Adresa: Str. Drobeta, nr. 19, Et.

1, Sector 2, Bucuresti, Romnia Telefon: + 40 31

822 22 82 Adresa: Str. Drobeta, nr. 19, Et. 1, Sector 2, Bucuresti, Romnia Telef
on: + 40 31 822 22 82 Fax: + 40 31 822 00 19 E-mail: contact@marketscope.ro Webs
ite: www.marketscope.ro STUDIU DE PIATA N DOMENIUL TURISMULUI N JUDETUL ALBA Rapor
t final: Mai 2008 Client: CONSILIUL JUDETEAN ALBA
STUDIU DE PIATA N DOMENIUL TURISMULUI N JUDETUL ALBA Raport final -Mai 2008 Studiu
de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 2
CUPRINS 1. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI 5 5555 2. METODOLOGIE SI LIMITARI 6 666
6ABORDARE METODOLOGICASI PRINCIPALELE ACTIVITATI DE CERCETARE DE PIATA DESFASURA
TE 6 6666LIMITARI 7 7777 3. PREZENTARE GENERALA A TURISMULUI DIN ROMNIA 8 8888ATR
ACTII TURISTICE 8 8888 Atractii turistice ale cadrului natural 8 Atractii turist
ice antropice 10 PRINCIPALELE TIPURI DE TURISM PRACTICATE N ROMNIA 1 11113 3333REP
ERE STATISTICE PRIVIND INFRASTRUCTURA TURISTICA DIN ROMNIA 1 11116 6666TENDINTE C
ARE SE MANIFESTA N TURISMUL DIN ROMNIA 1 11119 9999 Elemente noi de continut ale p
roduselor turistice 19 Evolutia tarifelor din turism 20 Canale de distributie a
serviciilor turistice 20 Promovarea turismului romnesc 21 Comportamentul consumat
orilor de turism 21 Factori de influenta ai turismului romnesc 26 PROIECTE SI INV
ESTITII PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI N ROMNIA 2 22228 8888 4. CONTEXTUL GENERAL D
E DEZVOLTARE A TURISMULUI N JUDETUL ALBA 3 33331 1111SPECIFICUL CADRULUI NATURAL
SI ATRACTII ANTROPICE 3 33331 1111 MEDIUL ECONOMICO-SOCIAL 3 33332 2222INFRASTRU
CTURA 3 33333 3333 Infrastructura de cazare si activitatile turistice din jude.
33 Infrastructura de transport 39
Centre de informare turisticasi personalul specializat din turism 41 Signalistic
a turistica 41 PARTICULARITATI ALE FACTORILOR DE INFLUENTA 4 44442 2222 5. DESTI
NATII TURISTICE N JUDETUL ALBA 4 44443 3333PREZENTAREA ZONELOR DE INTERES TURISTI
C DIN JUDETUL ALBA 4 44443 3333 (2) ZONA BISTRA OCOLIS 4 44447 7777 (3) ZONA ABR
UD MOGOS 4 44448 8888 (4) ZONA RIMETEA 4 44449 9999 (6)ZONA ALBA IULIA 5 55551 1
111 (7) ZONA AIUD OCNA MURES 5 55552 2222 (8) ZONA BLAJ JIDVEI 5 55553 3333 (9)
ZONA SEBES 5 55554 4444 (10) VALEA FRUMOASEI CUGIR 5 55555 5555 6. PIETE TINTASI
SEGMENTE DE CONSUMATORI TINTA PENTRU DESTINATIILE TURISTICE DIN JUDETUL ALBA 5
55559 9999 TIPURI DE TURISM PRACTICATE / CU POTENTIAL N JUDETUL ALBA 5 55559 9999
Studiu de piata
n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 3
Raport final
SEGMENTE DE CONSUMATORI TINTA PENTRU TURISMUL DIN JUDETUL ALBA SI ATRAGEREA LOR
6 66660 0000 SEZONALITATEA CERERII TURISTICE 6 66667 7777 7. DEZVOLTAREA DE PROD
USE TURISTICE SI IDENTITATI N TURISMUL DIN JUDETUL ALBA 6 66668 8888 ALTERNATIVE
STRATEGICE PRIVIND DEZVOLTAREA DE PRODUSE TURISTICE N JUDETUL ALBA 6 66668 8888 C
onceptul de produs turistic 68 Produse turistice n judetul Alba 69 Alternative st
rategice pentru produse turistice 70 PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN JUDET
UL ALBA DIN PERSPECTIVA TRANSFORMARII / INCLUDERII N PRODUSE TURISTICE SI TIPURI
DE PRODUSE TURISTICE VIABILE 7 77772 2222 Selectarea destinatiilor cheie din jud
etul Alba care sa fie transformate / incluse n produse turistice 72 Directii ale
dezvoltarii de produse turistice viabile n judetul Alba 75 ELEMENTE CHEIE PRIVIND
CREAREA DE IDENTITATI ALE DESTINATIILOR / PRODUSELOR TURISTICE REPREZENTATIVE P
ENTRU JUDETUL ALBA 7 77777 7777 8. TARIFE PENTRU SERVICII TURISTICE N JUDETUL ALB
A 7 77779 9999TARIFE PRACTICATE PENTRU SERVICII TURISTICE N JUDETUL ALBA 7 77779
9999TARIFE PE CARE UNITATILE DE CAZARE DIN JUDETUL ALBA AR TREBUI SA LE PRACTICE
N RELATIA CU AGENTIILE DE TURISM 8 88881 1111 9. DISTRIBUTIA SERVICIILOR TURISTI
CE DIN JUDETUL ALBA 8 88883 3333PARTICULARITATI PRIVIND DISTRIBUTIA SERVICIILOR
TURISTICE DIN JUDETUL ALBA8
88883 3333PROPUNERI PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM DE DISTRIBUTIE EFICIENT PENTR
U SERVICIILE TURISTICE DIN JUDETUL ALBA 8 88885 5555 10.PROMOVAREA SERVICIILOR T
URISTICE DIN JUDETUL ALBA. DEZVOLTAREA DE EVENIMENTE 8 88887 7777PARTICULARITATI
PRIVIND PROMOVAREA TURISMULUI N JUDETUL ALBA 8 88887 7777PROPUNERI PRIVIND PROMO
VAREA EFICIENTA A TURISMULUI DIN JUDETUL ALBA 9 99991 1111SUGESTII PRIVIND FORMA
/ CONTINUTUL MATERIALELOR PROMOTIONALE 9 99997 7777PARTICULARITATI PRIVIND PROM
OVAREA ON-LINE 9 99998 8888 EVENIMENTE LA NIVELUL JUDETULUI ALBA CU IMPACT ASUPR
A DEZVOLTARII TURISMULUI 1 11110 00002 2222 11.DESTINATII TURISTICE CONCURENTE 1
11110 00008 8888 CONCURENTA DESTINATIILOR TURISTICE DIN JUDETUL ALBA 1 11110 00
008 8888 ANALIZA COMPARATIVA NTRE DESTINATIILE TURISTICE DIN JUDETUL ALBA SI PRIN
CIPALELE DESTINATII TURISTICE CONCURENTE LA NIVEL REGIONAL / NATIONAL / INTERNAT
IONAL 1 11110 00009 9999 12.IMPLICAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE JUDETENE N DEZVOLTA
REA TURISMULUI 1 11111 11112 2222 13.CONCLUZII FINALE 1 11111 11115 5555 14.ANEX
E 1 11111 11116
6666 Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 4
Raport final
1. CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI Una din prioritatile de dezvoltare economica a
judetului Alba este turismul. n consecinta, administratia publica judeteana inten
tioneaza sa dezvolte un program prin care sa sprijine crearea de produse turisti
ce care sa raspunda cererii existente pe piata, dar si de produse pentru noi pie
te turistice, care sa raspunda pozitiv nevoilor si dorintelor jucatorilor ce act
ioneaza pe aceste piete. Consiliul Judetean Alba doreste sa actioneze n directia
mentionata mai sus prin achizitionarea de servicii de cercetare de piata si cons
ultanta n acest domeniu, astfel contractnd elaborarea unui Studiu de piata n domeni
ul turismului n judetul Alba de catre compania Marketscope. Studiul solicitat are
drept scop principal fundamentarea deciziilor privind aloc area resurselor pent
ru sprijinirea turismului n judetul Alba prin evaluarea situatiei prezente si a o
por tunitatilor de dezvoltare a destinatiilor turistice din judetsi prin identif
icarea celor mai eficiente canal e de distributie si modalitati de promovare pen
tru destinatiile turistice din judet. De asemenea, avnd n vedere tematica vasta a
studiului n domeniul turismului si categoriile de informatii vizate, consideramca
rezultatele finale ale acestuia vor servi ca sursa de informatii relevante si i
nstrument decizional pentru o serie larga de agenti economici si organizatii cu
implicare n turismul din judetul Alba, dar nu numai (operatori de spatii de cazar
e, aliment atie publicasi transport, agentii de turism, administratii locale, in
vestitori) Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagin
a 5
2. METODOLOGIE SI LIMITARI ABORDARE METODOLOGICASI PRINCIPALELE ACTIVITATI DE CE
RCETARE DE PIATA DESFASURATE Datorita complexitatii acestui studiu, abordarea me
todologica presupune o combinare a metodelor din gama cercetarii de birou (colec
tare de informatii din surse secundare, deja existe nte) cu colectarea de inform
atii primare prin studii cantitative si serii de discutii (interviuri s emi-stru
cturate sau n profunzime ) cu diverse categorii de repondenti relevanti. Pe masur
a culegerii de informatii relevante, consultantii specializati n studii sectorial
e si proiecte de asistarea deciziilor privind strategiile mixului de marketing i
mplicati n proiect analizeazasi valideaza rezultatele, au adoptat cele mai eficie
nte abordari / alternative pentru problematica proiectului si n final au furnizat
rez ultatele proiectului ntr-un raport comprehensiv. Diferitele obiective inform
ationale sunt de cele mai multe ori acoperite nu prin tr-o singura metoda / tehn
ica de cercetare de piata, ci prin diverse metode / tehnici aplicate pe tot parc
ursu l studiului, unele informatii urmnd a fi rafinate pe masura culegerii opinii
lor diverselor categorii de repondenti intervievati n diferite momente ale studiu
lui. Eforturile aferente proiectului au fost mpartite n doua etape, fiecare concre
tizndu-se printr-un raport dupa (intermediar prima etapa, respectiv prezentul rap
ort final dupa cea de-a doua etapa). n faza finala a fiecarei etape (faza de rapo
rtare), consultantii seniori implicati n proiect au tras concluziile pe baza info
rmatiilor culese si validate, au propus si justificat al ternative strategice si
au redactat continutul rapoartelor (intermediar si final). Concret, principalel
e activitati specifice cercetarii de piata desfasurate n cadrul acestui studiu su
nt mentionate mai jos: . Cercetare de birou (identificare si evaluare de surse d
e informatii secundare, c ulegere si analiza de informatii secundare, pregatirea
cadrului teoretic pentru acoperirea unor obiective informationale, identificare
a de experti / organizatii / institutii re levante, etc.) .
Fundamentarea si realizarea unor cercetari cantitative (chestionare cu auto-comp
letare pentru spatiile de cazare din judetul Alba, respectiv pentru primarii di
n princi palele localitati cu nsemnatate turistica din judetul Alba) realizare /
testare chestionar, planificare, centralizarea, analiza si interpretarea datelor
reiesite n urma celo r doua cercetari primare si includerea concluziilor n raport
ul final . Participarea activa la doua ntlniri / dezbateri ale Grupului de Lucru p
entru Turism din judetul Alba . Interviuri fata-n-fata cu diverse categorii de re
pondenti relevanti (la nivel national dar si n judetul Alba): o Experti sectorial
i (organizatii patronale / profesionale, asociatii) o Operatori de spatii de caz
are din judetul Alba o Agentii de turism o Turisti prezenti n destinatii cheie di
n judetul Alba Studiu de piata Raport final n domeniul turismului n judetul Alba P
agina 6
LIMITARI n primul rnd trebuie tinut cont de natura exploratorie a proiectului, ce
urmareste sa orienteze procesul de dezvoltare a turismului n judetul Alba. De ace
ea accentul cade pe ide ntificarea de situatii / tendinte n sector, de puncte tar
i si eventuale puncte slabe ale activitatii de turism n judetul Alba, asa cum sun
t ele percepute de jucatorii din aceasta piata si de potentiale directii viabile
de dezvoltare a acestui domeniu la nivelul judetului Alba. Desi consultantii Ma
rketscope au depus toate eforturile pentru a colecta toate c ategoriile de date
necesare, unele informatii nu au fost disponibile din surse secundare si nici nu
au putut fi acoperite total n cadrul discutiilor cu repondenti relevanti sau pri
n analiza informatiilor din chestionarele cu autocompletare colectate de la spat
ii de cazare si primarii din Alba. Relevanta si acuratetea unor informatii secun
dare este limitata,asadar rezultate le care se bazeaza pe astfel de informatii t
rebuie interpretate cu grija (de ex. informatiile statistice furnizate de Instit
utul National de Statistica au limitari majore, care de altfel sunt si semnalate
n cadrul raportului). Datorita perioadelor de timp ndelungate necesare colectarii
datelor statistice oficiale si pregatirii pentru raportare, unii dintre indicat
orii prezentati n acest raport nu se refera la ultimul an ncheiat (2007), n timp ce
unele informatii referitoare la perioada curenta (2007 2008) sunt bazate pe dat
e preliminare. n aceasta situatie, Marketscope a urmarit prezentarea celor mai re
cente cifre disponibile pentru fiecare dintre indicatorii statistici considerati
relevanti, indiferent l a ce an se refera datele. Va rugam a se tine cont, de a
semenea, de natura calitativa a discutiilor fata n fata cu categoriile de reponde
nti mentionate (de cele mai multe ori, informatiile reprezinta opinii personale,
care au fost tratate, de asemenea cu grijasi supuse unor validari ncrucisate) n f
ine, datele culese prin chestionarele cu autocompletare prezinta urmatoarele lim
itari datorita urmatoarelor aspecte: . La studiu au participat doar n jur de 142
de spatii de cazare si 28 de primarii, deci nu tot
universul statistic necesar pentru acuratete maxima a rezultatelor; mai mult dect
att, esantionul de participanti nu poate fi considerat reprezentativ statistic d
ar da torita numarului relativ ridicat de participanti consideram ca datele obti
nute conduc la o imagin e reala privind turismul din judetul Alba, calitatea inf
ormatiilor fiind suficienta pentru fundamentarea unor directii majore de actiune
, n conditiile date . Pe de alta parte, trebuie avut n vedere ca au fost incluse n
analiza acele categorii de informatii pentru care au existat suficiente raspunsu
ri corecte si complete (din pacate, unele zone ale chestionarelor au fost acoper
ite insuficient sau inexact de repondenti) Studiu de piata n domeniul turismului n
judetul Alba Pagina 7 Raport final
3. PREZENTARE GENERALA A TURISMULUI DIN ROMNIA ATRACTII TURISTICE Romnia beneficia
za de o multitudine de atractii turistice, att naturale ct si antropice, multumita
varietatii formelor de relief, istoriei si influentelor culturale, astfel nct spe
c ificul atractiilor turistice este diversitatea si unicitatea. Atractii turisti
ce ale cadrului natural Romnia este situata n centrul geografic al Europei fiind a
12-a tara ca marime a Europei, cu o suprafata de 238.391 km2. Relieful Romniei s
e compune din 3 trepte majore de altitudine: ce a nalta a Muntilor Carpati, cea m
edie -a Subcarpatilor si cea joasa -a cmpiilor, luncilor si Deltei Dunarii, dispu
se concentric n proportii relativ egale (31% munti, 36% dealuri si podisuri si 33
% cmpii n procente de suprafata). Clima Romniei este temperat -continentala de tran
zitie cu temperatura medie multianuala variind latitudinal de la 8C n nord la 11C n
sud si altitudinal de la -2,5C n etajul montan la 11,6C n cmpie. Partea de sud a tari
i este strabatuta pe o distanta de 1.075 km de fluviul Dunarea, ce formeaza part
ial granitele cu Serbia si Bulgaria pe o lungime de 290 km, respectiv 470 km. Du
nare a se varsa n Marea Neagra n partea de nord a litoralului romnesc prin Delta Du
narii. Lacurile naturale sunt raspndite n toate unitatiile de relief: lacuri n circ
uri gla ciare, n cratere vulcanice, n depresiuni carstice, n crovuri, lacuri de bar
aj natural, precum si la gune marine, limane fluviatile si fluvio-maritime. Prim
ele 10 lacuri antropice ca marime au suprafet e ntre 1.000 ha si 70.000 ha (cel m
ai mare fiind Portile de Fier, cu 70.000 ha), majoritatea fiind utilizate n produ
ctia de energie. Suprafata mpadurita a Romniei reprezinta 26,7% din teritoriu, cu
2,6% sub media europeana. Zona muntoasa. n Romnia exista 5 vrfuri muntoase cu naltim
i de peste 2.500 de metri, toate
situate n Carpatii Meridionali si 18 vrfuri cu altitudini ntre 2.000 si 2.500 de me
tri, situate, cu 2 exceptii, de asemenea n Carpatii Meridionali. n zona muntoasa
se afla 2 din cele 3 rezervatii ale Biosferei (Parcul National Retezat si Parcul
National Rodna) precum si toate cele 11 parcuri nationale (Calimani, Valea Domo
g led Cerna, Cheile Nera Beusnita, Semenic Cheile Carasului, Cozia, Piatra Craiu
lui, M-tii Macinului , Valea Jiului, Ceahlau, Cheile Bicaz Hasmas, Buila -Vnturit
a), dar si 9 din cele 13 parcuri natu rale (M-tii Maramures, Portile de Fier, Ge
oparc Mehedinti, Tara Hategului, Apuseni, Putna Vr ancea, Gradistea Muncelului C
ioclovina, Bucegi, Vnatori Neamt). n cadrul acestor parcuri nationale / naturale e
xista relativ putine centre de informare turistica; cel mai bine reprezentat n ac
est sens este Parcul National Apuseni pe suprafatacaruia exi sta 5 centre de inf
ormare turistica (CIT). Alte parcuri cu cte un CIT sunt M-tii Maramures, Vnatori-N
eamtsi Ceahlau n timp ce Retezat are 2 CIT. Studiu de piata n domeniul turismului n
judetul Alba Raport final Pagina 8
Zona de podissi deal. Zona deluroasa a Romniei poseda o serie de izvoare de ape m
inerale si de ape termale, n jurul carora s-au dezvoltat statiuni balneo-climater
ice (de ex. Ba zna, Calimanesti Caciulata, Govora, Pucioasa, Slanic-Prahova, Sov
eja, Moneasa). Alte exemple de a tractii turistice naturale ntlnite n zona deluroas
a sunt Vulcanii Noroiosi (formatiuni create de gazele naturale care trec printr-
un sol argilos, n combinatie cu apa din pnza freatica) si Focurile Vii ( izbucniri
de gaze naturale care se autoaprind). Zona de cmpie. Cele mai importante atracti
i turistice naturale ale zonei de ses s unt Delta Dunarii si Litoralul Marii Neg
re. De asemenea, n zona de cmpie sunt ntlnite numeroase izvoare t ermale si minerale
. Delta Dunarii este rezervatie a biosferei, reprezentnd cea mai ntinsa dintre rez
ervatiile existente n Romnia -aproximativ 580.000 ha. Alaturi de complexul lagunar
Razim Sinoe (Razim e ste cel mai ntins lac natural din Romnia), Delta Dunarii est
e renumita pentru diversitatea faunei si florei ntlnite (3.400 de specii de animal
e din care peste 300 de specii de pasari, cea mai mare colonie de pelicani comun
i, 1/3 din speciile de plante existente n Romnia, paduri de stejari si liane pe gr
indurile Caraorman si Letea, etc.) ntr-un peisaj asemenator celui din Delta Dunar
ii (dar la scara mai mica) se nscriu parcurile naturale Lunca Muresului, Comana,
Balta Mica a Brailei si Lunca Joasa a Prutului Inferior. Litoralul Marii Negre s
e desfasoara pe o lungime de 244 km; n partea sudica exista numeroase limanuri fl
uvio maritime din care cel mai important este Techirghiol (bogat n res urse de na
mol terapeutic). n zona de cmpie, particularitatile cadrului natural au favorizat
dezvoltarea de st atiuni balneoclimaterice la Baile Felix si Buzias (n partea de
vest a tarii), respectiv Amara, Eforie Nord, Lacul Sarat, Mangalia si Saturn n pa
rtea de sud est, precum si n alte zone. Studiu de piata n domeniul turismului n jud
etul Alba Raport final Pagina 9
Statiuni montane de interes national Atractii turistice antropice Statiuni litor
ale de interes national Statiuni balneo-climaterice de interes national Statiuni
turistice n Romnia Orase principale Capitala Sursa: www.turism center.ro (adaptar
e Marketscope) Statiuni turistice Ungaria UcrainaRepublica Moldova Bulgaria Serb
iaUcraina CRAIOVACRAIOVACRAIOVACRAIOVABUCURESTIBUCURESTIBUCURESTIBUCURESTIBACAUB
ACAUBACAUB ACAUBRASOVBRASOVBRASOVBRASOVIASIIASIIASIIASISUCEAVASUCEAVASUCEAVASUCE
AVACLUJCLUJ CLUJCLUJ----NAPOCANAPOCANAPOCANAPOCAALBAALBAALBAALBA----IULIAIULIAIU
LIAIULIASIBI USIBIUSIBIUSIBIUTIMISOARATIMISOARATIMISOARATIMISOARAORADEAORADEAORA
DEAORADEACONS TANTACONSTANTACONSTANTACONSTANTADrumEuropeanConcentrari de statiun
i de interes local Statiuni montane Statiuni balneo-climaterice PLOIESTIPLOIESTI
PLOIESTIPLOIESTIGALATIGALATIGALATIGALATI Conform ministerului de resort exista 7
statiuni montane de interes national. 5 din aceste 7 statiuni sunt situate n jud
etele Brasov (Poiana Brasov, Predeal) si Prahova (Azuga, Busten i, Sinaia). Vatr
a Dornei si Voineasa, celelalte doua statiuni de interes national se afla n judet
ele Suceava, respectiv Vlcea. Alte statiuni turistice montane, de interes local,
sunt: . Albac, Arieseni, Fntnele, Muntele Baisorii, Stna de Vale, Vata de Jos ni; n
Muntii Apuse
. Borsa, Borsec, Durau, Izvorul Muresului, Harghita Bai, Lacu Rosu-n jumatatea no
rd ica a Carpatilor Orientali; Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alb
a Raport final Pagina 10
. Horezu, Paltinis, Straja
n grupa Muntilor Parng;
. Moeciu, Bran, Cheia, Breaza, Prul Rece, Timisu de Sus -n Muntii Bucegi. Toate sta
tiunile litorale sunt considerate statiuni de interes national, concent rndu-se l
a sud de orasul Constanta (mentionate n continuare n ordine alfabetica): Cap Auror
a, Costinesti, E forie Nord, Eforie Sud, Jupiter, Mamaia, Mangalia, Neptun, Olim
p, Saturn, Techirghiol, Venus. Din aproximativ 8.500 de izvoare termale si miner
ale doar un procent restrns (apr oximativ 10-15%) sunt exploatate. Astfel, pe ter
itoriul Romniei exista un numar de 42 de statiuni balneoclimaterice, din care pes
te jumatate (26 de statiuni) sunt situate n zona de podis. 15 din cele 42 de stat
iuni balneo sunt considerate de interes national. n unele cazuri, n jurul unei sta
tiuni de int eres national s-au dezvoltat de asemenea si mai multe statiuni de i
nteres local (ex.: Baile Felix, n jurul careia exista Tinca siBaile 1Mai). Patrim
oniul cultural istoric. n zona Transilvania se gasesc monumente istorice de inter
es national n mai multe orase precum Alba Iulia, Brasov, Cluj-Napoca, Sibiu sau S
ighisoara (n multe cazuri fiind vorba de edificii arhitecturale medievale laice s
au religioase). Printre acestea mentionam: . Cetatea Alba Carolina , Biblioteca
Bathyaneum (Alba Iulia) . Biserica Neagra, Bastionul Tesatorilor, Fierarilor (Br
asov) . Biserica Sf Mihail, Bastionul Croitorilor, Biserica din Calvaria (Cluj-N
apoca) . Biserica Evanghelica, Biserica Romano-Catolica, Palatul Brukental (Sibi
u) . Biserica din Deal, Cetatea Sighisoara (Sighisoara). Pe lnga numeroasele bise
rici simanastiri realizate n diverse stiluri arhitecturale (repre zentative pentr
u mai multe perioade) prezente n mediul urban, exista numeroase lacase de cult si
n mediul rural, reprezentnd importante puncte de atractie turistica, precum manas
tirile di n nordul Moldovei (de ex. Voronet, Sucevita, Putna -ce fac parte din p
atrimoniul UNESCO) sau bisericil e de lemn din Transilvania, n special cele din M
aramures (de ex. Brsana, Bogdan Voda, Botiza, Borsa) dar si bisericile fortificat
e din Transilvania (de ex. Viscri, Biertan, Clnic, Saschiz, Drjiu). De asemenea, i
mportante atractii turistice constituie manastirile Horezu, Rmet, Cozia, Curtea d
e Arges, etc. Pe ntreg cuprinsul Romniei se afla diverse cetati, castele sau palat
e. Printre cele mai importante
castele amintim: Peles, Bran, Corvinestilor sau Savrsin; de asemenea n centre urba
ne exista numeroase palate, ntre care: Palatul Voievodal (Aiud), Palatul Culturi
i (Arad), P alatul Episcopal (Blaj), Palatul Regal si Palatul Cotroceni, (Bucure
sti) Palatul Mogosoaia (Mogosoaia, Il fov), Palatul Banffy (Cluj-Napoca), Palatu
l Culturii (Iasi), Palatul Baroc (Oradea), Palatul Brukenth al (Sibiu), Palatul
Sutu (Bucuresti). O mare parte dintre aceste edificii sunt concentrate n zona Tra
nsilv aniei. Unele din cele mai importante situri arheologice existente n Romnia,
incluse n patr imoniul UNESCO, sunt cetatile dacice din judetul Hunedoara (M-tii
Orastiei). Alte situri arheologice importante mai sunt prezente pe teritoriul ju
detelor Alba (n special la Rosia Montana si Petresti, dar si la Seusa si Cut, pre
cum si multe altele facnd parte din diferite perioade istorice), Neam. (Izvoare),
Constanta (Capidava, Basarabi). Principalele centre etno-folclorice / de arta p
opulara sunt situate n nordul Moldovei, n Maramures, n Muntii Apuseni si ntreaga zon
a a Subcarpatilor Jiului, Getici si de Curbura. Centre specializate n ceramica ex
ista la Baia Mare (jud. Maramures), Corund (jud. Harghita), Glogova (jud. Gorj),
Hore zu (jud. Vlcea), Laz (jud. Alba), Marginea (jud. Suceava), Obrsa (jud. Huned
oara), Ob oga (jud. Olt); n lemn la Patrahaitesti (jud. Alba), Polovragi (jud. Go
rj), Sugag (jud. Alba), Tol ici (jud. Neamt), Vnatori (jud. Neamt), Viseu de Sus
(Maramures), iar specializate n tesaturi la Botesti (j ud. Neamt) si Ceahlau (jud
. Neamt), Polovragi (jud. Gorj), Vaideeni (jud. Vlcea), etc. De cele mai multe or
i aceste centre etno-folclorice nu sunt strict specializate pe un anumit mestesu
g, ci reprezinta asezari vechi unde s-au dezvoltat mai multe tipuri de mestesugu
ri, nsa au drept caracteristica definitorie unul dintre acestea. Alte mestesuguri
ntlnite pe teritoriul tarii mai includ fabricarea mastilor sau co jocaria. Studiu
de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 11
In concluzie, n cadrul patrimoniului cultural-istoric al Romniei, elementele de sp
ecific national, cum ar fi pastrarea traditiilor si datinilor stravechi in lume
a satului, gastronomia cu personalitate sau monumentele istorice, sunt completat
e fericit de caracteristici regionale cetati le medievale ardelene, manastirile
bucovinene, farmecul satului maramuresean. Muzee. n Romnia exista conform statisti
cilor oficiale recente 675 de muzee / colectii publice dintre care 28 sunt consi
derate de importanta nationala. Jumatate din muzeele de importanta nationala se
afla n Bucuresti. Principalele neajunsuri ale colectiilor muzeale din Romnia sunt
faptu l ca exponatele nu sunt prezentate interactiv si faptul ca functia de educ
are a vizitatorilor este limitata. n plus, standurile de suveniruri sunt gestiona
te deficitar (n ceea ce priveste prezentare a, promovarea si tipurile de produse
existente) iar taxele aferente serviciilor de ghid sau fotog rafierii sunt relat
iv ridicate. Retea de cai ferate. Turismul feroviar poate fi practicat n Romnia fi
e pe liniile cu ecartament normal n garnituri de vagoane si cu locomotive de epoc
a, ct mai ales pe liniile cu ecarta ment redus (mocanita) -exista patru linii pe
care circula astfel de garnituri feroviare pe linii cu ecartament redus n tara: A
brud -Cmpeni (jud. Alba), Sibiu Agnita (jud. Sibiu), Viseul de Sus Faina ( jud. M
aramures) si n zona Moldovita (jud. Suceava). Principalele centre turistice ferov
iare sunt: Sibiu, Brasov, Trgu-Mures, Viseu, S uceava, Bucuresti si Oravita. Tras
eele aferente acestor centre turistice feroviare cu vagoane si loco motive de ep
oca sunt: . Zona Sibiului (inclusiv judetul Alba): Sebes Sibiu , Sibiu Copsa Mic
a, Sibiu Brasov si Sibiu Calimanesti. . Zona Brasovului: Brasov Rsnov Zarnesti si
Brasov Predeal. . Zona Trgu-Mures: Trgu-Mures Band. . Zona Suceava: Vatra Dornei
Vama Moldovita si Suceava Putna. n apropierea acestor zone se afla vestitele mana
stiri si biserici pictate de la Moldovita, Sucevita, Putna, Arbore , Humor, Voro
net. .
Zona Bucurestiului: Bucuresti Sinaia, Ploiesti Maneciu, Bucuresti Snagov si Bucu
resti Giurgiu. Saline. Salinele reprezinta una dintre categoriile de resurse tu
ristice putin exploatate n Romnia, desi exista 7 exploatari ale sarii pe teritoriu
l tarii din care 5 sunt incluse n circuitul tu rismului. Aceste saline sunt desch
ise att pentru turism de agrement ct si pentru turism curativ. n general, investiti
ile n amenajarea turistica a exploatatiilor de sare sunt reduse. Podgorii. Romnia
detine n prezent o suprafata de aproximativ 243.000 ha de vie. Plantatiile pentru
struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinur
i se situeaza la nivelul a 56 milioane hl anual. Zone viticole se gasesc n toate
regiunile tarii, mai ales n zon ele colinare din estul si sudul lantului carpatic
, din Transilvania, din Dobrogea, precum si din partea de vest a tarii. Conform
informatiilor disponibile, n Romnia exista un numar de 16 podgorii: . Cotnari, Buc
ium, Husi, Panciu si Odobesti -n Moldova (mpreuna aceste podgorii detin 1/3 din pr
oductia totala, fiind o regiune cu traditie n ceea ce priveste viticultura -mai b
ine de 500 de ani); la Panciu exista de asemenea si o serie de crame medievale d
intre care Crama Beciul Domnesc este monument UNESCO; . Tohani, Urlati, Valea-Ca
lugareasca, Stefanesti-Argessi Dragasani -n Muntenia si O ltenia . Recassi Minis n
Banat; . Alba Iulia, Aiud si Jidvei n Transilvania (pe suprafata podgoriei Jidve
i se afla castelul Cetatea de Balta sec XVII renovat n totalitate de curnd); . Mur
fatlar si Niculitel n Dobrogea. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alb
a Pagina 12
Raport final
Harta viti-vinicolaa Romaniei Sursa: www.turism-center.ro n cadrul anumitor podgo
rii exista muzee ale vinului precum cele de la: Murfatlar, Dragasani, Stefanesti
, Husi, Odobesti, Minissi Hrlau. De asemenea sunt semnale ca n Alba Iulia se va de
schide un muzeu al vinului ca punct de plecare n traseul turistic Drumul vinului
din judet. PRINCIPALELE TIPURI DE TURISM PRACTICATE N ROMNIA Diversitatea tipurilo
r de atractii turistice -att naturale ct si antropice -precum si multiculturalismu
l din regiunile istorice fac din Romnia o destinatie turistica plurivalenta si pe
rmit practicarea unei ample varietati de tipuri de turism, precum cel cultural (
istoric arhitectural, religios, etnografic), cel activ (litoral, montan, de aven
tura), turismul rural, ecoturismul, etc. n cadrul categoriei generice de turism c
ultural vom include mai multe tipuri prec um: turismul istoric arhitectural, tur
ismul etnografic si turismul religios. Datorita unei tendinte la nivel mondial n
turism conform careia turismul cultural cunoaste un reviriment, n Romnia acest tip
de tur ism atrage ndeosebi turisti straini n puncte de interes precum orasele ist
orice din Transilva nia (de ex. Sibiu, Sighisoara, Brasov, Cluj-Napoca) si zonel
e apropiate de acestea si cu atractii s imilare (de ex. Castelul Bran, Peles sau
bisericile fortificate din Transilvania), dar si n alte zone precum Maramures (p
reponderent etnografic si religios), Bucovina (preponderent etnografic si reli g
ios). Turismul religios (pelerinaje) se practica n special n zona de nord a Moldov
ei (Bucovina) nsa o parte importanta a turistilor viziteaza manastirile din acest
e zone n scop cultural. Astfel, cu exceptia vizitarii manastirilor din Bucovina s
i a altor cteva lacase de cult cunoscute pre cum manastirile Cozia, Horezu sau Rme
t, turismul religios, care de altfel atrage n principal turisti romni , nu este pr
acticat dect poate la scara redusa pe teritoriul tarii. n unele cazuri manastirile
oferasi spatii de cazare turistilor. Studiu de piata n domeniul turismului n jude
tul Alba Raport final Pagina 13
Turismul etnografic se afla ntr-un stadiu incipient fiind deseori parte integrant
a a activitatilor de agroturism sau de ecoturism. Turismul etnografic se poate ns
a dezvolta puternic n baza diversitatii si farmecului obiceiurilor si traditiilor
pastrate pe cuprinsul tarii. n prezent, tu rismului etnografic i corespund drept
obiective turistice muzeele locale, regionale sau nationale de e tnografie si po
ate cteva sate cu oarecare notorietate. Muzeele etnografice nationale reprezentat
ive (prin multitudinea colectiilor) sunt Muzeul National al Satului Dimitrie Gus
ti si Muzeul Taranului Ro mn, ambele din Bucuresti. n ceea ce priveste reprezentar
ea tezaurului etnografic al Transilvanie i si zonei judetului Alba n special, mai
relevante sunt muzeele de la Cluj-Napoca (Muzeul Etnografic a l Transilvaniei)
si Sibiu (Complexul National Muzeal Astra). Pe fondul cresterii economice din ul
timii ani, Romnia a atras din ce n ce mai mult i investitori straini motiv pentru
care turismul de afaceri a cunoscut cele mai puternice ritmuri de c restere din
ultimii ani, fie ca e vorba de evenimente, ntlniri, conferinte, sau de interese de
afaceri individuale . Drept consecinta, ultima perioada a constituit intrarea p
e piata hoteliera a unor mari lanturi hoteliere de 4 si 5 stele (Four Seasons, K
&K si Ramada), ce se adauga celor deja prezente Hilton, Marriot, Golden Tulip. D
e asemenea, odata cu investitiile straine au patruns si noi practici manageriale
si politici n domeniul resurselor umane asa nct o alta forma de turism care ia din
ce n ce mai mare amploare este team-building-ul (deplasari n scopuri recreative a
le unei echipe de angajati / a ntregului personal al unei companii). Conform date
lor statistice, n anul 2006 aproximativ j umatate din numarul de turisti au fost n
registrati n Capitalasi resedinte de judet, practic n principal ele centre economi
ce (care de asemenea gazduiesc si principalele centre expozitionale), ceea ce pl
ede aza tot n favoarea dinamicii accentuate a turismului de afaceri. Turismul de
evenimente (ntre care se pot mentiona conferintele, simpozioanele, fe stivalurile
, concursurile) are drept caracteristici caracterul regional / national (de anve
rg ura mica/medie), participarea internationala limitatasi lipsa repetitivitatii
. Pna n prezent, Romnia nu a gazduit prea multe evenimente internationale important
e (cu exceptia summit-ului NATO din apr ilie 2008) nsa se spera
ca n viitor, odata cu mbunatatirea imaginii nationale (prin aderarea la UE) dar si
a infrastructurii, Romnia sa reprezinte o optiune viabila n domeniu. n acest sens,
primii pasi au fost reprezentati de programul Sibiu -Capitala culturala european
a (derulat pe parcursul anului 2007) dar si de candidatura Romniei pentru gazduir
ea editiei de iarna a Festivalului Olimpic al Tineretului European din 2013, pre
cum si de intentia de a gazdui Jocurile Olimpice de Iarna din 2022 (toate aceste
evenimente au beneficiat / beneficiaza de programe investitionale majore necesa
re dezvoltarii infrastructurii tehnice, rutiere, turistice totusi, candidatura p
entru organizar ea Olimpiadei de Iarna pare cel putin n acest moment un proiect d
ificil de realizat). Turismul de evenimente trebuie sa parcurga drumul catre gaz
duirea unor evenimente multianuale, internationale, de anvergura mare. Totusi, u
nele evenimente traditionale precum Festivalul George Enescu sau Trgul de Fete de
pe Muntele Gaina au nceput sa fie apreciate pe scara tot mai larga, cu toate ca
exista nca disfunctionalitati (cum ar fi lipsa de coordonare ntre entitatile impli
cate). Turismul balnear detine un loc important n rndul tipurilor de turism practi
cate n R omnia, numarul total de turisti nregistrnd n ultimii ani o tendinta ascenden
ta n pofida unor fluctuatii negative n perioadele anterioare. Principalele problem
e cu care se confrunta turismul balnear sunt investitiile reduse / insuficiente n
modernizarea capacitatilor de primire turisticasi a bazei de tratament precum s
i perceptia ca turismul balnear se adreseaza strict persoanelor cu probleme de s
anatate. Pe de alta parte, n cazurile n care s-au efectuat investitii majore n stat
iunile balneare aces tea sunt private si ndreptate catre conceptul de wellness -o
rientat catre odihna, relaxare si tratame nte mai putin intensive, n structuri de
cazare cu clasificari superioare. Cele mai multe izvoar e termale si minerale d
in Romnia ramn nsa neexploatate astfel nct turismul balnear este considerat unul dint
re tipurile de turism cu cel mai ridicat potential, att din perspectiva exploatar
ii resurselo r ct si a tendintelor favorizante ce se manifesta la nivel mondial n
ceea ce priveste turismul de wellness . n Romnia, o parte importanta dintre turist
ii ce sosesc n statiunile balneare sunt persoane retrase din activitatea profesio
nala care beneficiaza
de bilete de tratament prin Casa Nationala de Pensii si ntruct majoritatea structu
rilor de cazare cu capacitati semnificative apartin stat ului, investitiile n mod
ernizare au fost reduse -aceste structuri de cazare (mpreuna cu bazele lor de tra
tament) au ramas la clasificari de 1 si 2 stele. Studiu de piata n domeniul turis
mului n judetul Alba Raport final Pagina 14
n cadrul turismului balnear includem si cele 5 saline deschise pentru vizitatori
pe teritoriul tarii, n scop de tratament sau ca obiective turistice. Cele mai viz
itate saline sunt Praid, Sl anic Moldova si Trgu Ocna. Numarul total al turistilo
r care viziteaza saline a crescut constant cu aproximativ 30% n perioada 2003 si
2006. Beneficiind de un cadru natural deosebit si complex, cu numeroase puncte d
e atra ctie turistica, turismul activ se poate desfasura att n zona montana ct si n
zona litorala sau n Delta Dunarii. Turismul activ (litoral, montan, de aventura)
a cunoscut fluctuatii pe litoralul Marii Negre, aceste situatii avnd drept cauza
principala existenta unor alternative percepute de turisti ca fiind net superioa
re produselor autohtone n tarile vecine sau apropiate (Bulgaria si Grecia ). Pe d
e alta parte, litoralul Marii Negre atrage cel mai mare numar anual de turisti s
i poseda cea mai mare capacitate de cazare dintre zonele de interes turistic din
Romnia. Principala problema a produselor turistice oferite pe litoral sunt pretu
rile mari n comparatie cu serviciile oferite, infrastructura turistica n general nv
echitasi administrarea defectuoasa a plajelor. Majoritatea covrsitoare a turistil
or de pe litoralul romnesc sunt romni. Prezenta turistilor straini atinge niveluri
superioare n cadrul turismului montan , ce a cunoscut evolutii pozitive ale numa
rului total de turisti atrasi n ultima perioada. Cu toate aceste a, turismul mont
an se confrunta teoretic cu aceleasi probleme generice precum litoralul, iar dat
orita faptului ca turismul montan se poate practica, virtual, pe parcursul ntregu
lui an problema raportului calitate pret devine cu att mai pregnanta n sezonul de
iarna cnd datorita supracererii preturile cresc semnificativ pentru aceleasi serv
icii. Turismul de aventura (parapanta, rafting, canoe, catarari pe gheata, tirol
iana, bungee jumping, etc.) a nceput sa fie practicat recent n Romnia iar n prezent
cererea este n special reprezentata de companii ce organizeaza team-building-uri
sau de turisti straini. Si n cazul acestui tip de turism Romnia beneficiaza de num
eroase forme de relief ce permit dezvoltarea de astfel de servicii aferent
e (munti, pesteri, vai nguste traversate de ruri, etc.). Delta Dunarii constituie
o atractie deosebita a cadrului natural si un punct de interes major n special pe
ntru turistii straini n Romnia. Capacitatea de cazare este subdimensionatasi pol a
rizata ntre structuri avnd clasificari inferioare (sau neclasificate) si cele cu c
lasificari de top. n cadrul aceleiasi categorii generice de turism activ putem in
clude de asemenea t urismul speologic (practicat pe o scara foarte restrnsa n comp
aratie cu potentialul existent -din cele 14 pesteri deschise publicului larg, nu
mai n jumatate din ele sunt conditii potrivite vizita rii), turismul ecvestru (n s
pecial n zona Transilvaniei exista cteva pensiuni ce promoveaza conceptul de clubu
ri de echitatie ), nsa remarcam dezvoltarea foarte slaba a cicloturismului. Repon
dentii intervievati considera ca turismul montan si cel n Delta Dunarii vor conti
nua sa nregistreze cele mai puternice cresteri n anii viitori, opinie prezentasi n
multe a rticole de presa recente, despre tendintele din turismul romnesc. Turismu
l rural este ndeosebi dezvoltat n zona montana unde numarul pensiunilor turistice
a crescut semnificativ n ultimii ani. Cresterea numarului de spatii de cazare se
datoreaza pe de o parte necesitatii diversificarii activitatilor economice pe fo
ndul recesiunii unor act ivitati economice importante pentru zonele respective,
iar pe de alta parte faptului ca investitiile n astfel de spatii de cazare pot fi
suportate individual de catre localnici (fie integral sau beneficiind de fondur
i nerambursabile). Turismul rural este ndeosebi dezvoltat n zonele Bran Moeciu, Ma
ramures, Bucovina, Harghita, Apuseni si Marginimea Sibiului. Un element de atrac
tie este si faptul ca pensiunile rurale au fructificat avantajul proximitatii fa
ta de atractiile turistice naturale n timp ce o mare parte a turismului hotelier
est e legat de centrele urbane. Turismul oenologic a reprezentat obiectul progra
melor guvernamentale care vizau implementarea unei infrastructuri turistice adec
vate unor circuite, care sa includa podgoriile din zona Subcarpatilor de Curbura
si Subcarpatilor Moldovei. Cu toate acestea, putine aspecte ale programul ui s-a
u concretizat si doar anumite podgorii detin infrastructura turistica
necesara vizitarii si deci transformarii n produs turistic. Studiu de piata n dome
niul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 15
REPERE STATISTICE PRIVIND INFRASTRUCTURA TURISTICA DIN ROMNIA Nota: Datele statis
tice preluate de la Institutul National de Statistica (INS) au o limitare majora
legata de evaluarea indicatorilor din turismul rural, ntruct numarul de pensiuni
luate n anal iza este cu mult mai mic dect numarul real de pensiuni, deci nu repre
zinta universul statistic total din turismul rural (datorita legislatiei privind
colectarea de catre INS a datelor statistice, nu sunt obligate sa furnizeze dat
e statistice dect foarte putine astfel de unitati, respectiv cele organizate ca s
ocietati comerciale si c are depasesc un anumit numar de locuri de cazare). Desi
relevanta datelor pentru aceasta categorie de spatii de cazare este redusa, n ac
est raport vor fi comentate si datele statistice; n cazul judetului Alba, vom u t
iliza nsasi situatiala zi a pensiunilor identificate pna n prezent; n plus, tinand c
ont ca numarul real de spatii de cazare din mediul rural este poate chiar mai ma
re daca includem si locuintele localnicilor utiliza te sezonier ca spatii de caz
are si care nu sunt foarte vizibile n nici o sursa Cheltuielile turistice totale
raportate la PIB indica faptul ca acestea detin, la nivelul anului 2006, un proc
ent de 1,9%, nsa considernd si aportul indirect prin influenta asupra altor sectoa
re economice, sectorul turistic ajunge la 4,85% din PIB. Totusi acest nivel este
unul dintre c ele mai scazute din lume. n perioada 2004-2006, capacitatea de caz
are existenta totala a structurilor de primire turistica din Romnia a cunoscut o
crestere anuala lenta de 1-2%. Evolutia capacitatii de cazare n Romnia defalcata d
upa tipul structurii de primire, n numar de locuri (2004 -2006) 5 5555% %%%%4 444
4% %%%% 2 22228 88889 9999. ....1
11116 66664 4444 2006 2 22228 88885 5555. ....1 11119 99999 9999 2005 2 22227 77
777 7777. ....9 99994 44445 5555 2004 5 5555 8 8888 % %%%% 5 5555 8 8888 % %%%%
5 5555 8 8888 % %%%% 9 9999 % %%%% 9 9999 % %%%% 1 1111 0 0000 % %%%%
8 8888 % %%%% 1 1111 0 0000 % %%%% 1 1111 1 1111 % %%%% 6 6666 % %%%% 5 5555 % %
%%% 4 4444 % %%%% 6 6666 % %%%% 3 3333 % %%%% 1 1111 0 0000 % %%%% 4 4444 % %%%%
2 2222 % %%%% 1 1111 0 0000 % %%%% 1 1111 0 0000
% %%%% 0 50.000 100.000 150.000 200.000 250.000 300.000 Hoteluri Campinguri Tabe
re de elevi Vile turistice Pensiuni rurale Pensiuni urbane Altele* * Categoria A
ltele cuprinde: moteluri, hanuri turistice, hoteluri pentru tineret , hosteluri,
bungalouri, cabane turistice, sate de vacanta, popasuri turistice, unitati tip
casuta si spatii de cazare pe nave; Sursa: INS Structura capacitatii totale nu a
suferit modificari semnificative n anul 2007, c apacitatea de cazare, n numar de
locuri, fiind concentrata n hoteluri n proportie majoritara (59% la jumatatea anul
ui 2007). Pe de alta parte, n timp ce capacitatea de cazare a taberelor de elevi
si-a diminuat pondere a de la 11% n anul 2004 la 7% la jumatatea anului 2007, cap
acitatea de cazare nregistrata de vile turistice, pensiuni urbane si rurale a cre
scut de la 11% la peste 16% n aceeasi p erioada. Studiu de piata n domeniul turism
ului n judetul Alba Raport final Pagina 16
Defalcarea capacitatii turistice existente dupa destinatie releva faptul ca lito
ralul Marii Negre concentreaza peste 40% din capacitatea turistica si mpreuna cu
Bucuresti si orasele resedinta de jude. detine 60% din capacitatea turistica. Pr
in comparatie, statiunile balneare, stat iunile montane si Delta Dunarii ating c
umulat 26% (conform cifrelor din anul 2006, indicate n gr aficul de mai jos) Capa
citatea de cazare turistican Romnia pe destinatii turistice, n anul 2006 (numar loc
uri) Bucuresti si orasele resedinta* 18% Statiuni balneare 14% Alte localitati 1
4% Statiuni montane 11% Delta Dunarii** 1% Litoral 42% *exclusiv municipiul Tulc
ea **inclusiv municipiul Tulcea Sursa: INS Analiznd datele statistice (INS, 31 iu
lie 2007) privind numarul unitatilor de caz are prin prisma clasificarii, separa
t pe diferite tipuri de unitati, principalele concluzii se r egasesc n continuare
: . hotelurile detin preponderent clasificari de 2 si 3 stele acestea reprezentnd
41% si respectiv 31% din numarul total de unitati hoteliere . proportii egale nt
re categoriile de 1 si 3 stele (fiecare detinnd vilele turistice 25%) si categori
a de 2 stele detine aproximativ 29% din unitati . 69% dintre pensiunile rurale s
unt clasificate cu 2 flori si 14% sunt clasificate cu 3 flori . pensiuni urbane
-50% din unitati sunt de 2 flori si 32% din unitati sunt de 3 fl ori. n rndul cate
goriilor de structuri de cazare, indicele mediu de utilizare neta1 est e scazut
(36% n 2007), ceea ce indica mai degraba un numar insuficient de turisti atrasi (n
special n extra-sezon)
dect o supradimensionare a structurilor. Dupa cum reiese din graficul de pe pagin
a urmatoare, indicele de utilizare neta este cel mai ridicat n cazul hotelurilor
(43%). 1 n cadrul acestui raport vor fi comentati att indicatorul indice de utiliz
are neta (disponibil statistic) ct si cel mai uzual grad de ocupare (date bazate
pe opinii provenind din surse primare si secundare), care ur maresc, n principiu,
acelasi parametru turistic, respectiv cazarile efective, raportate la capacitat
ile totale Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagin
a 17
43% 27% 22% 16% 0 10 20 30 40 50 % Hoteluri Vile turistice Pensiuni urbane Pensi
uni rurale Indicele de utilizare netapentru diferite structuri de cazare, separa
t pe clasif icari ale structurilor, respectiv mediu, n anul 2007 5 stele 4 stele
3 stele 2 stele 1 stea Mediu Sursa: INS La polul opus se afla pensiunile rurale
cu un indice de utilizare neta de 16% (reamintim ca trebuie tinut cont de limita
rile datelor statistice furnizare de INS). Cresterea numarului de pensiuni rural
e din ultimii ani n ciuda unui grad de ocupare scazut, poate fi pusa pe seama fap
tului ca n cazul multor proprietari de spatii de cazare n mediul rural, unitatea d
e cazare poate constitu i de multe ori o activitate secundara, mai mult sezonier
a, iar investitiile pe care le fac multi locuitori ai zonelor rurale sunt relati
v reduse (fapt sustinut de numarul mare de pensiuni rurale de 1-2 ste le) -de ce
le mai multe ori investitia initiala presupune de fapt reamenajarea unui spatiu
deja existent. n timp ce hotelurile nu se confrunta cu fluctuatii considerabile a
le ocuparii pe parcursul anului (mai putin cele de pe litoral), celelalte tipuri
de structuri nregistreaza variatii ale numarului de turisti acomodati mult mai a
ccentuate, n special ntre perioadele de vrf ale sezonului si ex tra-sezon. Cel mai
bun indice de utilizare neta se nregistreaza n rndul hotelurilor de 2 stele, cu pes
te 46% (conform statisticii oficiale). Totusi, n ceea ce priveste gradul de ocupa
re, o s erie de hoteluri de 5 stele din Bucuresti declara valori de pna la 70%. I
ndicele de utilizare neta pentru diferite structuri de cazare, separat pe clasif
icari ale structurilor, respectiv mediu, n anul 2007 (%) Unitati de cazare / Clas
ificari 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea TOTAL Hoteluri 38.2 38 39.8 46.4
46.2 43.2
Vile turistice 20.7 28.5 24.2 26.9 30 27.1 Pensiuni urbane 33.8 21 24.1 21 22.1
22.3 Pensiuni rurale 17.2 24.6 16.1 15.5 16.9 16.3 Sursa: INS Studiu de piata n d
omeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 18
Numar total de turisti n Romnia, n anul 2007 n functie de tipul structurii de cazare
Vile turistice 4% Pensiuni rurale 4% Pensiuni urbane 6% Altele* 11% Hoteluri 75
% * Categoria Altele cuprinde: tabere scolare, campinguri, moteluri, hanuri turi
stic e, hoteluri pentru tineret, hosteluri, bungalouri, cabane turistice, sate d
e vacanta, popasuri turistice, unitati tip casuta si spatii de cazare pe nave; S
ursa: INS Dupa cum arata graficul de mai sus, peste trei sferturi dintre turisti
au fost cazati n hoteluri n timp ce doar 6% si 4% s-au cazat n pensiuni urbane, re
spectiv pensiuni rurale. TENDINTE CARE SE MANIFESTA N TURISMUL DIN ROMNIA Elemente
noi de continut ale produselor turistice Produsele turistice existente pe piata
romneasca s-au diversificat si s-au specializat n baza unei segmentari mai riguro
ase a cererii turistice. Se observa faptul ca, recent, produsele turistice compl
exe se axeaza pe obiective turistice precum Delta Dunarii, zonele montane si sta
tiuni balneo-c limaterice. Pe de o parte au fost realizate produse sub forma uno
r circuite tematice axate p e turismul cultural (istoric arhitectural, etnografi
c si religios) si pe turismul activ (speologie, drumetii montane/peisaj alpin) i
ar pe de alta parte au aparut produse turistice avnd ca punct de plecare concepte
noi pentru turismul din Romnia, precum turismul ecvestru (n cadrul celor cteva pen
siuni cu ast fel de specific deschise n special n zona Transilvaniei sunt oferite
servicii ca lectiile de echit atie si drumetiile calare ce se pot extinde pe o p
erioada de mai multe zile). Se observasi o transformare a statiunilor balneo-cli
materice, unde investitiile sunt ndreptate catre crearea de produse turistice car
e sa corespunda conceptelor moderne de wellness si spa si astfel sa ofere un cad
ru de tratament pasiv (mai putin intensiv dect procedurile specifice statiunilor
balneare din Romnia din perioadele anterioare), avnd dotari situate n segmentul sup
erior al clasificarilor structurilor de cazare.
