REFERAT

TEMA: CETATILE SI SANCTUARELE GETO-DACICE

AUTOR:STRELCIUC EUGENIA
PROFESOR DE ISTORIE:SCUTARUSILVIA

-CHISINAU-2017-
 CUPRINS:

INTRODUCERE3

CAPITOLUL I GETO-DACII IN EPOCA ANTICA

1.1 NOTIUNI GENERALE DESPRE CIVILIZATIA GETO-DACICA..5
1.2 ARTA GETO-DACICA...7

CAPITOLUL II FORTARETELE SI SANCTUARELE

GETO-DACICE DIN SARMIZEGETUSA
2.1 CALENDARUL GETO-DACIC ...10
2.2 MICUL SANCTUAR CIRCULAR12
2.3 MARELE SANCTUAR CIRCULAR....14
2.4 SANCTUAR DREPTUNGHIULAR.16
2.5 CETATEA PIATRA ROSIE.....17
2.6 CETATEA COSTESTI-BLIDARU.......18
2.7 CETATEA CAPALNA.....19

CAPITOLUL III ARHITECTURA SI TEHNICILE DE

CONSTRUCTIE A CETATILOR
3.1 MURUS DACICUS...21
3.2 FUNCTIA SOCILA A CETATII ..........23
3.3 ORGANIZAREA SPATIULUI INCETATI......24

CONCLUZII.26
ANEXE.28
BIBLIOGRAFIE...31
 INTRODUCERE

Actualitatea si importanta temei.Fortificatiile si sanctuarele geto-dacice au jucat un

rol important in aspect architectural care a asigurat progresul omenirii in vederea apritiei
diverselor ramuri ale arhitecturii. Arta arhitecturii este o component mai speciala a artelor in
general, care are un character mai deosebit. Promovarea unor noi idei in prevederea formarii
unor noi cetati a avut o influenta vadita in rindurile societatii, care au contribuit la dezvoltarea
lumii in unele aspecte. Cetatile au devenit un simbol al omului, acestea au marcat o istorie
intreaga prin arta deosebita de constructie, prin amenajarea atat interioara cat si exterioara si prin
aspectul deosebit de ingenios si atragator. Tema in cauza este actuala, deoarece anume aceste
fortificatii au pus bazele arhitecturii moderne si acest fapt denota necesitatea studierii unor
aspecte ale constructiei lor. Consider ca exemplele expuse in lucrarea data vin sa relateze despre
aparitia arhitecturii in antichitatea sis a demonstrez ca arhitectura din trecut a atins un nivel
superiorin dezvoltarea sa.

Scopul lucrariiconsta in relevarea contributiei acelor fortificatii si santuareai Daciei

Antice in vederea aparitiei diverselor ramuri si evidentirea cetatilor antice in dezvoltarea
domeniului architectural.

Obiectivele cercetarii:

1. Cercetarea unor aspecte ale arhitecturii geto-dacice.

2. Relevarea contributiei fortificatiilor in dezvoltarea
arhitecturii.

Ipoteza: Proiectarea, zidirea, amenajarea constructiilor si cunostintele asumate in acest

domeniu, reprezinta factorii primordiali in configuratia procesului de formare a viitorului
architect. Istoria si teoria arhitecturii, ca instrumente ale cunoasterii stiintifice, sunt componente
de baza ale stiintei arhitecturii. Intelepciunea unui architect poate aduce adevarate schimbari in
societate.

Metodologia cercetarii.In elaborarea lucrarii am folosit metoda istorico-cronologica,

evenimentele fiind cercetate prin prisma corelatiei dintre ele si succesiunea lor in timp, in baza
principiului sistematic de organizare a informatiei, am prezentat evenimentele intr-o logica, cu

3
diversele lor componente.

Originalitatea cercetarii consta in indentificarea generalizarea unor aspecte distinse ale

vietii si activitatii geto-dacilor din Dacia Antica. In cadrul cercetarii au fost descrise nu numai
trasaturi ale arhitecturii antice din antichitate, dar si diverse aspecte ce tin de cetatile si
sanctuarele celebre din Dacia.

Rezulatatele cercetariine-au permis sa deducem unele aspecte despre apariatia diverselor

ramuri ale arhitecturii, baza carora a fost pusa de civilizatiile din antichitate. De asemenea, am
ajuns la concluzia ca acele descoperiri si idei promovate de acestia au asigurat progresul omenirii
in domeniul architectural.

Aplicabilitatea cercetarii.Materialul in cauza poate fi utilizat, ca informatie suplimentara la

orele de istorie in cadrul temelor axate pe arhitectura in antichitate. De asemenea, cercetarea este
utila si in cadrul unor cursuri optionale la arhitectura, pentru diverse conferinte. Investigatia data
are insemnatate mare si valoarea acesteia creste in present si in contextual unor investigatii mai
intense cu referinta la arhitecura din spatiul geto-dacic in perioada antica.

Volumul si strucura investigatiei.Cercetarea stiintifica are la baza 20 pagini, Bibliografia- 1

pagina, Anexe- 3 pagini.

Cuvinte cheie: arhitectura geto-dacica, cetatea Piatra Rosie, cetatea Capalna, cetatea
Costesti-Blidaru, sanctuarul geto-dacic, murus dacicus

5
 NOTIUNI GENERALE DESPRE CIVILIZATIA GETO-DACICA

Pe teritoriul Romaniei au fost descoperite vestigii de o rara frumusete ale culturii neolitice in
acest spatiu a inflorit civilizatia geto-dacilor un neam apartinand marii familii a tracilor.Geto-
dacii s-au afirmat in fata celorlalte popoare in conditii de mare necesitate istorica ( in anul 335
i.e.n. ei au luptat impotriva celebrului Alexandru cel Mare,iar in jurul anului 290 i.e.n ei au luat
ca ostatic pe succesorul acestuia, regele Lisimac).

Geto-dacii sint considerati stramosi ai romanilor. Etno-lingvistic,geto-dacii erau indo-

europeni,din grupul satem,constituid ramura nordica a numeroaselor populatii tracice. Arhiologii
admit ca in epoca bronzului (circa 200-1200/1100 i.d.Hr. ) 1 ,tracii se desprind din populatiile
indo-europene.In ceea ce priveste detasarea geto-dacilor din blocul tracic,specialistii considera ca
din sec al VIII-lea i.d.Hr., ar putea fi vorba de geto-daci,a carei raspundere acopera aproape toata
ariea raspindirii lor.In cele din urma in prima jumatate a mileniului I i.d.Hr., s-a desfasurat
procesul de individualizare etnico-culturala a geto-dacilor,pentru ca apoi,preluand si dind
civilizatiilor neamurilor invecinate,sa atinga, in secolele I i.d.Hr. apogeul dezvoltarii lor.

