Sunteți pe pagina 1din 16

AERUL

Acidifierea

Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cnd oxizii de sulf si cei de
azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultnd acizi sulfurici si acizi azotici,
care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care pot precipita sub
forma de ploaie. Ploaia acida este n prezent un important subiect de controversa datorita
actiunii sale pe areale largi si posibilitatii de a se raspndi si n alte zone dect cele initiale
formarii. ntre interactiunile sale daunatoare se numara: erodarea structurilor, distrugerea
culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar
si acvatice, deoarece putine specii pot rezista unor astfel de conditii, deci n general
distrugerea ecosistemelor.

Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf


Oxizii de sulf (dioxidul si trioxidul de sulf) rezulta n principal din arderea
combustibililor fosili n surse stationare si mobile.
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros nabusitor si patrunzator. Acesta este
transportat la distante mari datorita faptului ca se fixeaza usor pe particulele de praf. n
atmosfera, n reactie cu vaporii de apa formeaza acid sulfuric sau sulfuros, care confera
caracterul acid al ploilor.
Prezenta dioxidului de sulf n atmosfera peste anumite limite are efecte negative
asupra plantelor, animalelor si omului. La plante, dioxidul de sulf induce leziuni locale, n
sistemul foliar, care reduc fotosinteza. La om si animale, n concentratii reduse produce
iritarea aparatului respirator, iar n concentratii mai mari provoaca spasm bronsic. De
asemenea, dioxidul de sulf produce tulburari ale metabolismului glucidelor si a proceselor
enzimatice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenta pulberilor.

Emisii de oxid de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot


Oxizii de azot rezulta din procesele de ardere a combustibililor n surse stationare si
mobile, sau din procese biologice. n mediul urban prezenta oxizilor de azot este datorata
n special traficului rutier. Dintre oxizii azotului rezulta n cantitati mai mari monoxidul de
azot - gaz incolor, rezultat din combinarea directa a azotului cu oxigenul la temperaturi
nalte si dioxidul de azot - gaz de culoare bruna, rezultat din oxidarea monoxidului de azot
cu aerul. n atmosfera, n reactie cu vaporii de apa se formeaza acid azotic sau azotos,
care confera ploilor caracterul acid.
Oxizii de azot provoaca oamenilor, animalelor si plantelor, diverse afectiuni n
functie de concentratie. n concentratii mari, oxizii de azot produc la nivel celular o umflare
a tilacoidelor din cloroplaste, diminund fotosinteza. La om si animale n concentratii mici
provoaca iritarea severa a aparatului respirator, cu arsuri si sufocari, tuse violenta nsotita
de expectoratie de culoare galbena. La concentratii mari apar simptome severe de
asfixiere, convulsii si blocarea respiratiei.

Emisii de amoniac
Sursele de amoniac atmosferic sunt: zootehnia intensiva, datorita dejectiilor
produse, instalatiile de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau
sinteza catalitica), a acidului azotic, azotatului de amoniu si ureei.
Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, mai usor dect aerul si foarte solubil
n apa. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac avnd actiune
locala si / sau generala. Actiunea locala se manifesta la nivelul mucoaselor respiratorii si
oculare prin lacrimari intense, conjunctivite, cheratite, traheobronsite, bronhopneumonii si
reducerea schimbului gazos pulmonar. Actiunea generala se manifesta prin interferarea
sintezei hemoglobinei si reducerea reactiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar.
.Poluarea aerului ambiental cu ozon
Ozonul este forma alotropica a oxigenului, avnd molecula formata din trei atomi.
Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albastruie si foarte toxic.
n atmosfera, se poate forma pe cale naturala n urma descarcarilor electrice si sub
actiunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reactiilor unor substante nocive, provenite
din sursele de poluare terestra.
Ozonul format n partea inferioara a troposferei este principalul poluant n orasele
industrializate. Ozonul troposferic se formeaza din oxizii de azot (in special dioxidul de
azot ), compusii organici volatili COV, monoxidul de carbon n prezenta razele solare, ca
sursa de energie a reactiilor chimice.
Ozonul sta la baza formarii smogului (pe cale fotochimica) si are implicatii grave
asupra starii de sanatate a oamenilor, fiind apreciat ca unul din cei mai agresivi poluanti
afecteaza aparatul respirator (dificultate respiratorie, reducerea functiilor plamnilor si
astm), irita ochii, provoaca congestii nazale, reduce rezistenta la infectii etc; a sanatatii si
productivitatii plantelor, prin afectarea mecanismului de fotosinteza, de formare a frunzelor
si de dezvoltare a plantelor.
Ozonul este principalul component al smogului fotochimic n timpul orelor de vrf n
zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pe
masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule. n acelasi
timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara
determina descompunerea sa n oxid de azot si atomi de oxigen. Atomii de oxigen
reactioneaza cu oxigenul molecular si formeaza ozonul. Pe masura ce se apropie mijlocul
zilei, concentratia de ozon devine maxima, iar cea de oxid de azot minima. Aceasta
combinatie produce un nor toxic de culoare galbuie cunoscut drept smog fotochimic.

Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele


Metalele grele cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc, plumb - sunt compusicare nu pot fi
degradati pe cale naturala, avnd timp ndelungat de remanenta n mediu,
iar pe termen lung sunt periculosi deoarece se pot acumula n lantul trofic. Metalele grele
pot proveni de la surse stationare si mobile: procese de ardere a combustibililor si
deseurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele si traficul rutier.
Metalele grele pot provoca afectiuni musculare, nervoase, digestive, stari generale de
apatie; pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, mpiedicnd desfasurarea normala a
fotosintezei, respiratiei sau transpiratiei.

