Începuturi. Căutarea unei licențe.

Dacia 1100 și 1300

Dacia 1100

Pentru a reduce timpul între proiectare și lansarea în producția de serie a unui autoturism, autoritățile
române au considerat necesară producerea unui autoturism sub licență obținută de la un producător
străin. Se dorea o licență pentru un autoturism din clasa medie cu o capacitate cilindrică cuprinsă între
1.000 și 1.300 cm3 și să se producă între 40.000 și 50.000 automobile pe an. La licitație au participat
Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo și Austin. De asemenea, s-au testat următoarele modele: Renault 10,
Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300, Austin[2]. S-a luat decizia la nivel de partid ca uzina Dacia să
producă autoturisme sub licență Renault. Din cauza unor motive tehnice și economice, oferta companiei
Renault pentru modelul Renault 12 a fost retrasă. Modelul era în faza de teste, iar producția trebuia să
înceapă în Franța, în a doua jumătate a anului 1969. Dar contractul a fost semnat în septembrie 1966.
Renault a permis părții române să înceapă asamblarea mai devreme a unui model intermediar până când
Renault 12 să fie pregătit pentru producție. La început a fost ales modelul Renault 16, dar în cele din
urmă s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8.

Logo-ul vechi

Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași (astăzi Mioveni), județul Argeș, având la bază un acord între
autoritățile comuniste și producătorul francez de automobile, Renault, ce prevedea asamblarea unui
model Renault sub marca Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966 și s-a
încheiat într-un timp record de doar un an și jumătate.

La 1 iulie 1968, încep testele la cele 217 stații de lucru din uzină, iar pe la august 1968 se testează primul
motopropulsor.

La 20 august 1968 se începe producția modelului Dacia 1100, un model sub licența Renault R8; acesta
era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou
președintelui Republicii Socialiste România de atunci, Nicolae Ceaușescu. Conform contractului, Renault
furniza toate părțile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze. Din 1968 și
până în 1972, aproximativ 44.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, în 1970 apărând o ușoară
modificare estetică la partea frontală. A mai fost produs, deși în număr limitat, modelul 1100S, cu 2
perechi de faruri și un motor mai puternic, folosit de poliție și în cursele de raliu. Puține au mai rămas în
stare de funcționare.
Dacia 1300

După Dacia 1100, a urmat Dacia 1300, care a intrat în producție în august 1969, un model sub licența
R12, fiind prezentată la saloanele auto de la București și Paris. Modelul 1300 era o berlină cu 4 uși și
tracțiune pe față.

Între 1970 și 1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de
vehicule de persoane și utilitare. Astfel, în 1970 apar versiuni ale Daciei 1300 berline, printre care: 1300L
(de la „lux”), 1300LS („lux super”, destinată membrilor importanți ai PCR), în 1973 este lansat modelul
break, iar în 1975 modelul Dacia 1302 (gen papuc, fabricat în 2000 de exemplare, până în 1982).

Dacia a mai produs și un model de dubă numit Dacia D6, copie a modelului Renault Estafette. Dar pentru
că și Bucureștiul producea în uzinele T.V. (Tudor Vladimirescu) o dubă similară, producția Dacia D6 a fost
limitată pentru a nu crea concurență.

După 1985, Dacia încearcă să producă un model pentru oraș, acest model purtând numele Dacia Lăstun
sau Dacia 500, fiind produs la Timișoara. Echipată cu un motor de 499 cm3, cu 22 cp și un consum de 3,3
l/100 km. Însă, modelul este scos din fabricație după 1989 din cauza problemelor de calitate și a prețului
ridicat. Tot în anii '80, Dacia a mai produs modelul Dacia 2000, având la bază autoturismul Renault 20.
Acest model era produs special pentru elita PCR, utilizat ca mașină de serviciu, nefiind comercializat
către cetățeni și era disponibil în culoarea negru sau albastru închis, producția fiind, de asemenea,
limitată.

La salonul de la București din 1979 a fost prezentată varianta restilizată a modelului 1300, Dacia 1310,
primul model apărut după încetarea contractului de licență Renault 12, în 1978. Modificările au constat
în: 2 perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de protecție noi și interior nou. Aceasta s-a inspirat din
restilizarea făcută de Renault pentru modelul lor, R12 in 1975.

