Pitagora-filosof si matematician grec din

antichitate(sec al VI-lea
i.Hr.)contemporan cu Thales.
Familia sa era de origine

tireniana.Tatal,Mnesarchos,de
origine gravor de pietre pretioase
sau artist taietor in patra,era
etrusc,originar din insula
Lemnos,acolo unde se presupune ca
s-a nascut.Scoala organizata de el
avea un caracter elitist,elevii
ei(pitagoricienii) fiind in prealabil
selectionati cu mare atentie.Pitagora
a fost primul care a introdus in
Elada invatarea stiintelor.Se
presupune ca fetei lui,Damo,i-ar fi
incredintat comentariile sale.Nu s-a
pastrat nimic scris de Pitagora
insusi.

 n astronomie, ideea c Pmntul

se nvrte n jurul unui foc

central apare pentru prima dat
n cadrul colii pitagoriene.
Pitagora nu a lsat nimic scris, de
aceea este greu de delimitat
concepiile
i
contribuiile
tiinifice i filozofice de ale
discipolilor si, mai ales c prima
descriere a operei i a colii sale
a fost ntocmit cu 13 decenii
mai trziu.

Cu toate c poate ar fi fost mai corect ca

alturi de teorema catetei, i a nlimii s se
numeasc eventual teorema ipotenuzei,
Pitagora a rmas cunoscut n mod special
datorit teoremei sale, dei a fost
descoperit cu mult naintea lui Pitagora i
se presupune c doar a extins-o la
triunghiuri dreptunghice ale cror laturi sunt
exprimate prin orice numr pozitiv (iniial
erau numai numere naturale).

Se spune c pitagorienii au interzis divulgarea marii teoreme,

deoarece ntr-un ptrat ducea la relaia , o adevrat erezie
pentru cei ce nu acceptau dect numere raionale pentru
descrierea fenomenelor naturii, deci i a geometriei.
Vechii constructori egipteni foloseau pentru construcia
unghiului drept o funie cu 12 noduri echidistante, legat sub
form de inel i fixat cu 3 rui i obineau un triunghi
dreptunghic cu laturile de (3; 4; 5), utiliznd astfel reciproca
teoremei lui Pitagora.
Teorema aceasta face parte din categoria teoremelor la care
s-au nregistrat n decursul timpului recordul demonstraiilor
(se presupune ntre 350 500 de demonstraii).

Teorema lui Pitagora:

ntr-un triunghi
dreptunghic, ptratul
lungimii ipotenuzei
este egal cu suma
ptratelor lungimilor
catetelor.

 El a fost primul care a descoperit ca exista o

corespondenta,o relatie intre numerele intregi si

lumea(realitatea fizica)care ne inconjoara.Aceasta
descoperire i-a incurajat pe pitagoricieni sa cerceteze
proprietatile numerelor intregi,numerele perfecte,numerele
prietene,numerele pitagorice:a,b,c legate intre ele prin
relatia a2+b2=c2 si mediile aritmetice,geometrice si
armonice. Numerele perfete sunt numerele egale cu suma
divizorilor lor,cele prietene sunt cupluri de numere
intregi,fiecare dintre ele fiind egal cu suma divizorilor
celuilalt.

 Cea mai importanta descoperire atribuita lui

Pitagora este celebra teorema care-I poarta

numele:"Patratul lungimii ipotenuzei unui triunghi
dreptunghic este egal cu suma patratelor
lungimilor catetelor". Teorema a condus la
descoperirea ca nu exista o masura comuna pentru
diagonala si latura unui patrat(acestea sunt masuri
incomensurabile).Diagonala patratului fiind
ipotenuza triunghiului dreptunghic ale carui laturi
sunt laturile patratului,raportul lor este
numarul,care nu se poate exprima printr-un raport
de doua numere intregi,din care cauza a fost numit
numar irational .

