Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

ISTORIA AUTOMOBILULUI

ROMANESC

Student DOLHASCU ADRIAN


Grupa:4108 A

2013
Istoria DACIA

Dacia este cea mai reprezentativa marca de automobile din Romania, in jurul careia s-a creat si
dezvoltat industria de automobile din Romania. A luat nastere in 1966, la Colbasi, jud Arges. Inca din
acea vreme au unit legaturi stranse de colaborare cu Renault, iar astazi se afirma tot mai mult ca si marca
internationala, lucru imbucurator pentru noi.
Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966. Dupa semnarea unui contract de licenta
intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licenta R8, urmat in
1969 de Dacia 1300 sub licenta R12.
Intre anii 1970-1980, Dacia dezvolta o intreaga gama de modele care va cuprinde mai multe tipuri de
vehicule de persoane si utilitare. Si dupa anul 1978, Automobile Dacia continua autonom productia de
autoturisme derivate din gama Renault 12.
Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism de conceptie 100% romaneasca, Dacia Nova.
In 1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe
portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. In acelasi an intreprinderea a obtinut
Certificatului de Atestare a Implementarii Sistemului Calitatii ISO 9001. Sa luam in ordine cronologica
evenimentele care au marcat istoria Dacia si sa vorbim cate putin despre fiecare.

Dacia

1968 Primul model produs de producatorul roman de automobile Dacia S.A. a fost Dacia 1100 .
Modelul a fost comercializat intre anii 1968 si 1971 si a fost un model intermediar pana la intrarea in
productie a modelului 1300. In realitate, Dacia 1100 era un Renault 8. Acesta era o berlina cu tractiune si
motor pe spate. Primul automobil iesit pe poarta fabricii a fost facut cadou Presedintelui Republicii
Socialiste Romania de atunci Nicolae Ceausescu.
Conform contractului, Renault furniza toate partile componente ale modelului, urmand ca cei de la Dacia
sa le asambleze.
Dacia 1100 S (Sport), era modelul Dacia 1100 cu 2 perechi de faruri, un motor mai puternic de 65 CP,
pneuri late, folosite de poliie i n raliuri si o viteza maxima de 145 kmh.
DACIA 1300

1969 A aparut gama Dacia 1300 in urma licentei obtinute de la compania franceza Renault. Dacia 1300
a intrat in productie in august 1969, avand la baza modelul Renault 12. La acea vreme modelul avea un
aspect modern si economic. Initial, modelul dispunea de o singura caroserie (berlina/sedan) cu 4 usi si 5
locuri. Blocul motopropulsor avea capacitatea cilindrica de 1,289 cm³ ce dezvolta 54 CP, o viteza
maxima de 144 km/h si consumul de 9,4 litri.

1970 Dacia dezvolta o serie de modele derivate ale Daciei 1300. Sunt lansate trei variante de echipare
pentru modelul 1300: Standard, Super si 1301 (model destinat numai membrilor Partidului Comunist
Roman).

1973 Incepe productia modelelor Break, iar in 1975 este lansat autoutilitara Dacia 1302. Dacia 1302 se
deosebea de 1300 numai prin suspensia spate si putea suporta o sarcina maxima de 500 kg. Intre 1975 -
1985, au fost exportate 1500 de autoutilitare, cele mai multe ajungand in Argentina.
Modelul 1300 a fost inlocuit de modelul Dacia 1310.

1975 Apare Dacia Estafette (sau D6), prima furgoneta produsa vreodata de Automobile Dacia, fiind o
replica a modelului francez cu acelasi nume, Renault Estafette. A fost produsa intre 1975 si 1978 fiind
realizate 842 de modele. In Franta, modelul s-a bucurat de mare succes, adresandu-se generatiei hippy.
Din acest motiv, varianta romaneasca a fost retrasa de pe piata la scurt timp de la lansare la ordinul
Partidului Comunist Roman, partid care nu dorea ca tinerii sa adopte stilul hippy.

