Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eval Risc PDF
Eval Risc PDF
Evaluarea riscurilor privind sntatea i securitatea la locul de munc este realizat pentru
toate categoriile de posturi cuprinse n organigrama ntreprinderii. Odat riscurile identificate se
poate face pregtirea personalului utiliznd cadrul legislativ adecvat. n prezenta anex
partenerul P5 a realizat o selecie din lucrarea Evaluarea riscurilor de accidentare i
mbolnvire profesional ntocmit de Mirela Valeanu - evaluator autorizat mpreun cu
comisia format din Octavian Luchian - medic primar medicina muncii, Vasile Marinescu -
lucrtor desemnat S.S.M. cuprinznd componentele materialului care vizeaz profesiile de
automatist electronist, personal IT, respectiv personal TESA n general.
Executant;
Sarcina de munca;
Mijloacele de productie;
Mediul de munca.
Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de accidentare sau
imbolnaviri profesionale, riscuri care dupa producerea evenimentului se transforma in
cauze.
Producerea unui accident de munca implica interactiunea a cel putin doua cauze: una
obiectiva si alta subiectiva, numai astfel putind avea loc impactul intre victima si sursa care-i
afecteaza organismul. Sistemul de munca
n cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra n relatie
functionala prin intermediul sarcinii de munca.
n raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra
acestuia, n timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta doua
caracteristici esentiale: prezenta omului n calitate de executant si capacitatea elementelor
implica-te n realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul de munca.
Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a
accidentelor de munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permite
ntelegerea mecanismului de aparitie a celor doua evenimente.
Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru
constituirea unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca. Ele trebuie sa
coexiste n spatiu si timp si sa interactioneze, dar nu la ntmplare, ci n virtutea unui scop
comun. Modul n care se produc interactiunile este esential pentru realizarea scopului
propus.
Daca fenomenul accidentarii si mbolnavirii profesionale este privit ca un efect
circumscris obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs
trebuie sa se stabileasca si sa se analizeze ce se ntmpla n interiorul acestui spatiu de
circumscriere, respectiv n interiorul sistemului de munca.
n conditiile n care elementele implicate n realizarea procesului de munca
functioneaza si interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat
sistemul, respectiv cel de a produce si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul
unuia sau a mai mul-tor elemente, reprezentnd o abatere n functionarea prestabilita a
sistemului, conduce la cresterea entropiei, deci la manifestarea tendintei sale de
autodistrugere, inclusiv prin vatamarea omului.
Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de
munca, generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc. ale elementelor sale
constituente.
Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri
adecvate, rezida n chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele caracteristici:
Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a
organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinnd anularea sau diminuarea
uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. n
primul caz survine un accident de munca, iar n al doilea, o boala profesionala.
n prezent, n functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri
de vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.
Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice nsa,
legislatia din diverse tari limiteaza n mod conventional numarul bolilor considerate
profesionale. n functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot
fi:
- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante
toxice;
- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
- boli de iradiere;
- boli prin expunere la temperaturi nalte sau scazute;
- boli prin expunere la zgomot si vibratii;
- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
- alergii profesionale;
- dermatoze profesionale;
- cancerul profesional;
- boli infectioase si parazitare;
- boli prin suprasolicitare;
- alte boli.
Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauze,
una obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre
victima si agentul material care i afecteaza organismul.
Mentinndu-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea sa
ai-ba loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv,
propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De regula, nsa,
aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate lanturi cauzale.
Cunoasterea nlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara deoarece
ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs n situatii similare, precum si de stabilire
a masurilor de prevenire.