Domniile elene au exercitat o influenta benefica asupra culturii si civilizatiei geto-dacilor, care au
incorporat favorabil aceeasi influenta.

Prin faptul ca a izbutit sa-i inspaimante pe geto-daci expansiunea Imperiului Roman in

Peninsula Balcanica a contribuit la intarirea unitatii lor. La mijlocul secolului I ,regele get
Burebista reuseste sa formeze un stat foarte influent, unind triburile geto-dacice dintr-un spatiu
imens, care se prelungea de la Slovacia pana la Balcani.Infruntarile dintre armatele lui Burebista
si cele a lui Cezar urmau sa se petreaca in anul 44 i.e.n. . In anul 44 2 imparatul Cezar este
asasinat si infruntarile nu au avut loc.

1 Conform informatiilor din cartea Getica de I.Parvan,Editura Meridiane,1982

2 Conform informatiilor din cartea Civiliazatia geto-dacilor Liviu Maruta

7
 Imperiul Roman, in expansiunea sa, a ajuns mai aproape pe Dunare, geto-dacii fiind impusi
prin urmare sa mentina legaturi cu acesta, fie cordiale, fie ostile, sa asimileze elemente ale
civilizatiei romane si de tehnica militara.

Din punct de vedere militar si politic, tribul geto-dacic a rezistat romanilor timp de un secol,
pana la incoronarea imparatului roman Traian.

In anul 106 e.n., dupa lungi razboaie intre romani si daci,Traian infrange Imperiul dacilor.
Decebal ca sa evite rusinoasa captivitate,se sinucide. Treptat romanii au trecut sub stapanirea si
controlul lor intreaga Dacie, ea fiind atestata, la 11 august 106 3, ca provincie romana.Pentru a
sarbatori infrangerea dacilor, Traian cu armata sa construeste Columna lui Traian si Tropaeum
Tranjani de la Adamclisi.

Includerea Daciei in Imperiul Roman a avut si consecinte favorabile: Dacia atinge un inalt
grad de dezvoltare materiala si spirituala, avand loc un important proces de romanizare.

3 Conform informatiilor din cartea I.Horatiua- Origini Editura

Albatros,Bucuresti,1977.

9
 ARHITECTURA GETO-DACICA

Arhitectura geto-dacilor este inpartita in doua aspecte importante. Primul aspect tine de
precizarea originii anumitor elemente exprimate in arta geto-dacilor, aspect care a fost determinat
de faptul ca Dacia a fost o regiune in care s-au intretaiat curente culturale si de civilizatie dintre
cele mai diverse. Al doilea aspect tine de saracie, cu minuscule abateri, a vestigiilor si
insemnarilor referitoare la arta geto-dacilor. In prezent nu se cunoaste nimic despre literatura
religioasa, poezie si dansurile lor populare, despre legendele istorice si muzica geto-dacilor pe
care ca orice popor imposibil sa nu le fi avut.

4
a) Arhitectura geto-dacilor ca domeniu de arta a civilizatiei, are o gama larga de date datorita
arhiologiei. Fotificatiile sunt cele mai mari arte dintre constructiile geto-dacilor, omogene doar in
conceptia de amplasare pe teren, nu in privinta caracterului si a elementelor constructive. Din
acest puct de vedere s-au preferat inaltimile de tip mamelon cu ponte repezi,legate de celelate
forme de relief prin eiinguste, usor de barat.

Din punct de vedere al omului de raportare la teren,fortificatiile circulare materizeaza doua

procedee diferite: unul tradional, in care elementele de fortificare se adaptau configuratiei
naturala a terenului fara insa sa le excluda cu totul, lucrarile de corectare a terenului (Costesti-
Cetatuie, Sarmizegetusa), altul preluat din lumea elenistica tarzie, in care amplasarea elementelor
de fortificare a presupus ample lucrari de amenajare a terenului soldate cu aducerea la trasee
rectilinii a curbelornaturale ale mamelonului.

Elementele de fortificare ale cetatilor se impart in doua categorii: traditionala

(valuri,palisadele simple, zidurile de pamint si lemn sau de piatra si lemn si zidul din piatra
sumar fasonata si legata cu un liont din pamint amestecat cu apa) cat si dintre cele noi aparute,
din lumea greco-romina (zidul de piatra fasonata ).

4 Conform informatiilor din http://www.enciclopedia-dacica.ro/?

option=com_content&view=article&id=775&Itemid=454

11
 b) In epoca clasica,sculptura in piatra este redata de elemente putin numeroase si extreme de
simple, aceasta ne generaza sa apreciem ca geto-dacii nu au dezvoltat o arta sculpturala in
piatra,ci mai degraba, una minora, cu rol decorativ.

c) Domeniul cel mai apreciat este arta metalului ,in special a argintului. Cunoastem faptul
ca geto-dacii au avut o gama intrega de obiecte,de podoabe ( fibula, bratari simple sau
plurispiralice, aplici, lanturi ornamentale, majoritatea frumos ornamentate cu elemente
geometrice sau geometrizante ) , de arfeverie si feronerie.

d)Repertoriul ornamental al ceramicii geto-dacice este foarte amplu. La ceramica lucrata

manual s-au folosit ornamentele incizate ( linii valurite, in forma de creanga de brad, simple
crescaturi oblice etc. ), dar si cele in relief ( butoni discoidali, proeminente ionice, emisferice,
orale, uneori impodobite ele insele, sau briurile orizontale, sub buza vasului, si vertical, de la
gura spre fundul vasului ).

O clasa aparte o constituie ornamentica ceramicii pictate. Un tip de asemenea ornamentare

consta din benzi orizontale de culoare si linii verticale, drepte s-au in zig zag, pictate pe suprafata
vaselor. Cele mai neobisnuite tip autentic, care nu-si gaseste analogii contemporane, consta in
aplicarea, pe fondul galbui sau negrual angabei vasului, a unor semne geometrice, vegetale sau
animale de culoare alba sau brun-roscata.

