Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caligrafie PDF
Caligrafie PDF
literelor si ntelegerea influentei pe care o are tipul de penita folosit pentru crearea
acestora. ncepeti prin a folosi un creion cu fibra sau o penita de trestie, creati
cteva semne grafice abstracte sau caractere de litera si urmariti ce se ntmpla
atunci cnd modificati modul n care tineti tocul.
Atunci cnd ncepeti sa studiati mai atent caracterele de litera este bine sa
ncepeti cu o penita suficient de lata (de exemplu, o penita ronda nr. 1). Dar nu
aveti nici un motiv sa nu ncercati si tocuri sau penite mai neobisnuite -
experimentarea, nsotind studiul serios, aprofundat, va va ncuraja si va va
dezvolta ndemnarea.
n timp ce folosirea penitelor cu muchie lata se bazeaza pe tinerea lor sub un
unghi mai mult sau mai putin constant pentru realizarea de linii groase si subtiri,
pensulele si penitele ascutite realizeaza prin modificarea apasarii trasaturi cu
grosime variabila. Daca doriti, penitele cu muchie lata pot fi, binenteles, rotite si
manipulate, dar e mai bine sa faceti aceste ncercari numai dupa ce stapniti
aspectele de baza.
Ca sa va obisnuiti cu diverselor semne grafice. vizual placut. Pentru a penita cu muchie, executati cu vrf lat sau o penita de
instrumentele de scris, Formele si semnele grafice experimenta efectele pe cteva semne grafice fo- trestie si tinnd penita
experimentati efectele libere pot crea si un efect care le poate produce o losind un creion cu fibra sub unghiuri diferite.
\:
\~ 1111
Penita ronda nr. 2 Penita ronda nr. 3 Penita ronda nr. 5
Este o penita potrivita pentru ncepatori - n functie de volumul de lucru, aceasta Este o penita foarte ngusta, buna pentru
nici prea lata, nici prea ngusta. Este destul penita va fi mai potrivita dect nr. 2 pentru scrierea marunta si pentru nflorituri, sau
de lata pentru a diferentia clar trasaturile scrierea unor pasaje de text lungi. Putin mai pentru scrierea literelor verzale. Chiar daca
groase de .cele subtiri si destul de ngusta ngusta dect penita nr. 2, si probabil ceva lucrati cu o penita att de mica, e important
ca sa se miste usor pe suprafata hrtiei. mai usor de stapnit, aceasta este o penita sa pastrati contrastul dintre trasaturile
Este penita ideala pentru a nvata sa folositi foarte utila si este adeseori preferata pentru groase si cele subtiri. Pastrati penita ascutita
tocul si pentru scrierea multora dintre scrierea numelor pe diverse certificate. Aveti si curata si folositi-o cu sau fara rezervor.
alfabetele din capitolul urmator. o penita ronda nr. 3 n trusa. Aveti penita ronda nr. 5 n trusa.
Penita pentru afise nr. 2 Penita pentru afise nr. 5 Penita "portativ"
Penitele pentru afise pot fi folosite cu Probabil cea mai utila penita din aceasta Dintre penitele pentru afise, penita
"dintii" fie n sus, fie n jos. Aceasta este o gama, are dimensiuni potrivite - 13 mm- "portativ" confera literelor un minunat
penita subtire, cu dimensiuni similare cu nu prea mare ca sa fie greu de mnuit, dar aspect tridimensional. Stapnirea acestei
penita ronda nr. O. Asigurati-va ca penita suficient de lata pentru a realiza, cnd este penite necesita exercitiu si rabdare. Este
este bine ncarcata cu cerneala si faceti bine ncarcata, zone ne te de culoare n deosebit de important sa o tineti sub
ncercari cu planseta nclinata sub diverse cadrul unei trasaturi. Este o penita unghiul corect si sa controlati cantitatea de
unghiuri, ca sa gasiti pozitia care va excelenta pentru realizarea unui scris cerneala folosita: daca este suprancarcata,
convine cel mai mult. robust, producnd o impresie clara de spatiile dintre liniile subtiri se vor umple,
directie a trasaturii, ceea ce contribuie la ceea ce poate crea uneori efecte interesante.
senzatia de cursivitate a scrisului.
tt
Penita lata (38 mm) Penita lata crestata (38 mm) Penita din lemn de balsa
Penita foarte lata, nepotrivita pentru uz Crestaturile practicate n muchie duc la Un instrument de scris necostisitor poate fi
curent, dar utila pentru trasaturi ndraznete, realizarea unor litere cu aspect orna mental confectionat din lemn de balsa. Taiati cu un
creatoare. Este foarte buna pentru lucrul la sau texturat. Puteti obtine rezultate de mare cutit o fsie subtire de lemn de lungimea
afise si de nenlocuit pentru realizarea un efect folosind-o pentru cuvinte simple, unui toc. ,'penitaii poate fi modificata
stil de scris liber, expresiv. Pentru rezultate izbitoare. ncercati-o pe hrtii cu diverse facndu-i o crestatura pe mijloc. Lemnul de
bune, ncarcati penita cu cerneala sau texturi ca sa vedeti efectele pe care le poate balsa absoarbe rapid cerneala, asa ca penita
vopsea din belsug si ncercati sa lucrati cu avea. Cnd lucrati la o astfel de scara, hrtia trebuie rencarcata des. Nu este un
planseta aproape de orizontala. trebuie sa fie destul de groasa. instrument pentru linii fine si precise.
Tragatorul Penita din tabla de aluminiu Pensula din fire metalice
Acest instrument pentru desenul tehnic (a Un nlocuitor util (si ieftin) al tragatorului. Acesta este un instrument de scris american
carui utilizare de baza este trasarea de linii Se poate confectiona tind cu foarfecele care, de regula, poate fi gasit numai n
cu grosime uniforma) a fost adoptat de dintr-o doza de aluminiu o fsie pe care o magazinele pentru artistii plastici.
caligrafi pentru realizarea de semne grafice pliati n doua si retezati capatul ndoit pentru Confectionat din fire metalice, este excelent
expresive, de accent, cu trasaturi largi. a obtine o penita curbata. Slefuiti muchiile pentru realizarea de litere impresionante si
Latimea "penitei" se regleaza cu ajutorul cu smirghel. Veti obtine un instrument texte temperament ale. Este att de flexibil
rotitei laterale. Aspectul liniei realizate excelent pentru trasaturi fabuloase - groase, nct se foloseste mai mult ca pensula dect
poate fi stabilit si prin tinerea penitei sub subtiri si mproscate -, adaptabil propriilor ca penita. Necesita practica pentru a-l
diverse unghiuri. cerinte si distractiv de utilizat; acesta va va stapni, dar folosirea lui e distractiva si duce
stimula inventivitatea grafica. la rezultate captivante.
~"""""
-''"':-. .
.~
Cnd simtiti ca aveti mna mai sigura, Unghiul penitei
asezati-va la masa de lucru cu planseta 1 Tinnd vrful penitei paralel (adica la 0) 2 Daca va vine mai bine, ridicati putin
sprijinita la 4SO. Stati confortabil, si aveti fata de linia de baza trasata n creion, trageti penita spre verticala si trasati cteva lini
grija sa priviti suprafata de lucru drept n penita n jos pentru a face o linie scurta verticale mai lungi, tragnd penita n jos.
jos. Cu ajutorul hrtiei de calc, trasati cu verticala; apoi, trasati o linie scurta orizon- (Constatati ca, la acest unghi, linia .este ceva
creionul cteva linii orizontale (deocamdata, tala, miscnd penita de la stnga la dreapta mai ngusta.) Daca aveti probleme cu
distantele dintre ele nu conteaza). sub acelasi unghi. Aceste linii dau grosimea amorsarea penitei, faceti o miscare din mna
Asamblati la un toc o penita ronda nr. 2 si maxima si minima care pot fi realizate foarte usoara, tinnd pe hrtie muchia cea
un rezervor si ncarcati penita cu cerneala. cu penita respectiva. mai subtire a penitei.