Un tip de turism care s-a dezvoltat n ultimii ani si care a cunoscut o diversific
are importanta a serviciilor / activitatilor incluse este turismul de aventura.
Astfel, prin inte rmediul companiilor ce ofera astfel de servicii si opereaza s
tructuri / facilitati n functie de tipul de aventura pot fi practicate o serie de
activitati, ntre care cele mai cunoscute sunt bungee jumping, motodeltaplan, z b
or cu balonul, parapanta, scufundari, rafting, windsurfing, speologie, tir, moun
tainbiking. Cu toate acestea, turismul de aventura este accesibil n special clien
tilor corporativi (pentru team-building) si celor p asionati si dispusisa cheltu
iasca bugete importante, adresndu-se mai putin turismului de masa datorita pretur
ilor relativ ridicate. Alte tipuri de produse turistice considerate noi pe piata
romneasca sunt croazierele pe Dunare (prin prisma interesului recent manifestat
de turistii straini). Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport
final Pagina 19
Totusi, lund n considerare stadiul actual de dezvoltare a turismului n Romnia ritmul
de diversificare a produselor turistice este unul redus iar n ceea ce priveste r
olul agentiilor de turism poate fi imputata, n general, lipsa de inovare n crearea
de produse turistice interne, ca urmare a su pracererii generale cu care se con
fruntasi a faptului ca foarte multe agentii de turism s-au specializat, datorita
profitabilitatii superioare, n satisfacerea segmentului outgoing . Evolutia tari
felor din turism Tarifele percepute de catre operatorii de spatii de cazare au c
rescut anual cons tant, drept consecinta a dezechilibrului nregistrat ntre cererea
supradimensionatasi oferta virtual stagn anta (sau usor crescatoare). Pe de alt
a parte, unii din repondentii intervievati motiveaza cresterea tarifelor si prin
intermediul factorilor clasici precum cresterea costurilor salariale, costurilo
r transportului, costurilor energiei etc. Cu toate acestea serviciile prestate n
u au suferit mbunatatiri majore, per ansamb lu. Datorita faptului ca turismul de
week-end nu este nca foarte dezvoltat n Romnia iar operatorii de spatii de cazare a
u ncasari mici n extrasezon (gradul de ocupare din timpul anului este mic), n sezon
ul de iarna n zona muntoasasi cel de vara pe litoral supracererea conduce la cres
terea tarifelor la cazare de cteva ori, fapt ce nu aduce cu sine schimbari esenti
ale privind calitatea serviciilor. Turismul intern practicat de rezidenti este d
efavorizat de aprecierea monedei na tionale deoarece n acest caz turismul extern
devine mai ieftin; n cazul turistilor straini, un curs depreciat al leului conduc
e la ieftinirea produselor turistice romnesti. n 2007, conform FPTR, cresterile pr
ocentuale cele mai mari ale numarului de turis ti straini care au vizitat Romnia
au fost n cazul Bulgariei (+104,9%) Ucrainei (+66,2%) si Austriei ( +43,9%). Cres
teri importante pentru turismul din Romnia ca numar absolut de turisti au fos t i
dentificate n cazul Frantei (+42,5%), Italiei (+43,1%) si Germaniei (+38,2%). Alt
e tari de provenien ta n cazul carora a crescut numarul de turisti n Romnia au fost
Marea Britanie (+31,1%) sau Turcia (+2 9,7%). Canale de distributie a serviciil
or turistice Distributia serviciilor turistice, respectiv ansamblul activitatilo
r menite sa puna
la dispozitia consumatorului produse turistice, ntrebuinteaza mai multe canale pr
ecum agentii de turism, birouri regionale de turism / centre de informare turist
ica, centrale de rezervari, inte rnetul, sau chiar spatiile de cazare propriu-zi
se. n piata romneasca a turismului sunt utilizate preponderent doua canale de dist
ributie si anume agentiile de turism si spatiile de cazare propriu-zise. n prezen
t, internetul con stituie preponderent o sursa de informare asupra produsului tu
ristic iar rezervarile on-line (lund n considerar e doar cele care implicasi plata
on-line a rezervarii) nu depasesc 3 -5% din valoarea totala a rezervarilor, con
form unui reprezentant ANAT. n Romnia exista aproximativ 2.500 de agentii de turis
m din care peste 90% sunt tour-operatori (conform statutului) nsa se pare ca apro
ape jumatate dintre agentii nu au drept principal obiect de activitate intermedi
erea n turism. Principalele 10 15 companii din domeniu (mpreun a cu alte agentii d
e turism controlate / partenere) detin aproximativ 60% din piata (inclusiv vnzari
de bilete de avion si activitati conexe) iar pozitia acestora se consolideaza p
e masura ce piata tinde catre maturitate. n timp ce marile agentii de turism (n fu
nctie de cifra de afaceri) sunt specializat e n vnzarea catre clienti corporativi
(turism de business), agentiile medii si mici sunt specializ ate n vnzarea produse
lor incluse n categoria turismului de masa . Dezvoltarea acestui canal de distrib
utie este usor ncetinita de catre relatiile stabilite ntre agentii de turism si op
eratorii de spatii de cazare. Astfel, conform repondentilor intervie vati, de mu
lte ori comisioanele agentiei sunt foarte ridicate si uneori chiar depasesc rate
le de pr ofit ale operatorilor de cazare, motiv pentru care operatorii de spatii
de cazare prefera n unele cazuri sa nu apeleze la agentii de turism. Studiu de p
iata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 20
Agentiile de turism reprezinta un canal de distributie accesat n special n cazul c
alatoriilor externe ale rezidentilor sau n cazul calatoriilor n Romnia ale strainil
or. Conform reprezentant ilor patronatelor din turism, in cadrul segmentului tur
ism intern serviciile unei agentii de turism sunt solicitate n special de catre t
uristii care doresc sa viziteze litoralul Marii Negre (70% din turismul de pe li
toral se vinde prin agentii, conform unor repondenti avizati). n rndul spatiilor d
e cazare cu capacitati mai restrnse distributia prin vnzarea la u nitatea de cazar
e propriu-zisa este utilizata preponderent ntruct este considerata mai profitabila
si mai sigura. Drept consecinta, pentru a putea acoperi cererea pentru turism ru
ral, spre exemplu, pu tinele agentii implicate pe segment prefera dezvoltarea un
or produse tip circuit sau cu activitati auxiliare / de agrement incluse, n loc s
a cstige din discount-ul acordat de spatiile de cazare (care n turismul rural e mi
c sau nu exista deloc, n unele situatii). Pe de alta parte agentiile de turism re
clama faptul ca de cele mai multe ori turistii nu utilizeaza dect prima data serv
iciile agentiei, iar n cazul n care turistii revin, rezervarea se face direct la p
ensiune (aceasta situatie e determinatasi de relatia care se stabileste de cele
mai multe ori ntre turisti si proprietarii de pensiuni, mai al es n cazul sederilo
r prelungite). Promovarea turismului romnesc Principalele activitati desfasurate
la nivelul autoritatilor n directia promovari i Romniei ca destinatie turistica au
inclus urmatoarele: . n ceea ce priveste brandul Romniei, au fost lansate n ultimi
i ani doua mari campanii: Romnia Simply surprising ( Romnia Pur si simplu surprinz
atoare ), urmata de campania "Romnia, a fabulous spirit" ( Romnia, un spirit fabul
os ) -amndoua nsa au fost campanii controversate, nici una nereusind sa convinga n
ce priveste imaginea si identitatea Romniei. . spoturile de promovare turistica a
Romniei s-au difuzat pe principalele canale pan-europene de televiziune
. s-a participat la importante trguri si burse de turism internationale (peste 50
) -conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Turismului, trgul de turis
m la care R omnia a avut cea mai mare implicare din partea firmelor si/sau asocia
tiilor romnesti a fost ce l de la Berlin (35 de reprezentari din Romnia), urmat de
cele de la Budapesta, Frankfurt, Viena, Milano si Madrid; standurile de la trgur
ile din Berlin si din Londra au fost cele mai mari (600, respectiv 270 mp), urma
te de cel de la Viena. . pentru promovarea pe pietele externe s-au organizat eve
nimente speciale n straina tate, cum ar fi seri romnesti, zile ale Romniei si mini-
festivaluri de traditii si artizanat . pe plan intern, au fost organizate diferi
te trguri de turism (Trgul National de Tu rism, Trgul Rustica Romnia septembrie 2006
, Trgul National de Turism de Turism Rural din Romnia Rural de la Albac 2005, etc.
)
Principalele activitati desfasurate la nivelul autoritatilor n directia promovari
i Romniei ca destinatie turistica in viitor vor include urmatoarele: . realizare
a unei serii de materiale de promovare n principalele limbi de circulati e intern
ationala -spoturi TV, reclame outdoor, internet, reclame n presa scrisa, att la ni
vel natio nal ct si international . 7,1 milioane de euro pna n 2013 alocare bugetar
a destinata reclamelor . Romnia are birouri de promovare si informare turistica n
15 tari (prea putine, dupa opinia generala a repondentilor) Comportamentul consu
matorilor de turism Numarul anual al turistilor n Romnia cazati n structuri de prim
ire turistica a crescut ntr-un ritm moderat, n jur de 10-15% pe an n ultimii ani, a
jungnd n anul 2007 la aproape 7 milio ane turisti. Studiu de piata n domeniul turis
mului n judetul Alba Pagina 21 Raport final
Evolutia numarului de turisti cazati n structuri de primire turistica din Romnia,
pe rezidenta, ntre anii 2004 si 2007 8,000,000 7,000,000 6,000,000 5,000,000 4,00
0,000 3,000,000 2,000,000 1,000,000 0 4,279,023 1,359,494 5,638,517 4,375,185 1,
429,911 5,805,096 4,836,196 1,379,832 6,216,028 5,420,968 1,550,957 6,971,925 20
04 2005 2006 2007 Romni Straini Total Sursa: INS Mai mult de 3 sferturi din turis
tii n Romnia s-au cazat n hoteluri, situatie care a fost relativ constanta ntre 2004
si 2007. Pensiunile urbane au fost pe locul doi n topul unitatilor de ca zare a
turistilor si sunt urmate de moteluri si vile turistice. Se observa, de asemenea
, ca turistii au optat din ce n ce mai mult pentru hoteluri pentru tineret (youth
hostels). Peste 77% din turistii n Romnia n 2007 au fost rezidenti. Cei mai multi
turisti au vizitat Bucurestiul si orasele resedinta de jude. (aceasi situatie si
n cazul segmentelor de turisti straini, analizat individual). n 2007, cele mai mu
lte calatorii ale romnilor au vizat zona montana, urmata de litoral si statiunile
balneo-climaterice. n lunile iulie, august si decembrie ale anului 2007 (n aceast
a
ordine), au fost nregistrate cele mai multe calatorii pentru vacante si afaceri a
le romnilor. n 2007 s-a nregistrat o usoara scadere a ponderii calatoriilor n scop d
e afaceri din numarul total al calatoriil or realizate de romni. n Romnia n anul 200
6, cei mai multi turisti au avut drept destinatie Bucuresti si o raseleresedinta
de judet, respectiv statiunile balneare (29% dintre turisti fiecare categorie d
e destinatii). n proportie de 20% si 11% destinatiile turistilor au fost litoralu
l respectiv stat iunile montane. Desia nregistrat cele mai puternice ritmuri de c
restere n ultimii ani, Delta Dunarii nu a atras dect 1% dintre turistii n Romnia, n a
nul 2006 (totusi, trebuie avut n vedere ca numarul de vizitatori este limitat si
de capacitatile de cazare reduse n Delta). Numar total de turisti n anul 2006 defa
lcat dupadestinatia turisticaLitoral 20% Statiuni balneare 29% Bucuresti si oras
e resedintade judet29% Statiuni montane 11% Delta Dunarii 1% Alte localitati 10%
Sursa: INS Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba
Raport final Pagina 22
n Bucuresti si orasele resedinta de jude. turistii au petrecut n medie mai putine
zile dect media generala (n 2007 turistii au petrecut n regiunea Bucuresti n medie 2
zile), ceea ce sustine faptul ca n aceste zone turismul de business este mai imp
ortant dect alte tipuri de turism ( de mentionat este estimarea unor reprezentant
i ai patronatelor din turism, conform careia circa 85 % dintre turistii din Bucu
resti sunt sositi n interes de afaceri). n 2007, cel mai ndelungat sejur, n medi e,
l-au avut turistii n statiunile balneo-climaterice (7,3 zile), urmat de durata me
die a seju rului petrecut la Marea Neagra (5,1 zile). Turistii care au nnoptat n z
ona muntoasa au stat n medie 2,2 zile iar n Delta Dunarii 2 zile (n cazul acestor d
estinatii este bine reprezentat si turismul de w eekend). Cei mai multi dintre t
uristi au ales sa se cazeze la unitatile de 2 stele, n conditiile n care oferta de
cazare din 2007 arata ca mai mult de jumatate din unitatile de cazare turistica
din Romnia erau de 2 stele. Numarul mediu de zile petrecute n unitatile de cazare
turistica de 2 stele a fost cel mai mare dintre duratele medii de sedere pentru
diverse categorii de confort ale unitatilor de c azare (aproape 3 zile n semestr
ul I din 2007). Mai mult de jumatate din calatoriile interne ale clientilor agen
tiilor de turism au durat ntre 1 si 3 zile. Analiznd activitatea turistica a romnil
or desfasurata prin intermediul agentiilor de turism, se observa n ultimii ani o
crestere a numarului celor care au ales o destinatie externa, car e s-a mentinut
de la an la an (n jur de 30%). n schimb, numarul rezidentilor ce au ales destinat
ii interne a scazut n 2005 fata de 2004 iar cresterea din 2006 nu a adus numarul
romnilor care au practicat turis m intern la nivelul din 2004. Romnii care au plec
at n strainatate n 2007 au ales ca destinatie n proportie de pest e 93% Europa (pes
te 82 % tarile membre UE). Romnii prefera destinatiille Grecia, Italia, Turcia, S
pania si Bulgaria ordinea indica situatia numarului de turisti pentru aceste des
tinatii descrescator (analiza se refera la turistii care au plecat prin intermed
iul agentiilor de turism). Destinatia Turci a a prezentat o crestere substantial
a
a numarului de turisti romni n 2007, iar reprezentantii agentiilor de turism sunt
de parere ca recenta crestere a cererii pentru Turcia, de 20-25%, se va mentine
si pentru 200 8. O tara relativ noua n topul destinatiilor turistilor romni este T
unisia. O importanta majora pentru numarul de calatorii turistice catre Italia o
au romnii care si viziteaza rudele si prietenii ce lucreaza n aceasta tara (peste
75% dintre turistii romni n Italia fac parte din acest segment de turism); fenomen
ul este comun si situatiei turismului catre Spania (dar la scara mai mica). n 200
7, 2 treimi din turistii care au calatorit n Romnia prin intermediul agentiilo r d
e turism (aproximativ 1,3 milioane turisti), au ales un produs turistic de minim
4 zile ( durata medie a sederii fiind de 10 zile). Aproximativ 30% din clientii
agentiilor de turism au ales zon a litorala ca destinatie pentru vacanta lor, 2
5% o statiune balnearasi 20% o destinatie din zo nele montane. 27% dintre strain
ii care au vizitat Romnia prin intermediul unei agentii de turis m au ales sa se
cazeze ntr-un oras dintr-o zona montana. Urmeaza, ca preferinta, croazierele fluv
iale (23%). Strainii care au apelat la serviciile unei agentii de turism si care
au petrecut mai mult de 4 zile n Romnia au stat n medie cu aproape 2 zile mai puti
n dect romnii n vacantele lor. n ultimii ani, tot mai multi romni prefera sa si organ
zeze singuri vacantele, nu prin intermediul agentiilor de turism, mai ales cnd al
eg destinatii interne. Numarul turistilor straini n Romnia a crescut constant n ult
imii ani, dar a scazut n 2006 din cauza conditiilor meteo nefavorabile practicari
i turismului. n 2006, Romnia a primit apr oximativ 1,4 milioane de turisti straini
, numar care a crescut la aproape 1,6 milioane n 2007. S-a obse rvat n ultimii 2-3
ani o crestere de 5-10% a numarului de turisti straini veniti prin intermediul
agentii lor de turism din tara, afiliate ANAT. Studiu de piata n domeniul turismu
lui n judetul Alba Raport final Pagina 23
Chiar daca numarul de turisti straini n Romnia a crescut n 2007, valoarea cheltuiel
ilor lor n Romnia pe timpul celor 3 luni de vara a fost mai mica dect cea din perio
ada similara a anului precedent. Acest lucru indica capacitatea insuficienta a t
urismului de vacanta din Romnia de impulsionare a cheltuielilor turistilor strain
i. Conform estimarilor unui repondent intervievat (din sfera patronatelor din tu
ris m), n jur de 15% din rezervarile romnilor au la baza platforme on-line. De fap
t doar 3-4% platesc serv iciile prin intermediul cardului bancar, n restul cazuri
lor fiind vorba de realizarea primului contact pr in internet (cererea de rezerv
are si nu rezervarea propriu-zisa). Expertii considera ca din ce n ce mai mult ro
mnii vor folosi metoda rezervarii on-line, dar deocamdata decalajul fata de taril
e dezvoltate es te si va ramane inca mult timp enorm (n SUA se estimeaza ca circa
50% rezervari se fac on-line, cu plata prin intermediul cardului bancar) . n cee
a ce priveste comportamentul de consum al turistilor romni, unii reprezentant i a
i asociatiilor din turismul romnesc cred ca n viitor romnul va alege sa petreaca un
concediu mare n strainatate si unu-doua concedii mai mici n tara -turism de weeke
nd (sau weekend prelungit ), tip de turism care se dezvolta din ce n ce mai mult.
n plan motivational, romnii si strainii au un comportament di ferit: romnii cauta n
general liniste ntr-un mediu natural n concediu. Strainii vin pentru experienta,
observndu-se ca strainii aprecieaza foarte mult traditiile si modul de viata aute
ntic ancestral al romnilor. n 2007, destinatia de vacanta a aproximativ 78% dintre
romni a fost Romnia. Procentul celor care si-au petrecut vacantele n strainatate e
ste direct proportional cu educatia si in vers proportional cu vrsta. Turistii ro
mni care aleg o destinatie externa ncep din ce mai mult sa si faca rezervari din ti
mp iar aproape jumatate au optat sa si rezerve locurile prin intermediul agentiil
or de turism. n general, criteriile decisive atunci cnd se fac planuri de concediu
sunt: pretul v
acantei, destinatia, perioada din an si durata sejurului. Conform unui studiu re
cent realizat de catre ISRA Center (1.098 repondenti, vars ta: 20-60 de ani, med
iul urban), se pare ca aproximativ 70% din romni si programeaza concediul n functie
de recomandarile prietenilor sau ale rudelor. Alte surse de informare sunt inte
rnet ul, agentiile de turism sau posturile de televiziune. Turistii strainii pra
ctica cel mai mult turismul de business si evenimente (60-70%, dupa estimarile r
eprezentantilor ANAT). Procentul strainilor din numarul total al turistilor grem
ent este cel mai ridicat n zona Delta Dunarii.
de a
Perceptia strainilor asupra tarifelor la cazare din Romnia este ca sunt medii, si
ca pentru celelalte servicii (restaurante, organizari de evenimente etc.) pretur
ile sunt mici, compa rativ cu cele din Europa. n plan regional, turistii straini
au sosit n 2005 si 2006 majoritar n Bucuresti si Ilfov, pe locul doi situndu-se zon
a centru urmata de zonele de nord-est si cea de vest. Strainii au ales cel mai d
es cazarea n unitatile cu un grad de confort ridicat. Si ca numar de sosiri, si c
a n umar de nnoptari n structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, Eu
ropa este de departe continentul din care au venit cei mai multi turisti straini
n Romnia (peste 94% n 2007). 62% din strainii c are au vizitat Romnia n 2007 au veni
t din tari membre UE. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport
final Pagina 24
Numar de turisti straini n Romnia n anul 2007 dupatara de provenienta(primele 10 ta
ri) Ungaria 6% Israel 5% Marea Britanie 6% Austria 5% Alte tari 29% Spania 4% Ge
rmania 15% Italia 13% Franta 8% S.U.A. 6% Olanda 3% Sursa:INS Cei mai multi turi
sti straini care viziteaza Romnia sunt germani, urmati de turistii din Italia si
cei din Franta. Importanta Germaniei ca principalatara de provenienta a turistil
or straini n Romnia a fost recunoscuta de MIMMCT n 2008 (in urma semnalelor primite
de la Trgul de turism de la Berlin di n 2007). n Masterplanul pentru Dezvoltarea
Turismului 2007-2013, cheltuielile estimate ale turistilor straini din structuri
le de cazare nregistrate n anul 2005 au fost de aproape 900 milioane de e uro si s
e asteapta dublarea acestei valori pna n 2011, si cresterea de aproape 9 ori pna n 2
026. Tip de vizitator Cheltuiala medie zilnica pentru turisti cazati n 2005 (EUR)
unitati de cazare nregistrate Internationali Afaceri 350 Internationali Vacanta
230 Internationali VFR (vizitarea prietenilor si rudelor) 85 Vizitatori interni
55 Sursa: Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului 2007-2013 Conform estimaril
or din Masterplan, cheltuiala medie zilnica a vizitatorilor internationali din s
tructurile de cazare nregistrate n Romnia va ajunge de la peste 270 EUR n 2011 la 30
0 EUR n 2021 . Cheltuielile vizitatorilor interni din structurile de cazare nregis
trate se estim
eaza ca vor ajunge la 60 EUR n medie pe zi n 2011 si vor pastra acest trend de cre
stere usoara pna n 2026, cnd va ajunge la 75 EUR pe zi. Totusi, date recente ale IN
S indica o suma de aproape 74 EUR (258 RON) cheltuita n medie pe zi de turistii r
omni n semestrul I 2007, ceea ce sugereaza ca estimarile din Masterplan pot fi con
siderate usor pesimiste. n plan socio-psihografic, o abordare interesanta mparte t
uristii straini n 3 mari categorii: 1. tinerii cu posibilitati financiare ridicat
e, pentru care Bucurestiul si maril e orase sunt atractii prin posibilitatile de
divertisment 2. turistii care prefera circuitele pentru experienta culturala 3.
oamenii de afaceri. Studiu de piata Raport final Pagina 25 n domeniul turismului
n judetul Alba
Factori de influenta ai turismului romnesc Cadrul natural. Romnia dispune de o var
ietate de forme de relief si de numeroase atractii turistice unice sau de import
anta deosebita. Cadrul natural constituie un avantaj semnificativ n dezvoltarea t
urismului prin numeroasele atractii turistice precum: Muntii Carpati, Delta Dun
arii (parte a patrimoniul mondial UNESCO) si litoralul Marii Negre, lacuri glaci
are, 1/3 din izvoarele min erale si termale ale Europei, aproximativ 35.000 de s
pecii de animale (din care 1/3 din populatia eur opeana de carnivore mari cu exc
eptia Rusiei), 60% din populatia de cormoran pitic a lumii si aproxim ativ 4.000
de specii de plante. n plus parcurile si rezervatiile naturale nsumeaza 7% din su
prafata tarii si nglobeaza o mare varietate de tipuri de ecosisteme. Mai mult, Ro
mnia beneficiaza de un climat temperat continental ceea ce o transforma, virtual,
n destinatie turistica pe tot parcursul anului. Pe de alta parte, conservarea ca
drului natural ramne o problema deosebit de importanta ce afecteaza ritmul de dez
voltare a turismului n Romnia. Impunerea legislativa laxa n ceea ce priveste poluar
ea industriala sau casnica (datorata lipsei de investitii n echipamente / infrast
ructura necesare) reprezinta un risc real pentru turism n majoritatea zonelor de
interes turistic din Romnia. T otodata, defrisarile masive, necontrolate si / sau
ilegale n unele parti ale tarii conduc la distrugerea mediului nconjurator afectnd
n mod direct cea mai importanta resursa turistica din prezent, cadrul natural. M
ulticulturalism. Situata la confluenta mai multor sfere de influenta culturala,
Romnia poate fi grupata n patru mari zone istorice (Transilvania, Tara Romneasca, M
oldova si Dobrogea) la rndul lor cu subzone, fiecare avnd particularitatiile sale.
nca o data diversitatea (de aceasta data culturala) este cea care confera numero
ase oportunitati pentru dezvoltarea turismului. Cele 6 obiective / areale
din cadrul patrimoniul mondial UNESCO (manastirile din nordul Moldovei, biserici
le fortificate din Transilvania, bisericile din lemn din Maramures,manastirea H
orezu, fortaretele d acice din Muntii Orastiei, centrul istoric al Sighisoarei),
se adauga edificiilor arhitecturale impresionante -orasele Alba Iulia, Sibiu, B
rasov etc. -, dar si diferitelor asezari rurale n care vechi tradi tii precum ola
ritul sau prelucrarea lemnului se mai practica nca (de ex.: Corund, Horezu, Sasci
ori, Patrahaitesti, Viseu de Sus etc.). Patrimoniul cultural se confrunta cu ins
uficienta fondurilor astfel nct numeroase cladiri si monumente istorice se afla n s
tare avansata de degradare, legislatia n domeniul urbanismului este deficitara, c
eea ce conduce la compromiterea treptata a aspectului general al asezarilor urba
ne sau rurale, de altfel compromis si prin prin constructia unor edificii atipic
e (ex.: situatie v izibila deja, de exemplu, n unele zone turistice montane rural
e). Produsele turistice. n ciuda faptului ca, n general, pretul total al unei vizi
te t uristice se poate ridica peste nivelul serviciilor oferite, Romnia ramne o de
stinatie ce ofera preturi scazute. Acest fapt poate fi considerat drept un avant
aj competitiv n concurenta cu alte destinatii. Pe de alta parte, nu numai ca serv
iciile nu compenseaza pretul, dar acestea nu sunt suficient de diversificate, ex
ista putini ghizi, iar excursii optionale exista rar sau se organizeaza numai pe
ntru grupuri mari. Desi n ultima perioada sau nregistrat progrese n introducerea de
noi produse turistice specializate, nca nu se acopera toate tipurile de turism p
racticabile n Romnia. Crearea unor noi produse alaturi de mbuna tatirea serviciilor
este esentiala n dezvoltarea turismului. Infrastructura. Acest factor de influen
ta se refera la infrastructura de transport, infrastructura de comunicatii si ut
ilitati si infrastructura turistica. Infrastructura de transpor t, desi extinsas
i prezenta n toate formele (aeriana, rutiera, feroviarasi fluvio-maritima) se con
frunta cu lipsa investitiilor si implementarii coerente a programelor de dezvolt
are. Astfel, dintre cele 17 aeroporturi, 11 sunt considerate internationale, dar
doar doua depasesc un trafic
anual de calatori de peste 1 million. Multe aeroporturi sunt slab dotate iar num
arul de curse interne este restrns. Reteaua rutiera este tinta mai multor progra
me guvernamentale ce vizeaza mbunatatirea calitatii carosabilului si / sau extind
erea capacitatii rutelor celor mai tranzitate. n pre zent exista doar 2 autostraz
i (dintre care una nca n stadiul de finalizare) acoperind o distanta totala finala
de 338 km Pitesti Bucuresti si Bucuresti Constanta (n prezent terminatasi operat
ionala doar pna la Cernavoda). Avnd n vedere faptul ca foarte multi turisti foloses
c autoturismul pentru calatoriile Studiu de piata n domeniul turismului n judetul
Alba Raport final Pagina 26
turistice (att n segmentul celor romni ct si al celor straini), ntruct distantele pot
fi acoperite relativ facil n acest mod, este imperios necesara crearea unor condi
tii care sa faciliteze circulatia turistului. Mai mult, putine orase sunt prevaz
ute cu sosele de centura iar problema traficului aglomerat devine cu att mai preg
nanta n cazul oraselor turistice. Reteaua de cai ferate este foarte extinsa n Romni
a (fiind a patra ca marime din Europa) si reprezinta una din principalele modali
tati de transport intern. Cu toate acestea garnituril e feroviare sunt nvechite,
durata calatoriei ridicata iar pretul calatoriei cu trenul poate atinge sau depa
si n prezent pretul calatoriei cu autoturismul (pe persoana). Transportul fluvio-
maritim se realizeaza ndeosebi n scopuri comerciale, n special pe Dunare, iar rurile
interne nu sunt navigabile, conform datelor identificate n cercetare. Daca infra
structura de comunicatii acopera aproape ntreg teritoriul Romniei, nu acelasi lucr
u se poate spune despre infrastructura de utilitati, cu exceptia energiei electr
ice. Desi n expansiune, retelele de distributie a gazului metan, a apei si retele
le de canalizare nu aco pera multe dintre zonele turistice si deci reprezinta n u
nele cazuri un impediment n dezvoltarea turismului att din perspectiva investitori
lor care trebuie sa mobilezeze sume mai mari pentru alte solutii tehnice dar si
din perspectiva poluarii -n cazul lipsei canalizarii, dar si datorita deseurilor
solide ( ex.: statiunile montane mai greu accesibile se confrunta cu astfel de p
robleme). Infrastructura turistica este deficitara nu doar la capitolul calitate
a si capacitatea unitatilor de cazare dar si n ceea ce priveste capitolul signali
stica turistica dar si al dotarilor obiectivelor turistice. n plus, centrele de i
nformare sunt insuficiente si dispuse ineficient. Personalul. Sectorul turismulu
i se confrunta cu o criza de personal calificat ce are la baza mai multi factori
precum: lipsa centrelor de educatie n industria ospitalitatii, salarii sc azute
fata de media tarii dar si costurile ridicate pentru calificarea personalului. D
e cele mai multe ori personalul experimentat din turism prefera o cariera
n afara granitelor Romniei, n tari n care n sectorul turismului nivelul salarial este
mult mai ridicat. Criza de personal este prezenta nsa nu numai la nivelul presta
rii serviciilor efective dar sia managementului din domeniu ceea ce contribuie a
stfel nu numai la lipsa serviciil or turistice de calitate n unele cazuri, dar si
la o preocupare redusa pentru diversificarea acestora. Totusi, recent a fost im
plementat n Romnia un curs de pregatire n turism n cadrul Institutului IRECSON, pr i
ntr-un parteneriat ntre acesta si Scoala Hoteliera de la Lausanne. Administratia
centralasi locala. Principala responsabilitate a administratiei ce ntrale si loc
ale este aceea de a crea un cadru legislativ propice dezvoltarii turismului. Una
dintre c ele mai importante prghii prin care se poate actiona eficient asupra si
tuatiei actuale a turismului este nivelul fiscalitatii att n domeniul taxelor dire
cte (impozit pe profit, impozite locale pe terenuri si cladiri, scutiri de la pl
ata impozitelor), ct si a celor indirecte precum taxa pe valoare adaugata. n pre z
ent, nu exista astfel de tipuri de facilitati semnificative acordate investitori
lor n turism. Exista nsasi alte modalitati nefiscale prin care administratia centr
ala sau locala poate sustine dezvoltarea turismului, cum ar fi concesionarea ter
enurilor sau extinderea retelelor de infrastructura pna la locul investitiei. Ast
fel de masuri sunt utilizate n special de catre administratii la nivel judetean s
i local . De asemenea programele de sustinere a turismului initiate de catre adm
inistratia centralasi locala au vizat pna n prezent strict promovarea turistica, c
are, n lipsa unui sprijin real care sa permita combaterea actualelor lipsuri ale
ofertei de produse turistice, nu au avut o fin alitate clara cu att mai mult cu ct
canalele de promovare utilizate nu au fost ntotdeauna cele mai potrivit e. Astfe
l, nu exista nca o imagine clarasi o identitate bine conturata din punct de veder
e turistic a Romniei n strainatate. Desi cadrul legislativ este functional, implem
entarea normelor este deficitara. n plus, cooperarea ntre administratia centralasi
cea locala, dar si a ambelor tipuri de structuri cu sec torul privat este limit
ata, fapt ce conduce la elaborarea unor acte legislative care nu corespund ntotde
auna obiectivelor majore de dezvoltare turistica.
Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba
Raport final Pagina 27
Administratia centralasi cea locala sunt responsabile n plus si cu elaborarea uno
r studii care sa conduca la constientizarea oportunitatilor din turism de catre
investitori privati. PROIECTE SI INVESTITII PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI N ROMNIA
Proiecte ale administatiei publice centrale si locale Directiile majore de acti
une ale aparatului de stat n privinta sustinerii dezvolt arii turismului sunt: .
Adoptarea unei viziuni strategice pe termen mediu si lung cu privire la dezvolta
rea turismului romnesc . Promovarea turismului intern (programe sociale, atrager
ea turistilor romni catre destinatii romnesti) . Consolidarea unor produse turisti
ce bazate pe simbolurile romnesti n materie de at ractii turistice (Muntii Carpati
, fluviul Dunarea si Delta Dunarii, podgorii de traditi e etc.), cu atentie deos
ebitasi asupra conservarii mediului natural n cadrul acestei directii se obse rva
o predilectie pentru proiecte viznd turismul sporturilor de iarna . Cresterea ca
litatii globale a produselor turistice (la diverse niveluri e, securitate, servi
cii auxiliare)
informar
. Organizarea unor evenimente majore . Adoptarea unor modele de colaborare regio
nala Tabelul de mai jos surprinde cteva din principalele actiuni / proiecte desfa
surat e sau preconizate: Directie Actiune Strategie Pentru a sustine dezvoltarea
turismului din Romnia, Guvernul Romniei a comisionat Organizatia Mondiala a Turis
mului (UNWTO) sa realizeze un Master Plan al dezvoltarii turismului Turism inter
n Programe cu caracter social: Litoralul pentru toti , 1 Mai la mare , O saptamna
de refacere n statiunile balneare sau Vacanta la tara Simboluri si mediu Program
ul national de dezvoltare a turismului montan Superschi n Carpati (redenumit Focu
s schi Romnia ) care vizeaza
dezvoltarea si modernizarea statiunilor turistice montane pentru practicarea spo
rturilor de iarna Croaziere pe Dunare ce vizeaza mbunatatirea infrastructurii si
amenajarii urbanistice n porturile dunarene n care acosteaza vase cu turisti strai
ni si introducerea n program a noi porturi, respectiv identificarea atractiilor t
uristice din localitatile port uare si din vecinatatea acestora (muzee, biserici
, manastiri, parcuri si rezervatii naturale ) si amenajarea de spatii comerciale
pentru vnzarea de produse de artizanat (si alte b unuri cu specific local sau na
tional) Romnia -Tara Vinurilor sprijinirea dezvoltarii de produse turistice cu sp
ecific oenologic, care sa fructifice potentialul considerabil al segmentului, de
terminat de traditia n cultivarea vitei de vie si producerii vinului n podgorii re
numite din Romnia Programul Steagul Albastru -Blue Flag care vizeaza dezvoltarea
turismului de litoral si protectia mediului natural n zonele respective n desfasur
are mai sunt programele de dezvoltare a statiunilor turistice balneocli materice
, a infrastructurii turistice n zona montana nalta, a turismului cultural si de de
zvoltare echilibrata si integrata a zonei turistice din Delta Dunarii si a stati
unilor de pe litoralul Marii Negre. Borsa (Maramures) -finalizarea proiectului L
una Ses-Borsa ce presupune deschider ea a doua statiuni montane de ski Piatra Ne
am. va avea n curnd propria prtie de schi pe masivul Cozla, n urma unei investitii d
e circa 10 milioane euro (traseele pentru telegondola si tele-schi vor porni chi
ar din oras) Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 28 Raport
final
Directie Actiune Calitate Programul national
Salvamont
-asigurarea securitatii turistilor n munti si salvarea
turistilor n caz de nevoie Programul Infoturism (vizeaza dezvoltarea de centre de
informare turistica) Programul de crestere a calitatii serviciilor turistice ho
teliere Marca Q Evenimente Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 a fost cel ma
i renumit proiect care s-a desfasurat n 2007; conform administratiei publice loca
le, acesta a adus circa 200 milioane de euro ncasari din turism, cea mai mare par
te de la un numar de aproximativ 250. 000 de vizitatori straini (din 600.000 tur
isti n total), sositi n primele 9 luni ale anul ui 2007 Candidatura pentru gazduir
ea Festivalului Olimpic al Tineretului European din 20 13 Colaborare regionala P
roiectul AREAL -Medias alaturi Dumbraveni, Rupea, Agnita si Copsa Mica (sate din
jurul Mediasului) au agreat, ntr-un protocol de colaborare, sa puna n valoare bog
atiile istorice si culturale si sa acceseze fonduri puse la dispozitie de catre
Uniunea Europeana pentru a promova turismul local; Asociatia Intercomunitara mem
brii sunt consiliile locale de Dezvoltare Alba Iulia (AIDA) din Alba Iulia, Teiu
s, Vintu de Jos, Sntimbru, Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Crica u si Consiliul Jude
tean Alba iar obiectivele majore ale organizatiei vizeaza dezvoltarea economica
si sociala la nivel regional si subregional n baza unor actiuni durabile, de cali
tate, sustenabile financiar, uman si institutional proiectele dezvoltate de AIDA
pot sustine sub multe aspecte cresterea turismului n zona Statiunile Sinaia, Bus
teni, Azuga, Predeal, Bran si Rsnov au nfiintat Microregiune a Turistica Muntii Bu
cegi, prin care vor sa deruleze n comun proiecte de anvergura (pornind de la dori
nta de a gazdui Festivalul Olimpic al Tineretului European) Investitii n infrastr
uctura turistica (spatii de cazare) Dezvoltarea rapida a segmentelor de hoteluri
si pensiuni poate fi pusa pe baza initiativei private n domeniu, investitiile n s
patii de cazare capatnd n ultimii ani o anvergura
fara precedent la nivelul Romniei, pe fondul cresterilor record nregistrate de sec
torul constructiilor per a nsamblu. n prezent capacitatea turistica a Romniei expr
imata n numar de locuri de cazare pe cap de locuitor este de 1,3%, n timp ce proce
ntul pentru o tara n care turismul ar putea fi un accelerator al economiei nation
ale, ar trebui sa atinga un minim de 6% (se poate ca acest potential sa mentina
ridicat interesul investitorilor n unitati de cazare de mari si medii dimensiuni
-hoteluri). Deci, se poate lua n calcul o continuare pe termen cel putin mediu a
evolutiei ascendente n ceea ce priveste constructia si reamenajarea de spatii de
cazare la nivel national. Apetitul investitorilor pentru investitii n hoteluri de
diverse categorii si pent ru diferite segmente turistice reiese din urmatoarele
informatii recente despre miscari relevante pentru tema a bordata: . Rin Grand
Hotel (4 stele, p n Bucuresti s-a deschis cel mai mare hotel din Europa este 1.50
0 de camere) . Si-au facut intrarea pe piata din Romnia lanturi internationale ho
teliere, ca Int erContinental, Golden Tullip, Hilton, Marriot, Accor, Howard Joh
nson sau BestWestern prin afili erea la grup a unor hoteluri existente (actiune
insotita de multe ori de renovari / extinderi) ori prin constructii proprii (pri
ntre retelele hoteliere internationale care intentioneaza sa intre pe piata romne
asca se numara Kempinsky, Hyatt, Four Seasons, Sheraton sau Carlson Hotels World
wide) . Vor fi dezvoltate numeroase proiecte (dintre care unele ce vor mobiliza
fonduri uriase) ce vizeaza crearea de statiuni turistice / resorts poate cel mai
interesant este Carpathia iliarde de euro investitie preconizata, la poalele Mu
ntilor Ciucas -aici se va ridica o statiune de lux care va cuprinde de la hotelu
ri, prtii de schi si terenuri de golf si facilitati pentru e chitatie, la vile, p
iscine, sali de conferinte si restaurante); alte astfel de noi statiuni sunt anu
ntate n z onele Mija (Dmbovita), Toboliu si Girisu de Cris (Bihor) si Giurgiu (pro
iectul Poiana Soarelui) -totusi trebuie tinut cont ca nu exista nca semnale clare
ca
(2 m
toate aceste proiecte anuntate se vor si concretiza. Studiu de piata n domeniul t
urismului n judetul Alba Raport final Pagina 29
. Chiar si n turismul balnear s-au facut sau sunt n derulare unele proiecte precum
: complex hotelier de 4 stele n Geoagiu Bai sau programele de investitii de peste
20 de mil ioane de euro de la "Baile Felix". Si n ceea ce priveste numarul de pe
nsiuni ultimii 5 ani au adus cresteri importan te, avnd la baza n special eforturi
le investitionale ale ntreprinzatorilor mici si medii din spatiul rural din zonel
e de munte, ce au gasit un sprijin si n accesul la fondurile europene nerambursab
ile dedicate dezvoltarii rurale. Polii turismului rural din Romnia nregistreaza de
laanlaanunnumar de pensiuni cu cel putin 20 25% mai mare, astfel n prezent existn
d n Romnia aproximativ 10.000 de astfel de spatii d e cazare (conform unor opinii
formulate recent de catre reprezentantii unor asociatii din turismul romnesc, car
e includ att pensiuni nregistrate, fie clasificate sau nu, ct si nenregistrate). n ge
neral, majoritatea noilor unitati de cazare si a proiectelor n desfasurare viz ea
za un grad de confort de minim 3 stele, cele mai multe fiind dotate si cu sali d
e conferinte ( necesare pentru intrarea n circuitul turismului de business si eve
nimente). O alta particularitate este ca investitorii arata un interes din ce n c
e mai mare pentru dezvoltarea de concepte noi, gen complexuri turistice , boutiq
ue hotels (hoteluri de dimensiuni re duse, intime, n special n zonele centrale vec
hi ale oraselor mari) sau cluburi all-inclusive . Studiu de piata n domeniul turi
smului n judetul Alba Pagina 30 Raport final
4. CONTEXTUL GENERAL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI N JUDETUL ALBA SPECIFICUL CADRULU
I NATURAL SI ATRACTII ANTROPICE Judetul Alba este dispus pe 3 mari unitati de re
lief: Muntii Apuseni n partea nor d-vestica, Muntii Sureanu n zona de sud si Podis
ul Trnavelor n nord-est. Bazinul rului Mures este reprezentat n jude. preponderent d
e catre Podisul Trnavelor (considernd aportul afluentilor), rul trave rsnd judetul p
e directia NE -SV, delimitnd totodatasi cele doua mari grupe de munti. Peste 1/3
din suprafata judetului este mpadurita, muntii detinnd peste jumatate din suprafat
a. n judetul Alba se regasesc o serie de lacuri naturale (n special n zona Muntilor
Apuseni, de exemplu lacul Ighiu) dar si antropice de baraj -lacul Oasa, ce se e
xtinde pe o suprafata de 447 de hectare. Muntii Apuseni se individualizeaza prin
varietatea geomorfologicasi unicitatea atractiilor, n special n ceea ce priveste
relieful carstic. Judetul Alba, prin Ocolul Silvic, are n admini strare o parte a
Muntilor Apuseni si respectiv 28% din suprafata Parcului Natural Apuseni (al ci
ncelea par c natural ca suprafata din Romnia), alaturi de judetele Bihor si Cluj
ce administreaza 32% si respectiv 40% din suprafata parcului. De asemenea, n cadr
ul Parcului Natural Apuseni, pe teritoriul judetului Alba se aflasi cel mai nalt
vrf din Muntii Apuseni si anume Curcubata Mare (1.849 m). Totodata, Munti i Apuse
ni reprezinta un spatiu etnografic deosebit prin obiceiurile, traditiile si mest
esugurile popu lare specifice pastrate n regiune, influentate si de faptul ca ace
sta zona montana rurala are o densitate a populatiei mai ridicata comparativ cu
alte regiuni turistice similare -ceea ce confera n plus unicitate, datorita speci
ficului ocupatiilor locuitorilor si peisajului, dar si posibilitati sporite pent
ru crestere a turismului (densitatea locuitorilor este n acelasi timp si un vecto
r al dezvoltarii infrastr ucturii turistice). Podisul Trnavelor (inclusiv defileu
l Muresului) este preponderent un spatiu al at ractiilor antropice, n special al
celor de tip cultural, fiind o zona cu numeroase asezari istorice si edificii ar
hitecturale deosebite. Totodata, este o zona cu traditie n cultivarea vitei de vi
e, fiind recunoscuta n acest sens podgoria Jidvei. Muntii Sureanu reprezinta una
dintre cele mai putin exploatate zone din punct de vedere turistic.
