Metode radiometrice i radiochimice

utilizate n criminalistic
Curs 2

Radioactivitatea
Radioactivitatea este proprietatea unor substane de a
emite radiaii.
Emisia radiaiilor este spontan (nu necesit aciunea
unor factori externi).
Aceste substane se numesc radioactive.
Substanele radioactive pot fi naturale sau artificiale.
Substanele nucleare sunt cele care conin uraniu sau
descendeni ai acestuia.

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Harta nuclizilor diagrama Sgr

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Harta nuclizilor

Harta nuclizilor indic nuclizi stabili i instabili, n

funcie de numerele N i Z.
Z

Se observ c exist un numr mic de nuclizi stabili

(casue negre) i un numr mare de nuclizi instabili
(csue colorate).
Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Dezintegrarea nucleului
Nucleele instabile se dezintegreaz.
Exist mai multe tipuri de dezintegrri.
O clasificare poate fi fcut n funcie de tipul radiaiei
emise.
Se cunosc trei tipuri de dezintegrri:

dezintegrarea alfa
dezintegrarea beta
dezintegrarea gama.

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Concluzii
Nucleele instabile se pot dezintegra n 3 moduri:

Alfa (emisia unei particule alfa - nucleau de 4He)

Beta (emisia unei particule beta - e- sau e+
Gama (emisia unui foton gama)

Pe harta nuclizilor, fiecare tip de dezintegrare este

specificat cu o culoare distinct.
Nuclizii stabili au csue de culoare neagr.

nuclizi stabili uori i medii au numrul de protoni aproximativ

egal cu cel al neutronilor
pentru nuclizii mai grei, stabilitatea este asigurat pentru un
numr de neutroni mai mare dect cel al protonilor
Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Concluzii
Nuclizii aflai deasupra
celor stabili au deficit
de neutroni (sau exces
de protoni) csue
violet

se vor dezintegra beta

plus
vor ajunge mai aproape
de nuclizi stabili.

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Concluzii
Nuclizii aflai sub cei
stabili au surplus de
neutroni csue
albastre:

se vor dezintegra beta

minus;
se vor apropia de
poziiile nuclizilor
stabili.

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Concluzii
Nuclizii de la sfritul
sistemului periodic se
pot dezintegra alfa
(csue galbene).

se vor apropia de
poziii mai stabile

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Legea dezintegrrii radioactive

Rutherford a studiat n 1902 comportamentul substanelor

radioactive (Po i ulterior Ra).
A pus n eviden faptul c activitatea unei surse scade n timp.
Scderea este guvernat de o relaie exponenial, aceeai
pentru toate sursele din acelai nuclid radioactiv:

A = A0 e

10

se numete constanta radioactiv, iar t este timpul.

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Legea dezintegrrii radioactive

Constanta este specific fiecrui nuclid radioactiv.

n practic se utilizeaz timpul de njumtire (T1/2),
care reprezint intervalul dup care activitatea unei
surse scade la jumtate.
Timpul de njumtire este, de asemenea, specific
fiecrui radionuclid:
ln 2
=
T1 2

11

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Legea dezintegrrii radioactive

Activitatea unei surse
depinde de numrul de
nuclizi radioactivi.
Acest numr scade n
timp dup o lege similar:

N = N0 e t

Timpul de njumtire reprezint i perioada dup care

numrul de nuclizi radioactivi scade la jumtate.
12

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Activitatea unei surse

Activitatea unei surse se definete ca fiind egal cu

numrul de nuclizi care se dezintegreaz ntr-o surs
n unitatea de timp.
Unitatea de msur de numete Becquerel (Bq), i
reprezint o dezintegrare pe secund.
O astfel de activitatea este foarte mic de obicei
sursele au valori de la civa kBq la GBq.
O unitate tolerat este Curie (Ci) activitatea unui
gram de radiu pur:

1Ci = 3, 7 10 Bq
10

13

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Valori ale timpilor de njumtire

14

Radionuclid

T 1/2

212Po

0,305 sec.

18F

109 min.

32P

14,29 zile

131I

8,04 zile

60Co

5,27 ani

137Cs

30 ani

40K

1,27 109 ani

238U

4,47 109 ani

232Th

1,4 1010 ani

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Radionuclizi naturali

Radionuclizii naturali reprezint nuclizii ce se gsesc

n stare natural pe pmnt.
Vrsta pmntului este estimat la 10 miliarde de ani,
deci nuclizii cu timpul de njumtire de acest ordin
de mrime, prezeni n timpul formrii planetei, se
regsesc i astzi.
Exist cteva zeci de astfel de nuclizi, denumii i
zestre primordial.
Unii dintre ei fac parte din familii radioactive.