2 3 4
3 Mariti acum unghiul penitei la circa 45 4 Daca sunteti stngaci, ncercati sa 5 Daca marginile liniei trasate cu cerneala
si desenati cteva linii n zigzag. Sub acest realizati pozitia pentru scris din imagine. nu sunt uniforme probabil ca exercita ti o
unghi, latimile maxima si minima ale Daca folositi o penita taiata pe stnga nu apasare prea mare pe o parte a penitei.
trasaturilor penitei vor fi pe diagonala. veti mai fi obligat sa rasuciti mna asa de Verificati fixarea rezervorului - daca acesta
Acesta este un aspect evident, dar esential] mult. Puteti, de asemenea, sa ncercati sa este prea strns, curgerea cernelii va fi
al modului de functionare a penitei cu mutati hrtia usor spre stnga (dar nu prea mpiedicata. Alt raspuns la problemele
muchie. Veti ncepe sa descoperiti ca penita mult), si sa modificati pozitia hrtiei pe legate de curgerea cernelii poate fi
functioneaza cel mai bine cnd e trasa n planseta (mpingnd putin nainte latura incompatibilitatea acesteia cu hrtia
jos; penita poate fi mpinsa atunci cnd din dreapta). utilizata, asa ca gnditi-va sa diluati cerneala
folositi muchia ei cea mai ngusta. sau sa ncercati alta marca.
Stnga: Mentinnd
unghiul penitei la 45,
~A~4\~4\ A~~~~~
copiati modelele
prezentate si inventati
modele proprii. Scopul
este ca liniile sa fie ferme
si uniforme.
CEJ~EJ~EJ COCOOOOO
muchii colturoase. Cauzele
~~,,~~~~~
acestor probleme pot fi
fixarea rezervorului,
cerneala, suprafata si
calitatea hrtiei, sau
unghiul de nclinare a
plansetei.
~~""'"'''''""''''"~
1 Prea multa cerneala produce Ordinea trasaturilor Raportul dintre naltimea
pete.
si unghiul penitei si grosimea corpului literelor
2 Unele hrtii sunt prea Pe masura ce utilizati penita, veti afla mai Diversele alfabete (sau litere) au diferite
absorbante si Iasa cerneala
sa se ntinda. multe despre modul n care functioneaza "greutati" (de cte ori se cuprinde latimea
aceasta si de ce apar probleme. Totodata, penitei n naltimea literei). Scrierea ronda se
3 "o" rond: circular, cu penita
la 30. veti ncepe sa ntelegeti cum si de ce sunt scrie cu naltimea de 4 latimi de penita, iar
construi te literele asa cum sunt: ca, de ronda cursiva cu 5 latimi de penita. Pentru a
4 "o" rond cursiv: oval, cu penita
la 45. exemplu, un "o" circular este format din masura naltimea literei n functie de
doua trasaturi curbe, ambele de sus n jos. latimea penitei, trasati linii scurte cu
5 Marcarea Iatimilor penitei
(n imagine sunt prezentate Alte alfa bete cer ca literele sa fie trasate sub latimea maxima a penitei, sub forma de
6 Iatimi de penita). unghiuri diferite. scara, perpendicular pe linia de baza.
-
3
[: ~---
2 4 5
1 Seriful (sau piciorusul) este o mica 2 Pentru a avea un punct de referinta, este prelungirile superioare sau inferioare ale
trasatura (uneori foarte subtire) care util sa cunoastem denumirile diferitelor picioarelor). Spatiul interior al literei
conduce spre sau dinspre o trasatura de parti ale literelor. se numeste apertura. O forma rotunjita
penita. n caligrafie, serifele dau o Literele mici sunt cunoscute ca minuscule ca, de exemplu, n "b" sau "p" se numeste
terminatie clara si maresc lizibilitatea, (n terminologia caligrafilor), litere de rnd bucla. Acesti termeni, precum si altii,
asigurnd legatura ntre litere. Trasaturile cu sau curente. Literele majuscule se mai sunt prezentati n imaginea de mai jos.
care ncepe litera ofera ocazia amorsarii numesc verzale sau capitale.
penitei. Serifele sunt mai dezvoltate n cazul Prin naltimea literei se ntelege naltimea
literelor tiparite sau desena te. partii principale a literei de rnd (fara
"-;;1
1
"
1- -
_~1
}'--2-f--rl~-. . )'1
brat
tf1 uafi ro
~prelunglre --~ inferioara
2
interlinie
de ,'od
4-
~1
"
~~
linie de
.. "n
~~~aUSCUlelort-
baza :t-~ 11- _
prelungire superioara U' 1~ ~ ~I e
JJ1- 1:- .u. ;[
2
Semnele grafice facute cu penita cu muchie Daca analizati caracterele fundamentale 1 Litere rotunde late:
O, Q, C, G, D.
vor avea un efect reusit daca forma, sau ale literelor capitale romane, veti descoperi
scheletul fundamental al literei, este 2 Litere late patrate:
ca ele se nscriu ntr-un cadru geometric, M, w.
chibzuita.
iar literele cu forme sau proportii similare
Este util sa examinati aceasta forma de pot fi grupa te. Privind literele alfabetului 3 Litere cu latimea 3/4:
H, A, V, N, T, U, X, Y, Z.
schelet (linie simpla) a literei cu un creion, n aceasta lumina, este posibil sa se stabi-
ca si versiunea JJmbracata" - construita-, leasca JJasemanari de familie" ntre litere. 4 Litere inguste:
8, P, R, 5, J, 1, K, E, F, L.
scrisa cu penita. Acest lucru va va ajuta Cadrul este un patrat (divizat n opt
sa ntelegeti alfa betele (att tipurile parti pe latime) si un cerc nscris n patrat.
standard, ct si exemplele istorice) si poate Literele se ncadreaza ntr-una dintre cele
constitui o cale de a va dezvolta propriul patru
. ..grupe principale prezentate n
scris liber (vezi p. 76) . lmagml.
I
- - --1
2 3 4
Litere schelet majuscule
Literele schelet sunt prezenta te aici creionul ca sa va familiarizati cu proportiile circa 2 cm, pna va veti simti n stare sa
mpartite pe grupe. Ati putea sa le copiati cu lor - ncercati la nceput la naltimea de schimbati scara.
~<\ 3 5
3-4 Liniile descendente ?i
cele orizontale se traseaza
tinnd n permanenta
- 1/
/1 \\ \\
:/
\ \
pen ita la 30, ceea ce va
duce n mod natural la o
linie orizontala mai
subtire.
'/
II I '\\\ '. 5-6 Penita este ntoarsa
pentru primul picior din
,/i \\
~m_\_ "M" ?i picioarele
descendente din "N".
Diagonala groasa din "M"
este la 45, iar ultimul
2 4 6 picior la 30.
Acest detaliu al unei
pagini dintr-un caiet Cifre
de demonstratii al Cifrele trebuie adapta te pentru a fi n
~ir~,jt~" ~Rf\
~~j
((
))./1 fffJJf'\
lui Edward Johnston
ilustreaza modul de
folosire a creionului
concordanta cu alfabetul folosit (desi este
bine sa se evite cifrele gotice, care sunt
dublu pentru a explica
forma si grosimea greu lizibile). Cifrele "nalte" au aceeasi
literelor.
naltime cu litera (fiind folosite n general
i ~~ ,U}ltL1D~t1li
o:,_'
" f.
.~,
\\1
mpreuna cu majuscule). Cifrele "medievale"
(n imagine) au prelungiri superioare si
inferioare, si sunt folosite adeseori mpreuna
cu litere minuscule.
-rt~~
twiJ~
~ - X:.~~
~~,J Z 1-1yeros
leyo.so
t233,+t557&9~;
I~( ~
f( li\ T5' ~~~-'~-n
16J(~ JiiLm ..\~.~
L.ll .."
Va veni o vreme cnd trasarea liniilor Cnd v-ati hotart asupra dimensiunii folositi pentru exercitii hrtia transparenta
ajutatoare va va deveni o a doua natura, penitei cu care veti lucra si asupra greutatii pentru studii, puteti linia o alta foaie de
sau cnd nu veti mai avea nevoie pentru literei; puteti stabili naltimea literelor. Iar hrtie (o foaie mai robusta de hrtie groasa
ghidare dect de o linie de baza. Dar, odata ce v-ati hotart asupra spatiului pe de scris) pe care o veti plasa sub hrtia
pentru nceput, linierea exacta este esentiala care doriti sa-I lasati ntre rnduri, puteti sa subtire pentru studii.
pentru realizarea unor litere de naltimi treceti la trasarea liniilor ajutatoare.
egale si pentru perfectionarea caracterelor Acest lucru se poate face fie pe fiecare
de litera. foaie de hrtie pe care veti lucra sau, daca
--glri-
marcnd pozitia liniilor de pe o foaie 1 Cnd ncepeti sa scrieti
folosind alfabetul rond,
ntreaga (sau a ntregului text) pe o fsie de
lasati un spatiu de doua
hrtie] pe care o veti utiliza pentru a naltimi de litera de rnd
ntre rndurile scrise.
transfera masurile. n general, este suficient
1
....
