Pitagora -Magicianul

Numerelor

"Lumea Intuiiei este Lumea Matematicii."

Gnosticul care vrea s se nale la Lumea Intuiiei
trebuie s fie Matematician, sau cel puin
s aib noiuni de Aritmetic."
Samael Aun Weor

Notiuni biografice

Pitagora se nate n anul 580 nainte de Cristos, n Grecia, n insula Samos. De

foarte tnr este atras de Religia Olimpian, n special de cultul lui Apollo. Dar nici
Homer cu poemele sale, nici ritualurile religiei sale nu i-au calmat setea de cunoatere.

Cutnd nelepciunea ptrunde n Asia Mic, vizitndu-l pe Pherekydes, unul din cei 7
nelepi ai antichitii de la care primete mari nvturi.

l cunoate pe Orfeu i prin intermediul riturilor iniiatice ale Demetrei i ale lui
Dionysos, capteaz o nou dimensiune, care cu o mare intensitate l conduce pn la
Divin.

Continu n cutarea sa prin Babilonia, unde cunoate Astronomia; n Persia va

cunoate doctrina lui Ahura Mazda; n ara ars de soare a lui Kem (Egipt), cu
sacerdoii din Sais i Heliopolis, asimileaz nvturi Esoterice i Matematice i, n
acelai timp, aprofundeaz foarte mult Geometria, mrindu-i astfel cunoaterea i
nelegerea asupra structurii a ceea ce este Divin; iar n India studiaz Doctrina
Transmigraiei Sufletelor, pe care el a denumit-o: Metempsihoz.

Vorbete despre Karma i declar n manier coerent nemurirea Sufletului:

1
 Omul poart n interiorul su o parte de Energie Primordial i
Divin care supravieuiete la moartea corpului, n Lumea
Astral, pentru ca, n acord cu comportamentul etic al vieii sale
anterioare, s se rencarneze n alt corp i s triasc alt
existen, i astfel n mod succesiv, pn la ntoarcerea final la
Divin.

Aceast gndire revoluioneaz Pgnismul i influeneaz

Cretinismul Primitiv.

Psiche, dup Pitagora "este intermediarul ntre dou lumi: ntre Material i Spiritual.
Energia Vital care se stabilete i locuiete n materie".

Susine existena Elementalilor i a Geniilor, a Divinitilor intermediare ca Zeii

Olimpici, precum i a unei Diviniti Superioare ca nceput i sfrit al tuturor
lucrurilor.

Aceast concepie filosofic asupra Naturii i Divinitii, asupra omului i a

Cosmosului, era ntotdeauna prezentat din punct de vedere al Matematicii, deoarece
pentru Pitagora totul se putea formula ntr-o ecuaie.

Pentru Pitagora numerele sunt principii absolute n Aritmetic; principii aplicate

n Muzic; mrimi n stare de repaus n Geometrie; mrimi n micare n
Astronomie, servind simultan ca msuri ce determin natura lucrurilor i
exponeni care le fac cunoscute.

"Dumnezeu geometrizeaz prin intermediul sunetului" spunea Pitagora; "La nceput era
Cuvntul", spune Ioan, profetul din Patmos.

Doctrina Muzicii Geometrice are ca fundament postulatul anterior; i explic generarea

intervalelor i a nodurilor prin intermediul relaiei distanelor armonice care exist ntre
notele muzicale i planetele Sistemului Solar, Do-Re corespunznd distanei de la
Pmnt la Lun, Re-Mi, Lun-Venus i aa mai departe. Astfel Sistemul Solar (i n
general tot Universul) este o mare pentagram muzical, n care fiecare planet emite
nota sa particular ntr-o mare gam de sunete. Aceasta este ceea ce numea Pitagora, i
ce servea de asemenea ca un proces iniiatic n interiorul colilor Pitagoreice: "Muzica
Sferelor".

