Numele.

Prenumele

Gandrabur Valeriu

Scoala Profesionala nr. 6

Insarcinare pentru Lucrare de Calificare

Grupa L-33
Tema sarcinii

Echipamentul electric
Specialitatea

Lacatuas la reparatia automobilului

Profesorul Bors Ion Director adjunct A.Madan

Municipiul Chisinau 2012

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

Istoria automobilului Alfa Romeo

In data de 24 iunie 2010 s-au implinit 100 de ani de cand un grup de antrepenori italieni au fondat firma Anonima Lombarda Fabrica Automobili abreviat A.L.F.A. dupa ce acestia preluasera anterior firma Societa Italiana Automobili Darac o firma de origine france a ce asambla automobile Darrac pentru Italia avand sediul la Portello in !ilano. Cei !"" de ani de istorie ai constructorului italian se traduc prin automobile cu performante ridicate si design spectaculos avand un mare impact la public# numeroase victorii obtinute in competitiile sportive dar si unele momente mai putin favorabile. Din 1"#$ constructorul italian face parte din concernul italian FIA% iar incepand cu luna &ebruarie 200' este o divi ie a lui Fiat (roup Automobiles S.p.A# oca ie cu care numele societatii a devenit Al&a )omeo Automobiles S.p.A. cu sediul la %orino# fiind speciali ata pe productia de automobile de serie care sunt sinonime cu te$nologia avansata# design-ul e%clusivist si performantele sportive. In cele ce urmea a vom incerca sa pre entam momentele cele mai importante ale prestigiosei firme italiene Al&a )omeo.

In anul 1"0$ investitorul france Ale*andre Darrac impreuna cu un grup de oameni de afaceri italieni au fondat firma Societ+ Italiana Automobili Darrac ,S.A.I.D.- cu sediul la Napoli# speciali ata pe asamblarea de automobile marca Darrac pentru piata din Italia dar cu piese provenite din &ranta. Datorita distantei mari intre orasul italian Napoli si granita cu &ranta proiectul a fost penali at inca de la debut. Darrac muta fabrica in nordul Italiei la Portello# ona orasului Milano.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

Datorita van arilor reduse# piata auto din Italia fiind dominata in acea perioda de constructori precum FIA% sau )enault# productia stagna motiv pentru care in 1"0" societatea se gasea in lic$idare. &abrica este cumparata la sfarsitul anului !'"' de un grup lombard de oameni de afaceri printre care si .a/aliere 01o Stella un aristocrat milane # de la investitorul france Darrac . Noii patroni au continuat fabricarea de automobile marca Darrac pana la epui area stocului de componente provenite din &ranta cu acelasi numar de angajati# in acelasi timp fiind demarata proiectarea unui nou model de conceptie proprie ce va fi fabricat sub un nume nou.

In data de 24 iunie 1"10# grupul italian de oameni de afaceri in frunte cu (go Stella care preluasera anterior firma Societa Italiana Automobili Darac au fondat firma Anonima Lombarda Fabrica Automobili abreviat A.L.F.A. cu sediul la Portello# ona orasului !ilano. Noua societate era condusa de 01o Stella si avea un numar de )*" de angajati iar obiectivul era de a produce +"" de automobile anual. ,mblema firmei combina doua binecunoscute simboluri milane e- crucea rosie si sarpele-dragon .il biscione/ semnul $eraldic al familiei 0isconti. De la debut# conducerea firmei italiene a dorit sa promove e un nou concept in constructia de automobile# acela a unui automobil cu caracter sportiv.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

In toamna anului 1"10 este pre entat primul model A.L.F.A. denumit 242P si care a fost proiectat de (iuseppe !erosi sosit de la firma 3ianchi. Motorul disponibil era unul cu 1 cilindri in linie avand cilindreea de 1."21 cmc si care furni a 1) CP# permitand sa atinga o vite a de peste !"" 3m4$# o valoare remarcabila pentru acea epoca. 5ransmisia se reali a pe rotile din spate fiind cu a% cardanic si era asigurata de o cutie de vite e cu 1 trepte. Sistemul de franare actiona pe rotile din spate si era preva ut cu tamburi. Inca de la debut# noul model A.L.F.A. 242P a fost apreciat pentru performantele sportive# placerea de a fi condus# partea mecanica inovativa si designul e%clusivist# caracteristici care vor deveni simboluri ale firmei italiene. Pretul de ba a era de !).""" lire. Intre anii 1"1041"15 au fost construite 1 serii- 6# 7# C si D in peste )"" de autosasiuri# care 8n conformitate cu acea epoca# au fost 8ncredintate carosierilor pentru montajul final in diverse variante de caroserie precum spider# corsa cu doua locuri# limu ina cu 9 locuri si torpedo# modelul fiind utili at inclusiv de catre !arele Stat !a6or al armatei italiene# 8n timpul primului ra boi mondial. Catre sfarsitul anului !'!" este lansat un nou model denumit 122P si care se ba a pe mecanica modelului 242P. Motorul disponibil era unul cu 1 cilindri avand cilindreea de ).1!+ cmc si care putea de volta )): )* si )2 CP in functie de versiune# permitand o vite a ma%ima de '" 3m4$. Intre anii 1"1041"17 au fost construite ++" de e%emplare inclusiv versiunile 17 si 202P# majoritatea in varianta de caroserie tip torpedo cu 1 locuri.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