5
Casele dacilor de la munte spre deosebire de cele de la campie au avantajul prezentei pietrei.
La aceste altitudini casele au fundatia din blocuri de piatra mai mult sau mai putin ingrijit lucrate
in functie de averea proprietarului. In acest fel lemnul nu putrezea in contact cu pamantul. S-au
descoperit case din barne de lemn imbinate prin sistemul de scobituri in forma de coada de
randunica, case la care nu se foloseau nici un cui. Aceste case aveau o forma poligonala cu 6-8
laturi. Restul construite in sistemul clasic erau majoritatea dreptunghiulare sau
rotunde.Majoritatea erau construite din barne de lemn asezate orizontal. La colturi cate un stalp
vertical cu rol de susutinere a celor orizontale. Se aplica pe pereti o lipitura relativ subtire din lut
frumos netezit si uneori colorat. Casele mai sarace aveau intre stalpii de colt o impletitura de
nuiele lipita cu lut din belsug peste care se aplica tencuiala eventual colorata. Cele mai

5 Conform informatiilor din http://www.enciclopedia-dacica.ro/?

option=com_content&view=article&id=775&Itemid=454

13
impozante locuinte, descoperite in numar mare sunt cele de tipul turnurilor locuinta.Acestea
aveau pe nelipsita fundatie de piatra, parterul alcatuit dintr-un zid de blocuri de piatra de acelasi
fel ca si cele din zid. Peste acest zid de piatra era inaltat un zid din caramizi de lut superficial
arse. La turnurile locuinta de la Costesti atat zidul de piatra cat si cel din caramizi aveau latimea
de 3m. Etajul era construit din barne de lemn asezate orizontal. La acest nivel se putea ajunge
atat printr-o scara exterioara asezata pe lespezi de piatra cat si printr-una interioara. Tocmai acest
etaj reprezenta spatiul de locuit, parterul fiind folosit ca depozit.In nivelul inferior accesul se
facea printr-o poarta (la Costesti larga de 1,8m). Multe case aveau pridvor cu acoperis sustinut de
stalpi de lemn sau mai simplu sub o streasina mai lata, inconjurand cladirea. Cel mai adesea un
prag de piatra (sau uneori de lemn) marca locul in care era amplasata usa de lemn. La casele de
nobililor aceasta usa era masiva si batuta cu tinte de fier cu floarea mare sau uneori frumos
ornamentata. Casele aveau in mod obisnuit una sau doua incaperi (la cele cu etaj numarul se
dubla).Podeaua la toate casele era din pamant baut uneori fatuit cu grija. Acoperisul era in doua
ape la casele dreptunghiulare si conice la casele poligonale si rotunde, majoritatea facute din
sindrila dar un mare numar avea acoperis din tigle.

Cetatile din regiunea muntoasa au cele mai diverse forme dictate de relief fiind protejate in mare
masura de prapastii abrupte. Intarirea cu ziduri maiestuoase le facea practic invulnerabile. La
construirea unei cetati se incepea cu alegera unui varf care oferea cele mai multe avantaje tactice.
Se continua prin sapareea teraselor in munte pentru zona locuita, dacii stapanind numeroase
tehnici de a disloca stanca, cum ar fi cea stabilita la Piscl Crasani: se inmuia piatra cu otet, i se
dadea foc pentru a indeparta majoritate materialului apoi sefinisa cu tarnacopul si dalta.
Urmatoarea etapa era construxtia zidului. Sub acest aspect, dacii au gasit o solutie ingenioasa. Se
inaltau doua randuri de ziduri la distanta de 3m 6 intre care se punea pamant cu pietris. Pentru a
rezista presiunii exercitate de umplutura un anumit numar din blocurile de piatra aveau practicate
pe fetele interioare cavitati in forma de coada de radunica in care se introduceau barne de lemn
care sustineau cele doua paramente paralele.

6 Conform informatiilor din cartea Arhitectura dacilor civila si militara- Ioan

Glodariu.

15
In timp barnele putrezeau dar pamantul era deja tasar si zidul isi pastra forma.Apa era un factor
care putea duce la surpare zidurilor, pentru scurgerea acesteia mesterii daci practicau in unele
blocuri din zid canale care conduceau apa din interiorul zidului in afara. Uneori se construia un
al doilea rand de ziduri din piatra de stanca sumar potrivita si legata cu morta

17
 CALENDARU GETO-DACIC

La Sarmisegetuza, n munii ureanu, la Grditea Muncelului, lng Ortie, este un sit

arheologic, care dup numele Sarmis-Se-Getuza nseamn Sarmis (Hermes) Nemuritorul
Geilor. Sarmis sau Hermes fiul Herei i al lui Zeus, nepotul Titanului Troian (Atlas), rege i
bazileu peste cele dou Sarmaii, adic fostele regate ale lui Uran n nord (viitoarea Atlantid) i
Zeus-Ra n sud, Mare preot al Soarelui n sud i ca orice mare preot al sudului purta numele de
Apolo, numit i Io-An, Ianus cel cu dou fee (dou regate), Armis sau Hermes Mercurius
Trismegistul (de trei ori mare, rege, profet i nelept).
Acest complex (sit) dup numele celui care l-a construit, Titanul Sarmis are o vechime de
10.0007 de ani i este amplasat pe teritoriul i n regatul Titanilor, la Sarmisegetuza.

Geto-dacii s-au remarcat si in ceea ce tine de studiile astronomice. Calendarul folosit de

triburile geto-dacice include 365,242197 de zile, in timp ce anul astronomic hotarit in epoca
moderna a fost calculate la 365,242198 de zile.8

Altminteri ,calendarul dacic a fost mai exact decit al mayasilor sic el iulian, folosit de romini.
Greseala calendarului dacic era de 1,78 zile la 34 de ani, si anume 1h 15 3 pe an, in vreme ce
calendar romin poseda un esec de 6h 48 si 46 pe an.9

Stiinta despre astronomie ale dacilor intreceau timpul. Iordanes ne vorbeste ca dacii cunosteau
raportul dintre diametrul soarelui si al pamintului, posedau in detaliu miscarea stelelor pe bolta
cereasca, deplasarea planetelor din sistemul solar gravitatea lunii in jurul pamintului si
consecintele satelitului asupra planetei noastre. Scriitorul got ne expune ca dacii posedau si
cunostinte de astrologie.

7 Conform informatiilor di cartea getica de I.Parvan,Editura Meridiane,1982

8 Conform informatiilor di cartea getica de I.Parvan,Editura Meridiane,1982

9 http://www.colibadacilor.ro/site/index.php/istorie/calendarul-dacilor

19
 Deplasrea timpului se pare ca a existat un fenomen pe care dacii l-au cercetat vreme
indelungata, iar stiintele de astronomie le-au dat voie sa realizeze unul dintre cele mai concrete
calendare vreodata. Acest lucru necesita privit ca pe o teorie care isi zaboveste argumentele care

sa o supuna defenitiv. Conceptia conform careaia sanctuarele circulare de la Sarmizegetusa erau

utilizate drept calendare a fost realizat de celebri istorici romini, cum ar fi St.Bobancu, E.Poenaru
si C.Somoile, fiind de impresia ca unele constructii de la Sarmizegetusa, ar fi detinut functia unor
calendare, care i-ar fi sprijinit pe dacii in determinarea cu exactitate a anumitor momente si faze
ale Pamintului in raport cu Luna sau Soarele.