2 3
Atunci cnd nvatati sa scrieti un alfabet dupa un model, sau alfabetar, va trebui
sa tineti minte ca studiati doar una dintre multele versiuni posibile ale unei scrieri
anume. n afara lucrului pe baza acestui tip de model, puteti sa studiati si
manuscrise originale (istorice sau contemporane). Atunci cnd priviti un
manuscris, ncercati sa va dezvoltati spiritul de observatie, astfel nct sa puteti
deduce cum a fost scris acesta.
Observati specificul general al unui caracter de litera. Este nclinat sau
vertical? Sub ce unghi a fost folosita penita? Daca aveti n fata manuscrisul
original sau o reproducere la aceeasi scara, puteti deduce care a fost latimea
penitei folosite si, de aici, greutatea literelor. Observati spatiile dintre litere, dintre
cuvinte si dintre rndurile scrise, precum si efectul global al ntregului
aranjament.
Daca sunteti total novice, puteti de dimensiunile foii de hrtie si de
ncerca sa lucrati pe o foaie de hrtie penita aleasa.
pentru studii asezata deasupra Pe masura ce progresa ti, aveti grija
liniaturilor ajutatoare pe care le gasiti
deja trasate pentru alfabetele din
sa va revedeti lucrarile. Cel mai bine
este sa va ntoarceti si sa le apreciati a
-:Otro afesinfrinafl0J
paginile urmatoare. Alegeti-va penita doua zi.
n functie de naltimea literei. n
curnd, veti putea sa va trasati
Trecerea timpului are un mod ciudat
de a ne permite sa vedem mai clar
lucrurile.
1aa 6b((lle~[tlf
propriile liniaturi ajutatoare, n functie
1 o lucrare moderna cu
ft'Lq~~~e
hfis ii J Jaf
scriere ronda exprima
ml1~7 ~opPJ~qqr
simplitatea eleganta a
scrisului, ideala pentru
aceste versuri pentru copii.
111
2 Ludovico degli Arrighi
(Vicentino) a publicat
primele alfabetare
(reproduse cu ajutorul
r 2!tj.( <fft Ht!fl-7.1 1/
gravurii n lemn) ntr-o
carte intitulata L'Operina,
n 1522. Ulterior, multi alti
maestri ai scrisului au creat
, li 11'X 'X
-'"'\" ':j(t.
_/v (:.
propriile lor caiete de
copiat. Aici, o pagina din
Arte de Escrevir de
Francisco Lucas,publicata
n 1571 si prezentnd
formele italice.
Im fi;' JyCl1 510 c(crn lfil
tlljlad;'id~111adc.T-ro
2
rbabtc 001'
ca COlii d
.nnrn t'l'ln
nvatarea scrierii ronde
Daca nvatati sa scrieti lund ca baza scrie- Cnd nvatati, scrieti la dimensiunile Cnd apreciati ca formele literelor sunt
rea ronda, trebuie sa trasati liniile pentru propuse si ncepeti prin a scrie grupele de satisfacatoare, cnd simtiti ca stapniti
naltimea literelor de rnd si prelungirile litere prezentate pe pagina urmatoare. penita si controlati unghiul penitei fata de
superioare (poate, daca aveti mna nesigura, Aceasta va va ajuta sa descoperiti asemanari rndul scris si cnd simtiti ca v-ati
si pentru prelungirile inferioare). Scrierea "de familie" ntre caracterele alfabetului. familiarizat cu ordinea trasaturilor, atunci
trebuie sa se distinga prin verticalitate asa Apoi, scrieti de cteva ori ntregul alfabet, puteti ncepe sa va gnditi la distantele
ca, daca scrisul tinde sa se ncline, trasati repetnd literele pe care le considerati dintre litere.
linii verticale pna rezolvati acest aspect. dificile.
nop
carolingiene. Aceasta scriere fusese susn jos ?i orizontale ?i se
groase; diagonala literei
dezvoltata n atelierele mparatului Carol "z" se traseaza la O'. folosesc frecvente ridicari
ale penitei de pe hrtie,
cel Mare, cu mai mult de un secol nainte. Litera "o" are forma ceea ce face ca scrierea
circulara. Forma literelor acestui alfabet sa fie destul
care cuprind arce este de lenta ?i studiata. Urmati
foarte rotunjita, amintind ordinea trasaturi lor
de curbura literei "o", prezentata n imagine.
Alfabetar - scriere ronda cu minuscule
-----..,~
'b1C~,dhe 1 1
11.~
=--1 ~qt1l~2$=[; 1~
~4
1
Litere "rotunde" - o, c, e, p, d, b, q Litere "arcuite" - n, m, h, r, a Litere "diagonale" - v, W, x, y, k, z
Toate aceste litere cuprind parti din forma n formele arcuite se foloseste curba rotunda Pentru a realiza aceste litere este necesar sa
circulara a literei ,,0". Unghiul penitei din ,,0". Trasatura arcuita trebuie sa nceapa se modifice ntructva unghiul penitei. Tra-
trebuie tinut constant la 30: Partea cea mai n interiorul piciorului precedent, cu muchia saturile groase descendente ar fi prea "grele II
subtire a literei este acolo unde se unesc cele din stnga a penitei pe marginea din stnga daca ar fi scrise la 30, de aceea unghiul
doua trasaturi, iar cea mai groasa la mijlocul a piciorului. Serifele trebuie sa se apropie de trebuie deschis pentru a reduce putin
curbei, ceea ce confera literelor
senzatie de cea mai fina trasatura a penitei, dar fara a grosimea liniei. Diagonala din "Z" trebuie
directie. exagera. trasata la 0 pentru a-i mari greutatea.
3 3
1 Aperturile literelor sunt la fel de Variante te;
2 Cu o naltime de 3 Iatimi de penita,
importante ca si trasaturile de penita Scrierea ronda se preteaza la adaptari. Aici aceasta scriere este destul de "grea". Serifele
propriu-zise, iar spatiul dintre litere trebuie sunt prezenta te doua variante care modifica de pe prelungirile superioare (ale literelor
sa corespunda formei spatiilor interioare. greutatea literei si constructia serifeloL Va "b", "d", ,,1<" si )") sunt facute din doua
Examinati spatiul dintre cuvinte - trebuie sa trebui sa reveniti asupra lor atunci cnd veti trasaturi de penita pentru a realiza un serif
fie doar att ct sa puteti desena un "o" stapni alfabetul de baza. "pana" - un serif care se subtiaza treptat
ntre ele. Spatiul dintre rndurile scrise spre ambele capete.
trebuie sa fie de doua ori ct naltimea
literelor de rnd. 3 La o naltime de 5 Iatimi de penita,
ncercati sa realizati o spatiere uniforma scrierea ronda capata un aspect mai "usor".
numai prin exercitii de scriere, apoi Aici, serifele sunt facute cu mici trasaturi
examinati mai ndeaproape principiile separate orizontale (serife pana subtiri),
spatierii literelor (prezenta te la p. 54). conferind caracterelor o anumita eleganta.
)a b cd ef gh jk L111nO i
pqrstuv~xyz
Aequa~I,:emento reb
in =trdui; crvarc men1 2
~dbcdefghijklmn
3
opqrstuvvvxyz
--~", -,.. "'-':
XAJ)(QA
".t.1 d~~i..t""\
Spatierea capitalelor romane literele n cadrul grupelor, n loc sa treceti Daca va e greu sa apreciati spatiile dintre
nainte de a scrie capitalele cu penita, este prin alfabet de la A la Z. litere, izolati cte trei litere odata facnd un
util sa revedeti cadrul geometric al acestor O buna spatiere se bazeaza pe caractere cu "vizor" din degetul mare si cel aratator sau
litere si sa examinati din nou formele proportii consecvente. Pentru nceput, taind ntr-o bucata de carton mica
fundamentale pentru a avea o imagine mai puteti sa masurati latimea literelor pe o fereastra care sa cuprinda literele. Priviti
clara a proportiilor acestora. bucata de hrtie. Atunci cnd spatiati spatiul din zona mijlocului celor trei litere
nainte de a folosi o penita cu muchie, literele, ncepeti prin a aseza una lnga alta si apoi mutati-va de-a lungul rndului scris.
scrieti aceste litere schelet cu creionul. Ca si doua litere cu laturi drepte, pentru a va n curnd veti constientiza orice
n cazul scrierii ronde, studiati mai nti stabili sistemul de spatiere. discrepanta .