In 1"11 are loc debutul sportiv in competitii cu doua e%emplare din modelul A.L.F.A. 242P conduse de pilotii Franchini si )on8oni in cursa %ar1a Florio. In 1"15 este lansat un nou model A.L.F.A. denumit 409$02P si care inlocuia in gama modelul 242P. Proiectat de (iuseppe !erosi si reali at pe o ba a mecanica revi uita a modelului )1;P# noul model 409$02P era ec$ipat cu un motor cu 1 cilindri in linie avand cilindreea de 6."2) cmc si care de volta 9" CP in versiunea normala si 9+ CP in versiunea de competitii denumita .orsa. 0ite a ma%ima era de !)* si respectiv !+9 3m4$. 5ot in 1"15 in faimoasa cursa de urcare Parma4 Po11io di 7erceto sunt castigate primele doua locuri cu versiuni .orsa ale modelului 409$02P. In 1"14 pe o ba a mecanica a modelului A.L.F.A. 409$02P# carosierul italian .asta1na a reali at primul studiu de automobil aerodinamic din lume si care putea atinge o vite a ma%ina de !+' 3m4$. Productia si de voltarea modelului 409$02P este stopata datorita i bucnirii Primului <a boi Mondial aceasta continuand din 1"1" pana in 1"22 cand au fost reali ate )9 de e%emplare majoritatea avand caroserie tip torpedo. Din 1"20 motorul versiunii .orsa de volta 2)CP permitand o vite a ma%ima de !*" 3m4$. =a volanul unui A.L.F.A. 409$02P .orsa# pilotul (iuseppe .ampari castiga editiile din 1"20 si 1"21 ale cursei de la !u1ello.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

In 1"14 este pre entat modelul A.L.F.A. (rand Pri*# primul model conceput special pentru competitii. Proiectat de (iuseppe !erosi acesta era ac$ipat cu un motor cu 1 cilindri in linie

avand cilindreea de 1.1*2 cmc si care furni a 22 CP. 6cest motor beneficia de solutii te$nice avansate pentru acele vremuri# unele aplicate in premiera precum distributia cu ) arbori si 1 supape pe cilindru precum si aprinderea preva uta cu doua bujii pe cilindru. 6cest motor permitea atingerea unei vite e ma%ime de !1" 3m4$. 6tat de voltarea cat si startul in competitii ale modelului (rand Pri* sunt stopate in timpul Primului <a boi Mondial acestea fiind reluate in 1"20. Cu o putere ma%ima marita la !") CP care permitea atingerea unei vite e ma%ime de !*" 3m4$ modelul (rand Pri* a participat intre anii 1"20 si 1"21 in numeroase competitii obtinand re ultate discrete. In au1ust 1"17 datorita dificultatilor financiare survenite ca urmare a i bucnirii Primului <a boi Mondial# firma Anonima Lombarda Fabrica Automobili ,A.L.F.A.- este ac$i itionata de catre antreprenorul napoletan inginer Nicola )omeo de la 7anca di Sconto. 6vand propria firma din 1"0$ speciali ata pe importul din Statele (nite ale 6mericii de utilaje pentru industria miniera si actionar la numeroase firme# in1.Nicola )omeo stopea a productia de automobile si se adaptea a perfect perioadei de ra boi convertind productia spre onorarea de comen i ale armatei in special motoare de avion# munitie# compresoare# generatoare# camioane si vagoane. 6ceasta afacere ii aduce mari beneficii lui Nicola )omeo care devine in decembrie 1"17 actionar unic al firmei A.L.F.A. preluand conducerea firmei de la 01o Stella.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

In &ebruarie 1"1# numele A.L.F.A. este sc$imbat in Al&a )omeo !ilano. In acelasi timp# Nicola )omeo ac$i itionea a firmele :&&icine !eccaniche di Saronno# :&&ice !ecanicche %abanelli di )oma si :&&icine Ferro/iarie !eridionali di Napoli. >data cu sfarsitul Primului <a boi Mondial compania este fortata sa-si sc$imbe iarasi productia acum fiind reali ate in special masini agricole# masini de foraj# tractoare si ec$ipamente de cale ferata.

In 1"21 este lansat un nou model Al&a )omeo denumit (1 si care inlocuia in gama modelul 404 $02P. Conceput de (iuseppe !erosi# (1 a fost primul model al constructorului italian ce concura in clasa de lu% dominata in acea perioada de firme precum Pac3ard# Pierce 6rro? sau <olls <o@ce fiind in acelasi timp primul ec$ipat cu motor avand 6 cilindri in linie. <eali at pe un sasiu moderni at si alungit al modelului 404$02P# noul model (1 era ec$ipat cu un

motor cu 6 cilindri in linie de 6.+= care de volta 9" CP si care permitea atingerea unei vite e ma%ime de !+2 3m4$. 5ransmisia se reali a pe rotile din spate fiind asociata unei cutii de vite e manuale cu 1 trepte. Suspensia era

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

preva uta cu arcuri lamelare iar sistemul de franare cu tamburi la toate rotile. Cu unele modificari modelul (1 a concurat in competitii# cea mai importanta performanta fiind castigarea

cursei .oppa de (arda. Intre anii 1"214 1"25 au fost fabricate *) e%emplare. =a sfarsitul anului 1"21# datorita cresterii datoriilor catre stat si alte companii partenere# guvernul italian din acea perioada preia controlul companiei Al&a )omeo. Datorita faptului ca numele Al&a )omeo devenise foarte cunoscut in Europa si S0A.

