Justitie, adevar stiintific si progres social

Gh. Scripcaru *, C. Scripcaru **, M. Covalciuc *

* Profesor medicina legala, Institutul de Medicina Legala Iasi
** Conferentiar medicina legala, Institutul de Medicina Legala Iasi
*** Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi

Progresul in stiinta, astazi, rezida cu precadere in metofdele de cercetare. Cu cat acestea sunt mai
fiabile, cu atat beneficiile stiintifice sunt mai mari. In afirmarea adevarului stiintific, printre
criteriile stiintifice ce valideaza rezultatele, se afirma demonstrarea experimentala a rezultatelor,
critica lor (Popper) si inventivitatea. Sub aspect epistemologic (al logocii si al argumentarii
stiintifice) adevarul se impune uneori cu dificultate, dar procesul de scientizare al activitatilor
profesionale este inevitabil. Sub acest aspect, individualitatea stiintifica devine mai creatoare
decat cerecetarea in echipa, care ii confera suport de afirmare.

In orice conditii, sensul uman al cercetatii, etica stiintifica, trebuie sa tina sub control
perfectionarea metodelor tehnologice pentru ca rezultatele ei sa nu se transforme in contrarul lor
uman. De aceea se afirma ca in stiintele vietii mai ales, stiinta incepe cu genetica si sfarseste cu
bioetica.

Cele mai spectaculoase descoperiri stiintifice in epoca actuala, s-au facut in genetica, dupa cum
se stie, identificarea ADN (amprenta genetica) fiind una dintre ele. Desi descoperita si aplicata
pe larg in domeniile expertal-judiciare, in tara noastra amprenta genetica si-a creat drum cu
dificultate, in raport de baza materiala asigurata. Dar, devotamentul pentru cercetarea stiintifica,
a facut ca trecand peste dificultatile financiare, metoda sa fie pusa la punct si aplicata acolo unde
poate nu ne asteptam.

Doi cercetatori pasionati de cunoastere, dr. Francisc Mixich de la Universitatea de Medicina din
Craiova si Prof. Dr. I. Groza de la Institutul de Medicina Legala, au format un cuplu stiintific
avid de nou si de progres in scopul de a fi in consens cu evolutia stiintei din alte tari. Lucrand in
Laboratorul de Genetica Clinica si Medico-legala a Universitatii din Split ? Croatia ? in 1998 si
2000, ca si in Laboratorul Universitatii Greifswald in 1998 si 1999, in 20001 ei au obtinut
confirmarea in domeniu cu ocazia celui de-al doilea curs intesiv europeano-american de genetica
clinica si forensica din Dubrovnik, ceea ce reprezinta o validare de competenta in domeniu.

In baza rezultatelor verificate experimental, in anul 20000, autorii obtin avizul Ministerului de
Justitie de a efectua explorari genetice ADN la cererea instantelor judiciare interesate si in
acelasi an, dupa avizul aceleiasi institutii, Comisia de Medicina Legala a Ministerului Sanatatii
avizeaza favorabil rezultatele cercetarii profilului genetic (amprenta ADN) deoarece indeplinesc
cerintele stiintifice conform normelor internasionale si a certificatului de control al calitatii.

Acest ultim aviz este confirmat de Directia de Strategie, Dezvoltare si Management al

Ministerului Sanatatii si Familiei privind utilizarea amprentei ADN in stabilirea filiatiei
dintreparentali si progeni, in identificarea de tesuturi si organe, etc. Avizele au fost acordate dupa
ce s-a cerut verificarea reciproca a rezultatelor de catre cele doua laboratoare, a I.M.L. Craiova si
Bucuresti si s-a constituit o baza de date suficienta privind frecventa si distributia variantelor
genetice in populatie. In acest sens, I.M.L. Craiova elaboreaza modelul de Raport de expertiza
privind identificarea genetica, conform standardelor internationale si anume al F.B.I. (U.S.A.)
prevazut in sistemul Codis 13.

Din cele de mai sus rezulta, pe de o parte caracterul de pionierat in investigarea ADN din
Romania a Universitatii de Medicina si a I.M.L. Craiova in domeniul filiatiei, in petele de sange
si in firele de par, punand la dispozitia justitiei o proba stiintifica de mare valoare si pe care se
bazeaza adevarul stiintific in justitia moderna.