Prin urmare, dinamica accidentarii n munca poate fi descrisa ca o nlantuire de
cauze - efecte, indiferent ca este analizata n stadiul de potentialitate sau dupa
produce-rea evenimentului, care se deruleaza n cursul realizarii procesului de munca. La
un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe n timp de momentul
producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si intrarea n functiune a sistemului
de munca. La celalalt capat se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea
leziunii.
n dinamica producerii accidentului, cauzele se nlantuie si se mbina din
"amonte" spre "aval", distingndu-se din acest punct de vedere doua modalitati de
legaturi:
- nlantuirea lineara a cauzelor, astfel nct cauza din "aval" constituie efectul cauzei
din "amonte" si, la rndul ei, cauza efectului care i succede n aval;
- mbinarea a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se
constituie ntr-o cauza situata n "aval" fata de acestea, si care, la rndul sau, poate
determina un alt efect sau poate constitui cauza finala.
n orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lanturilor
legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta
pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte
doua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt
cele a caror anihilare ntrerupe lantul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru
producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se mbina cu cauzele principale,
contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este
obligatorie pentru aparitia unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale,
n sensul producerii efectului.
n dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :
a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care ncepe cu cauza situata cel mai
aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:
- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel nct pericolul nu poate fi
sesizat dect daca este urmarit n mod special;
- apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;
- de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului att de catre executant,
ct si de catre factorii de decizie;
b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta n nlantuirea si
mbinarea mai multor cauze, genernd cauza finala; caracteristicile fazei sunt:
- are loc nlantuirea si mbinarea mai multor cauze, ntr-un interval scurt de timp;
- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;
- exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interveni
pentru prevenirea leziunii;
c) faza a III-a: producerea leziunii, faza n care actioneaza cauza finala:
- este faza definitorie a accidentului;
- are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului fizic
ambiant, care provoaca leziunea prin mbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;
- se produce ntr-un timp foarte scurt, astfel nct singurele posibilitati de a actiona
sunt reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.
n raport cu locul lor n dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de
cauze: initiale, intermediare si finale, iar n functie de efectul produs: cauze directe,
respectiv cauza finala al carui efect este nsasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o
alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt ntotdeauna
indirecte; cu ct sunt mai n amonte fata de momentul producerii accidentului, cu att ofera
posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii.
Practica a dovedit ca exista situatii n care identificarea tuturor cauzelor din interiorul
unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facnd
abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor
implicate n realizarea procesului de munca si au originea n afara sistemului de munca si
nainte de constituirea si intrarea sa n functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea
sau executarea mijloacelor de munca).
n consecinta, n modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa n
spatiu si timp, incluznd si deficientele generate n etapele de conceptie, proiectare si
executie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului de
munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.
Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei
caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare":
a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut n vedere, ea revenind
altor sisteme de munca, distincte.
b) n general, nu exista posibilitatea de stabilire, n momentul constituirii lor ca
deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat.
c) n cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara cauza
- efect; unei singure deficiente i pot corespunde efecte diferite, n functie de caracteristicile
celorlalte elemente mpreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca.
n baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra ntr-un sistem de
munca elementele implicate n realizarea unui proces de munca le vom desemna ca
substrat cauzal al accidentelor de munca.
Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot
des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal.
n cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza ntr-un comportament
riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rndul sau,
aceasta este caracterizata de o serie de variabile, att cvasistatice (cum sunt aptitudinile,
experienta), ct si de moment (ca oboseala), care pot constitui incompatibilitati permanente
sau temporare cu cerintele impuse de un anumit proces de munca, si care apar nainte ca
individul sa participe la realizarea acestuia.
Att un nivel corespunzator n raport cu sarcina de munca al cunostintelor si
deprinderilor profesionale, ct si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale
elementului "executant" care, desi iau nastere n afara sistemului de munca, genernd un
factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de munca.
Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elemente
relationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de munca. n
consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora n afara celor de natura factorilor
de risc.
Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra n sistemul de
munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si
proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii .
Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, n cazuri foarte rare, limitelor
atinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea,
daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri
intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu
sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii n timp a
efectelor lor.
n cele mai multe cazuri este vorba nsa de vicii ascunse, generate de greseli de
conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele
obisnuite.
Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de
munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc.
Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile prime,
materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.
Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra n discutie ca
fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. n
cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si n cazul mijloacelor de
productie.
Ri X ri
i=1
Nr = n
ri
i=1
unde:
- Nr: nivelul de risc global pe loc de munca;
- ri: rangul factorului de risc i;
- Ri: nivelul de risc pentru factorul i;
- n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.
Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe scala de incadrare a
nivelurilor de risc / securitate, constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre
nivelurile de risc si securitate.
Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificarii tuturor
riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea actiunii acestora
asupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a accidentelor
sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de evitare a fiecarui risc.
Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca,
documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.
Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un
nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita
desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea
accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim acceptabil nivelul 3,5
peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea
acestuia.
Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru
fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si fisele de
masuri(dupa caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de
diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat.
Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a accidentelor
si imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea personalului
asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o securitate sporita a
muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului (la angajare si periodic), pentru ca
acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii
accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Totodata aceasta lucrare va fi folosita
la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta de legea securitatii si
sanatatii in munca.
TESA
3.1.1 PROCESUL DE MUNCA
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Mijloace de protectie:
B. SARCINA DE MUNCA
C. MEDIUL DE MUNCA
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
OMISIUNI
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
SUPRASOLICITARE FIZICA
SUPRASOLICITARE PSIHICA
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
echipamentelor tehnice din dotare;
Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual;
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre
domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu;
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de
pasager;
Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor
de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii
electrocasnice;
Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
FACTORI DE RISC TERMIC
D. MEDIUL DE MUNCA
SECTIA(DEPARTAMENT): 3.1.4
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
TEHNICO-ADMINISTRATIV
FISA NR.1 ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
LOCUL DE MUNCA: Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
TESA Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
Neamtu Mariana - Intervievat
CLASA DE CLASA DE
COMPONENTA CONSECINTA NIVEL
FACTORI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR GRAVITATE FRECVENT
SISTEMULUI DE MUNCA MAXIMA PARTIAL
IDENTIFICATI DE RISC(descriere,parametri) A
PREVIZIBILA DE RISC
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie
initiativa neprevzute n sarcina de munc sau de o
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE alt manier dect prevederile procedurale sau cele DECES 7 1 3
cuprinse in instructiunile specifice postului din care
sa rezulte stari periculoase sau nocive;
2.Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea ITM 45-180 zile 3 1 2
pedestr a traseelor n incinta sau n perimetrul
exterior ;
3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea
echipamentului de lucru si a mijloacelor de DECES 7 1 3
protectie din dotare ( inclusiv cele colective);
4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a DECES 7 1 3
echipamentelor tehnice din dotare;
5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in DECES 7 1 3
munca;
6.Parasirea locului de munca fara acordul DECES 7 1 3
conducatorului locului de munca;
7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor DECES 7 1 3
existente;
8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3
9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3
10.Desfasurarea activitatii sub influenta buturilor
alcoolice, ntr-un stadiu avansat de oboseala sau DECES 7 1 3
dup administrarea unor medicamente (sedative
halucinogene si narcotice) ;
11.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant(in DECES 7 1 3
calitate de pasager);
12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau DECES 7 1 3
zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau
stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
13.Nerespectarea instructiunilor specifice de DECES 7 1 3
electrosecuritate;
14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu
sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie DECES 7 1 3
cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari
aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis DECES 7 1 3
in apropierea agentilor chimici inflamabili;
16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
17.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale,
santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n DECES 7 1 3
perimetrul exterior;
18.Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta n domeniul securitatii si DECES 7 1 3
sanatatii n munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului ITM 45-180 zile 3 1 2
de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;
20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1
21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor
monetare manipulate cat si expunerea acestora in DECES 7 1 3
public fara a se asigura asupra riscurilor;
22.Neefectuarea in timp util a unor operatii
EXECUTANT OMISIUNI DECES 7 1 3
indispensabile securitatii si sanatatii in munca;
23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute DECES 7 1 3
in timpul lucrului;
24.Lucrul n conditii de neconformitate cu
CONTINUT
SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de DECES 7 1 3
lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor
R medicale omologate;
SUPRASOLICITARE 25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare
SARCINA DE MUNCA FIZICA (efort static) lucrul preponderent n pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2
26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere INV gr.III 4 1 2
indelungata in fata videoterminalelor;
27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile 2 1 1
articulatia pumnului;
28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor ITM 3-45 zile 2 1 1
interfalangiene;
29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor ITM 3-45 zile 2 1 1
prelungite;
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE 30.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
PSIHICA
31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere ITM 3-45 zile 2 1 1
mare;
32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii DECES 7 1 3
neprincipiale intre membrii colectivului);
33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3
54
Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1)
Nrgi = 54 =
0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1 = 2.71
ri
i=1
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Nivel
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc partial de
risc
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa
neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect
F1 prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile 3
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
F2 prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n 2
incinta sau n perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
F3 de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele 3
colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
F4 3
tehnice din dotare;
Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
F5 3
lucru si de securitate si sanatate in munca;
Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
F6 3
de munca;
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce
l ncadreaza n categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr. 1, din care se observa ca din totalul
de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse n limita de acceptabilitate. n ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
IT
3.3.1 PROCESUL DE MUNCA
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Dozator apa;
Aparat filtru pentru cafea;
Frigider.