1978 Inceteaza contractul de licentiere de la Renault


1979- Prezentata la Eren in 1979 noua Dacia 1310 deriva din modelul 1300, modificata estetic, 2 perechi
de faruri rotunde, stopuri redesenate si un nou tip de bord. Variantele sunt: Standard, MS, MLS, S, TL,
TX.
Dacia 1310 a fost un model lansat de Uzina de Automobile Dacia n 1979, dup scoaterea de pe pia a
Daciei 1300. A avut la baz cinci modele:
- TLX (1979-1990)
- LX (1990-1994)
- L (1994-1999)
- CL(Break)(1994-1999)
- CLi(Break) (2000-2004)
- Li (2000-2004)

1980 Apare modelul Dacia 500 cunoscut si sub numele de Lastun care provine de la pasarea Lastun
Productia a avut loc la fostele uzine Tehnometal din Timisoara, devenita ulterior Intreprinderea de
Autoturisme Timisoara. Conceptul initial prevedea un autoturism economic pentru transportul urban cu o
capacitate maxima de 2 + 2 persoane (2adulti si 2 copii), cu un consum mic de pana la 3 litri/100km si o
viteza maxima de 70km/h. Primul motor avea 2 cilindri, 499 cc, 22,5 CP si un consum de 3,3 l/100 km.
Viteza maxima era de 106 km/h. Caroseria era de tip coach, cu 2 usi, fabricata din rasini sintetice
rezistente la coroziune. Lastunul a fost produs intr-un numar mic iar din cauza calitatii slabe productia
acestuia a incetat dupa 1989.

1983 - O noua restilizare a modelului 1310 s-a facut in anul 1983 impreuna cu noi tipuri de motorizari :
1185 cmc cu 48 cp pentru Dacia 1210 si 1397 cmc cu 63 cp pentru Dacia 1410 si deja cunoscuta Dacia
1310 (1289 cmc cu 54 cp), si introducerea cutiei cu 5 viteze. Variantele sunt: TLE, TX, TS,TLX, GT,
GTL.
Dacia 1310 Li a avut la baz un motor 1.4 cu injectie monopunct Bosch de 62 CP i o vitez maxim de
143 km/h.
Modelul 1310 a fost singurul model lansat de Dacia care a rezistat pe pia mai mult de 20 ani. Este
simbolul mrcii Dacia din 1979 pn astzi si a fost vandut in exteriorul tarii sub numele de Dacia
Denem, Dacia 1304 (Pick-up) sub numele de Dacia Shifter, Dacia 1310 break a mai fost vanduta in
exterior si sub numele de Dacia Delta.

Acest model a fost produsa in anii 90 cu diferite restilizari sub numele de CN2, CN3 si CN4 .

CN2 CN4

Dacia Sport

In anii `80 este produsa intr-un numar restrins de exemplare Dacia Sport, o derivata din berlina, dar cu
doua usi, si un prototip coupe: Dacia Brasovia, fiind modificata la Service-ul din Brasov.

1983 - A fost lansata pe piata Dacia 1410 Sport in doua portiere, folosita si la raliuri, cu un motor
modificat de Nicu Grigoras de pe modelele Renault.
1985 - S-a lansat Dacia 1320 CN1 cu hatchback-ul bazat pe modelul 1310, cunoscuta si sub numele de
MLS.
1987-1990 - Sunt lansate modelele Dacia 1200, versiune bicorp, iar in perioada 1991-1996 apare Dacia
1325 Liberta, cu un design provenit din cel al Daciei 1200. Dacia 1210 au fost fabricate cteva modele
care aveau capacitatea cilindric de 1196 cm2.
1992 - a intrat pe piata modelul Dacia 1307 double cabbed pick-up si modelul 1309 vandut foarte bine in
China avand si cateva prototipuri: Dacia 1610 diesel produse de Volkswagen cu 150 modele vandute;
Dacia Star cu geamuri laterale curbate; 1308 Jumbo campervan si cateva incercari de a modifica botul
masinii 1310 de a semana cu Nissan Primera; masinile dintre anii 1992 si 1994 au fost niste curiozitati,
eforturile fiind facute in a incerca sa se modernizeze gama de modele.
1994-1996 apar doua modele 1320 face-lift CN2 si CN3.

Dacia Nova

1995 Un nou model isi face aparitia si anume, Dacia Nova, care este prima masina proiectata integral de
catre inginerii de la Automobile Dacia, modelul de inspiratie fiind Peugeot 309. Masina este de tip
hatchback, cu tractiune fata, 5 usi si 5 locuri. Cel mai nou motor a aparut in 1998 iar modelul ce venea
echipat cu el se numea GTi. Motorul era un motor de GT care a fost dotat cu injectie monopunct Bosch,
astfel reducandu-se consumul ridicat al GT-ului.