Aceasta regiune montana este per ansamblu semnificativ mai nalta (altitudinea max
ima pe teritoriul judetului este de 2.130m Vrful lui Patru) si mai compacta dect c
ea a Muntilor Apuseni, principalele cursuri de apa fiind Sebesul si Cugirul. Val
ea Sebesului reprezinta nu numai o atractie turistica prin prisma turismului act
iv dar si din perspectiva turismului etnografic, datorita asezarilor rurale unde
se mai practica nca o serie de activitati traditionale (tesutul, prelucrarea lem
nului, pictura). Atractii antropice. Atractiile antropice se concentreaza n speci
al n zona centralasi nord-estica a judetului si reprezinta n general edificii reli
gioase, situri arheologice, cetati, fortificatii sau caste le medievale. n mod de
osebit Alba Iulia poseda o infrastructura buna destinata vizitarii obiectivelor
turistice ale orasului (de ex. cetatea Alba Carolina) si este recunoscuta pentru
valoarea culturala a edificiilor / vestigiilor ntlnite n oras. Alte obiective turi
stice antropice deoseb ite includ Biserica fortificata Clnic (monument UNESCO), m
anastirea Rmet, Cetatea Aiudului, Cetatea Uriesilor sau Biserica fortificata de l
a Boz. Exista pe de alta parte siasezari specializate n anumite mestesuguri precu
m Laz (pictura pe sticla), Patrahaitesti (prelucrarea lemnului) sau Sugag ( prel
ucrarea lemnului). Tot n cadrul atractiilor antropice cunoscute putem mentiona si
evenimente cum ar fi Trgul de Fete de pe Muntele Gaina, dar si statiunile turist
ice de interes local din Apuseni Albac si Arieseni. Studiu de piata n domeniul tu
rismului n judetul Alba Raport final Pagina 31
MEDIUL ECONOMICO-SOCIAL Conform datelor statistice disponibile, la nivelul lunii
februarie din anul 2008 , cstigul salarial mediu net n judetul Alba a fost de 955
RON. Cstigul salarial mediu brut (1.285 RON) nregi strat n judetul Alba a fost mai
scazut fata de media Romniei (1.543 RON), cu aproximativ 17%. Rata somajului n ju
detul Alba la sfrsitul lunii februarie 2008 a fost de 6,5%, cu 2,2% mai mare dect
media ratei somajului pe tarasi cu 1,2 puncte procentuale peste media Regiunii C
entru (ce include alaturi de judetul Alba, judetele Sibiu, Brasov, Mures, Hargh
ita si Covasna). Pe de alta parte, n ultimii ani judetul Alba a cunoscut cele mai
mari ritmuri de crestere al e productiei industriale n Regiunea Centru precum si
cele mai mari cresteri anuale ale PIB (cu rate de crestere situate ntre 6,3% si
12%). PIB-ul pe locuitor depaseste la nivelul anului 2007, 5 .000 EUR pozitionnd
judetul peste media tarii. Avnd n vedere dispunerea geograficasi principalele resu
rse ale judetului Alba, eco nomia acestuia este caracterizata de sectoarele indu
striei si al serviciilor. Industriile care s-au dezvoltat n Alb a sunt: industria
de prelucrare a lemnului, industria alimentarasiabauturilor, industria chimica,
industria pielariei si a ncaltamintei, industria confectiilor textile, industria
extractiva si a produselor derivate, industria de mobilier si industria de masi
ni si echipamente. De mentionat ca industria extractiva a nregistrat anual o rest
rngere a activitatilor datorita rentabilitatii scazute a ntreprinderilor de stat, n
timp ce companiile implicate n industria de prelucrare a lemnului au nregistrat o
dinamica fara precedent. Investitiile straine reprezinta peste 40% din investit
iile totale realizate n judetsi s-au canalizat n special catre activitati precum:
industria de prelucrare a lemnului (Kronospan, Holzindustrie Schweighofer), indu
stria mobilei (Ciatti HT, Savini Due), lucrari de constructii (Pomponio Alba-Iul
ia) si industria materialelor de constructii (Baumit, Leier), industria de masin
i si ec hipamente (Star Transmission Daimler Chrysler AG, Bosch Rexroth, SEWS),
industria alimentara (bere Bergenbier, Borsec, mezeluri Elit Cugir, lactate Alba
lact, carne de pasare Transavia), indus tria chimica (GHCL Upsom). Administratia
locala a pus la dispozitia investitorilor mai multe parcuri industriale, de exe
mplu Parcul Industrial Cugir si Parcul Industrial Blaj; n ceea ce priveste Par cu
l Industrial Sebes
Alba, se pare ca proiectul nu a avansat conform planurilor initiale, dar n viitor
se preconizeaza ca ar putea fi inaugurat un parc industrial la Aiud. Turismul d
e business s-a dezvoltat ca urmare a investitiilor realizate n jude. n noi capacit
ati de productie, iar n orasul Alba Iulia un prim exemplu de adaptare a capacitat
ilor de cazare la noile cerinte ale pietei este noua aripa a Hotel Parc ce are o
clasificare de 4 stele (aparent singura structura hoteliera cu capacitate semni
ficativa din judet, aflata la acest nivel de confort). Investitiile industriale
sunt canalizate n special n jurul principalelor orase ale judetului unde infrastru
ctura favorizeaza acest lucru (n special n partea nord-estica a judetului). Pe de
alta parte, zona Muntilor Apuseni si cea a Muntilor Sureanu (cu exceptia orasulu
i Cugir) pot gasi n turism o cale de dezvoltare economica sustenabila (ce ar favo
riza si reducerea somajului, care e mult mai prezent n mediul rural). n cazul Munt
ilor Apuseni, industria extractiva reprezinta o solutie pe termen scurt, incompa
tibila cu turismul datorita mobilizarii unei parti importante a populatiei n acti
vitatile specifice industrie i extractive, dirijarii n alta directie a investitii
lor, dar si datorita riscului ecologic si imaginii create de aceasta activitate n
sine. n acest sens, orasul Zlatna continua sa se confrunte cu serioase probleme
de mediu, nivelul poluarii fiind deosebit de ridicat n urma exploatarilor realiza
te n ultimii ani iar Rosia Montana este n prezent principala zona fierbinte dator
ita proiectului Gabriel Resources (de exploatare a zacamintelor de metale pretio
ase). Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 32
O resursa majora a turismului n judetul Alba este si va ramne spatiul rural att pri
n multitudinea tipurilor de atractii naturale ct si prin multiculturalism. n zonel
e muntoase asez arile rurale sunt risipite si uneori izolate fapt ce determina a
bsenta unui stimul n ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii de utilitati, c
are la rndul sau se constituie ntr-un obstacol n calea dezvoltarii t urismului. n pl
us, constientizarea optiunii de a utiliza solutiile neconventionale pentru utili
tati este limitata, cu att mai mult cu ct populatia mbatrnita din mediul rural este
lipsita n general de initiativa n aceasta directie. INFRASTRUCTURA Infrastructura
de cazare si activitatile turistice din jude. Repere statistice Conform datelor
INS, n anul 2006 existau n tot judetul Alba 41 de unitati de cazar e turistica, di
n care mai mult de jumatate erau pensiuni. Dintre acestea din urma, ponderea cea
mai nse mntaa o detineau pensiunile rurale (numarul totusi destul de mic confirm
a o data n plus faptul ca datele INS nu furnizeaza o imagine fidela a turismului
rural din Alba). Date statistice oficiale privind numarul unitatilor de cazare,
numarul de camere si numarul de locuri, dupa tip de unitati de cazare, n judetul
Alba (31 Iulie 2006) Tipuri unitati de cazare Numar unitati Numar camere Numar l
ocuri Hoteluri 9 314 618 Hosteluri 1 9 18 Moteluri 1 7 16 Vile turistice 3 39 78
Cabane turistice 1 20 68 Pensiuni turistice 23 155 392 Tabere de elevi si presc
olari 3 54 354 Total 41 598 1.544 Sursa: INS Conform celor mai recente date prel
uate de la INS, n 2007 numarul pensiunilor a c rescut cu 5 unitati si numarul loc
urilor de cazare n pensiuni a crescut cu 40%, ajungnd la 555. Date statistice ofic
iale privind numarul unitatilor de cazare si numarul de locu ri, dupa tip de uni
tati de cazare, n judetul Alba (31 Iulie 2007)
Tipuri unitati de cazare Numar unitati Numar locuri Hoteluri 9 745 Hosteluri 1 1
8 Hanuri si moteluri 1 16 Vile turistice 3 68 Cabane turistice 1 Campinguri -74
Pensiuni turistice 28 555 Tabere de elevi si prescolari 3 354 Total 46 1.830 Sur
sa: INS Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 3
3
22% 2%2% 7% 2% 56%7% 53%7%3%26%9% 40%5%4%25%23% 0%20%40%60%80%100% NumarunitatiN
umarcamereNumarlocuriSdeSSStructura%aunitatilordecazare,numaruluide cameresinuma
ruluitructura%aunitatilordecazare,numaruluidecameresinumaruluidetruc tura%aunita
tilordecazare,numaruluidecameresinumaruluidetructura%aunitatilordecaz are,numaru
luidecameresinumaruluidelocuri,dupatipdeunitatidecazare,njudetulAlba(31 iulie2006
)locuri,dupatipdeunitatidecazare,njudetulAlba(31iulie2006)locuri,dupatip deunitat
idecazare,njudetulAlba(31iulie2006)locuri,dupatipdeunitatidecazare,njudetu lAlba(3
1iulie2006) HoteluriHosteluriMoteluriVileturisticeCabaneturisticePensiunituristi
ceTaberedeel evisiprescolari Sursa INS Dupa cum s-a mentionat si anterior n acest
raport, datele statistice furnizate de INS au limitari majore n ceea ce priveste
prezentarea situatiei reale a numarului de pensiuni. Conform r eprezentantilor
ANTREC intervievati, numarul de pensiuni nregistrate ca structuri de cazare turis
tica (clasificate sau 150, iar numarul real al unitatilo n curs de clasificare)
este de aproximativ 100 r de cazare de tip pensiune (inclusiv nenregistrate) este
mult mai mare. Dinamica numarului de pensiuni si capacitatii de cazare totale a
acestora din ul timul timp (care este cu mult mai vizibila dect o arata datele s
tatistice) este reflectatasi de preferintele clientilor pentru cazarea n astfel d
e structuri, dupa cum arata graficul de mai jos (de asemenea, trebuie mentionat
ca n cazul n care s-ar fi luat n calcul numarul real de pensiuni, ponderea sosirilo
r d e turisti pentru categoria analizata ar fi fost mult mai consistenta dect est
e reflectat n datele de mai jos, provenite tot de la INS). Sosiri ale turistilor n
judetul Alba, n functie de tipul unitatii de cazare ales 89 89 87 89 84 76 83 73
71 69 73 70 63 7 8 10 13 17 13 15 17 0% 20% 40% 60% 80% 100% 1995 1996 1997 199
8 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Hoteluri Pensiuni turistice Tabere de elevi Hanuri si moteluri Vile turistice Su
rsa INS Asadar, pe parcursul ultimilor 10 ani se observa o tendinta clara de cre
stere a preferintelor turistilor spre cazare la pensiuni, n detrimentul celorlalt
e tipuri de unitati de cazare cu functiune turistica. Studiu de piata n domeniul
turismului n judetul Alba Raport final Pagina 34
Informatii reiesite din colectare de date primare si validari din surse secundar
e (altele dect INS) Pentru a obtine date realiste privind infrastructura turistic
a, cu grad sporit d e acuratete, Marketscope a analizat informatiile primare cul
ese prin intermediul unor chestionare cu autoco mpletare adresate spatiilor de c
azare si primariilor din judetul Alba. n plus, au fost analizate si datele de pe
principalele portale de turism cu privire la numarul si capacitatea spatiilor de
cazare din A lba, concluziile fiind prezentate n continuare. Datorita similitudi
nilor privind unele tipuri de unitati de cazare, n cadrul categoriei pen siuni se
vor include si vilele, cabanele si camerele de cazare n case de locuit pe parcur
sul e valuarii infrastructurii turistice din aceasta sectiune a raportului. De a
ltfel, orice referiri la rezultatele analizei datelor din chestionare vor tine c
ont de aceasta grupare (s-a preferat constituirea unei categorii generice de pen
siuni si ntruct interpretarea fragmentata a informatiilor nu e justificata de grad
ul redus de detaliere a raspunsurilor obtinute). Din studiul cantitativ pe baza
chestionarelor cu autocompletare destinate primar iilor, reiese ca n judetul Alba
functioneaza un numar de aproximativ 220 pensiuni, cu un numar total al locuril
or de cazare de aproape 1.900. Cifra pare mai apropiata de realitate, fiind conf
irmata partial de cercetarea secundaraside parerile unor repondenti, deci se poa
te conchide ca numarul pensiunilor active se ncadreaza n intervalul 280 3301. Cele
mai multe pensiuni, conform estimarilor primariilor sunt situate n Albac si Rime
tea (circa 40 fiecare), urmnd n topul localitatilor cu cele mai multe pensiuni Ari
eseni, Horea s i Grda. Cele mai multe locuri de cazare au fost estimate pentru Al
bac (n jur de 450), Rimetea si Gr da detinnd conform estimarilor cel putin 250 de l
ocuri de cazare fiecare. Aceste date sunt sustinute de studiul la care au partic
ipat reprezentanti ai unitatilor de cazare si de cercetarea secund ara, cea mai
dezvoltata zona din punctul de vedere al infrastructurii de cazare fiind conside
rata Valea Ariesului. Aici exista cu siguranta cea mai mare concentrare de capac
itati de cazare, iar expertii au mentionat ca sunt si foarte multe spatii de caz
are n constructie n zona.
n urmatorul tabel sunt sintetizate informatii privind gradul de confort al pensiu
nilor, reiesite din cele trei surse de date mentionate: Segmentarea pensiunilor
n functie de gradul de confort n judetul Alba Grad confort Scazut 1 margareta/flo
are Mediu 2 si 3 margarete/flori Ridicat 4 si 5 margarete/flori Studiu primarii
20% 70% 10% Studiu unitati de cazare 5% 85% 10% Cercetare secundara 20% 73% 7% L
und n calcul aceste rezultate siparerea unor experti n turism din judetul Alba, co
nsideramca pensiunile cu un grad de confort scazut (1 stea/margareta/floare) det
in n jur de 15% din totalul numarului de pensiuni, cele cu grad mediu de confort
aproximativ 75% (2 si 3 ste le/margarete/flori) si cele cu grad ridicat de confo
rt n jur de 10%(4 si 5 stele/margarete/flori). 1n aceasta estimare am inclus pensi
unile cele mai vizibile (prezenta on-line, identificare certa de catre primarii)
. Consideramca numarul real poate fi apropiat de limita superioara a intervalulu
i, ntruct cele 220 de pensiuni identificate de primarii segasesc n doar 25 de local
itati din cele peste 60 din judet, iar cercetarea secundara a relevant ca n doar
15 20 de localitati nu se gasesc deloc structuri de cazare Studiu de piata n dome
niul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 35
n continuare sunt prezentate particularitatile privind pensiunile din judetul Alb
a, asa cum reies din interpretarea datelor din chestionarele cu autocompletare
destinate unitatilor d e cazare (unde este cazul, sunt introduse si comentarii d
iferentiate pe categorii de unitati, dintre cele cuprinse n categoria generica de
pensiuni ): . Peste jumatate din pensiuni au declarat ca sunt clasificate. . Pe
ste 6 din 10 din pensiuni clasificate au un grad de confort de 2 flori1, un re z
ultat similar fiind constatat si n urma cercetarii secundare. . Aproximativ 25% d
in pensiunile clasificate cu 2 flori se afla n Rimetea, dupa care urmeaza Grda, di
n analiza reiesind ca aici exista aproximativ 20% din pensiunile clasificate cu
2 flori din numarul total de pensiuni clasificate. . Aproximativ 20% din pensiun
ile clasificate au un grad de confort de 3 flori. . Mai mult de o treime din pen
siunile de 3 flori se afla n Arieseni si Albac. . Ponderea pensiunilor clasificat
e cu 4 si 5 flori din total este foarte mica, n ju r de 10%. Pensiunile clasifica
te care au raspuns la chestionare si au un grad de confort d e o floare sunt ext
rem de putine. . S-a observat o accelerare a ritmului de inaugurare de pensiuni n
ultimii ani 3-4 ani. n perioada recenta, cele mai multe pensiuni s-au deschis n 2
007 (peste 20 unitati). n anul 2008 au declarat casi-au nceput activitatea peste 1
0 pensiuni; dintre acestea, to ate cele care au mentionat ca sunt clasificate sa
u n curs de clasificare au un grad de confort de cel putin 3 flori. . Numarul med
iu de camere n pensiuni este de 7 (5 n cazul cabanelor, 7 n cazul vilelo r). Numaru
l cel mai des ntlnit este nsa de 6 de camere.. . Numarul mediu de locuri n pensiuni
este de 15 (13 locuri n medie n cazul unitatilor de 2 flori, 18 n cazul celor de 3
si 4 flori). Pensiunile cu 5 flori au n medie 25 de locuri d e cazare2. . Numarul
mediu de locuri de cazare din cabane este n jur de 14 iar n cazul vilelor n jur de
16.
. Raportnd numarul de grupuri sanitare la numarul locurilor de cazare din pensiun
i se observa ca numarul mediu de locuri de cazare din pensiuni care revin unui g
rup sanitar este ntre 2,5 si 3 (n jur de 3 n cazul pensiunilor propriu-zise), deci
aproape fiecarei camere i revine n medie un grup sanitar. Vilele au n medie un numa
rusor mai mare de grupuri sanitar e raportate la numarul camerelor, dect media ge
nerala a categoriei generice pensiuni si chiar dect pensiunile propriu-zise. . n t
oate unitatile de cazare analizate predomina de departe camerele de tip double .
Cele mai multe dintre unitatile de cazare dispun de sistem de ncalzire centraliz
a t. Virtual toate sistemele de ncalzire functioneaza pe baza de lemne, n cadrul e
santionului de pensiuni analizat 1 Indiferent de categoriile de unitati incluse n
categoria generica pensiuni , pentru informatiile despre clasificare s-a utiliz
at scala flori 2 Trebuie totusi tinut cont ca sunt incluse n analiza relativ puti
ne unitati cu clasificare superioara (participante la studiu) Studiu de piata n d
omeniul turismului n judetul Alba Pagina 36
Raport final
. Aproape 7 din 10 pensiuni dispun de televizor n camerele de cazare destinate tu
ri stilor, iar aproximativ 3 din 10 unitati de cazare pun la dispozitia turistil
or frigider. Ca banele nu ofera, n general, aceasta facilitate turistilor. . Dota
rile moderne cum ar fi aerul conditionat, sauna, sala de fitness sau piscina sun
t rare n cadrul pensiunilor din judet. . O cincime din pensiuni sunt dotate cu sa
li de conferinta si aproape 40% au locuri speciale de joaca pentru copii (chiar
jumatate n cazul n care se exclud vilele, cabanele si subcateg oria camere n casa d
e locuit ). . Mai mult de una din doua pensiuni dispun de sala n care se poate se
rvi masa. . Putine pensiuni au declarat ca oferasi servicii de divertisment (joc
uri). . Un numar foarte mic de pensiuni au n dotare crama (cramele sunt inexisten
te n cazul cabanelor si vilelor). n schimb, n mai mult de jumatate din pensiuni tur
istii au a cces la bucatarie. Peste jumatate din pensiuni dispun de foisor. . Ma
joritatea pensiunilor dispun de parcare / garaj pentru automobile. . 20% dintre
pensiuni dispune de acces la internet (mai putin n cazul vilelor si ap roape inex
istent la cabane) si putine pun la dispozitie acces la telefonie fixa intern ati
onala. . Mai mult de jumatate din unitatile de cazare dispun de telefon cu acope
rire nati onala nsa un numar mic de pensiuni ofera servicii de fax. . n ceea ce pr
iveste afilierea unitatilor de cazare la anumite organizatii patronal e, aproape
un sfert din pensiuni sunt afiliate (preponderent cele din zonele Grda, Albac si
Rim etea. S-a observat ca vilele si cabanele sunt mai putin interesate de afili
erea la o astfel de asociat ie.
Peste 50% din pensiuni sunt membre ANTREC. Alte organizatii la care sunt afiliat
e unitati de cazare din judetul Alba sunt: OVR (Operatiunea Satele Romnesti), Iz
voarele Ariesu lui, FPTR (Federatia Patronatelor din Turismul Romnesc) sau AVS (A
sociatia Valea Sebesului) . . Aproximativ jumatate din pensiunile participante l
a studiu au cel putin 1 angaja t iar numarul mediu al angajatilor este n jur de 4
(luandu-se n calcul doar pensiunile care au c el putin un angajat). De asemenea,
putine (n jur de un sfert) din pensiuni au ca angajat un b ucatar. Si mai putine
au cel putin o menajera pe statul de plata. Alte categorii de angajati n unitati
le de cazare din judetul Alba sunt agenti de pazasi instructori de calarie (cazu
ri rar e). . Managementul pensiunilor este asigurat n majoritatea cazurilor de o
singura persoana. Cea mai mare parte a cursurilor de calificare si specializare
pe care le-au urmat an gajatii spatiilor de cazare au fost de management hotelie
r , respectiv de bucatar / barman / ospatar . . Peste 20% din pensiuni au facut
investitii de sporire a capacitatii de cazare (n medie aceste investitii sunt de
85.000 RON) sau de mbunatatire a conditiilor de cazare (n medie putin peste 50.000
RON) n ultimii 3 ani iar investitiile pentru introducerea de noi ser vicii au fo
st rare (si n medie n valoare de 30.000 RON). Mai putin de 10 proiecte de investit
ii menti onate n chestionare au fost finantate prin fonduri SAPARD, care au fost
si fondurile cel e mai accesate (o singura investitie prin fonduri PHARE declara
ta n chestionarele cu autocompletare destinate unitatilor de cazare). . n urmatori
i 3 ani, investitiile preconizate de unitatile de cazare vor fi mai put ine dect
ce s-a facut pna acum n ceea ce priveste sporirea capacitatii de cazare sau mbunata
tirea conditiilor de cazare, nsa se anticipeaza o sporire a numarului si a sumei
medii alocate (47.000 RON) pentru investitii privind introducerea de noi servici
i turistice. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pag
ina 37
. Din punctul de vedere al accesarii fondurilor nerambursabile UE, pe viitor se
pr efigureaza intentia de accesare a fondurilor FEADR, nsa per total tot putine p
roiecte de investitii se intentioneaza a fi realizate prin intermediul fondurilo
r structurale (mai putin de 1 din 5 inv estitii planificate). Mai jos sunt preze
ntate cteva concluzii pe baza informatiilor secundare despre ho teluri, respectiv
a celor doar cteva chestionare completate de acest tip de unitati de cazare1: .
Asadar, n judetul Alba exista 13 de hoteluri functionale, 8 dintre acestea fiind
clasificate la 1 2 stele. Restul sunt hoteluri de 3 stele (cu o exceptie doar o
aripa a hotelului Parc din Alba Iulia este cotata la 4 stele) . n plan teritorial
, Alba Iulia si Sebes detin 7 hoteluri, restul localitatilor n care se gasesc str
ucturi hoteliere fiind Arieseni (Vrtop), Ocna Mures, Aiud, Blaj, Cmpeni, Cugir (n g
eneral orasele din judet)2 O alta categorie de spatii de cazare sunt taberele sc
olare: . Din cele 8 tabere scolare (redenumite centre de agrement ) existente fi
zic n judetul Alba, doua tabere sunt active si n prezent -una (cea din Roica) poat
e asigura doar cazare, i ar cea de la Arieseni poate asigura si masa. Existasi o
tabara la Pianu, cu o capacitate de cazare de aproximativ 45 de locuri de cazar
e. . Situatia juridica a proprietatii asupra acestor tabere este incerta. Cele c
are nu sunt folosite nu mai corespund cerintelor actuale de confort (nu mai ofer
a apa calda curentasi nu mai primesc avize). Ele sunt situate n zone cu mare pote
ntial turistic, de ex. Sugag, Grda de Sus, Roica, Albac. Toate, cu exceptia celei
din Roica, sunt si acum internate scolare. n ceea ce priveste infrastructura nec
esara pentru diverse activitati turistice / de divertisment, prezentam mai jos ct
eva concluzii rezultate din analiza raspunsurilor primariilor : .
n mai putin de o treime din localitatile care au participat la studiu prin chesti
onare completate de primarii se organizeaza drumetii. n urmatoarele paragrafe ne
vom referi strict la informatiile reiesite din studiul adresat primariilor. . n
comunele Rimetea si Avram Iancu se poate practica zborul cu parapanta. n Scariso
ara, Cmpeni si Metes se pot practica catarari. . Pasionatii de calarie pot practi
ca echitatie n zona Sebes, Scarisoara si Albac. . n 9 din cele 27 de localitati ca
re au raspuns la studiu se poate practica vnatoare a sau pescuitul. . Biciclete,
masini de teren sau ATV-uri se pot nchiria n foarte putine localitati. . Speologia
organizata se practica la Grda si Scarisoara. 1 Informatiile reiesite din chesti
onare privind numarul si localizarea hoteluril or nu clarifica aceste aspecte (d
oar cteva hoteluri au participat la studiu), iar informatiile secundare sunt rela
tiv putine si cont radictorii (de ex. unele moteluri sau pensiuni mai mari se au
to-denumesc minihoteluri etc.), astfel nct concluziile sunt orientative. 2 Situati
a reala privind numarul si localizarea hotelurilor din judetul Alba ce va fi uti
lizata pentru diferite comentarii din raport se gaseste in Anexe. Se va tine con
t ca au fost incluse n categoria hoteluri active doar unitatile ce corespund cara
cterist icilor generice ale tipului de structura turistica luat n discutie si car
e au fost identificate si confirmate n timpul cercetarii (su rse secundare, date
din chestionare, verificari telefonice, observari la fata loculu i) Studiu de pi
ata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 38 Raport final
. n doar 5 localitati reprezentantii primariilor au mentionat ca se pot nchiria sa
nii (Grda, Scarisoara, Albac, Arieseni si Cmpeni) Infrastructura de transport Infr
astructura rutiera. Reteaua rutiera asigura n general legaturile ntre localitatile
din judet, dar si ntre judetsi alte localitati din afara judetului, problema maj
ora fiind starea / calitatea unor drumuri (n special judetene, dar si unele natio
nale) cu att mai mult cu ct majoritatea atract iilor turistice sunt accesibile pri
n drumuri nationale si judetene. Principalele rute sicai de acces utilizate sunt
semnalizate n harta de pe pagina urmatoare (aceasta surprinde si liniile ferovia
re principale). Comentariile de mai jos subliniaza rutele care fac legatura cu m
arile orase si alte cteva trasaturi ale infrastructurii rutiere din judetul Alba n
raport cu destinatiile turistice . Judetul este strabatut de drumurile europene
E81, E68. . nspre sud, E 68 leaga Cugir de Sebessi continua mai departe spre Sib
iu . Accesul la localitatile dezvoltate turistic din Muntii Apuseni -Grda de Sus,
Alba c, Arieseni, Vadu Motilor, Bistra, Cmpeni, Lupsa se face prin DN 75 si DN 7
4A . DN 75 face legatura spre est cu orasul Turda din judetul Cluj. . Drumul eur
opean E81 leaga centrul judetului (Alba Iulia) de orasele importante dinspre nor
d (de ex. Cluj-Napoca), trecnd si prin Aiud. . Valea Sebesului se confrunta cu de
ficiente n ceea ce priveste existenta unor cai rutiere viabile de acces catre o z
ona cu mare potential respectiv Oasa; recent se pare nsa ca s-a nceput asfaltarea
drumului dintre Sugag si Oasa intentia fiind clara: dezvoltarea infrastructurii
rutiere printr-un proiect mai amplu . n sudul judetului se gaseste o posibila atr
actie n sine soseaua Transalpina aflatasi ntr-o zona cu un potential turistic foar
te bun; n prezent nsa, aceastasosea este necirculabil
a cu autovehicule obisnuite . La Pianu s-a realizat o importanta investitie n inf
rastructura rutiera determinata de interesul pentru respectiva zona (terenul de
golf) Gradul de acoperire al retelei rutiere privind accesul la atractiile turis
tice s i calitatea drumurilor care fac legatura cu principalele atractii turisti
ce au fost considerate n general satisfa catoare de catre reprezentantii administ
ratiilor locale. Reprezentantii comunelor Albac, Pianu si Avram Iancu s-au arata
t cei mai nemultu miti de calitatea si gradul de acoperire al drumurilor. Cei ma
i multumiti s-au aratat cei din Sebes, Cmpeni, Vidra, Lupsa si Rosia Montan a. St
udiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 39
Raport final
Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 40 Sursa:
internet, adaptare Marketscope Infrastructura feroviara Judetul Alba este trave
rsat att de linii feroviare principale ct si de rute ferovi are secundare, acestea
din urma deservind diverse capacitati industriale de extractie si produc tie (r
utele principale sunt semnalizate pe harta de mai sus) Rutele feroviare principa
le deservesc transportul de calatori. Principalele gari sunt Alba Iulia, Aiud, B
laj, Teius, Sebes. nspre vest se face o legatura importanta cu judetul Hunedoara,
din Simeria existnd rute feroviare directe nspre vestul tarii (prin Deva), sau nsp
re sud-vestul tarii (prin Craiova). nspre sud exista o ruta care duce la Pitesti.
nspre est, exista legaturi cu zona de centru a tarii Sibiu, Brasov, Trgu-Mures si
cu zona de nord, prin Cluj-Napoca. Un mare dezavantaj ca nu exista nici o legat
ura feroviara nspre concentrarea de l ocalitati de interes turistic Albac Ariesen
i Grda din nordul judetului sau nspre alte localitat i cu potential turistic ridic
at, spre exemplu Rimetea. Mai mult dect att, legaturile cu capitala si cu alte mar
i orase din centrul tarii se face anevoios (putine curse zilnice, timpi de depla
sare mari datorita starii caii fer ate care nu permite viteze rezonabile) Legend
a Drum national sau judetean Drum European Linie feroviara principala (sunt simb
olizate doar traseele de pe teritoriul judetului Alba) Infrastructura de transpo
rt rutier si feroviar n judetul Alba
Transport aerian. Nu exista aeroport n judetul Alba, dar exista legaturi rutiere
sau feroviare cu orase n care se gasesc aeroporturi: Sibiu (distanta de 70 km de
municipiul Alba Iulia pe sosea), Cluj Napoca (100 km de Alba Iulia -pe sosea) si
Timisoara (230 km de Alba Iulia -pe s osea). La sfrsitul lunii aprilie 2008, Pri
maria Vintu de Jos si Consiliul Judetean Alba au deschis licitatia pentru constr
uirea unui aerodrom n comuna Vintu de Jos. Acest aerodrom va putea f i folosit de
elicoptere si avioane mici, de pna la 30 de pasageri. Comuna Vintu de Jos e situ
ata n centrul Judetului Alba, la aproximativ 10 km de Sebessi 15 km de Alba Iulia
. Centre de informare turisticasi personalul specializat din turism Numarul de c
entre de informare turistica (CIT) este mai ridicat dect n alte judete, n prezent e
xistnd CIT-uri n Cmpeni, Arieseni, Albac, Alba Iulia si Sebes (conform unor informa
tii, ar exista o astfel de structurasi la Rosia Montana, dar nu s-a confirmat da
ca este operationalasi n prezent). Alte centre de informare sunt preconizate a fi
deschise n perioada urmatoare n Cugir, Blaj si Aiud. Numarul ghizilor este redus
si, n ciuda varietatii si unicitatii atractiilor, nu exista ghizi specializati, c
onform opiniilor repondentilor intervievati. Personalul din turism, n special n zo
na rurala, detine putine informatii cu privir e la modalitatea de administrare a
spatiilor de cazare, respectiv de creare de produse turistice, ma joritatea pen
siunilor oferind numai servicii de baza (cazare, n unele cazuri si masa). Signali
stica turistica1 Din cercetarea bazata pe chestionarele cu autocompletare destin
ate primariilor a reiesit ca aproximativ n trei sferturi din zonele analizate tra
seele turistice sunt acoperit e iar calitatea marcajelor este perceputa ca fiind
medie. Ct priveste atractiile turistice n aproape jumatate dintre zonele analizat
e aceste a beneficiaza de signalistica turistica de calitate considerata n genera
l buna. Analiza raspunsurilor privind signalistica a relevat un fapt interesant
si anume ca pe masura ce traseele sau atractiile turistice beneficiaza mai putin
de signalistica
turistica, aceasta are o calitate mai mare si invers (cu ct gradul de acoperite a
l signalisticii turistice este mai rid icat, calitatea acesteia este mai scazuta
). n cadrul acestui studiu, s-a considerat ca serviciile de servirea mesei din ca
drul unitatilor de cazare au fost evaluate la comun cu restul unitatilor de alim
entatie publica. Reprezentantii primariilor au considerat ca pregatirea n domeniu
l turismului a angajatilor din spatiile de cazare si din unitatile de alimentati
e publica aferente zonei lor este n general la un nivel mediu, cu ousoara nclinati
e spre ridicat. Pregatirea n domeniul turismului a angajatilor din spatiile de ca
zare si din unit atile de alimentatie publica a fost cea mai bine apreciata n Met
es (foarte buna) si a fost considerata buna n Rimetea, Aiud, Cmpeni, Sugag, Sascio
ri si Arieseni. 1 Pe parcursul referirilor urmatoare la signalistica, se va ntele
ge prin acest co ncept panotajul, marcarea traseelor, descrierea obiectivelor tu
ristice etc. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pag
ina 41
PARTICULARITATI ALE FACTORILOR DE INFLUENTA Pe lnga factorii generali enumerati n
cadrul capitolului 3, dintre care unii sunt aplicab ili si judetului analizat, t
urismul n judetul Alba se confrunta cu o serie de aspecte specifice ale acestor f
actori. Infrastructura. Judetul Alba are drept caracteristica lipsa unei retele
feroviare dezvoltate, n principal datorita caracteristicilor geografice. Astfel,
reteaua de cai ferate acopera doar partea centralasi nordestica a judetului. n pl
us orarul trenurilor face dificila deplasarea n scopuri turistice. De asemenea, n
u exista aeroporturi n judet, iar distanta ntre resedinta de judetsi cel mai aprop
iat aerop ort international (Sibiu al cincilea aeroport ca trafic dupa numarul d
e persoane) este de aproximativ 70 km. Un alt aeroport cu trafic ridicat, care p
oate constitui o solutie pentru turistii care viziteaza judetul Alba se gaseste
la Cluj (100 km) . Reteaua de drumuri rutiere acopera ntreg judetul si se afla ntr
-un proces de reabilitare. De asemenea, judetul este strabatut de doua drumuri e
uropene majore (E68 pe directia est-vest si E81 pe directia nord-sud) iar legatu
rile cu capitala si cu principalele orase din zo na (Cluj-Napoca, Oradea, Timiso
ara) sunt de asemenea bune, cu exceptia legaturii cu orasul Brasov prin Fa garas
(aflata ntr-un amplu proces de reabilitare). Un alt avantaj al judetului este po
zitionarea n zon a centrala a tarii. n ceea ce priveste infrastructura de utilitat
i, exista proiecte privind mbunatatirea accesului la reteaua de gaze naturale, ap
a curentasi canalizare. Unele zone se confrunta cu o oferta foarte redusa de spa
tii de cazare iar amenajarea obiectivelor turistice este deficitara la fel ca si
signalistica. Desi exista mai multe CIT-uri pe teritoriul judetului, functionar
ea acestora este n etapa incipienta iar materialele / informatiile puse la dispoz
itie nu corespund n totalitate necesitatilor unui turism dezvoltat. Cadrul natura
l si antropic. Judetul Alba beneficiaza
de un cadru natural dominat de peisaj montan, individualizat prin numeroasele fo
rme de relief carstic (pesterile sunt principa la atractie). Mai mult, n judetele
limitrofe exista numeroase alte atractii precum complexul carstic Ponor-Padis,
Cheile Turzii, Cetatile Dacice din Muntii Orastiei care pot constitui motivatii
pentru turisti. Cadrul antropic beneficiaza de renumele zonei Muntilor Apuseni p
rin spatiul cultural Tara Motilor dar si de nu meroasele edificii arhitecturale
precum cetati, biserici de lemn, biserici fortificate unele dintre aceste atract
ii avnd caracter de unicitate. De asemenea, proximitatea fata de orase precum Sib
iu, Brasov, Cluj sau Sighisoara contribuie la atractivitatea generala a judetulu
i. Aceasta proximitate se poate constitui n cerere turistica avnd n vedere dezvolta
rea economica a acestor orase si dezvoltarea turismului de weekend. Administrati
a publica. Mai multe consilii locale din judetul Alba au decis conce sionare uno
r terenuri n zone turistice si n unele cazuri si crearea infrastructurii necesare
pentru a st imula investitiile. Pe de alta parte nsa, faptul ca statiunile Ariese
ni si Albac nu ntrunesc conditiile pentru a deveni statiuni de interes national c
onduc la frnarea initiativelor de investitii. Administratiile p ublice locale au
organizat si implementat diferite manifestari / proiecte menite sa sustina dezvo
ltarea turismului precum Trgul de Turism Rural de la Albac, circuitul turistic Dr
umul Vinului sau crearea unui si te specializat pentru turismul din judetul Alba
. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 42
5. DESTINATII TURISTICE N JUDETUL ALBA PREZENTAREA ZONELOR DE INTERES TURISTIC DI
N JUDETUL ALBA Judetul Alba n totalitate reprezinta o zona cu potential turistic
ridicat nsa exista practic un numar de 4 poli turistici ai judetului si anume: ex
tremitatea nord-vestica a judetului (axa Arieseni Grda Albac), Rimetea si mprejuri
mile (zona Mnastirii Rmet), Alba Iulia si zona Sebes Pianu. Restul zonelor din jud
e. sunt caracterizate de infrastructura turistica mai slab dezvoltata n comparati
e cu zonele mentionate anterior n ciuda numeroaselor atractii turistice. Pentru o
mai buna ntelegere a nivelului , am mpartit judetul n 10 aceste delimitari sunt avn
d rolul de a oferi mai bine conturata asupra specificului si turistice a acestor
a). prezent de dezvoltare a turismului si potentialului zonelor zone turistice (
totusi se va tine cont ca orientative, acestea o perspectiva potentialei dezvolt
ari
n delimitariile realizate am utilizat criteriile principale infrastructura tehnic
a (utilitati si / sau facilitatea accesului la utilitati, accesul la obiective
pe anumite rute, nivelul de acoperi re teritorialasi calitatea drumurilor), infr
astructura turistica (spatii de cazare si serviciile oferite, centre de informar
e, starea / existenta signalisticii turistice, gradul de amenajare al obiectivel
or, servicii auxiliare, amenajarile statiunilor turistice) si resursele turistic
e (naturale si antropice). De asemen ea, n conturarea zonelor a fost luata n consi
derare si posibilitatea construirii / consolidarii unor identitati de prod use t
uristice. n plus, nu s-au neglijat nici zonele unde practicarea turismului se afl
a la nceput, potentialul fiind n schimb semnificativ (si deci de luat n calcul), pr
ecum si raza administrativa a localitatilor (pentru a se facilita actiuni potent
iale de sprijinire a turismului ntreprinse de autoritatile competente judetene sa
u locale). Astfel a fost luata n considerare similaritatea tipurilor de atractii
turistice, a specificului cultu ral, a gradului de dezvoltare a infrastructurii
turistice sau gradul de complementarita te ntre criteriile mentionate anterior (e
x.: o zona cu infrastructura tehnica superioarasi un numar mai restrns de
resurse turistice poate contribui la dezvoltarea unei zone apropiate cu numeroas
e obiective turistice nsa cu infrastructura tehnica inferioara). Nu s-a trecut c
u vederea nici modul n care tipurile de turism practicate / cu potential de a fi
practicate n diferite zone se completeaza reciproc. n ceea ce priveste alocarea at
ractiilor pe zone este evident faptul ca atractiile incluse ntr-o anumita zona po
t fi considerate obiective turistice si pentru vizitatorii unei alte zone (asa d
ar, atractiile sunt atribuite unei zone pe criterii teritoriale). n plus, n profil
e vor fi incluse si atractii turistice prezente n proximitatea acestora, dar n jud
ete adiacente. Denumirile tin cont de principalele localitati aflate n componenta
zonei, de axa principala formata de acestea sau de particularitatile reliefului
(numerotarea si cromatica acestora s -a realizat aleatoriu si are scop pur orie
ntativ). n cadrul prezentarilor individuale sunt incluse si atra ctile turistice
antropice care necesita lucrari de renovare pentru a putea fi cu adevarat integr
ate n circuitul turistic. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Rapo
rt final Pagina 43
Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 44 Zone d
e interes turistic n judetul Alba Zone turistice n judetul Alba Denumirea zonei Re
pere 1 Arieseni Cmpeni Nord-vestic (montan) Arieseni, Grda de Sus, Scarisoara, Alb
ac, Horea, Avram Iancu, Vadu Motilor, Vidra, Cmpeni, Poiana Vadului 2 Bistra Ocol
is Nordic (montan): Bistra, Lupsa, Baia de Aries, Salciua de Jos, Ocolis, Posaga
3 Abrud Mogos Central nord-vestic (montan): Sohodol, Abrud, Rosia Montana, Buci
um, Mogos, Ponor, ntregalde, Ciuruleasa 4 Rimetea Central nordic (montan):Rimetea
, Rmet, Livezile 5 Almas Metes Central vestic (montan): Almasu Mare, Zlatna, Mete
s 6 Alba Iulia Central (podis, partial montan): Alba Iulia, Ighiu, Galda de Jos,
Stremt, Teius, Ciugud, Vintu de Jos, Cricau 7 Aiud Ocna Mures Nord-estic (podis
): Aiud, Ocna Mures, Miraslau, Livezile, Radesti, Hoprta, Lopadea Noua, Craciunel
u de Jos, , Farau 8 Blaj Jidvei Estic (podis): Blaj, Jidvei, Valea Lunga, Mihalt
, Cenade, Berghin, Daia Romana, Rosia de Secas, Spring, Cetatea de Balta, Sona,
Sncel, Cergau 9 Sebes Central Sudic (podis): Ceru Bacainti, Blandiana, Salistea,
Sebes, Sasciori, Grbova, Clnic, Cut 10 Valea Frumoasei Cugir Sudic (montan): Cugir
, Sugag 1 3 2 4 7 6 8 10 9 5
( ) Localizare si acces oZona nord-vesticaextremaa judetului n centrul Muntilor A
puseni oAcces numai rutier prin DN 74 si 74A (Alba Iulia Zlatna Cmpeni Arieseni)
si DN 75 (Turda Cmpeni Arieseni) Situatia infrastructurii (1) ZONA ARIESENI CMPENI
( ) Localizare si acces oZona nord-vesticaextremaa judetului n centrul Muntilor
Apuseni oAcces numai rutier prin DN 74 si 74A (Alba Iulia Zlatna Cmpeni Arieseni)
si DN 75 (Turda Cmpeni Arieseni) Situatia infrastructurii (1) ZONA ARIESENI CMPEN
I o Una dintre zonele turistice cele mai cunoscute, cu infrastructura turistica
bine dezvoltata n comparatie cu restul judetului. Exista aproximativ 120 de pensi
uni turistice, 2 hoteluri identificate (Vrtop Arieseni si respectiv Cmpeni) si o t
abara de elevi (Arieseni). Jumatate dintre pensiuni au clasificari de 2 margaret
e, n timp ce restul sunt mpartite relativ egal ntre celela lte tipuri de clasificar
i. Numarul total de locuri de cazare este estimat la aproximativ 1.000 . n functi
e de numarul real de locuinte ale localnicilor care servesc drept spatii de caza
re da r nu sunt nregistrate capacitatea de cazare totala poate fi semnificativ ma
i mare n perioadele de vrf. o Exista centre de informare turistica n Arieseni si Cmp
eni o Infrastructura de utilitati cuprinde apa curenta, telefonie, TV iar n proie
ct se afla realizarea retelei de canalizare (existenta deja la Cmpeni). Localitat
ile de interes turistic1 o Albac, Grda de Sus, Arieseni (Vrtop, Patrahaitesti), Ho
rea, Scarisoara, Poiana Vad ului, Vadu Motilor, Avram Iancu, Vidra, Cmpeni Partic
ularitati ale principalelor localitati turistice Se observa un numar mai mare de
pensiuni fata de restul localitatilor Albac precum si existenta mai multor pens
iuni de 4 si 5 flori si o oferta bogata de servicii auxiliare precum rafting, dr
umetii, excursii off-road si altele. Cea mai importanta resursa turistica este P
estera Ghetarul Scarisoara
Grda de Sus renumita international pentru dimensiunile ghetarului adapostit. Comu
na dispusa n extremitatea nord-vestica a regiunii, cea mai importanta statiune di
n apropierea complexului Ponor-Padis; cuprinde n componenta sa mai multe sate de
interes turistic major precum Vrtop, Arieseni Bubesti, Casa de Piatra sau Patraha
itesti; nu exista pensiuni cu clasificari de 5 flori, conform informatiilor cule
se, dar spre deosebire de Albac exista un hotel la Vrtop. Atractii turistice2 o T
urism activ (montan si de aventura): . Pesteri: Ghetarul Scarisoara (Grda), Poart
a lui Ionele (Grda), Dirninii (Horea), D e sub Zgurasti (Grda), Pojarul Politei (Gr
da), Hoanca Apei (Grda), Ghetarul de la Vrtop (Arieseni), Coiba Mica (Arieseni), C
oiba Mare (Arieseni), Vrtopasu (Arieseni), Huda Orbului, (Arieseni), Hodobana (Ar
ieseni) . Avene: De La Tau (Grda); Din Sesuri (Grda), Cu Doua Intrari (Arieseni),
Hoanca Urzicarului (Arieseni); . Izbucuri: Politei (Grda), Cotetul Dobrestilor (Gr
da), Matisesti (Horea),Tauzului ( Arieseni); . Chei: Ordncusei (Grda), Mndrutului (
Grda), Grdisoarei (Grda), Albacului (Albac), Vaii Morilor (Vidra); Pojortei (Vadu Mo
tilor); . Cascade: Vrciorog (Arieseni), Pisoaia (Vidra); Zugai (Albac) o Turism e
tnografic3: Muzeul Etnografic Patrahaitesti (Arieseni), Muzeul Memorial Horea (H
orea); Casa Avram Iancu (Avram Iancu); o Turism religios: Biserica de lemn "Nast
erea Sf. Ioan Botezatorul" (Grda); Biseric a de lemn "Sfnta Treime" -1712 (Goiesti
); Biserica din Ciungi (Vidra); Manastirea "Sf Ilie" ( Albac); Biserica de lemn n
altarea Domnului (Arieseni) o Alte atractii: Dealul Cu Melci (Vidra); Trgul de fe
te de pe muntele Gaina (Avram
Iancu), Ziua Lemnarului (Horea); prtia de schi de la Vrtop (Arieseni), mormntul lui
Horea; Piatr a Hojii (Vadu Motilor); Movilele Uriasilor; Rezervatie naturala de
brad; La Soba atelier de olarit; 1 Sunt mentionate principalele localitati turi
stice (comune sau orase) mpreuna cu alte localitati secundare componente (aflate n
raza administrativa),n masura n care acestea se afla n proximitatea unor atractii
turistice relevante. 2 Atractiile turistice scrise aldin reprezinta elemente de
unicitate sau atractii turistice, percepute ca fiind cele mai popula re n rndul tu
ristilor, de catre reprezentantii administratiilor locale 3 Pe lnga atractiile de
acest tip mentionate, trebuie tinut cont la profilul fiecarei zone de expozitii
le etnografice cu caracter permanent, cu acces gratuit, organizate de Consiliul
Judetean mpreuna cu administ ratiile locale in majoritatea localitatilor din jude
t. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 45 Raport final
Particularitatile zonei turistice1 Este una dintre cele mai dezvoltate zone din
Alba din punct de vedere turistic iar posibilitatile de agrement sunt mult mai d
iverse dect n alte zone (rafting parapanta, schi). n plus activitatea turisticase d
esfasoaraatt vara ct si iarna avnd n vedere specificul montan dar si posibilitatea p
racticarii sporturilor de ia rna, (1) ZONA ARIESENI CMPENI continuare Particulari
tatile zonei turistice1 Este una dintre cele mai dezvoltate zone din Alba din pu
nct de vedere turistic iar posibilitatile de agrement sunt mult mai diverse dect n
alte zone (rafting parapanta, schi). n plus activitatea turisticase desfasoaraatt
vara ct si iarna avnd n vedere specificul montan dar si posibilitatea practicarii
sporturilor de ia rna, (1) ZONA ARIESENI CMPENI continuare ce prelungeste sezonul
de vrf hibernal Exista o varietate de servicii suplimentare oferite de spatiile
de cazare precum drumet ii organizate, echitatie, nchiriere echipament de sportur
i de iarna, parapanta, rafting Beneficiaza de activitate turistica tot timpul an
ului si detine singura prtie de schi din judet. Este asteptat ca n viitorul apropi
at sa se dezvolte mai multe prtii la Vrtop. Are un important avantaj competitiv fa
ta de destinatiile concurente bazate pe turism activ prin durata extinsa propice
practicarii sporturilor de iarna, care este si una dintre cele m ai lungi din t
ara (aproximativ 6 luni) Este pozitionata n proximitatea zonei Ponor Padis, locul
mai multor atractii turistice renumite al e Muntilor Apuseni precum Cetatile Po
norului sau Pestera Focul Viu. Zona propice dezvoltarii de evenimente bazate pe
competitii sportive (schi, para panta, orientare turistica, sporturi cu motor, c
iclism) Tabara de elevi Arieseni nregistreaza activitate constanta (in ciuda conf
ortului redus) Aceasta zona se confrunta cu presiuni asupra conservarii arhitect
urii specifice2 Gastronomia reprezinta un punct de atractie al zonei Atractiile
turistice culturale (ex.: etnografia) ramn n mare masura neexploatate. Inexistenta
sau functionarea defectuoasa a serviciilor de salubrizare ale localitatilor rep
rezinta una din
problemele cele mai importante cu care se confrunta zona (conform mai multor rep
ondenti) Signalistica turistica se afla n conditii satisfacatoare conform operato
rilor de spatii de cazare fapt care nsa nu a fost confirmat si de turistii interv
ievati Chiar daca atractiile naturale reprezinta principalul tip de obiective vi
zitate de catre turisti n aceasta zona, doar un numar restrns de obiective de aces
t fel sunt amenajate. Zona este accesibila numai rutier; n plus, avnd n vedere prec
ipitatiile abundente, traficul poate fi ngreunat iarna Dezvoltarea necontrolata a
spatiilor de cazare n zona Vrtop data de impunerea laxa a planului urbanistic gen
eral ridica probleme privind viitoarea dezvoltare a zonei, mai ales n conditiile
dezvoltarii de noi prtii de schi ce se traduce prin cerere turistica mai mare. Ac
cesul turistilor la internet nu este facil, n ciuda dezvoltarii turistice a zon e
i 1 Sectiunea de particularitati din fisele zonelor turistice este prezentata su
b forma unor puncte tari si puncte slabe, semnalizate prin semnele plus , respec
tiv minus Imaginea de autenticitate pe care o transmite o localitate n vederea de
zvoltarii turismului are o influenta considerabila asupra transformarii cererii
turistice latente n cerere turistica efectiva. n plus, aceasta poate influenta si
segmentele tinta de turisti atrasi. Studiu de piata n domeniul turismului n judetu
l Alba Raport final Pagina 46
Localizare si acces oZona nordicaa judetului, strabatutade cursul mijlociu al Ar
iesului oAcces rutier prin DN 74 , DN74A (Alba Iulia Zlatna Cmpeni) si DN 75 (Tur
da Ocolis Bistra Stei) Situatia infrastructurii (2) ZONA BISTRA OCOLIS Localizar
e si acces oZona nordicaa judetului, strabatutade cursul mijlociu al Ariesului o
Acces rutier prin DN 74 , DN74A (Alba Iulia Zlatna Cmpeni) si DN 75 (Turda Ocolis
Bistra Stei) Situatia infrastructurii (2) ZONA BISTRA OCOLIS o Infrastructura t
uristica foarte putin dezvoltata: numar restrns de pensiuni turistice situate n ca
drul celor mai importante localitati Localitatile de interes turistic o Bistra,
Lupsa, Baia de Aries,Salciua de Jos, Posaga, Ocolis Particularitati ale principa
lelor localitati turistice Localizare n proximitatea orasului Cmpeni ceea ce avant
ajeaza Bistra extinderea infrastructurii; existenta unor obiective renumite prec
um Biserica de piatra Sf. Gheorghe (1421), Manastirea Lupsa (sec. XV) Accesul ca
tre zone turistice precum Rimetea sau partea centrala a Muntilor Salciua Trascau
; Atractii turistice o Turism activ: . Pesteri: Huda lui Papara (Salciua), Poart
a Zmeilor (Salciua) . Chei: Runcului (Ocolis), Pociovalistei (Ocolis), Posegii (
Posaga) . Altele: Piatra de la Grosi, Padurea Vidolm (Ocolis); Sesul Craiului, S
carita Bel ioara (Posaga) o Turism etnografic: Muzeul etnografic Lupsa (Lupsa);
o Turism religios: Biserica de piatra Sf. Gheorghe -monument de arhitectura -142
1 (Lupsa), Manastirea Lupsa (sec. XV), Bisericile din Musca -1767 (Lupsa),Hadara
u -1770 (Lu psa) si Valea Lupsii -1799 (Lupsa), Biserica de lemn Cuvioasa Parasc
hiva -1798 (Salciua), Biserica de lemn Sf. Treime si Sf. Proroc Ilie -1782 (Salc
iua), Biserica de lemn "Sf. Arhanghe li" -1789
(Posaga), Biserica de lemn Botezul Domnului -sec. XVIII (Ocolis), Biserica de le
mn Sf. Arhangheli 1733 (Ocolis); Biserica de lemn Pogorrea Sfntului Duh (Baia de A
ries), Biserica din lemn nvierea Domnului (Baia de Aries); Manastirea Huda lui Pa
para (Salciua); Manastirea Muncel (Baia de Aries); Particularitatile zonei turis
tice Turismul feroviar poate de asemenea fi practicat n masura n care este reabili
tat t raseul feroviar cu ecartament ngust. Specificul minier al zonei poate fi ex
ploatat n cadrul unor activitati de turism istoric (exploatatiilor minere) si cul
tural (muzee), similar zonei Rimetea. Prtiile de schi de la Baisoara se pot const
itui ntr-o atractie deosebit de interes anta daca legatura ntre zone s-ar putea re
aliza usor. n acelasi sens, Salinele de la Turda si/sau Cheile Turzii sunt atract
ii turistice din apropierea judetului n urma carora sa poata beneficia turismul n
zona (n special n cazul dezvoltarii unor servicii specializate suplimentare celor
de baza precum excursii organizate / posibilitatea nchirierii de mijloace de tran
sport) Zona Bistra Ocolis beneficiaza de o pozitionare favorabila de a lungul DN
75, ceea ce se traduce prin tranzitarea acesteia de catre persoane care vin din
spre judetul Cluj si dinspre Aiud sau de catre persoane ce sosesc din zona Aries
eni Cmpeni si se ndreapta spre Turda sau spre Rimetea. Mai mult, la sud se ntinde z
ona centrala a Muntilor Trascau de asemenea abundenta n obiective turistice. Capa
citate de cazare redusa, avand clasificari inferioare; signalistica turistica cu
acoperire insuficienta Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagin
a 47
Raport final
(3) ZONA ABRUD MOGOS Localizare si acces o Zona central nord-vestica a judetului
o Accesibil doar rutier prin DN 74 (Brad -Abrud) si 74A (Cmpeni DJ 107 I (Aiud -
Ponor -Mogos -Abrud); DJ 106 K (Galda de Jos -ntregalde -Valea Brnii); Situatia in
frastructurii
Abrud);
o Infrastructura turistica mai putin dezvoltata dect zona Arieseni Cmpeni nsa la un
nivel peste cel al zonei Bistra Ocolis; exista un numar relativ restrns de pensi
uni turistice situate n cadrul celor mai importante localitati; Localitatile de i
nteres turistic o Abrud, Sohodol, Rosia Montana, Bucium, Mogos, Ponor, ntregalde,
Ciuruleasa Particularitati ale principalelor localitati turistice Localitate cu
cel mai mare numar de pensiuni din aceasta zona; amplasata Abrud de a lungul DN
74A poate servi drept punct de plecare catre obiectivele zonei Beneficiaza de a
sezarea n apropierea unor renumite obiective turistice Bucium precum Detunata Goa
la, Detunata Flocoasasi Poienile cu Narcise de la Negrilesti. Pozitionare n centr
ul Muntilor Trascau accesibilitate dinspre Galda de Jos; infrastructura turistic
a este practic inexistenta n ciuda potentialului pe care ntregalde agroturismul l a
re n zona. Principalele obiective: Cheile ntregalde, Cheile Galditei si Turcului,
CheileTecsestilor Atractii turistice o Turism activ: . Pesteri: Lucia (Sohodol),
Vnatarile Ponorului (Ponor); . Chei: ntregalde (ntregalde), Galditei si Turcului (n
tregalde); Geogelului (Ponor); .