Mijloace de protectie:
B. SARCINA DE MUNCA
C. MEDIUL DE MUNCA
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
OMISIUNI
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
Lucrul n conditii de neconformitate cu reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii
de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;
SUPRASOLICITARE FIZICA
SUPRASOLICITARE PSIHICA
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
D. MEDIUL DE MUNCA
FACTORI DE RISC FIZIC
SECTIA(DEPARTAMENT): 3.3.4
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.
IT
FISA NR.3 ECHIPA DE EVALUARE:
Mirela Valeanu - Evaluator autorizat
LOCUL DE MUNCA: Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii
IT Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.
Gheorghe Matei - Intervievat
CLASA DE CLASA DE
COMPONENTA CONSECINTA NIVEL
FACTORI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR GRAVITATE FRECVENT
SISTEMULUI DE MUNCA MAXIMA PARTIAL
IDENTIFICATI DE RISC(descriere,parametri) A
PREVIZIBILA DE RISC
1.Executarea de operatii si lucrari din proprie
initiativa neprevazute n sarcina de munca sau de o
EXECUTANT ACTIUNI GRESITE DECES 7 1 3
alta maniera dect prevederile procedurale sau
cele cuprinse in instructiunile specifice postului;
2.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea
echipamentului individual de protectie de lucru si a DECES 7 1 3
mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele
colective);
3.Utilizarea, intretinerea si pregatirea
necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din DECES 7 1 3
dotare;
4.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu
sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie DECES 7 1 3
cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;
5.Manipulare si transport defectuos a
echipamentului tehnic din dotare cat si a ITM 45-180 zile 3 1 2
materialelor utilizate;
6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3
7.Parasirea locului de munca fara acordul DECES 7 1 3
conducatorului locului de munca;
8.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori
periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau DECES 7 1 3
zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau
stationari in zone periculoase in timpul activitatii;
9.Comunicari si actiuni accidentogene; DECES 7 1 3
10.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea
instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in DECES 7 1 3
munca;
11.Supraaprecierea limitelor personale; DECES 7 1 3
12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilor DECES 7 1 3
existente;
13.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin
alunecare, prin mpiedicare la parcurgerea ITM 45-180 zile 3 1 2
pedestra a traseelor n incinta sau n perimetrul
exterior;
15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a
medicamentelor (sedative, halucinogene si DECES 7 1 3
narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;
16.Nerespectarea instructiunilor specifice de DECES 7 1 3
electrosecuritate;
17.Transport de materiale in volum mare ce poate DECES 7 1 3
acoperi raza vizuala de deplasare;
18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prin
neasigurarea acestora impotriva caderilor DECES 7 1 3
necontrolate;
19.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari DECES 7 1 3
aprinse) n locuri n care acest lucru nu este permis;
20.Interventii la componente de masini in miscare in DECES 7 1 3
timpul functionarii acestora;
21.Circulatia fr nchiderea centurii de sigurant DECES 7 1 3
(in calitate de pasager);
22.Utilizare de aparate de masura si control care nu DECES 7 1 3
corespund (defecte sau neomologate);
23.Interventii la echipamente tehnice fara
deconectarea de la reteaua electrica si fara DECES 7 1 3
asigurarea masurilor care sa previna punerea
accidentala sub tensiune;
24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; DECES 7 1 3
25.Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, DECES 7 1 3
reguli, procedee gresite / absenta unor operatii;
26.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1
27.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului ITM 45-180 zile 3 1 2
de calcul fara respectarea regulilor ergonomice;
28.Cdere, pasire in gol, alunecare in canale,
santuri, etc. la parcurgerea pedestr a traseelor n DECES 7 1 3
perimetrul exterior;
29.Repartizare executant cu pregatire profesionala
necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu
instruire incompleta n domeniul securitatii si DECES 7 1 3
sanatatii n munca sau cu incompatibilitati
psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;
30.Omiterea utilizarii echipamentului individual de
EXECUTANT OMISIUNI protectie, a echipamentului individual de lucru sau a DECES 7 1 3
mijloacelor de protectie specifice;
31.Neefectuarea in timp util a unor operatii DECES 7 1 3