Sistemul de monitorizare a calitatii aerului


Judetul Alba
Stationarele n care sunt efectuate masuratori de poluanti gazosi, pulbeensie si PM10 sunt: Zlatna,
sediul APM Alba, Ocna Mures.
Judetul Brasov
Pe teritoriul judetului Brasov, calitatea aerului se monitorizeaza :
poluanti gazosi SO , NO si NH 5 puncte de prelevare,
pulberi n suspensie 2 puncte de prelevare;
pulberi sedimentabile 23 puncte de prelevare;
precipitatii 1 punct de prelevare.
Judetul Covasna
n judetul Covasna sistemul de monitorizare a calitatii aerului va fi nfiintat n cursul
anului 2006. n prezent se face monitorizarea partiala a aerului determinnd pulberile
sedimentabile, pulberile n suspensii PM10, amoniacul, dixidul de sulf, dioxidul de azot.
Judetul Harghita
Reteaua consta din 3 puncte fixe de control pentru determinarea poluantilor gazosi
si a pulberilor n suspensie (Miercurea Ciuc - sediul Agentiei pentru Protectia Mediului
Harghita si EM Harghita SA, Gheorgheni centrul orasului) si 20 de puncte de recoltare
probe pentru determinarea pulberilor sedimentabile.
Judetul Mures
La nivelul judetului Mures, calitatea aerului se monitorizeaza :
poluanti gazosi SO , NO si NH 3 puncte de prelevare,
pulberi n suspensie 1 puncte de prelevare;
pulberi sedimentabile 4 puncte de prelevare;
precipitatii 2 punct de prelevare.
Judetul Sibiu
Monitorizarea calitatii aerului n judet a nceput din anul 1991. n prezent aceasta
retea cuprinde 12 statii fixe de prelevare n zonele Sibiu, Copsa Mica si Medias.
A. Zona Sibiu
1. Sediu A.P.M. Sibiu- statie de tip urban
Prelevari la 24 h cu determinari de: SO , NO , pulberi n
suspensie PM10, metale din PM10.
Prelevari saptamnale precipitatii
Prelevari lunare pulberi sedimentabile si metale din pulberi
sedimentabile.
B. Zona Copsa Mica
1. Observator - statie de tip industrial
Prelevari la 24 h cu determinari de: SO , NO , pulberi n
suspensie PM10, metale din PM10.
Prelevari saptamnale precipitatii
Prelevari lunare pulberi sedimentabile si metale din pulberi
sedimentabile.
2. Spital statie de tip industrial
Prelevari la 24 h cu determinari de: SO , pulberi n suspensie,
metale din pulberi n suspensie.
Nota: n cele doua statii mai sus mentionate, ca urmare a poluarilor accidentale
produse de S.C. Sometra S.A. s-au facut prelevari de scurta durata.
3. Micasasa -statie de tip industrial
Prelevari la 24 h cu determinari de: SO , NO , pulberi n
suspensie , metale din pulberi n suspensie
Prelevari saptamnale precipitatii
Prelevari lunare pulberi sedimentabile si metale din pulberi
sedimentabile.
4. Trnaviora- statie de tip industrial
Prelevari lunare pulberi sedimentabile si metale din pulberi
sedimentabile.
5. Axente Sever- statie de tip industrial
Prelevari lunare pulberi sedimentabile si metale din pulberi
sedimentabile.
6. Copsa Mica- Sat statie de tip industrial
Prelevari saptamnale precipitatii
C. Zona Medias
1. Sediu A.P.M. statie de tip urban/ industrial
Prelevari la 24 h cu determinari de: SO , NO , pulberi n
suspensie , metale din pulberi n suspensie
Prelevari saptamnale precipitatii
2. Primarie statie de tip urban/ industrial
Prelevari la 24 h cu determinari de: pulberi n suspensie
PM10 si metale din PM10
3. Str. Stadionului statie de tip urban
Prelevari lunare- pulberi sedimentabile si metale din pulberi
sedimentabile
4. Baraj Ighis - statie de tip industrial
Prelevari saptamnale precipitatii
Prelevari lunare pulberi sedimentabile si metale din pulberi
sedimentabile.
5. Str. Amurgului statie de tip urban
Prelevari lunare pulberi sedimentabile si metale din pulberi
sedimentabile.
Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei
Judetul Alba
Nu sunt zone critice sub aspectul poluarii atmosferei.
Judetul Brasov
Pentru indicatorul pulberi sedimentabile, zonele cele mai afectate sunt:
zona Hoghiz, care prezinta situatii critice permanente datorita agentului
economic SC Romcim-Lafarge;
zona Brasov, care prezinta situatii critice accidentale, n apropierea agentilor
economici Temelia si Prescon, detinatoare ale carierelor Rasaritul si
Stejaris.
Pentru indicatorul noxe chimice NH , NO , SO semnalam urmatoarele zone:
zona Fagaras-Victoria, unde activeaza agentii economici Nitramonia din
Fagaras si Viromet, Purolite din Victoria;
zona Brasov, cu agentii economici C.E.T. si Tractorul.
Pentru noxele rezultate n urma arderii combustibililor, se semnaleaza
sursele mobile de poluare n special n mun.Brasov reprezentate de traficul rutier,
poluatoare cu monoxid de carbon (CO), hidrocarburi(HC), oxizi de azot si sulf (NOx, SOx)
, cu particule si plumb.
n concluzie, avnd n vedere diversitatea ramurilor industriale si numerosii agenti
economici care si desfasoara activitatea n cadrul acestora, se pot distinge urmatoarele 3
zone critice:
zona centrala a judetului formata din mun. Brasov mpreuna cu localitatile
nvecinate: Sacele, Cristian, Codlea.
zona central-nordica a judetului cu localitatile Hoghiz, Racos, Rupea.
zona central-vestica a judetului cu localitatile Fagaras si Victoria
Judetul Covasna
n judetul Covasna nu exista zone critice n poluarea atmosferei, neexistnd istalatii
de ardere mai mari de 50 MW.
Judetul Harghita
Depasiri semnificative ale indicatorului pulberi sedimentabile se nregistreaza n
jurul zonelor de activitate industriala, SC Exploatarea Miniera Harghita SA Miercurea-Ciuc
(zona industriala vest Miercurea-Ciuc si zona Voslobeni), n jurul carierei din Chileni
apartinnd SC LAFARGE AGREGATE BETONE SA Miercurea Ciuc.
Haldele de steril ramase dupa exploatarile miniere si explorari geologice de la SC
Balan SA (Sntimbru), Jolotca, Borsec, Tulghes, Heveder, Belcina, Cianod si iazurile de
decantare neacoperite cu vegetatie din cauza antrenarii de vnt a pulberilor n atmosfera,
pot fi considerate zone critice.
Judetul Mures
Urbanizarea, cresterea numarului de vehicule cu motor si dezvoltarea economica
rapida contribuie la crearea unei probleme crescnde de poluare n majoritatea centrelor
urbane n dezvoltare.
Calitatea aerului este monitorizata numai la nivelul municipiului Trgu Mures.
n cursul anului 2005, n municipiul Trgu Mures, n 189 de zile s-au nregistrat
depasiri ale valorii limita zilnice pentru protectia sanatatii umane la indicatorul pulberi n
suspensie. Depasirile de concentratii s-au produs n primul rnd datorita traficului rutier.
Nu s-a putut pune n evidenta o corelatie a nivelului acestor poluanti cu starea de sanatate
a populatiei, prin afectiuni respiratorii.
n anul 2005, n municipiul Trgu Mures, s-au consemnat 13 depasiri (1,2 %) ale
concentratiile maxime admise de prevederile STAS 12574/87 la indicatorul NH pe probe
medii de 24 de ore.
Judetul Sibiu
Datorita poluarii istorice si a celei prezente produsa de SC Sometra SA Copsa
Mica ,care au afectat toti factorii de mediu, zona Copsa Mica-Medias ramne o zona
critica. Impactul emisiilor cu continut de pulberi, metale grele si accidental dioxid de sulf se
face resimtit n imisii si contribuie la poluarea aerului ambiental.
Prin masuratorile sistematice a poluantilor datele statistice evidentiaza la nivelul
anului 2005 depasirea concentratiilor de Pb si Cd att n pulberile n suspensie ct si n
PM10. n urma monitorizarii metalelor grele din pulberi n suspensie si pulberi n suspensie
PM n zonele Sibiu, Copsa Mica si Medias s-au constatat urmatoarele:
Valorile maxime la Pb si Cd din pulberile n suspensie depasesc C.M.A n ambele
zone monitorizate.
Valoarea maxima la Pb din pulberi n suspensie PM10 depaseste C.M.A
Continutul de Cd din pulberi n suspensie PM10 este mai ridicat n zona Copsa
Mica datorita emisiilor de poluanti de pe platforma industriala a SC Sometra SA.