~~~ O
acestor caractere de litera (vezi p. 40) ne unghi de 30 cu linia de
baza; unghiul este ceva mai Toate trasaturile sunt
furnizeaza un cadru util pe care sa modelam deschis, 45, pentru trasatu- descendente sau
rile diagonale groase, 60 orizontale. Se folosesc
formele scrise cu penita.
pentru trasaturile descen- frecvente ridicari ale
dente ale lui "N" si prima penitei de pe hrtie;
trasatura descendenta a lui scrierea este destul de
"M"; 0 pentru di:Jgonala lenta. Ordinea trasaturi lor
literei "Z". este marcata pe alfabetar.
Verificarea proportiilor Spatierea literelor Exercitiu de spatiere
1 Grosimea trasaturilor de penita face ca 3 Doua litere cu laturi drepte necesita cel 5 ncercati un exercitiu de spatiere. Scrieti
"O" sa para ceva mai ngust dect un cerc mai mare spatiu ntre ele. Distanta dintre o o litera "H" cu proportii corecte, apoi scrieti
perfect. Aveti grija ca literele rotunde sa litera cu latura dreapta si una curba poate fi lnga ea un )", la o distanta cu foarte putin
fie ntr-adevar pline. Literele nguste, ca ceva mai mica, deoarece exista spatiu supli- mai mica dect latimea spatiului interior din
"Eli si "F", sunt surprinzator de subtiri. mentar n partea de sus si cea de jos a literei "H". Acum plasati litera ,,0'\ foarte putin
curbe. Doua litere curbe necesita si mai putin mai aproape dect spatiul precedent, astfel
2 Ar putea fi util sa va confectionati o spatiu ntre ele. Toate celelalte combinatii de nct spatiile sa para egale. n sfrsit, scrieti
scara de masuri pe o bucata de hrtie litere au particularitati proprii, care trebuie litera "C', putin mai aproape dect spatiul
pentru a verifica latimea literelor. Este rezolva te pe masura ce le ntlniti. precedent. Spatiile dintre aceste patru litere
important sa stapniti acest aspect nainte trebuie sa para egale. Daca nu este asa,
de a ncerca spatierea literelor. 4 Este clar efectul spatierii corecte si al celei repetati exercitiul. Amintiti-va ca sistemul
incorecte. Atunci cnd spatierea este larga, de spatiere al unei lucrari manuscrise este
textura este mai uniforma si lizibilitatea mai stabilit atunci cnd scrieti primele doua litere.
buna. Daca literele sunt prea apropiate, apare
.le
3 4
FG}fHHHJKL r- I I
''"'v'''/'
1 t
..';-'
2 5
Majuscule cursive (capitale italice)
Istoric, literele capitale romane erau romane, acestea au forme mai comprimate unghiul penitei este ceva mai deschis
folosite mpreuna cu minusculele cursive. (adica litera "O" este mai curnd (circa 40-45).
Astazi, se prefera majusculele cursive un oval dect un cerc) si sunt nclinate Majusculele cursive sunt deseori ornate
C,italicizate"). Adaptate dupa capitalele spre dreapta cam cu 5 fata de verticala; cu trasaturi ample si nflorituri.
Ritmul unghiul deschis al penitei si apasarea mai dezamagiti de rezultate. Pentru nceput,
Scrierea cursiva poate fi, pentru unii, un usoara a acesteia. Cnd ncepeti scrierea cursi- este bine sa ncercati nflorit urile cu un
scris "de nvatare" mai potrivit dect scrierea va, este rezonabil sa folositi o penita care sa creion sau un toc cu fibra. Secretul consta n
ronda. Caracterele sunt scrise cu mai putine nu depaseasca n latime penita ronda nr. 2. a face ca nfloriturile sa para extensii
trasaturi si pot fi scrise cu viteza mai mare, naturale ale literei si (pna veti avea deplina
favoriznd fluenta si ritmul. Desi, pna nfioriturile ncredere) sa fie relativ simple. nfloriturile
acum, mpingerea penitei a fost descurajata, Literele cursive se preteaza la ornarea lor cu pot fi incluse att n formele literelor de
aceasta si gaseste locul aici, n constructia trasaturi ample si nflorit uri, dar trebuie sa rnd, ct si ale majusculelor. (Majuscule de
arcelor literelor. mpingerea penitei este rezistati tentatiei de a nflori nainte de a folosit mpreuna cu scrierea cursiva sunt
favorizata de nclinarea si constructia literei, ntelege bine formele de baza, altfel veti fi prezenta te la pp. 55 si 59.)
3 3
papal. Se poate vedea prezentate, alaturate, nflorituri volumul sau de exemple si cozi nflorite. Sunt
Spatiere si majuscule
Pagina provenita dintr-un spatierea larga a doua stil uri de majuscule: Acest alfabet exuberant de scriere publicat n 1S40. prezentate, de asemenea,
manual de scriere datat rndurilor, care determina cursive nclinate si capitale este opera cartografului ?i Imaginea ilustr'eaza o serie variatiuni ale semnului &
1523, de Ludovico degli claritatea, lizibilitatea romane cvadrate. matematicianului olandez de variatii ale formelor de ("ampersand ") si ligaturi
Arrighi (Vicentino), ?i ritmul scrierii (care este Gerardus Mercator (1512- baza ale literelor, cu (reunirea mai multor litere
scrib ?i maestru de scriere usor nclinata). Sunt 1594), reprodusa din trasaturi superioare lungi ntr-un singur semn grafic).
LITER A DA BREVI
Origini si utilizari formelor minuscule - dupa cum se poate naltimea literei (de rand) Forma lui "O" este ceva
Desi este una dintre cele mai vechi scrieri este egala cu 3 1/2 Iatimi de mai Iata dect un cerc.
vedea la "A", precum si n nmugurirea penita; prelungirile Constructia literelor este
de mna, unciala poate parea surprinzator prelungirilor superioare la "D", "H" si "L" si superioare si inferioare au foarte larga si rotunjita.
cte 1 1/2 Iatimi de penita.
de contemporana. Uncialele, care si au a celor inferioare la "O" si "P". Dezvoltarea Scrierea este verticala.
originile n caracterele de litera capitale scrisului uncial era terminata n secolul al Unghiul penitei este de
1So,ceva mai deschis pentru Serifele sunt crlige cu
grecesti si romane, au fost dezvoltate initial IV-lea d.CL, iar utilizarea lui a continuat dimensiuni restrnse.
trasaturile diagonale groase.
pentru scrierea textelor crestine. Fiind la pna n secolul al VIII-lea.
Liniile sunt trasate
baza caractere majuscule (sau capitale) descendent si orizontal.
scrise cu penita, uncialele au dobndit Ordinea trasaturi lor este
eSTffio'bus
n functie de lungimea rnd ului si de textura
pe care o doriti.
lN T rilerlds
Spatiere si textura prezinta folosirea unui cuvinte joaca din nou n aceasta pagina de penitei este foarte ascutit suplimentar ntre cuvinte,
Aceasta copie facuta corp de litera nalt un rol important manuscris dintr-o iar literele sunt late ~i ceea ce creeaza un rnd
de Edward Johnston dupa ~i destul de usor. n stabilirea texturii Evanghelie latina din deschise, cu spatii ample scris viguros ~i o textura
un manuscris grecesc Absenta spatii lor dintre lucrarii, secolul al VIlea, unghiul ntre ele, Nu exista spatiu generala interesanta,
...
~ ~.t!"StiP.~RF Iln-os:
l<A]AErE)~ (,.,
.; -t ,,'ptirOSTRO'S
-: '~""""~"\4I'1q''CD~n!Sl'n'l
I
...c-'lrrt ..
'J. (."('",,,
..l,lS
',,4~~.f\.\6BFIo:N
.
'
KNlflllOJ?JErONAN. .
""<';"a"", ,~~,n~~1t~<tcBC<l~U'R'
{ U'N ~b OO'pR~''e'S'n)'9
ErCDToA!<NTOCP, h\ ("'l"'""L
.l!< {'(V". g-uasm.,~ kres't'l>:O.;.
.. , .. -to~""r le...... '.', ..
~. c-L"""vul~~Na~,q' f .Jlj...
~,
HAPXHKA1TOTEAOC. : CON9~M~1l.I __ ~~,llif,''
. I '~'$.iUtli~uw,,~~;,,~~
! " ... ~i~"' ' '
ErCDTCD]~CDNTJ
"1.- '"
,~~Q~i~~e~.'
, CO.l'~.]~:.-;J!,."'l.'