indispensabile securitatii muncii;
32.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai
echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute DECES 7 1 3
in timpul lucrului;
33.Lucrul n conditii de neconformitate cu
CONTINUT
SARCINA DE MUNCA NECORESPUNZATO reglementrile specifice: nemarcarea tensiunii de DECES 7 1 3
lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor
R medicale omologate;
34.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE superioare in special articulatia scapulo-humerala si ITM 3-45 zile 2 1 1
FIZICA articulatia pumnului;
35.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere INV gr.III 4 1 2
indelungata in fata videoterminalelor;
36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin
manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau ITM 45-180 zile 3 1 2
aplecari si ridicari repetate ;
37.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor ITM 3-45 zile 2 1 1
interfalangiene;
38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare ITM 45-180 zile 3 1 2
lucrul preponderent n pozitia asezat;
39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor ITM 3-45 zile 2 1 1
lungi in calitate de pasager;
SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE 40.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1
PSIHICA
41.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii
neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii DECES 7 1 3
neprincipiale intre membrii colectivului);
42.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3
43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt
cu grad de raspundere mare sau extrem de ITM 3-45 zile 2 1 1
complexe;
44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la
utilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice,
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC dispozitive, accesorii sau scule actionate manual ITM 45-180 zile 3 1 2
PRODUCTIE MECANIC sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si
intretinerii;
45.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi
periculoase (ntepatoare, taioase, alunecoase, ITM 3-45 zile 2 1 1
abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;
46.Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate ITM 3-45 zile 2 1 1
incorect sau la manipularea manual;
47.Cadere libera de materiale sau echipament
tehnic de la cotele superioare amplasate fara DECES 7 1 3
asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate;
48.Deterioararea accidentala a echipamentului
individual de protectie cat si a mijloacelor de DECES 7 1 3
protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
49.Deteriorarea accidentala a echipamentelor DECES 7 1 3
tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice;
50.Lovire de ctre mijloacele de transport auto la
deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si DECES 7 1 3
sediul societatii S.C. IPA S.A. accidente de
circulatie de traseu;
51.Autodeclansari, porniri accidentale ale
echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si DECES 7 1 3
intretinere;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 52.Incendii provocate de izolatii electrice DECES 7 1 3
PRODUCTIE TERMIC necorespunzatoare;
53.Ardere, oparire cauzate de caderea
(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate ITM 45-180 zile 3 1 2
fierbinti;
54.Electrocutare prin atingere direct la atingerea
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC accidental a unor ci de curent neprotejate sau DECES 7 1 3
PRODUCTIE ELECTRIC aflate accidental sub tensiune;
55.Electrocutare prin atingere indirect deteriorarea
accidentala a legaturilor la instalatia de DECES 7 1 3
mpmntare a unor echipamente tehnice electrice;
56.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3
57.Potential electrostatic la deteriorarea
accidentala a legaturii la instalatia de mpamntare DECES 7 1 3
in contact cu un bun conductor electric;
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 58.Lucrul cu substante iritante, toxice lipici, ITM 3-45 zile 2 1 1
PRODUCTIE CHIMIC diluant, pasta corectoare;
FACTORI DE RISC 59.Calamitti naturale (surprinderea n incint de
MEDIUL DE MUNCA DECES 7 1 3
FIZIC ctre seism);
60.Curenti de aer favorizati de deschiderea
geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a
scaunelor executantilor in dreptul casetelor de ITM 3-45 zile 2 1 1
evacuare a aerului conditionat cat si in timpul
interventiilor in camera tehnica a serverelor;
61.Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor NEGLIJABILE 1 1 1
activitati;
FACTORI DE RISC 62.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie
MEDIUL DE MUNCA DECES 7 1 3
CHIMIC (statie carburanti);
FACTORI DE RISC 63.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)
MEDIUL DE MUNCA DECES 7 1 3
BIOLOGIC prezente pe traseele exterioare de deplasare.