Echipamentu electric
Echipamentul electric al unui automobil indeplineste urmatoarele functii: -asigura aprinderea amestecului carburant in cilindrii motorului, la automobilele echipate cu motoare cu aprindere prin scinteie -asigura pornirea automata a motorului -asigura iluminatul interior si exterior -pune in functiune diversele aparate si dispozitive de semnalizare si control. Echipamentul electric al automobilului cuprinde doua parti principale si anume: -sursele de energie electrica -consumatorii de energie-electrica. Consumatorii de energie electrica, la rindul lor, pot fi grupati in: -echipamentul de aprindere -electromotorul de pornire -echipamentul de iluminat si de semnalizare -aparatele electrice de masura si control. Legatura intre sursele de energie electrica si diversii consumatori se face printr-un singur conductor, al doilea conductor este constituit din masa metalica a automobilului. Sursele de energie electrica ale automobilului sunt: -bateria de acumulatoare -generatorul de energie electrica. In cadrul surselor de energie sunt incluse si releele regulatoare care asigura functionarea generatorului impreuna cu bateria de acumulatori. Bateria de acumulatori are rolul unei surse de energie electrica care alimenteaza pentru scurt timp echipamentul electric, cand generatorul de energie electrica nu lucreaza sau cand acesta nu face fata singur.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

Dupa natura materiei active a electrozilor si a electrolitului se cunosc si se folosesc la automobile urmatoarele tipuri de baterii de acumulatori: -acumulatori cu plumb (electrolitul este un acid -acumulatori alcalini (electrolitul este o solutie apoasa a unei baze !arimile electrice, cele mai importante, care caracterizeaza bateriile de acumulatori sunt: -tensiunea la bornele bateriei de acumulatori, care variaza in raport cu gradul sau de incarcare" (tensiunea la sfirsitul incarcarii bateriei de umulatoare trebuie sa fie de maximum #,$ % pe element, iar tensiunea maxima admisa la descarcare este de &,$ % pe element" -capacitatea bateriei de acumulatori, care reprezinta cantitatea de energie electrica pe care bateria, complet incarcata, poate sa o debiteze unui circuit electric. Capacitatea bateriei se masoara in amperi-ora('h -densitatea electrolitului, este masa electrolitului raportata la unitatea de volum.

(ateria de acumulatori &- separatoare" #- nervuri" )- placi negative" *- placi pozitive" +- cutie" ,- bucsa de plumb" $- borna pozitiva a bateriei" -- borna elementului" .- dop" &/- capacul elementului" &&- borna negativa bateriei" &#- mastic" &)- perete de compartimentare" &*- punte de legatura intre elemente" &+- punte de legatura a elementului Generatorul de curent trebuie sa alimenteze cu energie electrica receptoarele si sa asigure incarcarea bateriei de acumulatori cu care este cuplat in paralel. Incarcarea bateriei se realizeaza in timpul functionarii

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

motorului, numai daca generatorul are o tensiune mai mare. Generatorul de curent altemativ (alternatorul). 0tilizarea generatorului de curent alternativ cu redresoare (alternatorul poate asigura incarcarea bateriei de acumulatori la turatii mici si chiar la mersul in gol al motorului. 'lternatorul alimenteaza cu curent toti consumatorii unui autovehicul atunci cand motorul este in functiune. 0n alternator se compune din doua parti principale: -statorul (indusul -rotorul (inductorul . Statorul * are forma unui inel care prezinta pe suprafata interioara un numar de crestaturi in care se afla o infasurare trifazata legata in triunghi. Capetele libere ale infasurarilor statorului sunt legate, fiecare, la o pereche de redresoare (diode cu siliciu , una directa si una inversata, montate in suportul # de aluminiu. Rotorul ) este format din doua 1umatati simetrice si are patru perechi de poli. 'xul rotorului este montat in lagare cu bile sustinute de capacele & si +. 2otorul contine infasurarea de excitatie. 3e capacul & sunt montate portperiile, ale caror perii $ se freaca de inelele colectoare ce sunt legate cu capetele infasurarii de excitatie a rotorului alternatorului. 3e partea capacului + este montata, in exterior, fulia &/, iar in interior ventilatorul ., destinat racirii alternatorului.