CDCCDE1<-mCffi-lrRC I 'n'.)"foem~'Nei':-
!."*.,' 'Q,)l.~~~.qteJ
TOYYAATOC.THC2CDI-1C 1
cTp1;e~slC~R:o
.. ~' ... '. ,,~'. ~ ~
ACPYEAN.ONll<CDN 'N~J~e~_'ff"~
~posuc"R'U'foo;lisu~i!-~ A,l'" ' ...
'"'
"'(:~: V):w
.. C~p'U',TC"OS" ..";"
'~.~ , ,,1. ',.
KAHfONO..llHCEJTAYTA J .." C'lh"RUN()JNen'IN~.,
' . ."
\ , ,J. e,u(\')'
":0.1- "'~
...
~l~.
.
~J1{J
c~ ,.' ", '.' t .. ' ....' . t'
oi', ',_ .f
, " ,-f:.Si'l ~.
., 1 ,
~'~_.,' _~_\'\ f:~ '1 _ ~~~~#t~ ~J_. ~
Scrierea literelor complexe sau sub un unghi mic (circa 20) n cazul dezvoltati formele verzale. Pot deveni surse
Verzalele nu sunt scrise direct cu penita cu trasaturilor curbe, pentru a evita crearea utile de idei si alte forme istorice, mai
muchie lata, ci sunt construite dintr-o serie unor linii prea subtiri. Astfel scrierea ornamentale (cum sunt literele grele de mai
de trasaturi facute cu o penita cu vrf literelor este destul de complicata, dar ofera sus si de la p. 67).
subtire (sau o pensula cu vrf). Picioarele lucrarii multe deschideri. Literele verzale se pot baza pe formele
groase sunt construite din trei trasaturi Forma de verzale cea mai utila pentru istorice sau pot fi modernizate regndind
separa te, cele subtiri dintr-una singura. nvatat are la baza proportiile capitalelor proportiile, nclinarea literei si tratarea
Penita este folosita sub un unghi fie de 0, romane. T rasati la nceput cu creionul serifelor (de exemplu, prin eliminarea
fie de 90 pentru trasaturile drepte si serife, formele schelet ale acestor litere si apoi acestora pentru a crea o forma "sans serif") .
oE
compus din trei trasaturi.
Existnd probabil nca din secolul al V-lea, n prezentarea ordinii
trasaturi lor sunt date
I~f~
verzalele au atins formele cele mai rafina te,
numai trasaturile
bazate pe proportiile capitalelor romane interioara ~i exterioara,
clasice, n manuscrisele carolingiene din spatiul dintre ele fiind apoi
umplut pentru a finaliza
secolele al IX-lea si al X-lea. Formele litera. Ordinea trasaturi lor
ulterioare "longobarde", folosite n textele este prezentata n
imagine.
Alfabetar - majuscule (verzale)
2 3 4 5 6
1 Literele schelet explica
B ~b-F
constructia literelor
verzale.
2 Verzale n stillongobard
Aceste litere verzale
datoreaza multe dintre
formele lor influentei
~ )
uncialelor, dupa cum se
poate vedea cu deosebi re
la "D", "H" ~i"M".
(3DI
I
ABCDEfG ~DOP
H~JK(LM G ~ I
OPQRST
UVWXYZ
2
tUjXtY13
Texturi gotice Rndurile scrise pot fi spatiate compact Prelungirile superioare nu trebuie sa aiba
Formele viguroase, colturoase ale acestor pentru a mari calitatea texturii scrierii. naltimea mai mare dect 2 Iatimi de penita.
litere se bazeaza pe trasaturi paralele, cu Scrisul poate fi de efect daca este folosit la Li se pot face termina tii bifurcate (ca n
spatii egale n interiorul literelor si ntre scara mare, cu o penita lata - eventual o alfabetul de pe pagina urmatoare), realizate
litere. Serifele n forma de romb si penita de trestie sau din lemn de bal sa pe o prin readucerea penitei la partea superioara
jonctiunile de la partea de sus si de jos a hrtie texturata. a piciorului, urmata de ntoarcerea penitei
literelor trebuie sa fie toate aliniate; pentru a Majusculele potrivite cu minusculele bine ncarcate pe coltul sau stng si trasarea
realiza regularitatea puteti folosi o linie gotice sunt capitalele gotice, cu muchii late, n sus a ramurii din stnga a bifurcatiei.
ajutatoare care sa marcheze pozitia arcelor scrise cu penita, sau verzalele, care pot fi Operatiunea se realizeaza mai usor cu
frnte. ornamentate. o pana de gsca dect cu o penita metalica.
~~ fi 1211
sunt ascutite si situate la
partea de sus a piciorului. astfel ca scrisul este lent.
cursive (cu exceptia Germaniei si Austriei, Ordinea trasaturi lor este
unde a fost utilizata pna n anii 1950). prezentata n imagine.
I
8
)--' .
::J
C
Cf)
n
C
1----<
I ~
CJQ
ort
)--'
~~ n.
~
1;,
~
!it
f- ~}
tY~,'
3 -
--,,rtr;. ,fttt;~~
3
Scrisul gotic cursiv de 4 112 Iatimi de penita, iar caracterul coltul acesteia pentru a trage o linie foarte
Deoarece a fost dezvoltat ca scriere cursiva, de baza are o forma migdalata, literele subtire. Forma unora dintre majuscule
acest scris de mna este, sub unele aspecte, atingnd linia de baza ntr-un punct. (scrise cu naltimea de 6 112 Iatimi
mai apropiat de italic dect de gotic. Coada lui "fii (si unele parti ale altor litere) de penita) este mai apropiata de cea a
Minusculele sunt scrise cu o naltime este trasata rasucind penita si folosind caracterelor minuscule.
,~
,;}!I , '\2
""
it! 1}J' w4
\" 1
t
,- ,tW 'r
! ~2
f ~2 3 2
n~
'c!' 1)' ~)',( ~,t 'W' ~'~y p ,~'55: ~
t~~
/\
l~/~ p} ~
~
,-
~~
0::":
'.~
,(~2 ~
~ 1 1~
~y
'V~l2~)'
~
2
~),
5
~ L
"a ,~
)&.4r M* il,~~
2
'\J21' ~4 1~0l
}fJ" 1r ~1 ~~ ~,(~
11l' '~'
~/ ,t'w,,;S ~;)'
"'\.-:'.r\NN
4~J-' LJ
'-~ :..--'
2 4
~
~~5. ,~'t'
l~
/lUT .totr //1.1(cA. t1;J.
1~ottb:UlOU/'e;:'
/17"/Juborlni ///I7..c.:
Folosirea apasarii linia tura pentru naltimea literei si Va trebui sa folositi o hrtie velina, astfel
Pentru a realiza scrisul de mna caligrafic se prelungirile superioare si inferioare). nct penita sa se poata misca usor, fara sa
foloseste o penita subtire, cu vrf flexibil Alt instrument ajutator pentru pastrarea ntmpine nici o rezistenta. Odata ce ati
despicat, iar trasaturile groase si cele subtiri acestui unghi este o penita "caligrafica", nvatat trasaturile de baza ale fiecarei
ale literelor se obtin prin apasarea penitei - o sau "cotita", care are un unghi stabilit, litere, uniti literele una cu alta si ncepeti
abordare diferita fata de cea fald sita n cazul sau un toc care realizeaza acelasi unghi cu o imediat sa scrieti cuvinte si texte. Acesta
penitei cu muchie lata. penita ascutita de desen obisnuita. este un scris de mna curgator.
Literele sunt scrise nclinat la circa 55"- Acum, n sfrsit, caligraful stngaci are
Ca sa pastrati unghiul, ati putea trasa pe un avantaj, nemaiavnd nevoie de penite
sablon linii cu acest unghi (pe lnga sau toc uri speciale.
Origini si utilizare Scrisul caligrafic este util pentru scrierea naltimea literei si a nclinarea este la 55
prelungirilor superioare si fata de linia de baza.
Caracterele de litera cursive adoptate la de mna a invitatiilor, a documentelor inferioare este aceeasi, de
Serifele sunt trasaturi de
L
nceputurile tiparului au evoluat, sub oficiale si, de asemenea, pentru lucrari mai 5 mm. Prelungirile
superioare si inferioare conducere subtiri, care
minile tipografilor, sub influenta noilor expresIve. sunt deseori mai lungi. curg de la o litera la
/
(Scrierea caligrafica nu se urmatoarea.
tehnici de tiparire. Literele grava te pe placi
masoara n Iatimi de
de metal (cupru) au fost prelua te si de penita.) Trasaturile descendente
caligrafi, care le imi tau cu o penita ascutita, sunt groase (trase apasat),
Vrful penitei trebuie sa cele ascendente sunt
flexibila. se afle ntotdeauna pe subtiri (mpinse, cu o
./ directia liniei nclinate apasare mai usoara). Este
Folosita n mod obisnuit pentru scrisul de la 55. un scris de mna curgator,
mna, scrierea caligrafica (denumita uneori
scriere engleza) era utilizata si pentru (J i/1 "O" este oval. Formele
sunt rotunjite, buclate si
care poate fi realizat
foarte rapid. Ordinea
trasaturi lor este
documente si registre comerciale. curgatoare. prezentata n imagine.