Dacii nu erau venetici ca de calculele effectuate de egipteni si de latini in ceea ce priveste

armonizarea calendarului cu anul tropic. Anul egiptean, de 365 de zile, fiind mai scurt decit anul
tropic, ajungea sa parcurga, dupa 1501 ani, toate zilele unui tropic, avansind cu un an fata de
succesiunile anilor tropici.10

Latinii obsearva si acest lucru, astfel Iulius Caesar, in anul 46 I.Hr., introduce un nou
calendar alcatuit de astronomul Sosigene din Alexandria. Acest calendar iulian a fost valabil, in
Romania pina in 1924. In timpul Papei Grigore al XVI, de catre astronomul Iulian Livius, cu un
nou calendar numit calendar Gregorian.11

Asadar, dacii au incercat si ei, intr-un mod propriu, sa gaseasca o modalitate simpla si
practica in acesta incercare de a armoniza calendarul cu anul tropic, pentru acesta formand
marele, micul si dreptunghiularul sanctuar circular.

10 Conform informatiilor di cartea getica de I.Parvan,Editura Meridiane,1982

11 http://www.colibadacilor.ro/site/index.php/istorie/calendarul-dacilor

21
 MICUL SANCTUAR CIRCULAR

Mai inainte de se arata amanuntit legatura dintre structura numerica a micului sanctuar circular
si ipoteza autorilor asupra modalitatii masurarii timpului, se obliga o mica trecere in revista
cercetatorilor ce au detinut acelasi obiect.

Unele investigatii unesc micul sanctuar circular de un calendar lunar. Se banuieste ca

fiecare din cele 13 grupe de stilpi reda o luna, echivalenta indiferenta in raport cu component
inegala a grupelor ( de 8,7 si 6stilpi ) : pentru determinarea valorii in zile a unui stilp, valabila
pentru toate cele 13 grupari, s-au presupus doua ipoteze de calcul12 :

a) o luna lunara = 28 zile, echivalenta inspirata de epoca Vedelor indiene, dar care
contrevine duratelor astronomice de 29,5 zile pentru luna sinodica si de 27,33 zile
pentru luna siderala.
b) O luna de 28 zile = o grupare de 8 stilpi.

Aceste doua ipoteze de calcul conduc la valoarea de3,5 zile atribuita unui stilp, valoare
aplicata si la grupele de 6 si 7 stalpi.

11 luni de 28 zile fiecare = 308 ZILE,

1 luna de 24,5 zile (7x3,5) = 24,5 ZILE,

1 luna de 21 zile (6x3,5) = 21 ZILE.

Total 353,5 zile.

1 stalp = 1 zi ( zi + NOAPTE )

12 Conform informatiilor di cartea getica de I.Parvan,Editura Meridiane,1982

23
 1 lespede = 1 insemn de separare

O rotatie completa = 101 zile

Micul sanctuar circular marcheaza, prin lespezile sale trecerea a 13 ani.Anii numarati pe micul
sanctuar circular au durate diferite in zile, fiind de 364, 365 si 367 zile.Fiecare an incepe cu
prima zi-stalp a unei grupari-saptamana, si se incheie cu ultima zi-stalp a unei grupari saptamani.
Valoarea fluentanta in zile a anilor dacici este data de gruparile de 6 si 7 zile. Succesiunea anilor
fluentati in interiorul unui ciclu , este data de pozitia relativa a gruparilor-saptamina de 6 si 7
stilpi-zile si de punctul de inceput considerat, pe circumferinta micului sanctuar circular. Fiecare
an dacic are 47 de saptamani.13

13 Conform informatiilor di cartea getica de I.Parvan,Editura Meridiane,1982

25
 MARELE SANCTUAR GETO-DACIC

Sarmisegetuza nu a fost capitala regatului Titanilor, Giganilor, Atlanilor sau Geilor, ci a fost
locul unde erau depozitate cunotinele lor din vremea aceea, iar ntr-un complex, din cele
existente acolo i care nc nu sunt cunoscute, complexul numit Marele sanctuar rotund, se poate
calcula timpul, iar calculul timpului ce rezult de acolo, este cel mai precis calcul al timpului
care a fost cunoscut n lume .

Marele sanctuar rotund este alctuit din trei cercuri concentrice, o mandal, loc sacru i
de tain. Cercul interior este compus din dou grupuri, de 13 i 21 stlpi 14. Cifra 13 este a
pmntului i reprezint finitul, adic tot ce este pe pmnt, se nate, triete i moare. Cifra 21
este a cosmosului sau cum spuneau ei, a cerului. i n cosmos, se nate, se triete i se moare,
toate corpurile cereti sau sistemele solare au un ciclu de existen al lor, dar acolo ciclurile se
repet, iar repetarea lor creeaz venicia sau nemurirea dup spusele lor. Totodat, cifrele 13 i
21 sunt cele dou focare ale elipsei, form geometric ce reprezint drumul parcurs de Pmnt n
jurul Soarelui.
Al doilea cerc, cercul mijlociu, este format din patru grupuri de 18, 20, 22 i 23 15 de
stlpi i reprezint distana parcurs de pmnt n jurul soarelui n timp egal, timpul
anotimpurilor, dar distane inegale.
Cercul exterior este format din 30 grupuri de cte ase piese i ofer cheia calculului
timpului din vremea aceea i de astzi. De regul, Geii calculau timpul pe perioade de 25 de ani,
i verificau timpul la fiecare 50 de ani, deoarece tiau c fix la 50 16 de ani apare un companion al

