CAPITOLUL 1 ASIGURAREA CULTURILOR AGRICOLE.........................................................

2
1.1. Aspecte generale........................................................................................................................2
1.2. Mecanismul derularii asigurarii.................................................................................................9
1.3. Sistemele de asigurari agricole din Uniunea Europeana.........................................................14
1.4. Piata asigurarilor agricole din Romania..................................................................................19
1.5. Managementul riscului............................................................................................................23
CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ................................................................................................26
2.1 ASTRA ASIGURARI SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE...........................26
2.2 Asigurari Astra..........................................................................................................................32
CONCLUZII.......................................................................................................................................39
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................41

1
 CAPITOLUL 1 ASIGURAREA CULTURILOR AGRICOLE
1.1. Aspecte generale

1.1.1 Subiecii asigurrii

Asigurtorul convine s-l despgubeasc pe asigurat pentru pierderile materiale / financiare
datorit distrugerii (pariale sau totale) produciei agricole principale, ca urmare a riscurilor
asigurate, n schimbul achitrii la zi a primei de asigurare.
Asiguratul poate fi o societate comercial, regie autonom, asociaie agricol, productor de
semine autorizat sau o persoan fizic care deine i/sau exploateaza pe baza unor acte doveditoare
acceptate conform legislaiei n vigoare o suprafa delimitat de teren, pe care s-a nfiinat o cultur
agricol.

1.1.2 Obiectul asigurat

a) n cadrul asigurrii obinuite1 se pot asigura culturile de cmp, rodul viilor, pomilor i
hameiului, excepie fcnd:
fneele i punile naturale;
pdurile i plantaiile de pduri;
plantele cultivate sub culturi protectoare;
culturile destinate fertilizrii solului sau semnate pentru punat;
plantele decorative ( grdini cu flori, tufiuri, pomi, pajiti, parcuri, etc.);
culturile protejate aflate n sere, rsadnie, solaria, etc.;
rsadurile;
pepinierele;
plantaiile ca atare, de pomi, vi de vie, hamei;
plantaiile de cpuni, zmeura i ali arbuti fructiferi;
culturile agricole pe suprafee de pn la 10 ari.
b) La culturi cu mai multe recolte pe an se asigur ntreaga producie anual.
c) Nu se asigur culturile agricole care au suferit daune n anul agricol n curs, produse din
orice cauze.
d) Se pot asigura potrivit Condiiilor Speciale ale unor asigurtori:
culturile din sere, solaria, rsadnie ( culturi din spaii protejate);
pepinierele pomicole;
plantaiile de portaltoi;
plantaiile tinere de pomi;
pdurile
colile de vi de vie;
plantaiile de cpuni;
arbutii fructiferi;
plante ornamentale i decorative.

1.1.3 Riscurile asigurate

1. Asiguratorii acord despgubiri ca urmare a urmtorilor factori naturali de risc:
a) grindina;

1
Cristina Ciuma Asigurri Generale , Editura Casa Crii de tiint, Cluj Napoca, 2009 , pag. 128 .

2
 b) bruma (ngheul trziu de primvar, respectiv ngheul timpuriu de toamn);
c) ploi toreniale;
d) furtuni, uragane, tornade;
e) prbuiri sau alunecri de terenuri cultivate;
f) incendiu provocat de descrcri electrice naturale (trsnet, fulger).
n caz de grindin, se acord despgubiri pentru pagubele pricinuite prin vtmarea sau
distrugerea plantelor ca urmare a efectelor mecanice ale acesteia, sau ca urmare a depozitrii la baza
plantelor a unui strat de ghea provenit din grindin.
n caz de ploaie torenial, se acord despgubiri:
- pentru pagubele pricinuite prin efectele directe ale acesteia i anume: prin splarea
seminelor sau a solului din jurul plantelor, dezgolirea rdcinilor, mlirea produs de uvoaie,
luarea plantelor cu sau fr pmntul din jurul lor, ruperea tulpinilor ( tijelor), florilor sau
rdcinilor, splarea polenului, culcarea la pmnt a plantelor;
- pentru pagubele pricinuite prin efectele indirecte ale acesteia i anume: prin acumulri,
bltiri sau revrsri de ap, cu sau fr mlirea culturii, dac acestea au fost produse din cauza unei
ploi toreniale bine determinate, fie la locul daunei, fie n alt loc, precum i pentru pagubele
pricinuite culturilor prin surparea terenului pe care se afla acestea, n urma unei acumulri, bltiri
sau revrsri de ap produse din cauza unei ploi toreniale.
n caz de furtun, uragan, tornade, se acord despgubiri pentru pagubele pricinuite prin:
- spulberarea stratului superior al solului din jurul plantelor;
- dezgolirea rdcinilor;
- depunerea pe plante a pmntului spulberat;
- smulgerea plantelor;
- ruperea tulpinilor (tijelor), florilor sau rdcinilor;
- culcarea la pmnt a plantelor ntr-o perioad cnd ele au ajuns spre maturizare i nu se
mai pot ridica;
- scuturarea spicelor la cereale.
Se despgubesc numai pierderile de cantitate pricinuite recoltei i numai la produsul de baz
al culturii. Astfel, la pioase, se acord despgubiri pentru pierderile de boabe; la sfecla de zahr
cultivate pentru smn sau la alte plante semincere, pentru pierderile de smn ; la sfecla de
zahr cultivate pentru rdcini, pentru pierderile de rdcini; la in, cnep i sorg, pentru pierderile
de fuior, ori smn, sau pentru ambele produse, dup scopul pentru care au fost cultivate.
Pentru pagubele pricinuite de grindin, culturilor de tutun, se acord despgubiri, att pentru
pierderile de cantitate, inclusiv pentru pierderile de calitate ca urmare a faptului c foile de tutun
au suferit din cauza grindinii, deteriorri mecanice mai mari de 50% din suprafaa lor.
Excluderi
Asigurtorul nu acord despgubiri dac daunele s-au produs:
1) nainte de intrarea n vigoare a contractului de asigurare sau de ncepere a
rspunderii asiguratorului;
2) de asigurat sau prepuii si n mod intenionat;
3) datorit operaiilor militare i de rzboi ( declarat sau nu), a tulburrilor civile,
sociale, efectelor exploziei atomice i ale iradierilor de orice natur;
4) n timpul stocrii provizorii n cmp sau n timpul transportului spre locul de
depozitare;
5) atacului bolilor i duntorilor;
6) nepturii insectelor;
7) maturrii(coacere, maturizare) excesiv datorate ntrzierii recoltatului;
8) nerespectrii tehnologiilor de cultur;
9) unor factori de risc ca:
3
 a) acumulri i bltiri rezultate din topirea zpezii, ploi de durat, infiltraii de ap,
ridicarea pnzei freatice2;
b) ngheul culturilor n timpul iernii;
c) revrsarea cursurilor de ap ( inundaii);
d) secet n sol i/sau atmosferic.
Asiguratorii isi pot organiza oferta de asigurare astfel:

Tabelul nr. 1.1

Varianta 1
I. Acoperirea standard:
a) grindina;
b) bruma (inghetul tarziu de primavera
respective inghetul timpuriu de toamna);
c) incendiul provocat de descarcari electrice
naturale ( trasnet, fulger);
d) efectele directe ale ploilor torentiale si al
furtunilor.
II. Clauza A cuprinde: prabusirile sau
alunecarile de terenului pe care se afla
cultura asigurata;
III. Clauza B cuptinde: efectele directe ale
uraganelor, tornadelor si furtunilor.
IV. La solicitarea expresa a asiguratului,
asiguratorul poate negocia asigurarea culturilor
impotriva daunelor produse de inundatii, secete,
ingheturi de iarna. Aceste riscuri vor fi
acoperite in conformitate ce prevederile
Conditiilor Speciale aferente.
Varianta 2
I. Conditii Generale:
a) grindina;
b) bruma ( inghetul tarziu de primavera
respective inghetul timpuriu de toamna);
c) ploi torentiale;
d) furtuni, uragane, tornade;
e) prabusiri sau alunecari de terenuri
cultivate;
f) incendiu provocat de descarcari electrice
naturale ( trasnet, fulger).
II. Excluderi:
1) inainte de intrarea in vigoare a contractului de
asigurare sau de incepere a raspunderii
asiguratorului;
2) de asigurat sau prepusii sai in mod
intentionat;
3) datorita operatiilor militare si de razboi
(declarat sau nu), a tulburarilor civile, sociale,
efectelor exploziei atomice si ale iradierilor de
orice natura;
4) in timpul stocarii provizorii in camp sau in
timpul transportului spre locul de depozitare;
5) atacului bolilor si daunatorilor;
6) intepaturii insectelor;
7) maturarii ( coacere, maturizare ) excesiva
datorate intarzierii recoltatului;
8) nerespectarii tehnologiilor de cultura;

III. Conditii Speciale:

1) inghetul de iarna;
2) inundatii din ploi torentiale;
3) seceta;
4) intarzierea recoltatului datorita ploilor de
durata.
Sursa: Vacarel I., Bercea F. Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti 2007.

2
Iosif Gheorghe, Risc si incertitudine in agricultura, Tribuna economica, nr. 31 32, 2005 pag. 36 .

4
1.1.4 Suma asigurata
Exista trei repere in stabilirea sumei asigurate:
1) nivelul cheltuielilor de productie specifice culturii asigurate exclusive cheltuielile de
recoltare. Cheltuielile de productie sunt cheltuielile tehnologice directe: materii prime
si materiale (samanta, ingrasaminte chimice, organice, pesticide, amendamente);
cheltuieli cu manopera; lucrari mecanice; alte cheltuieli( redeventa, arenda).
2) valoarea rezultata din inmultirea:
a) productiei medii la hectar, obtinuta la cultura respective, in ultimitrei ani, cu productii
normale, de catre cultivatorii din localitatea, zona respective;
b) cu suma asigurata maxima pe unitatea de productie (kg) la cultura respectiva;
c) numarul de hectare de cultura aduse in asigurare.
3) intervalul format intre o valoare minima si respective valoare maxima, stability de
catre asigurator pe tipuri si categorii de culture agricole. Spre exemplu la S.C
Carpatica Asig suma asigurata se stabileste in intervalul 600 1000 lei/ha la suprafata
asigurata de maximum 5 ha/polita.
In aceasta situatie asiguratul poate solicita, in scris societatii de asigurare in cadrul
limitei superioare majorarea sau diminuarea sumei asigurate initial prin contractul de
asigurare.
In cazul acceptului societatii si prima de asigurare se majoreaza sau se diminueaza in
mod corespunzator cu effect retroactive. O cerere in acest sens depusa de asigurat
dupa ce a intervenit o dauna nu este posibil de acceptat.