Poluarea atmosferica
Poluarea atmosferica reprezinta contaminarea atmosferei cu deseuri gazoase, lichide sau
solide sau cu produse care pot periclita sanatatea oamenilor, a animalelor si a plantelor.
Cauzele poluarii atmosferice si principalii poluanti
In fiecare an dezvoltarea industriei genereaza miliarde de tone de materiale poluante
care sunt eliberate n atmosfera
Poluantii primari sunt emanati direct n atmosfera, de exemplu dioxidul de sulf, particulele
de funingine si oxizii de azot. Poluantii secundari sunt produsi prin reactii intre poluantii
primari.

Principalii poluanti:

Monoxidul de carbon (CO).Toate materiile primare energetice folosite pentru combustie


contin carbon sub forma de combinatii chimice, care se oxideaza, transformandu-se n
gaz carbonic (CO2) sau n oxid de carbon (CO) daca combustia este incompleta.

Monoxidul de carbon se formeaza n mod natural n metabolismul microorganismelor si n


cel al anumitor plante; este un compus al gazului natural. El se raspandeste n atmosfera
sau se formeaza n stratosfera sub efectul razelor UV.

67% din CO provine de la vehicule, combustia nefiind completa decat daca motoarele
merg n plina viteza.

Monoxidul de carbon este un gaz toxic pentru oameni si animale. El patrunde n organism
prin plamani si blocheaza fixarea oxigenului prin atomul central de Fe al hemoglobinei
(HbCO): puterea sa de fixare este de 240 de ori mai importanta decat cel al oxigenului.
Nivelul de otravire depinde de saturatia sangvina, de cantitatea de CO din aer si de
volumul respirat.

Gazul carbonic (CO2), cel mai important din ciclul carbonului, in cantitati mici este
inofensiv si aduce Carbonul necesar fotosintezei. CO2, sub forma de vapori de apa, lasa
sa treaca undele scurte ale radiatiei solare n atmosfera si absoarbe undele lungi ale
radiatiilor Pamantului, ceea ce provoaca o reancalzire a aerului, efectul de sera. Pe
Venus, intr-o atmosfera foarte bogata n CO2, temperatura atinge 470 C.

Clorofluorocarbonatii (CFC) au fost dezvoltati de USA n anii 1920 pentru a inlocui


amoniacul si dioxidul de sulf ca gaz de racire . Au fost dezvoltati ca sa acopere cererea de
gaze de racire, inerte chimic, necorozive si netoxice.
In principal au fost utilizate patru tipuri de CFC (CFC-11, CFC-12, CFC-22, CFC-113).
Compania care i-a produs initial a fost compania Du Pont. Mai tirziu cererea de CFC a
crescut foarte mult fiind utilizati n sistemele de aer conditionat, sprayurile cu aerosoli,
stergerea echipamentelor electronice. Productia de CFC a crescut continuu n SUA si
Europa pna n anii 1980. Se estimeaza ca 85% din productia totala de CFC-11 si CFC-12
a scapat n atmosfera. Desi emisiile de CFC sunt mai puternice n tarile dezvoltate,
datorita difuziei atmosferice toata planeta este afectata la fel. Datorita inertiei chimice a
CFC practic toata masa de CFC va reactiona numai cu ozonul din stratosfera.

