Universitatea Din Petrosani

Facultatea de Inginerie mecanica si electrica

Specializarea Ingineria transportului si trafic

Student: Crciu Ghe. lin
Grupa: ! ""
Petro#ani $%""
Istoria &olvo
Compania Volvo Cars (Volvo, latin pentru "m rostogolesc") sau Volvo
Personvagnar AB a fost fondat pe 14 Aprilie 19! c"nd prima ma#in, poreclit
"$a%o&", a prsit por'ile fa&ricii din (ot)en&urg, *uedia+
,ondat de Assar (a&rielsson #i (ustaf -arson, compania a fost lansat
&a."nduse pe dou ideologii, calitate #i siguran' am&ele av"nd o importan'
foarte mare /n ceea ce prive#te construc'ia automo&ilelor, lucru care poate fii spus
#i /n ca.ul ma#inilor fa&ricate de Volvo /n .ilele noastre+

Assar (a&rielsson (ustaf -arson
Prima ma#in construit de compania suede. a fost produs /n dou
variante, cu acoperi# /nc)is #i ca&rio, noul model av"nd un motor cu 4 cilindri #i a
fost denumit 0V4 respectiv PV4, care au fost construite s /nfrunte clima dur a
*uediei, dup aceea au fost construite modele care urmau s fie e1porta'i /n *tatele
2nite+ Am&ele av"nd sim&olul suede. al fierului ata#at de o &ar metalic montat
diagonal pe grila din fa' a ma#inii 3 un alt aspect al mo#tenirii companiei Volvo
care poate fii o&servat #i pe modelele contemporane+
4storia Volvo poate fi descris /n dou linii mari paralele5 istoria
autoturismelor #i cea a autocamioanelor+
A+ 4storia autoturismelor+
Prima ma#in construit de compania suede. a fost produs /n dou
variante, cu acoperi# /nc)is #i ca&rio, noul model av"nd un motor cu 4 cilindri #i a
fost denumit 0V4 respectiv PV4, care au fost construite s /nfrunte clima dur a
*uediei, dup aceea au fost construite modele care urmau s fie e1porta'i /n *tatele
2nite+ Am&ele av"nd sim&olul suede. al fierului ata#at de o &ar metalic montat
diagonal pe grila din fa' a ma#inii 3 un alt aspect al mo#tenirii companiei Volvo
care poate fii o&servat #i pe modelele contemporane+
Volvo 0V4 $a%o&
6n 199 modelul PV781 a fost introdus cu un motor de 7 cilindri care a fost
mai lung #i avea un ampatament mai larg dect modelul 9$a%o&:+ *uccesul acestui
model a a;utat la ac)i.i'ionarea companiei care furni.a motoarele pentru Volvo #i
a a;utat la ac)i.i'ionarea primei fa&rici+ <e;a la sfr#itul anului 19=1 compania a
a;uns s returne.e dividende ac'ionarilor+
Volvo PV781
>umrul de ma#ini produse de Volvo a a;uns la numrul de 1?,??? de
e1emplare /n 19= #i scurt dup acest reali.are dealeri Volvo au cerut companiei
s proiecte.e o ma#in mai ieftin pentru popor+ Aceasta a fost modelul PV 81 din
19=7, similar /n design cu modelul mai scump PV =7, fiind mai mic /n mrime #i
av"nd dotri mai sla&e ca aceasta+
Cel de al doilea @.&oi Aondial a restric'ionat semnificativ produc'ia
companiei, dar p"n /n toamna anului 1944 compania Volvo a lansat unul dintre
cele mai cunoscute #i semnificative modele ale fa&ricii, modelul PV444 prima
ma#in Bmic: produs de Volvo cu un stil care com&ina stilul American cu
mrimi Curopene #i a fost un succes instant+ Aodelele PV444 #i PV 844 aveau s
domine produc'ia Volvo /n mi;locul anilor 197? #i erau primele modele care au