I I
..
~
~.~~~
I ..",'i
I '
.~~
. 1
l, ,
i
~~r.~~i
! I
I~~
Tinerea penitei 3 Un stngaci va putea sa tina foarte penita, si terminati cu un capat ascutit
1 O penita cotita (sau un toc) vor ajuta pe comod penita n pozitia corecta. (sau drept).
dreptaci sa tina mai comod penita pe directia Reluati drumul penitei n sus pe picior,
corecta (ndreptata de-a lungul liniei care Trasaturi de baza fara a apasa] si iesiti din acesta printr-un arc
marcheaza unghiul de 55 al nclinarii Pentru a "simti" penita si a obtine linia fin, rotunjit. Terminati din nou piciorul cu
scrisului) . dorita] ncercati cteva trasaturi de baza si un capat drept.
cteva litere. ncepeti litera minuscula "m" Partea inferioara a celui de-al treilea
2 Pentru a ndrepta un toc obisnuit cu cu o trasatura ascendenta "de legatura" picior se curbeaza si apoi se ridica ntr-o
penita de desen dreapta n directia corecta va foarte subtire, aproape fara a apasa penita. trasatura subtire, care se va uni cu litera
trebui sa va rasuciti mna sau corpul. Aduceti trasatura vertical n jos] apasnd urmatoare.
2 3
N-
,
I I 1 1
n ultimii ani s-a manifestat un interes o noua dimensiune operei lor, iar unele din pentru a le moderniza. Puteti dezvolta
crescnd pentru dezvoltarea potentialului miscarile de avangarda din anii 1920, ca varietati ale scriselor de mna prin
mai expresiv si artistic al caligrafiei. n futurismul sau dadaismul, au explorat modificarea greutatii, formei, sau
special n Germania, caligrafii au trecut de la potentialul fortei optice a cuvntului. proportiilor. Continund pe aceasta cale,
modelele istorice spre lucrari grafice, de Aceste exemple le-au dat caligrafilor curajul veti putea ajunge la ceva ce este mai curnd
mare expresivitate. Si caligrafii din America sa abordeze opera lor ntr-un mod mai o creatie proprie dect un derivat din ceea ce
si Anglia cauta noi modele si surse de personal si sa-si asume riscuri artistice. ati studiat.
inspiratie.
n decursul secolului trecut, multi artisti Cautarea de forme noi
1-4 Dupa necesitati sau
au ncorporat cuvntul scris, desenat, pictat Atunci cnd studiati formele istorice si le dorinta, veti putea sa
sau tiparit n operele lor de arta. Picasso si adopta ti n vederea utilizarii lor n zilele creati caractere de litera cu
stiluri mai ornamentate
Braque au folosit cuvintele pentru a adauga noastre, trebuie sa apelati la o interpretare sau exuberante.
fh
A a G
2 3 4
Abordarea formelor moderne bine si sa savura ti ceea ce faceti. Dar tineti ncununat de succes. Pentru altii, studierea
de scriere minte ca exprimarea artistica libera nu vine atenta a formelor scrise cu penita poate sa
Sunt multe cai de a va dezvolta un stil de la sine pentru toata lumea. Pentru unii conduca la o eliberare treptata a stilului.
propriu si va trebui sa alegeti traseul care vi fara experienta n caligrafiei acest tip de Altii pot sa se zbata pentru a ajunge la
se potriveste. Important este sa va simtiti activitate poate fi perfect natural, spontan si rezultate si sa-si puna ntrebarea daca sunt
ntr-adevar n stare sa faca asta.
(7~
5 6 7
Caracterele cursive sau caligrafice, sau poate miscari energice pentru a crea semne foarte folositi numai vrful, apoi apasati mai tare,
chiar elemente ale propriului scris de mna, individualizate. folosind ntreaga lungime a pensulei pentru
pot constitui baza proiectului unui scris a obtine trasaturi mai groase.
...
curSIVcu o curgere VlOaIe. Folosirea unei pensule
Instrumentele de scris determina n mare 1 Dupa ce ati ncarcat pensula cu cerneala 4 O pensula fina, cu vrf, din par de jder
masura caracterullitereloL Acum aveti sau cu vopsea, subtiati-i vrful ca sa puteti poate crea o gama interesanta de semne
ocazia sa folositi o penita sau o pensula care controla semnul pe care-l desenati. grafice, fiind deosebit de utila pentru
permite o trasatura mai expresiva dect realizarea de nflorit uri ample, cursive.
penita cu muchie. Un tragator sau o 2 si 3 Modificati apasarea asupra pensulei
pensula, spre exemplu, pot fi mnuite cu n timpul lucrului: tineti-o la nceput usor si
2 3 4
Utilizarea culorii, a poleielii, a ilustratiei sau a altor elemente ornamentale
poate adauga caligrafiei o dimensiune suplimentara, Cnd reflectati la
dezvoltarea n acest mod a unei lucrari, trebuie sa va ntrebati daca aceasta
va fi o extindere fireasca a interpretarii textului, Daca sunt impuse
proiectului ca scop n sine, culoarea sau ornamentul pot sa para artificiale si
..-'
trebuie ev-itate,
, I
Al)ahzat1 cum sau daca veti folosi culoarea si ornamentul din primele
'\N '
fi'
- - ...
etape dt planifica~e. Introduceti culoarea n schitele timpurii si observati
cum infl~uebteazaaceasta rezultatele, Daca folositi aurul, nu uitati ca
r' "
propr~etatile sale reflectorizante vor adauga lucrarii att lumina, ct si
culoare,
Nu uitati ca, atunci cnd introduceti
ornamente, e mai bine sa exagerati cu
prudenta. O simpla nflorit ura va completa
un manuscris, ca si o schimbare de culoare
pentru titlu sau pentru litera initiala a unui
text. Un alt mod de a introduce culoarea
ntr-o lucrare este folosirea hrtiei colora te.
Experimentati fara nici o inhibitie. Parerile
privind desenul si culoarea sunt mai mult o
chestie de gust.
1 Exemple de culori
Rosu primare calde ?i reci.
cadmiu
(cald) 2 Amestecurile de culori
provenite din culori
primare calde ?i reci ofera
o gama convenabila de
culori secundare ?i neutre.
Galben Albastru
citron cerulean
(rece) (rece)
2
Utilizarea culorii este un domeniu n care Text deschis pe fond nchis mici sunt scrise cu decolorant si pot fi
subiectivitatea este la ea acasa. Studierea 2 Aici negrul, albul si rosul sunt folosite vazute numai la o examinare mai atenta a
exemplelor care urmeaza ar putea sa va -pentru a obtine un efect mult mai lucrarii. Patratelele stralucitoare albastre si
declanseze o revelatie cu privire la propriile impresionant, valorile tonale ale culorilor mov adauga o nota contrastanta.
preferinte n acest domeniu. luptndu-se pentru suprematie. Majusculele
Culori calde
Utilizarea traditionala a culorilor 3 Imaginea florii (cu linia sa alba
1 Acest arbore genealogic este o lucrare contrastanta) este elementul forte al acestei
caligrafica oficiala, care foloseste culoarea lucrari. Pentru fond s-au utilizat culori calde
ntr-un mod conventional: scris negru pe armonioase, iar scrisul auriu se integreaza n
hrtie alba si folosirea rosului pentru gama de culori folosita, crend o textura
accentuarea numelui de familie si a titlului. interesanta.
2 3
Culori progresive si retrase Culori armonioase
1 Aici este evident efectul optic al culorilor 2 Acest text este scris cu pensula cu nuante
calde si reci. Galbenul cald si luminos iese la armonioase de mov si roz pe un fond de
rampa, n timp ce textul albastru se retrage culoare nchisa. Contrastul de tonuri face ca
n fundal. Acest efect este utilizat adeseori scrisul sa ne sara n ochi. Scrisul mai mic se
de pictori pentru a da o senzatie de retrage, nu numai din cauza dimensiunii
spatialitate unei compozitii si constituie o sale, dar si pentru ca este scris cu culori mult
tehnica utila pe care caligrafii o pot exploata mal reCl.
pentru a diversifica impactul literelor.