Locul de munca nr.3
63
Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 43(3x3) + 8(2x2) + 12(1x1)
Nrgi = 63 =
0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 43x3 + 8x2 + 12x1 = 2.75
ri
i=1
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Nivel
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc partial de
risc
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa
neprevazute n sarcina de munca sau de o alta maniera
F1 3
dect prevederile procedurale sau cele cuprinse in
instructiunile specifice postului;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
F2 individual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din 3
dotare (inclusiv cele colective);
Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a
F3 3
echipamentelor tehnice din dotare;
Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme
F4 improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost 3
prevazut echipamentul din fabricatie;
Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din
F5 2
dotare cat si a materialelor utilizate;
F6 Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; 3
Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
F7 3
de munca;
Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,
prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol
F8 3
temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone
periculoase in timpul activitatii;
F9 Comunicari si actiuni accidentogene; 3
Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
F10 3
lucru si de securitate si sanatate in munca;
F11 Supraaprecierea limitelor personale; 3
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 3 este egal cu 2.75 valoare ce
l ncadreaza n categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr. 3, din care se observa ca din totalul
de 63 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse n limita de acceptabilitate. n ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 69.84 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
AUTOMATIST ELECTRONIST
3.8.1 PROCESUL DE MUNCA
A. MIJLOACE DE PRODUCTIE
Dozator apa;
Aparat filtru pentru cafea;
Frigider.
Mijloace de protectie:
B. SARCINA DE MUNCA
C. MEDIUL DE MUNCA
A. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE
B. SARCINA DE MUNCA
CONTINUT NECORESPUNZATOR
SUPRASOLICITARE FIZICA
SUPRASOLICITARE PSIHICA
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE
FACTORI DE RISC MECANIC
Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a
echipamentelor tehnice din dotare;
Cdere liber de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manual;
Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (nteptoare, tioase,
alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;
Lovire de ctre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre
domiciliu si sediul S.C. IPA S.A. accidente de circulatie de traseu;
Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a
sistemului de frnare a autoturismului n mers, exploziei pneurilor, proiectarii de
corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de
pasager;
Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor
de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;
Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii
electrocasnice;
Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;
Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse accidental din
echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea prin incintele
fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate
fara asigurarea mpotriva deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le
beneficiari);
D. MEDIUL DE MUNCA
57
Ri X ri
i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 38(3x3) + 8(2x2) + 11(1x1)
Nrgi = 57 =
0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 38x3 + 8x2 + 11x1 = 2.73
ri
i=1
Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC
Nivel
Nr. Crt. Denumirea factorului de risc partial de
risc
Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa
neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect
F1 prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile 3
specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau
nocive;
Cdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,
F2 prin mpiedicare la parcurgerea pedestr a traseelor n 2
incinta sau n perimetrul exterior ;
Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului
F3 de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele 3
colective);
Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor
F4 3
tehnice din dotare;
Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de
F5 3
lucru si de securitate si sanatate in munca;
Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului
F6 3
de munca;
F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3
Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 8 este egal cu 2.73 valoare ce
l ncadreaza n categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.
Rezultatul este sustinut de Fisa de evaluare Nr. 8, din care se observa ca din totalul
de 57 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse n limita de acceptabilitate. n ceea
ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa
cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):
Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 68.42 % dintre factorii de risc identificati
pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA
4.1.CONCLUZIILE EVALUARII
Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatete in
muncain vigoare referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii
de risc si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire
a accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii
acestora.
Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfunctii ale
componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de munca, sarcina de
munca, executant), care interactioneaza si se influenteaza reciproc.
Specificam ca, in cadrul unitatii dumneavoastra (conform declaratiei date de angajator ),
nu au fost inregistrate evenimente de acest gen.
Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea organismului uman
numai cand se constituie un lant cauzal (din cel putin doua elemente, unul obiectiv si altul
subiectiv), a carui ultima veriga este impactul intre persoana si agentul material care o
lezeaza. Din acest motiv, disfunctiile elementelor sistemului de munca sunt considerate
cauze potentiale de accidentare, respectiv factori de risc.
Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea
acestora din posibilitate in realitate.
Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc de
accidentare si factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind numai nivelul si
durata de expunere a organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate deveni factor
de accidentare si invers.
Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile de munca cu
pericol de accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile analizate, in vederea
stabilirii nivelului de risc atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de unitate, prin
cuantificarea si ierarhizarea riscurilor de accidentare pentru cunoasterea acestora de catre
toti salariatii de la locul de munca respectiv.
Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor declarate de angajator ca se
desfasoara in cadrul S.C. IPA S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii
(metode de lucru, personal existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica, istoric
evenimente, etc.).
Odata identificate principalele riscuri de accidentare, acestea au fost ierarhizate (in functie
de valoarea nivelului de risc) pentru a putea fi urmarite si asigurate conditiile si masurile
necesare inlaturarii sau reducerii acestora.
Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
pentru 9 posturi de muncadin cadrul S.C. IPA S.A. identificat si evaluat in conformitate cu
prevederile legale.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M.de evaluare a riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala pe loc de munca avizata de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale in anul 1993.
Tinand seama de conditiile concrete existente la data analizei activitatii desfasurate in
cadrul societatii, a rezultat oportunitatea evaluarii nivelului de risc pentru urmatoarele
activitati, fiind ierarhizate si prezenate locurile de munca in functie de nivelul de risc, in
tabelul urmator :
Nivelul
Nr. loc DENUMIREA LOCULUI DE MUNCA de risc
munca global
1 TESA 2.71
2 CONDUCATOR AUTO 2.83
3 IT 2.75
4 PERSONAL CURATENIE 2.74
5 MEDIC 2.79
6 LEGATOR MANUAL 2.76
7 GESTIONAR MAGAZIE 2.71
8 AUTOMATIST ELECTRONIST 2.73
9 LACATUS MECANIC 2.74
Situatia pozitiva din unitate se reflecta in nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca ( NgA) determinat astfel :
9
Nrgi X Nrgi 2.71*2.71+2.83*2.83+2.75*2.75+2.74*2.74+2.79*2.79+2.76*2.76+2.71*2.71+2.
i=1 73*2.73+2.74*2.74
Nga = 9 =
2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74 = 2.75
Nrgi
i=1
Rezultatele procesului de evaluare s-au materializat in fisele de evaluare pentru fiecare loc
de munca identificat stabilindu-se nivelul riscului atat pe loc de munca cat si la nivel de
unitate.
Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune
asigurarea masurilor preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea riscurilor.
Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea de baza prin
identificarea pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in conditiile de tehnicitate si
calificarea personalului au rezultat valori ale nivelului de risc cuprinse in intervalul
2,71-2,83.
Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati cumulate
conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le
executa.
Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea procesului de munca
in conditii de securitate a muncii, la situatia existenta adaugandu-se preocuparea factorilor
de raspundere pentru realizarea si respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare
activitate precum si a prevederilor legale in vigoare pentru activitatile evaluate.
Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA LA NIVELUL UNITATII
Conform prevederilor legislatiei in vigoare angajatorul are obligatia s asigure evaluarea
riscurilor de accidentare si mbolnvire profesional la locurile de munc, precum si s
reevalueze riscurile privind securitatea si sntatea angajatilor n vederea stabilirii
msurilor de prevenire ori de cte ori sunt modificate conditiile de munc,incluznd
schimbarea echipamentului tehnic,a procesului tehnologic, a substantelor chimice si a
preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munc, etc.;
4.2.RECOMANDARI
Reamintim inca odata faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati
cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari
pe care le executa.
4.2.1 TESA
Recomandari tehnico-organizatorice:
In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de birou, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte
urmatoarele prevederi:
conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Recomandari tehnico-organizatorice:
In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de birou/ IT, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte
urmatoarele prevederi:
conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.
Recomandari tehnico-organizatorice:
In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care
desfasoara activitatea de automatist electronist sunt obligati sa respecte urmatoarele
prevederi:
conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau
crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;
conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si
supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;
punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita
operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;
prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu
energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.