i

s
Ia
Celulele sexuale, fecundaia,

F
UM
segmentarea i migrarea,
implantaia.
ing
Dezvoltarea oului.
rn
lea
E-

1
Filogenetic, forma cea mai evoluata de perpetuare a

i
speciei, este reproducerea sexuata. Ca necesitate a

s
cresterii vitalitatii descendentilor, celulele

Ia
reproducatoare (gametii) sunt produse de indivizi de
sex diferit.

F
Diferentierea dintre sexe incepe din momentul

UM
fecundatiei, se continua in perioada embrionara
si fetala, capata aspecte spectaculare la
pubertate pentru a se desavarsi la maturitatea
individului. ing
Caracterele specifice fiecarui sex in ordinea
rn
aparitiei lor sunt: caracterele cromozomiale
lea

(genotipul), apoi gonadale, gonoforice si ale

organelor genitale externe, ale gonadostatului si
E-

ale stabilirii sexului psihic, pentru a se definitiva

prin cele corporale (fenotipul). 2
Perioada care se ocupa cu dezvoltarea fiintei vii, de la
formarea celulelor sexuale si sfarsind cu nasterea, cand

s i
se realizeaza un organism tanar, viabil, poarta numele

Ia
de perioada embrio-fetala.
perioada preembrionara cuprinde perioada de

F
formare a celulelor sexuale mature sau gametii

UM
(gametogeneza);
etapa de ou (zigotogeneza) cuprinde inseminarea,
fecundarea, formarea oului sau zigotului si

ing
segmentarea (stadiile de morula si blastula);
etapa embrionara (embriogeneza) cuprinde formarea
embrionului tridermic si inceputul organogenezei;
rn
etapa fetala (organogeneza) cuprinde formarea
lea

organelor si aparatelor si sfarseste cu realizarea

unui organism nou, capabil sa supravietuiasca dupa
nastere.
E-

3
 Gametogeneza

si
Ia
Gametii apartin unei linii celulare,
numita linie germinala, care incepe cu

F
gonocitele primordiale (celule germinale
primordiale), cu origine in aria

UM
extraembrionara.
Aparitia crestelor genitale (gonade
primordiale).
ing
Intre saptamanile VI-XII crestele
genitale se diferentiaza in gonade masculine
rn
sau feminine sub influenta inductiei genetice.
Gonocitele se vor diferentia si ele in
lea

spermatogonii sau ovogonii, celule susa din

care vor lua nastere dupa pubertate: gametii,
E-

spermatozoidul si ovulul (ovocitul de gradul

II). 4
Procesul de formare a gametilor maturi,

i
capabili de fecundare poarta numele de

s
Ia
gametogeneza.

F
El presupune un proces de meioza si

UM
citodiferentiere prin care celulele germinale
se transforma in gametii masculini sau
feminini maturi, cu un numar injumatatit de
cromozomi. ing
rn
Gametogeneza evolueaza in trei faze: de
lea

multiplicare, crestere si maturare.

Momentul cand au loc aceste faze este
E-

diferit la cele doua sexe.

5
 i
La sexul masculin, celulele germinale

s
Ia
primordiale stau in repaus din saptamana
a VI-a de viata embrionara pana la

F
pubertate cand la nivelul tubilor seminiferi,

UM
prin unde succesive, are loc
spermatogeneza.
ing
Prin procesul de mitoza si maturare
(meioza) spermatogoniile se diferentiaza
rn
in spermatozoizi pe toata durata vietii
lea

barbatului.
E-

6
La sexul feminin, gonocitele se multiplica prin

si
mitoza, la nivelul cordoanelor sexuale si se

Ia
diferentiaza in ovogonii si ovocite de ordinul
I, cu inceputul meiozei din luna a V-a de viata

F
intrauterina.