2
Foita de aur este atrasa de tot ce contine un pentru poleire, guasa rosie, pensula ascutita, sparturi din poleiala. Cu o pensula fina,
adeziv si de ea nsasi, asa ca cel mai bine este foarfece, foita de aur de transfer, pensula, ascutita, trasati conturul literei si apoi
sa aplicati mai nti poleiala daca lucrarea netezitoL umpleti formele, urmarind sa obtineti
contine si culoare, altfel s-ar putea ca aurul sa o suprafata neteda prin lucru rapid, astfel
se lipeasca de liantul din vopsea. n mod tradi- 1 Desenati usor n creion litera sau forma nct sa terminati nainte ca vreo parte
tional, poleirea lata se face cu guma amoniac. pe care intentionati sa o poleiti. a formei sa se usuce si sa formeze creste
Alti adezivi sunt pelicanolul si aracetul. n denivelate.
general, pentru poleirea plata se foloseste foita 2 Amestecati adezivul cu putina apa
pe suport, dar se poate folosi si foita libera. (daca este necesar) si un strop de guasa 3 Lasati forma sa se usuce. n functie
nainte de a ncepe, asigura ti-va ca aveti rosie. Culoarea va face adezivul mai de umiditatea aerului din ncapere, aceasta
toate materialele la ndemna: creion, adeziv vizibil si va ascunde eventualele mici poate dura ntre 15 minute si o ora.
2 3
4 Taiati cu o foarfeca o bucata de foita de 5 Cu o pensula moale, ndepartati usor 6 Poleirea plata poate fi folosita eficient
aur suficient de mare pentru a acoperi toata aurul n exces. Neteziti litera prin hrtia care pentru o singura litera initiala sau pentru un
litera. Suflati asupra literei pentru a-i separa foitele de aur din bloc sau printr-o bloc de text scris cu caractere verzale. Poate
reactiva proprietatile adezive. Apasati foita bucata de hrtie pergament. ndepartati fi folosita de asemenea pentru a spori
de aur pe litera] presnd usor pe toata hrtia si neteziti foarte usor, direct pe foita ornamentarea unei litere mpodobite.
suprafata cu degetul mare. Daca este de aur. Verificati litera si ndepartati cu o
necesar, aplicati o a doua foita de aur pentru pensula orice muchii neregula te. Daca este
a acoperi orice spartura. cazul, acum puteti sa adaugati literei
ornamente pictate.
I,I,J/C.!.
4 5 6
Foita libera de aur aplicata pe o "perna" de 2 Adaugati nca putina apa distilata si 4 si 5 nainte sa asezati aurul, nu uitati
adeziv poate fi bine netezita, stralucirea amestecati usor ca sa obtineti o consistenta sa aveti toate materialele la ndemna.
luminoasa fiind amplificata de efectul fina. ncercati sa evitati formarea de bule de Rasuciti o bucata de hrtie pentru a obtine
tridimensional al adezivului. Foita de aur aer n amestec. ncarcati adezivul pe o pana un mic cilindru prin care sa suflati.
este subtire si fragila, si trebuie sa lucrati de gsca, sau folositi o pensula. (Astfel, rasuflarea umeda va fi ndreptata
ntr-o camera fara curenti de aer; lucrul cu direct pe adeziv.) Taiati cu o foarfeca o
gesso cere o atmosfera racoroasa si umeda. 3 Lucrnd pe o suprafata dura si rece (ca o bucata de foita de aur suficient de mare ca
bucata de geam), umpleti uniform litera cu sa acopere toata litera. Tineti foita de aur
1 Puneti ntr-un vas cteva bucatele de adeziv. Cu adezivul nca umed, mai de suportul de hrtie n timp ce suflati
gesso, adaugati cteva picaturi de apa adaugati ca sa ngrosati stratul, astfel ca puternic asupra adezivului prin tubul
distilata cu o pensula si lasati sa se dizolve acesta sa fie mai mare la mijlocul fiecarei de hrtie.
timp de cel putin 20 de minute. forme. Lasati sa se usuce peste noapte.
2 3 4 5
6 Cnd adezivul este usor umezit de la a netezi usor. Aplicati o a doua foita de aur 9 Neteziti din nou aurul pentru a-i conferi
rasuflare, aplicati aurul si apasati ferm cu si neteziti n acelasi mod. stralucirea si netezimea finala. n imagine
degetele. ndepartati suportul foitei si este folosit un netezitor "colt de cine".
folositi o bucata de hrtie pergament pentru 7 Neteziti direct pe foita de aur, acordnd o Acesta este deosebit de util cnd lucrati
deosebita atentie fini sarii precise a muchiilor muchiile si partile rotunjite ale literei.
literei.
7 8 9
Rezistenta fluidului pentru 1 Scrieti sau desenati ceea ce doriti folosind 4 Pentru a crea efecte de textura pe fond, se
corecturi Huid pentru corecturi. Lasati sa se usuce. pot folosi amestecuri de culori aplicate usor.
Se pot crea efecte interesante cu ajutorul Aveti nevoie de un burete si de vopsea.
Huidului pentru corecturi (un latex lichid), 2 Aplicati cu pensula vopseau a peste Amestecati putina vopsea si aplicati-o cu
folosit fie pentru scris, fie pentru suprafata HuiduI pentru corecturi. Veti vedea ca, n pensula pe o farfurie sau pe o bucata de
de fond. Fluidul e rezistent la vopsea si unele zone, HuiduI respinge culoarea. Lasati carton. Atingeti vopseaua cu buretele si apoi
protejeaza culoare hrtiei. Fluidul pentru vopseau a sa se usuce complet. tamponati usor hrtia. Puteti realiza
corecturi strica pensulele; folositi o pensula amestecuri texturate de culori lucrnd cu a
veche si clatiti-o frecvent. Veti avea nevoie 3 ndepartati HuiduI pentru corecturi prin doua culoare, de nda ta ce prima culoare s-a
de echipament de scris: penita, o bucata de frecare cu degetul, avnd grija sa nu uscat.
carton si vopsea. deteriorati suprafata hrtiei.
2 3 4
1 Efecte de textura pot fi crea te de hrtie pentru acuarele, o planseta sau cu un burete. Umeziti cu buretele o fsie
mproscnd vopseaua pe hrtie. ncarcati o rezistenta (PFL sau placaj) mai mare dect de hrtie gumata si lipiti o latura a hrtiei pe
periuta de dinti cu vopsea si stropiti hrtia hrtia, un burete si hrtie gumata de planseta. Lipiti apoi latura opusa.
prin frecarea perilor cu un betisor (sau cu ambalaj (4 fsii de lungime potrivita).
degetul). Prin mascarea unor zone (n 3 Lipiti n acelasi mod celelalte doua laturi.
imagine, cu ajutorul frunzelor), pot fi 2 Cufundati o foaie de hrtie n apa (n Neteziti hrtia gumata cu buretele. Lasati
introduse elemente decorativ suplimentare. cada, n chiuveta sau ntr-un castron) timp planseta sa se usuce, departe de orice sursa de
de cteva minute. Durata scufundarii caldura. Daca hrtia se usuca prea rapid, s-ar
ntinderea hrtiei depinde de grosimea hrtiei. Scoateti hrtia putea sa se ridice de pe planseta. Hrtia
Daca doriti sa pregatiti un fond colorat cu grija, tinnd-o de doua colturi si lasnd trebuie sa ramna pe planseta pna cnd
pentru o lucrare, s-ar putea sa trebuiasca sa apa sa se scurga. Asezati usor hrtia pe terminati de aplicat fondul si vopseaua s-a
ntindeti n prealabil hrtia. Daca hrtia nu planseta, ncercnd sa evitati formarea de uscat complet.
este suficient de groasa, la uscarea vopselei bule de aer. Neteziti cu grija hrtia, pornind
aceasta se va ondula. Aveti nevoie de o coala din centru catre margini, cu mna (curata)
2 3
Aplicarea fondului 1 Fixati planseta, usor nclinata, pe masa. degrade, pe masura ce coborti puteti dilua
Acuarela ofera numeroase posibilitati. Preparati o cantitate mare de vopsea si faceti treptat cu apa solutia de vopsea, astfel nct
ncercati un fond ntr-o singura culoare sau, o ncercare pe o bucata de hrtie. Cu pensula fondul sa devina mai pal spre partea de jos.)
adaugnd mai multa apa sau o a doua faceti o trasatura de-a lungul marginii de sus
culoare, ncercati un fon n degrade. a hrtiei, lasnd o margine de vopsea la 3 Continuati pna la partea de jos,
Puteti aplica si culori la ntmplare, cu o partea de jos a trasaturii. supra punnd fiecare trasatura peste cea
pensula sau cu un burete. Aveti nevoie de precedenta pentru a realiza o acoperire
hrtie de acuarele ntinsa pe o planseta, o 2 T rasa ti apoi cu pensula nmuiata din nou uniforma a hrtiei cu vopsea. La sfrsit,
pensula mare pentru acuarele, acuarele, un n vopsea peste marginea lasata de ultima stergeti excesul de vopsea de la partea de jos
vas sau paleta pentru vopsea si apa. trasatura. (Daca doriti sa creati un fond n si lasati hrtia sa se usuce.