n final, nvturile lui Pitagora au avut o mare rspndire i chiar n zilele noastre,
continu s fie de baz, dei muli nu au fost capabili s neleag aceast Filosofie

2
Pitagoreic.

Fotografii

3
 Scurt istoric despre Pitagora
n astronomie, ideea c Pmntul se nvrte n jurul unui foc central
apare pentru prima dat n cadrul colii pitagoriene. Pitagora nu a lsat nimic
scris, de aceea este greu de delimitat concepiile i contribuiile tiinifice i
filozofice de ale discipolilor si, mai ales c prima descriere a operei i a
colii sale a fost ntocmit cu 13 decenii mai trziu.
Cu toate c poate ar fi fost mai corect ca alturi de teorema catetei, i a
nlimii s se numeasc eventual teorema ipotenuzei, Pitagora a rmas
cunoscut n mod special datorit teoremei sale, dei a fost descoperit cu
mult naintea lui Pitagora i se presupune c doar a extins-o la triunghiuri
dreptunghice ale cror laturi sunt exprimate prin orice numr pozitiv (iniial
erau numai numere naturale).
Se spune c pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme, deoarece ntr-
un ptrat ducea la relaia , o adevrat erezie pentru cei ce nu acceptau dect
numere raionale pentru descrierea fenomenelor naturii, deci i a geometriei.
Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcia unghiului drept o
funie cu 12 noduri echidistante, legat sub form de inel i fixat cu 3 rui
i obineau un triunghi dreptunghic cu laturile de (3; 4; 5), utiliznd astfel
reciproca teoremei lui Pitagora.
Teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care s-au nregistrat
n decursul timpului recordul demonstraiilor (se presupune ntre 350 500
de demonstraii).Dei teorema se atribuie astzi filozofului i
matematicianului grec antic Pitagora, care a trit n secolul al aselea, dC, se
tie cu siguran c a fost cunoscut de mai toate civilizaiile Pmntului de-
a lungul timpului: indienii antici, asiro-babilonieni, egiptenii antici, chinezii
antici i alii.[1] Subiectul acesta poate fi mprit n trei: cunoaterea
tripletelor pitagoreice (seturi de cte trei numere ntregi care reprezint

4
lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic), cunoaterea teoremei propriu-
zise, i cunoaterea unei demonstraii.

Tripletele pitagoreice sunt cunoscute de foarte mult timp, ele fiind folosite
pentru construirea unui unghi drept n condiii practice: o sfoar este marcat
cu noduri aflate la anumite distane; formnd din ea un triunghi (de exemplu
de laturi 3, 4 i 5), acel triunghi va fi dreptunghic - metoda poate fi folosit
de exemplu pentru a monta vertical catargul unui vas pe mare.

Monumente megalitice de acum 6000 de ani (n Egipt) sau 4500 de ani (n

Insulele Britanice) conin triunghiuri dreptunghice cu laturi de lungimi
numere ntregi[2], dar aceasta nu nseamn neaprat c cei care le-au construit
cunoteau teorema. De asemenea, scrieri vechi din Regatul Mijlociu
Egiptean i din Mesopotamia menioneaz triplete pitagoreice.

Sulba Sutra lui Baudhayana, scris n secolul 8 .e.n. n India, conine o list
de triplete pitagoreice descoperite algebric, un enun al teoremei, precum i o
demonstraie pentru un triunghi dreptunghic isoscel.

Sulba Sutra lui Apastamba (circa 600 .e.n.) conine o demonstraie

numeric a cazului general, calculnd arii. Unii cercettori susin c de aici
s-ar fi putut inspira Pitagora, n timpul cltoriei sale n India.