UM
Oprite in faza meiozei, celulele sexuale intra
intr-o perioada de repaus pana la pubertate,
dupa care, ciclic, lunar, sub influenta
ing
hormonala, cateva celule reintra in procesul de
ovogeneza, dar numai una se transforma din
ovocit de ordinul I in ovocit de ordinul II.
rn
Urmatoarea diviziune are loc numai daca
lea

ovocitul este fecundat. Perioada de fertilitate a

femeii este limitata, de la pubertate pana in jurul
varstei de 45 - 50 ani (menopauza).
E-

7
 i
Spermatogeneza este procesul prin care se

s
formeaza gametul masculin - spermatozoidul.

Ia
Spermatogeneza incepe odata cu pubertatea si

F
apoi este permanenta la barbat pana la moarte.

UM
Are loc in tubii seminiferi al testiculilor sub
forma de unde spermatogenice cu o durata de
64 de zile. Elementele celulare in succesiune
ing
care rezulta in acest proces formeaza linia
seminala (epiteliul seminifer). Epiteliul seminifer
rn
impreuna cu celulele Sertoli, alcatuiesc epiteliul
lea

tubilor seminiferi ai testiculului.

E-

8
 i
a) Spermatocitoza (faza de multiplicare).

s
La pubertate, spermatogoniile (care au luat

Ia
nastere din gonocite) sufera o succesiune de

F
diviziuni mitotice, trecand printr-o serie de

UM
generatii intermediare si dau nastere
spermatocitilor primari (de ordinul I).
Aceasta etapa dureaza 16 zile.
ing
Formula cromozomiala este diploida: 2n=46
rn
cromozomi (44 autozomi si doi cromozomi
sexuali X si Y), atat la spermatogonii cat si
lea

la spermatocitii I.
E-

9
b) Diviziunea de maturatie (meioza) dureaza 24

si
zile si se petrece in doua faze:

Ia
I. diviziunea reductionala (meioza I), cu o durata
de 8 zile, reduce la jumatate numarul de cromozomi

F
din care rezulta spermatocitul secundar (ordinul

UM
II) cu formula cromozomiala n - haploida (23+X si
23+Y).
II. diviziunea ecvationala, in urma careia rezulta
ing
spermatide, (dureaza 16 zile).
In urma diviziunilor descrise, dintr-un spermatocit
rn
de ordinul I cu formula cromozomiala 2n, 46
cromozomi (44 XY) rezulta patru spermatide cu
lea

formula haploida, n cromozomi (23), din care doi cu

formula 22X si doi cu 22Y.
E-

10
 i
c) Spermiogeneza cu durata de 24 zile,

s
Ia
consta in totalitatea modificarilor
morfologice prin care spermatida se

F
transforma in spermatozoid, fara a se mai

UM
divide.
Principalele transformari constau in
condensarea ing nucleului, formarea
acrozomului si a aparatului cinetic;
rn
reprezinta adaptari functionale a
lea

gametului matur masculin pentru

E-

deplasarea si functia sa fecundanta.

11
Spermatozoizii elaborati in testicul nu au putere

si
fecundanta.

Ia
Ei sufera un proces de maturatie in timp, cand
trec prin caile genitale masculine si feminine.

F
Capacitatea fertila este perfectata in epididim si

UM
canalul deferent, iar mobilitatea n momentul
contactului cu secretiile seminale.
ing
rn
lea
E-

12
 Modificrile fiziologice care i fac capabili s

si
participe la concepie sunt cunoscute sub

Ia
denumirea de capacitare.
Modificrile constau i dintr-o ndeprtare a

F
materialului de la suprafaa spermatozoizilor, n

UM
special n regiunea acrozomului i expunerea
receptorilor la interaciunea specific.
ing
rn
lea
E-

13
Timpul necesar spermatozoizilor pentru a ajunge din

s i
mediul vaginal (milioane) n tromp variaz ntre 5 i 68

Ia
minute. In regiunea ampular, numrul nu depete
cteva sute n 2-34 ore de la contactul sexual.