14 Conform informatiilor di cartea getica de I.Parvan,Editura Meridiane,1982

15 Conform informatiilor di cartea getica de I.Parvan,Editura Meridiane,1982

16 Conform informatiilor din cartea De la Atlantida la calendarul geto-dacic,Costel

Popescu,2007

27
stelei Sirius, companion ce ddea msura timpului. De calculul timpului se ocupau preoii,
deoarece trebuiau s tie exact cnd trebuie s in srbtorile religioase. Un al doilea calcul al
timpului era prin folosirea numrului , calcul pe termen lung, pe milioane i milioane de ani,
att pentru timpul trecut ct i pentru viitor.
Tehnica de calcul
Anul tropic solar are 365,242199 zile solare mijlocii. O zi are 1440 minute.
Anul la gei avea 364 zile mprite n 52 sptmni. n realitate anul avea 13 luni de patru
sptmni i 365 zile deoarece ultima sptmn avea opt zile, iar la patru sau cinci ani odat
avea nou zile i se numea Anul cel mare. Anotimpul avea de asemeni 13 sptmni. Cercul din
mijloc al Marelui sanctuar rotund este compusdin cifrele 13 i 21 ceea ce reprezint i cerul
(21) i pmntul (13). Calculul timpului se face numai dup reprezentarea grafic din cercul
exterior.17

a) Cercul interior avea 19 stlpi;

b) Cercul median alctuit din 36 stlpi;
c) Cercul exterior alctuit din 30 de grupe de 6+1.
A) Prin numrul de elemente din cercul interior se putea calcula anul tropic solar cu ajutorul
anului lunar. Este cunoscut astzi ca Ciclul Meton, cnd la 19 ani lunari, 12 ani de 12 luni i 7
ani de 13 luni sinodice sunt 19 ani tropici solari, astfel: anul lunar de 12 luni sinodice este de
354,3670 zile.
12 x 12 = 144 7 x 13 = 91 91 + 144 = 235 luni sinodice de 29,53 zile
235 x 29,35 = 6939,55 zile sau 235 x 29,35058=6939,6863 zile
19 x 365,242199 = 6939,60178 zile

B) Prin numrul de elemente din cercul median se calculeaz anul tropic solar cu ajutorul anului
draconitic, Anul draconitic este intervalul de timp dintre dou treceri consecutive ale centrului
soarelui prin acelai nod (ascendent sau descendent) al orbitei lunare. Anul draconitic este de
346,620031 zile. La 95 ani tropici solari sunt 100 ani draconitici, astfel:

346,620031 x 100 = 34662,0031 zile

365,242199 x 95 = 34698,0089 zile

17 Conform informatiilor di cartea getica de I.Parvan,Editura Meridiane,1982

29
 34698,0089 - 34662,0031 = 36,0058 zile18
Deci la 100 de ani draconitici se adunau 36 zile i rezultau 95 ani tropici solari sau calculul se
putea inversa adic din 95 ani tropici solari (ani calendaristici) se scdeau 36 zile, sau se numr
stlpii din cercul median.

SANCTUAR DREPTUNGHILAR

In apropierea zonei unde sunt situate sanctuarele cerculare exista patru sanctuare
dreptunghiulare care sunt amplasate astfel:

- La nivelul inferior , un sanctuar de 4x13 tamburi , avand inclusi intre ei , intr-o

pozitie longitudinala si centrala , simetric in raport cu centrul sanctuarului ;
- La nivelul mediu ( pe care se afla si sanctuarele circulare si soarele de andezit ) ,
doua sanctuare , unul de 3x5 si altul de 3x6 ;
- La nivelul superior , un sanctuar de 4x10 tamburi. Calendarul sanctuareste alcatuit
din 13 tamburi asezati la 4 alinioniete. 4x13=52 tamburi in echivalenta = 1 an dacic ,
parcurgerea dubla a acestui sanctuar echivaleaza trecerea a 104 ani dacici.19

In mod obisnuit pe acest sanctuar se remarca trecerea fiecarui an dintr-un ciclu de 13

ani. Sanctuarul de 4 x 13 tamburi este purtatorul unei perioade de timp tipice dacilor , perioade
de 52 ani. Aceast interval fiind de fapt o jumatate de secol dacic de 104 ani.1 tambur de pe
sanctuarul 4 x 10=1 ciclu de 13 ani.4 x 10 x 13=52 ani.

a) cei 52 tamburi au aceeasi dimensiuni ;

18 Conform informatiilor din cartea De la Atlantida la calendarul geto-dacic,Costel

Popescu,2007

19 Conform informatiilor din cartea De la Atlantida la calendarul geto-dacic,Costel

Popescu,2007

31
 b) cei 7 tamburi nu au alte dimensiuni , deci indubitabil nu fac parte din randurile de 13.

1 tambur din cei 7 = 1 ciclu de 13 ani. La trecerea unui ciclu de 13 ani se marcheaza un
tambur din cei 7. Dupa marcarea tuturor celor 7 tamburi inseamna ca au trecut 7 x 13=91 ani.20

CETATEA PIATRA ROSIE

Cetatea Piatra Rosie a fost constituita in sec I in Chr. A functionat pana in secolul I Post.Chr.
Fortificatia este amplasata la o atitudine de 832 de metri 21, fiind incurajata de prapastii , avand
accesul doar din partea estica . Cetatea avea un scop bine determinat el fiind de a bloca accesul
spre Sarmizegetusa Regia dinspre Valea Streiului. Piatra Rosie a fost prevazuta cu 2 incinte
fortificate. Prima incinta fortificata are un plan patrulater , cu turnuri interioare la colturi si cu
inca un turn pe mijlocul laturii estice, care avea rolul de poarta de intrare. Prin apropiere era
amplasat un drum lung pavat cu lespezi de piatra.

Piatra de talie ( Murus Dacicus ) a fost cel mai important material in constructia zidurilor
ea fiind si o inspiratie elenistica. Trei turnuri de paza strajuiesc drumul construit din piatra. In
interiorul incintei au fost gasite vestigii din lemn, tencuit cu lut pe nuiele, compusa din doua
incaperi, o cisterna sapata in stinca, pentru captarea apei si un sanctuar. Incinta a fost inceputa pe
timpul regelui Burebista ( 80-44 a.Hr. ) si terminate de urmasii acestuia. A doua incinta a fost
construita la sfirsitul secolului I post.Hr., coasta de est a cetatii. Ulterior acesta a fost atasata
primei incinte, avand ziduri cu o grosime de 1,5-2 metri. 22 Aceasta incinta este compusa din
multe terase amenajate pentru trai, drumul pavat cu piatra si cele trei turnuri. Ca si in majoritatea
cetatilor dacice , in aceasta cetate au fost descoperite urmele unor sanctuare.
20 Conform informatiilor di cartea getica de I.Parvan,Editura Meridiane,1982

21 http://www.cluj.travel/piatra-rosie-cetatea-ascunsa-a-dacilor/

22 http://www.piatra-rosie.ro

33
 In anul 1949 Constantin Doicoviciu a efectuat sapaturi arhiologice prin intermediul carora
s-au gasit citeva semne ale geto-dacilor. In preajma cetatii au fost gasite artefacte precum o sabie
dion fier ( de origine celtica ) , invelisul unui scut de parade, din fier forjat, cu reliefuri
reprezentand un bour in medallion, un candelabru din bronz cu trei brate, un bust din bronz
reprezinta pe zeita bendis. Cetatea a fost distrusa in timpul razboiului daco-roman , in anul 106
d.Ch.In anul 1989, Cetatea Piatra Rosie a fost inclusa in Patrimoniul Mondial UNESCO. In anul
2013 Cetatea a fost trecuta in administrarea Consiliul Judetian Hunedoara , care a luat manastiri
pentru curatarea, paza si valorificarea turistica a acestei fortificatii.