Pitagora (aproximativ 569 - 475 .e.n.) a folosit metode algebrice pentru a

construi triplete pitagoreice, conform lui Proclus. Acesta a scris ns ntre
anii 410 i 485 e.n., adic 9 secole mai trziu. Dup Sir Thomas L. Heath,
teorema nu i-a fost atribuit lui Pitagora timp de cinci secole dup perioada
n care acesta a trit. Totui, atunci cnd autori cum ar fi Plutarh i Cicero au
vorbit despre teorem ca fiind a lui Pitagora, au fcut-o ca i cum acesta
era un lucru binecunoscut i de necontestat.

n jurul anului 400 .e.n., conform lui Proclus, Platon a dat o metod de a
determina triplete pitagoreice care combina algebra i geometria.Exist o
infinitate de astfel de triplete,forma lor general fiind x=2uv,y=u2-v2,
z=u2+v2,unde u i v sunt numere naturale oarecare,cu u>v. Dup aproximativ
100 de ani, Euclid a dat n cadrul lucrrii Elemente prima demonstraie
axiomatic a teoremei.

Scris ntre 500 .e.n. i 200 e.n., textul chinezesc Chou Pei Suan Ching (
) conine o demonstraie vizual a teoremei.

5
De fapt, nu numai c nu se poate ti cine a descoperit teorema, dar
cercettorii nu se pot pune de acord nici n privina ntrebrii dac a fost
descoperit o singur dat, ori independent n istorie de ctre mai multe
civilizaii.

Demonstraii

Not: Teorema este valabil doar n geometria euclidian, de aceea orice

demonstraie va folosi (uneori indirect sau mai puin vizibil) axioma lui
Euclid.

Una din multele demonstraii vizuale

Aceast imagine ilustreaz una dintre multele demonstraii vizuale. Aceast

demostraie este o demonstraie simpl, dar nu i una elementar.

Suprafeele ambelor ptrate mari sunt egale cu . Dac suprefeele

ptratelor roz, ce reprezint ptratele numerelor i (figura din stnga) sunt
substituite cu un ptrat ce reprezint numrul la ptrat, fcndu-se simultan
o rearanjare a jumtilor celor dou dreptunghiuri (fiecare fiind format
iniial din cte dou triunghiuri dreptunghice, congruente cu cel iniial), se
obine figura din dreapta. Suprafeele celor dou ptrate mari sunt identice,
ntruct laturile acestora sunt congruente.

Calculnd n fiecare caz suprafeele celor dou ptrate, se obine:

(pentru ptratul din stnga)

(pentru ptratul din dreapta)

6
Se ajunge aadar la , ceea ce duce direct la relaia
din teorema studiat.

Teorema lui Pitagora n spaiu

Dac ABCDA'B'C'D' este un paralelipiped dreptunghic, cu AB = l (limea),

BC = L (lungimea) i AA' = h (nlimea), atunci lungimea diagonalei sale
mari, AC' = d, se poate determina prin formula d2 = l2 + L2 + h2.

Generalizare

Teorema lui Pitagora generalizat, numit i Teorema (sau Legea)

cosinusului, este valabil n orice triunghi (euclidian) i poate fi exprimat
astfel:

unde este unghiul dintre laturile i .

Aplicatii

PITAGORA PRINTRE NUMERE PRIME SI DIVIZIBILITATE

Am sa incep povestea mea cu un citat al lui Emerson, in eseul : Despre

prietenie unde acesta spune ca : " singura cale ca sa ai un prieten este ca
tu insuti sa fii unul " .

Este foarte greu sa-ti gasesti un prieten dar este si mai greu de crezut ca nu
numai oamenii isi pot gasi prieteni, ci si numerele. De aceea am sa va spun o
poveste despre numerele prietene :

Ca sa-si asigure protectia unui senior ce-l dusmanea, un cavaler a trimis

acestuia un dar foarte curios fiindca l-a potrivit in asa fel ca sa cuprinda
exact 220 de bucati. Anume: saci de grau, de poame uscate, vase de vin, de
ulei, oi, porci si la acestea a adaugat o punga de bani, atatia la numar cat mai
era nevoie ca impreuna cu numarul celorlalte bunuri sa ajunga la 220.