F
Perioada maxima de mobilitate este de 85 ore iar limita

UM
capacitii fertile nu este nc stabilit.
Fenomenul de capacitare este discutabil deoarece
fertilizarea se realizeaz i in vitro.
Dup capacitare se realizeaz contactul cu elementele
ing
ovulare (cumulus si corona radiata) i o maturare
cunoscut sub numele de reactie acrozomial.
rn
n timpul reactiei acrozomiale se elibereaz:
lea

i) hialuronidaz - necesar penetrrii coroanei radiata;

ii) substane tripsinice - pentru lizarea zonei pellucide;
E-

iii) acrosina - ajut spermatozoidul s strbat zona

pellucida. 14
 II) Ovogeneza. Formarea gametului feminin

si
poart numele de ovogenez. Incepe n viata

Ia
embrionar a viitoarei fetite, dar maturaia va
avea loc dup pubertate, ciclic, lunar pn la

F
menopauz.

UM
Ovogeneza cuprinde trei faze:
a) de multiplicare, care intereseaz ovogonia i
ing
are loc numai n viata embrionar;
b) de cretere i vitelogenez, care privete
rn
ovocitul de ordinul I;
lea

c) de maturaie, care intereseaz ovocitele de

ordinul I si II.
E-

15
 Celulele germinale evideniate n sptmnile III-IV de
via embrionar migreaz de-a lungul mezenterului

s i
primitiv i colonizeaz n sptmna VI - VIII, creasta
genital, viitorul ovar. Aici ele devin ovogonii celule

Ia
diploide 2n cu formula cromozomiala 46XX (44 autozomi
si 2 gonozomi XX).

F
Acestea vor efectua un numar de diviziuni mitotice si la

UM
sfarsitul lunii a III-a ele se dispun in insule, care vor fi
inconjurate de celulele provenite din epiteliul celomic
care au patruns in gonadele primitive.
Unele vor degenera iar altele intre lunile III si VI de viata
ing
embrionara se diferentiaza in celule mai mari numite
ovocite de ordinul I.
rn
Deci formarea de ovogonii si ovocite de ordinul I are loc
numai in viata embrionara. Ovocitul de ordinul I intra
lea

in prima faza a diviziunii reductionale (meioza) si

ramane in profaza primei mitoze a meiozei (intr-o
perioada de repaus) pana la pubertate.
E-

16
 Fiecare celula a liniei germinale impreuna cu
celulele foliculare (satelite) constituie o unitate

si
morfologica evolutiva, foliculul ovarian, cu

Ia
activitate gametogena si endocrina.
Ovocitele de ordinul I sunt inconjurate de un

F
strat de celule epiteliale (foliculare) turtite, cu

UM
care impreuna alcatuiesc foliculul primordial.
Acesta este limitat la exterior printr-o membrana
vitroasa, membrana Slavjanski.
ing
Ovocitul de ordinul I este o celula de forma
sferica in crestere, cu dimensiuni intre 30-45
microni.
rn
Stadiile de dezvoltare ale foliculilor se
lea

manifesta prin cresterea volumului acestora, pe

seama cresterii ovocitului si a multiplicarii
celulelor foliculare.
E-

17
 Numarul foliculilor primordiali la nastere este intre
700.000 pana la 2 milioane, dar majoritatea

s i
degenereaza in timpul copilariei, ajungand la

Ia
pubertate la 40.000 in ambele ovare, dispusi la
periferia gonadei.
Este important de retinut ca unele ovocite vor atinge

F
maturitatea tarziu, stand in perioada de repaus mult

UM
timp, chiar peste 40 de ani, fapt ce creste riscul
malformatiilor.
Incepand cu pubertatea, foliculii primordiali se
maturizeaza.
ing
Maturizarea foliculilor are loc cu fiecare ciclu
ovarian. Mai multi foliculi primordiali incep acest
rn
proces, dar obisnuit numai unul ajunge la
maturitate.
lea

Foliculii involutivi participa la activitatea endocrina

a ovarului, prin elaborarea de estrogeni. Maturizarea
consta in trecerea folicului primordial prin stadiile
E-

de folicul primar, secundar si tertiar sau matur (de

Graaf). 18
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
19
s i
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
20
s i
 Foliculul secundar (cavitar) are un diametru
de 0,3 la 12 mm.

si
Celulele foliculare prolifereaza, se dispun pe

Ia
mai multe randuri alcatuind granuloasa. Intre
celulele foliculare apar spatii cu lichid,

F
secretat de aceste celule care conflueaza si

UM
formeaza cavitatea foliculara sau antrum plin
cu lichidul folicular.
Prin formarea cavitatii foliculare, unele celule
ing
ale granuloasei raman atasate zonei
pellucida si constituie cumulus oophorus
(cumulus proliger), iar altele membranei
rn
Slavjanski.
lea

Tesutul conjunctiv perifolicular, din afara

membranei Slavjanski se diferentiaza intr-o
teaca interna, celulara si vasculara si o teaca
E-

externa fibroasa strabatuta de capilare.