4lementele componente ale unui alternator &- capac" #- suport portdiode" )- rotor" *- stator" +- capac" ,- portperie" $perie de excitatie" -- perie masa" .- ventilator" &/- fulie" Releul regulator de tensiune are rolul de a mentine cat mai constanta tensiunea la bornele generatorului de curent, independent de tura5tia motorului sau de sarcina generatorului, in acest scop face sa creasca sau sa scada in mod corespunzator intensitatea curentului de excitatie a generatorului. In consecinta, intensitatea curentului de incarcare a bate5riei de acumulatori scade pe masura ce aceasta se incarca, reducandu-se la zero atunci cand bateria este complet incarcata. De asemenea, datorita regulatorului de tensiune, curentul de incarcare este mai mic vara, cand bateria se incarca mai usor, si mai mare iarna, cand bateria are o

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

temperalura scazuta si se incarca mai greu. 2eglarea tensiunii are loc prin introducerea si scoaterea rezistentei suplimentare in circuitul infasurarii de excitatie, cu a1utorul unor contacte care o scurtcircuiteaza sau nu. Echipamentul de aprindere al automobilului serveste la producerea, intrun anumit moment, a scanteii electrice necesare aprinderii amestecului carburant din cilindrii motorului. La motoarele cu carburator, dupa aspiratia si comprimarea amestecu5lui carburant in cilindru, amestecul carburant este aprins de catre o scanteie electrica produsa de bu1ie. 3entru producerea scanteii intre electrozii bu1iei nu este suficienta o tensiune de , sau &# % ,,respectiv tensiunea pe care o are bateria de acu5mulatori6. 7canteia nu se poate produce decat daca bu1ia este alimentata cu tensiunea de &+ /// ... #/ /// %. 3entru a se produce o tensiune atat de puternica, este nevoie de un ansamblu de piese care, lucrand impreuna, sa transforme curentul electric de 1oasa tensiune in curent electric de inalta tensiune. 'cest lucru se poate realiza cu a1utorul unui transformator de tensiune denumit ,,bobina de inductie8. Bobina de inductie este un transformator de curent, care transforma curentul de 1oasa tensiune de , sau &# % in curent de inalta tensiune, de &+///. .. #//// %. (obina de inductie este constituita dintr-o infasurare primara ), formata din #// . . . )// de spire din sarma de cupru, izolata, de circa & mm grosime, infasurate pe un miez de fier moale &, si o infasurare secundara # care are &+ /// ... #/ /// de spire si este facuta dintr-o sarma de cupru izo5lata foarte subtire (/,& mm grosime . 'ceste infasurari sunt prote1ate de un invelis de tabla *, in interiorul caruia se afla fixat, printr-o masa izolanta,. capacul de protectie +, facut dintr-un material izolant (bachelita . Capetele infasurarii primare sunt legate la cele doua borne , si $, fixate in capac. Infasurarea secundara are unul dintre capete legat la un capat al infasurarii primare, iar celalalt capat este legat la borna fisei centrale - a capacului izolant al bobinei de inductie. 9unctionarea bobinei de inductie se bazeaza pe fenomenul inductiei electromagnetice potrivit caruia, prin intreruperea curentului de 1oasa tensiune din infasurarea primara, ia nastere in infasurarea secundara un curent de inalta tensiune. 'cest fenomen se explica prin variatia campului magnetic, creat de infasurarea primara, care scade de la valoarea de regim, la zero si ale carei linii dc camp magnetic (de forta intretaie spirele infasurarii secundare.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

(obina de inductie &- miez de fier" #- infasurarea secundara" )- infasurarea primara" *carcasa exterioara" +- carcasa interioara" ,, $- borne laterale" -- borna centrala Ruptor-distribuitorul se compune din: -ruptorul propriuzis care intrerupe curentul primar, -distribuitorul inaltei tensiuni catre bu1ii -condensatorul -regulatoarele de avans. Ruptorul. !omentul exact al producerii scanteii electrice de catre bobina de inductie este determinat de momentul intreruperii curentului in circuitul primar al bobinei. 'ceasta intrerupere este produsa de catre ruptor. 2uptorul &- este format din doua contacte: unul mobil &. si unul fix #/. Contactul fix este legat la masa, iar contactul mobil este izolat de masa masinii. In momentul in care contactul mobil se departeaza de contactul fix, curentul se intrerupe si apare tensiunea inalta in infasurarea secundara a bobinei de inductie. Contactul mobil este ridicat de pe contactul de catre cama ruptorului +, care este fixata pe axul distribuitorului si are un numar de proeminente, egal cu numarul cilindrilor. Contactul mobil este fixat pe o mica parghie ce oscileaza in 1urul unui ax si intrerupe circuitul atunci cand o proeminenta vine in dreptul sau si roteste aceasta parghie desfacand

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

contactele. 2eaducerea in pozitie initiala a contactului mobil pentru restabilirea circuitului primar se face cu a1utorul unei lamele arc, care este montata in spatele contactului mobil Distribuitorul are rolul de a distribui curentul de inalta tensiune la bu1ii, in conformitate cu ordinea de aprindere a amestecului carburant in cilindrii motorului. Distributia curentului de inalta tensiune la bu1ii se realizeaza astfel: curentul de inalta tensiune a1unge de la bobina de inductie prin intermediul unui conductor, la borna centrala a distribuitorului" contactul intre borna centrala si rotor se face prin intermediul periei de car5bune &,, care este metinuta in contact cu lama metalica a ruptorului de un arc &+. In timpul rotatiei rotorului &$, lama va trece la o distanta de /,# mm de bornele laterale. !iscarea de rotatie a rotorului rezulta din antrenarea acestuia de catre axul distribuitorului &. Deci transmiterea curentului de inalta tensiune de la lama rotorului la bornele laterale (ploturi din capac nu se face prin contact, ci prin scantei. In continuare, transmiterea curentului de inalta tensiune de la bor5nele laterale la bu1ii se face prin intermediul unor fise.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