15

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Familii (serii) radioactive

Exist situaii cnd un nuclid se dezintegreaz, dar

rezultatul nu este un nuclid stabil, ci unul care se
dezintegreaz la rndul su.
Un grup de nuclizi care se dezintegreaz succesiv
pn la un nuclid stabil se numete familie (serie)
radioactiv.
Exist trei astfel de familii radioactive naturale i una
artificial.
Condiia principal este ca nuclidul din capul seriei s
aib timpul de njumtire lung (de ordinul
milioanelor de ani sau mai mare).
16

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Familii radioactive
Denumirea
seriei

Thoriului

4n

232Th:

T1/2 =1,41010 ani

208Pb

Neptuniului

4n +1

237Np:

T1/2 =2,1106 ani

209Bi

Uraniului

4n +2

238U

: T1/2 =4,5109 ani

206Pb

Actiniului

4n +3

235U : T1/2 =7,1108 ani

207Pb

(artificial)

17

Capul seriei

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

Captul seriei

10/10/2013

Seria Thoriului (232Th) A=4n

18

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Seria Thoriului (232Th) A=4n

19

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Seria Uraniului (238U) A=4n+2

20

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Seria Uraniului (238U) A=4n+2

21

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Seria Actiniului (235U) A=4n+3

22

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Seria Actiniului (235U) A=4n+3

23

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Seria Neptuniului (237Np) A=4n+1

24

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Seria Neptuniului (237Np) A=4n+1

25

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Echilibrul secular

Membrii dintr-o familie radioactiv ajung, dup un

timp suficient de lung, la echilibru secular.

26

Numrul de nuclee dintr-o anumit specie rmne constant

n timp.
Practic, numrul nucleelor care se dezintegreaz este
compensat de numrul nucleelor care se formeaz prin
dezintegrarea nuclidului precedent din serie.
Acest echilibru se poate stabili numai dac elementul din
capul seriei are un timp de njumtire foarte lung (aa cum
se ntmpl cu seriile naturale).

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Echilibrul secular

Din punct de vedere matematic, ecuaia echilibrului secular se

poate scrie:

Sau

1N1 = 2N2 = 3N3 = ... = n 1Nn 1

N3
N1
N2
Nn 1
=
=
= ... =
T1 2,1 T1 2, 2 T1 2, 3
T1 2, n 1

La echilibru secular, speciile cu cel mai mare timp de njumtire

se gsesc n cea mai mare cantitate!
27

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Concentraia speciilor dintr-o serie

Seriile naturale sunt prezente n aproape toate rocile.

Speciile de nuclee din aceste serii se gsesc n
cantiti care depind de timpul de njumtire al
fiecrei specii.
Activitatea fiecrei specii este aceeai i este egal cu
a capului seriei!

28

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Aplicaii

Ecuaiile de echilibru secular pot fi utilizate pentru

datare:

stabilirea vrstei unor roci (geologie):

stabilirea vrstei unor compui ce conin elemente ale seriei:

se pot determina vrste de ordinul milioanelor sau chiar miliardelor

de ani.
se poate calcula timpul de la care compusul a fost realizat ani,
decade

Din ultima categorie, putem reine metode aplicate n

investigaii asupra materialelor nucleare.

29

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Datarea principii generale

Orice substan care conine un element dintr-o serie va

conine i descendeni ai acestuia.
Dac substana are o vrst mare (milioane de ani sau mai
mult) se poate considera c elementul radioactiv a ajuns
la echilibru secular cu descendenii si.
De asemenea, n acea substan se va acumula captul
stabil al seriei (elementul cu care seria se ncheie de
exemplu Pb).

30

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Datarea principii generale

O variant a datrii unor astfel de substane (roci de

vrst geologic) presupune determinarea raportului
dintre concentraia capului seriei i cea a elementului final
(stabil).
n ipoteza c elementul final provine doar din
dezintegrarea capului seriei (nu a fost prezent iniial n
roc) se poate calcula vrsta rocii ca fiind intervalul de
timp necesar elementului din capul seriei pentru a forma
elementul stabil.