21
Foliculul tertiar, matur (de Graaf). Diametrul
atinge 12 pana la 20 mm.

s i
In mod obisnuit, in timpul vietii reproductive, la

Ia
femei, lunar se formeaza un singur folicul matur
pentru cele doua ovare. Foliculul are un aspect

F
chistic si bombeaza pe suprafata ovarului. Acest
aspect corespunde mijlocului ciclului menstrual,

UM
deci in jurul zilei a 14-a. In jurul ovocitului celulele
granuloasei alcatuiesc o lama care inconjoara
regulat zona pellucida si o alta care se dispune
radiat, in ansamblu constituind corona radiata.
ing
Teaca interna, glandulara este principala sursa de
estrogeni. Foliculul ajuns la maturitatea definitiva
rn
produce o subtiere a albugineii si devine foarte
proeminent la suprafata ovarului.
lea

Tecile foliculare la acest nivel sunt mult mai subtiri,

regiune numita stigma. Este locul unde se va
produce ruperea foliculului si eliminarea ovulului,
E-

care poarta numele de ponta ovulara (ovulatie).

22
 Foliculul primordial (ovocit + un strat de

i
celule foliculare);

s
Ia
Folicul primar (ovocit + mai multe
straturi de celule foliculare);

F
UM
Folicul cavitar (ovocit + cavitate
foliculara);
Folicului cavitar evolutiv (stadiu in care
ing
se gaseste cu 48 de ore inainte de
ovulatie);
rn
Foliculul matur sau preovulativ. Foliculul
lea

creste in volum prin diviziunea celulelor

granulare si prin secretia lichidului
E-

folicular.
23
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
24
s i
Ovulatia are loc spontan, ciclic, din 28 in 28 de zile

i
si corespunde zilei a 14-a a ciclului ovarian. In

s
ultimul timp, numerosi autori sunt de parere ca

Ia
raportul sexual poate declansa si la femei ovulatia.
Cu fiecare ciclu ovarian se dezvolta mai multi foliculi

F
insa, doar unul atinge maturitatea. Ceilalti foliculi

UM
degenereaza si devin atretici pe masura ce foliculul
devine matur, ovocitul primar isi termina prima sa
diviziune meiotica si se formeaza doua celule fiice

ing
de dimensiuni inegale cu cate 23 cromozomi:
ovocitul secundar si primul globul polar. Ultimul
este localizat intre zona pellucida si membrana
rn
celulara a ovocitului secundar.
Prin a doua diviziune de maturatie fara sinteza
lea

replicativa de ADN din ovocitul secundar rezulta un

ovocit matur (23X) si al doilea globul polar. Ovocitul
E-

II expulzat in cavitatea peritoneala va fi captat si

patrunde in trompa. 25
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
26
s i
Mecanismul ovulatiei. La producerea
ovulatiei participa urmatorii factori: tensiunea

s i
lichidului ovular, factorul vascular congestionat,

Ia
un proces diastazic local (diverse enzime). Sub
efectul lor peretele foliculului erupe si ovulul, cu

F
lichidul folicular, se elimina in cavitatea

UM
peritoneala.
Ovulul se dezvolta sub influenta FSH. Meioza
este determinata de succesiunea FSH, LH, cat si
ing
de raportul neouroendocrin ce exista intre acesti
hormoni.
O cantitate insuficienta de hormoni
rn
gonadrotopi hipofizari poate determina
lea

maturarea foliculului fara ovulatie consecutiva, iar

un exces de actiune a acestora poate produce
luteinizarea foliculului fara ovulatie.
E-

27
Dupa ovulatie, in cea de-a 14 zi a ciclului menstrual
(de 28 de zile), in absenta fertilizarii, foliculul ovulator

s i
devine corp galben.