2uptor-distribuitor &:..-- regulator de avans centrifugal" .:..&&- borna izolata" &#- condensator" &)- bucsa" &*- capacul distribuitorului" &+- arc" &,- carbune" &$- rotor (lulea " &-- ruptor" &.- contact mobil" #/- contact fix" #&- conducta de legatura cu borna izolata" ##- regulator de avans cu depresiune" #):..#-- corpul ruptoruluidistribuitor" #.- ax de antrenare"

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

Condensatorul ruptorului. La deschiderea contactelor ruptorului apare intre acestea o scanteie. 'ceasta scinteie se produce din cauza bobinei de inductie, care se opune intreruperii bruste a curentului. 2olul condensatorului este de a inmagazina energia electrica provocata de inductia proprie a infasurarii primare. Condensatorul electric &# este format din doua placute metalice foarte subtiri (citeva sutimi de milimetru grosime , izolate intre ele cu o foita de hartie parafinata. Cele doua placute metalice se numesc armaturile condensatorului. 4le sunt stranse sul si introduse intr-o capsula metalica. ; armatura este legata la carcasa metalica a condensatorului (care se fixeaza la masa ca si contactul fix al ruptorului , iar cealalta arma5tura este legata la un conductor ce iese prin capacul izolator al condensa5torului, aceasta se leaga la contactul mobil al ruptorului. Regulatoarele de avans. In timpul functionarii motorului, avansul la aprindere se regleaza automat in functie de turatie si sarcina cu a1utorul regulatorului de avans centrifugal si a celui prin depresiune (vacuumatic . In afara acestor regulatoare de avans automate, ruptorul-distribuitor este prevazut si cu un dispozitiv de reglare manuala a avansului, numit regulator de avans octanic sau corector de cifra octanica. Regulatorul de avans centri ugal &...-, modifica automat avansul la aprindere, in functie de turatia arborelui cotit.. Regulatorul de avans prin depresiune (vacuumatic) este comandat de depresiunea care exista in conducta de aspiratie a motorului. Depresiunea provoaca miscarea unei membrane, care printr-o ti1a deplaseaza la stanga sau la dreapta, placa pe care este asezat ruptorul. Regulatorul de avans octanic stabileste avansul la aprindere in functie de cifra octanica a combustibilului. Bu!ia serveste la producerea scanteilor electrice, necesare aprin5derii amestecului carburant. 7canteia se produce intre electrozii bu1iei, aceasta fiind insurubata in chiulasa motorului, intr-un orificiu filetat ce patrunde in camera de ardere a motorului. (u1ia este formata dintr-un corp metalic &, prevazut cu o portiune filetata si un cap hexagonal pentru actionare cu cheia. 3e cor5pul metalic este fixat unul dintre electrozii bu1iei. 'cest electrod lateral # face contact cu masa prin intermediul corpului metalic al bu1iei ce se insurubeaza in chiulasa motorului. 'l doilea contact al bu1iei, electrodul central ), este fixat intr-un izolator *, prins la randul sau in corpul metalic. 4lectrodul central are la capatul exterior borna de care se leaga fisa ce aduce curentul de inalta tensiune. 3entru asigurarea etanseitatii camerei de compresie, intre corpul bu1iei si chiulasa se asaza o garnitura metalo-plastica +. Distanta intre electrozii bu1iei este de /,+... ... /,$ mm. Curentul adus prin fise trece de la electro5dul central la electrodul lateral

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

sub forma de scanteie si de aici a1unge prin corpul bu1iei la masa. 9iind vorba de curent de inalta tensiune, izolatorul bu1iei care este facut din portelan trebuie sa fie in buna stare, fara crapaturi sau fisuri, si curat, altminteri curentul trece direct la masa fara sa mai produca scanteia intre electrozi. Caracteristicile principale ale unei bu!ii sunt: -diametrul si lungimea partii iletate ce se insurubea"a in chiulasa motorului# - elul iletului# -valoarea termica a bu!iei.

(u1ia &- corp metalic" #- electrod lateral" )- electrod central" *- izolator" +- garnitura metalica" Diametrul partii iletate poate fi de &/ ... &# mm sau &*:&- mm. $ungimea partii iletate este variabila si depinde de grosimea chiulasei in care se insurubeaza bu1ia.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