Plumbul (Pb) si compusii sai sunt adaugati la petrol pentru a obtine combustibili.Cea mai
mare parte din aceste substante nu sunt arse complet si sunt eliberate n atmosfera prin
tevile de esapament ale masinilor. Plumbul este eliberat n atmosfera atat n timpul
proceselor industriale cat si prin folosirea pesticidelor si insecticidelor. Creierul si sistemul
nervos sunt grav afectate, ducand la aparitia unor deviatii de comportament si pierderi
ale memoriei.

Fluorurile sunt eliberate n atmosfera n timpul procesului de producere a ingrasamintelor.


Acestea dauneaza grav plantelor, si implicit animalele ierbivore si oamenilor daca acestea
consuma plante sau legume care contin o mare cantitate de fluoruri. Fluorurile prezente
n cantitati mici n organism ajuta la prevenirea cariilor. n cantitati mici se gasesc chiar si
n apa de baut.

Funinginea, monoxidul de carbon, dioxidul de sulf si oxizii de azot sunt poluantii primari
produsi n principal prin arderile de combustibili fosili n centralele energetice, precum
petrolul si carbunele. n fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra n
compozitia atmosferei prin aceste procese.

O semnificativa parte a industriei si a transporturilor se bazeaza pe combustibili fosili. Pe


masura ce acesti combustibili sunt consumati, n atmosfera sunt eliminate particule
chimice de materii poluante. Combustia carbunelui, a petrolului si a benzinei este
raspunzatoare pentru majoritatea poluantilor atmosferici. Alte materiale poluante pot
avea sursa de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinariile petrolifere,
uzinele de ciment si cele n care se obtine acidul azotic si acidul sulfuric. Aceste chimicale
interactioneaza intre ele dar si cu razele ultraviolete cu intensitati periculoase.

Consecintele poluarii atmosferice

" Distrugerea stratului de ozon

In 1985 specialistii care cerceteaza atmosfera, au adus la cunostinta un fapt deosebit de


important: primavara continutul de ozon deasupra statiei Halli-Bei din Antarctida s-a
micsorat cu 40% din anul 1977 pna n anul 1984. Aceasta descoperire a fost confirmata
si de alti cercetatori, care au demonstrat ca regiunea cu continut redus de ozon se intinde
dincolo de hotarele Antarctidei si se afla la o distanta de la 12 pna la 24 km. Cercetarile
au demonstrat ca deasupra Antarctidei exista "o gaura" de ozon. La inceputul anilor 80
dupa masurarile de pe satelitul "Nimbus-3" o asemenea gaura a fost descoperita si
deasupra Arcticii, numai ca era de dimensiuni mai reduse, iar continutul de ozon s-a
micsorat cu 9%. n medie pe glob, continutul de ozon s-a micsorat cu 5%.
Continutul redus de ozon are consecinte grave pentru sanatatea omului. Fiind n
atmosfera n cantitate de 0,0001%, are actiune distructiva asupra celulelor organismelor
vii. Scaderea concentratiei ozonului cu 1% duce la sporirea intensitatii razelor ultraviolete
deasupra solului cu 2%. Dupa modul de actiune asupra organismelor vii, razele
ultraviolete sunt apropiate de razele ionizante insa, din cauza lungimii de unda mai mari
dect la gama-raze, nu pot patrunde adnc n tesuturi. De aceea, el afecteaza numai
suprafata organelor. Razele ultraviolete au energie destula pentru distrugerea ADN-ului,
moleculelor organice, ceea ce poate provoca cancerul pielii, cataracta, melanina si
imunodeficienta. Provoaca, de asemenea, arsuri pe piele si retina.
Razele ultraviolete sunt slab absorbite de apa. De aceea, ele prezinta un pericol mare
pentru ecosistemele marine. Experientele au demonstrat ca planctonul, n timpul maririi
intensitatii UV, poate sa dispara. Planctonul reprezinta prima treapta n lantul trofic, adica
sunt producatori, de care depind toate celelalte trepte ale lantului trofic. Se poate spune
ca lipsa planctonului din mari si oceane poate duce la disparitia vietii din aceste
ecosisteme. Plantele sunt mai putin sensibile, dar la o marire a dozei UV pot sa fie
afectate.
Prima idee despre actiunea distrugatoare asupra ozonului a fost formulata la sfrsitul
anului 1960, precum ca pericol pentru stratul de ozon constituie emanarile vaporilor de
apa si NOx din motoarele supersonice ale avioanelor si rachetelor. Oxizii de azot, de
asemenea, erau considerati periculosi pentru stratul de ozon, deoarece sunt instabili si se
descompun n straturile inferioare ale atmosferei.

In 1974 M. Molina si F. Roulend de la Universitatea din California (S.U.A.) au aratat ca n


Irvin clorofluorocarbonatii (CFC) pot avea actiune distrugatoare asupra stratului de ozon.
Mai mult de 60 de ani CFC se folosesc ca refrigirenti n frigidere si conditionere,
propelenti pentru amestecuri de aerosol, n timpul curatirii chimice a hainelor. Cndva au
fost considerate drept substante chimice ideale si practice, deoarece sunt foarte stabile si
neactive. Aceasta inseamna ca ele sunt netoxice. Cnd moleculele de CFC ajung la 25 km
deasupra Pamntului, unde concentratia de ozon este maxima, moleculele sunt
predispuse actiunii intensive a razelor ultraviolete, care transforma moleculele active de
CFC n stare normala n radicali cu o reactivitate foarte mare. CFC transporta clorul de pe
suprafata solului prin troposfera si alte straturi inferioare ale atmosferei, unde legaturile
inerte ale clorului se distrug, spre stratosfera, unde concentratia de ozon este mai mare.
n timpul descompunerii ozonului, clorul joaca rolul unui catalizator. Din aceasta cauza,
un atom de clor poate descompune pna la 100.000 de molecule de ozon, inainte ca
atomul de clor sa fie inactivat sau transportat n troposfera. Cercetarile au demonstrat ca
n lipsa oxizilor de azot distrugerea ozonului de catre clor este mai rapida. n prezent n
aer se arunca milioane tone de CFC. Se considera ca durata de viata n atmosfera a celor
mai raspndite CFC freon-11 (CFCl3) si freon-12 (CF2Cl2) constituie respectiv 75 si 100
de ani.