1998 - S-au facut ultimile modificari la Dacia 1310 cunoscuta sub numele de CN4; aceasta modificare s-a
cunoscut sub numele de "Zambetul lui Iliescu", desi cu o vechime de 25 de ani, acest model s-a vandut
excelet avad un pret de 4200 EUR; cu un motor pe injectie, s-a vandut in Germania, America Latina,
Republica Ceaha, Polonia si Ukraina

1999 Renault cumpara 51% din actiunile Dacia si anunta lansarea unui nou model.

Dacia SuperNova

2000 Prima masina care a iesit pe portile fabricii dupa achizitionarea de catre Renault a fost Dacia
SuperNova, o masina de tip hatchback, cu 5 usi, produsa de Automobile Dacia din 2000 pana in 2003.
SuperNova este de fapt o Dacia Nova care a fost imbunatatita prin schimbarea motorului (Renault E7J
260) si transmisiei cu cea de la Renault Clio. A fost un model intermediar, astfel modelul a devenit primul
autoturism construit de Dacia care avea ca optiuni aer conditionat si jante de aluminiu. Pretul de
comercializare al masinii pentru varianta de top a fost de 5.800. Masina a fost vanduta in 4 versiuni de
echipare: Europa, Confort, Rapsodie si versiunea de top Clima. Masina corespunde normelor de poluare
Euro 2.
La Salonul Auto de la Paris din 2000, preedintele grupului Renault, Louis Schweitzer, anun cteva
detalii tehnice despre viitorul model Dacia (nume de cod X90). Reprezentanii Renault au mai anunat un
alt obiectiv, i anume "Dacia de 5.000 ", lansarea modelului de 5.000 a fost amnat. n realitate preul
modelului de baz este de 5.800 , iar cu toate opiunile incluse preul ajunge la 10.000.
Dacia Solenza
2003- Dacia Solenza este o masina de tip hatchback de mici dimensiuni, produs ntre martie 2003 i iulie
2005 de Uzina Dacia. Modelul Solenza a fost un model ce a avut la baz modelul SupeRNova, dar cu un
aspect mai plcut ce anuna trasturile noii identiti de marc. Exteriorul are o linie mai modern i mai
aerodinamic, iar bordul a fost integral redesenat, devenind mai ergonomic. Materialele folosite la interior
sunt de calitate mai bun dect la SuperRNova. Din noiembrie 2003 a fost mbuntit structura de
rezisten a mainii, variantele superioare de echipare primind i airbag pentru ofer, Solenza fiind primul
model Dacia care emite pretenii moderne de siguran pentru ocupanii acestuia.
Modelul a fost bine primit pe pia, avnd i cifre destul de bune la export. Cu toate c cererea era nc
mare pe pia, compania Dacia a decis oprirea produciei n vara anului 2005, concentrndu-se pe
creterea produciei modelului Dacia Logan.
Pentru acest model au existat dou versiuni de motorizare: una pe benzin de 1,4 litri similar cu cel de pe
SupeRNova i un diesel de 1,9 litri, acelai ca i la modelul Dacia Papuc.
ncepnd din 2005, modificarea evacurii i a gestiunii electronice a injeciei au permis ncadrarea n
normele de depoluare Euro 3, pn la acel moment ncadrndu-se n normele Euro 2.