a;utat compania s capete o propor'ie, /n anii 198?, din importanta pia' a *tatelor
2nite+
Volvo PV444
2n alt model popular a fost modelul Volvo 1? introdus /n 1987 frecvent
numit modelul Ama.on+
Caracteristici de siguran' #i protec'ie /n ca.ul accidentelor au fost factori
c)eie /n produc'ia autoturismelor acest lucru fiind mrit mai departe /n 1989 c"nd
modelele Ama.on #i PV844 au fost ec)ipate cu centuri de siguran' cu prindere /n
trei puncte+ 4nven'ie folosit pentru prima dat inventat de inginerul #ef al divi.iei
de siguran' >ils Bo)lin de la Volvo+
>ils Bo)lin
Prima ma#im de sport de la Volvo a fost modelul P1D?? pre.entat /n 197?+
Considerat de mul'i ca fiind o ma#in &un de condus cu liniile unei
coupE aerodinamice+ Aodelul P1D?? ating"nd faima /n serialul FV BF)e *aint: cu
@oger Aoore la volanul ma#inii+
Volvo P1D??
6n anul 1974 Volvo a desc)is por'ile unui nou fa&rici de produc'ie situat /n
Forslanda, *uedia capa&il s produc ??,??? de modele pe an+ 6n 1977 modelul
14? a fost introdus /n varianta saloon #i mai tr.iu a fost pre.enta #i varianta
estate+ Aodelul 14? a;ut"nd compania sG#i pstre.e po.i'ia pe pia'a
autoturismelor+
Forslanda
4nova'ii pe plan de siguran' #i protec'ia a mediului a fost continuat de Volvo
de.volt"nd idei noi ca de e1emplu .ona de compresie care a&soar&e socul /n ca.ul
unui impact, scaune pentru copii montate /n sens invers cu direc'ia mersului,
coloan de direc'ie ra&ata&il /n ca.ul unui impact, protectia /n ca.ul unui impact
lateral #i convertor catalitic cu trei ci cu -amdasond fiind introduse de Volvo spre
sf"r#itul anilor 197? #i /nceputul anilor 19!?+
(ama Volvo 4? a /nlocuit modelul 14? cu nivele mai ridicate de siguran' #i
calitate+ -a modelul 4? sa aderat #i modelul mai mic fa&ricat /n Hlanda, modeulu
Volvo =4?+ Compania Volvo cu a;utorul acestor modele a a;uns s produc mai
mult de 4 milioane de ma#ini la sf"r#itul anului 19!?+
-a r/ndul lui seria Volvo !?? introdus /n anul 19D a a;utat pe Volvo s fac
un nou pas spre pia'a e1clusiv a ma#inilor de calitate /nalt+ Aai tr.iu seria =4? a
fost /nlocuit de seria Volvo 4?? care a c"#tigat merite pentru capa&ilitatea pe drum
#i siguran', av"nd un interior destult de spa'ios+
6n ;unie 1991 un Volvo complet nou #i diferent a fost lansat pe pia'+ *eria
D8? de la Volvo a fost prima ma#in e1ecutiv de la Volvo cu trac'iune pe fa' cu
un motor transversal cu cinci cilindri+ Calitatea /nalt de siguran' com&inat cu
plcerea adevrat de condus oferit de acest model a dus la multe premii
independente c"#tigate de acest model+
6n 199= propunerea de o eventual unire cu compania @enault a fost anulat
/n ultimele stadii lsndGo pe Volvo ca unul dintre ultimele productori
independen'i de autoturisme+ Acest lucru a /nsemnat un punct important /n
compania Volvo care a afectat planurile acestuia #i a pavat drumul spre noua
strategie dinamic a companiei prin pre.entarea celor dou modele noi de la
productorul de autoturisme Volvo, modelul Volvo *4? #i V4? care repre.entau o
nou genera'ie de modele Volvo cu un nou design mai rotund #i mai plcut+
Volvo *4? #i V4?5

