Mici de busuioc?...

Busuioc și mintă
La bunici în grindă –
Floare de vecie,
Floare de noroc.

Floarea fericiților
Floarea-nlăcrimaților,
Sfântă și curată
Leagă dor cu dor.

Strechi Ștefan :

În flori trăiește gîndul dumnezeiesc. El nu se arată nicăieri mai dulce, mai mângâietor, mai
dătător de nădejde...
Felicităm pe Toți cei care s-au născut în săptămâna floriilor sau poatră nume de flori

În scenă am invitat câteva domnițe care s-au născut s-au născut în săptămâna floriilor sau
poatră nume de flori

(pe cap poartă coronițe din flori)

Fetelor vreau să vă întreb ce nume cunoașteți care provin de la nume de flori?

Bocșa Gabriela: Viorica, Viorel, Crina, Camelia, Romanița, Margareta, Dumitrița, Gheorghina,
Anemona, Jasmina, Angela, Lăcrimioara, Violeta, Liliana

Da ce semnificație au aceste nume? O rog pe Gabriela Tihon să mă ajute, să vadă dacă cei din
sală care poartă nume de flori cunosc ce semnifică numele lor.

Tihon Gabriela: Ștefan mă aflu lângă Carmina și o întreb ce știe despre semnificația numelui său

Camelia este o persoană foarte independența, cu un simț acut al responsabilității. Este

foarte ambițioasă și muncitoare, prea serioasă și uneori foarte severă. Este însă și foarte
inteligență și obține mereu ceea ce vrea.
Tihon Gabriela: Mulțumesc Carmina, acum mă apropii de dna Violeta. Spuneți-mi vă
rog ce semnificație are numele dumneavoastră?
 În limba latină reprezintă floarea de culoare violetă. Femeile care poartă acest nume sunt
modeste şi muncitoare. Principala lor calitate este loialitatea, poate şi pentru că au o fire idealistă
şi romantică. Ele nu pot concepe să îşi trădeze apropiaţii sau să rănească voit pe cineva, motiv
pentru care sunt prietene de nădejde.

Tihon Gabriela: Aceiași întrebare i-o adresez dnei Viorica

Nume de origine română, semnificând floarea de viorea. Viorica. Poate nu la fel de

popular ca acum câteva decenii, prenumele de fată Viorica este, potrivit cercetătorilor lingvişti, o
formaţie românească. Tocmai de aceea semnificaţia numelui Viorica este clară, prenumele
feminin discuţie formandu-se de la substantivul comun „viorea", denumirea unei flori.
Corespondentul masculin este Viorel.
Tihon Gabriela: Am mai observat pe cineva în sală care poartă nume de floare, și care în
familie e dezmerdată frumos „Crinul tatei”, e vorba de doamna Lilia. Doamna Spinei,
dumneavoastră ce ne spuneți?

Liliana "Floare de crin" (lilium-crin), Lilla

Mult mai popular în Transilvania, aparţinând mai cu seamă onomasticii ungureşti,
prenumele de fată Lilla are originile în onomastica latină, întrucât provine de la numele de
persoana Lily, ce înseamnă „crin". Mai mult decât atât, trebuie să ne îndreptăm atenţia şi spre
simbolistica acestei flori, considerate simbol al inocenţei şi al frumuseţii.

Tigon Gabriela: Mă mai apropii încă de cineva, cu un nume foarte frumos, de doamna
Margareta Florea. Doamna Florea ce semnificație are numele dumneavoastră?

Margareta
Numele Margareta provine din grecescul "margarites" cu sensul de "perlă" (de aici şi
cuvântul românesc "mărgăritar"). Este considerată şi simbolul dragostei şi iubirii veşnice.
Cuvântul are ca sens secundar floarea Margaretă, care are origini româneşti. Demult, fetele
smulgeau petalele margaretelor, una câte una, pentru a afla dacă sunt iubite de băieţii de care se
îndrăgostiseră. Variante ale numelui Margareta: Marga, Margarita, Reta, Margo, Greta, Rita.

Tihon Gabriela: Mă voi apropia de doamna Angela și o voi întreba ce semnificația are
numele dumneaei

Angela - Este derivat de la cuvantul grec "ángelos" care inseamna "mesager al lui
Dumnezeu".Este o persoana tacuta, sistematica, are o natura tehnica si o minte agera, inventiva si
atenta la detalii. Este rezervata, rabdatoare, preferand sa testeze si sa dovedeasca totul pentru
propria satisfactie inainte sa continue sau sa se implice in ceva.
Tihon Gabriela: Doamna Angela noi am mai descoperit că numele de Angela mai este
dată unei flori de origine siriană din care se face sirop.
Tihon Gabriela: Pentru dumneavoastră ansamblul vocal model Staua Dorului cu
_________________________

Strechi Ștefan: Florile, ca și omul , au niște secrete. Cine le cunoaște?