2 3
Aplicarea unui fond bicolor 2 ntoarceti planseta si spalati bine 3 Pentru a definitiva amestecarea culorilor,
1 Fixati planseta usor nclinata. Preparati o pensula. Aplicati a doua culoare, ntoarceti planseta pentru a lasa cea de-a
cantitate mare din fiecare culoare de suprapunnd culorile cnd ajung sa se doua culoare sa migreze n prima, sau
acuarela. Aplicati prima culoare (ca mai sus) ntlneasca si Iasndu-Ie sa se migreze una tineti-o vertical pentru a obtine efectul
pe suprafata dorita. n cealalta. dorit. Puteti obtine amestecuri de culori mai
subtile daca aplicati o culoare deschisa pe
toata suprafata hrtiei si apoi ntoarceti
planseta si aplicati a doua culoare acolo
unde doriti.
2 3
A culori complementare - culori opuse pe guasa - vopsea opaca, solubila n apa.
acuarela - vopsea transparenta solubila n discul culorilor (de exemplu, rosu si
apa. verde). H
alfabetar - model de aUabet folosit pentru culori primare - culori de pe discul hrtie de acuarele - hrtie destinata
nvatare. culorilor care nu pot fi obtinute prin picturii cu acuarele; folosita uneori pentru
arc - trasatura curbata a penitei, care pleaca amestecul altor culori (de exemplu, lucrari caligrafice.
din piciorul unei litere. galben, rosu si albastru).
cursiv - stil curgator al scrisului 1
B de mna. interlinie - spatiul liber dintre rndurile de
bucla - spatiul interior rotunjit al unei scns.
litere. D
discul culorilor - dispozitiv pentru
C aranjarea culorilor spectrului. naltime - naltimea corpului literei (de
capitale romane -litere ale caror proportii exemplu, naltimea totala a unei litere
si forma au fost perfectionate pna n G majuscule, sau naltimea unei litere de
secolul 1 d.Cr., constituind baza gotice - caractere de litera ascutite folosite rnd fara prelungiri ascendente sau
caracterelor verzale folosite n zilele ntre secolele XII si XV. descendente) .
noastre. greutate (a literelor) - raportul dintre naltimea corpului - partea principala a
culoare secundara - culoare rezultata din naltimea literei si latimea vrfului penitei literei, excluznd prelungirile superioare si
amestecul a doua culori primare. (trasaturii). inferioare.
L penita de trestie - penita facuta din individualizate; utilizarea procedeelor de
latime de penita - unitate de masura trestie. obtinere a unui efect expresiv.
folosita pentru stabilirea naltimii unei penita portativ - penita cu 5 vrfuri,
litere n functie de latimea penitei folosite folosita pentru trasarea unui T
(stabilind prin aceasta si greutatea literei). portativ. taie si lipeste - metoda de aranjare a unui
linie de baza -linia scrisului pe care se prelungire inferioara - parte a unei litere plan.
asaza corpul literei. trasata sub linia de baza (sub corpul toc automat - toc cu penita ncorporata.
litere de rnd -litere minuscule, spre literei) . tragator - instrument folosit n desenul
deosebire de literele verzale, majuscule sau prelungire superioara - trasatura tehnic, avnd doua lame reglabile care
capitale. a unei litere care se ridica deasupra functioneaza ca rezervor de cerneala sau
naltimii literei de rnd sau a corpului vopsea.
M literei. trasatura descendenta - termen utilizat
majuscule - caractere de litera mari, ca n pentru a descrie trasatura unei litere
scrisul capital sau uncia!. S facute printr-o miscare cobortoare.
manuscris - document scris de mna; scriere ronda - alfabetar creat de
abreviat mss. Edward Johnston pe baza studiilor sale U
minuscule -litere mici (de rnd). asupra unui manuscris din secolul uneial - tip de scris cu majuscule.
al X-lea. Este folosita uneori pentru a
N desemna scrierea caligrafica. V
netezitor - instrument realizat dintr-o scris de mna - orice scriere folosita velur - suprafata de scris obtinuta din piele
piatra semipretioasa, de exemplu agat, pentru scrierea textelor cu mna. (de regula, de vitel).
folosit pentru finisarea aurului prin frecare. serif - trasatura cu care se termina piciorul verzale -litere capitale sau majuscule;
unei litere; piciorus. litere majuscule construite prin mai multe
p stil modern (n limba engleza - fi'eestyle) - trasaturi de penita (la origine, literele
pana de gsca - penita facuta din penele caractere de litera moderne, deseori initiale ale unui verset sau paragraf
unei pasari zburatoare mari. cursive, transformate n forme dintr-un manuscris).
acuarela 24-25,83 serife
scriere
sans
guma retrase
ordinea
sul34
hrtii
hrtie
schelet
68
litere
scris 39
fonduri
scanare forme
iluminare
hrtie
68
englezeasca tehnici
ronda
tehnici
valori
40-41
minuscule
uncial
echer
42-43
91de
33 17
serife
fond 14
texturate
automate
83
de
textura
cifre
stilouri
lizibilitate
liniere36-39
cursiv
ntretinere
dotari
serif
acuarele
material
45,
late
nflorituri
naltimea
n
28,
pentru
netezitoare
terminatii
tocuri
fluid 18,
ilustratie
linie
verzale
teu
sau39,45
litere
34, 28
rezervoare
de
28-29
51
dimensiuni, 64
34
relief
progresive
trasaturi
greutati
guase
tehnica
gotic
linia
raportor
gesso
pulberi
prelungire
litere
spatiere
lipituri
rigla
spatiu
tragatoareamoniac
prelungire
plata
pene
greutate
38
plansete
marginiside
86-87 fundamentale
de
55,
36-39,
portativ
hrtie
de
28,
marire
ronde
din 85
automate
24-25,
alfabetar
pastrare
68-71
principiile
fotocopii
unghiul
cu
piciorul
majuscule ample
stropirii
superioare
prelungirii
cotite
majusculelor
muchie
27,
pastrare
culori
curgerea
spatiul
pensule metalice
28
mpodobite
12,
primare
individualizata
poleire
12,14-15,28
topografice
dintre
19, 18,72
gsca
12 90-91
acuarele
20-21
scrisori
20-21
literei
afise
pentru
18,
otel
44,
64-67,
interior
schelet
68
lemn 56,
26,
17,33
bifurcate
64,27,
baza80
20,
18, 68
35
45 81 82
59,
42-43
39,
27,
18,29
86-89
29
18,
39,
68
40,
inferioara
26,
28,36
88-89
15 38
16 27,
85
55,
35, 18,
29, 11
trasaturilor
48-51
ornamentale
moderna
4028
tindere
mna
43
fond
18
unite
44-45 de
tonale
trestie
60-63
rnd 39
48
buretoasa
39 10
calc
90-93
71 59colora
19
33
91 76-79
2792-3
referinta
45
corecturi
12,
39,51
29,
de 44
14-15
30,
41,
balsa
micsorare
86
18,
majuscule
proiectului
penitei
superioara
literei
(oblice)
16
culoare39
28,
51,
cernelii
87
64,lata 91
39, 17
re
90
8117
88-89
68
22-23, 38 linia
90-
960,
32-33,
inferioare
26
36-39,
39
52,
85
rnduri
781830,
82-83
64,
7756,
22,
83
36-38,
3945
72,74
54
37 32-52
18,
33
59
39
8-15
39
87
45 39, 90
55
42 instrumente
valori
italic tonale
47,
raportul
penite
hrtie
plan,
vopsele 56-59
18, cu29muchie
8228
naltime-
20-21,
prelungirii
pergament
proiectare
24-25, 27,87
14-15 chinezesti
poleire 26-27,19
80, 86-89