%aloarea termica a unei bu1ii reprezinta o cifra de comparatie, care arata comportarea bu1iei fata de solicitarea termica. Din punct de vedere al valorii termice, bu1iile pot fi calde sau reci. La motoarele cu turatie mare si raport de compresie ridicat, se folosesc bu1ii reci, iar la motoarele cu turatie mica si raport de compresie scazut, se folosesc bu1ii calde. (u1iile calde au partea interioara a izolatorului mai lunga, iar bu1iile reci au izolatorul mai scurt la partea interioara., din aceasta cauza caldura se evacueaza mai incet la bu1iile calde si mai repede la bu1iile reci. Daca bu1ia este bine aleasa din punct de vedere al valorii termice, atunci la mersul indelungat al motorului, in conditii normale, temperatura interioara a bu1iei trebuie sa fie de +// ... ,//<C. In acest caz, daca si amestecul carburant este normal, cand se demonteaza si se examineaza bu1ia, ea trebuie sa fie curata, cu izolatorul usor colorat in castaniu. Cand amestecul carburant este prea bogat, bu1ia va fi afumata, din cauza arderii incomplete a benzinei. Carbonul nears depunandu-se ca o funingine pe bu1ie. Daca bu1ia este prea calda, atunci electrodul central se incalzeste exagerat, pana la alb, putandu-se chiar topi, Daca in acest caz se opreste motorul, acesta continua sa functioneze catva timp din cauza aprinderilor ce au loc la aceste puncte foarte calde ale bu1iei. Daca bu1ia este prea rece, temperatura ei fiind prea mica, uleiul se depune cu. timpul pe ea, nu poate fi ars, ci numai carbonizat si astfel, bu1ia este scoasa din functiune din cauza cocsarii sale, (se zice ca bu1ia este ancrasata . 'ncrasarea se poate produce si in cazul in care bu1ia este bine aleasa, dar motorul este uzat si consuma ulei. %aloarea termica a bu1iilor se noteaza prin numere incepand de la &/ (la bu1iile cele mai calde si pina la *+/ (la bu1iile cele mai reci . Electromotorul de pornire (demarorul) este un motor electric de curent continuu, care serveste la rotirea arborelui cotit pentru pornirea motorului automobilului, transformind energia electrica in energie mecanica. 'rborele cotit este antrenat de un pinion montat pe axul demarorului, care angreneaza o coroana dintata dispusa pe volant. Cuplarea pinionului cu volantul se realizeaza la actionarea cheii de contact pe pozitia demaror, iar dupa pornirea motorului decuplarea trebuie sa se faca automat. &ecanismul de cuplare al demarorului poate fi cu actionare prin inertie, mecanica sau electromagnetica. La !.'.7. pornirea motorului rece este mai usoara datorita volatilitatii ridicate a benzinei si a1utorului oferit de dispozitivele de pornire ale carburatorului care imbogatesc amestecul carburant. La !.'.C. pentru a se usura pornirea motorului se folosesc procedee auxiliare care permit preincalzirea aerului care intra in cilindrii. 3reancalzirea se poate realiza cu a1utorul bu1iilor incandescente sau a unei instalatii cu termostat, aceasta din urma se foloseste la autovehiculele mari.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

Bu!ia incandescenta este de fapt o spirala din nichel-crom care se inroseste atunci cand se inchide circuitul electric, permitand incalzirea aerului care intra in cilindrii. Echipamentul de iluminare si semnali"are al automobilului are rolul de a asigura iluminarea eficienta a drumului pe timp de noapte sau atunci cand vizibilitatea este scazuta datorita conditiilor atmosferice nefavorabile precum si iluminatul interior al autovehicului in conformitate cu reglementarile legale.. 4nergia electrica de alimentare a echipamentului de iluminare si semnalizare este primita de la alternator si de la bateria de acumulatori. Echipament pentru iluminarea e'terioara: -farurile -lampile de pozitie din fata si din spate -lampile de frana (stop -lampile de semnalizare -lampa pentru mersul inapoi -lampi pentru ceata -lampa de iluminare a numarului de inmatriculare -lampi de gabarit Echipament pentru iluminarea interioara: -plafoniere pentru iluminarea caroseriei sau a interiorului autovehiculului -lampi pentru iluminarea aparatelor de bord (arurile. Cea mai mare importanta la un far o are reflectorul acestuia, care are rolul de a concentra si diri1a razele de lumina ale becului. (ecul este montat in dulie in asa fel incat filamentul principal sa fie asezat in focarul reflectorului, iar filamentul secundar, prevazut cu paravan metalic, in fata focarului. 9ilamentul principal ilumineaza puternic si la distanta (faza de drum , iar filamentul secundar ilumineaza in 1os datorita paravanului (faza scurta . Geamul dispersor asigura distribuirea uniforma a fluxului luminos. (arurile (proiectoarele) de ceata sunt montate sub farurile normale si sunt inclinate in 1os astfel incat asigura o ilumunare mai buna a drumului in fata autovehiculului. $ampile de po"itie (lanternele) indica prezenta autovehicului atat in timpul deplasarii, cat si in timpul stationarii. $ampa de iluminarea numarului de inmatriculare se monteaza in asa fel incat sa asigure citirea numarului de inmatriculare pe timp de noapte. $ampile de semnali"are indica atat ziua cat si noaptea intentiile conducatorului de a schimba directia de mers. $ampile stop permit conducatorului autovehicului din spate sa observe intentia de a reduce viteza sau de a opri a celui din fata. Cla'onul face parte din instalatia de semnalizare acustica si are rolul de a

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

semnaliza din timp potentialele pericole. Claxonul trebuie sa indeplineasca unele cerinte cum ar fi: -sa se auda de la distanta de cel putin &+/ m -sa nu fie prea strident -sa claxoneze instantaneu cu comanda -sa se recunoasca directia de unde vine -sa nu se ia mana de pe volan cand se actioneaza -)paratele electrice pentru masura si control cu care este echipat un autovehicul sunt: -vitezometrul -ampermetru -indicatorul de presiune a uleiului (manometrul -indicatorul de temperatura a lichidului de racire (termometrul -indicatorul nivelului combustibilului -etc.