Din 1978 n SUA s-a interzis folosirea CFC n aerosoli. n septembrie 1987 la Montreal au
participat 23 de tari, care au semnat o conventie, care prevedea reducerea folosirii CFC.
Conform conventiei, pna n 1999 tarile dezvoltate trebuiau sa scada intrebuintarea CFC
pna la jumatate din nivelul anului 1986. Pentru folosirea n aerosoli a fost gasit un nou
inlocuitor al CFC - amestecul de propan-butan. Dupa proprietatile fizice se aseamana cu
freonul, dar este extrem de inflamabil. Astfel de aerosoli se prepara n multe tari, chiar si
n Rusia. O problema primordiala este fabricarea frigiderelor - a doua dupa folosirea
freonilor. Aceasta consta n aceea ca din cauza polaritatii moleculei, CFC au o
temperatura inalta de evaporare. n prezent un bun inlocuitor al freonilor constituie
amoniacul, care insa este toxic.

Prognozele timpurii, care prezic, de exemplu, ca n cazul mentinerii nivelului de emanari


ale CFC, la mijlocul sec. XXI continutul de ozon poate sa scada de 2 ori, poate ca au fost
pesimiste. n primul rnd, gaura deasupra Antarcticii e cauza proceselor meteorologice.
Formarea ozonului are loc n lipsa UV si n timpul noptii polare nu are loc. Iarna, deasupra
Antarcticii se formeaza furtuni, care impiedica patrunderea maselor de aer bogate n ozon
n regiunile temperate. De aceea, spre primavara o cantitate neinsemnata de clor activ
poate sa aiba o actiune nefasta asupra stratului de ozon. Practic, asemenea furtuni
lipsesc deasupra Arcticii. De aceea, la polul nordic scaderea concentratiei de ozon este
destul de mica. Deci, CFC poate sa cauzeze scaderea evidenta a concentratiei de ozon
numai n anumite conditii atmosferice a Antarcticii, iar pentru un efect evident n zone
moderate concentratia de clor activ trebuie sa fie mult mai mare.
" Ploaia acida

In secolul XX, aciditatea aerului si ploaia acida au ajuns sa fie recunoscute ca o


amenintare capitala la adresa calitatiii mediului. Cea mai mare parte a acestei aciditati
este produsa n tarile industrializate din emisfera nordica: SUA, Canada, Japonia si
majoritatea tarilor din Europa de Est si de Vest.
Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata, inclusiv pentru
oameni. Aceste efecte sunt insa mai vizibile n lacuri, rauri si pariuri si la nivelul
vegetatiei. Aciditatea apei omoara practic orice forma de viata. La inceputul anilor 90,
zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acida. Cele mai grave probleme au
existat n Norvegia, Suedia si Canada.
Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice, caci
vanturile transporta substantele poluante pe tot globul. De exemplu, cercetarile au
confirmat faptul ca poluarea provenita de la centralele electrice care functioneaza cu
carbuni n centrul si vestul SUA erau cauza principala a marilor probleme legate de ploaia
acida n estul Canadei si nord-estul SUA. Efectele distructive ale ploii acide nu se
limiteaza la mediul natural. Structuri de piatra, metal sau ciment au fost si ele afectate
sau chiar distruse.
Unele dintre marile monumente ale lumii, catedralele Europei sau Colosseum-ul din
Roma, prezinta semne de deteriorare datorate ploii acide.
Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura aciditatea sau
alcalinitatea solutiilor lichide. Pe o scara de la 0 la 14, 0 reprezinta cel mai ridicat nivel de
aciditate, iar 14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau alcalinitate. O solutie de apa
distilata care nu contine nici acizi nici baze, are pH 7 sau neutru.

Daca nivelul pH-ului n apa de ploaie scade sub 5.5, ploaia este considerata acida. Ploile
din estul SUA si din Europa au adesea un pH intre 4.5 si 4.0. Pentru cresterea aciditatii
aerului sunt responsabili dioxidul de sulf, acizii de azot si acidul clorhidric. Acesta din
urma este eliberat de combustia PVC-ului n momentul incinerarii deseurilor. Acest gaz se
dizolva n apa, transformandu-se n acid clorhidric.

" Smogul

Inainte de epoca automobilului smogul provenea de la arderea carbunilor si situatia era


atat de grava incat la inceputul secolului XX felinarele de pe strazile Londrei erau aprinse
prin jurul amiezii din cauza faptului ca smogul si praful intunecau cerul.
In zilele noastre, arderea gazolinei n motoarele automobilelor este principala sursa de
smog n majoritatea regiunilor. Cu ajutorul razelor solare, oxizii de azot si componentele
organice volatile reactioneaza n atmosfera pentru a produce smogul fotochimic. Smogul
contine ozon, un compus al oxigenului alcatuit din molecule cu trei atomi de oxigen.
Ozonul prezent n stratele joase ale atmosferei este otravitor si pentru a determina
severitatea smogului cercetatorii trebuie sa masoare mai intai cantitatea de ozon aflata n
aer.
In prezenta umiditatii atmosferice, dioxidul de sulf si oxizii de azot se transforma n
picaturi de acid pur, ce plutesc n norul de smog. Acesti curenti de aer acizi ataca
plamanii si distrug orice, n functie de cantitatea de acid, de la materiale usoare pana la
marmura si metal. n mari orase din jurul lumii monumente pretioase, inclusiv Parthenon
din Atena si Taj Mahal din India, poarta amprenta smogului acid.
Smogul ingreuneaza vizibilitatea si afecteaza sistemul respirator al copiilor, batranilor si al
celor care sufera de astm sau chiar de boli de inima. Poate provoca dureri de cap,
ameteala si stari de voma, si n cele mai grave cazuri moartea persoanei afectate din
cauza intoxicarii cu dioxid de carbon.
" Efectul de sera