Lacurile artificiale din zona Rosia Montana . Altele: Poiana cu Narcise de la Ne
grileasa (Bucium); Poienile cu Narcise Din Tec sesti; Piatra Despicata (Rosia Mo
ntana); Piatra Corbului (Rosia Montana); Detunata Goala (Bucium); Detunata Floco
asa (Bucium); o Turism istoric: Galeriile romane din Masivul Crnic (Rosia Montana
), Muzeul Mineri tului (Rosia Montana), situl arheologic Alburnus Major (Rosia M
ontana); Casa Memoriala "Ion Agrbiceanu" (Bucium) Casa Fefeleaga (Bucium) o Turis
m etnografic: Muzeul etnografic ntregalde o Turism religios: Biserica din Ciurule
asa, Biserica ortodoxa Sf. Nicolae (Ciuruleasa), Biserica de lemn Sf. Arhangheli
-1762 (ntregalde); Biserica de lemn Sf. Ilie -1774 (ntregalde), Biserica Adormire
a Maicii Domnului -1741 (Rosia Montana); o Alte atractii: Casa memoriala Closca
din Carpinis; Particularitatile zonei turistice Muzeul aurului de la Brad si Muz
eul etnografic de la Brad (Hunedoara) sunt usor ac cesibile prin DN74 prin Abrud
Statiunea balneo-climaterica Vata de Jos este accesibila prin Abrud Brad (DN 74
) si apoi DN 76 Conform repondentilor, reluarea activitatii de minerit va fi inc
ompatibila cu activitatea turistica att prin concentrarea economiei locale n indus
tria extractiva ct si prin imaginea astfel creata (zona poluata). Notorietatea lo
calitatii Rosia Montana a crescut n urma interesului pentru exploatarea de metale
pretioase nsa comuna este frecvent asociata de catre turisti cu poluarea fapt de
poate dauna si celorlalte zone turistice precum Arieseni-Cmpeni precum au semnal
at unii repodent i intervievati n cazul n care investitiile n infrastructura turist
ica (n special cresterea capacitatii de cazare) se vor lasa asteptate n viitor, n c
onditiile actuale (numarul redus de spatii de cazare) aceasta zona poate activa
doar pe o nisa a pietei turistice, ecoturismul (n principal datorita unor peisaje
naturale atragatoare). nsa principalul obstacol de depasit n acest caz o va const
itui calificarea personalul
specializat cerut de o asemenea forma de turism. Studiu de piata n domeniul turis
mului n judetul Alba Pagina 48
Raport final
Localizare si acces oPartea centralaa zonei nordice a judetului oAcces rutier DN
75 (Turda Ocolis Buru Arieseni), E81 (din Aiud), E60 (din Luna de Sus) si apoi
DJ 107 M (Luna de Sus -Buru -Rimetea Aiud) Situatia infrastructurii (4) ZONA RIM
ETEA Localizare si acces oPartea centralaa zonei nordice a judetului oAcces ruti
er DN 75 (Turda Ocolis Buru Arieseni), E81 (din Aiud), E60 (din Luna de Sus) si
apoi DJ 107 M (Luna de Sus -Buru -Rimetea Aiud) Situatia infrastructurii (4) ZON
A RIMETEA o A doua zona ca dezvoltare a turismului rural n ceea ce priveste numar
ul de pensiuni dupa zona Arieseni -Cmpeni. Principala problema cu care se confrun
ta dezvoltarea turismului este starea precara a infrastructurii rutiere precum s
i necesitatea introducerii retelelor de apa curentasi canalizare pe tot cuprinsu
l comunei Rimetea. Localitatile de interes turistic o Rimetea, Rmet, Livezile Par
ticularitati ale principalelor localitati turistice Este pozitionata n apropierea
DN 75; cei mai multi turisti sunt de nationalitate maghiarasi se afla n tranzit.
Spatiile de cazare ofera n general, ca produs turistic, pachetul cazare si pensi
une completa (gastronomia zonei e foarte apreciata de turistii maghiari). De ase
menea s-a constatat nevoia amenajarii campingurilor Rimetea (infrastructura adec
vata care sa minimizeze impactul asupra mediului sisa conduca la un sejur mai pl
acut pentru turisti) dat fiind numarul mare de turisti sositi cu cortul. Apropie
rea de Mnastirea Rme. care ar trebui sa fie unul din polii de atractie ai judetulu
i din sfera centrala. Atractii turistice o Turism activ: . Piatra Secuiului (Rim
etea) . Chei: Rmetului (Ramet); Pravului (Ramet), Piatra Baltii (Ramet); Manastir
ii (Rame
t); Valisoarei (Livezile); Plaiului (Livezile); Silosului (Rimetea) o Turism ist
oric: fortificatie din latene si cetate din epoca medievala -Piatra Secuiului (R
imetea), Cetatea Nobiliara Coltesti -sec. XIII-XV (Rimetea), Manastirea Francisc
ana -sec. XVIII-XIX (Rimetea), Ansamblul Bisericii Romano-Catolice -1727 (Rimete
a), Situl Rural Rime tea (sec. XVIIIXIX), vechi exploatari miniere (fier) de la
Rimetea, Biserica De Lemn "Adormirea Maici i Domnului" (Livezile) o Turism etnog
rafic: Muzeul etnografic Rimetea o Turism religios:Manastirea Rmet, Particularita
tile zonei turistice Att Salina de la Turda, Cheile Turzii ct si Statiunea Baisoar
a se afla n proximitatea zonei Unul dintre avantajele competitive ale zonei o rep
rezinta tarifele scazute n comparatie cu alte zone ale judetului Muzeul etnografi
c Rimetea reprezinta un punct de atractie important al zonei Conservarea patrimo
niului arhitectural si al traditiilor specifice reprezinta un punct forte al zon
ei Potentialul turismului n aceasta zona este ridicat pentru ca mbina mai multe ti
puri de turism ce ar putea fi practicate: turismul montan, de aventura, religios
, etnografic / istoric. Conform repondentilor intervievati gastronomia, reprezin
ta un reper al zonei, n special n Rimetea Infrastructura rutiera precum si lipsa r
etelelor de apa curentasi canalizare reprezinta o problema importanta cu care se
confrunta dezvoltarea turismului n zona Spatiile de cazare sunt concentrate n pro
portie covrsitoare n localitatea Rimetea Clasificarea spatiilor de cazare este apr
oape n exclusivitate de rang inferior (1 -2 flori) n zona Rimetea cei mai multi tu
risti sunt de nationalitate maghiara iar cea mai mare parte a acestora se afla n
tranzit (deseori n excursii organizate) de cele mai multe ori vizitnd Rmet, mprejur
imile orasului Turda si / sau orasul Cluj. Studiu de piata
n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 49
Raport final
(5) ZONA ALMAS METES Localizare si acces o Zona central-vestica a judetului o Ac
ces doar rutier: DN 74A este principalul drum ce traverseaza zona; DJ 705 (Geoag
iu Almasu Mare) Situatia infrastructurii o Infrastructura turistica putin dezvol
tata, localitatea Metes fiind cea mai dezvoltata n acest sens. Exista retele de a
pa curenta, gaze naturale si canalizare. Localitatile de interes turistic o Alma
su Mare, Zlatna, Metes Atractii turistice o Turism activ: Cheile Ampoitei (Metes
), Cheile Glodului (Metes), Cheile Cibului, Pietrele Ampoitei (Metes), Calcarele
cu orbitoline de la Piatra Corbului (Metes), Piatra Varului ( Metes), Piatra Bo
ului (Metes), masivul Peret (Almasu Mare), marmitele de pe valea Drascului (Alma
su Ma re), masivul vulcanic Breaza (Almasu Mare) o Turism istoric:asezari din ep
oca bronzului la Pietrele Ampoitei (Metes) si Piatr a Boului (Metes), situl arhe
ologic -Presaca Ampoiului (Metes), ansamblul cetatii Tauti -sec. XIIIXVI (Metes)
o Turism religios: biserica Cuvioasa Paraschiva (sec. XVII-XIX) Metes, biserica
Cu vioasa Paraschiva -1780 (Metes), biserica Cuvioasa Paraschiva -1761 (Metes)
Particularitatile zonei turistice Atat Metes ct si Zlatna sunt situate de a lungu
l DN 74 ceea ce faciliteaza accesul n zona Metes este o localitate relativ dezvol
tata din punct de vedere al infrastructurii turistice. Pozitionare favorabila n p
roximitatea orasului Alba-Iulia Orasul Zlatna se confrunta cu o perceptie negati
va din partea potentialilor turisti din cauza gradului
ridicat al poluarii n zona. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pa
gina 50
Raport final
Localizare si acces oSituatan centrul judetului pe drumul european E81, accesibil
ade asemenea si prin reteaua feroviara(accesul cel mai facil datoritapozitionari
i da r si statutului de resedintade judeta municipiului Alba Iulia) Situatia inf
rastructurii (6) ZONA ALBA IULIA Localizare si acces oSituatan centrul judetului
pe drumul european E81, accesibilade asemenea si prin reteaua feroviara(accesul
cel mai facil datoritapozitionarii da r si statutului de resedintade judeta muni
cipiului Alba Iulia) Situatia infrastructurii (6) ZONA ALBA IULIA o Infrastructu
ra turistica include hoteluri dar si pensiuni urbane avnd clasificari de pna la 4
stele respectiv 5 flori. Alba Iulia concentreaza o parte importanta a capacitati
i de cazare din judetsi 5 din cele 13 hoteluri. o Infrastructura tehnica este bi
ne dezvoltata existnd retele de utilitati (apa curenta, canalizare, gaz natural) n
majoritatea localitatilor Localitatile de interes turistic o Alba Iulia, Ighiu,
Galda de Jos, Stremt, Teius, Vintu de Jos, Ciugud, Cricau Particularitati ale p
rincipalelor localitati turistice Cel mai important orassi centrul economic al j
udetului. Infrastructura Alba Iulia turistica se afla n dezvoltare; turismul de b
usiness detine ponderea cea mai mare n cadrul cererii turistice Ighiu Infrastruct
ura turistica relativ bine dezvoltata, cu pensiuni de 3-5 stele; Acces facil cat
re zona ntregalde, respectiv catre zona centrala a Muntilor Galda de Jos Trascau
Atractii turistice o Turism activ: Piatra Cetii si Cheile Cetii (Galda de Jos) o
Turism istoric: Cetatea Alba Carolina (Palatul Principilor, Cetatea bastionara
Alba Iulia, Castrul Roman, Muzeul Unirii, Fortareata n stil Vauban cu 7 bastioane
, Biblioteca Bathyan eum; Catedrala ncoronarii, Catedrala Romano-Catolica); Ruini
le cetatii medievale Zebernic (Vintu de Jos); Castelul Martinuzzi (1551-Vintu de
Jos); Conacul Kendeffy-Horvath -sec. XVIII (Vintu de J
os); Situl arheologic Ciugud-Gornet (Ciugud) Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiv
a -sec. XVIII (Ighiu); ruina Bisericii de piatra Sf. Nicolae -sec. XVII (Ighiu);
Biserica Evanghelica -sec. XV-XVIII (Ighiu); Biserica Cuvioasa Paraschiva -1724
(Ighiu); Biserica Reformata -sec. XV-XVIII (Ighiu) Ansamblul Bisericii Reformat
e (sec. XIII -XVIII Glda de Jos); Biserica Nasterea Maicii Domnu lui (1715 Glda de
Jos); Biserica Sf. Arhangheli -sec. XVII (Glda de Sus); Biserica Cuvioasa Par as
chiva -1782 (Glda de Jos); Asezari din epoca bronzului (Ighiu); Cetatea dacica Ap
oulon (Ighiu; Castru de pamnt din epoca romana (Ighiu); Necropola romana (Ighiu);
Castelul Eszterhazy -sec. XVI (Ighiu); Conacul Teleky -sec. XVIII (Ighiu); Pivn
ita cu bolta (Ighiu) Situl arheologic Hallstatt (Ciugud); Asezare neolitica (Ciu
gud) Necropola tumulara (Ciugud); Biserica veche (Ciugud); Biserica "Adormirea M
aicii Domnului" 1700 (Vintu de Jos); Biserica evanghelica -1300 (Vintu de Jos );
Biserica Ioachim si Ana (Ciugud) o Turism oenologic: Cramele de la Bucerdea Vin
oasasi Telna (Ighiu) o Alte atractii: Festivalul cetatilor dacice (Cricau) Parti
cularitatile zonei turistice Alba Iulia se poate constitui, prin localizarea sa n
centrul judetului, numeroase le atractii turistice si concentrarea unei parti s
emnificative a capacitatii de cazare, drept punct de pl ecare pentru orice desti
natie din jude. n cadrul unei deplasari n scop turistic. Datorita unei anumite con
centrari a activitatii economice, a capacitatii de cazare pe seg mentul hoteluri
lor n orasul Alba Iulia precum si legaturilor rutiere bune cu restul centrelor ec
onom ice ale judetului, turismul practicat in Alba Iulia este in special cel de
business. Autoritatile locale sustin dezvoltarea turismului n oras, cel mai recen
t exemplu fiind proiectul de realizare a unui muzeu al vinului precum si a unui
circuit intitulat Drumul Vinului , cu plec are din Alba Iulia. Complementaritate
a tipurilor de turism (turism de afaceri, turism oenologic, tur ism cultural) pr
ecum si accesul facil la infrastructura n vederea dezvoltarii numarului de spatii
de cazare avnd clasificari superioare pot asigura dezvoltarea rapida a turismulu
i n zona. Un potential deosebit n partea vestica
a zonei o are si turismul oenologic prin podgoriile de la Ighiu (respectiv din s
atele componente comunei Ighiu: Bucerdea Vinoasasi Telna) si Cri cau. Desi au fo
st nregistrate progrese semnificative, patrimoniul istoric al municipiu lui Alba
Iulia nu este ndeajuns valorificat Studiu de piata n domeniul turismului n judetul
Alba Pagina 51 Raport final
Localizare si acces oZona situatan extremitatea nord-esticaa judetului. oAccesibi
laatt rutier ct si feroviar. Principala cale de acces rutier este E81 care travers
eazazona pe directia nord sud. Situatia infrastructurii (7) ZONA AIUD OCNA MURES
Localizare si acces oZona situatan extremitatea nord-esticaa judetului. oAccesib
ilaatt rutier ct si feroviar. Principala cale de acces rutier este E81 care traver
seazazona pe directia nord sud. Situatia infrastructurii (7) ZONA AIUD OCNA MURE
S o Numarul de spatii de cazare este restrns, acestea concentrndu-se n special n ora
sul Aiud. Desi Ocna Mures a servit drept statiune balneoclimaterica n trecut, mom
entan nu exista dect un singur hotel functional (clasificare de 3 stele) iar baze
le de tratament nu sunt functi onale. o Desi situatia infrastructurii de utilita
ti este buna, este necesara aici extinderea / reabilitarea retelei de canalizare
si a celei de alimentare cu apa. Localitatile de interes turistic o Aiud, Ocna
Mures, Miraslau, Unirea, Noslac, Lunca Muresului, Farau, Hoprta, Lopad ea Noua, R
adesti Particularitati ale principalelor localitati turistice Pozitionat ntre Alb
a Iulia si Turda, Aiud poate exploata turistic att Aiud obiectivele istorice afla
te n raza acestor doua orase (prin accesul facil catre aceste localitati) ct si at
ractiile naturale ale zonei Rimetea. Atractii turistice o Turism istoric: Ruinel
e Castelului medieval Novum Castrum (1290); Ruinele Biseri ci Romanice (1300); S
ituri arheologice epoca neolitica (Miraslau); Castelul de la Sncrai (Aiud), Caste
lul de la Gmbas (Aiud), Cetatea Aiudului (Aiud);Asezare daco-romana (Radesti); o
Turism religios: Biserica Romano-Catolica din secolul XVIII (Aiud); Biserica Pro
topopiala GrecoCatolica Sf. Nicolae (Aiud); Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" -s
ec. XV (Miraslau); Biseric a de lemn Sf. Arhangheli -sec.XVII-XIX (Noslac); Bise
rica de lemn Sf. Arhangheli -1700 (N oslac); Biserica reformata -sec XV (Noslac)
; Biserica de lemn Pogorrea Sf. Duh si Sf. Arhangheli" -1723
(Lunca Muresului); Biserica reformata -sec. XVIII (Radesti); Biserica reformata
-sec. XV (Lopadea Noua); Biserica de lemn Sf. Gheorghe -sec. XVIII (Hoprta); Bise
rica de lemn Sf. Arha ngheli 1762 (Farau); ansamblul bisericii de lemn Sf. Nicol
ae -sec. XVIII (Farau); Biserica de lemn Sf. Arhangheli 1775 (Farau); Biserica u
nitariana -sec. XV-XVIII (Farau); Biserica de lemn Sf. Arhangheli 1664 (Farau);
Biserica de lemn Sf. Nicolae -sec. XVIII-XIX (Farau); Bise rica de lemn Sf. Theo
dor Tiron" -1733 (Lopadea Noua), Biserica de lemn Sf. Arhangheli -sec. XVIII (Ho
prta); Biserica reformata sec.XV-XVIII (Hoprta); o Altele: Muzeul de Istorie si Mu
zeul de Stiinte ale Naturii (Aiud), Taul fara Fund delaBagau Particularitatile z
onei turistice Cererea turistica pentru produse complexe n statiuni balneo-climat
erice este n crestere att la nivel international ct si national, iar n acest sens Oc
na Mures ar putea revitaliza economia zonei pe termen mediu si lung n conditiile n
care infrastructura turistica a statiunii ar fi refacuta. Zona viticola renumit
a Precum n alte zone ale judetului si n aceasta tipurile de turism potential de a
fi practicate pe termen mediu si lung sunt complementare precum: turism balneo-c
limateric, turism istori c-cultural si cu turism oenologic. n prezent, infrastruc
tura turistica din Ocna Mures necesita investitii masive Studiu de piata n domeni
ul turismului n judetul Alba Pagina 52 Raport final
(8) ZONA BLAJ JIDVEI Localizare si acces o Situata n zona estica a judetului, pe
malul stng al Muresului o Strabatut n partea vestica de catre E81, pe directia est
-vest ntre Teius si Valea Lunga (via Blaj) de catre DN 14 B, iar ntre Blaj si Jid
vei de DJ 107. o Zona este de asemenea accesibilasi feroviar, pe magistrala Cluj
Brasov Situatia infrastructurii o n comparatie cu zona Aiud Ocna Mures, zona Jid
vei -Blaj poseda mai multe spatii de cazare ce se concentreaza n Blaj si Valea Lu
nga (totusi, n aceasta localitate, unele spatii nu mai sunt active)1. o Retele de
utilitati sunt dezvoltate indeosebi n zonele urbane Localitatile de interes turi
stic o Blaj, Jidvei, Mihalt, Craciunelu de Jos, Cetatea de Balta, Sona, Sncel, Ro
sia de Secas, Cergau, Valea Lunga, Cenade, Berghin, Spring, Daia Romana Particul
aritati ale principalelor localitati turistice Turismul cultural istoric poate c
unoaste o dezvoltare semnificativa n contextul dezvoltarii de viitoare spatii de
cazare cu clasificari superioare Blaj precum si reabilitarii infrastructurii tur
istice pentru unele atractii, date fii nd numeroasele de obiective turistice de
importanta istorica nationala deosebita. Atractii turistice o Turism istoric: .
Situri arheologice: Situl arheologic din epoca bronzului, hallstatt si migratiil
or (Lopadea Noua); Sit arheologic si necropola din epoca romana
(Berghin); Situri arheologice, asezari si necropole localizate n : "Gruiul Fierul
ui", "Gruiul Maciuliilor", "Ghezuini", "Capul Sesulu i", "Fata Cnepii", "Sub vii"
si "Hamboc-Ciorcobara" -epoca bronzului, fierului, romana, migratiilor si evulu
i mediu timpuriu (Berghin); Asezari la Berghin din epoca bronzului timpuriu; . C
astele: Castelul Bethlen sec. XVII-XIX (Sona); si Ansamblul castelului BethlenHa
ller -sec. XVII (Cetatea de Balta); o Turism religios:; Biserica evanghelica -se
c. XIV-XVIII (Valea Lunga); Biserica reformata -sec. XVI (Craciunelu de Jos); An
samblul bisericii evanghelice fortificate -sec.XV-XIX (Ji dvei); Ansamblul biser
icii evanghelice fortificate -sec. XV-XVIII (Jidvei); Biserica reformata -1685 (
Sona); Biserica unitariana -sec. XV-XIX (Sona); Biserica reformata -sec. XIII -X
V (Cetatea de Balta); Biserica evanghelica -1554 (Cetatea de Balta); Biserica de
lemn "Sf. Petru" -1707 (Berghin); Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" -sec. XVIII-X
IX (Rosia de Secas); Catedrala Greco Catolica "Sf Treime" (Blaj); Biserica sasea
sca (Blaj); Bisericuta Grecilor (Blaj); Asezare din perioada neolitic (Daia Roma
na) Biserica Pogorrea Sf. Duh -sec. XVII-XX (Daia Romana); Biserica Evanghelica f
ortificata -sec. XVI-XVIII (Spring); Biserica evanghelica -1461 (Spring); Biseri
ca de lemn Cuvioasa Paraschiva -sec. XVIII (Spring); o Turism oenologic: Podgori
ile Jidvei, Zona viticola Blaj (Craciunelu de Jos, Sncel, Valea Lunga, Cenade, Mi
halt, Cergau, Rosia de Secas); o Alte atractii: Blaj: Teiul lui Eminescu, Stejar
ul lui Avram Iancu, Gradina Botan ica din Blaj, Padurea Carbunari; Cmpia Libertat
ii; Crucea lui Avram Iancu; Colegiul Natio nal Inocentiu Micu Klein; Biblioteca
documentara "Timotei Cipariu", Vulcanii noroiosi de la Boz (Spring) Particularit
atile zonei turistice Zona este recunoscuta pentru centrele sale viticole (Jidve
i, Cetatea de Balta, Blaj). Multe dintre siturile arheologice necesita amenajari
pentru a putea fi incluse n cadrul circuitului turistic Accesul turistilor n cadr
ul podgoriei Jidvei nu este facil (aparent datorita politicii companiei producat
oare de vinuri) 1 Desi Valea Lunga putea fi considerata pna de curnd exponentul tu
rismului rural n zona, se pare ca
recent majoritatea pensiunilor din zona s-au nchis, pe fondul lipsei turistilor S
tudiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 53 Raport final
(9) ZONA SEBES Localizare si acces o Zona central sudica a judetului o Strabatut
a rutier de E68, E81 si DN 67C precum si de rute feroviare Situatia infrastructu
rii o Infrastructura turistica a zonei este relativ dezvoltata cu numeroase pens
iuni avnd clasificari de 3 5 flori. o Infrastructura tehnica este relativ bine de
zvoltata Localitatile de interes turistic o Sebes, Pianu, Clnic, Sasciori, Sibot,
Salistea, Grbova, Ceru Bacainti, Blandiana Particularitati ale principalelor loc
alitati turistice Turismul de business a cunoscut o dezvoltare puternica (ajutat
si de dezvoltarea Sebes industriala) n timp ce turismul cultural nu este suficie
nt exploatat; spatiile de cazare existente ofera varietate larga de servicii sup
limentare Terenul de golf din Pianu se poate constitui n atractie la nivel nation
al dat fii nd faptul ca exista un numar foarte restrns de terenuri de golf n Romnia
(mai ales n conditiile Pianu extinderii sale la 18 cupe). Infrastructura turisti
ca este n dezvoltare iar jucatorii / turistii atrasi astfel se pot consitui n segm
ente tinta pentru turismul cultural ce se poate dezvolta Sasciori Potentialul tu
rismului etnografic ramne n mare masura neexploatat. Atractii turistice o Turism i
storic: Cetatea dacica (Caplna); Situl arheologic Pianu de Jos; Situl arheologic
Tartaria; Casa Barcsay sec. XVIII (Salistea); Cetatea Greavilor -sec. XIII-XVI (
Grbova); Ce tatea Uriesilor sec. XIII-XV (Grbova); "Sfnta Cruce" (Sebes); Conacul B
ethlen -sec.XVIII (Cut); Ce tatea Clnic
(1269 Clnic) o Turism religios: Biserica Evanghelica sec. XIII-XV (Pianu de Jos);
Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva -1780 (Pianu de Sus); Biserica de Piatra s
ec. XIII (Ceru-Bacainti), Biserica Adormirea Maicii Domnului sec. XIX (Sibot); B
azilica romanica -Bergkirche -sec. XIII (Grbova); Biserica Evanghelica (Sebes), B
iserica Romano-Catolica "Sf. Bartolomeu" (Sebes), Biserica ortodoxa Adormirea Ma
icii Domnului" (Sebes); Casa Binder (Sebes), Biserica Veche (Sebes), Biserica Sc
himbarea la fata" (Sebes), Biserica Sf. Gheorghe" (Sebes); o Turism activ: teren
ul de golf de la Pianu de Jos, Rezervatia Naturala Oul Arsitei de la Recea (Sali
stea), Cheile Lazului (Sasciori), Padurea de pini din Laz (Sasciori), Piatr a Zm
eilor (Sasciori), Gaura Zmeilor (Sasciori), Slemea Tonii (Sasciori), Piatra Tomi
i (Blandiana) o Turism etnografic: scolile populare de mestesuguri de la Laz (Sa
sciori) o Alte atractii: Muzeul Ion Roica (Sebes), Rpa Rosie (Sebes); Turnul Stud
entului (C roitorului) (Sebes); Particularitatile zonei turistice Zona Sebes Clni
c Pianu beneficiaza de numeroase atractii turistice culturale (ce pot fi cuprins
e n cadrul unor circuite mai ample de vizitare a obiectivelor similare din Transi
lva nia), o baza de spatii de cazare care sa sustina n continuare dezvoltarea tur
ismului dar si activitati industriale care sa sustina turismul de business Ceru-
Bacainti se afla n proximitatea unor atractii turistice importante precum Cetatil
e Dacice din Munt ii Orastiei, Castelul Huniazilor, Geoagiu-Bai. Etnografia zone
i Ceru Bacaintiramne n mare masura neexploatata turistic dat fiind lipsa investiti
ilor n infrastructura turisticasi tehnica (necesitatea reabilitarii drumurilor de
acces si a podurilor peste Mures) Valea Sebesului ramne o resursa turistica sube
xploatata att din perspectiva spatiului cultural unic ct
si a pitorescului peisajelor Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba
Pagina 54 Raport final
(10) VALEA FRUMOASEI Localizare si acces
CUGIR
o Pozitionata n zona sudica a judetului, este traversata de DJ 704 si DN 67C Situ
atia infrastructurii o Spatiile de cazare foarte putine predominand clasificari
inferioare, de 1 e / flori. o Zona este greu accesibila datorita starii avansate
de degradare a drumului. o Principalul drum rutier DN 67C este degradat nsa rece
nt a fost lansat un program de reabilitare a sa ce se va desfasura pe o perioada
de 3ani o n zona exista doar un numar restrns de cabane si locuinte de vacanta pr
ivate ce nu servesc drept spatii de cazare. Localitatile de interes turistic o S
ugag, Cugir Atractii turistice o Turism etnografic: Scoala populara de cioplit l
emnul de la Sugag o Turism de aventura: excursii off-road o Turism activ: Lacuri
le de acumulare Tau si Oasa, Stncile Masa Jidovului ; Pintenii d in Coasta Jinei;
Castrele Romane de pe Vrful lui Patru, Iezerul Sureanu. o Turism religios: Mnasti
rile Oasa, Tetu Sugag Particularitatile zonei turistice Alte atractii situate n p
roximitate sunt Cetatile dacice din Muntii Orastiei (n ju detul Hunedoara) , pent
ru care Cugir ar putea servi drept punct de plecare. Potentialul acestei zone es
te unul deosebit de important prin pozitionarea n prox imitatea mai multor zone d
e interes turistic major existente / potentiale precum Lacul Oasa, Lacul V idra,
Muntii Parng, Parcul National Retezat, precum si ntre mai multe statiuni turistic
e din judete v ecine, precum Voineasa,
2 stel
Straja. A fost ntocmit PUZ-ul zonei Poarta Raiului si Luncile Prigoanei, ntruct sun
t precon izate proiecte de investitii, respectiv constructia a 7 prtii de schi (p
rogresul este ngreunat de li tigii privind raza de administratie a primariilor Cu
gir respectiv Sugag). Desi foarte putin dezvoltat n Romnia, turismul itinerant ar
putea fi practicat pe DN 67C (portiunea aflata la cea mai mare altitudine fiind
cunoscutasi sub denumirea de Transalpina ). DN 67C este situat la cea mai mare a
ltitudine din Romnia. n prezent, drumul este aproape impracticabil, fiin d asfalta
t n proportie de numai 25% (iarna este efectiv impracticabil). Riscul blocarii dr
umurilor n zona n perioada de iarna reprezinta un real motiv pentru descurajarea t
uristilor. Infrastructura turisticasi tehnica slab dezvoltate Studiu de piata n d
omeniul turismului n judetul Alba Pagina 55 Raport final
PREZENTA DESTINATIILOR / OBIECTIVELOR TURISTICE DIN JUDETUL ALBA N CIRCUITUL COME
RCIAL Pornind de la specificul circuitelor comerciale (de distributie) din turis
m la m odul cel mai simplu, mbracnd doua forme: comercializare fie direct n unitate
a prestatorului de servicii, fie n agent ii de turism evaluarea prezentei destina
tiilor turistice din judetul Alba n circuitul c omercial presupune n primul rnd sa
se nteleaga n ce masura serviciile turistice din Alba sunt disponibile spre vnzare
(indiferent de canal) si secundar acordarea unei atentii deosebite identificarii
serviciilor turistice din Alba n portofoliile agentiilor de turism, din tarasi s
trainatate (daca e cazul). Asadar, consideramca aspectele care pledeaza pentru p
rezenta n circuitul comercial a serviciilor turistice din Alba sunt: . Exista des
tinatii din judetul Alba identificabile ca oferta turistica . Serviciile turisti
ce din judetul Alba se gasesc, n general, n portofoliile agentii lor de turism la
nivel regional si national . Prestarea de servicii turistice este popularizata p
rintr-o prezenta consistenta n mediul on-line a companiilor active n turism Pentru
a confirma elementele de mai sus, Marketscope a analizat pe de-o parte of ertel
e on-line a 200 de agentii de turism1 din 15 judete ale tarii (Alba, Arad, Arges
, Bihor, Buzau, Calarasi, Caras Severin, Cluj, Constanta, Covasna, Gorj, Harghit
a, Hunedoara, Mures, Sibiu) plus Bucurest i, iar pe de alta parte o serie extins
a de portaluri web dedicate ofertelor de cazare. Majoritatea site-urilor agentii
lor de turism analizate din acest punct de vedere contin si oferte turistice int
erne (75% -150 de agentii). Dintre acestea, mai mult de un sfert (40 de agent ii
) propun inclusiv oferte turistice n judetul Alba (nu e vorba de produse turistic
e complexe, ci n ge neral cazare si masa). S-a observat ca
putine agentii din Bucuresti din cadrul esantionului analizat au n ofertasi spati
i de cazare din judetul Alba (doar 5). n schimb, dintre agentiile de turism din C
luj-Napoca, aproape jumatate ofereau solutii de cazare n localitati din judetul A
lba (11 agen tii din 24); o treime dintre agentiile din judetul Constanta aveau
judetul Alba printre destinatii (7 agentii din 23). Destinatiile din judetul Alb
a cele mai prezente n ofertele agentiilor de turism analizate sunt cele din zona
localitatilor Arieseni, Grda de Sus si Albac (zona cu cea mai dezvoltata infrastr
uctura turistica). n plus, cazari n hotelurile din orasele din jude. (Alba Iulia,
Sebes, etc.) sunt de asemenea oferite de multe agentii, avnd n vedere ca acestea a
ctiveazasi pe segmentul business travel 2. Prezenta destinatiilor rurale din jud
etul Alba pe portale specializate ntareste i deea ca turismul a depasit stadiul i
ncipient n judet, operatorii din turism ncercnd n prezent sa consolideze rolul desti
natiilor n peisajul amplu al turismului si implicit n circuitele comerciale. n plus
, vizibilitatea destinatiilor turistice din judetul Alba n distributie este mbu na
tatitasi de cresterea numarului de localitati de interes turistic cu spatii de c
azare, din c e n ce mai multe sate / comune intrnd n circuitul comercial n urma inve
stitiilor private recente n pensiuni. Opiniile repondentilor n aceasta privinta co
nverg catre ideea ca n afara de cteva atractii deja consacrate, destinatiile din A
lba sunt totusi o necunoscuta pentru multi dintre jucatorii din turism (incluznd
aici si agentiile si turistii). Totusi, ultimii 2 ani au adus eforturi semnifica
tive pentru cresterea notorietatii elementelor cheie din turismul judetului (prti
a de ski, cetatile, tr aditiile, vinul), incluznd aici activitati de relatii publ
ice (PR) si atentia acordata turismului din Apuseni la nivel national. 1 n ceea c
e priveste rezultatele analizei ofertelor agentiilor, trebuie mentionat ca esant
ionul de agentii nu este reprezentativ, judetele analizate incluznd pe cele din v
ecinatatea imediata a judetului Alba (de ex.: Sibiu, Hunedoara etc.) plus alte ct
eva alese aleatoriu, iar informatiile sunt de natura informativa. 2 Mai multe de
talii privind colaborarea cu agentiile de turism a spatiilor de ca zare din Alba
vor fi prezentate n capitolul 9 Distributia produselor turistice din judetul Alb
a Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 56
Raport final
n fine, un alt element care a facut obiectul analizei este prezenta unor destinat
ii din Alba n circuite culturale ale Romniei sau ale regiunii din care judetul fa
ce parte. Si la acest n ivel, exista semne, chiar daca nca timide, ca judetul Alb
a are potential sa fie inclus pe harta marilor tour-operatori interni si interna
tional de circuite, ntruct obiective ca cetatile Alba-Iulia, Clnic, manas tirea Rme.
sau Pestera Ghetarul Scarisoara fac parte din programe ample de vizitare a Romni
ei (d estinate n general turistilor straini). Totusi, trebuie mentionat ca atract
iile din Alba nu fac nca parte din traseele principale consacrate (Bucuresti Delt
a Dunarii Bucovina Maramures Sighisoara Sibiu Brasov), dar includerea lor n unele
programe reprezinta o intrare ntr-un macro-circuit comercial cheie. EVALUAREA CA
LITATIVA A IMAGINII JUDETULUI ALBA CA DESTINATIE TURISTICA Imaginea unei destina
tii turistice / unui produs turistic reprezinta rezultatul acumularii de informa
tii despre acea destinatie / acel produs, apoi filtrarii si analizei acestora de
cat re consumatorul de turism. Importanta unei imagini favorabile n turism este
uneori mult mai mare dect caracte risticile extrinseci ale ofertei si vine tocmai
din faptul ca imaginea este, n ultima instanta, proiectia n mintea consumatorului
a destinatiei n sine si deci un factor de influenta hotartor n luarea deciziei de
achizitie n turism. Evaluarea imaginii judetului Alba ca destinatie turistica pre
supune urmarirea att a elementelor ce influenteaza imaginea globala a judetului (
a gradului de familiaritate si tipului imaginii), ct si imaginea individuala a at
ractiilor turistice reprezentative ale judetului. Dintre cei mai importanti fact
ori de influenta ai formarii / ntretinerii imaginii se pot enumera: . promovarea
(cu toate formele ei) . specificul (cadrul natural, tipul atractiilor, infrastru
ctura, calitatea servici ilor, traditii, etc.) .
elemente speciale / extraordinare / de unicitate . apartenenta judetului la regi
une / tara Promovarea globala realizata de autoritati / organizatii, dar si cea
individuala (de ex. realizata de agentii economici), au n general un rol pozitiv,
dar, pentru cresterea eficientei promovarii, e foarte importanta coerenta actiu
nilor celor doua mari categorii de entitati care comunica despre turismul din ju
det. Un pas hotartor este orientarea catre forme eficiente de promovare, cum ar f
i rel atiile publice (ntlnirea cu presa din anul 2005 a oficialitatilor locale si
agentilor economici s i discutiile pe teme de turism cu acest prilej este consid
erata de unii repondenti un adevarat vector de imagine). De asemenea, nu trebuie
neglijat rolul pe care l are promovarea gratuita realizata de catre turistii nsis
i, mai ales n distributia produselor de turism rural ce se bazeaza pe recomandari
le si impresiile personale ale turistilor care deja au vizitat o anumita destina
tie si care pot cntari decisiv. Particularitatile elementelor care definesc servi
ciile turistice din jude. pot actiona n ambele sensuri (pozitiv dar si negativ):
ospitalitatea, traditiile, frumusetea peisajelor toate contribuie la crearea une
i imagini bune si foarte bune, n timp ce problemele de infrastructurasi poluarea
po t afecta perceptia pozitiva a turistilor. Dintre elementele speciale / extrao
rdinare / de unicitate ce construiesc imagine a turistica a judetului Alba, sunt
de mentionat rolul orasului Alba Iulia (de ex. prin cetatea Alba Caro lina, si
titlul de cel mai curat oras din Romnia plus titulatura de Orasul Marii Uniri ),
al reliefului carstic unic (cu to t ce presupune: ghetari, pesteri, etc.) dar si
situatia tensionata din zona Rosia Montana. Studiu de piata n domeniul turismulu
i n judetul Alba Raport final Pagina 57
Elementele care compun imaginea turistica a judetului pot fi sintetizate n repere
le de mai jos: . Peisaj natural mirific (munti, paduri, aer curat, ruri si lacuri
) si deopotriva salbatic (influenta factorului uman nu e att de vizibila ca n alte
zone montane rurale dezvoltate turistic, de exemplu Bran Moeciu)
. Atractii unice: Pestera Ghetarul Scarisoara, Cetatea Alba Carolina si Muzeul U
ni rii, Manastirea Rme. . Traditii si mestesuguri ancestrale pastrate bine . mplet
irea traditionalului cu modernul, cu noul: tezaur cultural -etnografic, arhe olo
gic, religios, arhitectonic -, respectiv posibilitatea de a practica ski, golf s
i spo rturi extreme n fine, faptul ca Alba este o destinatie romneasca poate avea
un impact negativ n rndul turistilor straini, datorita problemelor de imagine ale
Romniei n lume. n acelasi timp, destinatiile turistice d in Alba pot profita de cap
italul recent de imagine favorabila al Romniei (asocierea cu tara lui Dracula , S
ibiu capitala europeana) si al Transilvaniei ( patria cetatilor medievale ) n cee
a ce priveste ct de bine conturata este imaginea, parerile repondentilor conduc l
a ideea ca nu se poate vorbi de o imagine turistica puternica, familiara, a jude
tului, ct mai ales de cteva destinatii puternic individualizate, dar eterogene ca
imagine. Analiznd informatiile culese n studiu, se pare ca judetul Alba se identif
ica mai ales cu cele cteva destinatii importante, cu o buna imagine (n special Alb
a Iulia unirea si cetatea si Arieseni ski ), n timp ce varietatea turistica este n
ca putin cunoscuta. Mai mult dect att, gradul de asociere dintre unele atractii im
portante ale judetului (Pestera Ghetarul Scarisoara, Trgul de Fe te) si numele ju
detului este limitata.
Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba
Raport final Pagina 58
6. PIETE TINTASI SEGMENTE DE CONSUMATORI TINTA PENTRU DESTINATIILE TURISTICE DIN
JUDETUL ALBA ELEMENTE MOTIVATIONALE PRIVIND PREZENTA TURISTILOR N JUDETUL ALBA P
entru a defini tipurile de turism cheie pentru judetul Alba (care practic se id
entifica n general cu pietele pe care activeaza / ar trebui sa activeze agentii e
conomici din judetul Alba implicati n turism) precum si principalele segmente de
consumatori carora li se adreseaza / care ar trebui tintiti de catre ofertele de
turism din Alba, vom comenta succint care sunt elementele motivation ale princi
pale pentru prezenta turistilor n judet, binenteles lund n calcul avantajele si deza
vantajele po sibile / percepute si tipul atractiilor / specificul judetului. Din
tre categoriile de elemente motivationale potentiale, turismul din Alba fruct if
ica n special pe cele fizice si culturale, dar secundar si pe cele inter-personal
e (motivatiile ce tin de statut / prestigiu nu sunt deloc specifice n acest caz).
Asadar, se pot enumera principalele nevoi / do rinte ce stau la baza motivatiei
turistilor de a alege turismul din judet: . Odihna, relaxarea, practicarea spor
turilor, pastrarea / recapatarea sanatatii (f izice) . Cunoasterea artei si isto
riei, contactul cu noi forme de folclor, unicitatea anu mitor atractii turistice
(culturale) . ntlnirea de noi persoane -aici poate fi inclusa att socializarea ct s
i deplasarea n interes de afaceri, evadarea din rutina (inter-personale) Unii din
tre factorii ce ameninta motivatia turistului n alegerea judetului Alba o reprezi
nta renumele de zona minierasi respectiv poluarea asociata acestei industrii. De
asemenea, n legatura cu aceasta se aflasi gradul de salubrizare al zonelor vizit
ate (conform repondentilor intervie vati inexistenta serviciilor de salubrizare
profesionale n anumite zone reprezinta o problema acuta). Mergnd mai departe, la n
ivel mental si comportamental, s-au observat n ultima vrem e doua orientari
ale populatiei care sunt benefice si deci trebuie fructificate inclusiv de turis
mul din Alba. Motorul acestor schimbari din viata oamenilor este dezvoltarea ec
onomica, accelerarea ac tivitatilor si stresul cotidian, astfel nct oamenii ncearca
sa adopte un stil de viata mai sanatos sisa evadeze ct mai des din cotidian, din
rutina. Aceste situatii sunt clar n avantajul turismului de agrement, care si poa
te baza dezvoltarea pe fructificarea unor elemente motivationale din categoriile
me ntionate. TIPURI DE TURISM PRACTICATE / CU POTENTIAL N JUDETUL ALBA Avnd n vede
re diversitatea atractiilor naturale existente n judetul Alba, pot fi pr acticate
numeroase tipuri de turism precum: turism activ (montan si de aventura), turism
cultural ( istoric, religios, etnografic), turism oenologic si turism balneo-cl
imateric. Dintre tipurile de tu rism existente, turismul Ariese activ este cel m
ai dezvoltat si este n special fructificat n zona Albac Grda ni. n judetul Alba, n ci
uda potentialului major, turismul cultural este destul de putin dezvolt at (exce
ptia putnd fi considerata orasul Alba Iulia), ca de altfel n ntreaga Romnie (cu exce
ptiile arhicunoscute, mentionate anterior si n acest raport Brasov, nordul judetu
lui Suceava, Sibiu, Bu curesti, Maramures). Turismul activ este practicat n zonel
e muntoase ale judetului, respectiv n partea Muntilor Apuseni si Sureanu. Compara
tiv cu Muntii Sureanu, Muntii Apuseni beneficiaza de o perceptie bunasi sunt rec
unoscuti pentru numeroasele obiective turistice si n plus infrastructura turis ti
ca este mult mai dezvoltata n cazul lor. Studiu de piata n domeniul turismului n ju
detul Alba Pagina 59 Raport final
Turismul cultural poate fi practicat att n zonele muntoase (componenta sa etnograf
ica), dar si n zona centrala, nord-esticasi estica unde n mod special exista atra
ctii specifice turismului istoric dar si religios. Pentru aceste cazuri, Alba Iu
lia si Sebes Clnic Pianu sunt zonele care posedasi infrastructura necesara sustin
erii unui astfel de tip de turism. Alte tipuri de turism practicate n judetul Alb
a sunt turismul de business si turi smul de tranzit . Turismul de business a lua
t amploare n zona Sebes Alba Iulia odata cu revigorarea productiei industriale, f
apt ce s-a reflectat n clasificarile superioare ale spatiilor de ca zare noi cons
truite. nfiintarea parcurilor industriale Blaj si Aiud si continuarea politicilor
de atra gere a invesitorilor vor contribui la cresterea turismului de business n
judet. Conform unor experti inter vievati, turismul de tranzit este practicat a
desea pe Valea Aiudului (de ex. Rimetea) de catre persoa ne de nationalitate mag
hiara sositi pentru atractii legate de etnia lor, prezente din abundenta n zona. n
tr-un mod benefic pentru turism n general, zonele muntoase ale judetului Alba sun
t si locul mai multor asezari rurale unde se pastreaza traditiile, ceea ce face
ca turismul act iv sa poata fi alaturat turismului etnografic. De asemenea, tur
ismul cultural si are principalele puncte de atractie n zone ale judetului Alba un
de ar putea fi dezvoltat si turismul oenologic. Astfel, la baza strategiilor de
marketing ale turismului din jude. ar putea sta obiectivul de a obtine beneficii
de imagine (o destinatie plurivalenta din perspectiva turistilor) si de cost (c
onstruirea de pachete turi stice complementare cu valoare mai mare) de pe urma p
osibilitatilor de practicare a cel putin doua tipuri de turism n aceeasi zona. SE
GMENTE DE CONSUMATORI TINTA PENTRU TURISMUL DIN JUDETUL ALBA SI ATRAGEREA LOR Po
livalenta din punct de vedere turistic a judetului Alba determina doua alternati
ve n ceea ce priveste atragerea turistilor, ce reprezinta unul din obiectivele pr
incipale ale dezvoltarii turistice din judet. Astfel, se pune ntrebarea daca acti
unile entitatilor publice si private implicate n turism ar trebui sa fie generale
sau concentrate spre anumite grupuri de consumatori tinta. n cazul celei de-a do
ua variante
intervine segmentarea, de unde rezultasi importanta identificarii segmentelor de
consumatori tinta, actuale sau potentiale, pentru destinatiile turistice. Asada
r, segmentarea pietei unui produs turistic (prin piata ntelegnd aici cerere, consu
matori) este procesul de divizare a turistilor n categorii distincte avnd nevoi si
preferinte s pecifice care formeaza o parte suficient de mare din cererea turis
tica totala pentru acel produs pentru a justifica o strategie de marketing indiv
idualizata pentru subgrupa identificata1 -cu alte cuvinte, este mpartirea masei t
uristilor in segmente cu aceleasi interese din punct de vedere turistic, pentru
fiecare se gment n parte realizndu-se actiuni separate (promovare specifica, stabi
lirea tarifelor, etc.). Rolul segmentarii deriva din posibilitatea ca o abordare
separata spre anumite grupe de consumatori sa asigure succesul produselor turis
tice existente / potentiale. Identificarea de segmente de consumatori pentru pro
dusele / destinatiile turisti ce din judetul Alba presupune sa luam n calcul spec
ificul turistic al judetului, al cadrului natural si tipurilor de atractii, elem
entele motivationale pentru prezenta actuala sau potentiala a turistilor n judet,
locul atractiilor turistice n circuitul turistic dar si concurenta. Orice segmen
tare trebuie satina cont de o serie de criterii de segmentare, si anume criterii
geografice (regiunea, tara, orasul de provenienta a turistilor, marimea tarii /
orasului, etc.), criterii demografice (vrsta, sex, tipul simarimea familiei / go
spodariei, religie, rasa, e tc.), criterii comportamentale (avantaje cautate, fr
ecventacalatoriilor, loialitate fata de o destinatie, etc.) si criterii psihogra
fice (stil de viata, personalitate, etc.). Definirea unui segment de con sumator
i tinta presupune alegerea uneia (de preferat) sau mai multor variabile din cadr
ul crite riilor. 1 Adaptare dupa Mariana Bucur Sabo, Marketing turistic , pag. 1
22 Raport final Pagina 60
Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba
n practica, este posibil ca definirea unui segment tinta sa se opreasca doar la c
ele mai relevante criterii pentru piata respectiva; n acest raport ne vom axa pe
acele criterii si variabile care sa permita o portretizare ancorata n realitate d
ar si utilizabila ca instrument decizional, a segmentelor de turisti actuali si
potentiali pentru destinatiile din judetul Alba. De asemenea, e impor tant de pr
ecizat ca segmentarea cererii turistice din judetul Alba poate fi abordata la do
ua niveluri, si anume la nivelul ofertei totale reprezentate de destinatiile tur
istice din Alba, respectiv la niv elul unor destinatii / atractii turistice indi
viduale importante sau al pietelor unor tipuri de turism. Evident ca gradul de g
eneralitate a segmentarii va fi invers proportional cu cel al profunz imii segme
ntarii (nuantarile vor fi prezente n analiza unor piete restrnse, eventual de nisa
atractiile individuale, n schimb segmentul cheie de turisti pentru turismul din
Alba n genera l va fi mult mai amplu). Turismul din judetul Alba s-a dezvoltat n s
i va fi caracterizat de mediul rural. Pensiunile s-au dezvoltat n gospodariile lo
calnicilor constituind n multe cazuri o activitate secundara generatoare de venit
. Din acest motiv, pensiunile sunt de familie , o mare parte din ele avnd maxim 1
0 loc uri. Acest lucru nu stimuleaza posesorul unei pensiuni sa creeze un produs
turistic complex, ceea ce nsemna ca turistul se confrunta adesea cu un orizont l
imitat de activitati pe care le poate desfasura. Mai mult, exista posibilitatea
ca grupurile mai mari de turisti sa nu beneficieze de spatii de cazare suficient
e n cadrul unei singure unitati. Din aceste motive turismul n judetul Alba poate f
i p rivit, la modul cel mai general, ca fiind turism de familie practicat mai de
graba itinerant, cu o medie de 2 nnoptari pe calatorie si cu vizitarea a 1-2 obie
ctive renumite. Turistul ajuns n Alba este co nstrns de infrastructura turistica s
a aleaga 2 -3 destinatii cu un grad mai mare de dezvoltare si notorietate, restu
l atracti ilor nefiind practic accesibile turistului de rnd. Cu toate acestea, n j
ude.
s-au dezvoltat cteva produse turistice destinate n special turistilor cu venituri
peste medie sau mari incluznd n special tipuri de turism de nisa -activitati precu
m: calarie, golf sau circuite specializate ale obiectivelor tur istice din zona
Muntilor Apuseni. Ponderea turistilor straini care acceseaza astfel de produse e
ste semnificativ mai mare dect n cazul altor produse turistice simple. Conform adm
inistratorilor spatiilor de cazare intervievati, principalele zone ce servesc dr
ept piata pentru turismul de weekend n sezonul de iarna n judetul Alba sunt judete
le Timisoara, Arad, Bihor si ntr-o masura mai mica judetele limitrofe Cluj si Mur
es (cu exceptia perioadei sarbatorilor de iarna, cnd nu s-a observat o concentrar
e clara a turistilor dupa zona de origine). Sezonul de vara este ndeosebi caracte
rizat de sejururi mai ndelungate, de peste 4 nnoptari, n care turist ii sosesc din
zone mai ndepartate precum judetele Constanta, Ilfov, Galati, Dolj, Prahova, Gorj
Principalele piete externe atrase n cadrul ofertelor de produse turistice din ju
d etul Alba sunt Franta, Olanda, Belgia si ntr-o masura mai mica Italia. Existent
a spatiilor de cazare avnd clasificari superioare precum si o oferta diversificat
a de servicii ntr-un cadru natural conservat, nepoluat ar facilita atragerea turi
stilor din Marea Britanie sau Germania asupra carora repo ndentii au agreat fapt
ul ca sunt mai exigenti. Ungaria reprezinta o piata importanta pentru judetul Al
ba doua zone fiind ndeosebi vizitate de catre turistii maghiari: Arieseni (Vrtop)
si Rimetea. Arieseni (Vrtop) cu prtia sa de sch i detine avantajul proximitatii fa
ta de Ungaria, al costurilor totale mai reduse dect n Austria pentru un sejur la s
chi , al accesului facil dinspre Ungaria precum si al existentei unui numar ridi
cat de lo curi de cazare n timp ce Rimetea cel al similaritatilor culturale cu Un
garia. Existenta unor servicii de transport (care sa functioneze cu regularitate
si frecventa sporita cel putin pe rutele principale) intra si inter zonale ar f
acilita circulatia turistica conducnd la sporirea cheltuielii
turistice, a beneficiilor resimtite de catre consumator precum si la popularizar
ea (promovarea) atractiilor turistice. Gama de servicii suplimentare trebuie ad
aptata n functie de tipurile de turisti atrasi. Astfel, conform turistilor interv
ievati doleantele acestora referitoare la noi servicii pe care si-ar dori sa le
acceseze se concentreaza asupra drumetiilor organizate. Studiu de piata n domeniu
l turismului n judetul Alba Raport final Pagina 61
Exista numeroase tipuri de turism (segmente de consumatori tinta) ce ar putea fi
practi cate n judetul Alba daca ar fi dezvoltata infrastructura turistica n anumi
te zone (ex.: turism balneo-climateric n conditiile reabilitarii statiunii Ocna-M
ures). n cadrul fiecarui tip generic de t urism exista mai multe subtipuri ce au
diferite specificitati determinnd astfel anumite particularitati ale tipurilor de
turisti atrasi (ex.:profilul consumatorului n cazul turismului activ include per
soanele pasionat e de natura, de sporturi de iarna dar si de sporturi extreme (n
general tineri). Unicitatea atractiilor din Muntii Apuseni poate determina nu nu
mai vizita celor pasionati de natura ci a oricarui turist (nsa n acest caz probabi
litatea ca vizita sa fie mult mai scurtasi mai degraba ocazionata de alt evenime
nt este mult mai mare). Daca turismul montan sau cel de agrement (sporturi de ia
rna, excursii off-road) se adreseaza unei categorii mai largi de vrsta, cel de av
entura este cu preponderenta practicat de persoane sub 35 de ani si n special cu
o situatie financiara bunasi stabila (venituri cel putin peste medie). Conditiil
e de cazare trebuie sa reflecte acest lucru fiind necesare spatii de cazare avnd
clasificari medii (3F/S) si ridicate (4-5 F/S). Mai mult, e ste necesara oferire
a unor servicii suplimentare fata de activitatile de baza, menite sa diversifice
sisa mbunatateasca gama de activitati realizate. Atragerea unui segment de consu
matori cu vrste peste 60 ani n turismul activ si n conditiile actuale ale economiei
romnesti ar putea fi realizata prin echilibrarea nivelului de pre. cu serviciile
oferite. Cererea turistica n judetul Alba este ndeosebi ridicata pentru pensiunil
e avnd rang superior (3-5 flori). De asemenea s-a remarcat necesitatea amenajarii
unor campinguri n zonele montane n Cmpeni si Rimetea. special n zona Arieseni Major
itatea turistilor intervievati au mentionat faptul ca serviciile de cazare sunt n
general inferioare calitativ celor de masa. Unii turisti au mentionat de asemen
ea necesitatea exist entei unor magazine
(alimentare/nealimentare) mai bine aprovizionate precum si a unor magazine cu ar
tizanat local. Ecoturismul n Romnia este accesat n special de catre turisti arte m
ari avnd nivel de educatie peste medie, cu vrste n general peste 35 de locali foart
e bine pregatiti, spatii de cazare si serviciile de baza aferente de calitate. D
e asemenea este necesara logistica pentru ntreprinderea unor activitati precum dr
umetii plimbare cu bicicletele, ski fond sau wildlife watching . n judetul Alba,
o forma de ecoturism cu accent asupra altor servicii dect cele de cazare ar putea
fi practicat cu succes n special le Abrud-Mogos, Almas-Metes precum si partea ve
stica a zonei Sebesului (Ceru-Bacainti Blandiana) viznd n special turisti straini.
cu venituri mari si fo ani, necesitnd ghizi
tematice, calarie,
(dar nu numai) n zone
n cazul turistilor atrasi mai ales de obiectivele turistice culturale este recoma
ndata existenta unor structuri de cazare avnd clasificari superioare; produsele
turistice concentreaza un anumit tip de atractii turistice (cetati fortificate,
biserici de lemn, podgorii) ce implica existenta unor ghizi specializati dar si
a altor servicii auxiliare de nalta calitate. Toate acestea ntruct n prezent turismu
l cultural n judetul Alba (si n Romania, n general) este practicat preponderent de
catre turist ii straini. n plus, multe dintre monumentele istorice sau siturile a
rheologice necesita renovari / amenajari turistice speciale. n cazul turismului d
e sanatate, precum n cazul turismului cultural, potentialii tu risti ar fi stimul
atisa achizitioneze produse oferite n cadrul statiunilor balneo-climaterice daca
spatiile de cazare ar avea clasificari superioare, bazele de tratament ar fi mod
ernizate, iar gama de servi cii auxiliare larga (inclusiv circuite ale obiective
lor turistice culturale ale zonei). Totusi, consideramca modalitatea cea mai efi
cienta de segmentare va trebui sa aiba n vedere o viziune asupra ambelor perspect
ive, deci sa se identifice acele segmente de turisti care sa devina motoarele de
crestere a activitatii n turismul din Alba, per ansamblu, prin prism a judecarii
obiectivelor turistice si tipurilor de activitati care i atrag. Asadar, principa
lele segmente de turisti asupra carora consideramca jucatorii din turism n judetu
l Alba (inclusiv structuri cu rolul de promovarea turismului) ar trebui sa si con
centreze o parte
nsemnata a eforturilor sunt schitate n tabelul de mai jos, alaturi de comentarii s
i partic ularitati privind atragerea lor, inclusiv prin exploatarea avantajelor
si unicitatii judetului: Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Rapo
rt final Pagina 62
Familii de romni cu copii Familii de romni cu copii Descrierea segmentului o Famil
ii de romni ce au n componenta cel putin un copil de pna n 10-15 ani o n general petr
ec vacanta n grup restrns de persoane maxim 2-3 familii care calatoresc cu autotur
ismul propriu o Buget de cheltuiala mediu o Provenienta si durata sederii: . Pra
ctica cu predilectie turismul de weekend -din judete nvecinate (Bihor, Cluj, Hune
doara) si din judetele din vestul tarii (Timis, Arad) . n general vin pentru seju
ruri -din judete limitrofe si din alte judete, cu predilectie cele de cmpie din S
ud sau Sud-Est (Constanta, Braila, Dolj, Galati, Craiova) si din Bucuresti o Pre
dispusi sa si petreaca sejurul n mai multe locuri, eventual din acelasi perimetru
(de ex. petrec cte doua trei zile n cateva statiuni) Justificarea alegerii segment
ului1 o Numarul mare de turisti care se ncadreaza n acest segment o Atractiile tur
istice din judetul Alba constituie posibilitati de acoperire a uno r nevoi speci
fice familiilor din Romnia care au n componenta copii: vizitarea atractiilor istor
ice, etnografice si culturale (prilej de educare a cunostintelor istorice si cul
tural e -de identitate ale copiilor), practicarea sporturilor sau rentoarcerea n m
ediul familiar-rural. o Posibilitati de a promova cu succes turismul din judetul
Alba n rndul familiilor Directii de actiune pentru atragerea segmentului o Promov
area n special a acelor elemente care atrag familiile romnesti: . Posibilitatea de
a-i educa pe copii prin vizitarea unuia din judetele bogate din punct de vedere
istorico-cultural ; acordarea de reduceri pentru copii . Gradul mai mare de fle
xibilitate, de familiaritate al turismului rural (preponderent n judetul Alba), c
eea ce implica modalitati foarte apreciate si mai personale de petrecere a conce
diilor n familie o Sprijinul operatorilor de tabere poate fi de folos prin lansar
ea unor produse tu ristice de tip copii si parinti / copii si bunici , n care cop
ii sunt cazati n tabere si desfasoara activitati specifice iar parintii/bunicii s
e cazeaza
n apropierea taberei si pot vedea copiii oricnd, respectiv pot organiza si desfasu
ra activitati mpreuna. o Posibile campanii sociale: Petreceti mai mult timp n fami
lie, relaxati-va mpreuna n judetul Alba 1 Justificarile valabile n general pentru u
n grup de turisti mai cuprinzator dect un segment (de ex. pentru toti turistii st
raini sau romni, pentru toti turistii tineri etc.) nu vor fi mentionate repetat s
i n celelal te profile de segmente, dar se vor subntelege Studiu de piata n domeniu
l turismului n judetul Alba Raport final Pagina 63
Descrierea segmentului o Tineri romni n jurul vrstei de 25-30 de ani, cu viata acti
va / stil de viata agitat, foarte ocupati (stres si oboseala) young professional
s , pasionati de iesiri n natura pentru relaxare o Preocupati de o viata sanatoas
a si de posibilitati de revigorare, linistire si mbunatatire a sanatatii n perioad
a concediului / cu ocazia unei evadari de cteva zile o Autoturism propriu o Prefe
ra sa se cazeze n pensiuni sau n campinguri o Practica sporturile de iarna si sunt
amatori de aer curat si drumetii Justificarea alegerii segmentului o Numarul ma
re de tineri amatori de munte care se ncadreaza n acest segment o Atractiile turis
tice din judetul Alba constituie posibilitati de acoperire a uno r nevoi specifi
ce tinerilor: aer curat, mncare sanatoasa si naturala, vizitarea atractiilor natu
rale spectaculoase (Detunata), practicarea sporturilor de iarna si grija pentru n
tretinerea sanatatii. o Atragerea tinerilor poate aduce avantaje pe termen lung
(repetarea experientei t uristice n Alba de multe ori n timpul vietii) Directii de
actiune pentru atragerea segmentului . Diversificarea posibilitatilor de distra
ctie . Amenajarea de campinguri Familii de romni faracopii n grija Descrierea segm
entului o Familii de romni nca activi pe piata muncii, dar aproape de retragere (5
5 60 de ani), ce si petrec vacantele fara copii (acestia sunt deja maturi, au fam
iliile lor) o O singura familie sau mai multe (n general grup restrns de familii)
o Calatoresc cu autoturismul propriu o Buget de cheltuiala
mediu sau usor peste medie (salarii peste nivelul mediu) o Provenienta este simi
lara cu cea a familiilor de romni cu copii, iar durata sederii este n general lung
a (sejur), deci practica mai putin turism de weekend o Predispusi sa se cazeze t
ot sejurul n aceeasi unitate de cazare Justificarea alegerii segmentului o Numaru
l relativ mare de turisti interesati n prezent de a vizita Alba si care se n cadre
aza n acest segment o Atractiile turistice din judetul Alba constituie posibilita
ti de acoperire a uno r nevoi specifice: aer curat, mncare sanatoasa si naturala,
vizitarea atractiilor istorice, etnografice si culturale, posibilitatea de a fa
ce miscare si a avea astfel grija de ntretinerea sanatatii. o Linistea cu care es
te asociat judetul Alba si care se potriveste tipului de conced iu dorit de repr
ezentantii acestui segment Directii de actiune pentru atragerea segmentului o Sc
oaterea n evidenta n diferitele materiale de promovare a caracterului retras al un
or zone si punerea accentului pe optiunile de relaxare si pe atmosfera de linist
e ( imaginea de statiune mai putin umblata poate fi un interesant avantaj compet
itiv n faza de popularizare a judetului ca destinatie turistica) Tineri romni n jur
de 25-30 de ani Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final
Pagina 64
Turisti straini (segment general) Turisti straini (segment general) Descrierea s
egmentului1 o Straini, n special din Europa (majoritar tari membre UE) o Principa
lele tari de provenienta a turistilor: Franta, Belgia, Olanda, Germania o Turist
i ntre 30 si 50 de de ani o n general sosesc n grupuri mari -prieteni / familii o n
general vin cel mai mult cu autocarul (din tari vecine) sau cu avionul si apoi c
u autocarul o Buget de cheltuiala mediu pentru turisti straini (venituri de nive
l mediu n tara de provenienta) o Pasionati de natura dar si de cultura, de noi pr
ovocari, de cunoasterea de noi traditii Justificarea alegerii segmentului o Mare
potential de atragere a altor straini prin transmiterea de mesaje pozitive n tar
a de origine cu privire la turismul din judetul Alba o Valoarea ridicata a chelt
uielilor pe care acest segment l poate genera o Multe puncte tari ale turismului
din Alba sunt atractive pentru straini: aer cur at, mncare sanatoasa si naturala,
vizitarea atractiilor istorice, etnografice si culturale autentice, vizionarea
unor peisaje naturale inedite si spectaculoase, practicarea drumetiil or prin zo
ne nca nealterate de interventia omului si ntretinerea sanatatii, etc. o Strainii
pun mare pre. pe pastrarea neschimbata a traditiilor ancestrale si pe posibilita
tea de a le urmari/practica o Aprecierea posibilitatii de a participa la activit
ati arhaice neobisnuite care n ta rile europene foarte avansate din punct de vede
re economic nu se mai practica, cum ar fi mulsul vacilor sau mersul n sanie trasa
de cai o Frumusetea cadrului natural e o atractie n plus pentru cei pasionati si
de fotogr afie Directii de actiune pentru atragerea segmentului o Promovarea in
tensa a acelor elemente care atrag strainii (obiective mentionate mai sus);
o Participarea operatorilor din turism si a autoritatilor la evenimente care pot
a trage turisti straini n judetul Alba . Trguri de turism internationale (prezent
a cu materiale de promovare clasice dar si cu spectacole de dans popular sau deg
ustare de mncaruri traditionale) . Trguri de turism locale din tarile cheie (Frant
a, Belgia, Olanda), n cadrul carora se pot face noi contacte cu reprezentanti ai
diferitelor institutii de turism cu care se pot ncerca cooperari/parteneriate si
cu diferite agentii de turism 1 Segmentul se refera la tipul uzual de turisti st
raini ce sosesc / ar fi interesati de judetul Alba, exceptnd un subsegment de str
aini foarte important care va fi tratat separat n paginile urmatoare turistii mag
hiari Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 65
Turisti maghiari -tineri Turisti maghiari -tineri Descrierea segmentului o Natio
nalitate ungara, tineri n jur de 25-30 ani o Profil comportamental similar cu tur
istii romni tineri (pasionati de munte, de dr umetii, de sporturi de iarna) o Bug
et de cheltuiala mediu (salarii de nivel mediu n tara de provenienta) Justificare
a alegerii segmentului o Proximitatea Ungariei fata de judetul Alba n comparatie
cu alte tari o Lipsa atractiilor naturale montane n Ungaria o Numarul relativ mar
e de turisti maghiari care deja viziteaza judetul Alba (astfel destinatiile capa
ta notorietate n tara de origine) o Practicarea ski-ului n judetul Alba poate fi u
n element extrem de atragator pentr u turistii de nationalitate ungara care au v
enituri mai scazute si nu si permit un sejur ntr-o statiune din Austria sau pentru
cei care locuiesc n zona de est a Ungariei si ast fel sunt mai aproape de judetu
l Alba o Unele zone din judetul Alba pastreaza nealterate o serie de traditii ma
ghiare (de ex. Rimetea) o Posibilitatea de a promova mai usor turismul din judet
ul Alba n Ungaria dect n alte tari europene (de ex. prin cooperari / parteneriate c
u institutii publice sau agentii de turism din Ungaria) Directii de actiune pent
ru atragerea segmentului o Promovarea n special a acelor elemente care pot atrage
tinerii din Ungaria: . Similitudini cu cultura maghiara . Posibilitati ieftine
de a face drumetii prin munti si a practica sporturile de i arna si extreme ntr-u
n decor de exceptie Descrierea segmentului o Nationalitate maghiara, vrsta cuprin
sa n intervalul 30-50 ani o Vin de multe ori si n grupuri organizate, mari (au aut
ocare) dar pot calatori si cu autoturismul propriu o
Buget de cheltuiala mediu si peste medie (venituri de nivel mediu sau peste medi
e n tara de provenienta) o n general vin pentru un sejur mai ndelungat, spre deoseb
ire de tinerii maghiari ca re pot fi adeptii si unui turism de weekend (sau week
end prelungit) Turisti maghiari ntre 30-50 de ani Justificarea alegerii segmentul
ui o Proximitatea Ungariei fata de judetul Alba n comparatie cu alte tari o Lipsa
atractiilor naturale montane n Ungaria o Numarul mare de turisti maghiari atrasi
de traditiile specifice poporului lor ca re se pastreza n zone din Alba (de ex.
Rimetea) si de gastronomia acestor zone o Perioada sederii este n general mare (p
este 5 zile), ceea ce implica un cstig sporit al operatorilor din domeniul turism
ului o Pentru acei reprezentanti ai segmentului care schiaza, Alba poate fi o de
stinati e mai accesibila dect Austria o Initiative ale autoritatilor maghiare pen
tru sprijinirea turistilor ce calatores c pentru a cunoaste obieceiurile nationa
le prezente n alte tari, cum e Romnia Directii de actiune pentru atragerea segment
ului o Serviciile adaptate pentru turistii din Ungaria, cum ar fi restaurante cu
mncare specifica secuiasca (cu influenta ungureasca) n zona Rimetea, unitati de c
azare specializate pe turisti din Ungaria din zona Rimetea Studiu de piata n dome
niul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 66
SEZONALITATEA CERERII TURISTICE Dat fiind faptul ca cererea turistica este facto
r al structurii segmentelor de turisti ce sosesc ntr-o anumita destinatie precum
si faptul ca anumite tipuri de turism influenteaza n mod direct sezonalitatea cer
erii turistice am decis dezbaterea acestui aspect al raportului n cadrul acestei
sectiuni. Graficele de mai jos prezinta suma raspunsurilor individuale ale repon
dentilor n functie de zonele tratate n cadrul capitolului 5 (zonele portocaliu nchi
s reprezinta conform repondentilor sezonul de vrf). Zona Arieseni-Cmpeni prin spec
ificul sau montan este caracterizata de 2 puncte de maxim ale cererii turistice:
prima coincide cu sarbatorile de iarna (decembrie-ianuarie) iar cea de a doua c
u perioada concediilor (iulie-august). Se observa ca sezonul de vrf se prelungest
e n zona Arieseni data fiind prezenta prtiei de schi. n acest caz, conditiile clima
terice joaca un rol important n durata sezonului de vrf. IANVidra Arieseni Cmpeni Gr
da Arieseni Cmpeni APRMAIIUNHorea Scarisoara Vadu Motilor NOIDECMARAlbac Luna IUL
AUGSEPOCTFEB n cadrul zonelor a caror specific este n special reprezentat de catre
turismul cul tural (istoric-religios) sezonul de vrf se nregistreaza strict vara.
n zonele Sebessi Alba Iulia datorita intensitatii turismului de business nu exis
ta perioade de vrf bine conturate. Baia de AriesClnic Abrud MogosRimetea Bistra Lu
psa Salciua Abrud Bucium Rimetea AlmasMetesAiud Ocna MuresBlaj Jidvei SebesClnic
SebesIANFEBMARMetesAiud Blaj Sasciori Luna Bistra OcolisAPRMAIIUNIULDECAUGSEPOCT
NOI Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 67
7. DEZVOLTAREA DE PRODUSE TURISTICE SI IDENTITATI N TURISMUL DIN JUDETUL ALBA ALT
ERNATIVE STRATEGICE PRIVIND DEZVOLTAREA DE PRODUSE TURISTICE N JUDETUL ALBA Conce
ptul de produs turistic ntr-o viziune de marketing, produsul turistic reprezinta
ansamblul elementelor ce declanseaza cererea turistica, ansamblu ce reuneste o s
erie de elemente materiale si imateri ale specifice domeniului si ntreaga ambiant
a ce le nconjoara1 . Astfel, un produs turistic reuneste att bunuri materiale ct si
servicii turistice, dupa cum este prezentat n schema de mai jos: Produsul turist
ic Bunuri materiale Servicii Un patrimoniu de resurse care formeaza cadrul fizic
de baza (exercita atractie asupra turistilor) . Naturale . Culturale . Artistic
e . Istorice . Arhitectonice . Tehnologice . Medicale . Altele 1. Servicii turis
tice specifice, n care se includ: a. Servicii de baza Transport Cazare Alimentati
e b. Servicii complementare De informare De intermediere Sportive Recreative
Cultural artistice Diverse c. Servicii cu caracter special Tratamente balneo-med
icale Servicii aferente: . Turismului de afaceri si congrese . Turismului de vnat
oare si pescuit O infrastructura turistica care, desi nu genereaza n mod direct m
otivatia sau cererea de turism, contribuie n mod hotartor la satisfacerea acesteia
. Unitati de cazare . Restaurante . Terenuri de sport . Sali de conferinte . Al
tele Unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport si caile de co
municatii alese pentru a se ajunge la obiectivele dorite 2. Servicii turistice n
especifice, n care se includ serviciile cu caracter general la care pot apela tur
istii: Servicii de transport n comun Telecomunicatii Igiena si ntretinere fizica R
eparatii-ntretinere Altele Mariana Bucur -Sabo, op. cit, pag. 181 Studiu de piata
n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 68
Operatorii de produse turistice trebuie satina cont de continutul amplu al acest
ora produsul turistic ncepe la plecarea catre destinatie si se ncheie la ntoarcerea
turistului acasa. Nu trebuie neglijate, ntruct au un rol din ce n ce mai mare n ale
gerea destinatiilor, serviciile turistice nespecifice, dintre acestea cele mai i
mportante fiind transportul public n localitatea n care se face cazarea, servicii
uzuale n locul din care provine turistul (curatatorie, acoperire telefonie mobila
, servicii bancare, etc.) asta cu att mai mult cu ct n judetul Alba preponderent e
ste turismul rural, iar tur istii provin n general din orase. Pentru complexitate
a produsului turistic pledeazasi conceptul de produs turistic total, o abordare
mai larga a continutului produsului si care include urmatoarele paliere1: . Prod
usul-miez reprezinta ce cumpara de fapt clientul, ce avantaje asteapta de la ach
izitia produsului turistic . Produsul tangibil -surprinde caracteristicile produ
sului n urma derularii productiei turistice (cele mai importante sunt numele de m
arca, stilul, nivelul calitativ) . Produsul dezvoltat -toate serviciile aditiona
le extrinseci produsului, pe care cons umatorul le primeste nainte de, n timpul si
dupa vnzare (informare, asigurari, rezervari, intermediere); n plus, tot aici sun
t incluse accesibilitatea destinatiei, climatul, interactiune a consumatorilor c
u sistemul de servicii, dar si interactiunea ntre consumatori. Conform ideilor en
untate mai sus, produsul turistic reprezinta mult mai mult dect servicii turistic
e de bazasi deci succesul unui adevarat produs turistic trebuie sa aiba la baza n
telegerea continutului sau. Produse turistice n judetul Alba Destinatiile si atra
ctiile turistice din judetul Alba reprezinta n general produse turistice simple,
bazate pe servicii elementare (cazare, masa) si mai putin pe servicii de agremen
t exper tii intervievati considera posibilitatile de agrement limitate din jude.
un punct slab al turismului. De asemenea, unele atractii din Alba fac parte din
produse turistice de tip circuit, rolul judetulu i fiind n special de tranzit, c
u vizitarea unui numar redus de obiective principale asadar, nu exista dect putin
e produse turistice complexe care sa
fie axate preponderent sau exclusiv pe elemente de atractie din judetsi care sa
presupuna deci sederea mai ndelungata a turistilor n jude. (ce ar atrage cheltuire
a unor bugete mai mari). Tot n categoria posibilitati neexploatate suficient intr
a produsele de turism pentru tineret (exista ncercari de produse turistice comple
xe, viabile, dar din pacate destul de limitat e) si cele specifice turismului de
iarna (inclusiv sporturi de iarna). n sprijinul afirmatiei referitoare la dezvol
tarea slaba a serviciilor de agrement stau si opiniile formulate de primariile d
in diferite localitati si zone, participante la studiu, ce au ide ntificat care
sunt serviciile slab reprezentate n zona lor, respectiv care sunt serviciile inex
istente n prezent , dar cu potential de succes n cazul n care ar fi oferite n viitor
. Astfel, produsele aflate n faza incipienta (si care ar trebui dezvoltate, confo
rm parerilor repondentilor) sunt: . Vnatoare n zona Clnic Sebes . nchirieri de bicic
lete sisanii n zonele Grda si Sebes . Speologie organizata n zona Scarisoara . Echi
tatie la Cmpeni si Sugag Pe de alta parte, produsele de mai jos sunt considerate
a avea sanse de reusita daca ar fi lansate: 1 Cele trei concepte sunt preluate /
adaptate dupa Mariana Bucur -Sabo, op. cit, pag. 185 Studiu de piata n domeniul
turismului n judetul Alba Pagina 69 Raport final
. Ski n localitatile din zona Albac Grda si n zona Sureanu (Sugag) . Drumetii organ
izate n Grda, Vadu Motilor, Bucium, Baia de Aries, Lupsa, zona Sebes , Rosia Monta
na, Poiana Vadului, Ceru Bacainti, Bistra . Vnatoare si pescuit n zona Arieseni Grd
a, Bistra, Bucium, Metes. . Sporturi extreme (canoe, parapanta,catarari) n Sugag,
Bistra, Ceru Bacainti, Buci um, Baia de Aries, Grda . nchirieri masini de teren l
a Baia de Aries, Metes, Bistra si Vadu Motilor . Circuit pentru biciclisti pe cu
rsul Ariesului Tinnd cont ca rolul principal n crearea produselor turistice ar tre
bui sa revina agentiilor de turism, se poate considera ca o alta piedica n calea
elaborarii unor concepte de produse viabile n Alba este lipsa de interes a agenti
ilor de turism tour-operatoare n aceasta directie (conform opiniilor formulate n i
nterviuri, nu exista n judetul Alba si nici la nivelul Romniei agentii cu realizar
i majore n dezvoltarea de produse turistice pe baza atractiilor din judet). Cu si
guranta nsa existasi produse turistice bine construite n jude. bazate pe o infrast
ructura de acces bine definitasi pe o infrastructura turistica de calitate, ce o
fera n plus posibilitati de agrement proprii (tenis, drumetii, calarie), acestea
fiind n general elaborate de operator ii de spatii de cazare produsul turistic es
te astfel sejurul petrecut n spatiile de cazare respective, cu toate a ctivitatil
e de agrement organizate de proprietari. Trebuie mentionat ca un produs turistic
exista chiar daca nu se depun eforturi orientate n directia dezvoltarii sale. n a
cest sens se poate vorbi de diverse produse turistice generi ce existente n judet
ul Alba, cum ar fi vacanta la ski , tabara pentru tineri , sejur de relaxare la
munte , circuitul cetatilor si manastirilor sau team-building n Apuseni .
n ceea ce priveste momentul din ciclul de viata n care se afla diferitele tipuri d
e produse turistice mentionate mai sus, situatia difera de la caz la caz. Produs
ele complexe dezvoltate de spatiile de cazare cu initiativasi idei au beneficiat
de un ciclu de inovatie consistent si se gasesc fie n faza de introducere, fie n
cea de crestere a ciclului de dezvoltare economica . Dupa cum s-a mentionat, sun
t produse bine conturate, n care se vede orientarea catre client, si care tintesc
i ntrarea n faza de maturitate ce aduce vnzarile si profiturile maxime. n ceea ce
priveste produsele generice, stadiul din ciclul de viata economica este dificil
de deosebit n primul rnd datorita preocuparii limitate pentru dezvoltarea corecta
a acestor produse (cel putin n cazul unor tipuri), n timp ce sejur de relaxare la
munte , circuitul cetatilor simana stirilor sau vacanta la ski par a fi ntr-o per
manenta etapa de crestere, care nu se materializeaza n timp ntr-o maturitate aduca
toare de profit maxim (datorita lipsei unei preocupari pentru inovatie si dezvol
tare), produsul generic tabara pentru elevi pare a fi n declin, nu neaparat dator
ita scaderii numarului de clienti, ct mai ales calitatii scazute a serviciilor n s
ine ce sugereaza nevoia unor schimbari. Analiznd mai departe situatia acestor pro
duse generice, consideramca este posibil ca evolutia lor sa urmeze un ciclul ati
pic, n sensul ca absenta unor masuri de accelerare a cresterii, respectiv de rein
ventare , poate conduce direct la declin, fara a se traversa si etapa de maturit
ate. n fine, produsul generic team-building pare a avea situatia cea mai favorabi
la, pe fondul dinamicii generalizate sifara precedent a acestui tip de turism, p
utndu-se afirma ca n cazul unor structuri de cazare ce ofera tipul de servicii men
tionate, produsul a ajuns la maturitate. Nici n aceasta situatie nu trebuie uitat
a inovarea si reinventarea, ce trebuie pregatite n eventualitatea unui declin bru
sc . Alternative strategice pentru produse turistice Pentru a evalua alternative
le strategice privind constructia produselor turistice, este necesara fixarea un
or obiective n conformitate cu directiile de dezvoltare generale ale judetului
Alba si avnd la baza informatiile despre potentialul turistic al judetului. Studi
u de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 70
Avnd n vedere tipul produselor turistice existente si stadiul incipient de dezvolt
are a lor, precum si potentialul neexploatat al judetului, principalele obiecti
ve ale strategiei de p rodus turistic n Alba sunt: . Valorificarea completa a pot
entialului turistic . Atragerea unui numar ct mai mare de turisti prin consolidar
ea pietelor actuale si intrarea pe noi piete (n functie de tipurile de turism) .