Acestea ca #i modelul Volvo C!? coupE #i converti&le (varianta decapota&il)
care au fost pre.entate mai tr.iu /n acela#i an, erau ma#ini care com&inau valorile
de siguran' impuse de modelele anterioare, de mo#tenirea #i ideologia Volvo cu
protec'ia mediului, adaug"nd un stil sportI, elegan' #i un design #i inginerie
captivant
6mpreun cu seria Volvo *D? sedan din 199D #i seria V!? Jagon din 1999,
toate aceste inova'ii #i elemente de design au fost contopite /n ma#ini care #i de
(ustaf -arson #i de Assar (a&rielson ar fii fost recunoscu'i ca ma#ini Volvo care
repre.entau dorin'ele lor pentru siguran', calitate de produc'ie dar care pot s
fascine.e #i s atrag clien'i pe pia'a sofisticat a .ilelor noastre+
6ntre anii 19! #i =1 <ecem&rie ??! Volvo a produs 14,9=!,411 de modele+
B+4storia autocamioanelor
4storia autocamioanelor este una foarte captivant, mai ales pentru faptul c
importan'a activit'ilor de transport continu s creasc+
Atunci c"nd Volvo a produs primul su model, spre sf"r#itul anilor K?,
autocamioanele erau considerate a fi doar o solu'ie pentru completarea atela;elor
trase de cai, pentru transportul feroviar #i pentru cel maritim+
6n pre.ent, autocamionul a devenit principalul mi;loc pentru transportul
&unurilor, un element esen'ial pentru func'ionarea corespun.toare a societ'ii+
Anii L?
Anii K? au repre.entat o perioada de progres rapid pentru camioane si
transportul cu camioane+ -a /nceputul acestui deceniu, camioanele erau adesea
ec)ipate cu sisteme de transmisie cu lan' #i cu ro'i cu cauciucuri pline+ Apoi,
atunci c"nd, /n 19D, a ie#it de pe linia de monta; primul camion Volvo, numit
"*eria 1", *uediei iGa fost pre.entat un camion care avea o transmisie cu ar&ore,
care avea ro'i dotate cu pneuri #i /n care #oferul sttea /ntrGo ca&ina complet
/nc)is+

6ns camionul din *eria 1 nu era un camion puternic, el av"nd un motor
modest cu patru cilindri pe &en.ina care de.volta o putere de numai D CP, iar
sarcina utila oficiala era #i ea limitat la 1+8?? %g (;umtate din greutatea total
admis a ve)iculului)+ Cu toate acestea, varianta constructiv a acestui prim
camion era foarte solid, astfel c oamenii /l foloseau frecvent pentru a transporta
/ncrcturi care a;ungeau p"n la du&lul greut'ii admise oficial+
Anii L=?
Atingerea de noi tr"muri
Camionul pentru sarcini u#oare #i medii produs de Volvo p"n /n 19= nu a
fost unul foarte modern, acesta av"nd fr"ne pe dou ro'i #i ro'i cu spi'e de lemn+
Cra evident ca era nevoie de un camion mai mic si mai modern+ Camioanele Volvo
care au re.ultat, seriile -V!1 #i -V!=, sGau &ucurat de o mare popularitate, /ntrGo
asemenea msur /nc"t se poate spune c aceste dou serii de camioane au
propulsat Volvo, pe la mi;locul anilor K=?, /ntrGo po.i'ie de frunte /n e1portul de
camioane+

Cu toate acestea, cel mai radical pas al acelor vremuri a fost sc)im&area
amplasamentului motorului, care /n mod normal era a#e.at /n spatele pun'ii din
fa', spre fa' #i /n sus, deasupra pun'ii fa', reali."nduGse astfel o mai &un
distri&u'ie a sarcinii pe pun'i+ @e.ultatul a fost repre.entat de camioanele Volvo
-VD #i -V9, dou serii de camioane foarte populare, care aveau s devin
camioanele suede.e standard spre sf"r#itul anilor K=?+
nii '(%
Camioanele fac armata
Prima ;umtate a anilor K4? a fost, desigur, dominat de cel deGal 44Glea r.&oi
mondial+ Asta a /nsemnat c v"n.rile de camioane de u. civil a progresat foarte
lent+ <in fericire /ns, comen.ile au venit din partea clien'ilor militari, iar Volvo a
devenit un furni.or ma;or al for'elor armate suede.e+ 6n timpul celui deGal 44Glea
r.&oi mondial au fost livrate mii de camioane "Bot rotund", at"t su& forma unui
model standard, /ntrGo form constructiv simplificat, c"t #i a unui model cu
trac'iune integral+