Pamantul este incalzit cu ajutorul energiei provenite de la Soare. Cand aceasta energie
ajunge n atmosfera Pamntului, o parte din ea este reflectata inapoi n spatiu, o mica
parte este absorbita si restuil ajunge pe Pamnt incalzind suprafata.
Dar cand energia produsa de caldura Pamntului se intoarce, se intampla ceva diferit. n
loc ca aceasta energie sa treaca prin atmosfera si sa ajunga n spatiu, o mare parte din
aceasta energie este abosrbita de gazele din atmosfera. Acest lucru ajuta la pastrarea
unei temperaturii adecvate vietii pe Pamnt.
Deci atmosfera Pamntului permite patrunderea razelor solare pentru a incalzi Pamntul
dar capteaza caldura care porneste dinspre Pamnt catre spatiu. Actioneaza asemenea
unei sere, numai ca n cazul serei este folosita sticla ci nu gazul, tocmai din acest motiv
se numeste efect de sera.
Gazele din atmosfera, care sunt responsabile cu mentinerea unei temperaturi normale pe
Pamnt, sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, ozonul si vaporii de apa toate
provenite pe cale naturala. Dar daca aceste gaze sunt prezente n cantitati prea mari
atunci este absorbita prea multa caldura si acest fenomen duce la cresterea temperaturii
pe Pamnt.
Carbunele, petrolul si gazele naturale, toate sunt folosite de catre om drept combustibili.
Se numesc combustibili fosili pentru ca formarea lor a durat mii de ani. Ele contin
cantitati mari de carbon si n timpul arderii elibereaza o imensa cantitate de energie si de
dioxid de carbon. Gazul eliberat n atmosfera se altura imediat la efectul de sera.
Combustibilii fosili nu sunt singure materiale care arse pun n libertate gaze toxice. Atunci
cand padurile tropicale sunt arse pentru a elibera terenul pentru agricultura. Distrugerea
padurii tropicale este o mare tragedie pentru Pamnt pentru ca se distruge una dintre
cele mai mari "fabrici naturale" de Oxigen. Dar totodata se elibereaza n atmosfera
cantitati imense de CO2.

Dioxidul de carbon este principalul gaz responsabil pentru agravarea efectului de sera dar
pe langa el s-au mai identificat peste 30 de alti vinovati. Oxidul de azot eliberat de tevile
pe esaPament ale autovehiculelor,de arderile excesive ale padurilor si de folsirea
insecticidelor si ale pestcidelor. Se estimeaza ca de la inceputul secolului trecut nivelul
oxidului de azot a crescut cu pna la 80%. Ozonul desi este foarte important pentru ca
impiedica razele ultraviolete sa patrunda n atmosfera, la niveluri mai joase este foarte
poluant si contribuie si el la efectul de sera.

Vremea se schimba de la o zi la alta si temperaturile variaza cu cateva grade n fiecare zi.


Cercetatorii cred ca o dublare a gazelor din atmosfera, responsabile pentru efectul de
sera, poate duce la o crestere a temperaturii cu pna la 4.5 C. Din moment ce diferenta
dintre ultima epoca glaciara si zilele nostre este de numai 4 C, este greu de imaginat
urmarile catastrofice ale acestei cresteri de temperatura aparent minora. Aceasta va duce
la schimbarea conditiilor climatice, prin urmare la schimbarea conditiilor pentru
dezvoltarea agriculturii. Desi pentru unele regiuni de pe Pamnt, ca desertul Sahara sau
Siberia, asta ar insemna o adevarata binecuvantare, pentru unele tari ar fi o adevarata
catastrofa.
Ce am putea face?

Pentru a produce energie sunt necesare centrale electrice. Acestea pentru a o produce au
nevoie de combustibili, si arderea combustibililor prezinta un pericol major pentru
atmosfera. Am putea stopa acest fenomen folosind energia intr-un mod rational. Cateva
din lucrurile care s-ar putea face pentru a salva energie sunt:

" Industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de
energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati n carbon (carbune), la
combustibili saraci n carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;

" Industria energetica, de la extractie si pna la consum, trebuie restructurata astfel incat
sa devina eficienta si mai putin poluanta;

" Transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri
reduse;

" Constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie
regenerabila;

" Echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie;

" Padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse.

" Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.

" Evitarea pierderilor: reduceti ceea ce folositi, refolositi lucrurile n loc sa cumparati
altele noi, reparati obiectele stricate n loc sa le aruncati, si reciclati cat mai mult posibil.
Aflati ce facilitati de reciclare sunt disponibile n zona voastra. Incercati sa nu aruncati
lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.

" Economisiti apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa.
Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamntului si cauzele ce le
determina. Afla daca sunt grupari ecologice n zona ta care te-ar putea informa.