Diminuarea efectelor sezonalitatii printr-o atentie deosebita pentru produse tur
istice de iarnasi pentru gestionarea eficienta a perioadelor de extra-sezon Pent
ru atingerea obiectivelor, cele mai potrivite strategii de produs sunt strat egi
a dezvoltarii produselor, strategia diversificarii sortimentale si strategia ada
ptarii calitat ive. Strategia dezvoltarii presupune evaluarea permanenta a produ
selor existente si perfectionarea lor treptatasi n linie cu potentialul turistic
si cu nevoile consumatorilor. De aseme nea, este recomandata diversificarea sort
imentala, pornind de premisa pluralismului tipurilor de obiec tive turistice din
judetul Alba, dar si de la schimbarile n comportamentul consumatorilor (de ex. t
ransforma rea din turist pasiv n turistul activ din prezent). n fine, calitatea se
rviciilor si n general a tuturor elementelor care compun produsul turistic trebui
e sa fie adaptata la conditiile pietelor pe care se doreste prezenta produselor.
n practica, deciziile strategice privind produsele turistice din judetul Alba ar
trebui sa urmeze directiile precizate n continuare: . Diversificarea produselor
turistice de iarna si consolidarea / mbunatatirea celor actuale . Sporirea numaru
lui de unitati de alimentatie publica de orice tip si a capacitatii de cazare .
Cresterea atractivitatii zonelor turistice prin combinarea posibilitatilor de ag
rement cu alte tipuri de atractii specifice (de ex. n apropierea zonele cu atrac
tii culturale sa se creeze facilitati pentru distactii, n masura n care nu se inte
rvine n sens negativ asupra mediului respectiv)
. Acordarea unei atentii deosebite construirii unor produse speciale de extrasez
on (promovate inclusiv prin oferte / tarife speciale) ocazia unor evenimente loc
ale de toamna / primavara . mbunatatirea conditiilor de cazare pensiuni) de ex. p
achete de weekend cu
att la nivelul hotelurilor ct si n mediul rural (
. Fructificarea traditiilor populare n vederea cresterii calitatii percepute a pr
od uselor si adaptarea la piata(de ex. multi turisti atrasi de turism rural pot
recepta mai b ine prestarea unor servicii cu elemente traditionale dect orientare
a catre produse premium, deci de calitate foarte nalta dar si foarte scumpe) n cee
a ce priveste continutul produsului turistic, un aspect foarte important est e o
ferirea unor pachete complexe de servicii si produse, att din sfera de baza ct si
din zona agrement . Operat orii de spatii de cazare ar trebui sa profite la maxi
m de gastronomia specificasisa transforme serviciile de masa n sursa de venituri
(sursa ce poate creste treptat ca pondere in cstiguri), eventual chiar prin oferi
rea unor pachete de tip all inclusive n prezent, n Romania nu sunt foarte raspnd it
e, dar n turismul rural se practicasi chiar sunt apreciate, fara a fi numite astf
el. n plus, includerea ntr-un pachet a unei componente de divertisment, n functie d
e specificul zonei, va crest e nu numai ncasarile certe ale operatorilor, dar si
valoarea adaugata perceputa de turisti. Studiu de piata n domeniul turismului n ju
detul Alba Pagina 71 Raport final
PRINCIPALELE DESTINATII TURISTICE DIN JUDETUL ALBA DIN PERSPECTIVA TRANSFORMARII
/ INCLUDERII N PRODUSE TURISTICE SI TIPURI DE PRODUSE TURISTICE VIABILE Selectar
ea destinatiilor cheie din judetul Alba care sa fie transformate / incluse n prod
use turistice Analiznd informatiile privind zonele turistice din judetul Alba, cu
particularita tile si atractiile lor, precum si din perspectiva directiilor de
dezvoltare viitoare a turismului n judet , propunem o serie de destinatii pe care
le consideram cele mai relevante pentru a deveni produse turi stice valoroase.
Mentionamca ideile de mai jos si individualizarea propriu-zisa a unor produse tu
ristice principale nu se doresc a fi o orientare a intereselor si actiunilor ent
itatilor implicate sau cu potential a se implica n turism exclusiv spre zonele al
ese; practic, raportul nu exclude nici un teritori u al judetului care poate fi
exploatat turistic, doar propune n acest capitol care ar trebui sa fie polii dezv
oltarii turistice. Premisele cele mai importante care au stat la baza selectiei
sunt mentionate mai jos: . Punctele tari si slabe alte diferitelor localitati /
atractii turistice din fise le zonelor turistice din judetul Alba, descrise n ca
pitolul 5 . Turistii si deopotriva agentiile de turism (n special cele care nu su
nt familiarizate cu turismul din Alba) sunt atrasi / atrase de elementele de uni
citate si de speciful turisti c al judetului (ski, relief carstic, podgorii, tra
ditii) . Includerea n circuite culturale a atractiilor din jude. presupune cazare
a n hoteluri din mediul urban sau n pensiuni cu capacitate de cazare mare si clasi
ficari superioare ale c onfortului (din zonele rurale cel mai bine dezvoltate tu
ristic) . Zonele cu un nivel cel putin mediu de dezvoltare a infrastructurii (de
cazare, d e acces) au sanse sporite sa se dezvolte sanatos din punct de vedere
turistic . Cele mai atractive zone sunt acelea cu multiple si variate atractii s
i posibilit ati de divertisment pentru turisti . Nu trebuie excluse din principi
u zonele cu mare potential turistic nca neexploatat, n ciuda starii infrastructuri
i (n masura n care pare fezabila
redresarea situatiei) . Se vor avea n vedere noile tendinte din turism la nivel n
ational si international n ceea ce priveste preferintele turistilor, tipurile / c
onceptele de turism cu potential / atractive / inedite, etc. (de ex. spa , ciclo
turism , etc.) . Pe ct posibil trebuie tinut cont de tipurile de turism / atracti
ile care presupun cheltuirea unor bugete ct mai consistente si / sau petrecerea u
nei perioade ct mai ndelungate n zona (de ex. calaria sau turismul oenologic pot co
nstitui produse scumpe; un tur ciclisti c prin zonele montane accesibile din Alb
a poate dura mai multe zile) . Consideram oportuna dezvoltarea turismului n ct mai
multe zone din jude. pe ct posibil se va evita o polarizare ntre zone active turi
stic si zone aride n ceea ce priveste tur ismul n continuare, prezentam cele 8 des
tinatii selectate pentru a constitui produsele turistice reprezentative alaturi
de o scurta caracterizare a reperelor turistice care justifica alegerea. PERIMET
RUL ARIESENI GRDA -ALBAC Arhaic si modern n Tara Motilor . Existenta unicei prtii d
e schi din jude. la Arieseni -sporturi de iarna . n zona se pot practica si turis
m montan, de aventura, speologic si echitatie . Desi se afla sub presiunea impus
a n principal de catre dezvoltarea economica, traditiile au fost conservate ntr-o
proportie mai ridicata dect n alte zone (mncaruri traditionale, porturi populare si
jocuri de sarbatori specifice precum si ocupatii traditionale cum ar fi crester
ea animalelor si prelucrarea lemnului -zona etnografica cu individualitate puter
nica (deosebit de atractiva pentru piete externe tinta) . Include localitatile c
ele mai dezvoltate turistic din jude. (Arieseni Grda Albac) dar si alte
cteva comune cu numar de pensiuni n crestere . Include atractii turistice naturale
unice n tarasi de renume international: Peste ra Ghetarul Scarisoara Studiu de p
iata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 72 Raport final
CETATEA ALBA IULIA . Municipiul Alba Iulia este resedinta de jude. a judetului A
lba, beneficiind de infrastructura de baza pentru dezvoltarea viitoare . Simbol
al unitatii nationale -nfaptuirea Marii Uniri din 1918 de la Alba Iulia (d ar si
luptei pentru unitate nationala unirea de la 1600) -identitate mai puternic cont
urata n mintile romnilor . Dezvoltarea economica a orasului implica dezvoltarea tu
rismului de afaceri . Unicitate -cetatea bastionara din Alba Iulia este cel mai
elocvent exemplu de fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra . Pos
ibilitatea dezvoltarii turismului oenologic data fiind existenta unei zone vitic
ole mai ample si renumite (incluznd aici pe lnga Alba Iulia si Ighiu, Cricau, Mete
s) avnd drept baza circuitul turistic Drumul Vinului la al carui infrastructura a
utoritatiile locale depun eforturi nspre materializarea ei, unul din punctele de
pornire putnd fi chiar Muzeul Vinului pro gramat a fi inaugurat la sfrsitul anului
2008 n cadrul Cetatii Alba Iulia ZONA RMET RIMETEA ZONA SEBESULUI . Manastirea Rme
. este unul din cei mai importanti poli spirituali si probabil cel mai cunoscut
lacas de cult al judetului . Proximitate fata de Rimetea si posiblitatea dezvolt
arii comune a unor produse turistice conservar ea patrimoniului arhitectural si
al traditiilor specifice ar putera transforma zona Rimetea ntr-un pol de atractie
pentru pasionatii de turism cultural (att religios ct si istoric si etnografic) c
u punctul de atractie principal manastirea Rme. . Punct de atractie pentru anumit
e segmente de turisti maghiari
. Zona propice practicarii turismului de aventurasi sporturilor extreme poate co
ncentra o parte nsemnata a turismului de weekend din regiune . Zona Sebesului cup
rinde atractiile turistice importante din Sasciori, Clnic, Pian u si Sebes . Zona
recunoscuta pe plan mondial pentru vestigiile istorice si arhitecturale, asocia
ta inclusiv cu cetatile dacice (Caplna) . Zona n care existasi numeroase atractii
cultural-religioase . Etnografie atragatoare: nca se practica mestesuguri ca prel
ucrarea sticlei . Unul din putinele terenuri de golf din tara cu 18 cupe este si
tuat la Pianu . Zona propice dezvoltarii turismului de tranzit Studiu de piata n
domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 73
PODGORIA JIDVEI . Zona de deal din extremitatea nord-estica a judetului renumita
de a lungul istoriei pentru podgoriile sale -baza dezvoltarii turismului oenolo
gic (includere n
drumul vinului )
. Renumele podgoriei (o expunere foarte buna n rndul romnilor a vinului de Jidvei)
. Turismul oenologic se afla n dezvoltare n Romnia, la nivel international acesta c
onstituind o nisa de succes a pietei turistice. Totodata, acest tip de atractie
poate fi inclus si n alte modele de circuite, n special culturale (extrem de aprec
iate de straini) . Zona cuprinde si un simbol al luptei pentru libertate a romnil
or Cmpia Libertatii de la Blaj . Se poate practica si turismul istoric sau religi
os (situri arheologice, biserici din lemn, cetati sasesti etc.) SUGAG-OASA Avent
uran Valea Frumoasei PEISAJE SI TRADITII LA ROSIA MONTANA Pe lnga aceste 8 destina
tii principale, mai pot intra n discutie Ocna Mures (statiunea ba lneoclimaterica
fara o infrastructura propice n prezent, dar cu potential de activare pe termen
lung) si, nu n ultimul rnd, produsul complex Drumul Vinului (care nu este o destin
atie propriu-zi sasi nici nu poate fi atribuit strict unei zone, de aceea este t
ratat separat) Ocna Mures . Orasul Ocna Mures, situat n nord-estul judetului, are
un potential ridicat n ceea ce priveste turismul balneo-climateric (chiar daca n
efructificat momentan), n plus Aiud aflat n proximitate poate constitui completare
a perfecta a acestui segment de turism prin atractii culturale si naturale (ceta
ti, monumente, biserici dar si podgoriile din zona Aiud) . Salina Ocna Mures, ex
ploatata de pe vremea dacilor si romanilor, este elementul central de potential n
dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic, n special lund n calcul tendinta m
ondiala de ndreptare a unui numar din ce n ce mai mare de turisti spre turismul ba
lneo-climateric (conceptele de welness , spa ) . Atractivitatea salinei este dat
a si de polivalenta sarurilor si deci gamei extinse de afectiuni tratate, avanta
j competitiv ce poate fi exploatat
. Peisaje naturale alpine spectaculoase cu un potential enorm n atragerea celor p
as ionati de turismul alpin -lacul de acumulare Oasa si proximitatea de Parcul N
ational Retez at sunt doar 2 dintre atractiile turistice spectaculoase ale zonei
mai ales pentru turistii c are prefera drumetiile si fotografiatul atractiilor
naturale . Posibilitatea practicarii turismului activ si de aventura (lacul Oasa
ar putea fi exploatat pentru sporturi acvatice) . Potential de practicare a spo
rturilor de iarna, o data cu implementarea proiectelor de investitii preconizate
n prtii de ski . Zona Rosia Montana cu traditie n minerit, detinnd si numeroase atr
actii turistice naturale si antropice -numeroasele galerii de pe vremea romanilo
r pot reprezenta o important a resursa turistica daca sunt amenajate corespunzat
or . Relief carstic (pesteri, chei) atractive pentru cei pasionati de turism act
iv (D etunatele, atractie naturala unica n Europa), de aventura, speologic . Mult
iculturalism (biserici apartinnd diverselor culte urmate de locuitorii zonei) Stu
diu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 74
Raport final
. Un produs de tip circuit desfasurat n ntregime n judetul Alba este foarte importa
nt prin prisma bugetelor atrase de la turisti care petrec astfel un numar mai ma
re de zile n jude. de aici si interesul semnificativ pentru dezvoltarea acestui p
rodus din partea autoritatilor dar si a unor agenti economici Drumul Vinului . T
urismul oenologic se afla printre tendintele turismului la nivel mondial . Judet
ul Alba are o traditie recunoscuta n ceea ce priveste cultivarea vitei de vie si
productia vinurilor (podgoriile Jidvei, Ighiu, Alba Iulia, Blaj); n plus, exista
posibilitati reale de mbinarea mai multor tipuri de turism (de ex. oenologic si c
ultural / etnografic / activ) . Drumul Vinului ar putea activa turistic 40% din
suprafata judetului (prin antrenarea diverselor localitati aflate in circuit) .
Exista deja demersuri concrete n directia dezvoltarii produsului (de ex. infiinta
rea Muzeului Vinului) Directii ale dezvoltarii de produse turistice viabile n jud
etul Alba Mai multe aspecte confera unui produs turistic sansa de a avea succes.
Vom ncerca sa propunem, pe scurt, unele directii de dezvoltare de produse turist
ice viabile n judetul Alb a, lund n considerare acele aspecte pe care le-am conside
rat de importanta majora: . Asa cum ne-au confirmat toate categoriile de reponde
nti intervievati, inclusiv o peratorii de spatii de cazare si turistii care vizi
teaza judetul Alba, un acces facil la atractiile turistice si la infrastructura
de cazare este crucial n determinarea succesului unui produs turis tic. Fara o in
frastructura de transport buna, marea masa a turistilor care vor vizita Alba vor
ramne fie persoane cu venituri cel mult medii, fie pasionati de diferite domenii
(cum sunt speologia sau oenologia / viticultura), ratndu-se astfel sansa de a se
atrage turistii care ar putea sa si permita cheltuieli mai mari n concedii/deplas
ari (care nsa nu vin /revin ntruct nu sunt satisfacuti de infrastructura de transpo
rt si cazare). . Trebuie pus n valoare tezaurul etnografic al romnilor din zona ru
rala, prin oferir ea unor servicii cu valoare adaugata
ridicata: o Vnzarea obiectelor traditionale ce se pot constitui n suveniruri: port
uri populare (ii, brie etc.), obiecte de uz casnic (ciubere, farfurii de lut ars
etc.), instrumente muzicale (tulnice etc.) o Servicii de vizionare a dansurilor
populare romnesti sau alte tipuri de divertism ent, de tip cntec folcloric n jurul
focului de tabara (n special n perioadele sarbatorilor, cnd se pot lansa produse de
tip circuit turistic , n cadrul carora turistii sa viziteze trei patru localitat
i n care sa urmareasca obiceiurile populare). Calitatea serviciilor si corectitud
inea prezentarii produsului turistic sunt nsa elemente cheie care trebuiesc ntotde
auna respectate. o Activitati agroturistice care i implicasi pe turisti cum ar fi
mulsul vacii. Aces t gen de servicii pot avea un real succes mai ales n cazul st
rainilor, care aprecieaza enorm pastrarea modului ancestral de a trai si posibil
itatea de a-l urmari sau chiar d e a participa la activitatile de zi cu ziale sa
tenilor. Trebuie nsa avuta o grija sporita n aceste cazuri, ntruct implicarea n acest
e activitati a turistilor fara asistenta potrivita poate cauza accidente. o Serv
irea de mncaruri sibauturi traditionale, att pe parcursul sederii turistilor, ct si
la plecarea lor. Trebuie sa se tina cont nsa de respectarea legislatiei n vigoare
, dat fiind natura perisabila a alimentelor siabauturilor. . O buna informare as
upra posibilitatilor turistice din zona va fi ntotdeauna apreciata, n conditiile n
care multi turisti au declarat ca simt lipsa unor publicatii gen brosuri sau har
ti, care sa le permita sa si aleaga o destinatie n functie de atractiile turistice
aferente. Birourile de informare turistica reprezinta una din cele mai bune var
iante de implementare a solutiilor de servicii de informare a turistilor. Un alt
element la care judetul Alba este def icitar este forta de
munca specializata n turism, (n special ghizi turistici -foarte importanti ntr-un j
ude. bogat n atractii turistice, unele greu accesibile). Studiu de piata n domeniu
l turismului n judetul Alba Pagina 75 Raport final
. Construirea de oferte pentru pachete turistice de weekend (Ex: 2 zile de ski n
Ari eseni ) poate fi extrem de atragatoare pentru turistii din judetele vecine s
au pentru ce tatenii maghiari pasionati de sporturi de iarna (mai apropiati de g
ranita cu Romnia). . n zona Arieseni-Grda-Albac activitatile sportive ar putea fi d
iversificate, prin i ntroducerea posibilitatilor de practicare si a altor sportu
ri de iarna n afara de ski (ski fond, freestyle ski ). Crucial nsa pentru prtia de
ski este aducerea ei la standarde ridicate (nocturna, instalatii de zapada artif
icialasi utilaje de batatorit zapada, utilaje de teleski sau telecabina cu siste
me de management eficient al calatorilor) . Se poate ncerca dezvoltarea unor prod
use turistice de tip circuit, n colaborare cu alte zone, n functie de diverse tipu
ri de turism (biserici cu zona Maramures, situri arheolo gice cu judetul Hunedoa
ra, cetati cu judetul Sibiu) colaborarile sunt de preferat datori ta fezabilitat
ii reduse a unui eventual proiect de creare a circuitului judetului Alba iar o c
olabo rare cu alte zone ar nsemna si conjugarea eforturilor n ceea ce priveste res
ursele financiare / umane implicate. . Nu trebuie neglijat nici faptul casi curs
ul Muresului poate fi un vector al dezv oltarii turistice (dezvoltarea infrastru
cturii pe cursul rului poate antrena diverse tipuri de turi sm) . Includerea unor
componente noi n produsele de turism rural o calitatea serviciilor si corectitud
inea prezentarii produsului turistic sunt ele mente cheie o detalii care fac dif
erenta: o ciocolata n camera, un buchet de flori proaspat culese, carti de lectur
a despre zona turistica respectiva, articole de baie n ambalaje rustice , grija p
ersonalului sa nu faca zgomot. o valoarea localizarii n turismul rural creste pri
n accesibilitate si semnalizare a drumului catre acel loc si catre punctele de d
ivertisment din cadrul destinatiei. Studiu de piata n domeniul turismului n judetu
l Alba Raport final Pagina 76
ELEMENTE CHEIE PRIVIND CREAREA DE IDENTITATI ALE DESTINATIILOR / PRODUSELOR TURI
STICE REPREZENTATIVE PENTRU JUDETUL ALBA Conturarea unor identitati puternice si
clare ale destinatiilor turistice este u n alt element important n succesul dezv
oltarii turismului n judetul Alba, caruia nu i se acorda atentia cuvenita. La mod
ul general, identitatile se bazeaza pe elemente specifice unui produs care, n ace
lasi timp, constituie si un avantaj pentru produsul turistic respectiv. Identita
ti bine-conturate si atractive pentru destinatiile reprezentative din ju detul A
lba vor duce la o mai buna promovare a turismului din judetsi la o atractivitate
sporita pentru turisti, care vor putea mai usor sa asocieze destinatiile judetu
lui Alba cu locuri tentante de petrecere a timpului liber. Am considerat 6 eleme
nte n jurul carora se pot constitui identitati pentru destin atiile alese ca prod
use turistice viabile. Aceste caracteristici sunt reprezentate grafic mai jos: I
dentitatea turistica a judetului Alba Traditie Peisaj montan Spiritualitate Mest
esug Istorie Natura Judetul Alba are o identitate complexa, fiecare din aceste 6
elemente contribuin d ntr-o anumita masura la definirea unei imagini de ansamblu
a judetului, din punct de vedere turistic. n ceea ce priveste elementele identit
atilor celor 8 destinatii selectate, nuantel e sunt prezentate n figurile ce urme
aza: (atractiile scrise cu caractere aldine au fost mentionate d e repondenti ca
fiind cele mai sugestive) Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Ra
port final Pagina 77
Arieseni Grda Albac
Tara motilor
Peisaj montan / Traditii / Natura / Mestesug Elemente specifice ale identitatii
. Ski, munte, traditii motesti (mncare traditionala, cresterea animalelor) Atract
iile speciale / unice care contureazaidentitatea . Pestera Ghetarului de la Scar
isoara . Cheile Ordncusii . Pestera Poarta lui Ionele . Mormntul lui Horea si casa
memoriala . Statuia lui Avram Iancu si casa memoriala . Cascada "Pisoaia" . Dea
lul cu melci Zona Rme. Peisaj montan / Spiritualitate Elemente specifice ale iden
titatii . Liniste . Decor montan pitoresc Atractiile speciale / unice care contu
reazaidentitatea . Cheile Rmetului . Manastirea Rme.
Podgoria Jidvei Traditii Elemente specifice ale identitatii . Vin, podgorie, cra
ma, dogari Atractiile speciale / unice care contureazaidentitatea . Catedrala Gr
eco-catolica "Sf Treime" . Cmpia Libertatii .
Podgoria Jidvei . Cetatea de Balta Sugag-Oasa - Aventura n Valea Frumoasei Peisaj
montan / Natura Elemente specifice ale identitatii . Valea Frumoasei, peisaj sa
lbatic Atractiile speciale / unice care contureazaidentitatea . Lacul Oasa . Lun
cile Prigoanei Cetatea Alba Iulia Istorie Elemente specifice ale identitatii . M
area Unire, simbol national al romnilor . Vinul Atractiile speciale / unice care
contureazaidentitatea . Cetatea Alba Carolina . Biblioteca Bathyaneum Zona Sebes
ului Istorie / Mestesuguri / Spiritualitate Elemente specifice ale identitatii .
Artasi civilizatie: lacase de culturasi cult, icoane pe sticla Atractiile speci
ale / unice care contureazaidentitatea . Biserica Fortificata de la Clnic . Satul
Laz (Sasciori) -icoane pe sticla . Cetatea Dacica Caplna . ntindere de salcmi (Cer
u Bacainti) . Rpa Rosie . Locul natal al lui Lucian Blaga Rimetea Traditii si ocu
patii / Sporturi
Elemente specifice ale identitatii . Gastronomie cu specific secuiesc . Sporturi
extreme in decor salbatic . Cetatea nobiliara Coltesti, sec. XIII-XV Atractiile
speciale / unice care contureazaidentitatea . Cheile Valisoarei Peisaje si trad
itii la Rosia Montana Traditii/ Mestesuguri Elemente specifice ale identitatii .
Aurul, peisaje mirifice, minerit Atractiile speciale / unice care contureazaide
ntitatea . Galeriile romane . Piatra Corbului . Piatra Despicata . Detunatele .
Poiana Narciselor . Situri romane de la Vilcoi Studiu de piata Raport final n dom
eniul turismului n judetul Alba Pagina 78
8. TARIFE PENTRU SERVICII TURISTICE N JUDETUL ALBA TARIFE PRACTICATE PENTRU SERVI
CII TURISTICE N JUDETUL ALBA n prima etapa a proiectului s-au analizat tarifele af
erente serviciilor de cazare afisate on-l ine (pe siteuri proprii sau portale de
turism) a peste 40 de pensiuni si 8 hoteluri din judetul Alba (tarife n a doua j
umatate a anului 2007). Aceasta analiza sumara a relevat faptul ca tarifele la c
azare din turismul rural sunt cu pna la 50% mai mici dect n turismul clasic. Acesta
poate fi un motiv pentur care se pare ca din ce n ce mai multi turisti prefera p
ensiunile, unde platesc preturi rezonabile pentru nivele de confort ridicate (d
e multe ori tarifele la pensiunile de 4-5 flori sunt comparabile sau chiar mai m
ici dect n hot elurile de 2-3 stele). Ca aspect particular, tarifele la cazare din
zona Albac Grda Arieseni par a fi, n general, usor mai mici dect cele din alte zon
e considerate poli ai turismului rural din Romnia (Bran Moeciu, Valea Prahovei, B
ucovina, Maramures). Din punctul de vedere al sezonalitatii, expertii n turism co
nsidera ca, de obicei, pensiunile nu reduc foarte mult preturile la cazare n extr
a-sezon fata de sezon, dar, datorita cererii foarte mari n perioadele de vrf ale s
ezonului (sarbatorile de iarna sunt cel mai bun exemplu) preturile ajung sa fie
de cteva ori mai mari dect n restul anului. n a doua etapa a proiectului, s-au anali
zat tarifele aferente serviciilor de cazare si masa reiesite din cercetarea pe b
aza chestionarelor cu autocompletare destinate spatiilor de cazar e din judetul
Alba (perioada martie aprilie 2008). Tabelul de mai jos prezinta detalii despre
tarifele la cazare pe noapte ntr-o camera cu doua paturi ( dubla ) n judetul Alba.
Reamintim ca esantionul de spatii de cazare nu este reprezentativ, astfel nct inf
ormatiile trebuie interpretate si utilizate ca atare; n plus, mediile de mai jos
sunt calculate doar pe baza cifrelor clare si corecte indicate n chestionare, une
ori multe din catego riile de tarife analizate fiind acoperite printr-un numar r
edus de raspunsuri valabile.
Tarife medii la cazare n camere duble declarate n cadrul cercetarii pe bazade ches
tionare cu autocompletare (RON / camera) Sezon Extrasezon Tip unitate de cazare
Confort n timpul saptamnii n weekend n timpul saptamnii n weekend Neclasificate** 65
9 58 61 1 45 50 40 45 2 77 83 71 75 3 99 103 95 98 4 160 160 160 160 Pensiuni* 5
160 160 160 160 Neclasificate** 83 83 82 82 2 90 90 90 90 Hoteluri 3 135 135 13
5 135 *Categoria pensiuni include si cabane,vile si camere n case de locuit ** Su
nt incluse spatiile de cazare care nu au completat nimic la sectiunea clasif ica
re Media generala (medie indiferent de sezon sau perioada asaptamnii) a tarifelor
la camerele duble n cazul pensiunilor de 2 flori a fost de 77 RON, valoare care
se ncadreaza ntre limitele identificate n cercetarea secundara realizata pe interne
t, fiind cu aproximativ 15-20 RON mai mare dect media din ofertele on-line. Studi
u de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 79
O analiza a tarifelor declarate n functie de zonele delimitate in capitolul 5 rel
eva faptul ca media generala (indiferent de sezon sau perioada saptamnii) a tarif
elor pentru camere duble in c azul pensiunilor clasificate la 2 flori in zona Ar
ieseni Cmpeni este de 70 RON (numai 12% dintre repondenti au declarat ca tariful
include si micul dejun), iar n zona Rimetea tariful este de 97 RON / camera dubla
(nsa n majoritatea cazurilor aceasta include si cte 2 mese pentru cei 2 turisti ca
zati) 1. Aceasta situatie ar putea fi explicata fie prin o usoara crestere a tar
ifelor n noul sezon turistic fie printr-o inadvertenta posibil intentionata ntre p
returile afisate pe internet, care atrag turistii, si preturile reale, la recept
ie, care pot fi mai mari. n cazul pensiunilor de 3 flori, media generala a tarife
lor este de 99 RON (pentru zona ArieseniCmpeni media a fost de 89 RON). Ca si n ca
zul tarifelor pensiunilor de 2 flori, ac easta valoare medie pe jude. calculata
pe baza datelor din chestionare se situeaza n marja identificata pe internet, nsa n
acest caz este mai mica cu aproximativ 25 RON fata de media ofertelor on-line. n
ceea ce priveste pensiunile de 4 si 5 flori, media generala a tarifelor este pu
tin peste 160 RON, cu 20 RON sub media stabilita n urma cercetarii secundare (180
RON). n cazul hotelurilor, esantionul de spatii de cazare este si mai putin repr
ezentat iv dect n cazul pensiunilor, astfel nct informatiile ar trebui interpretate n
consecinta. Media gen erala a tarifelor n cazul hotelurilor de 2 stele analizate
a fost de 90 RON, iar la cele de 3 stele a fost de 135 RON. Media tarifelor la
pensiunile neclasificate este de 63 RON si se situeaza ntre tariful mediu la pens
iunile de 1 floare si tariful mediu la cele de 2 flori, ceea ce indica un grad r
edus de confort n cazul pensiunilor neclasificate, care practica, de altfel, tari
fe mai mici dect u nitatilor similare
clasificate. Tariful mediu la cazare n camera dubla n cazul hotelurilor unde nu es
te mentionata clasificarea este de 83 RON, tarif doar usor mai scazut dect tarifu
l mediu identificat n cazul hotel urilor de 2 stele (90 RON). Compararea tarifelo
r medii din sezon cu cele din extrasezon, respectiv a celor d in weekend cu cele
din timpul saptamnii arata o tendinta pentru implementarea unor politici de pre.
corecte n rndul spatiilor de cazare, respectiv acordarea unor reduceri la cazare
turistilor sosi ti n perioadele cu activitate mai scazuta (n timpul saptamnii, resp
ectiv n afara perioadelor de vrf). Tarife pentru servirea mesei declarate n cadrul
cercetarii pe baza de chestionare cu autocompletare (RON de persoana) Tip unitat
e cazare Confort Mic dejun Prnz Cina Toate mesele Pensiuni* Neclasificate** 12 21
16 49 1 11 -21 2 12 29 19 60 3 13 30 19 62 4 13 35 28 76 5 13 28 28 69 Hoteluri
Neclasificate** 9 25 25 59 2 12 22 18 52 3 15 --*Categoria pensiuni include si
cabane,vile si camere n case de locuit ** Sunt incluse spatiile de cazare care nu
au completat nimic la sectiunea icare clasif
1 Zonele Arieseni Cmpeni si Rimetea sunt cele mai bine reprezentate n numarul tota
l de chestionare completate, de aceea observatiile pe zone se vor referi mai al
es la acestea (de ex. 50% din chestiona re provin de la spatii de cazare din per
imetrul Arieseni Cmpeni) Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba
Raport final Pagina 80
Tariful micului dejun ntr-o pensiune variaza n jurul valorii de 12 13 RON, indifer
ent de gradul de confort al pensiunii. n schimb, pretul unei mese de prnz variaza
de la o medie de 21 RON n cazul pensiunilor neclasificate, la 35 RON n medie n cazu
l pensiunilor de 4 flori. Tariful mediu la prnz si la cina la pensiunile clasific
ate cu 5 flori care au luat parte la cercetare este cel mult egal cu tarifele me
dii la aceleasi tipuri de servicii din pensiunile de 2, 3 sau 4 flori. n cazul zo
nelor Arieseni Cmpeni si Rimetea tarifele medii generale pentru mic deju n variaz
a ntre 10 15 RON, respectiv ntre 11 14 RON, n timp ce tarifele medii pentru prnz var
iaza ntre 21 si 35 RON, respectiv ntre 27 32 RON. Pentru aceleasi 2 zone, tarifele
medii pentru dife rite clasificari variaza ntre 15 si 28 RON si respectiv ntre 21
si 24 RON pentru cina. Media generala a tarifelor pentru toate mesele este de 5
1 si respectiv 41 RON pentru zonele Ari eseni Cmpeni si Rimetea. Situatia neobisn
uita ca cele mai scumpe servicii sa fie ntlnite n cazul pensiunilor de 4 flori (att
la cazare ct si pentru servirea mesei) poate fi explicata prin doua elemente: ras
punsurile pentru pensiunile de 4 si 5 flori sunt putine (mai ales pentru cea din
urma categorie) si chiar daca numarul total de astfel de spatii este redus, lip
sa de reprezentativitate persistasi, de asemenea, faptul ca pensiunile de 4 flor
i analizate pot fi situate n zone mai bine cotate turistic (d eci cu tarife n gene
ral mai mari). Nivelul tarifelor pentru masa n hotelurile care au raspuns la ches
tionare arata ca este vorba de unitati cu clasificari inferioare si posibil mai
vechi (tarifele fiind mai mici dect n caz ul pensiunilor). Peste jumatate din pens
iuni ofera reduceri la tarifele de cazare -n general pentru: . grupuri de peste 1
0 persoane (sau ocuparii complete, n cazul pensiunilor mai mici ) -n medie de puti
n peste 10% (cu marja ntre 5 si 30% si cea mai frecventa reducere acordata de 10%
) . durata medie de sedere de peste 5 zile -n jur de 10-15% reducere
n zonele Arieseni
Cmpeni si Rimetea numarul minim de turisti pentru care se acorda
reduceri este n medie de 12 -13 persoane, iar reducerea medie acordata este de 10
-11% in ambele cazuri. n timp ce media reducerilor acordate clietilor fideli est
e de 16% n zona Arieseni peni, n zona Rimetea aceste reduceri se situeaza n medie l
a 18%. De asemenea, numarul minim de nnoptari pentru care turistii beneficiaza de
reducere n cazul zonei Arieseni Cmpeni este mai mare (6 zile) dect n cazul zonei Ri
metea (4 zile). Mai mult de jumatate dintre pensiunile care acorda reduceri ofer
a clientilor fideli tarife cu 10% -15% mai mici dect tarifele normale. n ceea ce p
riveste tabara pentru tineri de la Arieseni, tariful de cazare pe noap te este d
e aproximativ 30 RON / persoana (pe timp de iarna), iar 3 mese pe zi la aceasta
unitate de cazare turistica costa n jur de 20 RON / persoana. TARIFE PE CARE UNIT
ATILE DE CAZARE DIN JUDETUL ALBA AR TREBUI SA LE PRACTICE N RELATIA CU AGENTIILE
DE TURISM
Cm
Turismul din judetul Alba este predominant un turism rural, n care unitatea de ca
zare cu o pondere majoritara n numarul total de locuri de cazare este pensiunea.
ntruct relatia hotelurilor cu a gentiile de turism nu ntmpina n general dificultati,
aceasta sectiune se concentreaza pe explicarea raporturilor dintre pensiuni si
agentii de turism, din perspectiva tarifelor pra cticate (binenteles ca se vor fa
ce referiri si la situatia din turismul clasic hotelarie). Totodata, trebu ie me
ntionat ca relatia dintre spatii de cazare si agentii este o componenta majora a
distributiei produselor turistice, deci si n acest proiect mecanismele si specif
icul acestui canal de distributie vor fi de a semenea luate n discutie n capitolul
dedicat distributiei (aici sunt comentate doar implicatii pr ivind tarifele si
comisioanele). Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 81 Rapo
rt final
n turismul hotelier, agentiile primesc din partea unitatii de cazare un discount n
tre 5% -30%, dar n general situat la nivelul de 15% -20%, din care acestea si per
mit sa aloce o parte serviciului prestat (cheltuieli + cstig) si o parte pentru a
oferi clientilor finali un tarif cu 5% 10% sub cel de la receptie. Fiecare part
e ncearca sa-si maximizeze profitul (agentiile solicitnd un discount mai mare, hot
elurile oferind un discount mai mic), astfel ca se ntmpla ca una dintre partisa fi
e nemultumita, dar mecanismul este consacrat si functioneaza. De mentionat ca n s
ituatii n care tour-operatorul din Romnia vinde mai departe pachetele catre tour-o
peratori straini, discount-urile a cordate de spatiile de cazare pot fi usor mai
ridicate. n cazul pensiunilor, relatia este anevoioasa datorita interesului scaz
ut din partea agentiilor de a colabora cu operatorii din turismul rural. Motivel
e agentiilor se leaga de profitabilitatea scazutasi de dificultatea comunicarii n
timp real cu pensiunile (slaba informatizare a majorit atii zonelor rurale). Si
stemul de discounturi acordate de catre pensiunile rurale agentiilor de turism a
re urmatoarele caracteristici: . Multe pensiuni nu ofera discount agentiilor, ci
tariful de la receptie, deci sansele de colaborare se reduc drastic . Discountu
l procentual (atunci cnd exista) este usor mai redus fata de cel din hotelarie ia
r tarifele mai mici conduc la cstiguri mai putin atractive pentru agentii (de ex.
nt re 1,5 3,0 EUR / zi / persoana cazata) . Fara discount, agentiile sunt obliga
te uneori sa ofere clientilor finali preturi n general mai mari dect la receptie,
ceea ce la o viitoare achizitie a turistului va cntari decisiv n defavoarea agenti
ei (se va face rezervare direct la pensiune) . Agentiile care totusi au n portofo
liu produse de turism rural, la preturi mai mar i dect sau
egale cu cele de la receptie, pot totusi cstiga prin accesul la clientii straini
(pe care pensiunile doar rareori l au), ce doresc o rezervare sigurasi prefera ag
entia, chiar daca platesc mai mult, respectiv din servicii suplimentare pe care
le ofera turistilor (agrement, circuite) n concluzie, pensiunile care doresc sa s
e promoveze prin agentii de turism sisa beneficieze de sansa de a avea clienti n
plus datorita acestui canal de distributie, trebuie satina cont ca o relatie efi
cienta cu o agentie de turism va fi cea reciproc avantajoasa; elementul cheie es
te echi librul ntre beneficiile de imagine si grad superior de ocupare ale pensiu
nii, ce antreneaza marje de profit mai mici (dar cstiguri pe termen lung din majo
rarea volumului activitatii) si profitul agentiei de turism obtinut de pe urma e
forturilor de promovare si vnzare a serviciilor pensiunii. Pensiunile ar trebui d
eci sa ofere produse turistice pentru care eforturile implicate de promovare si
vnzare externalizate catre agentiile de turism sa permita oferirea un comision de
10-15% (fix sau chiar ajustat direct proportional cu valoarea pachetului turist
ic comercializat) . Cheia este si de aceasta data crearea de produse complexe, c
u valoarea mai mare, astfel comisioanele absolute devenind mai atractive. n ceea
ce priveste formarea tarifelor, metoda la ndemna este reprezentata de compararea c
u concurenta locala, astfel pierzndu-se din vedere ancorarea n realitatea costuril
or nete, dar si situatia tarifelor concurentei din alte zone turistice similare
cu notorietate sporita. T ratarea simplista a mecanismului stabilirii tarifelor m
piedica transformarea acestora ntr-un instrument de marketing puternic, necesar p
entru o cerere eterogena cum este cea pentru turismul din judetul Alba (cnd exist
a multe segmente, fiecare cu caracteristicile si perceptiile sale, cea mai facil
a este stimularea prin pret, cu conditia ca tarifele prea joase sa nu creeze ima
ginea de calitate scazuta). n fine, promovarea peste hotare de catre tour-operato
ri romni a pachetelor de serv icii oferite de pensiuni este cu att mai dificila cu
ct agentiile straine pot solicita discount-uri consistente, care
adaugate la cele percepute de agentia din Romnia conduc la reduceri pe care putin
e pensiuni (si chiar relativ putine hoteluri) sunt dispuse sa le ofere. Studiu
de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 82
9. DISTRIBUTIA SERVICIILOR TURISTICE DIN JUDETUL ALBA PARTICULARITATI PRIVIND DI
STRIBUTIA SERVICIILOR TURISTICE DIN JUDETUL ALBA Distributia produselor turistic
e din judetul Alba este specifica unei zone n care se practica predominant turism
ul rural si unde infrastructura de cazare este reprezentata n cea mai mare parte
de pensiuni (includem aici si cabane, vile si spatii similare), acesta fiind fac
torul determinant pentru distributia directa. n cazul hotelurilor, canalele de p
rezentare si vnzare sunt mai diversificate, putnd u-se discuta despre un mix al fo
rmelor de distributie vnzari directe si vanzari prin agentii d e turism, fiecare
forma avnd un rol bine determinat. Chiar dacasi unele pensiuni colaboreaza cu age
ntii, achizitia serviciilor la receptie reprezinta de departe modalitatea n care
se ncheie cele mai multe tranzactii n cazul pensiunilor. Serviciile turistice ofer
ite n judetul Alba nu sunt comercializate prin intermedi ul unui sistem de distri
butie pus la punct, relatiile comerciale desfasurndu-se dificil altfel dect direct
si chiar si n aceasta ipostaza distributia este influentata uneori de factorul ntm
plare. Relatiile pensiunilor cu agentiile de turism sunt, asa cum am aratat si n
capitolul precedent, dificile, l a aspectele privind comisioanele adaugndu-se si
alte piedici cum ar fi lipsa contractelor ferme si co nflictele inerente (repond
enti din ambele categorii au mentionat ca au trecut prin situatii neplacute pric
inuite de de ex. rezervari neonorate). neseriozitatea partenerilor Totusi, nu tr
ebuie neglijat rolul agentiilor specializate n tipuri de turism cara cteristice j
udetului Alba (n principal turism rural si turism cultural). Includerea unor dest
inatii turistice din jude. (pe lnga orasul Alba Iulia) n circuite culturale si / s
au programe agroturistice antreneaza unele colaborari dintre pensiunile mai impo
rtante din respectivele zone (ca grad de confort si capacitat e) si operatorii a
cestor produse turistice (de ex. pensiuni din localitatile Grda de Sus, Albac, Sa
lciua, Posaga, Scarisoara). Pe de alta parte, unele pensiuni care dezvolta propr
iile produse turistice nu par a intentiona sa lucreze cu agentii de turism (chia
r daca probabil relatia ar putea avea succes), datorita pietei bine conturate pe
care activeazasi care genereaza
grade de ocupare cel putin multumitoare ca exemple de factori succes n asigurarea
unei ncarcari optime a spatiului de cazare se pot mentiona ren umele de a oferi
servicii de calitate la preturi corecte, cstigat de-a lungul timpului, gradul de
notorietate in rndul unui segment cheie (de ex. turistii unguri pentru zona Rimet
ea) si, nu n ult imul rnd, posibilitatea de a gazdui evenimente de tip training si
team building. Posibilitatea de a rezerva spatii de cazare prin intermediul bir
ourilor turistic e (sau centrelor de informare turistica, existente deja, care p
ot juca acest rol pe termen scurt si mediu) confera avantajul ncrederii sporite a
turistilor, pe lnga oferirea de informatii competente, dar din pacate initiative
le notabile pentru dezvoltarea acestui canal de vnzare sunt putine (de ex. biroul
AN TREC Alba joaca rolul unui astfel de birou turistic, dar sistemul este nca n f
aza incipienta de dezvoltare). n fine, distributia on-line (ntelegnd plata efectiva
de servicii turistice prin intermediul internetului) este la un nivel redus n Ro
mnia n general, n judetul Alba nefiind identificate servi cii care sa fie disitribu
ite astfel. Prezenta n mediul electronic a ofertelor turistice este mai degraba o
componenta a promovarii si elementul care stabileste legatura dintre beneficiar
i si spatiile de cazare. Distributia directasi factorii care o influenteaza Dupa
cum am prezentat anterior pe parcursul acestui proiect, relatiile de colaborare
dificile dintre pensiuni si agentiile de turism se constituie n factorii ce favo
rizeaza relatia directa dintre pensiune si turist, fiind datorate n principal: St
udiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 83
reticentei pensiunilor de a acorda reduceri rezonabile la tarifele de cazare age
ntiilor de turism dar si interesului scazut al agentiilor de a adauga valoare s
i deci obtin e profit prin alte servicii (de ex. crearea de produse turistice co
mplexe pe baza ofertelor de baza ale pensiunilor, vnzari de pachete) numarului mi
c de camere din pensiuni si tarifelor mai mici fata de segmentul hotelier (pentr
u o agentie de turism nu este suficient de profitabil sa promoveze o unitate tur
istica cu, de exemplu, numai 10 locuri de cazare, n plus cstigul agentiei pe noapt
e de cazare ne fiind tot timpul atractiv) slaba informatizare a zonelor rurale s
i comunicarea dificila n timp real cu pensiunile Un alt factor care favorizeaza d
istributia directa este usurinta turistilor care vin cu autoturismul propriu de
a gasi spatii de cazare disponibile (avnd n vedere lipsa retelei feroviare n mul te
zone cu potential turistic, dar si numarul redus de trasee si curse acoperite d
e firme de transpor t rutier de calatori, autoturismele proprii sunt n general pr
incipalul mijloc de transport pentru sosir ile n Alba). Mobilitatea face ca, n gen
eral, putini turisti sa apeleze la o agentie de turism cnd se cazeaza n pensiunile
rurale. n plus, turistii ce calatoresc cu masina personala (tendinta din ce n ce
mai bine conturata) au astfel posibilitatea de a evalua direct oferta de cazare
(de ex. pot intra n camere si v edea dotarile sau curatenia), aspect ce poate fi
perceput ca avantaj n comparatie cu serviciile une i agentii de turism. Dupa cum
mentionam anterior, interesul acordat de pensiuni prezentei pe internet ncura jea
za la rndul lui distributia directa. Existenta datelor de contact (telefon, adres
a de e-mail etc.) pe diverse pagini web (proprii ale spatiilor de cazare sau de
tip portal de turism) permite turistilor sa contacteze pensiunea la care intenti
oneaza sa se cazeze, sa si rezerve locuri sisa solicite si alte informatii folosi
toare, pe care localnicii sunt uneori mult mai interesati si mai n masura sa
le ofere dect reprezentantii unei agentii de turism. Pe de alta parte, la baza di
stributiei directe (si mai ales a rezervarilor directe la pensi uni) sta ncredere
a reciproca, aceasta avnd o influenta considerabila asupra functionalitatii siste
mului. Iar atunci cnd ncrederea nu este alimentata de experiente pozitive, sunt de
zvaluite limitarile relatiilor directe dintre pensiuni si turisti (cele mai frec
vente par a fi rezervarile care nu se respecta, indiferent de care parte, neconc
ordantele ntre pretul agreat si cel real sau ntre conditiile de cazare prezentate
si cele reale) Recomandarile turistilor catre prieteni sau rude sunt nca un facto
r extrem de important pentru larga raspndire a distributiei directe. Turistii mul
tumiti de servicii le pot recomanda mai departe, beneficiarii recomandarilor cap
atnd ncredere n respectiva oferta mai degraba dect n cazul n care ar fi propusa de un
agent de turism. Astfel, aceasta forma de marketing viral bazat pe experienta an
terioara determina sporirea ncrederii, ncurajeaza relatia directa cu spatiile de c
azare si, la un nivel superior, poate influenta imaginea turistica a unei zone s
au atractii. Trebuie luata n calcul nsasi posibilitatea ca recomandarile turistilo
r sa aiba un rol negativ, n cazul nemultumirilor legate de un serviciu, o unitate
de cazare sau o zona, acesta fiind semnificativ mai daunator . Asadar, pentru o
peratorii de spatii de cazare este recomandat n primul rnd sa nu se bazeze doar pe
modalitatea de promovare si distributie de mai sus sisa priveasca posibilele be
neficii ca pe un rezultat al prestarii unor servicii de calitate si nu ca pe sin
gura sansa de a atrage un nou client. Colaborarea cu agentii de turism si alte c
anale de distributie Agentiile de turism din judetul Alba au o oferta limitata d
e produse locale, iar cererile pentru astfel de servicii sunt si ele relativ rar
e. Dupa cum vor demonstra informatiile de mai jos, bazate pe datele reiesite din
chestionarele aplicate spatiilor de cazare din judet, se pare ca rolul agentiil
or de turism n distributia serviciilor turistice din mediul rural din Alba este m
omentan limita t (concluzie ce ntareste
comentariile de mai sus). Astfel, din raspunsurile spatiilor de cazare din judet
ul Alba participante la ce rcetare a reiesit ca mai putin de 1 din 5 pensiuni (i
ncluznd aici si vilele si cabanele) colaboreaza cu minim o agentie de turism. Asa
dar, 80% dintre reprezentantii pensiunilor au declarat ca cei mai multi turisti
au nchiriat camere direct de la receptie. Studiu de piata n domeniul turismului n j
udetul Alba Pagina 84 Raport final
Aproximativ toate pensiunile care colaboreaza cu pna la 5 agentii de turism au al
es acest mijloc de distributie printr-o relatie cu doar una sau doua agentii. n g
eneral, s-a observat ca pensiunile mai mici (n medie sub 10 locuri) si cu grad de
confort mic si mediu lucreaza cu mai putine agentii (n multe cazuri cu doar una)
, n timp ce n rndul celor mai mari (n medie peste 20 locuri) si cu confort sporit ex
ista tendinta de a se lucra cu mai multe agentii. Albac, Rimetea si Arieseni par
a fi zonele n care pensiunile sunt mai dispuse sa comercializeze servicii de caz
are prin intermediul agentiilor de turism, dect alte zone ale jude tului. Pensiun
ile s-au declarat n general multumite de colaborarea cu agentiile de turis m, doa
r n jur de un sfert din pensiunile care colaboreaza cu cel putin o agentie de tur
ism aratndu-se nemultumite. 40% dintre pensiuni care s-au declarat multumite si f
oarte multumite sunt din pe rimetrul ArieseniGrda-Albac. Aproape jumatate dintre
agentiile de turism cu care pensiunile colaboreaza sunt din Bucuresti, de asemen
ea un numar important fiind agentii din Cluj. Alte orase din care provin a genti
ile cu care lucreaza spatiile de cazare din Alba participante la studiu sunt Trgu
-Mures, Galati si Con stanta. PROPUNERI PRIVIND REALIZAREA UNUI SISTEM DE DISTRI
BUTIE EFICIENT PENTRU SERVICIILE TURISTICE DIN JUDETUL ALBA Avnd n vedere tipologi
a distributiei comentata anterior, perspectivele de schimbare a situatiei pe ter
men mediu si lung si tendintele din turism, consideram drept premise ale prop un
erilor pentru eficientizarea distributiei serviciilor turistice din judetul Alba
urmatoarele d irectii: . Orientarea catre multiple canale de distributie ca fac
tor al cresterii vizibilit atii judetului . Eficientizarea fiecarui canal de dis
tributie n parte, n functie de specific si aco perire . mbunatatirea relatiilor com
erciale directe dintre turisti si operatorii de spatii de cazare .