Ia
Formarea si functia corpului galben au loc sub
controlul LH-ului. Progesteronul este principalul

F
steroid produs de corpul galben.

UM
Daca fertilizarea se produce, corpul galben se
dezvolte in continuare si devine corp galben de
sarcina.

ing
Conditia pentru procrearea umana este ca sa fie pusi
in contact gametii celor doua sexe si prin procesul de
fecundatie sa se obtina oul sau zigotul cu numarul
rn
diploid de cromozomi.
lea

Fecundatia determina si sexul genetic al viitorului

produs de conceptie.
E-

28
 i
s
Etapa initiale a embriogenezei poarta

Ia
numele de zigotogeneza si se deruleaza
in primele doua septamani de

F
UM
dezvoltare embrionara.
Zigotogeneza cuprinde

ing
inseminarea,
fecundatia si
rn

segmentarea.
lea
E-

29
a) Inseminarea reprezinte punerea in

i
contact a celor doi gameti. Dupa ponta

s
ovulara, ovulul se dirijeaza spre ampula

Ia
tubara de aceeasi parte sau de partea opusa,
find antrenate de directia scurgerii secretiei

F
peritoneale, absorbtia tubara si participarea

UM
activa a pavilionului trompei.
Prin miscarile cililor epiteliului tubar si
miscarile peristaltice a musculaturii tubare,
ing
ajunge in cateva ore in portiunea ampulara
(1/3 externa) a trompei, unde se va intalni cu
spermatozoizii ajunsi in caile genitale
rn
feminine.
lea

Foarte multi spermatozoizi sunt distrusi la

nivelul tractului genital feminin si doar o mica
parte vor intalni ovocitul II.
E-

30
b) Fecundatia reprezinta unirea

si
gametului masculin cu cel feminin, cu

Ia
contopirea citoplasmei si a nucleilor din
care rezulta oul fecundat sau zigotul.

F
Mai multi spermatozoizi asalteaza

UM
ovocitul, dar numai cel mai viguros si
"inzestrat" traverseaza zone radiata,
ing
membrana pellucida si membrana
vitelina - monospermie fiziologica.
rn
Mecanismul care impiedica petrunderea
mai multor spermatozoizi ramane inca
lea

obscur.
E-

31
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
32
s i
Spermatozoidul patrunde in intregime in ovocitul II si

i
patrunderea lui declanseaza fenomene citoplasmatice

s
si nucleare. Are loc o contractie citoplasmatica si

Ia
expulzarea unei cantitati de lichid albuminos (ce se
situeaza sub membrana pellucida), deci ovocitul se

F
dezlipeste de membrana pellucida si un spatiu

UM
perivitelin devine vizibil intre acestea.
In citoplasma au loc transformari metabolice si o
mare sinteza de ARN.

ing
La nivelul nucleului se termina diviziunea ovocitului
II, cu eliminarea celui de-al doilea globul polar.
rn
Capul spermatozoidului decolat de membrana sa
citoplasmatica se separa de flagel.
lea

Nucleul se imbiba cu lichid luat din citoplasma

ovulului, se umfla, devine veziculos si din acest
moment nucleul spermatozoidului devine pronucleu
E-

masculin.
33
Concomitent cu formarea pronucleului

si
masculin, nucleul ovulului se mareste in

Ia
volum, devine veziculos, iar cromatina

F
se dispune intr-o retea fina si astfel ia

UM
nastere pronucleul feminin. Cei doi
pronuclei se apropie si se lipesc, fara a
fuziona. Membranele nucleare se
ing
resorb, cromozomii se dirijeaza catre
rn
mijlocul fusului de diviziune pentru a
forma placa ecuatoriala, dand imaginea
lea

metafazei primei diviziuni de

E-

segmentare a oului fecundat.