Aerul

Deteriorarea stratului de ozon


Ozonul, o forma alotropica a oxigenului cu molecula triatomica, O3, alcatuieste un strat principal situat
ntre 20 si 35 km altitudine, extins uneori pna la 55 km.Concentratia maxima este atinsa de obicei la
30 km.
Geneza si existenta stratului de ozon sunt de importanta capitala pentru desfasurarea vietii pe
pamnt. Absorbind cea mai mare parte a radiatiei UV cu proprietati puternic antibiotice, ozonul
protejeaza, prin ecranare, toate formele de viata, care altfel n-ar putea rezista intensitatii initiale ale
acestei radiatii.
Cantitatea totala de ozon este foarte redusa. n stare pura la presiune normala, ar alcatui un strat
continuu de doar 3 cm grosime n jurul globului terestru.
Echilibrul stratului de ozon este tot mai mult periclitat de activitatile antropice cu emisii de hidrocarburi
fluoroclorurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul, bromura de metil, substante cu numeroase
utilizari n industrie si agricultura.
Diminuarea concentratiei de ozon este datorata cresterii concentratiei de COx, NOx si CH4 si a
prezentei clorofluorocarbonatilor (CFC< freoni) n atmosfera, care sub influenta radiatiilor UV se
descompun n radicali liberi ce distrug ozonul.
Romnia a facut progrese n implementarea regimului juridic de protectie a ozonului prin:

dezvoltarea cadrului legislativ si institutional prin adoptarea Legii 84/1993 de aderare la


Conventia de la Viena si la Protocolul de la Montreal si a HG 58/2004 de aprobare a
Programului national de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon;
implementarea transferurilor de tehnologie nepoluanta;
instituirea controlului cu aceste substante, conform Ord.MAPPM 506/1996;
introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate ce afecteaza stratul de
ozon, prin OUG 89/1999 aprobata prin Legea 159/2000.

n judetul Buzau utilizarea substantelor care epuizeza stratul de ozon se face n doua directii:

pentru instalatiile de refrigerare se folosesc att substante de tip CFC 12 si HCFC 22(SC
MITAVA SERVICE RM. SARAT, SC SELCOM PV SRL BUZAU, SC ELECTROUTIL SNC
RM. SARAT, PR FURFURICA FLORIN BUZAU, SC CLIMASTAR BUZAU), dar sunt si 10
agenti economici care utilizeaza freon ecologic de tip R134A;
pentru productia de spume poliuretanice, SC METAPLAST SA BUZAU utilizeaza freonul
alternativ HCFC 141b, care este nglobat n proportie de aprox. 30%. Astfel n decursul
anului 2004 a folosit n activitatea de productie 10810 kg poliol Bayterm cu un continut de
3243 kg HCFC 141b.

n sensul implementarii tehnologiilor nepoluante n judetul Buzau , n anul 2004 a nceput sa produca
(probele tehnologice s-au facut la sfrsitul anului 2003) la SC ROMCARBON SA BUZAU o instalatie
de obtinere a foliilor de polistiren si polietilena expandate, care utilizeaza ca agenti de spumare
butanul lichid.
Situatia gazelor care distrug stratul de ozon rezultate din emisiile de poluanti din anii 2003 si 2004 , n
judetul Buzau este urmatoarea:
Cantitatea , kg / loc
Gazul (ce distruge stratul de ozon)
La nivelul anului 2003 La nivelul anului 2004
CO 4,068 11,077
CO2 1029,000 1298,6
CH4 8,930 6,98
NO2 0,369 2,63

Ploi acide
Ploile acide sunt precipitatiile atmosferice cu pH<5,6.
Ele sunt provocate de prezenta n atmosfera a oxizilor de sulf si de azot, n concentratie mare,
proveniti din arderea combustibililor fosili, industria chimica si metalurgica, sau din procesele de
oxidare a unor materiale biologice, care n contact cu apa de ploaie produc solutii diluate de acid
sulfuric si azotic.

Aceste ploi, care se pot manifesta la distanta mare (sute km) de locul emisiei agentului poluant, au
efecte nocive asupra vegetatiei, solului si apelor:
distrugerea vegetatiei prin atacul direct asupra clorofilei, n special a padurilor de conifere;
acidifierea solului prin dizolvarea sarurilor de calciu si magneziu, rezultnd carente n nutritia
vegetatiei;
dizolvarea stratului protector de ceara de pe frunze, ducnd la scaderea rezistentei
vegetatiei la atacul daunatorilor;
suprafertilizarea solului, plantele crescnd prematur;
acidifierea apei lacurilor, ducnd la scaderea faunei acvatice.

Emisiile de poluanti cu efecte acidifiante n anul 2004 n judetul Buzau au fost:

Poluantul Cantitatea kg / loc Media n UE 12 n anul 1990 , kg / loc


SOx 1,344 36
NOx 2,698 37
NH3 0,335
Acidifierea

Situatia emisiilor de gaze cu efect acidifiant


Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot si amoniac, provenite n special din arderea combustibililor
fosili, de la spalarea combustibililor solizi, din reactii chimice si din transport, sunt principalele surse de
acidifiere. Acesti poluanti, sunt transportati pe distante mari fata de sursa impurificatoare, unde n
contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusi acizi. Prin precipitatii acestia se depun
pe sol sau intra n compozitia apei.
Prin acidifiere suprafata pamntului sufera continuu o crestere a aciditatii (sau o scadere a pH-ului),
ducnd la degradarea solului, apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente.
Estimarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a facut pe baza instructiunilor de inventariere
prevazute de ultimul ghid CORINAIR.
a. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)
Dioxidul de sulf se datoreaza arderii combustibililor cu sulf, industriei neferoase si alimentare.
Este deosebit de toxic, determinnd efecte directe asupra florei si faunei (produce acidifierea
solului si degradarea constructiilor). Prezinta un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum etc.,
este foarte solubil n apa si contribuie n mare masura la producerea ploilor acide.

Valorile anuale de emisii de bioxid de sulf sunt:

Acidifiant (mii tone) 2001 2002 2003 2004


SO2 0,399 0,137 0,375 0,667
Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul agentilor
economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au aparut alte activitati si alti
agenti economici; ncepnd din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea
programului CORINVENT si folosind factorii de emisie transmisi mpreuna cu acesta n vederea
utilizarii lor.