Camioanele "Bot rotund", care au fost pre.entate la sf"r#itul anului 19=9 ca
modele "194?", constau dintrGo gam larg de camioane care aveau un aspect
asemntor, dar care acopereau un numr mare de aplica'ii de transport+ *pre
e1emplu, partea din fa' era disponi&il /n cel pu'in trei variante diferite de
lungime+ Camioanele "Bot rotund" au fost pro&a&il cele mai de succes camioane
Volvo p"n la apari'ia camioanelor ,, /ncep"nd din anii K!?+
nii ')%
Cpoca dinamica
Pro&a&il ca nici un alt deceniu nu a contri&uit mai mult la de.voltarea
camionului dec"t anii K8?+ Aotoarele pe &en.in #i motoarele <iesel rudimentare,
cu ardere /n antecamer, au fost /nlocuite de motoare <iesel eficiente, cu in;ec'ie
direct+ Apari'ia unor motoare mai puternice #i mai eficiente au condus de
asemenea #i la crearea unor com&ina'ii de camioane mai grele si mai lungi+
2nul din cele mai faimoase tipuri de camioane Volvo din toate timpurile a
fost "Fitan", care a fost lansat /n 1981+ Cl a ;ucat un rol de pionierat atunci c"nd a
devenit unui dintre primele camioane din lume care a fost ec)ipat cu un motor
tur&o supraalimentat, /n anul 1984+ @e.ultatul a fost uimitor5 cu o cre#tere de
numai 8 %g a greut'ii proprii, puterea de.voltat de motor a crescut cu =8 CP (de
la 18? la 1D8 CP)+
nii '*%
@egele #oselelor
6n anii K7?, camionul a fost /n sf"r#it /ncoronat ca rege al transporturilor+
Acest fapt sGa datorat /n mare msur fle1i&ilit'ii sale #i faptului c e1ista o
infrastructura rutier na'ional #i interna'ional, care a permis efectuarea de
transporturi rutiere rapide, sigure #i eficiente cu a;utorul camioanelor+ 6n *uedia au
fost de asemenea lansate pe pia' #i ca&ine certificate din punct de vedere al
siguran'ei+
6n acest moment Volvo a lansat modelul Fitan F4PFHPM,DDM(DD+ >u este
posi&il s fie supraestimat importan'a acestor modele de camioane pentru
istoricul camioanelor Volvo+
Cficienta lor ca&in ra&ata&il permitea un acces #i mai &un la componentele
sale de &a. /n compara'ie cu un camion de tip >+ Ca&ina, care trecuse cu succes
testele de coli.iune, oferea de asemenea condi'ii foarte &une de dormit #i de stat
pentru unul sau doi #oferi+ -a toate acestea se adugau noile componente de motor,
transmisie #i #asiu+
nii '+%
<efinirea unui nou standard de siguran'
Anii K!? au fost martorii apari'iei unei noi serii de camioane splendide, care
aveau s defineasc evolu'ia proiectrii de camioane pentru anii care au urmat5
Volvo ,1?M,1 (#i versiunea (lo&etrotter)+
6n anii K7?, Volvo a creat un centru special de afaceri, al crui scop era
cre#terea siguran'ei #i ameliorarea caracteristicilor ergonomice+