Aspecte stiintifice de identificare ADN in experienta autorilor este pertinenta si concludenta in

ceea ce priveste solutionarea unor spete dificile de practica judiciara
Excluderea de la paternitate a unui tata putativ sau afirmarea paternitatii unui tata corect
incriminat subiectiv ca tata al copilului atesta gradul inalt de stiintificare al probei.
Confirmarea AND-ului fetal al produsului avortat, cu indicatia de incest a dus la excluderea
tatalui fals acuzat si la identificarea tatalui real.

Identificarea sangelui de pe pantalonii banuitei cu sangele victimei de la locul faptei, a

confirmat-o ca autoare a unei heteroagresiuni.
Identificarea firului de par gasit intr-o roaba cu care a fost transportat un cadavru, cu firul de par
al victimei, a firului de par de pe cagula banuitului abandonata la locul faptei cu parul banuitului
sau a firului de par gasit pe regiunea pubiana a victimei impubere cu parul din regiunea pubiana
a autorului, dintre alti doi banuiti,
s-au dovedit a fi de acuratete stiintifica in stabilirea adevarului judiciar.

In concluzie, asa cum mentioneaza Declaratia Universala a UNESCO asupra genomului uman
data in baza opiniei a 186 de state, libertatea de cercetare decurge din libertatea de gandire si din
dreptul fundamental al vietii sociale la progres, in context de protectie individuala prin
confidentialitatea cercetarii. Autorii efectueaza investigatiile lor cu respectarea relatiilor de
exigenta impuse de caracterul absolut stiintific si despuiat de erori al unei probe cu finalitate
judiciara cat si a prevederilor din Rezolutia Comitetului de Ministri European nr. 1/ 992 privind
utilizarea amprentei genetice in justitia penala: cofidentialitatea datelor, confirmarea lor de catre
dreptul intern si subordonarea expresa a lor autoritatii judiciare, laboratoare autorizate cu
controlul calitatii analizelor, protectie a datelor, consimtamant expres al persoanelor, mai ales in
dreptul civil, etc.

Cum genele sunt o proprietate a individului, informatiile apartin acestuia si organelor ce le-au
solicitat iar institutiile consumatoare de astfel de date au obligatia de a le proteja. Ca atare, nu
tehnologiile trebuie respinse ci aplicarea lor in disonanta cu drepturile omului, ceea ce autorii
confirma prin investigatiile lor. Munca de pionerat stiintific a autorilor confirma adevarul ca
justitia gaseste in stiinta un puternic ajutor in stabilirea adevarului judiciar. Oricum nu poate
exista drept in afara adevarului epistemic, adevarul cu coeficient maxim de fiabilitate fiind acela
stabilit prin mijloacele stiintei, in epoca actuala, se invedereaza ca justitia se bazeaza la
maximum pe stiinta, in scopul de a realiza imperativele sale de drept si dreptate.

Bibliografie
[1]. Gh. Scripcaru, V. Astarastoaie, Bioetica, stiintele vietii si drepturile omului, Ed Polirom,
1998.
[2]. I.L. Groza, F.Mixich, Identificarea medico-legala prin amprenta genectia (ADN),
Ed.Craiova, 2003.
[3]. G. Gluvoski, Progrese in medicina, Ed Helicon, 1997.

Resurse Internet

Bioethics Interest Group

... The Bioethics Interest Group provides a forum for medical students to discuss ethical issues in
clinical medical ...
www.amsa.org/bio/bioethics.cfm

Yale Library: Related Disciplines:Bioethics

Associations and Organizations Guidelines for Research Using Human Pluripotent Stem Cells
(NIH) These Guidelines are effective on August 25, 2000. ... Bioethics (Blackwell Publishers).
Full text from v. 14 (2000) available to Yale/YNHH community. ...
www.med.yale.edu/library/sir/select.php3?prof_subject=Related+Discipli...

Bioethics and Faith

... In Fall 1999, a new publication, Bioethics & Faith, was published through the Chair of
Pastoral Ministry and the Life ...
www.csl.edu/Bioethics.htm

How to Submit Your Article

Bioethics: journal information, contents lists and abstracts on the Blackwell Publishing website.
... All editorial correspondence should be directed to: Managing Editor - Bioethics. University of
the Witwatersrand ...
www.blackwell-publishing.com/submit.asp?ref=0269-9702

BIOETHICS
... Directories of Journals. Bioethics Journals - Bioethics Resources on the Web - NIH ...
www.mls.cpsbc.ca/links/bioethics.htm