34
 i
s
Rezultatele fertilizarii sunt:

Ia
F
Restaurarea numarului diploid de

UM
cromozomi.
Determinarea sexului cromozomial
ing
genetic al embrionului.
rn
Initiaza segmentarea.
lea
E-

35
Segmentarea este un tip de diviziune ce se

i
caracterizeaza prin aceea ca celulele fiice

s
numite blastomere intra in diviziune inainte

Ia
de a atinge volumul celulei mame.

F
Oul, dupa fecundare, are o cantitate de

UM
citoplasma mai mare in raport cu masa
nucleara, deci raportul nucleo-citoplasmatic
este perturbat.
Evolutia poate fi spre moartea celulei sau
ing
diviziunea ei pentru restabilirea echilibrului
nucleo-citoplasmatic. In diviziunea de tip
rn
segmentare, masa citoplasmatica a celulei-
fiice nu sporeste, pe cand masa de
lea

cromatina creste. Cand raportul nucleo-

citoplasmatic se restabileste, segmentarea
E-

inceteaza, marimea zigotului ramanand

aceeasi. 36
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
37
s i
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
38
s i
 Dezvoltarea zigotului uman

s i
Ia
In prima saptamana, dupa ovulatie are loc
fecundatia in 1/3 externa a trompei, segmentarea,
migrarea zigotului in uter si inceputul implantarii (nidarii).

F
Oul fecundat ramane inconjurat de zona pellucida.

UM
Prima diviziune are loc dupa 30 ore si determina doua
blastomere egale, iar prin diviziunile ulterioare, dupa 60
ore, se ajunge la 16 blastomere, la stadiul de morula.
ing
Acest stadiu este atins la aproximativ trei zile dupa
fecundare, iar embrionul se localizeaza la jonctiunea
tubo-uterina.
rn
Find o segmentare totala inegala, vom observa
blastomere mult mai mici (micromere), care
lea

sunt dispuse la periferie din care se va dezvolta

trofoblastul si blastomere mai mari
E-

(macromere), dispuse in centru, formand

butonul embrionar. 39
 Dezvoltarea zigotului uman

s i
Ia
Prin patrunderea de lichid intre spatiile celulare
ale morulei, aceasta devine blastula, cu un
perete (trofoblast) format din micromere si o

F
cavitate numita blastocel, ce contine un grup

UM
de celule mai voluminoase situat la un pol pe
fata interna a trofoblastului numit buton
embrionar (embrioblast).
ing
In a 4-5-a zi, blastocistul este liber in cavitatea
uterina, zona pellucida dispare si in a 6-a zi
rn
blastocistul se acoleaza prin polul sau
embrionar la epiteliul uterin. In a 7-a zi celulele
lea

trofoblastice ale polului embrionar incep sa se

insinueze intre celulele epiteliului uterin, ceea ce
marcheaza inceputul implantarii.
E-

40
 Dezvoltarea zigotului uman

s i
Ia
In timpul implantarii endometrul este in
stadiul secretor, faza indusa de progesteron.

F
Glandele isi cresc activitatea secretorie,

UM
arterele devin mai sinuoase si formeaza un
pat dens de capilare.

ing
Saptamana a II-a. Din ziua a 8-a trofoblastul
se diferentiaza in doua straturi: extern, fara
rn
limite celulare distincte, sincitiotrofoblastul
(spre mucoasa uterina) si intern sau
lea

citotrofoblastul (spre blastocist) format din

celule mononucleate.
E-

41
 Dezvoltarea zigotului uman

si
Ia
Aceasta diferentiere a trofoblastului incepe
la polul embrionar si se intinde apoi pe toata

F
circumferinta trofoblastului. Masa

UM
sincitiotrofoblastica prolifereaza si se
infiltreaza intre celulele mucoasei uterine,
apoi le distruge formand o bresa, prin care
ing
blastocistul se insinueaza si patrunde in
corionul mucoasei uterine.
rn
Mucoasa uterina sufera modificari, celulele
lea

conjunctive ale endometrului se multiplica,

devin globuloase si se incarca cu glicogen.
E-

42
 Dezvoltarea zigotului uman

s i
Dupa 9 zile, blastocistul patrunde in intregime in

Ia
corionul endometrului si bresa este acoperita de un
dop fibrinos.