4Intretinerea shi repararea

Diagnosticarea bateriei de acumulatoare La bateria de acumulatoare =n procesul exploat>rii, este necesar s> se verifice trei parametri: nivelul electrolitului: densitatea electrolitului: tensiunea =n sarcin> a fiec>rui element. %erificarea nivelului electrolitului se face cu a1utorul unui tub de sticl> sau din material plastic transparent, care se introduce =n fiecare rezervor cu electrolit al elementului, p?n> la marginea superioar> a separatorilor. 'poi astup?ndu-se cu degetul partea superioar> a tubului, se ridic> tubul @i nivelul electrolitului r>mas in tub trebuie s> fie de &/ ... &+ mm (fig. +.). a . Dac> nivelul este mai mic. bateria se poate autodesc>rca, fie datorit> cre@terii concentraAiei electrolitului care conduce la sulfatarea pl>cilor, fie datorit> oxid>rii materiei active de pe pl>cile care vin in contact cu aerul. =nr>ut>Aind transferul de ioni. fie datorit> mic@or>rii suprafeAei active a pl>cilor @i, prin aceasta, suprasolicitarea clemenAilor la pornirea motoarelor etc. Dac> nivelul este mai mare, =n timpul proceselor de =nc>rcare desc>rcare gazele ies sub presiune prin orificiile de aerisire din bu@onul fiec>rui element, determin?nd fie corodarea pieselor metalice din compartimentul motor, fie formarea pilelor electrice autodesc>rc>toare =ntre clemenAi (ca urmare a umidit>Aii create la suprafaAa leg>turilor =ntre clemenAi . %erificarea densit>Aii electrolitului din baterie se face cu a1utorul unui termodcnsimetru, respect?nduse urm>toarele condiAii tehnice (fig. +.)., b : electrolitul s> prezinte un anumit grad de omogenitate:

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

nivelul electrolitului s> fie normal. temperatura electrolitului =n timpul m>sur>rii s> fie de cca B#/<C. =n caz contrar se aplic> corecAiile densit>Aii funcAie de temperatura electrolitului: verificarea densit>Aii se face pentru fiecare element. 4galizarea densit>Aii electrolitului se face astfel: pentru o valoare a densit>Aii elcctrolitului egal> sau chiar mai mare de &,#, gCcmD, se completeaz> numai cu ap> distilat> sau demineralizat> (dac> este cazul, se scoate @i electrolit concentrat din elementul c>ruia dorim s>-i facem egalizarea densit>Aii;" pentru o valoare a densit>Aii mai mic> de &,#, gCcm ) se =nlocuie@te parAial electrolitul cu alt electrolit, av?nd densitatea de &.#- gCcm8E, respect?ndu-se nivelul. Dup> efectuarea egaliz>rii densit>Aii elcctrolitului se =ncarc> bateria de acumulatoare cca # ore. verific?ndu-se apoi densitatea electrolitului.

9ig. +.). Diagnosticarea bateriei de acumulatoare:

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

a - verificarea nivelului electrolitului" b - verificarea densit>Aii electrolitului" c - m>surarea tensiunii cu voltmetrul cu furc>

N:)!E DE %E2NI.A SE.0)I%A%II !0N.II SI P.S.I. LA L0.)A)ILE DE )EPA)A%E A0%:

In tara noastra protectia muncii face parte integranta din procesul de munca, avand cascop asigurarea celor mai bune conditii de munca , prevenirea accidentelor de munca si ainbonlaviriilor profesionale !aspunderea asigurarii si aplicarii masurilor si normelor de protectie a muncii revinconducatorului de unitate ,precum si tuturor persoanelor care au atributii de organi"are,conducere si control in procesul de munca In scopul eliminarii pericolelor de accidente la locul de munca este necesar sa serespecte urmatoarele masuri si reguli principale#$autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in re"ervor ocantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonomede la un punct de lucru la altul$canalul de revi"ie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu$se scurgerea apei, uleiurilor sicombustibililor Introducerea autovehiculelor se va face cu ma&im ' (m)h, diri*ate din fata decatre conducatorul locului de munca$standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuiesa aiba montat grila*ul de protectie$la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite ase"arealucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea ga"elor arse folosindu$se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie$demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplareabateriei$demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va e&ecuta numai cu autovehicululase"at pe capre metalice preva"uta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigurestabilitatea autovehiculului$se inter"ice desfundarea conductelor de ben"ina sau motorina prin suflarea cu gura $spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasatein locuri corespun"atoare$pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite opo"itie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente$se inter"ice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere +roba franelor se vaface numai la standul de incercat sau in locuri special amena*ate$se inter"ice scoaterea