Dacia s-a vândut și în Anglia sub numele Dacia Denem. Varianta de vârf includea geamuri electrice, jante
de aliaj și cutie de viteze cu 5 trepte. ARO 10 s-a vândut sub numele de Dacia Duster.
În aceeași perioadă de timp s-a produs de IATSA SA Dacia 1310 Sport. La salonul din 1980, mulțimea a
admirat Brașovia, un coupé bazat pe modelul 1310 și creat la IATSA SA Brașov. Conducerea și-a dat
acordul pentru începerea producției și din 1981, o variantă în două uși, Dacia Sport 1410, a fost produsă
pentru tineretul din acele timpuri. Aceste mașini erau foarte populare și în cursele de raliu, iar piloți ca
Nicu Grigoraș au modificat vechile motoare de Renault, obținând performanțe uimitoare. Privatizarea
DACIA SA Pitești, nu are nimic în comun cu privatizarea IATSA SA județene după 1990, care devin doar
unități de servis și renunță la producție în 1994. Ultimul model Dacia 1310 a fost produs la IATSA SA
Galați în 1994.

În 1985, inginerii de la Dacia încep proiectarea primului autoturism de concepție 100% românească.

După 1989

Dacia Solenza: avea la bază modelul SupeRNova, dar cu un aspect împrospătat. În imagine avem un
model 2004 cu nivelul de echipare Scala

Între anii 1991 și 1996, Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta, cu un design provenit din cel al
Daciei 1200 produs în anii '80.

După 10 ani de așteptare (1995), Dacia lansează primul model 100% românesc sub numele Dacia Nova.
Modelul avea un aspect învechit și pornea cu un handicap apreciabil.

În anul 1997, se ia decizia proiectării și lansării unui nou model, deosebit de ceea ce a fabricat uzina
Dacia până la acel moment, și anume modelul codat intern D33. Acesta avea să schimbe imaginea Dacia,
fiind proiectat de către inginerii Dacia și designerii I.D.E.A. Torino, și urma să fie vândut la un preț de cca
5000 dolari. A fost fabricat în două exemplare de testare, apoi în anul 1999 când trebuia lansat pe piață,
lansarea a fost anulată de achiziția uzinelor Dacia de către Renault deși poporul român aștepta cu interes
acest model.

În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, pe porțile
uzinei a ieșit autoturismul cu numărul 2.000.000. În același an este lansat motorul de 1,6 litri cu injecție
monopunct produs de firma Bosch, ce echipează modelul Dacia Nova.
În 1999, Renault achiziționează 51% din capitalul Dacia și anunță că va lansa un nou model. Se
abandonează proiectul D33. La mijlocul anului 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a
fost o evoluție a Daciei Nova. Modelul Supernova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4
litri MPI.

În 2003, modelul SupeRNova este înlocuit de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul
SupeRNova. Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri,
similar cu cel de pe SupeRNova, și un diesel de 1,9 litri.

Dacia Logan MCV

În 2004 se încetează producția modelelor Berlină și Break și se lansează modelul Logan, un autoturism
complet nou. Iar în 2006, odată cu lansarea modelului Logan MCV are loc și prima restilizare, în special la
partea din spate. Noul model semăna mult cu modelul Logan Steppe (concept carul) prezentat în
primăvara aceluiași an și dispunea de șapte locuri poziționate pe trei rânduri. La începutul anului 2007
este lansată noua autoutilitară Dacia Logan Van care din punct de vedere constructiv semăna foarte mult
cu modelul Logan MCV. Tot în 2007 a fost lansat Logan Pick-Up, o utilitară compactă destinată micilor
întreprinzători și comercianți. În anul 2008, gama Dacia a fost completată cu modelul Dacia Sandero, iar
modelele Logan și Logan MCV au fost restilizate.

În octombrie 2009, Automobile Dacia a achiziționat compania Auto Chassis International (ACI) România
pentru suma de 50,8 milioane euro[3]. Auto Chassis International (ACI) a fost fondată în 1999 ca entitate
a Grupului Renault[3]. Filiala ACI România a fost constituită în anul 2002 pentru a furniza piese
constructorului român, iar la momentul achiziției avea 1.420 de angajați[3].

Dacia Duster: primul SUV Dacia.

În cadrul Salonului Auto de la Geneva din 2010, a fost prezentat Dacia Duster, primul SUV din istoria
acestei mărci. O lună mai târziu, președintele Traian Băsescu devine primul proprietar din România al
unui model Duster[4]; acesta era un vârf de gamă și singura diferență față de un model de serie, consta
în culoarea „roșu de foc”.