1.1.5 Prima de asigurare

1. Se calculeaza in lei sau in valuta convertibila, prin aplicarea la suma asigurata a cotei
tarifare.
2. Tariful de asigurare este construit pe:
a) categorii (tarifare) de culturi;
b) grupe de incadrare a judetului in care este infiintata cultura asigurata.
3. In raport cu frecventa riscurilor asigurate sunt 4 sau chiar 6 zone tarifare, unitatea de
referinta si incadrare fiind judetul ( unitatea administrativ teritoriala).

Tabelul nr. 1.2

Varianta A
Judete de categoria:
I Buzau, Constanta, Covasna, Tulcea.
a II a Arges, Dolj, Ialomita, Mehedinti.
a III a Bacau, Brasov, Cluj, Dambovita, Harghita, Prahova, Salaj, Vaslui, Valcea, Vrancea si
Bucuresti
a IV a Bihor, Bistrita Nasaud, Botosani, Braila, Galati, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Maramures,
Neamt, Olt, Sibiu, Teleorman.
a V a Alba, Arad, Caras-Severin, Mures, Satu-Mare, Suceava, Timis.
a VI a Iasi.
Sursa: Vacarel I., Bercea F. Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti 2007.

5
 Tabelul nr. 1.3
Varianta B
Judete de categoria
I Culturi de camp.
Constanta, Tulcea, cu exceptia unor localitati, incadrate in zona a 2 a ca:
- Poarta Alba, Castelu, Basarabi, Valu lui Traian, Pestera(din judetul Constanta);
- Luncavita, Greci, Cerna,Dorobantu, Niculitel( din judetul Tulcea).
Rodul viilor,pomilor si hameiului.
Braila, Calarasi,Ialomita.
a II a Culturi de camp.
Localitatile prezentate ca exceptate din zonaI a judetelor Constanta si Tulcea.
Braila, Calarasi, Ialomita, Sectorul agricol Ilfov.
Rodul viilor, pomilor si hameiului.
Buzau, Constanta, Dolj, Giurgiu, Galati, Gorj, Mehedinti, Tulcea, Sectorul agricol Ilfov.
a III a Culturi de camp
Arad, Arges, Bacau, Buzau, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Mehedinti, Olt, Prahova,
Teleorman, Timis, Valcea, Vrancea.
Rodul viilor, pomilor si hameiului.
Alba, Bacau, Botosani, Dambovita, Iasi, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Teleorman, Vaslui,
Valcea, Vrancea.
a IV a Culturi de camp.
Alba, Bihor, Botosani, Caras-Severin, Dambovita, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, Satu-
Mare, Salaj, Sibiu, Vaslui, Bistrita, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Suceava.
Rodul viilor, pomilor si hameiului.
Arges(viile si livezile din zona de campie se incadreaza in zona a III a), Brasov, Caras-
Severin, Cluj, Hunedoara, Maramures, Salaj, Sibiu, Arad, Bihor, Bistrita, Covasna,
Harghita, Satu-Mare, Suceava, Timis.
Sursa: Vacarel I., Bercea F. Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti 2007.

4. In functie de sensibilitatea fata de actiunea factorilor naturali de risc asigurati3.

Tabelul nr. 1.4
Varianta I
Grupa I Sfecla de zahar pentru radacini, sfecla furajera pentru radacini, legume
radacinoase (morcov, telina, patrunjel, pastarnac, hrean, sfecla rosie, ridichi)
pentru radacini, legume bulboase ( ceapa, usturoi, praz), sorg pentru mature si
samanta, plante de nutret pentru masa verde, siloz si fan ( leguminoase anuale si
perene, graminee anuale si perene, borceaguri).
Grupa a II a Cartof, legume condimentare ( marar, patrunjel pentru Frunze, leustean, cimbru,
maghiran, tarhon), mazare de gradina, sparanghel, legume varzoase ( conopida,
varza, gulii), legume cu vredeturi ( salata, spanac, loboda), porumb boabe, rapita
pentru furaj.
Grupa a III a Orz, orzoaica, ovaz, grau, floarea- soarelui, plante de nutret pentru samanta,
canepa pentru fuior si samnta, fasole de gradina, rapita pentru ulei.
Grupa a IV a Mazare boabe, fasole, seminceri legumicoli ( Solano-fructoase, varzoase,
bostanoase), soia, naut, linte, bob, loturi de hibridare de porumb si floarea
soarelui.
3
Vacarel I., Bercea F. Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 2007, pag. 81.

6
 Grupa a V a Toamte, ardei, castraveti, pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecei, dovleci, plante
aromate si medicinale, sfecla de zahr pentru samanta, sfecla furajera pentru
samnta, legume radacinoase pentru samanta, legume bulboase pentru samanta.
Grupa a VI a Tutun.
Grupa a VII a Rodul viilor ( altoite sau indigene);
Rodul livezilor;
Rodul hameiului.
Sursa: Vacarel I., Bercea F. Asigurari si Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti 2007.

5. Primele de asigurare se pot achita integral sau in rate, astfel:

- in numerar pe baza de chitanta;
- prin cec;
- prin dispozitie de plata in contul societatii de asigurare;
- prin dispozitie de incasare in baza autorizarii date de catre asigurat asiguratorului de a o
introduce la banca la termenele scadente prevazute in contract.
6. In cazul achitarii integrale si anticipate asiguratul beneficiaza de o reducere de 10% a
primei de asigurare.
7. In cazul politelor agricole cesionate in favoarea unuia sau mai multor creditori achitarea
primei de asigurare se poate face numai integral si anticipat.
8. Asiguratii care opteaza pentru plata in rate a primelor de asigurare au in vedere
urmatoarele termene:

Tabelul nr. 1.6

I. Pentru culturile de camp:
A) La contractele incheiate in anul precedent
celui calendaristic pentru care se face
asigurarea (culturi de toamna, culturi perene si
eventual culturi care se vor infiinta in
primavara):
a) rata I, la incheierea contractului de asigurare
50% din volumul total al primelor aferente
acestor culture;
b) rata a II a, pana la data de 15 februarie, 30%
din volumul total al primelor de asigurare;
c) rata a III a, pana la data de 15 martie, restul
primelor de asigurare.
B) La contractele incheiate in anul calendaristic
in care se face asigurare:
a) rata I, la incheierea contractului de asigurare,
50% din volumul total al primelor de asigurare;
b) rata a II a, in termen de o luna de la data
achitarii primei rate, 30% din volumul total al
primelor de asigurare;
c) rata a III a, in termen de o luna, de la data
achitarii ratei a II a, restul primelor cu conditia
sa nu depaseasca data inceperii recoltarii
culturilor respective.
II. Pentru rodul viilor, pomilor si hameiului:
A) La contractele incheiate in anul precedent
celui calendaristic pentru care se face
asigurarea:
a) rata I, la incheierea contractului de asigurare
30% din volumul total al primelor de asigurare;
b) rata a II a, pana la data de 15 februarie, 40%
din volumul total al primelor de asigurare;
c) rata a III a, pana la data de 15 aprilie, restul
primelor de asigurare.
B) La contractele incheiate in anul calendaristic
pentru care se face asigurarea:
a) rata I, la incheierea contractului de asigurare,
30% din volumul total al primelor de asigurare;
b) rata a II a, in termen de o luna de la data
achitarii primei rate, 40% din volumul total al
primelor de asigurare;
c) rata a III a, in termen de o luna de la plata
celei de a 2 a rate, restul primelor de asigurare
cu conditia sa nu depaseasca data inceperii
recoltarii culturilor asigurate.

7
Sursa: Cristina Ciumas Asigurari Generale , Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2009

In cazul platii in rate a primelor de asigurare, nerespectarea termenelor scadente prevazute in

contractul de asigurare, atrage dupa sine, in mod tacit, relizierea contractului si exonerarea de
raspundere a societatii de asigurare inclusive pentru ratele incasate.
9. potrivit conditiilor de asigurare ale unor asiguratori, in cazuri justificate, partile pot
conveni de comun accord asupra unui termen de pasuire in ceea ce priveste plata ratelor de prima,
termen ce nu poate depasi o luna de zile. Pe aceasta perioada, raspunderea societatii de asigurare
fata de asigurat se suspenda pana la incasarea ratei din prima respective. Daca rata nu este achitata
in termenul de pasuire, contractul de asigurare este reziliat de plin drept fara restituirea primelor
dj achitate.
10. a) Daca parcela asigurata ( indifferent de cultura) este libera de daune ( nu are pagube
datorate factorilor de risc asigurati) un an, incepand cu al 2-lea an si urmatorii ani liberi de daune
prima de asigurare completa aferenta culturilor infiintate pe aceea parcela se reduce astfel:
10% pentru cel de-al II lea an consecutive de asigurare;
20% pentru cel de-al III lea an consecutive de asigurare;
30% pentru cel de-al IV lea si urmatorii ani consecutive de asigurare.
b) De aceasta bonificatie beneficiaza atat asiguratii cu contracte de asigurare multianuale
cat si cei care incheie contracte anuale, dar mentin raporturile de asigurare cu societatea
de asigurari mai multi ani consecutivi.
c) Daca sirul anilor lipsiti de daune este interrupt de un an cu daune, in mod automat, in
anul urmator acestuia, prima de asigurare revine la 100% din prima completa.
d) Unii asiguratori in cazul anului cu daune majoreaza prima de asigurare pentru anul
urmator cu 10% fata de valoarea sa tarifara.