CETATEA COSTESTI-BLIDARU

Cetatea Costesti-Blidaru este amplasata la SV de comuna Orastioara la altitudine de 705m , in

muntii Orastiei si face parte din patrimoniul mondial UNESCO din Rominia. Cetatea a fost
construita cu un scop si acela fiind impotriva cuceririi romane. Fortareata a fost construita in
23
secolul I i.Hr. , se gaseste linga satul Costesti , comuna Orastioara de sus din judetul
Hunedoara.

Cetatea a fost ridicata dupa domnia lui Burebista si reprezinta o capodopera a arhitecturii
militare dacice. Utilizarea mesterilor , poate si a arhitecturii greci , in ridicarea fortificatiei a
contribuit la introducerea unor inovatii constructive. Fortareata este formata din doua parti
,ambele fiind inconjurate de ziduri de piatra fasonata. Prima parte din cetate are forma unui
trapez neregulat, la colturi fiind prevazuta cu un turn. In fortareata este un turn-locuinta din
piatra si lemn. A doua parte din fortificatie este construita mai tarziu, cronologic se atesta ca fiind
construita in interiorul dintre cele razboaie daco-romane , reprezentand o extindere a celei dintii.
Partea a doua este de forma unui poligon neregulat. Partea de N24 a celei de a doua cetati este
dublata de un alt zid din pietre obisnuite , nefasonate , intre cele doua constructii formandu-se un

23 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_dacic_Costeti-Blidaru

24 http://www.replicahd.ro/?p=10359

35
fel de incapere , parterul fiind folosit drept depozit iar partea superioara ca platforma de lupta. In
acest zid sunt amplasate si doua turnuri. In turnurile din acest zid sint descoperite mai multe vase
mari de provizii.

Aprovizionarea cu apa a cetatii este asigurata de o cisterna patrulatera. Cisterna este construita in
stilul Greco-roman fiind situate in nord-vest a acestei inaltimi , acestea fiind situate pe laturile de
nord si vest. In Pietroasa lui Solon se afla un sanctuar patrulater cu elemente de baze de coloane
de piatra.In partea de N-NV a intregului complex se afla o cisterna pentru apa, constand dintr-o
camera patrulatera, subterana la 5 m sub nivelul antic avand dimensiunile de 6,20 x 8 m.25

Zidurile au fost tencuite ca un mortor special ele fiind duble sau intreite. Cetatea a jucat
un rol important fiind un obstacol impotriva atacurilor dinspre N.

CETATEA CAPALNA

Cetatea Capalna este situata in satul Capalna a comunei Sasciori din jutetul Alba. Ansamblu
acesta isi are originea in satul Capilna de Jos , parte componenta a comunei Jidvei , de pe
Tirnova Mica.

Cetatea a fost construita cu scopul de aparare , facand parte din sistemul alcatuit de dacii lui
Burebista , preluata si construita de Decebal. Cetatea a fost construita in a doua jumatate a
secolului I i.Chr. si are o altitudine de 610 m. 26 Cetatea face parte din patrimonial mondial
UNESCO alaturi de alte celebre cetati cum ar fi Blidaru si Costesti din Muntii Orastiei.Cetatea
se inalta in stanga Sebesului. Ceatea este marginita de doua piroaie Valea Gargaliului si Piriul
Rapii. Saua a fost stavilita de daci ( in ordinea enumerarii ) cu an (larg la gur de 5 i adnc de
1 m), val semilunar (lat la baz de 11 i nalt de 1 m) cu an interior (larg la gur de 3,50 i
adnc de 0,50 m), val semilunar (lat la baz de 6 i nalt de 1,50 m) cu an interior (larg la gur
25 http://www.i-tour.ro/cetatile-dacice-din-muntii-orastiei-costesti-blidaru/

26 http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/foto-video-cetatea-dacica-capalna-restaurata-
printr-un-proiect-5-milioane-euro-1_53294ad60d133766a8084e14/index.html

37
de 2,50 i adnc de numai 0,40 m) i o palisada 27. Portiunea superioara o mamelonului ,
organizata in taluze , este pazita de un turn locuinta de la care porneste zidul de incinta. Turnul-
locuinta este amplasat in fata seii , pe o platform taiata in stinci , este patrat ( cu latura de 9,50 m
si grosimea a zidului de 1,73 m) i are intrarea pe latura de S-E (larg de 1,26 m). Incepand cu
1.70 m in sus zidul construit in stilul Murus Dacicus , este format din caramida slab arsa
aproximativ 3 m , dupa care urmeaza acoperisul din sindrila. Zidul de incinta disproportionat ca
grosime ( de la 1,50 la 2,50 m ) se mentine pe cea mai vasta portiune cu un singur parament ( cel
exterior ). Paramentul interior este completat, in portiunea inferioara a zidului , de un bloc mare
de piatra si se inalta din blocuri de calcar la oarecare inaltime. Peramentul interior era suplinit, n
partea inferioar a zidului, de stnc i se ridica din blocuri de calcar abia de la oarecare
nlime.Perimetrul cetii (zid i o latur a turnului-locuin) msoar 280 m. In cetate se intra
prin turnul (6 x 9 m la exterior ) de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundara
marginita de doua ziduri. In interiorul fortaretii sint amplasate mai multe constructii : pe cea mai
nalt teras un turn de veghe din lemn, o construcie cu perei din lemn i baz de piatr lng
turnul locuin, o scar cu baz de piatr, un canal i mai multe barci de lemn.Cetatea este
construita din materialul arhiologic care consta din ceramica lucrata manual si roata ( pictata cu
motive geometrice ) , unelte de fier obiecte de podoab din fier, argint i bronz, vase de bronz,
monede romane republicane i imperial.

Cetatea a fost demolata printr-un incediu de proportii in timpul razboaielor daco-romine de la

inceputul secolului 2 post.28 Chr. Cetatea avea scopul de a apara drumul care pornea de
laPolovragi , patrundea in munti prin Pasul Urdele si se descindea in Valea Somesului.

27 http://www.turism-transilvania.ro/location/ruinele-cetatii-dacice-capalna

28 http://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=27170&d=descopera-judetul-alba--alba-
iulia

39
 MURUS DACICUS

Murus Dacisus este numele dat tehnicii de constructie a zidulrilor cetatilor si a fortificatiilor din
DACIA.Tehnica a fost evoluata inaintea stapanirii romane , aceasta fiind o imbinare a sistemului
traditional din Dacia a sistemului traditional din arhitectura getica.