Dezvoltarea unui sistem centralizat functional de rezervari n turismul rural . Fr
uctificarea celor mai oportune situatii de colaborare cu agentiile de turism Efi
cientizarea relatiei directe turist-pensiune Propunerile privind canalul distrib
utiei directe se refera n special la serviciile oferite de pensiuni si sunt legat
e de cresterea ncrederii n serviciile oferite, respectiv n seriozitatea turist ilor
, de un sistem de rezervari ferme si de popularizarea ofertei turistice. Sistemu
l de distributie se va consolida sisi va spori eficienta pe seama masurilo r de m
ai jos: . Oferirea de catre ct mai multe pensiuni a posibilitatii rezervarii dire
cte ferme realizate de turisti prin achitarea unui avans acest element ar presup
une ca pensiunile sa utilizeze servicii bancare pentru a se putea plati avansul,
personalul sa se ocupe de relatia cu banca si de confirmarea platilor sisa aban
doneze practicile caracteristice zonei gri a pietei . Conformitatea dintre servi
ciile reale si cele promise ca parte a primului contac t cu potentialul client v
a ncuraja consolidarea canalului direct n viitor . Accesul la informatie detaliata
a turistului potential nlesneste legatura directa cu operatorii de spatii de caz
are, astfel nct e vitala buna prezenta on-line a pensiunilor (promovare prin site
propriu, prin nscrierea pe portale de turism, etc.) Studiu de piata n domeniul tur
ismului n judetul Alba Pagina 85 Raport final
Centrale de rezervari n turismul rural Ideea de sistem centralizat de rezervari p
are a reprezenta solutia cea mai efici enta de distributie n turismul rural, util
izata cu succes si n alte tari europene cu turism rural dezvoltat. n ciuda faptulu
i ca n judetul Alba si n Romnia, n general, implementarea cu succes a unui astfel de
sist em poate fi frnata de factori ca informatizarea slaba, utilizarea limitata
a metodelor de comunicatii si a serviciilor financiare moderne n zonele rurale sa
u lipsa unor asociatii de spatii de cazare c u interese comune, propunem n contin
uare cteva repere privind un astfel de model de distributie: . Sediu central al b
iroului turistic n Alba Iulia, care sa coordoneze ntregul sistem . Cel putin la ni
vel de grup de pensiuni sa existe toata tehnologia si know-how-ul necesare pentr
u a fi parte din sistem . Birouri de prezentare si rezervari n principalele orase
ale tarii, cu predilectie n orase de unde provin principalii consumatori de turi
sm ce se practica sau se poate practica n Alba cu succes (activ, agroturism, cult
ural) . Sistem de plati n avans la rezervare, contabilizarea rezervarilor n timp r
eal cu a jutorul unor sisteme informatice adecvate . Profesionalismul si integri
tatea echipei care gestioneaza sistemul, pentru a se bucura de ncrederea propriet
arilor de spatii de cazare care adera la sistem (si implicit, si acestia din urm
a trebuie sa lucreze 100% legal) . Aderarea la lucrul cu banci a ct mai multor pe
nsiuni . Programe de popularizare a sistemului si beneficiilor . Prezenta on-lin
e a sistemului pentru a fi accesibil n timp real de turisti si cel putin cererile
de rezervare si confirmarile sa se execute si on-line n prezent, un rol n crearea
unor centrale sau birouri de rezervari turistice l pot juca CIT-urile, prin inte
rmediul carora se poate testa mecanismul unui astfel de sistem. n ciuda faptu lui
ca centrele existente nu pot prelua toate sarcinile aferente unui birou de reze
rvari, se pot
, de pilda, centraliza toate informatiile disponibile despre spatii de cazare si
gestiona macar orienta tiv situatia cazarilor turistilor veniti la centre pentr
u informatii. Intensificarea rolului agentiilor de turism Chiar daca agentiile d
e turism nu pot juca pe termen scurt un rol hotartor n dezvoltarea turi smului din
judetul Alba (n special a celui rural), mixul de canale de distributie nu tre bu
ie sa omita prezenta unor produse si servicii turistice n portofoliile agentiilor
. . Hotelurile si pensiunile urbane, chiar si cele rurale mai importante (ca num
ar d e locuri si confort), ar trebui sa fie prezente n portofoliile agentiilor de
turism pentru a intra pe segmentul turismului de business (incluznd deplasari de
afaceri, team-building-uri, etc.) s i a diminua astfel efectele sezonalitatii .
Agentiile tour-operatoare specializate n turism rural si cultural trebuie sa fie
o tinta pentru pensiunile din zonele cele mai reprezentative pentru tematica pr
oduselor dezvolt ate de acele agentii Pe termen mediu si lung este indicat ca pe
nsiunile sa incerce colaborari cu agentii de turism, pentru asta fiind necesar s
a si asume prevederile unui contract ncheiat n acest sens. Elementele care necesita
o atentie deosebita sunt: . Existenta si plata avansului de catre agentie (term
ene de platasi cuantumul aces tuia) . Modificarea tarifelor (conditii si notific
ari) . Sistemul de rezervare (de ex. cu minim cte zile nainte de sosirea turistilo
r se fa c rezervarile) . Modalitatea n care oferta pensiunii este prezentata de a
gentie (pentru a se evita crearea unor asteptari false clientului) . Sistem de d
iscount-uri si bonusuri n functie de realizari . Penalizari
. Conditiile de reziliere ale contractului . Cuatumul despagubirilor n cazul rezi
lierii Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 86
10. PROMOVAREA SERVICIILOR TURISTICE DIN JUDETUL ALBA. DEZVOLTAREA DE EVENIMENTE
PARTICULARITATI PRIVIND PROMOVAREA TURISMULUI N JUDETUL ALBA Promovarea judetulu
i Alba este realizata att de catre agentii economici din turism, ct si de catre ad
ministratia publica, att la nivel national (prin participarea la principalele tr g
uri de turism ale Romniei) ct si international (ex.: prin prezenta Consiliului Jud
etean la Trgul de T urism de la Berlin). n ultima perioada s-a nregistrat un progre
s al activitatilor de promovare turistica a judetului Alba la nivelul administra
tiei publice, fapt apreciat drept pozitiv si de catre majorita tea operatorilor
de spatii de cazare intervievati. Promovarea spatiilor de cazare Graficul de mai
jos releva numarul de mentiuni ale operatorilor de spatii de cazare din judetul
Alba privind modalitatile de promovare utilizate. Astfel, publicitatea prin int
ermedi ul internetului, editarea si distributia de brosuri / fluturasi / cataloa
ge si nscrierea pe portaluri web de t urism / pensiuni detin primele pozitii n ord
inea numarului total de mentiuni. Pe de alta parte, publicitatea la posturile de
radio nationale, n presa nationala precum si la posturile de televiziune nationa
le sunt cel mai putin utilizate1. Modalitati de promovare utilizate de catre spa
tiile de cazare din judetul Alba Publicitate prin internet 81 Brosuri / Cataloag
e / Fluturasi 73 nscriere pe portaluri web de turism / pensiuni 67 Trguri 60 Agent
ii de turism 45 Site web propriu 44 Posturi de radio locale 37 Presa locala 33 P
osturi de televiziune nationale 28 Posturi de televiziune locale 28 Posturi de r
adio nationale 28 Posturi de radio regionale 24 Presa regionala 24 Presa nationa
la 23 Posturi de televiziune regionale 20 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 Sursa: Ma
rketscope (analiza datelor din chestionarele cu autocompletare) 1 Numarul totusi
mare al spatiilor de cazare care, conform propriilor declaratii , au apelat la
publicitate radio/TV la nivel national, n ciuda costurilor mari, poate fi explica
t prin faptul ca e posibil ca multe pensiuni sa
fi aparut n diverse reportaje/advertoriale. Studiu de piata n domeniul turismului n
judetul Alba Pagina 87 Raport final
Conform graficului de mai jos, ce arata numarul total de mentiuni pentru fiecare
nivel de eficienta perceputa de catre operatorii de spatii de cazare pentru div
erse modalitati de promovare, este sustinuta afirmatia ca prezenta on-line este
considerata drept una dintre cele mai eficiente forme de 1 promovare . Eficienta
modalitatilor de promovare perceputade catre operatori de spatii de cazare din
judetul Alba 3 4 4 5 4 4 3 4 7 6 6 6 3 3 4 6 5 4 4 3 5 8 8 9 6 10 4 6 11 14 4 5
4 5 5 9 5 4 4 19 20 13 21
19 1 2 3 3 3 4 8 10 12 15 16 17 27 4 4 4 8 11 5 4 4 0 5 10 15 20 25 30 Posturi d
e televiziune regionale Presa regionala Presa nationalaPosturi de televiziune lo
cale Posturi de radio nationale Posturi de televiziune nationale Presa localaPos
turi de radio regionale Posturi de radio locale Agentii de turism Brosuri / Cata
loage / Fluturasi Trguri Site web propriu nscriere pe portaluri web de turism / pe
nsiuni Publicitate prin internet 1 2 3 4 5 Sursa: Marketscope (analiza datelor d
in chestionarele cu autocompletare) 1 Scala utilizata pentru eficienta presupune
urmatoarele niveluri: 1 foarte ineficient, 2-ineficient, 3-nici eficient , nici
ineficient, 4eficient, 5-foarte eficient. Studiu de piata n domeniul turismului n
judetul Alba Raport final Pagina 88
Preponderenta turismului rural n jude. a condus la utilizarea formelor de promova
re on-line dat fiind costurile reduse, accesul la o baza larga de potentiali tur
isti si posibilitatea crearii unui material de promovare mai extins care sa asig
ure o putere de atractie mai mare. Astfel, cel mai mare numar de mentiuni avnd ca
lificativ 4 (eficient) si 5 (foarte eficient) privind perceptia eficientei difer
itelor modalitati de promovare al operatorilor de pens iuni turistice din jude.
au fost acordate utilizarii publicitatii pe internet, a nscrierii pe portaluri we
b d e turism / pensiuni drept mijloc de promovare dar si a site-ului web propriu
. Unele pensiuni au mentionat faptul ca au beneficiat de publicitate la posturi
nationale de televiziune prin oferirea de servicii de cazare si masa echipelor d
e filmare n mod gratuit n schimbul realizarii de reportaje. Aceste forme de cooper
are s-au concretizat n special n perioada sarbato rilor de iarna, fiind considerat
e deosebit de eficiente de catre proprietarii de pensiuni. Pe de alta parte mult
i dintre repondentii intervievati au declarat ca n special n turismul rural promov
area de la turist la turist este cea mai eficienta. Promovarea realizata de auto
ritatile locale: n ceea ce priveste modalitatile de promovare a turismului utiliz
ate de autoritati le locale, acestea se concentreaza n special asupra trgurilor de
turism, a site-urilor web proprii si a publicitatii prin internet (alte cai n af
ara site-urilor web proprii). Modalitati de promovare utilizate de catre primari
i din judetul Alba Trguri 17 Site web propriu 13 Publicitate prin internet 11 Pub
licitate n presa locala 11 Organizare de evenimente 10 Brosuri / Cataloage / Flut
urasi 10 Publicitate la posturi de radio locale 9 Colaborare cu agentii de turis
m 8 Materiale de promovare/informare pe suport electronic 8 Harti turistice 8 nsc
rieri pe portaluri web de turism 7 Invitatie oficiala a jurnalistilor de special
itate 6 Publicitate la posturi de televiziune locale 5 Publicitate n presa region
ala 5 Publicitate la posturi de televiziune regionale 4
Publicitate la posturi de radio regionale 4 Publicitate la posturi de radio nati
onale 3 Publicitate n presa nationala 3 Publicitate la posturi de televiziune nat
ionale 2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 Sursa: Marketscope (analiza datelor din chesti
onarele cu autocompletare) Evenimentele detin o pozitie importanta n ceea ce priv
este perceptia primariilor asupra eficientei cailor de promovare. Chiar daca pri
ncipala problema cu care se confrunta evenimentele organizate este faptul ca nu
sunt exploatate ndeajuns din punct de vedere turistic (promovarea evenimentului n
u est e suficient de eficienta, iar participarea diverselor categorii de partici
panti, att nationali ct si straini, poate fi relativ redusa n raport cu asteptarile
, motiv pentru care beneficiile aduse turismului sunt rela tiv limitate, cel put
in pe termen scurt) aportul evenimentelor n promovarea unei destinatii este co ns
iderat semnificativ, principalele obiective ale evenimentelor fiind cresterea no
torieta tii si mbunatatirea perceptiei publicului. Studiu de piata n domeniul turi
smului n judetul Alba Raport final Pagina 89
Principalele evenimente anuale de interes major identificate dar si alte idei pr
ivind acest mod de promovare sunt detaliate ntr-una din sectiunile urmatoare. Mo
dalitati de promovare preconizate a fi utilizate de catre primarii din judetul A
lba Invitatie oficiala a jurnalistilor de specialitate 11 Harti turistice 11 Col
aborare cu agentii de turism 10 Materiale de promovare/informare pe suport elect
ronic 9 nscrieri pe portaluri web de turism 8 Brosuri / Cataloage / Fluturasi 8 O
rganizare de evenimente 7 Publicitate prin internet 7 Publicitate la posturi de
radio nationale 7 Publicitate la posturi de radio regionale 6 Publicitate n presa
regionala 6 Trguri 6 Publicitate la posturi de radio locale 5 Publicitate n presa
nationala 5 Publicitate n presa locala 4 Publicitate la posturi de televiziune n
ationale 3 Publicitate la posturi de televiziune regionale 3 Publicitate la post
uri de televiziune locale 3 Site web propriu 2 0 2 4 6 8 10 12 Sursa: Marketscop
e Eforturile viitoare ale primariilor se vor concentra, conform repondentilor, a
su pra organizarii de vizite oficiale ale jurnalistilor de specialitate ( infotr
ips ), tiparirii de harti turisti ce precum si asupra colaborarii cu agentiile d
e turism. Publicitatea n presa localasi organizarea de evenimente s unt de asemen
ea luate n calcul drept modalitati de promovare ce vor fi puse n practica. Studiu
de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 90
PROPUNERI PRIVIND PROMOVAREA EFICIENTA A TURISMULUI DIN JUDETUL ALBA Aceasta sec
tiune prezinta o serie de modalitati de promovare prin care administratia public
a poate contribui eficient la accelerarea cresterii turismului din judetul Alba.
Trebuie precizat ca ideile comentate n continuare nu au ca scop sa se constituie
ntr-o strategie de promovare si comunicare, ci sunt doar propuneri privind o pro
movare eficienta a turismului n judet, organizate ntr-un succint plan de promovare
, avnd la baza informatiile culese n cadrul acestui studiu de piata. VIZIUNE OBIEC
TIVE MIX DE ACTIVITATI ALTERNATIVE BUGET BUGET DISPONIBIL SI MIX OPTIM DE ACTIVI
TATI IMPLEMENTARE EVALUARE Dupa cum arata figura de mai sus, pornind de la o viz
iune generala rezulta o serie de obiective pe care le propunem a fi atinse prin
eforturile de promovare, iar metodele selectat e se vor constitui intr-un mix de
promovare pentru care vom propune trei variante de buget cu activitatile aferen
te determinate de acest mix. Selectarea mixului final de promovare pe baza buget
ului disponibil sau considerat optim, dar si implementarea propriu-zisa vor intr
a n sarcina autoritatii publice, n finalul sectiunii urmnd sa se regaseascasi cteva
sugestii privind metodele de evaluare e eficientei planului . Viziune o n vederea
construirii unei imagini turistice a judetului Alba, este necesara promovarea a
tt n rndul turistilor obisnuiti ( turism de masa ) ct si n rndul unor cercuri socio-e
onomice specializate o Pentru a creste popularitatea judetului este necesara ape
larea la mai multe tipuri de cai de promovare tipice pentru rolul unei administr
atii publice dar, pe ct posibi l, si utilizarea unor metode inedite / inovatoare
/ non-conformiste (ex.: internetul e ste indispensabil pentru a creste notorieta
tea n rndul populatiei, cum este nevoie de
anumite tipuri de activitati de relatii publice pentru a atrage investitori; de
asemenea este nevoie de promovare realizata pentru site-ul www.turismalba.ro) Ob
iective generale: o Construirea / consolidarea / mbunatatirea imaginii judetului
Alba si atractiilor turistice din judet, astfel nct consumatorul sau potentialul c
onsumator sa asocieze judetul cu notiunea de turism Alba sa fie perceput ca un i
mportant jude. / pol turistic al tarii; un punct de plecare n aceasta directie l c
onstituie promovarea elementelor de unicitate si pluralismului atractiilor turis
tice o Cresterea notorietatii (popularizarea) anumitor zone turistice / atractii
turist ice n vederea atragerii de noi turisti (care sa viziteze pentru prima dat
a judetul n scop turistic -generare de trial ) Studiu de piata n domeniul turismul
ui n judetul Alba Raport final Pagina 91
Mix de activitati o mbunatatirea site-ului www.turismalba.ro si promovarea sa o R
ealizarea de materiale de informare / ghidare (brosuri, harti) att n format fizic
(distribuite n cadrul centrelor de informare turistica, evenimentelor, n aeroportu
ri, n hoteluri) ct si n format electronic (accesibile att de pe site-ul www.turisma
lba.ro , ct si de pe alte site-uri cu activitati de promovare turistica) o PR -n c
adrul activitatilor de relatii publice putem enumera: . Organizarea de activitat
i turistice cu jurnalisti (presa, radio, televiziune) specializati att n domeniul
turismului (n special n cazul jurnalistilor unor reviste specializate sau al reali
zatorilor de reportaje / documentare) ct si n cel economic (n vederea atragerii de
investitori), precum si cu diversi alti formatori de opinie . Activitati de lobb
y pe lnga autoritatile centrale n vederea promovarii la nivel national / internati
onal (prin intermediul trgurilor de turism precum sia birourilor de promovare a t
urismului n strainatate) a unor identitati / tipuri de activitati / tipuri de tur
ism n care sa fie posibilasi introducerea atractiilor din judetul Alba. De asemen
ea, activitatile de lobby pe lnga autoritati ar putea influenta decizia acestora
de suplimentare a programelor investitionale, sau de transformare a statiunilor
turistice existente din statiuni turistice de inter es local n statiuni turistice
de interes national . Activitatile de lobby pe lnga investitorii straini pot fi
concretizate prin realizarea de sesiuni de informare asupra facilitatilor acorda
te investitorilor n turism si oportunitatilor n domeniu prin intermediul diferitel
or asociatii specializate sau a camerelor de comert. o Realizarea unor eveniment
e1 n diferite orase din tara (ex.: Timisoara, Cluj, Bucuresti) sau n jude. care sa
atraga mass-media (precedata de promovarea evenimentului n sine) pot aduce impor
tante beneficii de imagine turismului n judetul Alba. o Participarea autoritatilo
r locale la trgurile de turism internationale (n functie de pietele externe tinta
precum: Ungaria, Franta, Germania, Belgia, Olanda), dar si la cele nationale, ar
fi mai eficienta daca s-ar realiza prin asociere cu sectorul privat (de ex. la
trguri, autoritatile sa
distribuie si materiale de prezentare / promovare ale spatiilor de cazare) o Alt
e modalitati de promovare includ: . nfiintarea unor muzee specializate (cum ar fi
Muzeul Etnografic al Motilor sau Muzeul Marilor Personalitati) . Workshop-uri a
xate pe turism care sa implice investitori n turism si proprietari de pensiuni te
ma principala: dezvoltarea armonioasa a zonelor traditionale, pastrarea peisajel
or traditionale, modalitati de cooperare si dezvoltare . nfiintarea unor informat
ori turistici electronici (varianta totusi costisitoare) sau includerea unor inf
ormatii despre turismul din Alba n astfel de dispozitive care ar putea fi montate
n mari centre urbane (Bucuresti, Cluj-Napoca, etc.) 1 Analiza acestei forme de p
romovare este detaliata mai departe n cadrul acestui capitol Studiu de piata n dom
eniul turismului n judetul Alba Pagina 92 Raport final
Buget nainte de a contura variante de buget alocat promovarii turistice, prezenta
m succ int tarife pentru cteva din principalele modalitati de promovare (att spati
u media ct si productie pu blicitara) Tarife medii pe o aparitie n PRESA (alb-negr
u) EUR fara TVA Tip de publicatie / Format 1/1 pag 1/2 pag 1/4 pag Advertorial 1
/1 Cotidian Cotidian Cotidian Cotidian Periodic Periodic Periodic general centra
l 2.500-4.500 1.000-2.500 500-1.300 2.500-4.000 central de afaceri 3.000-4.000 1
.500-2.000 800-1.200 3.000-4.000 general regional 1.000-2.000 500-1.000 250-500
1.000-2.000 general local 300-800 150-500 100-300 300-800 de afaceri 2.500-3.000
1.200-1.700 700-900 2.500-3.000 de turism 1.000-2.000 600-1.300 400-800 1000-2.
000 de amenajari interioare 2.000-4.000 1.200-2.500 700-1.500 2.000-4.000
Tarife medii pe o aparitie n PRESA (color) EURfara TVA Tip de publicatie / Format
1/1 pag 1/2 pag 1/4 pag Advertorial 1/1 Cotidian Cotidian Cotidian Cotidian Per
iodic Periodic Periodic general central 5.000-7.500 2.500-5.000 1.500-2.500 5.00
0-7.000 central de afaceri 4.500-6.000 2.500-3.200 1.300-1.800 4.500-6.000 regio
nal general 2.500-4.000 1.200-2.300 700-1.300 2.500-4.000 local general 800-1500
500-800 300-500 800-1,500 de afaceri 2.500-3.000 1.200-1.700 700-900 2.500-3.00
0 de turism 1.000-2.000 600-1.300 400-800 1.000-2.000 de amenajari interioare 2.
000-4.000 1.200-2.500 700-1.500 2.000-4.000
Tarife medii pe o difuzare la RADIO pe diverse intervale de audienta EUR fara TV
A Durata Interval audienta Radio national general (Europa FM, Radio21, Kiss Fm,
Pro FM etc.) Radio regional general Radio local general Radio de "nisa" (sport,
etc.) 30' Varf 700 200-300 30-100 50-500
Normal 400 50-150 10-60 20-300 20' Varf 500 150 10-50 30-200 Normal 300 50-70 5-
20 5-50 Emisiuni tematice Varf Normal 500-700 300-400 n/a n/a 10-100 5-50 50-500
20-300 Tarife medii pe o difuzare la TV pe diverse intervale de audientapentru
30 de secunde(EUR faraTVA)1 Post de televiziune Vrf Normal Pro Tv 2.500 4.000 700
900 Antena 1 1.500 2.000 300 600 TVR 500 1.000 100 300 La nivelul pietei, punct
ul de rating n TV are un tarif mediu de 500 EUR / 30 secu nde. De asemenea pot fi
utilizate spoturi n cadrul emisiunii ( solo spot semnalizate prin simbolul p ), n
sa acestea atrag tarife mult mai mari (ex.: ProTv: 5.000 6.000 EUR fara TVA, Ant
ena 1: 3.000 3.500 EUR fara TVA, TVR 1.200 2.000 EUR fara TVA) Tarifele sunt cal
culate pornind de la puncte rating (de audienta n mediul urban un punct de audien
ta are 112.000 persoane), tariful final al difuzarii se calculeaza inmultind tar
iful pe punct d e rating cu numarul de puncte rating al emisiunii postului respe
ctiv (de ex. 500 EUR tariful punctului de rating inmultit cu 6 pun cte de rating
= 3.000 EUR pe spot); tarifele prezentate au fost calculate pe baza unor cote d
e audienta medii pentru statiile si perioadele indicate
Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba
Raport final Pagina 93
Tarife aferente diverselor tipuri de PRODUCTIE PUBLICITARA (EUR fara TVA) Materi
ale Mod tarifare Tarife medii Tiparituri color Pagina A4 0,20-1,00 Banner outdoo
r (material si imprimare) metru patrat 20-60 Spot TV (filmare si productie) spot
30 sec 400-10.0001 Spot radio (nregistrare si productie) spot 30 sec 20-700 Tari
fe medii pentru publicitate pe site-uri INTERNET, n formate uzuale (200*200 pixel
i, 80*320 pixeli etc, EUR fara TVA) Forma aparitiei Per 1.000 de afisari Pop-up
add pe site din top 20 10-40 Pop-up add pe site "normal" (cu trafic mediu) 5-25
Banner pe site din top 20 10-35 Banner pe site "normal" (cu trafic mediu) 5-20 P
agina intermediara cu reclama 5-35 Se considera ca banner-ele ce contin un link
catre site-ul promovat si paginile intermediare cu reclama nregistreaza cea mai m
are eficienta. Pop-up-urile n schimb pot fi blocate de catre browsere, c eea ce c
onduce la un nivel mai scazut de afisari. Tarife pentru diverse forme de afisaj
publicitar stradal Forma de spatiu publicitar stradal EUR fara TVA / luna Banner
pe o cladire 500-5.000 . Afisaj stradal -zone intens circulate 500-2.000 Banner
ntre stlpi, Bilboard, Backlit-uri, Fronlit-uri, Ecrane Digitale, Directionale 300
-2.000 Aceste tarife pot varia semnificativ n functie de marime si amplasament (t
arifele variaza consistent si ntre diferite orase). 1 n functie de complexitate: 4
00 -1.000 euro spot cu imagini montate de la client + cateva elemente de grafica
si text, 1500 4.000 euro imagini plus elemente de grafica speciale, 5.000-10.00
0 concept + cre atie + montaj etc. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul
Alba Raport final Pagina 94
Tabelele de mai jos cuprind 3 variante de buget si o schitare cu caracter orient
ativ asupra alocarii resurselor financiare pe activitati1: Mix de activitati ce
pot fi folosite ntr-o campanie de promovare n functie de diferite valori ale buge
tului alocat n decursul unui an Buget pesimist 100.000 EUR Mix de activitati si b
ugetul alocat fiecareia Paginareclaman presa(color), n cotidian central general =
3.500 EUR * 4 = 14.000 EU R Advertorial n periodic de afaceri = 3.000 EUR * 2 = 6
.000 EUR Advertorial n periodic de turism = 1.500 EUR * 6 = 9.000 EUR Emisiuni te
matice la posturi de radio nationale = 350 EUR * 12 = 4.200 EUR Tiparituri color
: = 7.200 EUR + 8.000 EUR = 15.200 EUR oHarti / Materiale de prezentare cu harti
= 0.6 EUR * 4 (format A2 = 4 format A4 ) * 3.000 = 7.200 EUR oMateriale de prom
ovare (ocupnd un format A4) = 0.8 EUR* 10.000 = 8.000 EUR Bannere site-uri top 20
= 100.000 afisari* 20 EUR * 5 site-uri = 10.000 EUR Participarea la 2 trguri de
turism (6.500 EUR + 3.500 EUR) = 10.000 EUR Organizarea de evenimente, inclusiv
promovarea lor = 15.000 EUR Realizare de prezentari electronice si distributia a
cestora catre agentii de turi sm, website-uri specializate, organizatii n turism
etc = 16.000 EUR Buget echilibrat 300.000 EUR Mix de activitati si bugetul aloca
t fiecareia Paginareclaman presa(color) n cotidian central general = 3.500 EUR * 8
= 28.000 EUR Paginareclaman presa(color) n cotidian central de afaceri = 3.500 EU
R * 6 = 21.000 EUR Advertorial periodic -publicatie afaceri = 3.000 EUR * 7 = 21
.000 EUR Advertorial n periodic -publicatie turism = 1.500 EUR * 8 = 12.000 EUR E
misiuni tematice la posturi de radio nationale = 350 EUR * 12 = 4.200 EUR Tipari
turi color: = 14.400 EUR + 16.000 EUR = 30.400 EUR oHarti / Materiale de prezent
are cu harti = 0.6 EUR * 4 (format A2) * 6.000 = 14 .400 EUR oMateriale de promo
vare (ocupnd un format A4) = 0.8 EUR* 20.000 = 16.000 EUR Bannere site-uri top 20
= 500.000 afisari* 20 EUR * 6 site-uri = 60.000 EUR Realizare de prezentari ele
ctronice si distributia acestora catre agentii de turi sm, website-uri specializ
ate, organizatii n turism etc = 18.000 EUR Participarea la 3 trguri de turism: 10.
000 EUR, 5.500 EUR, 3.500 EUR = 19.000 EUR Organizarea de evenimente (inclusiv p
romovarea lor) = 80.000 EUR Buget optimist 500.000 EUR Mix de activitati si buge
tul alocat fiecareia Paginareclaman presa(color) n cotidian central general = 3.50
0 EUR * 10 = 35.000 EU R Paginareclaman presa(color) n cotidian central de afaceri
= 3.500 EUR * 6 = 21.000 EUR Advertorial n periodic de afaceri = 3.000 EUR * 6 =
18.000 EUR Advertorial n periodic de turism = 1.500 EUR * 8 = 12.000 EUR Emisiun
i tematice la posturi de radio nationale = 350 EUR * 12 = 4.200 EUR Tiparituri c
olor: = 21.600 EUR + 20.000 EUR = 41.600 EUR oHarti / Materiale de prezentare cu
harti = 0.6 EUR * 4 (format A2) * 9.000 = 21 .600 EUR oMateriale de promovare (
ocupnd un format A4) = 0.8 EUR* 25.000 = 20.000 EUR Bannere site-uri top 20 = 1.0
00.000 afisari* 20 EUR * 9 site-uri = 90.000 EUR Participarea la 4 trguri de turi
sm: 15.000 EUR, 10.000 EUR, 6.500 EUR, 3.500 EUR =
35.000 EUR Organizarea de evenimente (inclusiv promovarea lor) = 135.000 EUR Rea
lizare de prezentari electronice si distributia acestora catre agentii de turi s
m, website-uri specializate, organizatii n turism etc = 18.000 EUR Afisaj stradal
(6 m*4m = 24 metri patrati*50 = 1.200 EUR + spatiu = 5.000 EUR * 2 luni) = 11.2
00 EUR Productie publicitaraspot TV (1 spot TV a 15 secunde = 6.000 EUR) si spat
iu publi citar TV n perioada de vrf = 6.000 EUR + 1.500 EUR (cost pe difuzare) *50
difuzari = 6.000 EUR + 75.000 EUR = 81.000 EUR 1 Va rugam a se tine cont de fap
tul ca nu au fost luate in considerare reducerile oferite pentru derularea unei
campani i ntregi, ci s-au utilizat n general preturi de lista medii (rate card) St
udiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 95
Obiective urmarite pentru diferite variante de buget Variante de Buget Pesimist
Echilibrat Optimist Colaborari cu ONG-uri, cu asociatii n turism din strainatate
specializate n turism n general sau n anumite tipuri de turism mbunatatirea prezente
i on-line, specularea beneficiilor de imagine aduse de website-uri specializate n
promovarea judetului / site-ului www.turismalba.ro Cresterea notorietatii gener
ale a zonelor turistice din judetul Alba Cresterea fluxului de turisti sositi pe
ntru sederi scurte / prima oara / aflati n tranzit mbunatatirea mediului concurent
ial prin evenimente axate pe educare / informarea operatorilor din turism Creste
rea popularitatii celor mai reprezentative obiective turistice din judetul Alba
Popularizarea atractiilor turistice cu numar redus de vizitatori Atragerea unui
numar mai mare de turisti Atragerea sponsorilor n diferite campanii de responsabi
litate sociala, informarea publicului, conservarea traditiilor, protectia / cons
ervarea mediului nconjurator Atragerea potentialilor investitori Atragerea de noi
segmente de consumatori Fidelizarea turistilor Legenda Acoperire a obiectivului
la un nivel inferior -mediu Acoperire a obiectivului la un nivel mediu -superio
r Evaluarea eficientei Activitatile de control propuse vizeaza practic fiecare a
ctivitate de promovare n parte iar o imagine bine conturata a influentei acestora
se poate realiza n decurs de, sau dupa un an de la nceperea activitatilor de prom
ovare (n functie de specificul activitatii). Principalele ca i de control includ:
o Monitorizarea traficului site-ului www.turismalba.ro o Realizarea unor cercet
ari de marketing cantitative (cu turisti -prin care sa fie evaluat, de exemplu, n
ce masura promovarea realizata a avut vreun rol n decizia de a vizita judetul) s
i calitative (discutii cu factori de decizie din mediul turismului, cu membrii G
rupului de Lucru pentru Turism, pentru a discuta perceptia acestora asupra promo
varii realizate sau efectele acesteia asupra cresterii volumului activitati i n t
urism) o Monitorizarea presei de specialitate pentru a ntelege n ce masura s-a pro
dus o mbunatatire a prezentei judetului Alba n mass-media, precum si evaluarea ima
ginii /
directiilor de mbunatatire a imaginii existente n presa o Monitorizarea numarului
de participanti la evenimentele organizare de autoritate a publica, respectiv de
vizitatori la standul judetului Alba la trgurile de turism Studiu de piata n dome
niul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 96
SUGESTII PRIVIND FORMA / CONTINUTUL MATERIALELOR PROMOTIONALE Materialele de pro
movare fizice (tiparituri -pliante / brosuri / harti etc.) sun t o importanta co
mponenta n actiunile de promovare a turismului din judetul Alba. Importanta acest
ora a fos t recunoscutasi de unitatile de cazare si de primariile din judet, dup
a cum s-a detaliat pe parcursul acestui capitol. Acest mijloc de promovare a ofe
rtei turistice din judetul Alba are avantajul une i apropieri fata de consumator
prin rolul sau informativ. Mai jos includem o serie de sugestii despre continut
ul, respectiv forma material elor promotionale realizate de autoritatile publice
, care ar putea spori succesul n rndul turistilor sau potentialilor turisti: Conti
nut Descrieri clare, succinte si incitante ale produselor turistice / destinatii
lor turistice promovate, n locul unei prezentari exhaustive, cu prea mult text /
informatie, ca re ar plictisi sau confuza cititorul (materialele trebuie sa aiba
si rol de teaser ) Este de preferat ca materialele de promovare sa fie concepute
respectnd o anume segmentare a tipurilor de turisti carora vor fi adresate, prec
um si a tipurilor de activitati turistice vizate sau a elementelor motivationale
specifice acestor segmente de t uristi. o Categoriile generice de obiective tre
buie promovate mai ales prin materiale separate, care sa accentueze exact atract
iile si beneficiile tipurilor de turism respective (fara a exclude inserarea uno
r trimiteri catre alte elemente de potential turistic din Alba) o Oferta sa se c
oncentreze asupra unui anumit produs turistic sau a unei serii de atractii turis
tice similare ce mpreuna detin o individualitate puternica (De ex.: Cetatile din
zona Sebesului sau Pesterile din zona Grda -Arieseni). o n functie de aceasta segm
entare a turistilor tintasi de particularitatile fiecarui segment, trebuie adapt
at continutul materialelor de promovare de exemplu, n Bucuresti se poate insista
pe promovarea de sejururi, n timp ce n tari precum Franta, Olanda, Belgia, Germani
a ar putea avea un succes mai mare promovarea de circuite iar n Ungaria turismul
de weekend.
Hartile trebuie sa fie astfel realizate nct sa ndeplineasca cu succes doua functii:
o Ghidare:sa fie precise si actualizate astfel nct sa poata fi folosite pentru de
plasari n zone necunoscute turistilor, pe baza facilitarii unei orientari intui t
ive o Informare:sa ofere informatii ct mai complete (sa fie nsemnate localitatile
cu pensiuni), precise siusor de nteles asupra categoriei de informatii cautate (p
ensiune, manastire etc.) Forma: Sporirea atractivitatii vizuale a materialelor d
e promovare e, accent pe unicitati imagini mai sugestiv
Se poate ncerca folosirea n principal a culorilor verde, galben, albastru (culoril
e siglei www.turismalba.ro) si alb ntr-o combinatie placutasi atractiva. Pliante
le/brosurile pot contine mici obiecte care sa reprezinte judetul (de ex: o ramur
ica de brad sau un semn de carte cu un model traditional) Se poate ncerca amplasa
rea de panouri de mari dimensiuni pe drumurile europene / nationale care strabat
judetul Alba pentru a le strni interesul celor care doar t ranziteaza judetul At
ractiile turistice importante din jude. pot fi prezentate prin intermediul panou
rilor n orasul Alba Iulia si n celelate orase din judet, pentru a le strni interesu
l turis tilor de afaceri sau a specialistilor care vin n orase pentru a participa
la evenimente Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final P
agina 97
PARTICULARITATI PRIVIND PROMOVAREA ON-LINE Site-ul www.turismalba.ro poate deven
i unul dintre cele mai importante mijloace de promovare a turismului din judet.
Dupa cum s-a amintit n capitolul 9. Distributia serviciilor turistice din judetul
Alba , site-urile web sunt un element cheie n promovarea turismului rural, n cazu
l caruia se foloseste majori tar distributia directa, iar primul contact este de
multe ori nlesnit de prezenta on-line a ofert ei de cazare si a unor date de con
tact. Pentru a fundamenta cteva propuneri privind mbunatatirea prezentei on-line a
turis mului n Alba, au fost analizate site-uri asemanatoare pentru cteva din jude
tele concurente: Mures, Sibiu, Hunedoara, Cluj, Neam. (dintre acestea, judetul S
ibiu iese n evidenta printr-un site extrem de atragator, situatie normalatinnd con
t de proiectul desfasurat n anul 2007) Marketscope a analizat si o serie de porta
luri de turism semnificative ca prezen ta si realizare, care promoveaza ofertele
de servicii turistice din zonele rurale din tari vest europene (Spania, Franta)
si pe care le-am considerat etalon / model. Astfel, propunem n continuare cteva c
ai de c restere a eficientei promovarii prin website-ul www.turismalba.ro: Forma
si functionalitate: Mix-ul de culori ales trebuie sa fie mai putin strident (eve
ntual folosite preponderent culorile din logo galben, albastru, verde), iar fund
alurile unor pagini sa fie albe -culorile nu trebuie sa fie prea puternice si de
ranjante Prima pagina poate include o sectiune de imagini interschimbabile , cu
link-uri catre paginile atractiilor turistice fotografiate, ce reprezinta exact
produsele turistice cheie ale judetului ( ski , traditii n sate motesti , lacase
de cult , monumente si muzee , aventura montana ) Asezarea butoanelor n meniu sa
fie realizata ntr-o forma liniara, mai simpla, pentru a facilita si a face mai in
tuitiva cautarea si accesarea informatiilor vizate Vizual, numarul mare de eleme
nte ncarca
pagina si ngreuneaza citirea rapida a informatiilor -ar trebui implementata o sol
utie simplificata de prezentare a informatiilor Timpul de ncarcare al paginilor e
ste relativ mare, ngreunnd navigarea (o parte a pr oblemei l constituie animatiile
complicate), si deci ar trebui redus prin scripturi mai sim ple, dar de efect Fo
losirea multor tipuri de font-uri, mpreuna cu caractere aldine si scris cursiv de
termina ngreunarea concentrarii asupra citirii textului. Pentru a crea premisele
unei par curgeri facile a continutului site-ului se recomanda folosirea unui sin
gur tip de font si scrierea cursiva sau cu caractere aldine doar pentru cuvintel
e cu adevarat de impact. Continut: Categoriile Cultura, Traditii si Obiective sa
fie grupate ntr-o singura sectiune Atractii Categoriile Stiri, Download si Rent
a car sa fie incluse ntr-o singura sectiune Informatii utile Categoria Agentii de
turism ar trebui inclusa n sectiunea Cazare Categoria Sport sa fie transformata n
Sport si aventura si inclusa n sectiunea Activitati Noua structura de prezentare
a informatiilor ar putea include urmatoarele categorii si subcateg orii: Prezen
tare generala o o pagina foarte vizuala o prezentat pe scurt si sugestiv judetul
Alba, sub forma unei coperti , a unei introduceri care sa i faca pe turisti sa d
oreasca sa afle informatii n amanunt despre atractiile turistice din Alba navignd
pe site, dar mai degraba vizitnd judetul
Identitate o Istoria judetului o Personalitati marcante o Simboluri si unicitate
Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 98
Raport final
Atractii Toate atractiile turistice prezentate trebuie sa fie descrise succint,
sa fie insotite de cel putin o imagine sisa fie reprezentate pe o harta care sa
poata fi accesata de pe pagina atractiei respective. o Naturale: . Unicitati (Ex
: Pestera Ghetarul Scarisoara, Detunatele) . Chei . Pesteri (sectiune care inclu
de avenele, taurile etc.) . Flora & Fauna o Culturale: . Manastiri si biserici .
Cetati si casteluri (include situri arheologice si alte atractii similare) . Mo
numente si muzee . Gastronomie (mncaruri -retete sibauturi traditionale / renumit
e; de ex: balmosul sau vinul de Jidvei) . Etno: Dansuri, port si instrumente muz
icale populare Case foarte vechi (incluznd constructiile specifice cum sunt piua
sau vltorile) Legende si mitologie Mestesuguri Minerit Grai (regionalisme) Cazare
o Un sistem interactiv de cautare a unitatii de cazare dorite dupa ct mai multe
criterii dintre urmatoarele: . Destinatie/zona . Nume
. Tarif (intervale, de ex. ntre 70 si 100 RON etc.) . Tip unitate de cazare . Ser
vicii suplimentare oferite (de ex. foisor sau plimbari cu sania trasa de cai) .
Disponibilitatea camerelor ntr-o anumita perioada stabilita de turist o Pagina ca
re prezinta unitatile de cazare gasite n conformitate cu criteriile selectate ar
trebui sa contina urmatoarele informatii: . Imagini reprezentative . Date de con
tact . Numar de camere si numar de locuri aferente . Descriere succinta a unitat
ii de cazare . Tarife . Alte informatii atractive / relevante Calendar de evenim
ente o Informatii (descriere, zonasi perioada desfasurarii) actualizate n mod reg
ulat si din despre expozitii, festivaluri, conferinte si alte evenimente planifi
cate n j timp udetul Alba) o Un sistem interactiv de cautare a tipului de evenime
nt dorit, dupa ct mai multe dintre criteriile: . Localitate / zona . Nume . Tip e
veniment . Perioada desfasurarii (cu posibilitatea alegerii att a unei singure zi
le dnd click pe un calendar aferent sistemului de cautare, ct si a unei perioade p
rin alegerea primei si ultimei zile) Informatii utile o Centre de informare (ora
r, date de contact si harta cu centrele de informare din judet) o Stiri Studiu d
e piata
n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 99
Raport final
o Download (sectiune de download a hartilor turistice, a ghidurilor turistice et
c.) o Contacte utile (Salvamont, Politia, Salvarea, spitalele/farmaciile din jud
etsi a lte informatii care se pot dovedi de interes pentru turisti.) o Vremea o
Abonare newsletter o Lista cu organizatiile / asociatiile specializate n anumite
domenii (de ex. speol ogie) din judetsi datele lor de contact sau link-uri catre
site-urile lor o Rent a car o Afaceri (de ex. lista de sali de conferinta si or
ganisme ale administratiei publice care sprijina investitorii, cu prezentare si
date de contact) o Alte informatii care ar putea fi considerate relevante (n spec
ial care sa vina n ajutorul strainilor: lista + localizarea pe harta + datele de
contact + orarul unitatilor de schimb valutar; lista + datele de contact ale uno
r firme de taxi, etc.) Cum ajungi n Alba o harta a judetului cu principalele cai
de acces catre jude. / zone turistice din jude. (rutier, feroviar, aerian); o ev
entual link-uri catre www.infofer.ro, firme de transport rutier de calatori ac t
ive n judetsi companii aeriene care ofera zboruri catre / dinspre cele mai apropi
ate aeroporturi importante (Cluj, Timis, Sibiu), mpreuna cu orarul zborurilor si
mijloace de transport de legatura o Harta mijloacelor de transport n comun din ju
detsi o descriere a statiilor si a o rarului (pe orase/zone, cu posibilitate de
download) Activitati o Locuri de agrement n jude. (teatre, cinematografe, baze sp
ortive, parcuri etc.) o Sport si aventura (n special ski, parapanta, canoe, ATV,
dar nu numai) o Circuite (exemple de circuite/trasee care se pot urma n judetul A
lba) o Alimentatie publica (restaurante, baruri etc.)