1.1.6 Durata asigurata

Contractul de asigurare poate fi incheiat:
a) pentru anul agricol in curs4, oricand in timpul anului, pe tot parcursul vegetatiei culturii
respective ( fie in perioada insamantarilor, fie chiar si in preajma recoltarii, dupa cum hotaraste
asiguratul).
Avand in vedere insa ca indifferent de perioada cand se incheie asigurarea se plateste aceeasi
prima, asiguratul va avea interesul sa incheie asigurarea cat mai devreme in cursul anului agricol.
b) anual, pe o perioada de 1 an. Asigurarea anuala se stinge odata cu sfarsitul perioadei
asigurate anul calendaristic fara a mai fi necesara denuntarea expresa a contractului.
c) multiannual, pe o perioada de minimum 3 ani. Contractile multianuale impugn ca
asiguratul sa anunte societatea de asigurare pana la 15 mai, pe formularul emis special de aceasta,
eventualele modificari anuale intervenite in structura culturilor asigurate. Ele pot fi denuntate de
catre asigurat pana la cel tarziu 30 septembrie al ultimului an de contract. Valabilitatea unui contract
multiannual nedenuntat la timp se prelungeste automat cu un an de zile.

1.2. Mecanismul derularii asigurarii

1.1.1 Incheierea contractului de asigurare

4
Bistriceanu Gheorghe Asigurari si Reasigurari in Romania, Editura Universitara Bucuresti, 2006, pag. 342.

8
 I. Precizari preliminare.
a) Relatiile dintre asigurator si asigurat ( proprietarul terenului agricol sau orice persoana
fizica sau juridical care are un interes legitim vadit sau vreo raspundere pentru exploatarea,
conservarea si protejarea acestuia) se stabilesc prin liberal consimtamant al partilor.
b) La schimbarea proprietatii sau a celui care exploateaza terenul agricol ( vanzare,
mostenire, donatie, arendare, etc.), cel care dobandeste proprietatea sau dreptul de exploatare preia
drepturile si obligatiile fostului proprietar cu care asiguratorul a incheiat contractul de asigurare.
c) Pentru plata primei de asigurare corespunzatoare perioadei asigurate in curs de
desfasurare ( anul calendaristic), raspund solidar atat fostul proprietar cat sisuccesorul proprietarul
sau cel care preia exploatarea ( cu exceptia cazului in care fiind mostenitor trebuie sa plateasca
integral).
d) Despre schimbarea proprietatii sau a celui care exploateaza terenul agricol, societatea de
asigurari trebuie anuntata in scris, ata de fostul proprietar (daca acesta nu a decedat), cat si de
succesorul sau facandu-se si dovada, prin acte, a acestei schimbari.
e) Succesorul proprietatii sau a celui care preia exploatarea proprietatii este in drept sa
denunte contractul de asigurare multiannual incheiat de fostul proprietar sau de cel care a detinut
anterior exploatarea proprietatii la sfarsitul anului calendaristic in curs.

II. Aspecte tehnice.

a) Contractul de asigurare poate fi incheiat atat inainte, cat si dupa infiintarea unei culture.
In primul caz se are in vedere ca datele inscrise in contract si anexele sale sa fie conforme cu
planul de cultura, credibile si complete.
In situatia aparitiei unor modificari ulterioare care vizeaza suprafata, amplasarea,etc.
asiguratul are obligatia de a sesiza in scris asiguratorul, iar actul se anexeaza politei.
Termenul de depunere a inscrisului este:
- 31 decembrie pentru culturile infiintate in toamna;
- 30 de zile de la terminarea epocii normale de semanat a culturii in cauza, daca se seamana
in primavara.
In al doilea caz, datele inscrise in contract si anexele sale raman valabile neacceptandu-se
modificari ulterioare.
b) Actele necesare pentru incheierea contractului de asigurare, in ordinea completarii lor
sunt:
1. Cererea chestionar pentru asigurarea culturilor agricole;
2. Tabelul culturilor agricole asigurate;
3. Schita de amplasare a culturilor agricole asigurate;
4. Polita pentru asigurarea culturilor agricole.
Primele trei documente numite anexe la polita, se intocmesc de catre asigurat, se verifica de
catre agentul de asigurare sa fie correct completate, sa contina date reale si correlate intre ele.
Polita de asigurare se intocmeste de catre agentul de asigurare pe baza datelor prezentate
in anexe de catre persoana asigurata.
Directorii sucursalelor si agentiilor din teritoriu ai asiguratorului au obligatia de a verifica
cu atentie si de a superviza toate actele mentionate si chiar de a confrunta datele cu realitatea.

1.2.2 Inceputul si incetarea raspunderii societatii de asigurare

Asigurarea intra in vigoare incepand cu ora 24 a zilei urmatoare celei in care valoarea
integrala sau dupa caz, prima rata a primelor de asigurare a intrat in contul societatii de asigurare.
Raspunderea societatii de asigurare fata de asigurat incepe:
9
 a) la culturile agricole infiintate prin semanat, pentru toate riscurile cuprinse in asigurare, cu
exceptia grindinii, inghetului si incendiului, din momentul insamantarii lor, iar pentru grindina,
inghet si incendiu din momentul rasaririi lor;
b) la culturile agricole rasadite, pentru toate riscurile cuprinse in asigurare, din momentul
plantarii lor;
c) la vie, dupa incheierea infloritului, la livezi dupa legarea fructelor, iar la hamei la
inflorire. Pentru rodul viilor, la cererea asiguratului, raspunderea poate incepe si din momentul
aparitiei lastarilor cu conditia perceperii unui adios de 10% din primele de asigurare.
Raspunderea societatii de asigurare inceteaza:
a) la culturile agricole, din momentul recoltarii prod dezradacinare, desprinderea frunzelor);
b) la vii, livezi, hamei din momentul culesului.
In toate cazurile asiguratorul este absolvit de raspundere atunci cand asiguratul datorita
faptului ca nu a respectat perioada optima de recoltare specifica fiecarei culture, a suferit pagube si
diminuari ale recoltei in urma producerii evenimentelor asigurate.

1.2.3 Obligatiile asiguratului

1. Pana la producerea evenimentului asigurat:
a) intretinerea culturilor asigurate in bune conditii, cu respectarea regulilor agrotehnice;
b) sa ia masuri pentru prevenirea distrugerii ori vatamarii culturilor agricole;
c) in cazul unor modificari survenite in timpul perioadei de asigurare asupra planului de
productie si care afecteaza destinatia si suprafata culturii sa anunte asiguratorul despre acestea intr-
un termen de maxim 10 zile calendaristice;
d) sa permita in orice moment reprezentantului asiguratorului efectuarea de controale si
verificari asupra modului de intretinere a culturilor sis a puna la dispozitie mijloace de transport
adecvate pentru aceste verificari si controale respective inspectia de dauna.
2. Dupa producerea daunei:
a) sa limiteze pagubele, sa ia masuri pentru salvarea culturilor ramase, prin ingrijirea lor
suplimentara;
b) sa anunte imediat, autoritatile locale de la primarie, pollitie, jandarmerie, pompieri sau
statia meteorological dupa cum este cazul, pentru constatare, cercetare, ancheta privitoare la dauna
produsa, solicitand intocmirea de acte cu privire la cauzele si imprejurarile producerii evenimentului
asigurat, extinderea si consecintele sale5;
c) sa anunte reprezentantul zonal al asiguratorului in termen de 3 5 zile oferind toate
detaliile asupra:
- evenimentului produs;
- a solei/parcelei afectate si a suprafetei acesteia;
- momentul exact al producerii evenimentului;
- gradul de distrugere estimate.
In cazul producerii unui eveniment asigurat in perioada recoltarii/culesului, anuntul va fi
facut intr-un termen de maxim 24 de ore.
Anuntul se face prin telegrama, telefon, fax sau direct la sucursala/agentia emitenta a politei.
In caz de litigii asiguratul trebuie sa faca dovada anuntului.
d) sa nu modifice starea reala a culturii afectate pana la constatarea efectuata de
reprezentantul asiguratorului;
e) sa creeze conditii de verificare in teren a culturilor asigurate sis a faciliteze
reprezentatntului societatii de asigurare accesul la actele si evidentele necesare pentru determinarea
corecta a valorii pagubei si stabilirea dreptului la despagubire;

5
Negoita Ion, Aplicatii Practice in Asigurari si Reasigurari, Editura Etape, Sibiu, 2001, pag. 420.

10
 f) sa instiinteze in scris asiguratorul daca a incheiat alt contract de asigurare cu un alt
asigurator pentru aceleasi riscuri, sole sau sole diferite comunicand si numele acestuia;
g) sa pastreze dreptul de regres al asiguratorului impotriva celor raspunzatori de producerea
pagubei.

1.2.4 Constatarea si evaluarea pagubei, stabilirea si plata despagubirii

Determinarea daunelor si evaluarea pagubelor se face de catre reprezentantii asiguratorului
si a asiguratului prin constatare la fata locului sip e baza actelor doveditoare emise de factorii
abilitati.
Riscurile cuprinse in asigurarea culturilor se pot produce in diferite etape de vegetatie a
plantelor:
- la inceputul ei;
- mai tarziu, cand vegetatia este avansata;
- sau in preajma recoltarii.
Daca evenimenul asigurat, calamitatea s-a produs mai devreme si ramane o perioada
suficienta pentru vegetatia unei alte culture, terenul daunat se poate insamanta( replanta).
Daca s-a produs mai tarziu inseamna ca aceasta posibilitate nu mai exista si plantele daunate
sunt lasate sa-si continue vegetatia.
In functie de aceasta, tehnica lichidarii daunelor este diferita dupa cum este vorba de o
situatie sau alta.