F
In acelasi timp sincitiotrofoblastul continua sa

UM
prolifereze, apar in el vacuole care se maresc si
conflueaza formand lacune.
Dupa a 12-a zi, mucoasa uterina isi reface
continuitatea, sincitiotrofoblastul erodeaza
ing
capilarele endometrului si sangele matern patrunde
in lacunele sincitiotrofoblastului, mai intai la polul
embrionar si mai tarziu in rest.
rn
Dupa 13 zile apar vilozitatile primare prin
lea

impingerea de coloane celulare ale citotrofoblastului

in zona sincitiotrofoblastului. La sfarsitul celei de-a
2-a saptamani un ax mezenchimatos (din
E-

mezenchimul extraembrionar) patrunde in aceste

vilozitati, formand vilozitatile secundare.
43
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
44
s i
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
45
s i
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
46
s i
 Dezvoltarea zigotului uman

si
Normal, nidarea se face in 1/3 superioara sau

Ia
mijlocie a fetei posterioare sau anterioare a
uterului.

F
UM
Nidarea in 1/3 inferioara determina placenta
praevia. Nidarea extrauterina: in trompa, pe
ovar sau abdomen este urmata de
ing
intreruperea sarcinii mai mult sau mai putin
precoce si aparitia de complicatii.
rn
Transformarea butonului embrionar in disc
embrionar didermic se face dupa ce s-a
lea

diferentiat endoblastul, un strat de celule

cuboidale mici si ectoblastul un strat de
E-

celule inalte.
47
 Dezvoltarea zigotului uman

si
Formarea cavitatii amniotice - incepe cu a 8-

Ia
a zi, cand intre celulele ectoblastului primar

F
si trofoblast se creeaza spatii intercelulare si

UM
apoi o cavitate.
Pe suprafata interna a trofoblastului si
provenind din el se individualizeaza un rand
ing
de celule turtite numite amnioblaste.
rn
Se formeaza cavitatea (vezicula) amniotica, a
carui planseu este reprezentat din
lea

ectoblastul primar, iar plafonul din

amnioblaste.
E-

48
 Dezvoltarea zigotului uman

si
Saptamana a III-a se caracterizeaza prin:

Ia
evolutia discului embrionar didermic in
tridermic, evolutia anexelor embrionare cu

F
formarea placentei difuze si alantoidei,

UM
izolarea celulelor sexuale si a insulelor
vasculo-sanghine.
Cel mai caracteristic fenomen este formarea
ing
liniei primitive la suprafata ectodermului.
Celulele ectodermului migreaza spre linia
rn
primitiva, se desprind de ectoderm si
patrund sub aceasta. Dupa ce celulele ajung
lea

intre ectoderm si endoderm, ele formeaza un

strat celular intermediar: mezoderm
intraembrionar, a treia foita embrionara.
E-

49
 Dezvoltarea zigotului uman

si
Saptamina IV - VIII - este cunoscuta ca

Ia
perioada embrionara. Fiecare din cele

F
trei foite embrionare vor edifica un

UM
numar de tesuturi si organe specifice.
Forma embrionului se schimba mult si
ing
la sfarsitul lunii a II-a majoritatea
caracteristicilor de forma exterioara ale
rn
corpului pot fi identificate.
lea
E-

50
 E-
lea
rn
ing
UM
F
Ia
51
s i
 Dezvoltarea zigotului uman

s i
Vilozitatile coriale au devenit foarte ramificate si

Ia
ocupa inca toata suprafata oului. Ele vor suferi
ulterior inca modificari in repartitia si structura lor.