Dacia Logan

2004 Dacia lanseaza un nou model Logan pe data de 2 iunie la Paris, si a fost disponibila spre vanzare
incepand cu 1 septembrie 2004.
2005 In iunie, Dacia Logan primeste 3 stele la testele de siguranta realizate de EuroNCAP, devenind
astfel primul si singurul model al constructorului pitestean supus acestor teste. In 2005, Automobil Clubul
German (Allgemeiner Deutscher Automobil-Club e.V) a afirmat ca Dacia Logan se rastoarna usor in
cazul unei virari bruste. In timpul unui test al elanului (acest test presupune evitarea unui obstacol aparut
brusc in fata unui autovehicul) realizat la o viteza de 65 km/h, masina s-a rasturnat. Un test asemanator a
fost realizat de Top Gear Romania, in care modelul Logan a trecut testul la viteze de 72 km/h, 87 km/h si
84 km/h.
2006 La sarbatorirea a 40 de ani de la fondarea companiei, Dacia a lansat noul Logan, Pe 14 septembrie
2006, care a beneficiat de o restilizare atat la exterior cat si la interior. Printre elementele de noutate se
numara portbagajul care dispune de un eleron si un buton pentru deschiderea din exterior, stopurile tip
"cristal", oglinzile au fost restilizate. Dacia a mai lansat si motorul de 1,6 litri si 16 valve ce dezvolta 105
CP (77 kW) la 5750 rpm, ce va echipa varful de gama denumit Prestige. La interior Logan beneficiaza de
tapiterii noi, maneta schimbatorului de viteza si volanul imbracate in piele.
Dacia a mai lansat i motorul de 1,6 litri i 16 valve ce dezvolt 105 cp (77 kW) la 5750 rpm, ce va echipa
vrful de gam denumit Prestige. La
interior Logan beneficiaz de tapierii noi, maneta schimbtorului de vitez i volanul mbrcate n piele.
Tabloul de bord beneficiaz acum de ceasuri cu
fundalul alb. La capitolul accesorii, Logan dispune de o nou gam de radio Blaupunkt cu caseta, CD sau
MP3, senzori de parcare, o nou gam de
jante de 15" i patru noi nuane de vopsea metalizat. La apariia modelului Logan, toate motorizrile
respectau norma Euro 3, iar din ianuarie 2007, toate motorizrile respect norma Euro 4, inclusiv varianta
diesel, a crei putere a crescut la 70 CP.
Dacia Logan Facelift mai este numit i Dacia Logan Phase 2. i-a fcut apariia n vara anului 2008. La
acest model, designul a fost mbuntit, adugndu-se o band cromat la baza capotei portbagajului, un
interior preluat de la Sandero, o gril nou, preluat tot de la supermini-ul Sandero i un spoiler fa nou.
De asemenea, stopurile urmresc linia portbagajului, adugnd o not bun designului.

Dacia Logan MCV

2006 - La doi ani de la lansarea modelului Logan sedan, in 2006 la Salonul Auto de la Paris (Paris Motor
Show) a fost lansat modelul Dacia Logan MCV (Multi Convivial Vehicle). Acesta este versiunea station
wagon a modelului Logan, care dispune de sapte locuri dispuse pe trei randuri(2+3+2); ultimul rnd
putand fi demontat. Volumul portbagajului are valori cuprinse intre 700 litri (fara al trailea rand de
scaune) putand ajunge la 2350 litri. Modelul dispune
de numeroase locuri de depozitare, fiind introduse in cotierele dintre scaune; o alta noutate o reprezinta al
treilea rand de geamuri care pot fi deschise in exterior. Comercializarea acestei versiuni a inceput in
Romania pe 4 octombrie 2006, iar pe pietele externe se va comercializa din 2007. Acest model este
primul dintre cele cinci modele care au la baza platforma Logan si care urmeaza a fi lansate pana la
sfarsitul lui 2009.
Dacia Logan VAN se bazeaz pe platforma mecanica Logan MCV. La exterior modelul seamna foarte
mult cu MCV-ul, iar interiorul a fost reamenajat pentru o mas util de 800 kg i un volum util de 2500
litri. Ca noutate pentru Dacia este prezena airbag-urilor pentru torace. Preul pentru acest model este
estimat n jurul intervalul 6700-8800 euro cu toate taxele incluse. Dacia Logan Pick-Up este versiunea
pick-up a modelului Logan. Acest model a nlocuit btrnul Pick-Up.
Dacia Sandero

2007 Incepe productia la Dacia Sandero, care este un model de autoturism sub forma unui hatchback cu
5 usi fabricat la Pitesti incepand din octombrie 2007. Dacia Sandero a fost lansata oficial pe piata
romaneasca, pe 3 iunie 2008, in cadrul unei ceremonii la World Trade Plaza la un pret care nu va depasi
9.500 de euro pentru cea mai echipata versiune, iar pe parcursul timpului, se va demara comercializarea
modelului in majoritatea tarilor europene. Dealerii Dacia sustin ca se vor lua comenzi abia incepand din
15 iunie. Sandero este si primul model care poarta noua sigla a companiei Dacia.
Dacia Sandero Stepway este varianta crossover a Daciei Sandero.