A. Constatarea, evaluarea pagubelor si stabilirea despagubirilor la culturile de pe

suprafetele care urmeaza sa fie reinsamantate sau replantate.
Reinsamantarea se poate face cu aceeasi planta sau cu altele, in functie de timpul de
vegetatie disponibil.
Desfasurarea operatiunilor de lichidare are loc astfel:
1) se stabileste mai intai suprafata daunata, trecandu-se intr-o anexa la procesul verbal de
constatare a daunei: dimensiunile loturilor si numerele parcelelor si tarlalelor daunate din evidentele
cadastrale;
2) se determina apoi marimea pagubei.
Fiind vorba de reinsamantare si paguba este totala, operatiunea se complica cu determinarea
masurii in care plantele de pe terenurile care se reinsamanteaza sunt vatamate din cauza cuprinse si
respective necuprinse in asigurare.
Paguba care face obiectul despagubirii va fi cea provocata numai din cause cuprinse in
asigurare.
Paguba la asigurarea culturilor agricole nu se exprima baneste ci se stabileste sub
forma de procent, care arata cat din recolta scontata la finalul vegetatiei culturii respective s-a
pierdut.
Acest procent arata gradul de distrugere al culturii si se stabileste astfel:
din cauze cuprinse in asigurare ( Ga);
din cauze necuprinse in asigurare ( Gn);
total ( Gt).
Relatia dintre ele fiind: Gt = Ga + Gn.
Determinarea gradului de distrugere total, pe cause cuprinse si respective necuprinse in
asigurare se face prin metoda parcelelor sau randurilor de proba care consta in urmatoarele:
I. se iau cel putin 10 parcele de proba de cate un metro patrat fiecare sau 10 randuri de proba
de cate metrii liniari, in functie de felul culturii, in diferite parti ale suprafetei daunate si se numara:
- plante vii;

11
 - plantele distruse din cauze cuprinse in asigurare;
- plantele distruse din cauze necuprinse in asigurare.
II. se stabileste apoi numarul mediu de plante distruse din cause cuprinse respective
necuprinse in asigurare si numarul mediu total de plante de pe o parcela sau rand de proba.
Rezultatele numararii plantelor se aduna si se impart la numarul probelor luate obtinandu-se
numarul mediu de plante pe metro patrat respective 5 ml.
III. numarul de plante distruse ori vatamate de riscuri asigurate se raporteaza la numarul
total al plantelor existente inainte de producerea evenimentului asigurat, obtinandu-se astfel, gradul
de distrugere care se ia in calcul la stabilirea despagubirii:

Ga = Na/Nt x 100
unde:
Ga = gradul de distrugere din cause cuprinse in asigurare;
Na = numarul mediu de plante distruse din cause cuprinse in asigurare pe mp (ml);
Nt = numarul mediu de plante total pe mp (ml).
daca la constatare s-a stabilit ca, cultura distrusa ori vatamata nu avea o densitate
normala a plantelor, gradul de distrugere se stabileste in functie de numarul mediu de plante pe mp
sau 5 ml de pe o parcela cu acelasi fel de cultura necalamitata de nici o cauza (Nt).
Prin stabilirea gradului de distrugere se cunoaste primul element necesar calcularii
despagubiri6i.
IV. Despagubirea necesita exprimare baneasca, de aceea gradul de distrugere din riscuri
asigurate (Ga) se aplica asupra sumei asigurate (Sa). Acest calcul ar fi just daca am fi la sfarsitul
vegetatiei culturii, adica in situatia fara insamantarea terenului. Ori, fiind vorba de reinsamantare
inseamna ca perioada de vegetatie a culturii asigurate a fost intrerupta si o serie de lucrari pe care
asiguratul urma sa le faca pana la obtinerea recoltei ( lucrari de intretinere, lucrari legate de
recoltare) nu mai au loc. Aceasta inseamna ca asiguratorul trebuie sa reconsidere suma asigurata
misorand-o proportional cu cheltuielile pe care asiguratul nu le mai face.
Reconsiderarea sumei asigurate se face in sensul reducerii ei corespunzator unei cote, cota
de reinsamantare. Astfel:
Dp = Ga x Sa x Cr
Sa = sa x Sa/ ha
Dp = Ga x sa x Sa/ ha x Cr
unde:
Dp = despagubirea cuvenita asiguratului;
Sa = suma asigurata totala;
sa = suprafata asigurata ( aferenta culturii daunate si care se reinsamanteaza);
Sa/ha = suma asigurata pe unitatea de suprafata ( hectarul);
Cr = cota de reinsamantare.

B. Constatarea, evaluarea pagubelor si stabilirea despagubirilor la culturile de pe

suprafetele care nu se reinsamanteaza.
In acest caz inseamna ca, desi lovite de calamitati, culturile sunt lasate sa-si continuie
vegetatia, paguba si despagubirea calculandu-se in functie de recolta obtinuta.
In lichidarea daunelor la culture in aceasta situatie se disting doua etape:
constatarea preliminara, imediat dupa producerea calamitatii;

6
Negoita Ion, Aplicatii Practice in Asigurari si Reasigurari, Editura Etape, Sibiu, 2001, pag 455.

12
 constatarea definitiva a daunei in perioada ( epoca) de maturitate a culturilor sau la
recoltare.
a) Constatarea preliminara are menirea de a stabili daca pana la data respective cultura a
fost si sub influenta unor cause necuprinse in asigurare. Datele acestei lucrari se folosesc apoi la
stabilirea despagubirii in faza de maturitate sau de recoltare a culturilor.
Tehnica operatiunii este aceeasi, adica se foloseste metoda parcelelor sau randurilor de
proba, se stabileste media totalului de plante pe mp sau 5 ml, numarul de plante distruse din cause
cuprinse si necuprinse in asigurare si numarul de plante vii ( nevatamate de nici un fel de cauza).
Calculul se opreste aici fara a se mai calcula si gradul de distrugere ( din riscuri asigurate)
stabilirea acestuia urmand a se face cu oazia constatarii definitive.
b) Constatarea definitive la culturile care ajung la maturitate si se recolteaza o singura data
se face in preajma recoltarii prin evaluarea in lan a productiei de pe terenurile cu culturile daunate.
Constatarea definitive are ca scop sa determine productia medie la hectar de pe suprafata
daunata (Qo) comparative cu productia medie la hectar ce s-ar fi obtinut in mod normal (Qn).

Astfel:
daca Qo Qn ( cu toate ca in timpul vegetatiei sale cultura a suferit calamitati)
asiguratorul nu are nici o obligatie fata de asigurare;
daca Qn < Qn se determina pierderea de productie (P):
P = Qn Qo
Aceasta pierdere de productie se exprima procentual obtinandu-se gradul de distrugere (Gt):
Gt = P/ Qn x 100
Apoi, in functie de datele constatarii preliminare si a celei definitive se stabileste in ce
masura minusul de productie este provocat si de cause necuprinse in asigurare.
a) Daca cultura a fost daunata numai din cause cuprinse in asigurare gradul de distrugere din
aceste cause (Ga) este gradul de distrugere total (Gt):
Ga = Gt.
b) Invers, inseamna ca din gradul de distrugere total (Gt) trebuie scazut gradul de distrugere
din cause necuprinse din asigurare (Gn) pentru a se afla gradul de distrugere pe baza caruia se
calculeaza despagubirea:
Ga = Gt Gn.
Despagubirea se determina in final prin aplicarea gradului de distrugere din riscuri asigurate
(Ga) asupra sumei asigurate (Sa):
Dp = Ga x Sa
In stabilirea despagubiri se mai tine cont de un aspect si anume daca suprafata efectiv
insamantata si daunata (sd) este mai mare decat cea asigurata (sa).
Astfel, daca sd > sa suma asigurata la hectar (Sa/ha) se micsoreaza potrivit raportului in care
se afla suprafata asigurata cu cea daunata:
Sar/ha = sa/sd x Sa/ha
unde: Sar/ha reprezinta suma asigurata redusa

1.3. Sistemele de asigurari agricole din Uniunea Europeana

Un studiu elaborat de Joint Research Centre of the European Union, Agricultural Insurance
Schemes, definete riscurile asociate agriculturii n Uniunea European astfel:

13
 de natur politic, rezultat al renegocierii acordurilor comerciale interne ale UE, cu efecte
preponderent asupra variaiei preurilor sau subveniilor pltite agricultorilor;
de natur comercial, ca rezultat al unui dezechilibru de fore ntre comerciani i
agricultori, cu efecte negative asupra veniturilor obinute de fermieri ;
de natur sanitar, preponderent ca urmare a introducerii de noi standarde sanitare sau a
unor msuri impuse de apariia unor boli la animale;
de natur climatic, ca urmare a fenomenului de nclzire global, afectnd preponderent
culturile vegetale, dar cu potenial de a produce efecte negative i asupra creterii
animalelor, prin distrugerea punilor sau diminuarea rezervelor de furaje.
Dependena rezultatelor din agricultur de factorii meterologici nu mai necesit nici un fel de
demonstraie. Totui, dintre multitudinea de fenomene meteorologice care pot afecta producia
agricol, seceta, ngheul, ploaia n exces i grindina sunt considerate, prin frecven i severitatea
efectelor, cele mai importante. Datele statistice colectate sistematic, ncepnd cu 1975, de la mai
bine de 2000 de staii meteorologice rspndite pe ntregul continent, au condus la alctuirea unor
hri de risc climatic pe baza crora se poate aprecia,n funcie de sezon, poziie geografic i tipul
culturii vegetale, expunerea la diferite riscuri de natur meteorologic. Acestea pun n eviden
faptul c nu exist regiune european care s nu fie expus sistematic la cel puin unul dintre
principalele riscuri menionate anterior. Totodat, innd cont i de informaiile cu privire la
culturile vegetale tradiionale pentru fiecare zon geografic, hrile pun n eviden i
eterogenitatea care caracterizeaz continentul european cu privire la vulnerabilitatea produciei
agricole. Din perspectiva asigurrilor este de remarcat c zonele cu expunere i/sau vulnerabilitate
maxim la diferitele riscuri nu sunt, din fericire, concentrate ntr-o singur regiune.
Asigurari
Asigurrile reprezint probabil unul dintre cele mai populare instrumente de risk
management orientate ctre distribuirea riscului, alturi de participarea la fonduri mutuale sau de
intervenia fondurilor de calamitate. Contractele de marketing sau hedging-ul pe pieele futures
adaug listei noi direcii de urmat, mai sofisticate i poate mai greu accesibile utilizatorului
mediu,dar avnd capacitatea de a compensa n multe privine limitrile instrumentelor tradiionale
menionate anterior.
n ceea ce privete asigurrile, aria lor aciune este definit prin necesitatea de a fi
ndeplinite dou condiii eseniale: controlul efectelor adverse produse de asimetria informaiilor
disponibile cu privire la expunerea i vulnerabilitatea la risc, precum i depirea implicaiilor
riscurilor sistemice, care pot afecta simultan un mare numr de subieci. n acest context,
producerea unor dezastre naturale sau epizootii7 reprezint situaii dificile pentru asigurtori, de
unde i necesitatea acoperirii acestor riscuri i cu ajutorul altor instrumente, de tipul ajutoarelor ad-
hoc, fondurilor de calamitate etc.
O ncercare de categorisire a tipurilor de asigurri agricole practicate n Europa trebuie s
fac, nti de toate, disjuncia ntre produsele adresate domeniului creterii animalelor i cele care
vizeaz culturile vegetale, specificitatea fiecruia dintre cele dou ramuri determinnd caracteristici
diferite i pentru produsele de asigurare. Astfel, n cazul asigurrii animalelor, se face o distincie
clar ntre daunele directe i cele produse pe cale de consecin, guvernele i instituiile comunitare
europene suportnd, de regul, cea mai mare parte a daunelor directe i, n proporii variabile, o
parte daunelor indirecte. Intervenia statului se manifest fie prin pli de la bugetul de stat, fie prin
aciunea unor scheme de finanare construite prin parteneriate public-private, cu contribuie
obligatorie. Pentru asigurarea culturilor vegetale, paleta de produse oferite de industria asigurrilor
este mult mai nuanat, mergnd de la asigurri de risc unic, pn la asigurri complexe ale