Separat, intr-o punga de piele, cavalarelul i-a trimis seniorului un medalion

pe care era incrustat numarul 284.

7
Seniorul nestiind ce semnificatie sa dea neobisnuitului cadou, s-a dus sa se
lamureasca la cel mai mare matematician de atunci, Pitagora.

Pitagora si-a dat seama imediat ca aceasta problema poate fi rezolvata cu

ajutorul numerelor prime si a incercat sa-i explice seniorului de unde ar
trebui sa inceapa cu rezolvarea problemei. El a inceput sa explice astfel :

Numim numar prim orice numar natural mai mare decat 1,care are numai
divizori improprii.Numerele prime sunt:2;3;5;7;11;13;17;19;23;29;31...

Obs.:Singurul nr.prim si par este 2.

Pentru a afla daca un numar este prim sau nu,il descompunem in factori
primi,adica il impartim la toate numerele prime cu care este divizibil.Daca
este divizibil doar cu 1 si cu el insusi,atunci numarul este prim.

Dupa aceste mici explicatii, Pitagora il ruga pe senior sa imparta cele doua
numere in factori primi. 23885prr85qsl2m

Atunci seniorul nota pe hartie :

220 = 2 x 2 x 5 x 11

284 = 2 x 2 x 71

Dar exista o deosebire intre factorii primi ai unui numar si divizorii lui,
divizorii unui numar nu sunt numai factorii lui primi ci si produsele formate
de acestia.

Daca reluam calculul adaugand si pe 1 (unu) printre factorii primi se poate

constata ca prin adunarea partilor lui 220 se obtine 284.

2x2=4

2 x 5 = 10

2 x 11 = 22

5 x 11 = 55

2 x 2 x 5 = 20

8
2 x 2 x 11 = 44

2 x 5 x 11 = 110

Deci : 1 + 2 + 4 + 5 + 10 + 20 + 11 + 22 + 44 + 55 + 110 = 284

Daca il luam pe 284 descompus in factori primi obtinem 2 x 2 x 71

2x2=4

2 x 71 = 142

Deci : 1 + 2 + 71 + 142 = 220

Seniorul pleca multumit de explicatia data de mare Pitagora si astfel reusi sa

inteleaga mesajul cavalerului.

Raspandindu-se vorba prin tinut despre intelepciunea lui Pitagora, intr-o

dimineata acesta se trezi cu un nou musafir care incerca sa il puna in
incurcatura pe marele invatat. Astfel Pitagora trebui sa rezolve o noua
problema care se pezenta astfel :

Un copil este de doua ori mai varstnic decat sora lui. Ea are de trei ori
mai multe cirese decat are el alune. Daca inmultim numarul ce
reprezinta varsta copilului cu numarul cireselor obtinem 510. Ce
varsta are sora copilului si cate alune are el ?.

Pitagora se gandi un pic si isi dadu seama ca are de a face din nou cu
numerele prime. Astfel daca descompunem in factori primi numarul 510,
obtinem : 2 x 3 x 5 x 17. Varsta frateleui trebuie sa fie compusa din doi
dintre acesti factori. Cum este dublul varstei sorei, unul din numere neaparat
este 2.

Numarul cireselor trebuie sa fie un multiplu de 3. Raman doi factori primi :

5 si 17. Dar varsta fratelui nu poate fi 2 x 17 = 34, pentru ca este inca un
copil. Atunci putem spune ca are 2 x 5 = 10 ani, iar surioara lui are 10 5 =
5 ani.

Numarul cireselor va fi de 3 x 17 = 51, iar cel al alunelor este 17.

9
Dar Pitagora il provoca pe musafirul sau sa rezolve si el o problema destul
de simpla, iar acesta accepta. Problema spunea cam asa ceva:

Care sunt nr. prime de 2 cifre,avand produsul cifrelor 6?