2008 In vara acestui an a aparut Dacia Logan Facelift, cunoscuta si sub numele de Dacia Logan Phase 2
(versiunea 2). La acest model, designul a fost mbuntit, adugndu-se o band cromat la baza capotei
portbagajului, un interior preluat de la Sandero, o gril nou, preluat tot de la supermini-ul Sandero i un
spoiler fa nou. De asemenea, stopurile urmresc linia portbagajului, adugnd o not bun designului.
Dacia DUSTER

2010 - Dacia Duster este un concept car proiectat de Renault Design Europa Central, n 2009 i
prezentat n acelasi an la Geneva Motor Show. Acest automobil concept se adreseaz nevoilor unei
familii, cu o cabin de pasageri ncptoare. Dacia Duster este primul automobil concept fcut n totalitate
de ctre Dacia.
Masina va fi disponibila cu o motorizare pe benzina, 110 CP si doua diesel, de 85, respectiv 105 CP.
Masina va avea 4,31 metri lungime, putin mai mult decat Logan sedan, iar garda la sol va fi de peste 20
cm. Masina va cantari 1.180 kg in versiunea 4X2 si 1.280 kg in versiunea 4X4.
Dacia a anuntat preturile lui Duster, primul sau SUV, care costa de la 10.500 euro (TVA inclusa) in
versiunea 42, si de la 12.300 euro (TVA inclusa) in versiunea 44. Preturile ajung la 15.600 euro pentru
versiunea cu dotari maxime, motor diesel de 1,5 l si 110 CP.
Masina va dispune de trei versiuni de motorizare: 1,6 litri, 110 CP benzina, plus doua diesel-uri de 1,5
litri, cu puteri de 85, respectiv 105 CP

Istoria ARO

Uzina ARO era un producator de autovehicule de teren recunoscut pe plan international. Prima masina a
fost produsa in anul 1957, ceea ce inseamna ca este cel mai vechi producator de automobile din Romania.
In total au fost produse peste 360.000 de automobile ARO 44, din care mai mult de 2/3 au fost exportate
in peste 100 de tari. Ba chiar un model ARO 10 a castigat si una dintre editiile raliului Paris-Dakar

Primul autoturism de teren produs in Romania in perioada postbelica s-a dezvoltat pe baza modelului
sovietic GAZ 69. Productia a inceput in anul 1957 cu modelul IMS 57 si a continuat doi ani mai tarziu cu
modelul M59. Modelul M59 beneficia de un motor reproiectat: au fost remodelate coloanele de admisie si
evacuare si a fost introdusa ungerea sub presiune, obtinandu-se in acelasi timp o usurare cu 70 kg..

IMS-57 este produs in anul 1957, de unde deriveaza si denumirea, pana in anul 1959 si sunt fabricate
circa 2000 de unitati. Este inspirat din modelul rusesc GAZ si este echipat cu un motor pe benzina de
3260 cmc cu 50 cp cu o cutie de viteze manuala cu trei trepte nesincronizata si o viteza maxima de 80
km/h si un consum mediu de 24 l/100km.

IMS M59 produs intre anii 1956-1964 in aproximativ 21.000 de unitati, prin mai multe modele M58A si
M59A cu motoare pe benzina si M59B cu motor tip M207. Avea o capacitate cilindrica de 3260 cmc, 56
cp, cutie manual cu trei trepte nesincronizata cu o viteza maxima de 90 km/h si un consum de 21 l/100km.
Fata de modelul anterior acest model includea stergatoare actionate electric.

Aro M461 produs intre 1964-1975 , impreuna cu medelul M-461 C, in 80.233 de unitati, fiind si primul
model exportat. Era echipat cu un motor tip M207 de 2512 cmc si o putere de 70 cp, in cazul M461
(1964-1969) si 77CP, in cazul M461 C (1969-1975). O cutie de viteze manuala in patru trepte din care
sincronizate III si IV, un consum de 14 l/100km si o viteza maxima de 100km.

Aro M473 produs in special doar pentru export, era dotat cu motorul L25 in locul M207, si diverse
modificari, in functie de cerintele fiecarei tari unde era exportat.
Seriile ARO 24 au aparut in anul 1972 dupa 6 ani de proiectari. Modelele ce derivau din seria 24 (240,
241, 242, 243, 244, etc) se diferentiau prin caroserie.

Deasemenea au fost montate diferite motoare in patru cilindrii: Tractorul Brasov 3.2 cu 68 cp, ARO 2.7
cu 71 cp, Andoria turbodiesel 2.4 cu 87 cp si Peugeot turbodiesel cu 90 cp. Datorita succesului obtinut,
automobilul a fost produs si in Spania, sub denumirea de HISPARO si in Portugalia exportat, sub
denumirea de PORTARO.