7
Klassek M. Asigurarile agricole o categorie speciala de asigurari, Revista Primm, nr. 5, 2010, pag 23

14
fermelor, pentru riscuri multiple, acoperind att pierderile financiare provocate de diminuarea
produciei, ct i pe cele determinate de variaia nefavorabil a preurilor.
Asigurrile de risc-unic, cu precdere cele pentru grindin, sunt cele mai dezvoltate, cu o
ndelungat istorie, fiind disponibile n toate rile UE, n timp ce formele mai complexe de
asigurare a produciei agricole, cunoscute i sub denumirea de asigurri agricole multi-risc, se
regsesc preponderent n rile unde exist i o formul de sprijin financiar din partea sectorului
public pentru dezvoltarea asigurrilor agricole. n principiu, poliele multi-risc ofer acoperire
pentru principalele riscuri climatice de natur s provoace diminuarea semnificativ a produciei
agricole. Numrul i natura acestor riscuri sunt stabilite potrivit specificului fiecrei ri, de regul
excluzndu-se riscurile de mbolnvire a plantelor. n acest sens, soluiile de asigurare europene
difer substanial de opiunea american, asigurrile Multiple Peril Crop Insurance (MPCI)
practicate n SUA furniznd acoperire pentru toate riscurile naturale posibile care pot afecta
producia agricol, inclusiv pentru cel de mbolnvire a plantelor. Diferenele dintre cele dou
abordri nu se opresc aici, procedura de desdunare fiind, de asemenea, diferit. n timp ce pentru
MPCI daunele sunt calculate simplu, ca diferen ntre producia garantat (asigurat) i cea real,
sistemele europene in cont de mai muli factori i impun identificarea riscului care a produs dauna,
stabilirea caracterului zonal al producerii acestuia, precum i corectarea dimensiunii volumului de
producie asigurat n funcie de condiiile i capacitatea de producie specifice fiecrei ferme. Dac
procedurii europene, n mod evident mai complicat, i s-ar putea reproa costurile administrative
mai ridicate, nu este de neglijat avantajul faptului c ea reuete s elimine ntr-o foarte mare
msur hazardul moral, ocolind astfel una dintre cele mai sensibile probleme ale pieei americane de
asigurri agricole.
Spania este deintoarea celui mai dezvoltat system de asigurri agricole din Europa, cele
mai multe dintre riscurile care ar putea conduce la scderea produciei fiind acoperite prin asigurare.
Guvernul, asociaiile fermierilor i asigurtorii au czut de acord asupra faptului c un system de
asigurri pentru fermieri, definit printr-o lege specific, reprezint cea mai bun soluie pentru
managementul daunelor catastrofale n agricultur. Ca urmare, riscurile sunt preluate n co-asigurare
de asigurtorii spanioli care co-asigurare de asigurtorii spanioli care constituie un pool de asigurare
specializat. Frana, Italia, Austria i Luxemburg au, de asemenea, un sistem de asigurri agricole
dezvoltat, pierderea produciei fiind acoperit prin asigurare pentru majoritatea riscurilor. Soluia
general acceptat este cea a unei asigurri de baz, pentru grindin, creia i se adaug un supliment
de asigurare a produciei, parial subvenionat de stat, pentru cele mai importante riscuri specifice
fiecreia dintre rile menionate.
n Portugalia i Suedia, precum i ntr-o bun parte a rilor din Europa Central i de Est, ca
Bulgaria, Cehia, Ungaria, Romnia, Slovacia i Slovenia, exist o asigurare de baz creia i se poate
adauga suplimentar, n msura n care este disponibil, o asigurare pentru riscuri combinate.
Concret, numai grindina i un numr redus de alte riscuri naturale sunt acoperite prin asigurare,
nefiind disponibile forme de asigurare exhaustive.
Exist, de asemenea, numeroase ri unde asigurarea pentru grindin, sau alte cteva tipuri
de asigurare pentru risc unic sunt singurele disponibile. Pe aceste piee, cum ar fi Belgia, Germania,
Olanda sau Marea Britanie, cererea pentru alte tipuri de asigurri agricole este neglijabil. Totodat,
nu exist formule de subvenionare public pentru asigurrile agricole. rile Nord-Europene sunt
caracterizate, n general, de un nivel foarte sczut al cererii pentru asigurri agricole, dar n unele
dintre acestea exist totui soluii publice, cum ar fi Crop Compensation Scheme din Finlanda,
care au ca menire compensarea pierderilor de producie cauzate de producerea unor riscuri naturale
de tip catastrofic. n sfrit, un caz particular este reprezentat de sistemele din Grecia i Cipru, unde
exist un sistem public de asigurare agricol obligatorie.

Principii comune. Aplicare diversa

15
 Fransiza
Eliminarea hazardului moral este, de asemenea,unul dintre motivele principale ale aplicrii
franizei sau sumelor deductibile n cvasi-totalitatea polielor de asigurri agricole. Definit ca prag
procentual din suma asigurat pe care dauna trebuie s-l depeasc pentru a face obiectul unei
despgubiri, franiza este asociat n multe cazuri i cu o sum fix, deductibil din valoarea daunei,
pe care asiguratul trebuie s-o suporte pe spezele proprii (deductibilul direct). Totalul acestor sume
care cad n sarcina asiguratului, cu scopul de a-l stimula s ia msuri proprii de evitare sau limitare a
daunelor, poate varia foarte mult, la nivelul continentului european nregistrndu-se valori cuprinse,
de regul, ntre 0 i 40% din suma asigurat, i n unele cazuri chiar mai mari. Totui, dincolo de
diversitatea de cazuri ntlnite, se pot desprinde cteva principii comune, cum ar fi:
risc nalt, suma deductibil este mai ridicat dimensiunea riscului fiind apreciat fie prin
frecvena sa ridicat, n timp sau pe o anumit arie geografic, fie prin natura culturii pe
care ar putea s-o afecteze, culturile de legume i fructe demonstrnd o sensibilitate mai
mare la condiiile climatice adverse;
flexibilitate asiguratul poate opta pentru raportul care i se pare cel mai convenabil ntre
dimensiunea franizei i valoarea primei de asigurare;
experien redus, franiz ridicat produsele de asigurare noi, pentru care experiena
trecut este redus, sunt purttoarele unor sume deductibile mai ridicate.
Evaluarea daunelor
Procedura de evaluare a daunelor este similar n cea mai mare parte a rilor europene,
aplicarea ei cznd n sarcina evaluatorilor din teren. Acetia utilizeaz un sistem unificat de
standarde specifice fiecrui tip de cultur agricol, rennoit anual pe baza negocierilor purtate de
International Association of Hail Insurers, astfel nct se poate afirma c evaluarea daunelor pentru
asigurrile agricole de risc-unic produc rezultate comparabile la nivel internaional.
Prime de asigurare
Cotarea riscurilor agricole difer substanial n funcie de tipologia produselor de asigurare
existente, sistemul de subvenii, caracteristicile geografice i climatice care determin frecvene i
intensiti diferite ale riscurilor, tipologia culturilor vegetale, numrul asigurailor care pot fi afectai
simultan8 etc. Astfel, se pot ntlni exemple de valori ale primelor de asigurare foarte reduse, cum ar
fi cele practicate n Grecia pentru riscul de grindin (2,3%), pentru aquacultur (1,5%) sau
asigurarea psrilor din fermele avicole (1%). n acelai timp, pentru riscuri care determin pierderi
mai importante sau mai frecvente, cotaiile de prim pot atinge sau chiar depi 7 - 8%. Asigurrile
multi-risc pentru producia agricol din Italia sau asigurarea vitelor n Grecia sunt exemple
relevante n acest sens. Cazul Austriei este, de asemenea, semnificativ pentru a ilustra diversitatea
cotaiilor de prim practicate. Astfel, pentru riscul de grindin se practic rate de 2,8% n cazul
culturilor de cereale, 6,5% pentru plantaiile de vi-de-vie i de circa 14%, n medie, pentru fructe.
Potrivit statisticilor Comisiei Europene, volumul anual de prime subscrise n UE se cifreaz
la circa 1,54 miliarde euro (exclusiv sistemul public de asigurare din Grecia), n timp ce daunele
ating aprox. 1,06 miliarde euro anual. Rata daunei fluctueaz, n medie, ntre 60 75%, diferenele
substaniale de la an la an fiind cauza volatilitii ridicate induse de manifestarea fenomenelor
meteorologice cu efecte catastrofale. Singura abatere notabil fa de medie se nregistraz n
Slovenia, n care s-au consemnat valori foarte ridicate ale ratei daunei, de 148%.