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

din hala a autovehiculelor la care nu s$a efectuat un control al sistemelorde siguranta rutiera,directie,frana,semnali"are luminoa$sa$la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale$se inter"ice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto$vehiculelor atata timpcat acestea sunt in lucru$inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehicululuiva fi conectata la instalatia de evacuare a ga"elor de esapament$in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afise"e la loc vi"ibil tabelul cu presiunileadmise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii$iluminatul natural si artificial se va reali"a astfel incat sa se asigure o buna vi"ibilitate la locul demunca$corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic .e asemenea se vor face masuratoriperiodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat+rotectia impotriva incendiilor si e&plo"iilor $in incaperi cu pericol de incendii si e&plo"ii sunt inter"ise# fumatul, intrarea cu foc deschis, cupiese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase sifolosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice $este inter"is accesul in atelierele cu pericol de e&plo"ie a tuturor persoanelor straine$este inter"is fumatul in halele de intretinere si reparatii In acest scop se vor amena*a locurispeciale pentru fumat$este inter"isa pastrarea re"ervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichi"i, carbid, cu uleiuri, avaselor cu aci"i,vopsele, diluanti etc in interiorul halelor sau atelierelor cu e&ceptia locuriloranume preva"ute prin proiectul de constructie $ lucrul la masinile$unelte e permis numai personalului califcat, pregatit in acest scop$ inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii, si se va porni masina in gol$ se va verifica e&istenta impamantarii la reteaua electrica $ in timpul lucrului se vor folosi ecrane de protectie sau ochelari de protectie impotriva aschiilor $ imbracamintea sa fie bine stransa pe corp, iar parul acoperit $ nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte$ controlul suprafetelor prelucrate se face obligatoriu dupa ce a fost decuplata piesa de lamecanismul de miscare $ la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunta reglorul sau electricianul dincadrul atelierului intretinere al sectiei$ nu se admite parasirea locului de munca fara avi"ul maistrului si lasand masina in functiune$ la inchiderea lucrului se vor curata masinile si se ung organele in miscare, ghida*ele$ se va respecta ciclul de intretinere si reparatii utila*

Ecolo1ia
Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Impactul depo itelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului In general# ca urmare a lipsei de amenajari si a e%ploatarii deficitare# depo itele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depo itele de deseuri orasenesti si industriale# in ordinea in care sunt percepute de populatie# suntmodificari de peisaj si disconfort vi ual: poluarea aerului: poluarea apelor de suprafata: modificari ale fertilitatii solurilor si ale compo itiei bioceno elor pe terenurile invecinate. Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in ona depo itelor orasenesti actuale# in care nu se practica e%ploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depo itelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depo itele neimpermeabili ate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti# dar si cu alte elemente poluante. 6tat e%filtratiile din depo ite# cat si apele scurse pe versanti influentea a calitatea solurilor inconjuratoare# fapt ce se repercutea a asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depo itele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar# dar care in termenii conceptului de Ade voltare durabilaB# se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumea a perioadele de amenajare .!-+ ani/# e%ploatare .!*-+" ani/# refacere ecologica si postmonitori are .!*-)" ani/. In termeni de biodiversitate# un depo it de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de +"-+"" specii4$a# fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus# bioceno ele din vecinatatea depo itului se modifica in sensul cain asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice onelor poluate:

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

unele mamifere# pasari# insecte parasesc ona# in avantajul celor care isi gasesc $rana in gunoaie .sobolani# ciori/. Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata e%ploatarii depo itului# reconstructia ecologica reali ata dupa eliberarea onei de sarcini te$nologice nu va mai putea restabili ec$ilibrul biologic initial# evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. 6ctualele practici de colectare transport 4depo itare a deseurilor urbane facilitea a inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora- insecte# sobolani# ciori# caini vagabon i. Deseurile# dar mai ales cele industriale# constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante to%ice precum metale grele .plumb# cadmiu/# pesticide# solventi# uleiuri u ate. Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase .inclusiv namolurile to%ice# produse petroliere# re iduuri de la vopsitorii# guri metalurgice/ care sunt depo itate in comun cu deseuri solide orasenesti. 6ceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile# e%plo ive sau coro ive: pe de alta parte# pre enta re iduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase comple%e si reduce poluarea mediului. (n aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depo itate impreuna cu cele nereciclabile: fiind amestecate si contaminate din punct de vedere c$imic si biologic# recuperarea lor este dificila. Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in <omania pot fi sinteti ate astfeldepo itarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora: depo itele e%istente sunt uneori amplasate in locuri sensibile .in apropierea locuintelor# a apelor de suprafata sau subterane# a onelor de agrement/: depo itele de deseuri nu sunt amenajate corespun ator pentru protectia mediului# conducand la poluarea apelor si solului din onele respective: depo itele actuale de deseuri# in special cele orasenesti# nu sunt operate corespun ator- nu se compactea a si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor# a raspandirii mirosurilor neplacute: nu e%ista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depo it: nu e%ista facilitati pentru controlul bioga ului produs: drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute# mijloacele de

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala

transport nu sunt spalate la iesirea de pe depo ite: multe depo ite nu sunt preva ute cu imprejmuire# cu intrare corespun atoare si panouri de averti are. terenurile ocupate de depo itele de deseuri sunt considerate terenuri degradate# care nu mai pot fi utili ate in scopuri agricole: la ora actuala# in <omania# peste !)""" $a de teren sunt afectate de depo itarea deseurilor menajere sau industriale: colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectuea a neselectiv: ele ajung pe depo ite ca atare# amestecate# astfel pier andu-se o mare parte a potentialului lor util .$artie# sticla# metale# materiale plastice/: 5oate aceste considerente conduc la conclu ia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice# adecvate fiecarei fa e de eliminare a deseurilor in mediu. <espectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de pre enta deseurilor.

Echipamentul electric
Mas Coala Nr.document Semnat Data

Coala