Rezolvare:

ab=?,a este numar natural nenul si axb=6

=>a;b sunt divizori ai lui 6

D6={1;2;3;6}

a=1,b=6=>ab=16 si nu este nr. prim

a=2,b=3=>ab=23 si este prim

a=3,b=2=>ab=32 si nu este prim

a=6,b=1=>ab=61 si este prim

ab={23;61}

Pitagora fu multumit de raspunsul musafirului sau si ii mai puse acestuia o

intrebare tot din domeniul matematicii. Dar numaidecat isi dadu seama ca nu
ia spus acestuia cate ceva despre divizibilitate pentru a putea rezolva si
aceasta problema. Asa ca incepu sa ii spuna urmatoarele definitii :

Diverse

Numai dreptunghic daca este

Un biet triunghi, nu e poveste,
Ci-n totdeauna este adevarat:
Ipotenuza la patrat
Egala este, neaparat,
Cu o cateta la patrat
Ce adunata trebuie-ndat
Cu cealalalta la patrat

10
Graie lui Pitagora i pitagoricienilor filosofia greac i consolideaz
ideea de Kosmos i armonie. Determinarea numeric armonioas este
esenial pentru nelegerea unor fenomene universale diverse.

Teoria despre muzic

Sunetele muzicale sunt explicate de pitagoricieni tot prin teoria armoniei

numerice. Astfel, diferenele dintre sunete le apar ca raporturi numerice,
sunetele muzicale fiind astfel determinabile matematic. Pitagora stabilete
raporturi numerice pentru principalele acorduri: octava 1:2, cvinta 2:3,
cvarta 3:4.

Teoria despre suflet

Sub nrurire orfic, pitagoricienii profesau credina n natura distinct a

sufletului fa de acea a trupului. Pitagora credea c sufletul este pur i
nevinovat, dar se afl nchis n trup ca ntr-un mormnt.

Pitagoreicii au nceract explicaii numerice inclusiv n concepia despre

suflet. Sufletul este definit ca acordul sau armonia dintre diferitelor sale
faculti, aceast armonie fiind la rndul ei exprimabil numeric.

n etic se consider c exist zece virtui, n acord cu numrul perfect.

Fiecrei virtui i se asociaz cte un numr.

Pitagorismul este un mod de via, ntemeiat pe principii riguroase cu

privire la hran, mbrcminte, conduita n intimitate i n viaa public,
pe care grecii l priveau cu un respect profund.

Citate Pitagora

Gndul este o idee n tranzit."

"Deasupra umbrei oricrui nor se afl lumina unei stele."

"Atta timp ct omul continu s fie crudul distrugtor al fiinelor

inferioare, acesta nu va cunoate sntatea i pacea."

"Din momentul n care legile devin necesare pentru om, acestea nu se

mai potrivesc pentru libertate."

11
"Alege s ai sufletul puternic, nu trupul."

"ngrijorarea ar trebui s determine aciunea, nu depresia. Nici un om

care nu se poate controla nu e liber."

"Nu spune puin n multe vorbe, ci mult n puine."

"Prietenii sunt la fel ca nsoitorii ntr-o cltorie, care trebuie s se ajute

reciproc pentru a persevera pe drumul spre o via mai bun."

"Raiunea este nemuritoare. Restul totul e muritor."

"Fii mulumit de ceea ce faci i las-i pe ceilali s spun ce vor."

(Pitagora)

"Linitea este mai bun dect vorbele fr sens.")

"Cuvintele scurte cele mai vechi - da i nu- sunt cele care necesit cel mai
mult timp de gndire."

"Exist doua principii: unul bun, care a creat ordinea, lumina i brbatul
i unul ru, care a creat haosul, ntunericul i femeia." (Pitagora)

"Nici un lucru nu este uor atunci cnd l faci fr tragere de inim."

"Virtutea este armonie."

"Cel mai frumos moment din viaa unui om este atunci cnd reuete s
nving rul n favoarea binelui."

ELEV
VASIAN BOGDAN
Cls. a VII a

12