In anii 80 seria 24 a fost restilizata cu patru faruri rotunde si motoare Ford.

ARO 243 - automobil transport persoane, 8 locuri, 3 usi.

ARO 244 - automobil transport persoane, 5 locuri, 4 usi.


Cross Lander CL-244 este varianta ARO 244 construita in America de Sud.
ARO 263 - O caroserie marita bazata pe caroseria ARO 243 prin marirea ampatamentului de la 2350
mm la 2600 mm si o lungime marita cu 367 mm. Acest model era realizat doar la comanda speciala.

ARO 264 - automobil realizat prin marirea ampatamentului de la 2350 mm la 2600 mm, ceea ce duce la o
caroserie marita cu 250 mm, care va oferi usi mai mari, deci acces mai facil pentru pasageri ct si un
confort sporit n habitaclu; transport persoane, 5 locuri, 4 usi.

ARO 429 TC (Transport Copii) automobile destinate transportului de scolari cu caroserie tip furgon.

ARO 429 TP (Transport Persoane) automobil pentru transport urban n regim de maxi taxi. ARO 429
TP este realizat pe un sasiu cu ampatament 4200 mm si caroserie tip furgon pentru transport persoane.

ARO 350 BC (Bena Coborata) realizata pe un sasiu, cu ampatamentul de 3500 mm de constructie


dreapta, si e joasa comparativ cu ARO 330 serie.
ARO 35S (Ambulanta) ambulanta cu un autosasiu cu ampatamentul de 3500 mm, si cu o caroserie tip
furgon special amenajat pentru aparatura medicala si pentru interventii rapide n caz de accidente si
catastrofe naturale.

ARO Cross Lander 244X este realizat de firma Cross Lander, ce cumparase ARO, modelul era echipat
cu un motor Ford cu 5 cilindrii in V, Euro IV si cutie de viteze automata sau optional manuala in 5+1
viteze. ARO Cross Lander 244X are la baza caroseria lui ARO 264.

Seriile ARO 10 au intrat in productie din 1980 ca automobile 44 echipate cu motoare produse de Dacia,
de 1289 cmc cu o putere de 54 CP si o viteza maxima de 90 km/h si din 1984 echipate cu motoare 1397
cmc cu 65 CP si o viteza maxima de 118 km/h. In perioada anilor 80 au avut un mare succes in export,
dar a fost de scurta durata deoarece au aparut probleme de fiabilitate si dimensiunile reduse ale rotilor,
fiind aceleasi ce erau folosite si de modelele Dacia, limitand astfel performantele off-road. Aro 10 a fost
exportat in Marea Britanie sub numele de Dacia Duster, iar in alte tari si sub numele de Dacia 10.

Seria a fost asamblata si in Italia de catre ARO-Ciemme (sub brandul de ACM) pentru a rezolva
problemele de fiabilitate. Astfel a fost produs modelul Enduro x4, ce era un model ARO 10 imbunatatit si
echipat cu motor Volkswagen 1.6 turbodiesel. Succesul modelului ARO 10 produs in Italia a fost mic,
chiar daca era o masina fiabila, datorita impresiei slabe creata de modelul romanesc, astfel in anii 90
productia italiana a fost oprita.

IMS 53 - prima motocicleta romanesca, construita in 1953 intr-un total de 12 bucati


ARO 304, este un model mai lung bazat pe ARO 244 si este dotat cu motor pe bezina de 2500 cmc.,
tapiterie din piele si trapa actionata electric, iar caroseria de culoare albastra-verzui deschis si foarte multe
elemente cromate.
Modelul ARO 304, construit in numai patru exemplare, si ARO 306 au fost create special pentru Nicolae
Ceausescu.

ARO 12 a fost produsa in serie mica pentru MApN. Acesta era realizat pe sasiu de Aro 10, cutie de viteze
de Aro 10 si caroserie de Dacia 1310 Break. Motorul era un motor Ifa in 3 pistoane diesel si tractiune
44.

ARO 32 a fost fabricat special pentru a fi dotat cu statie radio.

AMR Raptor - a fost ultima tentativa a celor de la Amrom Automotive 2006 de a mai produce
autovehicule pe mecanica de la ARO.
BIBLIOGRAFIE:

- http://arocampulung.wordpress.com
- http://www.daciaclub.ro

S-ar putea să vă placă și