Zidul dacic (murus dacicus) apare pentru prima dat n Munii Ortiei n secolul I 29.Chr.odat
cu extinderea puterii lui Burebista asupra cetilor greceti de la Marea Neagr .Murus Dacicus
era considerata o structura inginereasca militara unicat , fiind deasemenea o imbunatatire a
zidurilor din Dacia antica fiind imposibil de distrus cu masinile de razboi ale vremii. Getii
construiau putine fortarete din piatra , dar acolo unde au manifestat aceasta tehnica au atins
aproape perfectiunea. Cetatile erau construite dupe vechile obiceiuri mostenite de la triburile
tracice din Epoca Bronzului. Pe o suprafata foarte inalta se construia asezarea, apoi acesta

29 http://www.enciclopedia-dacica.ro/?
option=com_content&view=article&id=773&Itemid=452

41
asezare era inconjurata de santuri de aparare, valuri de pamant in cele din urma fiind ridicate
palisadele constituite din busteni.Cu totul diferite erau cetatile din zonele montane, in special din
muntii Orastiei, in aceste locuri gasinduse piatra din belsug. Acestei metode de constructie i-au
dat denumirea ,,murus dacicus.

Zidul Dacic este format din dou ziduri exterioare cldite din blocuri de piatr cioplite sub form
de paralelipiped dreptunghic, aparent fr a se folosi mortar ntre ele. Dup aezarea fiecrui
rnd de blocuri, spaiul dintre cele dou ziduri era umplut cu pietri i piatr spart amestecate cu
lut i apoi compactate. Legtura dintre cele dou ziduri, interior i exterior, necesar pentru a
rigidiza structura, era realizat prin intermediul unor grinzi din lemn ars care erau cioplite la
capete sub form de pan (coad de rndunic), pentru a se bloca n anul spat n partea
superioar a blocului de piatr.Murus Dacicus se diferentiaza de constructiile din epoca
elenistica si anume prin absenta butiselor.Pe blocurile cetatilor se regasesc si acum incizate,
alcatuind impreuna toate literele alfabetului grecesc, , B, , , E, , , , , , , , M,

N, O, , P, , T, , Y, , , .30

Functia principala a zidului in tehnica murus dacicus pare a fi militara, constructiile

astfel ridicate fiind menite a rezista la atacuri si asedii, fiind cerute de anumite necesitati
ale razboiului. Rezistenta data de structura solida a lui murus dacicus este una deosebita,
fiind greu de incendiat sau spart. - PAUL PUPEZA.

30 https://ro.wikipedia.org/wiki/Murus_dacicus

43
 FUNCTIA SOCILA A CETATII

Cetatea Geto-Dacica a remarcat un simbol de faima sociala in cultura dacica, avand deasemenea
functii politice si economice. Stilul glorios de constructie a fortaretelor , deasemenea si a
cladirilor din interiorul acestora a remarcat acesta stare de spirit.Cetatea dacica a constituit in
antichitate un simbol al rosturilor militare dar si un simbol de autoritate a aristocratiei dacice.
Deosebirile intre procedeele de constructie a cetatilor , au reprezentat resursele care se aflau in
preajma acestora, dar mai ales de puterea economica pe care o detinea nobilul. Cetatea era un
spatiu in care se manifesta viata elitei, separate prin maretia unei astfel de constructii, de
populatia de rand. Aspectul acesteia dispunea de necesitatile locatarului, in interiorul cetatii sau
in preajma ei aflanduse cele necesare vietii acestuia si afamiliei sale: cisterne de apa, sanctuare,
spatii de depozitat alimente etc.

45
Cele mai exigente cetati au fost construite in preajma capitalei regatului. Conducatorii cetatlor
aveau un nivel inalt in societatea piramidala a societatii dacice, se cuvenea sa fie asezata in
preajma centrului politic si economic. Inventarul descoperit in interiorul acestor tipuri de
fortificatie exercita acesta stare impunatoare, prezenta importurilor fiind intr-o proportie
crescuta. Planimetriea cetatilor din muntii Orastiei deasemenea si tehnicile de constructie a
acestora reprezenta in mod direct puterea economica pe care o detineau acestia, ei avand
posibiliatatea sa angajeze arhitecti din lumea greaca, a caror influente sint manifestate mai ales in
cadrul incintei de pe platoul cetatii de la Piatra-Rosie. Piatra fasonata se gasea doar in preajma
cetatilor din sud-vestul Transilvaniei, deasemea ea necesitand o grea forta de munca
indispensabila care nu era la indemana oricarei aristocratii.31

Constructia din interiorul incintei cetatii are o deosebire vizibila.In zona din preajma
capitalei, predominau constructii faimoase din piatra, caramida, tigla , in celelalte zone
predominau locuintele construite din lemn, care aveau baza de piatra, turnurile locuintei lipsand
in intregime, astfel de constructii sint prezente la cetatea de la Breaza, la cetatea de la Piatra
Neamt-Batca Doamnei. Acest adevar este reprezentat doar prin diferentele de ordin social si
economic din interiorul societatii dacice.

ORGANIZAREA SPATIULUI IN CETATI

In interiorul cetatilor au fost descoperite cladiri pretentioase ele fiind urme ale constrcutiilor din
lemn sau a amenajarilor gospodaresti. Constructiile pretentioase, erau pentru locuinta
comnadantului cetatii. Aceste constructii se imparteau in doua tipuri:turnuri-locuinta,ce aveau
partea inferioara a zidurilor din piatra ecarisata, urmand in partea superioara construita din lemn
sau caramida, si cladiri de immense dimensiuni, cu baza de piatra si pereti din lemn.Turnurile-
locuinta erau destinate locuintei elitei pe parcursul mai multor epoci istorice, el reprezentand
prima forma de resedinta aristocratica. Turnurile-locuinta precede castelul fiind regasite pe arii
immense in intreaga Europa. Edificiile acestea au fost descoperite in urma cercetarilor arhilogice,
in cadrul arhitecturii dacice prin acestea facindu-se cunoscuta imaginea si functia acestora.