Subventii
O mare varietate de situaii poate fi ntlnit i n ceea ce privete sprijinul financiar acordat
de statele europene pentru finanarea primelor de asigurare pentru agricultur. De la totala absen a
8
Negru T. Asigurari Ghid practic, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pag 167.

16
subveniei (Bulgaria, Grecia, Irlanda), pn la contribuii substaniale care pot atinge i circa 68%
din totalul primelor de asigurare, ca n cazul Portogaliei, soluiile adoptate depind de interesele
economice specifice fiecrui stat (ncurajarea asigurrii pentru anumite riscuri, considerate de
importan critic, sprijinirea anumitor categorii de cultivatori sau a unor ramuri ale agriculturii
etc.). Elementul comun care se impune cu puterea evidenei este acela c existena unei politici
coerente de subvenionare a asigurrilor agricole este o condiie esenial a dezvoltrii unui system
solid de asigurri agricole i, implicit, a asigurrii stabilitii financiare a productorilor.
Potrivit statisticilor Directoratului Comisiei Europene pentru Agricultur i Dezvoltare
Rural, subveniile anuale pentru asigurri agricole la nivelul EU25 se situeaz la circa 32% din
volumul primelor de asigurare, atingnd 497 milioane euro. Prin comparaie, nivelul total al
ajutoarelor ad-hoc se ridic la aprox. 904 milioane euro, fr a include n aceast cifr totalitatea
ajutoarelor acordate pentru daune la efectivul de animale.
Perspective
Probabil c dac ar trebui ales un singur cuvnt pentru a caracteriza sistemele de asigurri
agricole din Europa, acesta ar trebui s fie diversitate. Ideea de a construi o schema unic
european de asigurri pentru agricultur are de depit n primul rnd acest obstacol, tradus n
practic printr-o diversitate de interese politicoeconomice, de caracteristici socio-economice i
culturale. Ca urmare, pentru ca unificarea sistemelor s devin dac nu realizabil, mcar mai puin
discutabil, primii pai se vor ndrepta ctre armonizarea sistemelor naionale potrivit unor principii
comune mai detaliate i mai ferme dect n prezent. n acest sens, proiectul de modificare a
reglementrilor UE cu privire la acordarea ajutoarelor de stat pentru daunele suferite de
ntreprinderile agricole mici i mijlocii constituie un bun exemplu. Potrivit acestuia, ncepnd cu
2010 aceste ajutoare vor putea fi acordate numai n cazul n care fermierii dein o asigurare pentru
cel puin 50% din nivelul produciei agricole anuale. Conformitatea cu principiile EU ar putea fi
premiat printr-un acces mai facil la subvenii comunitare pentru agricultur.
Acestor aspecte li se suprapune i provocarea major pe care schimbrile climatice n curs o
implic. Fenomene extreme cu frecven i intensitate crescute, persistena secetei pe arii extinse, cu
afectarea subsecvent a fertilitii solului, potenialul crescut de manifestare a unor epizootii sunt
atia factori care vor influena negative nivelul i stabilitatea produciilor agricole, securitatea
financiar a fermierilor. Dac previziunile specialitilor n domeniu se vor dovedi corecte, anul 2050
va gsi rile europene cu un profil agricol mult schimbat fa de prezent, ceea ceva conduce la o
abordare diferit a managementului riscurilor n acest domeniu i, implicit, la necesitatea adaptrii
sistemelor de asigurare.

Tabel nr. 1.7

Sistemele de asigurri agricole din Europa - caracteristici
Tip asigurare Penetrare Prime Prime/ Daune Subventii pt.
suma medii asig. agricole

17
 Tara asigura anuale
ta
Risc mixta A prod. % din Mil. EUR % Mil. EUR Mil. %
unic agricole productie EUR
asigurata
Austria PS PS PS 78 52.00 2.6 32.00 24.00 46
Belgia P - - NA 49.00 NA NA 0.00
Bulgaria P P - 52 6.60 4.8 4.50 0.00
Cipru GC GC - (100) 8.70 7.2 4.50 4.40 50
Cehia PS PS - 35 32.00 1.8 24.00 7.00 30
Danemarca P - - NA NA NA NA 0.00
Estonia P - - <1 0.10 NA 0.00
Finlanda P P - <1 1.80 NA 1.10 0.00
Franta P P PS NA 211.00 1.7 NA 5.00 2.4
Germania P - - 43 129.20 1.2 104.50 0.00
Grecia G GC+ - (100) NA 2.5 218.00
GS+
G
Ungaria P P - 52 43.50 NA 30.70 0.00
Irlanda P - - NA NA NA NA 0.00
Italia PS PS PS 8 271.20 7.4 166.20 180.00 67
Letonia PS - - <1 0.10 NA NA 0.05 50
Lituania PS - - 1 1.10 4.3 1.10 0.55 50
Luxemburg PS PS PS 45 1.30 2.3 1.00 0.65 50
Olanda P - - NA 75.00 NA 30.70 0.00
Polonia P(S#) - - 7 9.90 NA 6.30 0.00
Portugalia PS PS - 22 46.90 8.4 30.20 32.00 68
Romania PS PS - 12 14.00 NA 4.40 7.00 50
Slovacia PS PS - NA NA NA 50
Slovenia PS P - 17 9.50 7.6 13.80 4.30 45
Spania PS PS PS 26 564.70 6.3 388.30 232.00 41
Suedia P P - 60 NA NA NA 0.00
Marea Britanie P - - 7 11.10 0.8 NA 0.00
Total 1.538.0 1061.00 497.00 32
Sursa: Comisia Europeana9
.

1.4. Piata asigurarilor agricole din Romania

9
Legenda: # sistem pilot S subventionat, P privat nesubventionat, PS privat partial subventionat
G public nesubventionat, GS public partial subventionat, GC public partial subventionat

18
 Piaa asigurrilor agricole din Romnia se afl n stagnare, numrul de polie ncheiate
pstrndu-se constant la un nivel foarte redus, n timp ce volumul de prime de asigurare nu a
cunoscut nici el o evoluie semnificativ fa de anii anteriori. Impactul condiiilor meteorologice
nefavorabile din 2010 au generat daune considerabile pe segmentul asigurrilor agricole, de 48,3
milioane lei, n timp ce ncasrile din subscrieri pe aceeai clas, n anul agricol 2010-2011, au fost
de 53,7 milioane lei. Rezult, aadar, o rat a daunei de 90%, dei juctorii din pia au precizat la
acel moment c n unele cazuri acest indicator a atins valori de pn la 200%. Statul a pltit, de
asemenea, sume semnificative productorilor agricoli pentru daune produse de riscurile acoperite
prin Legea nr.381/2002.

Fig. nr. 1.1

In cati ani va ajunge agricultura romaneasca la nivelul mediei europene?

Sursa: Conferinta Nationala de Asigurari Agricole

Doar 1,8 milioane ha au fost asigurate n anul agricol 2010-2011, dintr-un potenial de circa
10,5 milioane ha, rezultnd un grad de cuprindere n asigurare a suprafeelor agricole de numai
17%. Astfel, cu toate c statul a sprijinit agricultorii prin subvenionarea primelor de asigurare, n
proporie de 50%, creterea fa de anul 2009-2010 nu a depit 25%, n timp ce tariful de prim a
sczut cu 20%.
n timp ce din potenialul asigurabil de 10,8 milioane ha sunt cuprinse ntr-o form de
asigurare doar 1,8 milioane ha, gradul de cuprindere n asigurare al suprafeelor agricole n statele
din Comunitatea European este, n medie, de 65%-70%, de unde rezult c societile de profil din
Romnia mai au de asigurat nc minimum 48% din suprafeele agricole, pentru a atinge nivelul
mediu din CEE..
Segmentul de 48%-53% care trebuie preluat n asigurare din suprafaa agricol asigurabil
pentru a ajunge la nivelul rilor din CEE, n plus fa de gradul de cuprindere n asigurare actual de
doar 17%, indic, pe lng un decalaj extrem de mare i de dificil de recuperat, un potenial
extraordinar de evoluie a clasei asigurrilor agricole.

Tabelul nr. 1.8

19
 Asigurari agricole

Prime brute subscrise Daune platite Cota de

Companie S1 2011 2010 S1 2011 2010 piata S1
EUR RON EUR RON EUR RON EUR RON 2011
Fata Asigurari 3.32 12.18 2.63 8.77 0.18 0.66 0.60 2.01 29.41
Asirom 2.07 7.59 5.10 17.00 0.25 0.92 1.51 5.02 18.34
Omniasig 1.57 5.76 0.28 0.95 0.08 0.29 0.04 0.12 13.92
Allianz Tiriac 1.23 4.53 4.52 15.08 0.51 1.88 6.04 20.16 10.94
Ardaf 0.92 3.37 1.72 5.76 0.07 0.27 0.36 1.21 8.13
Generali 0.67 2.48 1.31 4.39 0.11 0.42 0.89 2.97 5.98
Astra 0.46 1.70 0.23 0.77 0.00 0.00 0.18 0.61 4.10
Asiban 0.43 1.57 0.33 1.11 0.11 0.40 0.01 0.04 3.80
Euroins 0.41 1.49 0.00 0.00 - - - - 3.60
BCR Asigurari 0.17 0.62 0.24 0.82 0.10 0.38 0.06 0.22 1.50
Carpatica Asig. 0.03 0.11 0.04 0.12 0.02 0.08 - - 0.27
Total 11.28 41.40 16.41 54.76 1.45 5.31 9.70 32.36 100.00
Sursa: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Companiile de asigurri de profil au nregistrat, n anul agricol 2010 - 2011, subscrieri de