F
Cavitatea amniotica inconjura complet embrionul si

UM
continua expansiunea sa in detrimentul celomului
extraembrionar, incat lama amniotica va veni sa se
aplice pe lama coriala. Aceasta cavitate contine un

ing
lichid care este un transudat.
Lichidul amniotic protejeaza embrionul si apoi
fetusul de compresiuni si socuri si permite miscarile
rn
fetale.
lea

Discul embrionar s-a transformat intr-un organism

bine delimitat numit embrion, caruia i se pot
identifica diferite parti.
E-

52
 Dezvoltarea zigotului uman

s i
Derivatele ectodermului sunt: 1. sistemul nervos

Ia
central si periferic; 2. epiteliile senzoriale - organul
Corti, retina, organulolfactiv; 3. epidermul, inclusiv

F
parul si unghiile. 4. glandele subcutanate, glandele
mamare; 5. hipofiza si smaltul dintilor.

UM
Derivatele mezodermului sunt: 1. Tesuturile de
sustinere: conjunctiv, cartilaginos, osos; 2. Muschii
striati si netezi; 3. Sangele si celulele limfatice,

ing
miocardul, vaselesanguine si limfatice; 4. Rinichii,
gonadele si ductele lor; 5. Portiunea corticala a
suprarenalei; 6. Splina; 7. Seroasele: peritoneu,
rn
pleura, pericard:
Derivatele endodermale: 1. Epiteliul aparatului
lea

respirator; 2. Parenchimul tiroidei, paratiroidei,

timusului, ficatului,pancreasului, amigdalelor; 3.
Epiteliul vezicii urinare si uretrei; 4. Epiteliul
E-

conductului auditiv si a urechii interne.

53
 Dezvoltarea zigotului uman

si
Ia
F
UM
Perioada de la inceputul lunii a III-a
pana la sfarsitul vietii intrauterine este
cunoscuta ca perioada fetala. Ea se
ing
caracterizeaza prin maturarea
rn
tesuturilor si organelor si cresterea
rapida a corpului.
lea
E-

54
Dezvoltarea aparatului genital

si
Ia
Se studiaza formarea si evolutia gonadelor,
organelor genitale interne (ductele genitale),

F
organelor genitale externe. In cursul

UM
dezvoltarii sistemului genital se disting doua
stadii:
ing
1) Stadiul indiferent, care incepe de la
aparitia primelor schite ale sistemului genital
rn
(saptamana a IV-a) si nu prezinta diferente
lea

morfologice intre gonadele si organele

genitale, desi sexul genetic a fost stabilit
E-

odata cu fecundatia.
55
Dezvoltarea aparatului genital

s i
Ia
Stadiul de diferentiere, care incepe din
saptamana a VII-a, in care evolutia sistemului genital
parcurg cai proprii fiecarui sex.

F
Stadiul de diferentiere. Sexul masculin.

UM
Diferentierea organelor genitale interne se formeaza
pe seama mezonefrosului.
Din canalul Wolff se formeaza concomitent
ing
canalul ependimar, canalul deferent si canalul
ejaculator care se deschide in uretra prostatica.
rn
Portiunea terminala a canalul deferent se dilata si
formeaza ampula deferentiala din care se va forma
lea

vezicula seminala.
Canalele paramezonefrotice Muller involueaza
din saptamana a VIII-a ramanand doar niste vestigii
E-

embrionare.
56
Dezvoltarea aparatului genital

s i
Stadiul de diferentiere. Sexul feminin.

Ia
a) Diferentierea gonadelor. Cordoanele gonadale ale
ovarelor sunt invadate, ca si in cazul testiculelor de

F
celule germinative primordiale. Cordoanele sunt

UM
fragmentate, iar celulele se transformA partial in
celule ale foliculilor ovarieni primordiali, care
inconjoara celulele germinative primordiale.
b) Diferentierea organelor genitale interne. Din
ing
mezenchimul gonadei (epiteliu celomic) se formeaza
canalele Muller din care se vor forma trompele
uterine si uterul. Ovarele si trompele uterine descind
rn
la sfarsitul lunii a III-a in pelvis, unde vor suferi ale
modificari de orientare si pozitie. Ovarul, trompele si
lea

uterul sunt fixate in pelvis de catre mezouri care se

transforma in ligamentele largi. Ligamentele gonadei
vor determina aparitia ligamentului lombo-ovarian,
E-

ligamentului utero-ovarian si rotund.

57