Emisii brute de SO2 (mii tone)

Alaturi de arderile combustibililor fosili, o serie de industrii ca: industria metalurgica, n special cea
neferoasa, cocseriile, industria alimentara etc. polueaza atmosfera cu oxizi de sulf. Instalatiile
mici, ce folosesc combustibili fosili pentru ncalzire, contribuie foarte mult la poluarea atmosferei
oraselor. Emisiile mari de dioxid de sulf, n conditiile unei inversii termice, determina aparitia
fenomenului de "smog acid", care a fost raspunzator de mari accidente de poluare care au avut
loc n lume.
b. Emisii anuale de oxizi de azot (NOx)
Oxizii de azot provin n special din arderea combustibililor si din traficul auto. Sunt toxici, n special
NO2, care provoaca asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare, caderea frunzelor la copaci,
reducerea vizibilitatii pe sosele ca urmare a formarii smogului, formarea ploilor acide etc.

Valorile anuale de emisii de oxizi de azot sunt:

Acidifiant (mii tone) 2001 2002 2003 2004


NOx 0,304 0,143 0,495 1,3379
Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul agentilor
economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au aparut alte activitati si alti
agenti economici; ncepnd din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea
programului CORINVENT si folosind factorii de emisie transmisi mpreuna cu acesta n vederea
utilizarii lor.

. Emisii brute de NOx (mii tone)

Formarea oxizilor de azot este foarte greu de evitat, atta timp ct se folosesc carburanti
conventionali, stiut fiind faptul ca substanta de baza care contribuie la formarea acestora, este
azotul, (care se gaseste n cantitati mari n aerul atmosferic) iar temperaturile ridicate din timpul
arderii stimuleaza reactia de formare a oxidului, respectiv a dioxidului de azot.

c. Emisii anuale de amoniac (NH3)


Sursele de amoniac atmosferic sunt naturale si artificiale. Aportul surselor naturale n poluarea cu
amoniac este relativ mic, de aproximativ 15-20%.
Dintre sursele artificiale, cea mai importanta este agricultura, iar din cadrul acesteia, zootehnia de
tip intensiv.
Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, ntepator, care se percepe la o concentratie
de 20 ppm, fiind mai usor dect aerul si foarte solubil n apa. Are efect paralizant asupra
receptorilor olfactivi, motiv pentru care depistarea organoleptica este valabila numai pentru o
perioada scurta de la intrarea n contact cu el.

Valorile anuale de emisii de bioxid de sulf sunt:

Acidifiant (mii tone) 2001 2002 2003 2004


NH3 0,214 0,116 0,691 0,166
Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul agentilor
economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au aparut alte activitati si alti
agenti economici; ncepnd din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea
programului CORINVENT si folosind factorii de emisie transmisi mpreuna cu acesta n vederea
utilizarii lor.

Emisii brute de NH3 (mii tone)

Calitatea aerului ambient aciditate

Reteaua de monitorizare a aerului ambient


Monitorizarea calitatii aerului n judetul Buzau s-a concretizat prin determinari fizico chimice n doua
puncte n 2002 (sediul APM-LABORATOR, SC DUCTIL SA), iar din august 2003 trei puncte (SC
COMAT SA) si pna n prezent amplasate n municipiul Buzau a urmatorilor poluanti gazosi:
dioxid de sulf ( SO2)
dioxid de azot (NO2)
a. Concentratii de dioxid de sulf, mg/mc
Valorile medii anuale amoniac (NH3) pe puncte de
monitorizare sunt prezentate n tabelul de
mai jos:

Anul 2002 2003 2004


SEDIU A.P.M. 0,00085 0,00078 0,00122
S.C. DUCTIL S. A. 0,00092 0,00182 0,00229
S.C. COMAT - 0,00108 0,00068

Evolutia anuala de SO2 n cele trei puncte monitorizate

De mentionat este ca nu s-au semnalat depasiri ale concentratiei medii zilnice, iar valoarea medie
anuala a fost sub valoarea limita (0,06 mg/mc), conform STAS 12574 - 87"Aer din zonele
protejate".

b. Concentratii de dioxid de azot, mg/mc


Valorile medii anuale pe puncte de monitorizare sunt prezentate n tabelul de mai jos:

Anul 2002 2003 2004


SEDIU A.P.M. 0,0048 0,00643 0,01054
S.C. DUCTIL S. A. 0,02112 0,0209 0,02047
S.C. COMAT - 0,00594 0,00883

Evolutia anuala de NO2 n cele trei puncte monitorizate

Fata de concentratia maxima admisa, nu s-au semnalat depasiri ale valorilor medii zilnice n nici
unul din punctele monitorizate, conform STAS 12574 - 87 "Aer din zonele protejate". Cele mai
mari valori s-au nregistrat n punctul SC DUCTIL SA. Concentratiile medii anuale s-au situat sub
valoarea limita anuala de 0,04 mg/mc.

c. Concentratii de amoniac, mg/mc


Valorile medii anuale pe puncte de monitorizare sunt prezentate n tabelul de mai jos:

Anul 2002 2003 2004


SEDIU A.P.M. 0,00766 0,00377 0,02264
S.C. DUCTIL S. A. 0,0083 0,00865 0,01915
S.C. COMAT - 0,00504 0,00329

Evolutia anuala de NH3 n cele trei puncte monitorizate

Pentru indicatorul amoniac nu s-au nregistrat depasiri ale concentratiei medii zilnice conform
STAS 12574 - "Aer din zonele protejate" n nici unul din punctele monitorizate.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Referat
ECONOMIA MEDIULUI
ACIDIFIEREA
Studenta:

Grupa FB 11
An III

2007