peste 88 milioane lei, cu peste 34 milioane lei mai mult ca n intervalul 2009-2010, potrivit datelor
furnizate de UNSAR - Uniunea Naional a Societilor de Asigurare-Reasigurare din Romnia.
Suma reprezint acoperirea culturilor de toamn i a celor de primvar din intervalul 1 septembrie
2010 - 31 iulie 2011, primele genernd subscrieri de aproximativ 55 milioane lei. n acelai interval,
suprafaa asigurat a reprezentat n jur de 4,3 milioane ha, din care peste 2,8 milioane ha pentru
culturile de toamn.
Dup prima jumtate a anului n curs, piaa asigurrilor agricole se ridic la 41,40 milioane
lei, adic la 11,3 milioane euro, reprezentnd mai puin de 1% din subscrierile totale realizate de
asigurtorii romni.
n acelai timp, volumul daunelor pltite din asigurri agricole se ridic la 5,31 milioane lei
(1,45 milioane euro), din care cele mai multe au revenit companiilor ALLIANZ-IRIAC (1,88
milioane lei), ASIROM (0,92 milioane lei) i FATA Asigurri (0,66 milioane lei).
Cu o cot de pia de aproape 30%, FATA Asigurri este lider pe aceast clas, cu afaceri din
asigurri agricole n valoare de 12,18 milioane lei, reprezentnd 47,6% din portofoliu, fa de 8,77
milioane lei n ntreg anul 2007. Pe urmtoarele poziii din Top 5 se claseaz, n ordine, ASIROM,
cu subscrieri de 7,6 milioane lei i o cot de pia de 18,34%, i OMNIASIG, cu peste 5,7 milioane
lei i 13,9% din pia. Acestea sunt urmate de ALLIANZ-IRIAC, care cumuleaz aproape 11% din
pia cu cele 4,53 milioane lei n prime brute subscrise, i ARDAF, companie ale crei afaceri pe
clasa asigurrilor agricole se ridic la 3,37 milioane lei, aferente unei cote de pia de 8,13%.
Ajutorul de stat pentru plata primelor de asigurare in agricultura
Schema10 de ajutor de stat se aplica n perioada 2010-2013. Sumele alocate acestei scheme
de ajutor de stat se aproba anual prin hotarre de Guvern, n conformitate cu dispozitiile O.G. nr.
14/2010. Ajutorul de stat se acorda pentru primele de asigurare aferente politelor ncheiate dupa ,
19.08.2010 data publicarii numarului de nregistrare a cererii de exceptare pe site-ul Directiei
Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI).
Ajutorul de stat se acorda sub forma rambursarii unei cote procentuale din costul primelor
de asigurare platite de producatorii agricoli, astfel:
10
Revista PRIMM, nr. 8, 2010, pag 21

20
- 70% pentru politele pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile
care pot fi asimilate dezastrelor naturale;
- 50% pentru politele pentru acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile
care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum si a altor pierderi cauzate de fenomene meteo
nefavorabile si/sau de boli ale animalelor sau plantelor ori infestari parazitare.
Fig. nr. 1.2
Cine ar trebui sa suporte plata daunelor generate de catastrofele naturale in agricultura?

Sursa: Conferinta Nationala de Asigurari Agricole

Beneficiarii sunt ntreprinderile mici si mijlocii care desfasoara activitate n domeniul

productiei primare agricole, definite conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea nfiintarii si
dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, si conform
prevederilor anexei I la Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare
a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comuna n aplicarea articolelor 87 si 88 din
tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), publicat n Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, seria L nr. 214 din 9 august 2008 daca exploateaza terenuri agricole n calitate de
proprietari,arendasi, concesionari, asociati administratori n cadrul asociatiilor n participatiune,
locatari sau altele asemenea, pentru urmatoarele categorii: culturi n teren arabil, anuale si perene,
plantatii de pomi si arbusti fructiferi, de hamei si de vii, cu exceptia soiurilor de struguri pentru vin
care beneficiaza de sprijin n conformitate cu prevederile Ordinului M.A.D.R. nr. 756/2008 privind
aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar producatorilor din sectorul
vitivinicol pentru asigurarea recoltei de struguri pentru vin, denumite n continuare culturi agricole,
si au ncheiate polite de asigurare cu societati de asigurare-reasigurare.
Conditiile de eligibilitate pe care trebuie sa le ndeplineasca beneficiarii sunt:
1. sa fie microntreprindere sau ntreprindere mica si mijlocie, care si desfasoara activitatea n
domeniul productiei primare agricole (ntreprindere mijlocie: maximum 249 salariati, cifra de
afaceri anuala neta echivalentul n lei a maximum 50 milioane euro sau active totale echivalentul n
lei a maximum 43 milioane euro ntreprindere mica: maximum 49 salariati, cifra de afaceri anuala
neta echivalentul n lei a maximum 10 milioane euro sau active totale - echivalentul n lei a
maximum 10 milioane euro microntreprindere: maximum 9 salariati, cifra de afaceri anuala neta -
echivalentul n lei a maximum 2 milioane euro sau active totale echivalentul n lei a maximum 2
milioane euro)

21
2. sa nu fie n dificultate financiara n sensul Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat
pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate n dificultate, respectiv persoane ce constituie
subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciara sau lichidare;
3. sa nu fie persoane mpotriva carora a fost emisa o decizie de recuperare definitiva a unui ajutor de
stat, daca aceasta decizie de recuperare nu a fost deja executata, conform prevederilor legale n
vigoare, precum si ale art.13 - 17 din OUG nr 14/2010 aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr.74/2010
4. sa faca dovada nscrierii n Registrul Plantatiilor Viticole, denumit n continuare RPV, a suprafetei
de vita de vie cu soiuri de struguri de masa pentru care s-a ncheiat polita de asigurare a recoltei11
5. au ncheiat polite de asigurare cu societatile de asigurare-reasigurare pentru acoperirea pierderilor
cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale si pentru
acoperirea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile si/sau a pierderilor cauzate
de boli ale plantelor (dupa data de 19 august 2010, data intrarii n vigoare a H.G. 756/2010 - cf.
Art.17, alin (2) din actul normativ mai sus mentionat.
6. sa fie nscrisi n evidentele Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura cu suprafetele de
teren pe care le exploateaza;
7. suprafetele de teren pe care le exploateaza sa fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafata
parcelei agricole sa fie de minim 0,3 ha. n cazul plantatiilor de pomi, arbustilor fructiferi, culturilor
de hamei sau de vii suprafata minima a parcelei trebuie sa fie de 0,1 ha.
Fig. nr. 1.3
In ce masura asigurarile sunt o solutie pentru sustinerea dezvoltarii
sectorului agricol din Romania?

Sursa: Conferinta Nationala de Asigurari Agricole

1.5. Managementul riscului

11
Revista PRIMM, nr. 8, 2010, pag 24.

22
 Cum o agricultur modern nu se poate dezvolta in absena unui sistem complex i eficient
de asigurri agricole, identificarea i promovarea practicilor de managementul riscului in
agricultur, fundamentarea actuarial a tarifelor pentru astfel de asigurri, realizarea profilului de
risc, sunt necesare in contextul unei volatiliti in cretere a pieei i al agravrii efectelor riscurilor
catastrofale.
Cauzat de creterea alarmant a populaiei globale, de condiiile meteorologice
nefavorabile din unele pri ale lumii, de msurile pentru protecia mediului, precum i de
stimularea produciei de biocombustibili, criza alimentelor de la jumtatea acestui an a constituit
preul pltit pentru o perioad lung de timp n care s-a subestimat necesitatea investiiilor n
agricultur, n special n rile n curs de dezvoltare, mult mai vulnerabile la volatilitatea preurilor.
Manifestat prin creteri masive ale preurilor la nivel internaional, care au provocat revolte
n aproape 40 de ri n ultimele luni, aceast criz a tras un semnal de alarm, ONU i Banca
Mondial anunnd deja o serie de msuri de urgen menite s impulsioneze creterea produciei
agricole pe plan mondial (reducerea tarifelor la importuri de alimente, restriciile la exporturi,
subvenii etc.). La reuniunea Consiliului European, Romnia a propu eliminarea treptat a
subveniilor pentru culturile care au ca destinaie final biocombustibilii i, pe de alt parte,
promovarea investiiilor n activitile de cercetare-dezvoltare, n echipamente i utilaje pentru
creterea productivitii la produsele agricole de baz.
Principalele riscuri in agricultura sunt:
- riscul de productie apare datorita incertitudinii privind manifestarea factorilor naturali de
care depinde dezvoltarea culturilor si animalelor ( vremea, boli, cantitatea si calitatea
mijloacelor folosite in productie) si siguranta inventarului agricol.
- pretul si riscul de piata - se refera la incertitudinea privind pretul produselor si a preturilor
platite pentru imputuri,riscul valutar, riscul de plasare a capitalurilor existente.
- riscul financial - rezulta cind fermieri trebuie sa ia credite pentru sustinerea productiei (si
trebuie sa ia) din posibilitatea modificarii dobinzilor, curs valutar, ratelor de leasing.
Imposibilitatea creditarii activitatii.
- riscul institutional apare datorita actiunilor guvernului sau parlamentului.Taxe,decizii
privind protectia mediului,reguli ptr cresterea animalelor,decizii privind subventionarea
productiei sau sustinerea asigurarilor pentru agricultura etc
- riscul uman se refera la factorul uman implicat in activitatea agricola, sanatatea
personalului, raspunderile personalului, accidente, boli mortalitate, migratia personalului etc.

fig. nr. 1.4

23
 Principalele riscuri in agricultura

DE PRODUCTIE

DE PIATA FINANCIAL

INSTITUTIONAL UMAN

Sursa: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Tratarea acestor riscuri 12este foarte importanta si se face in scopul dezvoltarii unei
agriculture sanatoase capabila sa asigure:
- Securitatea alimentara
- Nivel normal de viata populatiei din mediul rural
- Protectia mediului
- Alimentatia sanatoasa a populatiei
- Cresterea aportului agriculturi la P.I.B.
Abordarea acestor riscuri este complexa si poate fi facuta din 2 perspective:
1. din punct de vedere al politicilor publice
2. din punct de vedere al strategiilor private

12
Ciobotaru N. Managementul riscului, Revista PRIMM, nr. 7, 2011, pag 18.

24
 Fig nr. 1.5
Abordarea riscurilor

SOLUTII
DE RISC

ARMONIZARE

PUBLIC PRIVAT

Sursa: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Comutarea punctului central al reformei agricole a Uniunii Europene de la managementul de

pia la managementul de risc va fi posibil doar odat cu creterea rolului companiilor private de
asigurri n acest sector.
Cel mai important pas n aceast direcie este sprijinul financiar acordat de stat
productorilor agricoli n achiziionarea produselor de asigurare disponibile pe pia, dat fiind faptul
c acestea sunt, nu de puine ori, destul de greu accesibile ca pre pentru agricultori. Acoperirea
culturilor fiind destul de riscant pentru muli asigurtori din cauza frecvenei i intensitii tot mai
crescute a riscurilor catastrofale, primele de asigurare se afl la un nivel destul de ridicat pentru
muli productori agricoli. O astfel de msur de subvenionare de ctre stat a unei pri din prima
de asigurare se impune ca necesar i n Romnia, cu scopul impulsionrii cererii de asigurri
agricole n rndul productorilor romni, potenialul neasigurat fiind considerabil.