Hartaa site ului Pe fiecare pagina vizitatorii www.turismalba.ro trebuie sa poat
a accesa pagina principalasisa aiba acces si la o pagina cu hartile judetului, c
are sa fie realizate ct mai n amanunt, cu informatiila zi si care sa permita, inte
ractiv, alegerea detaliului dorit din harta, ce va contine urmatoar ele informat
ii: Zona Tipul atractiei Unitate de cazare n functie de tipul ei Orice combinatie
ntre cele 3 variante Pentru a percepe si formele de relief e de preferat o harta
geografica (si secundar administrativa), zonele n care este mpartit judetul sa fi
e mai putine (de ex: cele 10 zone delimitate in acest raport) iar toate hartile
sa contina infrastructura rutiera / de acces. Site-ul trebuie sa fie tradus n lim
bile tarilor din care provin cei mai multi dintre turisti (si nu trebuie uitate
cele de circulatie internationala). Pe termen mediu si lung, dupa implementarea
a ct mai multora din solutiile prezentate mai sus, se poate viza n plus: Facilitat
ea de a rezerva / plati on-line serviciile de cazare dorite Cu un click pe fieca
re unitate de cazare prezenta pe harta sa se deschida o pagina de prezentare a r
espectivei unitati de cazare Cu un click pe fiecare atractie turistica prezenta
pe harta sa se deschida o pagina de prezentare a respectivei atractii si cteva po
ze sugestive ale respectivei atracti i, cum se ajunge acolo si ce optiuni de caz
are sunt n preajma
Harta cu unitatile de cazare sa le arate numai pe cele ramase n urma cautarii dup
a anumite criterii (Ex: numai pensiunile de 2 margarete din zona X) Studiu de pi
ata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 100
Ca metoda de promovare nonconformista, se pot adauga link-uri catre filmulete de
prezentar e rulate pe site-uri de file sharing gen www.youtube.com (de ex.: pe
pagina Prezentare gener ala un link catre un scurt filmule. de prezentare a jude
tului Alba, sau cu secvente de la o sesiune de ski). Totusi, trebuie tinut cont
de toate implicatiile pozitive si negative aferente utilizari i unui astfel de s
ite. Un aspect care poate fi mbunatatit este optimizarea website-ului pentru a fi
gene rat n prima pagina a cautarii n motoarele de cautare Google si Yahoo dupa an
umite cuvinte cheie sau combinatii de cuvinte cheie. O cautare dupa cuvintele ch
eie turism si Alba n motorul Google returneaza prima pagina n care site-ul www.tur
ismalba.ro apare ntre primele 5 variante de selectie. O caut are dupa aceleasi cu
vinte cheie n Yahoo nu returneaza www.turismalba.ro pe prima pagina, rezultatul c
el mai apropiat fiind o pagina de prezentare a turismului din judetul Alba a Con
siliului Judetean, intre primel e trei rezultate. Exemple de combinatii de cuvin
te cheie dupa care www.turismalba.ro ar trebui sa apara pe prima pagina a rezult
atelor si, pe ct posibil, ct mai sus pe pagina, sunt: . Turism+rural . Turism+Apus
eni . Turism+pensiune . Turism+traditii . Turism+etnografie/etnografic . Turism+
folclor . Turism+Ardeal . Turism+Transilvania . Turism+cultura/cultural . Ghid+t
uristic . Romania+tourism+rural . Romania+tourism+etno
. Romania+tourism+culture . Romania+tourism+traditions . Romania+ tourism+Transi
lvania . Romania+ tourism+Apuseni O alta directie care ar putea fi abordata pent
ru promovarea www.turismalba.ro este schimbul de linkuri cu site-uri care promov
eaza oferte turistice similare ca tipologie si nu numai, cum ar fi cele de mai j
os (totusi, trebuie avut grija de ales acele site-uri care sa nu afecteze exerci
tarea rolului site-ului www.turismalba.ro ca principal instrument de informare d
espre tot ce nseamna turism n Alba): . www.antrec.ro . www.turismrural.com . www.a
groturism.com . www.pensiunituristice.com . www.pensiuneturistica.ro . www.turis
m.ro . www.tourismguide.ro . www.ghidulturistic.ro . www.hoinari.ro . www.dorded
uca.ro . http://alpinet.org . www.apuseniturism.ro . www.speologie.ro Alte tipur
i de site-uri pe care poate fi promovat www.turismalba.ro sunt: . Site-urile trgu
rilor de turism . Site-urile primariilor din jude. . Site-uri de sugestii privin
d petrecerea timpului liber / evenimente, de tip www. b24fun.ro sau www.sapteser
i.ro www.turismalba.ro trebuie sa apara n toate materialele de promovare a turism
ului din Alba. De asemenea, site-ul se poate promova n cadrul evenimentelor, prin
intermediul ba
nnerelor, dar si pe alte site-uri comerciale, cu trafic de vizitatori care sa se
afle n target-ul stabilit. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pa
gina 101 Raport final
EVENIMENTE LA NIVELUL JUDETULUI ALBA CU IMPACT ASUPRA DEZVOLTARII TURISMULUI Eve
nimentele care sustin n mod direct sau n mod indirect dezvoltarea turismului di n
judetul Alba trebuie concepute si realizate tinndu-se cont de anumite obiective s
pecifice. Poa te cel mai important obiectiv al organizarii de evenimente este cr
esterea notorietatii turismului din judetul Alba. Astfel, un grad ridicat de exp
unere a ofertei turistice din judetul Alba n rndul posibililor turisti este de imp
ortanta maxima. Organizarea de evenimente specializate, cu impact n domeniul turi
smului, trebuie sa fie una din directiile centrale n care sa se canalizeze efortu
rile de promovare a turismului din judetul Alba datorita rolului de a pune n cont
act agentii care activeaza pe piata turismului sau o influenteaza: reprezentanti
ai spatiilor de cazare agentii de turism turisti organisme ale administratiei p
ublice cu rol de sustinere a dezvoltarii turismulu i institutii / organizatii sp
ecializate n turism mass-media Printr-o facilitare a comunicarii ntre acesti agent
i se pot realiza legaturi de a faceri si alte tipuri de colaborari, care sustin
pe termen lung dezvoltarea turismului din judetul Alba. Adesea, turistii nu pot
vedea / testa serviciile turistice pe care intentioneaza sa le cumpere sau nu su
nt hotarti ce serviciu sa aleaga. Din acest motiv, evenimentele joaca un rol cruc
ial n inspirarea de ncredere turistilor si n atragerea lor (elemente care pot decla
nsa luarea deciziei de a vizita judetul Alba). n cazul participarii la trguri spec
ializate de turism (locale Brasov, Timisoara et c si nationale), punerea n contac
t a potentialilor turisti cu oferta turistica a judetului si poate cu unii local
nici (mbracati n costume populare, care servesc mncaruri sibauturi traditional e1)
sporeste sansele ca potentialii turisti sa se transforme n viitori turisti. Un lo
c aparte l detine Trgul National de Turism Rural, ocazie cu care operatorii s
patiilor de cazare din mediul rural si agentiile de turism, n special cele axate
pe oferte n zona cen trala a Transilvaniei sau cele axate pe comercializarea prod
uselor turistice rurale (agentii de turism care lucreaza in special cu turisti s
traini) pot demara construirea de produse turistice. n plus, la acest trg, un bene
ficiu major l-ar putea constitui invitarea organismel or din administratia publi
ca din strainatate, din zone unde se practica n special turism rural, mpreuna cu c
are se pot face primii pasi spre o potentiala relatie de cooperare / parteneriat
cu scopul sustinerii dezvoltarii turismului rural. De asemenea, asociatii / org
anizatii de turism rural internationale (Ex: Eurogit es) pot avea o influenta po
zitiva n rndul reprezentantilor pensiunilor din Alba, care ar putea beneficia de p
e urma m partasirii experientei n turism rural pe care o detin respectivele asocia
tii / organizatii. Un alt obiectiv ar fi abordarea si atragerea posibililor inve
stitori, segment ti nta foarte important ntruct poate determina investitii majore n
infrastructura turistica din judet, care la momentul actual, n general, este ins
uficient dezvoltata, asa cum am vazut de-a lungul raportului. A cest segment de
evenimente merita o atentie deosebita cu att mai mult cu ct se constata momentan c
a se desfasoara un numar relativ redus de evenimente de afaceri n judet, care, n m
od indirect, pot determina realizarea unor investitii n turismul din judetul Alba
. 1 In cadrul oricaror trguri de turism destinate publicului larg este recomandat
a organizarea de mici evenimente (eventual n colaborare cu mediul privat) n cadrul
trgului (de ex. concursuri) pentru a spori i mpactul asupra potentialilor turist
i Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 102
n continuare am realizat un tabel al unora dintre cele mai importante evenimente
turistice anuale din judetul Alba (o lista cu evenimente avnd implicatii strict n
plan local se regaseste anexata acestui raport): Eveniment Tip de eveniment Locu
l desfasurarii Data desfasurarii Apulum Agraria afaceri Alba Iulia septembrie Trg
ul National de Turism Rural afaceri Albac septembrie Festivalul Cetatilor Dacice
cultural, festiv Cricau iunie Festivalul "Toamna cugireana" cultural, festiv, f
olcloric Cugir septembrie Bienala intercontinentala de grafica mica cultural-art
istic Aiud iunie Colocviile de literatura si arte cultural-artistic Aiud mai Fes
tivalul de obiceiuri si datini populare cultural-artistic Aiud februarie Festiva
lul international al filmelor de foarte scurt metraj cultural-artistic Aiud mai
Festivalul international de documentare artistice si arta foto cultural-artistic
Aiud octombrie Festivalul international de umor (epigrama si caricatura): Epigr
afix cultural-artistic Aiud aprilie, mai Festivalul de teatru "Povesti pentru Co
pii si Oameni Mari" cultural-artistic Alba Iulia octombrie Tabara de creatie pla
stica cultural-artistic Blaj august Zilele Cetatii Clnic cultural-artistic Clnic i
unie Zilele orasului cultural-artistic Alba Iulia august Zilele culturale Liviu
Rebreanu cultural-artistic, comemorativ Aiud septembrie Zilele orasului cultural
-artistic, divertisment Alba Iulia iunie Ziua Nationala cultural-artistic, diver
tisment Alba Iulia noiembrie decembrie Tabara Internationala de Arta Plastica In
ter-Art" cultural-artistic, social Aiud august Tabara internationala de creatie
pentru tineret cultural-artistic, social Aiud iulie Festivalul International "Lu
cian Blaga" cultural-comemorativ Alba Iulia, Sebes, Lancram mai Tabara Fratia cu
ltural-etnic Lopadea Noua iulie Trgul de Fete de pe Muntele Gaina cultural-folclo
ric Avram Iancu iulie
Serbarea Narciselor cultural-folcloric Bucium mai Trgul de la Calineasa cultural-
folcloric Grda de Sus iulie Zilele Ghetarului cultural-folcloric Grda de Sus augus
t Ziua Lemnarului cultural-folcloric Horea august Festivalul cntecului popular ro
mnesc "Strugurele de aur" cultural-folcloric Jidvei septembrie Expozitia national
a de icoane, concert de colinde cultural-religios Aiud decembrie Congresul Spiri
tualitatii Romnesti cultural-religios Alba Iulia noiembrie Festivalul Memorial Ma
rioara Puscas cultural-sportiv Alba Iulia, Zlatna septembrie, iulie Studiu de pi
ata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 103
Eveniment Tip de eveniment Locul desfasurarii Data desfasurarii Serbarile Zapezi
i cultural-sportiv Arieseni februarie Festivalul cireselor cultural-traditional
Ciugud, sat Hapria iunie Sarbatoarea liliacului cultural-traditional Ciuruleasa
14 iunie Traditii presecane cultural-traditional Metes aprilie Datini si obiceiu
ri cultural-traditional Ponor decembrie Lasatul secului -Hora taraneasca cultura
l-traditional Ponor martie "Zi bade cu fluiera" cultural-traditional Sugag mai "
FN FEST" ecologic, muzical Rosia Montana august Ziua Minerului festiv Rosia Monta
na august "Statu la vase n lunea Pastelui" festiv Sugag aprilie Unirea de la 1859
festiv, comemorativ Clnic, Ponor 24 ianuarie Hramul bisericii -Sf. Maria festiv,
religios Glda de Jos 15 august Festivalul rock: serile aiudene muzical Aiud augu
st Serile muzicii folk muzical Aiud noiembrie Cupa Electrica la sah si bridge sp
ortiv Albac septembrie Turneul Alba Golf Challenge sportiv Pianu mai Cupa Trasca
u sportiv Vulcan-Buces august, septembrie Pragsorul traditional Bistra Vinerea M
are Duminica Tomii Masuratul oilor traditional Ighiu mai Festivalul Secerisului
traditional Metes iulie Frsang cu masti traditional Rimetea februarie-martie Serb
are cmpeneasca traditional Rosia Montana mai Torcarie moteasca traditional Vadu M
otilor ianuarie Cununa Grului traditional-folcloric, festiv Ighiu august Principa
lele categorii de organizatori ai evenimentelor enumerate mai sus sunt a dminist
ratiile locale si centrale (la nivel judetean) sau diferite centre culturale / f
undatii, cluburi s portive, ONG-uri care atrag ca participanti / co-organizatori
si societati comerciale private (Centrul Cultu ral Liviu Rebreanu , Asociatia T
radition Group , etc.). Printre evenimentele extraordinare gazduite de catre jud
etul Alba putem mentiona Congresul National de Speologie, Cupa Tarilor Latine la
orientare si Reuniunea Consiliului Internat ional al Ansamblului Regiunilor Eur
opene Vitivinicole, Concursul National de Tir Vnatoresc. O analiza sumara a tutur
or evenimentelor identificate (nu doar a celor de mai sus) s-a realizat l und n co
nsiderare diferite criterii (amploarea evenimentului, potential, segmentul de pa
rticipanti vizat). Se observa
ca majoritatea evenimentelor sunt anuale, putine evenimente extraordinare avnd lo
c n judetul Alba (cum ar fi de exemplu Reuniunea Consiliului International al Ans
amb lului Regiunilor Europene Vitivinicole -AREV). Aceste evenimente extraordina
re, specializate si i nternationale sunt importante pentru cresterea notorietati
i judetului n rndul strainilor si pentru mbu natatirea imaginii turismului din Alba
. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 104
Multe din obiceiurile traditionale s-au pastrat si nca se practica. Acest lucru e
ste un avantaj competitiv extrem de important al judetului Alba. Exista relativ
putine zone n Europa unde traditiile sunt att de atragatoare si de bine pastrate c
a n Alba, iar de acest avantaj trebuie profitat la maxim prin evenimente, dupa cu
m reiese si din tabel (o atractie deosebita / unica va atrage ntotdeauna turistii
, dar va stimula si interesul altor categorii de agenti economici). Evenimentele
traditionale au deocamdata ca principal segment de participanti localnicii, n af
ara celor de importanta nationala ca Ziua Unirii (acesta din urma se bucurasi de
o oarecare atentie n massmedia, totusi putina n raport cu potentialul). Eveniment
ele cu specific folcloric pot atrage un mult mai mare numar de turisti si n speci
al turisti straini, care aprecieaza mult aceste datini, cu conditia popularizari
i lor si transformarii n produse turistice viabile. Marketscope a ncercat sa selec
teze cele mai importante evenimente din jude. care pot constitui baza unor produ
se turistice de succes si de pe urma carora imaginea turismului din Al ba poate
avea de cstigat. Aceasta lista scurta nu nseamna ca alte evenimente din jude. nu p
ot fi dezvoltate n produse turistice de calitate si transformate n motoare de prom
ovare eficienta. Cele mai importante manifestari ale judetului Alba sunt urmatoa
rele: Evenimente cu caracter festiv / folcloric: Festivalul Cetatilor Dacice de
la Cri cau, Trgul De Fete de pe Muntele Gaina, Trgul de Dat de la Calineasa, Serba
rea Narciselor, Zi-i ba de cu fluiera (ultimele trei n special pentru potentialul
lor): Evenimente cu caracter traditional-religios:Farsang cu masti (Rimetea), P
ragsoru l (Bistra) o acest gen de evenimente poate fi atragator pentru turistii
peste 35-40 ani, fie rezidenti fie straini, care dispun de un buget de cheltuial
a peste medie o aceste traditii contin si elemente arhaice pagne care le fac foar
te atractive si pe
ntru cei care nu sunt pasionati neaparat de tenta religioasa, ci si de etnografi
e sau de spectacole inedite Evenimente cu caracter cultural artistic: Festivalul
international de umor (epig ramasi caricatura): Epigrafix, Festivalul internati
onal de documentare artisticasi arta foto Evenimente cu caracter ecologic / muzi
cal: Fn Fest de la Rosia Montana o tinerii pot fi foarte interesati de participar
ea la acest gen de evenimente o Fn Fest este un bun exemplu de dezvoltare si dive
rsificare a unui eveniment a trecut de la stadiul de festival de concerte la o m
anifestare complexa. Tema eco logica pe care a adoptat-o acest festival s-a dato
rat situatiei incerte n care se afla exploatarea de la Rosia Montanasi mixul de m
anifestari diferite poate fi chiar u n element important n promovarea evenimentul
ui. Evenimente sportive: Serbarile Zapezii de la Arieseni, Turneul National de G
olf de la Pianu, Cupa Trascau (de turism montan) o evenimentele de acest gen atr
ag persoanele cu venituri medii si peste medie (ski -ul si a golful sunt sportur
i considerate scumpe , elitiste, n comparatie cu alte sporturi) o turistii care v
in pentru practicarea acestor sporturi pot fi cu usurinta atrasi de turismul act
iv si de aventura care se poate practica n jude. (de la drumetii la nchirierea de
canoe pentru coborri pe Aries). Evenimentele traditionale au un mare impact emoti
onal asupra turistilor. n genera l acestea au loc n momente cheie ale anului: la nc
eputul primaverii (farsangii, pragsorul) sau la sfr situl verii (trgul de fete), i
ar n intervalul cuprins ntre aceste perioade se desfasoara manifestari legate de p
rimavara, Paste sau recolta, care nsa au locfara a beneficia de o promovare bine
definita. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 105 Raport f
inal
Aiudul si-a dezvoltat imaginea unei adevarate capitale culturale a judetului, im
plicarea fundatiei InterArt si a Centrului Cultural Liviu Rebreanu contribuind
la succesul manifestarilor culturale din acest oras. Propuneri de evenimente: Ev
enimentele trebuie sa aduca un suflu nou imaginii turismului din judetul Alba. n
acest sens propunem o serie de idei de care se poate tine cont n viitoarele deciz
ii de organ izare a unor noi evenimente: Evenimentele de tip trgul olarilor sau m
estesugurile romnesti trebuie sa dea posibilitatea participantilor sa si vnda produ
sele, n special strainilor, care sunt mai degraba dispusisa plateasca produse art
izanale de calitate (la preturi pe masura) sau, uneori, participarea la activita
tile de fabricare a produselor artizanale Evenimente sportive (n special de ski)
de o mai mare anvergura vor putea fi organizate dupa ce se va dezvolta infrastru
ctura aferenta iar un turneu de golf international sau regional ar putea atrage
si oameni de afaceri care pot participa, n paralel cu turneul, la co nferinte pe
teme de investitii sau pot vizita atractiile judetului si hotar pe cont propriu s
a investeasca n zona Evenimentele trebuie sa se desfasoare si n sezon, cnd e de pr
eferat sa fie planificate evenimentele de mai mare anvergura (teme si manifestar
i complexe), dar si n extrasezon, cnd pot fi atrasi angajatii care vin pentru rela
xare n weekend prin evenimente mai mici, cu rol de divertisment Festivalul FnFest
poate sa se ndrepte spre conceptul de ecoturism, poate atrage ONG-uri internation
ale si se poate dezvolta ntr-un festival al ecoturismului, fara a se n eglija act
ivitatile de divertisment care atrag marea masa a participantilor (incluznd conce
rte si terase) Un eveniment care sa dea posibilitatea agentiilor de turism sa ia
contact cu ofertele de cazare din turismul rural trebuie sa aiba
n centru acele agentii obisnuite cu relatiile cu pensiunile si care lucreaza majo
ritar cu turisti din strainatate Lund n considerare resursele de atractii etnograf
ice, rurale si naturale ale judet ului, se pot propune evenimente care promoveaz
a relaxarea, conceptul de slow life , care sa puna accent pe modalitati de relax
are, revigorare, ex: Mai aproape de naturasi traditi i -Festivalul Col. de Linis
te Evenimente de genul Zilele Albei n Bucuresti sau
Zilele Albei n Timisoara ar mbunatati
expunerea turismului din judetul Alba n alte zone ale tarii Colaborarile cu difer
ite facultati / colegii / asociatii de arta, istorie, film sau muzica pot da nas
tere unor idei noi si ndraznete, cu priza la public si cu un impact viral documen
tare despre Alba, articole sau chiar beletristica inspirata de obiective turisti
ce din Alba, prezenta a acestor obiective n clipuri / scurt-metraje, etc. (adapta
re a procedeelor de produ ct placement ) O parte a evenimentelor pentru turism d
e masa ar trebui concepute si organizate sa vizeze n mod direct un anumit segment
de potential turisti (evenimentele specializate si axate pe un segment clar de
turisti au o mai mare eficienta). Este important ca evenimentele sa nu se suprap
una (dect n cazuri speciale -evenimente de tip duplex , de exemplu), tocmai pentru
a maximiza succesul fiecarui eveniment. Notam mai jos cteva idei de evenimente i
maginate, care pot fi adaptate si puse n p ractica sau cel putin pot constitui o
baza de plecare, o sursa de inspiratie pentru organizarea de noi evenimente: Stu
diu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 106 Raport final
Un eveniment de 4 saptamni -serie de manifestari: n fiecare saptamna sa fie promova
ta o alta forma de turism: cultural, natural, etnografic si sportiv-de aventura,
fiecare categor ie organizata ntr-un pol turistic specific din jude. (de ex. zon
a Aiud, zona Sugag, Alba-Iulia, Tara Motilor); aceasta caravana ar putea avea n c
entru si conceptul traditie vs modernism Eveniment sportiv de tip duplex -spre e
xemplu, se poate amplasa un panou de alpi nism n centrul unui oras mare (ex: Bucu
resti, Timisoara, Cluj-Napoca), lnga care sa fie situat un ecran pe care sa fie p
rezentate imagini n direct de la un concurs de catarare n Muntii Apuseni (inedit,
non-conformist, atractiv); principalul impediment ar fi n acest caz costurile foa
rte mari Alte concursuri sportive precum mountain biking (desfasurat pe mai mult
e zile cu diferite probe si trasee Circuitul Apusenilor ), alpinism, motocross,
snowboard etc. (Co-)organizarea de evenimente cu asociatii straine specializate
in domeniul tur ismului (n special din tarile n care autoritatile centrale in dome
niul turismului din Romnia au identificat oportunitati datorita interesului cetat
enilor straini de a vizita Romania), spre exemplu un concurs de fotografie (reun
ind mai multi fotografi din diverse tari) cu expoziti i apoi in mai multe tari /
tarile de origine ale acestora. Pe de alta parte, exista diverse tipuri de even
imente unde prezenta unui stand care sa prezinte imaginea turismului din Alba ar
putea fi benefica, cum ar fi trguri de turism spe cializate din alte tari (de ex
.: trguri pentru pasionatii de drumetii -www.randonnee-nature.com) sau semi narii
/ manifestari ale unor organizatii din domenii unde se desfasoara, sub o forma
sau alta, activ itati n natura (cluburi de vnatoare, pescuit, asociatii de proteja
rea naturii, cercuri de orientare turis tica, firme de training sau team buildin
g, cluburi sportive, etc.). Selectarea celor mai potrivite poate fi fundamentata
prin analize suplimentare pornind de la rezultatele acestui studiu si a directi
ilor s trategice alese ulterior.
Asadar, recapitulnd tipurile de evenimente la care este recomandata participarea
administratiilor publice cu rol n promovara turismului din judet, mentionam: . Ev
enimente de profil care atrag participanti la nivel national / international ( d
e ex. Trgul National de Turism de la Bucuresti, Targul International de Turism de
la Budapes ta / Berlin / Viena / Paris); . Evenimente de profil care atrag part
icipanti la nivel regional (de ex. Trgul de T urism de la Brasov); . Trguri si exp
ozitii cu specific etnografic din Romnia, dar si n alte tari cu potent iali turist
i atrasi de farmecul satului; . Evenimente periodice cu loc de desfasurare mobil
, ce si-ar putea desfasura o edi tie urmatoare n judetul Alba, datorita specificu
lui atractiilor din jude. sau al evenimentului n sine (de ex. expozitii / degusta
ri de vinuri sau concursuri de ski); . ntniri ale oamenilor de afaceri interesati
de investitii n turism . Orice alte evenimente, cu profil turistic sau cu alt pro
fil, care sa directioneze publicul larg spre constientizarea existentei unor atr
actii unice n judetului Alba / sa contribuie la conturarea identitatilor atractii
lor turistice din judet. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagi
na 107 Raport final
11.DESTINATII TURISTICE CONCURENTE n acest capitol vom analiza competitia directa
a turismului din Alba, n context ntelegnd prin acest concept concurenta ntre servic
ii / produse / destinatii / atractii turistice si n u alte tipuri de concurenta
(cum ar fi concurenta serviciilor diferite pentru acoperirea acelorasi nevoi ale
consumatorilor de ex. calatorii turistice vs. servicii de agrement n orasele de
resedinta ale potentialilor turisti, respectiv concurenta pentru atragerea acelo
rasi bugete ale consumatorilor). CONCURENTA DESTINATIILOR TURISTICE DIN JUDETUL
ALBA Concurenta actuala sau potentiala cu care se confrunta turismul din judetul
Alba poate fi analizata din diverse unghiuri si, n plus, ipostazele competitiei
rezultate din analiza dupa diferite criterii se pot grupa ntr-o structura arbores
centa, astfel ajungndu-se la rafinarea competitorilor dupa mai multe criterii n ac
elasi timp. n continuare, prezentam o varianta asupra modului n care poate fi priv
ita competitia ntre turismul din Alba si cel din alte zone / regiuni / tari (pe c
are le vom numi verse perspective. Criteriile majore sunt perspectiva teritorial
a si unitatea de comparatie:
concurente ) din di
. n plan teritorial, concurenta poate fi analizata la nivel regional, national si
respectiv international (mai realist, la nivelul Europei Centrale si de Est). .
Unitatea de comparatie acest criteriu se refera la elementele care se iau n calc
ul pentru identificarea competitiei, respectiv specificul natural (de ex. concur
enta va fi formata din acele destinatii n care se regaseste turism montan, sau, n
uantnd, pesteri / relief carstic), specificul tipurilor de turism / atractiilor t
uristice (urbane vs. rurale, cultu rale vs. naturale), o atractie sau un obiecti
v turistic (de ex. o pestera, un lac, un muzeu, etc.), o localitate de interes t
uristic sau o statiune sau ntregul jude. cu tot ce reprezinta el din punct de ved
ere turistic; n plus, un element suplimentar poate fi considerat locul ocupat n pa
trimoniul turistic
Tabelul de mai jos explica modalitatile de identificare si analiza ale concurent
ei punctate anterior Dupa unitati de comparatie (indiferent de nivelul teritoria
l) Specificul natural Competitia o constituie zonele montane, cu peisaje pitores
ti sau cu relief carstic Specificul tipurilor de turism Trebuie identificate zon
ele cu obiective culturale (eventual similare, dar nu numai), locuri n care s-au
pastrat traditiile (etnografic), prtiile de ski, zonele cu traditie n oenologie At
ractie / obiectiv turistic Pesterile din regiune, tara sau strainatate concureaz
a cu Pestera Ghetarul Scarisoara, cetatea Alba Iulia cu Sighisoara. Localitate /
Statiune* Statiunea Albac va concura pe acest palier cu localitatea Bran, de ex
emplu Jude. (ca si tot unitar)* Judete cu acelasi specific turistic ca si Alba (
montan + rur al + cultural + istoric + etnografic): de ex. Sibiu, Brasov sau Suc
eava. Locul ocupat n patrimoniul turistic Foarte interesanta este aceasta perspec
tiva avnd n vedere unicitatea cetatii Alba Carolina sau ghetarului de la Scarisoar
a, acestea pot concura cu destinatii unice, similare ca loc n patrimoniul turisti
c romnesc (chiar daca fara acelasi specific turistic), cum ar fi Delta Dunarii St
rict n plan teritorial la nivel regional Din aceasta perspectiva, se poate consid
era ca turismul din Alba concureaza cu judetele / destinatiile din vecinatate fi
e pe criteriul proximitatii (de ex. un turist din estul judetului Vl cea neintere
sat dect de a face o calatorie n apropiere poate alege Hunedoara, Alba sau Sibiu),
fie datorita mpartirii unor atractii turistice comune (de ex. Muntii Apuseni cu
judetele Bihor si Cluj) * Aceste unitati de comparatie sunt strict legate de spe
cificul statiunii / jude tului din punct de vedere turistic, care este practic c
riteriul de identificare si analiza a concurentei; statiunea / judetul este unit
atea de comparatie n acest caz pentru ca reprezinta nivelul la care se analizeaza
concurenta Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagi
na 108
Dupa cum am mentionat, fiecare tip de unitate de comparatie poate fi urmarita la
nivel regional, national sau international, cum, de asemenea, la fiecare din ni
veluri se poate d iscuta de concurenta dupa un singur tip de unitate de comparat
ie sau mai multe. Astfel, competitie pentru Ar ieseni, de exemplu, poate fi o si
mpla statiune montana, sau o statiune montana rurala, n care se practica sporturi
de iarna. n analiza noastra ne vom axa pe evaluarea comparativa a concurentilor
cu multiple elemente comune, la nivel de zona grup de localitati de interes turi
stic, pentru a pastra totusi un nivel de detaliere suficient. Astfel, vom consid
era competitia judetului Alba din punct de vedere turistic acele zone (n special
din tara, dar succint ne vom opri si asupra concurentei internati onale pe un an
umit segment) dezvoltate turistic, cu specific natural si atractii similare. ANA
LIZA COMPARATIVA NTRE DESTINATIILE TURISTICE DIN JUDETUL ALBA SI PRINCIPALELE DES
TINATII TURISTICE CONCURENTE LA NIVEL REGIONAL / NATIONAL / INTERNATIONAL Princi
palele zone concurente identificate Zone concurente Niveluri de concurenta Anali
za comparativa Muntii Apuseni partea judetelor Bihor, Cluj si Hunedoara Turism a
ctiv (complexul carstic Ponor-Padis, Belis Fntnele si Baisoara) . Obiectivele turi
stice ale Muntilor Apuseni aferente celorlalte judete se pot constitui ntr-un con
curent sau un partener n functie de gradul actual / viitor de dezvoltare a statiu
nilor existente (cum sunt Stna de Vale sau Baisoara) si de existenta unor forme d
e cooperare. . Stna de Vale este mult mai prezenta n circuitul turistic, iar Baiso
ara este mult mai putin cunoscuta dect zone similare ale judetului Alba. . Existe
nta unora dintre cele mai importante obiective turistice ale Apusenilor n proximi
tatea unor statiuni turistice precum Arieseni se constituie n avantaj pentru
Alba. . Infrastructura turistica relativ mai buna a judetului Alba Zona Brasov s
i culoarul Rucar Bran Turism activ (Muntii Fagaras), turism cultural (orasul Bra
sov, cetatea Rsnov, Rupea, Bran, spatiul etnografic si de turism rural Rucar Bran
) . Zona turistica cu infrastructura mult mai bine dezvoltata . Atrage piata num
eroasa si puternica financiar a Capitalei (datorita proximitatii) . Prezenta foa
rte buna n circuitul comercial . Simbol national ca zona agro-turistica Bucovina
(judetele Suceava si Neamt) si zone limitrofe Turism activ (Vatra Dornei, Parcul
Calimani, Ceahlau, Cheile Bistritei, Muntii Rarau si Giumalau, Cheile Bicazului
, Durau, Lacul Izvorul Muntelui, etc.), turism cultural (de ex. Cetatea de Scaun
, manastirile Agapia, Neamtului, Cetatea Neamtului) . Infrastructura turistica b
ine dezvoltata . Numeroase monumente UNESCO si rezervatii naturale renumite . Po
zitionare si accesibilitate mai putin avantajoasa dect n cazul judetului Alba . Si
mbol national, renume international . Promovare mai eficienta n cazul concurentul
ui Studiu de piata
n domeniul turismului n judetul Alba
Raport final Pagina 109
Principalele zone concurente identificate Zone concurente Niveluri de concurenta
Analiza comparativa Maramures Turism activ (Rezervatia Pietrosu Rodnei), turism
cultural (bisericile de lemn), turism balneo-climateric (Ocna Sugatag) . Conser
varea deosebita a spatiului etnografic . Simbol national, renume international .
Infrastructura turistica perceputa ca fiind relativ bine dezvoltata, dar proble
me de infrastructura rutiera Zona Sibiu, Marginimea Sibiului Turism activ (Palti
nis, Blea), turism cultural (spatiul etnografic Marginimea Sibiului, Sibiu), turi
sm balneoclimateric (Ocna Sibiului) . Infrastructura turistica mai bine dezvolta
ta . Nivelul preturilor mai ridicat . Prezenta buna n circuitul comercial . Benef
icii de imagine conferite de programul Capitala Culturala Europeana
Sibiu
n plus, enumeram mai jos alte judete concurente n functie de diferite criterii, cu
m ar fi cadrul natural, cel antropic, specificul sau structura capacitatilor de
cazare. Alte zone concurente identificate Judete concurente Niveluri de concure
nta Particularitati ale zonei turistice concurente Bistrita Nasaud Turism activ
(Parcul National M-tii Calimani, Parcul National M-tii Rodnei, Pestera Izvorul T
ausoarelor, Cheile Bistritei), turism cultural (etnografie) si
turism balneo-climateric (Sngeorz-Bai) Parcul National M-tii Calimani si Parcul N
ational M-tii Rodnei reprezinta atractii turistice renumite la nivel national; p
ozitionare favorabila prin nvecinarea cu judetele Maramures si Suceava (aglomerar
e de atractii turistice) Caras Severin Turism activ (relief carstic deosebit, De
fileul Dunarii, Rezervatia Domogled Valea Cernei), turism balneo-climateric (Bai
le Herculane) Zona vizata de proiecte de dezvoltare de statiuni turistice; benef
iciaza de numeroase atractii turistice naturale unice Gorj Turism activ (Defileu
l Jiului, M-tii Parng, Pestera Muierilor) si turism cultural (ansamblul sculptura
l Constantin Brncusi) Turismul rural n zona este dezvoltat, existnd un numar ridica
t de pensiuni turistice. Zona Rnca a cunoscut dezvoltare turistica semnificativa n
ultimii ani. Harghita Turism activ (Cheile Bicaz), turism cultural (localitatea
Corund) si turism balneo-climateric (statiunea Borsec) Similaritatile culturale
cu Ungaria fac din zona Cheile Bicazului o zona vizitata / tranzitata n mod spec
ial de turisti din Ungaria (situatie similara zonei Rimetea). Mehedinti Turism a
ctiv (Lacul Portile de Fier, Pestera Topolnita) Infrastructura turistica se conc
entreaza tot n mediul rural sub forma pensiunilor nsa este mai slab dezvoltata dect
n judetul Alba Mures Turism cultural (Sighisoara) Centrul istoric al Sighisoarei
este monument UNESCO si beneficiaza de notorietate la nivel
european. Exista numeroase spatii de cazare. Prahova Turism activ (statiunile de
pe valea Prahovei) Zona montana din Romnia cea mai dezvoltata din punct de veder
e al infrastructurii turistice; se afla n proximitatea Capitalei, beneficiaza de
numeroase prtii de schi Vlcea Turism activ (Defileul Oltului, statiunea Voineasa),
turism cultural (manastirea Cozia si localitatea Horezu) si turism balneo-clima
teric (zona CalimanestiCaciulata) Pozitionare n centrul tarii de-a lungul E81 (ac
ces facil dinspre Bucuresti); infrastructura turistica n dezvoltare. Studiu de pi
ata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final Pagina 110
Turisti intervievati prezenti n judetul Alba considera ca zonele similare din pun
ct de vedere al atractiilor sunt Maramures, Bucovina si Bran Moeciu. Din punct
de vedere al strategiilor de promovare, principalele zone concurente d in Romnia
utilizeaza preponderent organizarea de evenimente si participarea la diferite trg
uri de turi sm. Alte modalitati de promovare utilizate sunt website-ul propriu s
i ntlniri cu reprezentantii presei. n ceea ce priveste concurenta potentiala, princ
ipalele concluzii ale studiului su nt: . Dispersarea statiunilor balneo-climater
ice nu permite identificarea unei potenti ale zone concurente direct cu Ocna Mur
es (la nivel regional) nsa proximitatea fata de unele statiuni importante (Baile
Felix, Moneasa, Ocna Sibiului, Geoagiu Bai) poate constitui pr esiune concurenti
ala pentru acestea din urma (n cazul dezvoltarii statiunii din judetul Alba). . Z
onele turistice limitrofe se pot constitui mai degraba n zone partenere dect concu
rente, n cazul n care se vor adopta modele de cooperare pentru impulsionarea trafi
cului tu ristic ntre aceste zone si Alba, astfel nct ambele zone sa beneficieze. Un
bun exemplu n acest sens l-ar constitui zona Sebes Marginimea Sibiului. . Exista
o serie de destinatii cu potential turistic ridicat care de asemenea este insuf
i cient valorificat, zone precum Valea Oltului, Salaj sau Bistrita-Nasaud. Acest
ea pot c onstitui viitoare concurenta pentru zonele cu profil turistic similar d
in judetul Alba. . n diverse regiuni ale Romniei, este prevazuta dezvoltarea unor
noi statiuni turistice (de ex.: Proiectul Caras Severin Alpin sau Carpathia etc.
) sau de reabilitare / extindere a acestora (de ex.: Baile Felix). . Numeroase s
tatiuni turistice au n plan dezvoltarea de prtii de schi (ex.: Belis-Fntn ele) sau a
u realizat deja demersuri importante n acest sens (ex.: Malini, Sugag-Bai) . Conc
urenta pe piata turistica internationala
pentru statiunea de schi Arieseni-Vrtop din perspectiva turistilor straini ce dor
esc sa petreaca un sejur de schi n Europa de Est, se concretizeaza pe de o parte n
statiunile din tarile vecine Bukovel si Dragobrat din Ucraina, Kopaonik din Ser
bia, Bansko, Borovets, Chepelare, Pamporovo si Vitosha din Bulga ria, iar pe de
alta parte cu statiunile de schi din Romnia, n special cele de pe Valea Prahovei,
ce beneficiaza de notorietate. Capacitatea de cazare a tuturor statiunilor de sc
hi mentionate e ste mai dezvoltata dect cea a zonei Arieseni-Vrtop, iar gama de ac
tivitati auxiliare mult mai diversa. Promovarea on-line a acestor statiuni este
de asemenea superioara. Prin cipalul avantaj al zonei Arieseni-Vrtop l reprezinta
costurile totale mai mici pentru un sejur. Studiu de piata n domeniul turismului n
judetul Alba Pagina 111 Raport final
12.IMPLICAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE JUDETENE N DEZVOLTAREA TURISMULUI Dezvoltare
a sectorului turism din judetul Alba este sprijinita direct de Consiliul Judetea
n prin intermediul actiunilor ntreprinse de reprezentantii Serviciul Turism din c
adrul D irectiei Tehnice. Alte organisme ale administratiei publice care pot spr
ijini dezvoltarea turismul ui din judetul Alba sunt: . Compartimentul Gestiunea
peisajelor culturale din subordinea Arhitectului Sef . Compartimentul Institutii
Publice de Culturasi Patrimoniu Cultural, din cadrul D irectia de Informare si
Relatii Publice din Consiliul Judetean . Comisia pentru activitati stiintifice, n
vatamnt, cultura,sanatate, protectie socia la, culte, sport, agrement, turism si
protectia copilului, care se afla n subordinea Primariei Alba Iulia . Directia Ju
deteana pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national Alba Iulia, care a
partine de Prefectura din Alba Iulia Consiliul Judetean a reunit o serie de expe
rti n domeniul turismului din judetul Alba -reprezentanti ai administratiei publi
ce judetene si locale si agenti care activeaza n domeniul turismului (de ex. repr
ezentanti ai spatiilor de cazare si ai agentiilor de turism) -ntr-o structura con
sultativa denumita Grupul de Lucru pentru Turism. Un obiectiv major urmarit este
ncurajarea unei coo perari eficiente ntre diversi jucatori implicati n piata turis
mului, de la administratii publice lo cale, la agentii de turism, spatii de caza
re sau ONG-uri. Promovare si informare Consiliul Judetean Alba desfasoara mai mu
lte actiuni de promovare a turismului din judetul Alba: Evenimente: . Consiliul
Judetean Alba (co)organizeazasi participa la evenimente care sustin n mod direct
dezvoltarea turismului din judet. . Mentionam, de exemplu, participarea reprezen
tantilor Consiliului Judetean la Trgu l International de Turism de la Berlin din
2007 si respectiv organizarea Trgului Na tional de
Turism Rural de la Albac. Internet: . n acest sens, Consiliul Judetean Alba admin
istreaza site-ul www.turismalba.ro, pe care se gasesc informatii turistice utile
despre posibilitati de cazare, obiective turis tice culturale si traditii etnog
rafice, posibilitatea practicarii sporturilor si despre agentii de turism din ju
det. Centre de Informare Turistica: . Prin intermediul Centrelor de Informare Tu
ristica, turistii sunt informati cu pr ivire la posibilitatile de a efectua vizi
te turistice n judetul Alba. . n cadrul discutiilor Grupului de Lucru pentru Turis
m au fost mentionate unele ini tiative private de a realiza harti turistice pent
ru zonele cu potential turistic bun, dar deocam data neacoperite, ceea ce poate n
semna ca autoritatile trebuie sa se implice ele mai mult la acest capitol. Pentr
u informarea turistilor, n cadrul Primariei Alba Iulia exista harti cu trasee tur
istice si materiale de informare turistice tip pliante sau CD-uri, care sunt dis
ponibile turistilor. Ex istasi un ghid pentru deservirea delegatiilor oficiale.
Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 112 Raport final
Actiuni ale administratiei publice din judetul Alba de sprijinire a investitiilo
r Un element esential n dezvoltarea turismului este starea infrastructurii de tr
ans port. Se va ncerca orientarea investitiilor publice spre zonele turistice n ca
re se va d ovedi ca exista interes din partea investitorilor. Un exemplu n acest
sens este investitia n infrastructur a rutiera de la Pianu, care s-a materializat
dupa investitiile private n respectiva zona terenul de golf (initiativa similara
-n prezent se lucreaza la reabilitarea DJ 107 M dintre Aiud si Buru). Consiliul
Judetean subliniaza ca s-a pus accent pe repararea drumurilor judetene care duc
spre obiective turistice importante. Spre exemplu, lucrarile pentru drumul de le
gatur a ntre Ponor si Valea Ariesului se afla n faza de licitatie. Consiliul Judet
ean are n vedere si realizarea unui proiect cu finantare din fonduri structurale
pentru modernizarea infrastructurii rutiere di n zona de sud a judetului. Infras
tructura utilitatilor publice este una din problemele importante cu care s e con
frunta agentii economici implicati n turismul din judet, n special n zonele rurale
montane. ntr una din cele doua statiuni din judet, Arieseni, nu exista canalizare
nca, iar n prezent se lucreaza la modernizarea retelei de furnizare a apei menaje
re. Primaria Arieseni a depus eforturi n accesarea fondurilor europene pentru fin
antarea proiectelor. Investitorii privati n turismul din judetul Alba au declarat
ca existasi alti posibili investitori n acest domeniu, nsa pentru ca aceste noi i
ntentii sa fie finalizate, este necesar sprijinul administratiei publice locale.
Se pare ca n prezent exista putine facilitati care se acorda investitorilor priv
ati n turism. Sugestii privind rolul administratiei publice n vederea sustinerii d
ezvoltarii tu rismului
Organizarea de evenimente: . Organizarea de noi trguri de contractari ntre pensiun
i si agentiile de turism, car e: o ar putea gradual mbunatati relatia ntre acest t
ip de unitati de cazare si agentiil e turistice o ar putea pune n contact unitati
le de cazare cu agentii de turism specializate n turismul rural si mai ales cu ag
entii de turism care aduc turisti straini intere sati de turism rural . Se pot nc
erca parteneriate pentru co-organizarea de/participarea la proiecte internationa
le, cu autoritati publice din alte tari, cum a fost exemplul Sibiulu i Capitala
Culturala Europeana, care a mpartit aceasta titulatura cu Luxemburg-ul. . Alte ti
puri de evenimente (n colaborare cu diversi parteneri) indicate n capitolul 10 Dez
voltarea infrastructurii judetului Alba: . Unii experti n turism considera ca ar
trebui sprijinitasi dezvoltarea infrastructurii de telecomunicatii (telefon, tel
eviziune, internet) din zonele rurale, fara de care unitatile de cazare mici sun
t mai putin atractive sau nu pot fi contactate prea usor. . Actuala legislatie d
espre pensiuni aflata nca n lucru, bazata pe autoclasificare, presupune ca pensiun
ile care nu se declara ca atare nu pot fi controlate de organele fiscale autoriz
ate. Expertii sustin ca daca ar exista avantaje clare (servicii bancare usor acc
esibile, infrastructura de comunicatii -acces la internet s.a.) unitatile de caz
are turistica din zona gri ar putea opta pentru trecerea la functionarea 100% le
gala. Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Pagina 113 Raport final
. Continuarea eforturilor de mbunatatire siraspndire a infrastructurii de transpor
t/ utilitatilor publice Sprijinirea investitorilor n judetului Alba: . Investitor
ii sugereaza autoritatilor publice sa ncerce simplificarea procedurilor legale bi
rocratia este un factor descurajator pentru investitori. . n legatura cu lipsa sa
u pregatirea slaba a personalului specializat n turism -de care se plng investitor
ii n turism din judetul Alba, Consiliul Judetean ar putea colabora cu reprezentan
tii Ministerului Cercetarii, Educatiei si Tineretului si cu diverse f irme priva
te pentru implementarea unei solutii (de ex.: cursuri de recalificare n domeniul
tur ismului subventionate de la bugetul local). Studiu de piata n domeniul turism
ului n judetul Alba Raport final Pagina 114
13.CONCLUZII FINALE TURISMUL N JUDETUL ALBA Infrastructura Identitate . Necesita m
bunatatiri . Leagan al culturii nationale si substantiale la nivel de acces spir
itualitatii romnesti rutier, cazare, amenajare . Traditie vs. modernism obiective
. Liniste ntr-un decor pitoresc Atractii Avantaje competitive . Munte . Cadrul n
atural si pozitia . Etnografie & traditii geografica . Lacase de cult & cladiri
istorice . Diversitatea atractiilor . Sporturi de iarnasi extreme . Unicitati DI
RECTII DE DEZVOLTARE Produse turistice Tarife . Fructificare extrasezon . Reduce
ri atractive n . Dezvoltare de noi extra-sezon produse turistice de iarna . Stabi
lirea corectasi . Diversificare modalitati de agrement stabilitatea tarifelor Di
stributie Promovare . Sporirea ncrederii n relatia . Cresterea notorietatii n rndul
masei turist -pensiune turistilor, specialistilor si formatorilor de opinie .
Centrale de rezervari . Crearea imaginii de reper major al turismului . Includer
e n circuite culturale montan rural la nivel national Studiu de piata n domeniul t
urismului n judetul Alba Pagina 115 Raport final
14.ANEXE SPATII DE CAZARE IDENTIFICATE N JUDETUL ALBA CENTRALIZATOR RASPUNSURI CH
ESTIONAR SPATII DE CAZARE MARTIE APRILIE 2008 BIBLIOGRAFIE SI SURSE DE INFORMATI
I SECUNDARE CENTRALIZATOR RASPUNSURI CHESTIONAR PRIMARII MARTIE APRILIE 2008 EVE
NIMENTE PERIODICE LOCALE ORGANIZATE N JUDETUL ALBA AGENTII DE TURISM CU IMPLICARE
IN TURISM RURAL Studiu de piata n domeniul turismului n judetul Alba Raport final
Pagina 116