31 http://www.enciclopedia-dacica.ro/?
option=com_content&view=article&id=754&Itemid=431

47
Singura lucrare care a caracterizat principalele coordonate ale acestor edificii a fost cea privind
arhitectura dacilor, publicata cu aproximativ un secol in urma de Ioan Glodariu, in acesta lucrare
deasemena sint analizate cetatile din muntii Orastiei. Turnurile-locuiinta descoperite de arhiologi
sant de mari dimensiuni, fiind construite din piatra, cu ziduri de o grosime de cca. 2 m. 32
Turnurile au fost construite in interiorul incintelor fortificate ale cetatilor, dar si in afara incintei
fortificate.

a.amplasament:
a1. turnuri amplasate n interiorul unor ceti:
- n interiorul incintei
- adosate zidurilor
a2. turnuri construite n afara cetilor

b. materialul de construcie al bazei turnului:

- construcii din blocuri fasonate
- construcii din piatr nefasonat

c. materialul din care a fost realizat etajul

- din crmid
- din lemn

Cele mai multe turnuri au fost gasite in sud-vestul Transilvaniei. n ceea ce privete rolul
lor, uneori rolul militar iese mai pregnant n eviden. Amplasamentul i aspectul scot n
eviden prestigiul de care se bucura n cadrul societii locuitorii acestor edificii

32 https://www.google.ru/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0ahUKEwjRlO6X95vSAhWsFZoK
HWBZB0EQFggZMAA&url=http%3A%2F%2Fwww.enciclopedia-dacica.ro
%2Findex.php%3Foption%3Dcom_content%26view%3Darticle%26id
%3D752%2526Itemid%3D429&usg=AFQjCNEuzkRsVL2hiLxW-tQaorTbuj3qIg

49
 CONCLUZII

Pe parcursul cercetarii noastre s-au conturat citeva aspecte care reunesc toate
cetatile la un loc. Stiinta pe care au posedato geto-dacii a adus mari contributii in arhitectura
contemporana. Arhitectura geto-dacilor, dei prezint caracteristici comune pentru cultura
mediteranean, prezint un fenomen unic n istoria popoarelor europene. Arhitectura acestui
popor cunoscut din vestigiile pstrate pn la nivelul solului, este o mrturie elocvent a
civilizaii evoluate a statului unificat de Burebista. Construciile i cldirile snt mostre ale unei
tipologii ramificate: ceti de refugiu, temple i sanctuare de diverse soluii planimetrice pentru

51
cultul uranian-solar, locuine specifice unei ierarhii sociale i militare de tip mediteranean, cu
mrturii ale influenei arhitecturii eline.

Contributiile lor au adus la progresul omenirii si la aparitia diverselor ramuri ale

arhitecturii. Arhitectura inca din cele mai vechi timpuri, era considerata o stiinta, o arta care nu a
cunoscut bariere, deasemenea este una dintre cele mai complicate stiinte deoarece anume in ea se
ascunde arta frumosului. Ea este deosebita deoarece ea va trai mereu ani, decenii, secole si nu va
fi distrusa, ea va insemna intotdeauna un simbol al omenirii. Anume acest fapt denota necesitatea
studierii acestuia, pentru ca fiecare capodopera reprezinta o adevarata maretie. Putini oameni
sesizeaza rolul ei, dar anume aceasta a pus bazele arhitecturii moderne.

Pentru mine un adevarat simbol al omenirii sint aceste fortarete, anume ele denota rodul
muncii omenesti. Arhitectura reprezinta o arta complexa si grandioasa, ea intruchiapeaza in ea
valori foarte mari ale culturii si a tehnicii. Geto-dacii au fost constructori remarcabili si o dovada
importanta in acest sens este sistemul de cetati din Muntii Orastiei. Sunt ferm convinsa ca multi
dintre cei care vor analiza aceasta tema nu vor da o deosebita importanta ei, nu vor vedea ceva
deosebit care sa le capteze atentia. Anume acest fapt denota ca multi oameni nu observa arta
frumosului, multi nu percep ceea ce este cu adevarat remarcabil.

Pe mine ma impresionat citatul lui G.K.Chesterton ,,Arhitectura este alfabetul

giganilor, este cel mai mare set de simboluri realizate vreodat pentru a ntlni privirile
oamenilor. Arta in ochii lui Chesterton este ceva deosebit, este un simbol al veacurilor, este un
simbol al omului din trecut.

Arhitectura antica, monumentala si religioasa a dacilor din cea mai infloritoare perioada a
lor constituie inca un domeniu aproape tabu. Arhitectura din trecut dezvaluie lucruri
surprinzatoare despre constructiile societatii dacice asa cum s-a dezvoltat in perioada dintre
domniile lui Burebista si Decebalus. Mai mult chiar, arhitectura este cea care ne poate spune o
serie de lucruri despre simbolurile societatii geto-dacice, organizarea sociala, religioasa,
economica si realizarile constructive ale stramosilor nostri de acum mai bine de doua mii de ani.
Arhitectura reprezinta o arta care va rezista timpului in orice conditie, ea va ramane si va bucura
omenirea cu privelistea ei, ea va constitui adevarata maretie din toate veacurile.

53
ANEXE

55
 CETATEA PIATRA ROSIE

https://www.google.ru/search?
q=cetatea+piatra+rosie&newwindow=1&biw=549&bih=660&source=lnms&tbm=is
ch&sa=X&ved=0ahUKEwj6ppKhtdbRAhXMDpoKHeo1ByUQ_AUIBygC&dpr=1#imgrc
=PvCapDFlRCLQEM%3A

31-01-2017(15:59)

57
 CALENDARUL GETO-DACIC

https://www.google.ru/search?
q=CETATEA+COSTESTI+BLIDARU&newwindow=1&biw=1366&bih=660&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj7-
62BtNbRAhXFKJoKHeArBRoQ_AUIBigB&dpr=1

31-01-2017 (16:00)

59
 MURUS DACICUS

https://www.google.ru/search?
q=CETATEA+COSTESTI+BLIDARU&newwindow=1&biw=1366&bih=660&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj7-
62BtNbRAhXFKJoKHeArBRoQ_AUIBigB&dpr=1#newwindow=1&tbm=isch&q
=MURUS+DACICUS&imgrc=qYH2RFBvJikogM%3A

31-01-2017(16:01)

BIBLIOGRAFIE

61
 Tehnica la daci , Eugen Ioroslavvschi,Editura Muzeul National de Istorie al
Transilvaniei, 1997.
Getica, Ioan Pirvan, Editura Merediane ,1982
Nicolae Gastor,Cetatile dacice din Moldova si cucerirea romina la nordul
Dunarii de jos in Apulum,1965
http://www.slideshare.net/SerbanDrugas/calendar-dacic-sarmizegetusa-
dacian-calendar-sarmizegetusa
http://www.piatra-rosie.ro/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_dacic_Costeti-Blidaru
http://cartitaplimbareata.ro/index.php/6061/cetatea-dacica-de-la-capalna-
muntii-sureanu/
http://www.dacia.co.ro/ah.html
http://moldovenii.md/md/section/366

63