Nicoleta Bucovschi: Se spune că prima floare care a înflorit se crede că ar fi fost magnolia. Ea a
apărut cu milioane de ani în urmă.
Chitoroagă Carmina: Se spune, ca lalele au fost aduse în Europa din grădinile sultanului
Turciei. Numele de lalea provenea de la turbanul turcesc - datorită că seamăna prea mult.
Legenda spune, ca în Europa când au început să se cultive lalele bulbii aduși erau foarte
scumpi. La o ceremonie de nuntă, se faceau cadouri cu bulbi de lalea, care era socotit cel mai de
preț cadou.
Rotaru Daria: Lacramioare sau mărgăritare. Legenda spune că trăiau într-o împărăție un frate
și o soră care se iubeau foarte mult. Când peste țară s-a abătut o boala grea, surioara a murit.
Fratele s-a dus să-și plângă sora pe campiile și pe văile unde se jucau. În acele locuri au crescut
flori frumos mirositoare, care au primit numele de lăcrimioare.
Mândrescu Cristina: Patria liliacului este Persia. Odată era prin aprilie, când pamântul aștepta
cu nerăbdare darurile cerești. Flora , zeița florilor și tinereții s-a pornit să-l deștepte pe Soare.
Auzind chemarea Florei , soarele a coborât pe pamânt, amestecând razele multicolore ale
curcubeului cu cele aurii ale soarelui. Zeița început să stropească cu acest amestec pășunile ,
câmpiile, crengile copacilor. Și oriunde cădeau asemenea stropi , pe loc apăreau , ba clopoței
albaștri, ba steluțe bătând în roz . Când a ajuns pe tărâmurile de nord ale pământului, a văzut că
culorile curcubeului se terminaseră, îi rămase doar un pic de liliachiu. Și Flora începe să
stropească pământul cu această culoare. Pe locul , unde cădeau stropii, apăreau panicule de liliac.
Bargan Dorina: Îngerul a întrebat toate florile unde ar vrea să trăiască și, pentru că nu i-a plăcut
ce i-au răspuns, s-a dus și la o păpădie și a intrebat-o și pe ea unde ar vrea să trăiască. „Vai – a
oftat păpădia , – aș vrea să trăiesc oriunde aș putea fi găsită repede de copiii care merg la școală
sau care se zbenguiesc și aleargă pe câmpii. Aș vrea să fac fericit pe oricine cu floarea mea
pufoasă”. Atunci îngerul i-a spus: „Tu ești floarea care îmi place. Vei înflori primăvara și vei fi
numită floarea copiilor„.

Negru Anastasia: Tradițiile specifice Duminicii Floriilor sunt foarte diverse. Știți că Mâțișorii
de salcie, sfințiți de Florii, se păstrează anul întreg în casă, fiindcă au menirea de a apăra de toate
relele, îndeosebi, de fulgere, sporesc fertilitatea!

Budoianu Mihai: Cu asemenea rămurele se ating copiii, ca să doarmă liniștit, să nu tresară prin
somn. Se pun și-n scăldătoare, cu același scop.

Rusu Maria: Florile, crenguțele de la Liturghia de Florii, au puteri miraculoase de a ne feri de

boli

Negru Raghim: În această zi e bine să mâncăm numai bucate din pește

Trîmbovețchi Liubovi: Gospodinele sădesc în Săptămâna Floriilor flori în ghivece, în grădină,

ca să crească mai repede, mai frumos

Vatavu Adrian: se crede că pomii sădiți în această săptămână se prind ușor și sunt mai roditori,
fructele lor au un gust deosebit

Rotaru Daria: Se spune, în baza observațiilor îndelungate, că așa cum e vremea în ziua de
Florii, așa va fi și în Ziua Învierii lui Iisus Hristos.

Steclari Ion: De florii își sărbătoresc ziua onomastică toți cei care au prenume florale. E
sărbătoare , sărbătoarea sufletelor
Clasa a 3-a A, Compoziție coreografică „În grădina Raiului”

Strechi Ștefan:
Curat, ca lacrima,
Ca roua-n dalbii zori,
E sufletul, e sufletul
Un cuib de flori.

Dintre lumini de sărbătoare

Cum să aleg?
E sufletul, e sufletul
Un cer întreg...

Burcă Vlădălina: Zâmbetul Floriilor ni-L arată mereu pe Iisus venind luminos, dar în smerenie,
de bunăvoie spre patima sa, pentru a noastră mântuire.
Nasser Andreea: Ramurile de măslin, curmal, palmier de atunci se transformă acum în mâinile
noastre în ramuri verzi binecuvântate, peste care zâmbetul Floriilor coboară pacea și privirea
ochilor Lui senini.
Steclari Ion: Atunci a fost ultima intrare a lui Iisus în Ierusalim, dar acum noi putem înălța
oricând din inima noastră, un Ierusalim, în care neîncetat să intre Hristos și să ne aducă mereu
ZÂMBETUL FLORIILOR.
Ansamblul Model Vocal „Steaua Dorului”

Colind de Florii
Azi cu toți să prăznuim,
Pre Dumnezeu să-L mărim
Hristos vine-ncetinel,
Spre patimă ca un miel.
O, minune, o, minune.
Azi intră-n Ierusalim
Călare pe mânz de asin,
De popor e așteptat
Ca un mare împărat.
La poartă e-ntâmpinat,
Toți Osana i-au cântat,
Osana dintru-nălțime
Că Hristos împărat vine.
Pruncii cu stâlpări în mână
Cântă cu toți împreună:
Osana dintru – nălțime
Că Hristos împărat vine.