 Aceasta descoperire a produs o adevarata criza in

randurile pitagoricienilor,provocandu-le un
adevarat soc,deoarece devenea evident ca nu toate
lucrurile(mai exact rapoart 12112o148m ele
lor)sunt numere intregi, contrar teoriei lor conform
careia totul se poate exprima prin numere intregi
sau prin rapoartele lor(numere rationale sau
fractii). Numarul 1 era esenta,unitatea(in greceste
mons),careia din punct de vedere geometric,ii
corespundea punctul socotit indivizibil,un fel de
atom matematic. Numarul 2 reprezenta
dualitatea,opozitia,din punct de vedere geometric ii
corespunde elementul de linie format din doua
puncte alaturate.

 Numarul 3 reprezenta triada si corespunde celor 3

dimensiuni spatiale si din punct de vedere geometric

este format din trei puncte alaturate care alcatuiesc un
plan,elementul de suprafata.Numarul 4-tetradacorespunde celor 4 elemente fundamentale care
pentru pitagoricieni,erau focul,pamantul,apa si
aerul,iar din punct de vedere geometric corespunde
corpului solid,mai exact elementului de volum format
din patru puncte alaturate,dintre care numai trei sunt
situate in acelasi plan.O semnificatie aparte era
atribuita numarului 10-decada-considerat a fi
numarul perfect,dat fiind ca el contine in sine(ca
suma)pe primele patru:10=1+2+3+4.

NCHEIERE
Nu departe, la nord de antica Crotona, unde profesa
Pitagora, ( cunoscut astzi sub numele de Cortona), pe
drumul ce duce spre Metapont (astzi Taranto), unde legenda
spune c ar fi murit Pitagora, exist o regiune mic cunoscut sub
numele ei latin de Terra Imaginalionis.

n aceast regiune, nu departe de autostrada care erpuiete

de-a lungul coastei calabreze, se afl micul ctun San Mathesis.
Aici, n afara satului, se gsete o capel gotic cunoscut
sub numele de Capela Pitagora. n aceast capel, pe podea, n
faa altarului, se afl o lespede de marmura alb tears de
veacuri i de miile de pelerini ce au trecut pe aici.

Din inscripia de pe ea numai cteva litere mai pot fi desluite:

HIC. TOSTGSS
care arat cu siguran c n timpurile de demult, legenda
spunea c:
AICI SE ODIHNESC OASELE LUI PITAGORA DIN SAMOS

Singurul locuitor al capelei este un preot cu o sutan

lung, care ine aprinse, zi i noapte, cinci candele
aezate n cinci firide n jurul altarului, ca o dovad c
Pentagrama (pentagonul stelat) era semnul de unire al
pitagoreicilor. Acest preot povestete oricrui cltor
care viziteaz capela semnificaia acestor cinci
candele.

PRIMA din aceste candele este Lampas

Utilitatis. Ea ne arat c nu putem mprti
matematica marii mulimi a poporului, dect dac ne
oprim mai nti asupra utilitii ei i ne putem imagina
uor ce s-ar ntmpla omenirii, dac ar nceta s
existe orice urm de tiin matematic.

A DOUA candel este Lampas decoris, candela frumuseii.

Adevratul succes n predarea matematicii este posibil, numai dac
tim c aceast disciplin este tot att de frumoas pe ct de util.
A TREIA este Lampas Imaginationis - un nume care pare
ntotdeauna potrivit cu o capel medieval n care ard candele sfinte, cci
ce-ar fi matematica fr imaginaia devotailor ei, uriailor i nvceilor ei.

A PATRA candel este Lampas poesis, candela

poeziei.
Ea ne arat c acei care n - au simit poezia matematicii, ar fi
mai bine s nceteze a mai profesa aceast tiin, cci altfel
eforturile lor sunt zadarnice.
A CINCEA este Lampas misteri pentru c ea
descoper lumii unul din marile farmece ale tiinei, fiind nu de
puine ori misterioas i provocatoare.

PROIECTUL A FOST REALIZAT DE ELEVUL

CLASEI a IX A Mate Info

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pitagora