Cele mai importante re.ultate ale activit'ii acestui centru au fost camioanele
,1?M,1, care au impus standarde complet noi /n domeniul ergonomiei #i al
siguran'ei+ *pre e1emplu, ca&ina era montat pe sa#iu printrGo suspensie cu arcuri
elicoidale, oferinduGi #oferului o po.i'ie pe un ansam&lu mult mai moale, fapt care
a condus la eliminarea /n mare msura a durerilor de spate+ >oile camioane de tip
, aveau de asemenea #i geamuri foarte mari, care asigurau o vi.i&ilitate mult mai
mare, contri&uind astfel la "siguran'a activ" (adic la reducerea riscului de
producere a unui accident)+
nii ',%
Protec'ia mediului /ncon;urtor
6n anii KD?, camioanele au devenit c)iar #i mai sofisticate+ Aotoarele au fost
/m&unt'ite, ele devenit mai puternice, #i mai presus de toate5 mai ecologice+
Hdat cu utili.area pe scar tot mai larg a sistemelor de suspensie pneumatic,
#oselele, &unurile #i #oferii au avut parte de o via' mult mai conforta&ila+
Atunci c"nd, /n vara anului 19D8, Volvo a lansat familiile de camioane de
mare tona; ,-7 #i ,-!M,-1?, aceasta a fost o demonstra'ie de for'+ Am&ele
familii de camioane erau complet noi #i pre.entau caracteristici inovatoare /n
compara'ie cu alte camioane din aceea#i clas, produse de firmele concurente+
Camioanele ,-!M,-1? au constituit o clas de camioane complet nou,
com&in"nd eficien'a si greutatea redus a predecesorului lor, tipul ,!, cu op'iunea
unui motor foarte puternic de 1? litri, care de.volta o putere de p"n la =1D CP+
nii '-%
4ntrarea /n era informatic
Anii K9? au fost un deceniu dedicat considerentelor ecologice #i producerii de
com&ina'ii de ve)icule mai eficiente, iar spre sf"r#itul deceniului a aprut
integrarea solu'iilor informatice, cum ar fi Volvo <Inafleet +?, care ofereau
companiilor de transport #i #oferilor mi;loace pentru cre#terea eficien'ei #i a
siguran'ei fiecrei curse+
Pentru Volvo, a prut firesc sG#i &a.e.e activitatea de proiectare asupra unui
succesor al gamei ,1?M,1M,17, /ntruc"t era evident c tre&uia /nceput
proiectarea unei genera'ii complet noi de motoare, care sa /i urme.e motorului de
1 litri+
A /nceput de.voltarea unui motor cu totul nou, motorul "<1"+ Pentru prima
dat /n Curopa, un motor <iesel de mare litra; includea solu'ii constructive
/nt"lnite doar la motoarele de avangarda ale ma#inilor de curse, cum sunt a1ul cu
came /n cap #i c"te patru supape pe cilindru+
nii $%%%
Adecvat noului mileniu
6n noul mileniu, cerin'ele crora vor tre&ui s le rspund camioanele #i
transporturile rutiere cu camionul vor fi e1trem de variate+ Cu toate ca eficien'a
ridicat #i costurile de transport sc.ute rm"n o&iectivele primordiale, siguran'a,
ergonomia #i caracteristicile ecologice repre.int #i ele considerente prioritare+
Atunci c"nd salonul de camioane de la Amsterdam #iGa desc)is por'ile /n
fe&ruarie ???, vi.itatorii au fost /nc"nta'i s vad pentru prima dat versiunea
europeana a modelului Volvo >N1 G un ve)icul de /nalta te)nicitate, adecvat
pentru noul mileniu+
Acest camion este propulsat de ultramodernul motor <iesel Volvo <1C cu
comand electronic #i in;ec'ie direct, el put"nd s fie livrat /mpreun cu
programul softJare Volvo <Inafleet +? ela&orat de ctre Volvo+
Volvo Fruc%s /n @om"nia
Volvo Fruc% Corporation, divi.ia de autocamioane a grupului Volvo, este
activ pe pia'a rom"neasc din anul 199?+ Ca o consecin' a re.ultatelor foarte
&une /nregistrate aici, /n ??= a avut loc desc)iderea propriei companii Volvo
@omania+
@e'eaua de service cuprinde /n pre.ent ! centre5 /n Bucure#ti, Bacu, Bra#ov,
Clu;G(ilu, <eva, Pite#ti #i Fimi#oara, iar planurile de viitor ale companiei
urmresc e1tinderea acesteia /n c"t mai multe ora#e din 'ar+
Cu un numr de peste ?? de anga;a'i, ca re.ultat al unei de.voltri rapide,
compania ofer un pac)et complet de servicii5 v"n.ri autocamioane noi #i rulate,
finan'are, service, piese de sc)im&, asigurri+
.tia/i c01
6n anul 19! Volvo a fost primul productor auto care a folosit scaunele de
siguran' pentru copii orientate contrar sensului de deplasare+
Anerele portierelor la modelele Volvo *7?, V!? si OC !? sunt proiectate /n
a#a fel /ncat pot fi desc)ise de ctre cineva care poart manu#i ignifuge+
6n anul 1991 Volvo a fost primul productor care a folosit *istem de protec'ie
/mpotriva impacturilor laterale (*4P*)+
6n anul 1944 Volvo a creat prima celul de siguran', pentru a spori nivelul
de protec'ie a )a&itaclului+
6n anul 1994 Volvo a lansat primele air&agGuri lateral+
6n anul 1944 Volvo a fost primul productor mondial care a folosit par&ri.ele
laminate+
Bi&liografie
1+ )ttp5MMJJJ+volvotruc%s+comMtruc%sMromanianGmar%etMroG
roMa&outusMNistorIMpagesMinP&rief+asp1
+ )ttp5MMJJJ+volvoseries+comMinde1+p)pMVolvoG*eriesG
Qe&siteMistoriaGvolvo+)tml