31

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Datarea principii generale

Exemplu: seria uraniului

capul seriei 238U

element stabil final 206Pb.

Ipoteza tot plumbul (NPb)provine din dezintegrarea

uraniului.
Cantitatea actual de U NU
Cantitatea iniial de U (la formarea rocii) N0

NPb = NU , NPb =N 0 NU
32

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Datarea principii generale

Cantitatea de uraniu din roc scade n timp dup

legea dezintegrrii radioactive.

NU =N 0 e t

Deoarece timpul de njumtire al uraniului este

foarte lung (aprox. 4,5 miliarde ani) se poate
presupune c aproape tot uraniul dezintegrat se
regsete sub form de plumb stabil.

33

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Datarea principii generale

Deoarece nu este posibil s cunoatem cantitatea iniial de

uraniu, ci doar pe cea final (actual), relaia anterioar se scrie
astfel:

N0 =N U e t

NPb = NU 1 e t

1 NPb
+ 1
t =
NU

Timpul t (vrsta rocii) se poate calcula tiind raportul dintre Pb

i U din roc.
34

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Stabilirea vrstei unor materiale nucleare

Materialele nucleare sunt obinute din minereuri de uraniu

prin extracie chimic.
Uraniul natural conine un amestec de mai muli izotopi: 234U,
235U, 238 U etc.
U (99.273999.2752%)
235 U (0.71980.7202%)
234 U(0.00500.0059%)

238

Aa cum am mai precizat, separarea izotopilor nu se poate face

prin metode chimice, deci raportul concentraiilor dintre
izotopii din materialul nuclear este acelai cu raportul din
minereu.

35

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Stabilirea vrstei unor materiale nucleare

n situaii de sustragere de materiale nucleare, o cerin este

de a stabili vrsta acestuia (asociat cu momentul prelucrrii
materialului) pentru a oferi indicii cu privire la proveniena sa.
Se poate deduce dac este vorba de material sustras din
depozite de arme nucleare (dezafectate) sau este proaspt
produs.

36

dup aplicarea n practic a tratatelor de neproliferare a armelor

nucleare i a celor de reducere a focoaselor nucleare a rezultat o
cantitate mare de uraniu dezafectat, care ar trebui pstrat n condiii de
siguran.
au fost nregistrate cazuri de sustragere i trafic ilicit de astfel de
materiale din fostele republici sovietice.

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Stabilirea vrstei unor materiale nucleare

Metodele de stabilire a vrstei se bazeaz pe determinarea

raportului concentraiilor dintre capul seriei i unul dintre
descendeni.
n funcie de seria radioactiv utilizat, se caut descendeni cu
timp mic de njumtire, a cror prezen n material s fie
suficient de important pentru a fi detectat:

37

numrul de nuclizi ai descendentului este invers proporional cu timpul

de njumtire.

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Stabilirea vrstei unor materiale nucleare

Exemplu: stabilirea vrstei unui material nuclear mbogit cu

izotopul 235U prin compararea concentraiilor de 234U i 214Bi.
Prin procesul de mbogire, odat cu creterea concentraiei
de 235U este crescut i concentraia de 234U.
Acesta poate fi privit ca fiind un cap de serie, n care este
prezent descendentul 214Bi.

38

T1/2 (234U)=2.64 105 ani

T1/2 (214Bi)=19.9 min.

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Stabilirea vrstei unor materiale nucleare

Seria mai conine i ali descendeni cu timpi de via lungi:

T1/2 (230Th)=7.54 104 ani

T1/2 (226Ra)=1.60 103 ani

Urmtorii descendeni au timp de via scurt, cel mai lung fiind

de aprox. 4 zile.
n aceste condiii, echilibrul secular ntre 226Ra i 214Bi se
stabilete n aproximativ 2 sptmni.
La echilibru secular, raportul concentraiilor dintre cei doi este
invers proporional cu timpul de njumtire.

39

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013

Stabilirea vrstei unor materiale nucleare

Etape de lucru:

40

se determin concentraia de 214Bi prin metode

radiometrice (spectrometrie gama);
se calculeaz concentraia de 226Ra;
se determin concentraia de 234U prin metode
radiometrice (spectrometrie gama);
se calculeaz timpul dup care s-ar fi obinut cantitatea
msurat de 226Ra;
acesta este timpul scurs de la fabricarea materialului nuclear!

Metode radiometrice si radiochimice - Curs 2

10/10/2013