25
 CAPITOLUL II STUDIU DE CAZ
2.1 ASTRA ASIGURARI SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE
ASTRA Asigurari este cea mai mare companie de asigurari din Romania dupa volumul
primelor brute subscrise. Asiguratorul a intrat pe piata de profil din Romania ca jucator puternic si
stabilinca din 1991, cand s-a desprins din fosta companie de stat ADAS.
Astra Asigurari se numara printre cele mai capitalizate companii din piata autohtona de
profil, cu un capital social 13cu o valoare de 55 milioane de euro.
Beneficiaza de cea mai buna acoperire teritoriala nationala prin urmatoarele canale de
distributie :
270 succursale, agentii si puncte de vanzari ;
peste 900 de angajati in vanzari ;
peste 300 de brokeri de asigurare ;
mai mult de 20 000 de agenti ( persoane fizice si juridice).
ASTRA Asigurari a implementat strategii noi de vanzare si de produs, principalele atuuri
fiind modernizarea si flexibilitatea celor peste 60 de tipuri de asigurari generale, de viata si de
sanatate din portofoliu. Practic este vorba despre cele mai avansate sisteme de vanzari si de
administrare de portofoliu :
vanzari exclusiv online peste structurile de vanzari si brokeri ( peste 50 000 de
utilizatori de vanzari ;
vanzari online ( www.astraonline.ro ) ;
sisteme de gestionare online a daunelor.
Compania si-a imbunatatit prestatia cu fiecare an ; in 2009 a ajuns in Top 3 al companiilor
romanesti din piata de profil, iar 2010 gaseste compania instalata in fotoliul lider al pietei de
asigurari.
Valorile asumate de catre Asiguratorul Numarul 1 nu sunt simple afirmatii,sunt angajamente
pe care compania si le asuma in fata fiecarui client in parte :
Angajament -Sa propunem acele solutii care raspund exact asteptarilor si cerintelor
clientilor !
Seriozitate Este garantia suplimentara a calitatii serviciilor pe care le oferim !
Traditie Doua decenii de continuitate , experienta, credibilitate si notorietate, istorie si
planuri indraznete !
Responsabilitate Pentru siguranta viitorului clientilor nostri si preluarea riscurilor
acestora !
Atasament Aliat de nadejde pe termen lung !

Prime brute subscrise

Volumul de prime brute subscrise in anul 2011 a fost de 1.083.209.476 lei, in crestere cu
34% fata de 809.471.525 lei, in 2010.

13
S.C. ASTRA Asigurari S.A

26
 Tabelul nr 2.1
TOTAL PRIME SUBSCRISE 2011 1.083.209.476 lei
(nete anulari)(lei)
ACTIVITATEA DE ASIGURARI GENERALE 1.068.991.005 lei
Prime subscrise 1.119.875.713 lei
Prime anulate 50.884.708 lei
ACTIVITATEA DE ASIGURARI DE VIATA 14.218.471 lei
Prime subscrise 16.966.969 lei
Prime anulate 2.748.498
Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari.

Primele brute incasate din activitatea de asigurare in anul 2011 au fost de 1.049.954.890 lei,
in crestere cu 56% fata de 675.073.270 lei in 2010.

Tabelul nr. 2.2

TOTAL PRIME INCASATA IN 2011 1.049.954.890 lei
(lei)
ACTIVITATEA DE ASIGURARI GENERALE 1.038.083.081 lei
Prime subscrise 1.088.967.789 lei
Prime anulate 50.884.789 lei
ACTIVITATEA DE ASIGURARI DE VIATA 11.871.809 lei
Prime subscrise 14.620.307 lei
Prime anulate 2.748.498 lei
Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari.

Activitatea de regularizare a daunelor din asigurari s-a materializat in plati de 526.222.294

lei, fata de 327.662.127 lei in 2010. A rezultat o rata a daunei fata de primele incasate de 50% in
crestere, comparative cu cea realizata in 2010, cand a fost de 49%.

Tabelul nr 2.3
2009 2010 2011 In crestere cu
Total(lei) 272.906.150 327.662.127 526.222.294 61%
DAUNE ASIGURARI GENERALE 272.202.606 326.436.559 521.858.291 60%
DAUNE ASIGURARI DE VIATA 703.550 1.225.568 4.364.003 256%
Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari

n 2011, s-au realizat venituri din aciunea de recuperri i regrese din asigurare de
29.221.762 lei, n cretere cu 22% fa de 23.864.808 lei, n 2010. Activitatea de reasigurare s-a
materializat ntr-un sold tehnic negativ de 44.417.952 lei. n anul precedent, soldul tehnic negativ a
fost de 55.269.060 lei. Veniturile din reasigurare au fost de 26.159.558 lei, n cre tere cu 522 % fa
de 2010.
Cheltuielile cu reasigurarea s-au ridicat la 70.577.510 lei, mai mult cu 19%, dect cele din
2010. Cheltuielile de atragere a asigurailor au atins nivelul de 195.298.629 lei, cu 49% mai mare,
comparativ cu cele din anul precedent. La 31 decembrie 2011, societatea a dispus de o reea de 270
uniti teritoriale, dintre care 49 sunt sucursale. Numrul de salariai a ajuns la 1.823, fa de 1.561
n 2010.

Contul de profit si pierdere

27
 Veniturile din exploatare includ n proporie de 95% veniturile din prime brute subscrise, n
cretere cu 34% n 2010 fa de anul precedent. n categoria veniturilor din exploatare sunt incluse
i alte venituri.

Tabelul nr. 2.4

LEI IN TOTAL VENITURI DIN
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE EXPLOATARE
VENITURI DIN REGRESE 29.221.762 2,44%
VENITURI DIN REASIGURARE 26.159.558 2,19%
VENITURI DIN CHIRII 1.513.264 0,13%
ALTE VENITURI 5.308.039 0,44%
Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari
Veniturile din diferenele de curs valutar rezult ca urmare a:
operaiunilor de reevaluare a disponibilitilor bneti n valut din conturi curente, depozite
i casierie;
operaiunilor de reevaluare a creanelor provenite din activitatea de asigurare;
operaiunilor de reevaluare a creanelor i datoriilor n valut provenite din activitatea de
reasigurare.
Veniturile14 financiare (42.615.586 lei) cuprind: veniturile din diferenele de curs valutar i
din dobnzi, de 13.831.262 lei, i veniturile din dividende, de 713.369 lei, primite de la societatea
Germanischer Lloyd i Fondul Proprietatea, la care ASTRA deine titluri de participare. Veniturile
din dobnzi au crescut cu 24% fa de 2009, cnd atingeau nivelul de 11.168.888 lei. Bugetul pentru
investiii din 2010 s-a concretizat n cumprarea de aciuni n valoare de 13.891.824 lei. Cheltuielile
financiare, adic 14.632.478 lei, cuprind n principal diferenele de curs valutar, dobnzi la
contractele de leasing i contractele de credit. Cheltuielile administrative fixe, de 114.742.945 lei,
au crescut cu 44% fa de anul precedent (79.599.016 lei).
Acestea concentreaz cheltuieli legate de salarii i contribuii aferente, taxe i impozite
datorate la cldiri, terenuri, autoturisme, reparaii i ntreinere sedii, amortizare imobilizri
corporale i imobilizri necorporale, cheltuieli cu serviciile potale i de telecomunicaii, cheltuieli
de protocol, cheltuieli cu asigurrile imobilelor i autoturismelor societii, cheltuieli cu onorariile
notarilor i avocailor.

Tabelul nr. 2.5

Contul de profit si pierdere 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011
Venituri din prime brute subscrise 649.927.051 809.471.525 1.083.209.476
Venituri din plasamente 47.461.772 42.461.772 42.615.586
Alte venituri din care: 173.760.451 19.205.108 62.202.623
Alte venituri tehnice 4.701.135 12.691.080 55.381.321
Alte venituri 169.059.316 6.514.028 6.821.321
Total venituri 871.149.274 873.699.974 1.188.027.685
Cheltuieli cu daune 280.560.691 327.662.127 526.883.477
Cheltuieli cu achizitie si administrare 165.228.534 210.930.656 310.041.574
Alte cheltuieli 421.871.683 328.871.681 325.744.528
Total cheltuieli 867.660.908 867.464.464 1.162.669.579
Rezultat current 3.488.366 6.235.510 25.358.106
Impozit pe profit 0 28.667 32.250

14
Raport anual 2011 ASTRA Asigurari

28
Profit net 799.517.436 6.206.843 25.325.856
Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari

Bilantul contabil
Bilanul s-a ntocmit pe baza datelor nregistrate n contabilitate, potrivit noilor reglementri
contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurrilor, publicate n ordinul
C.S.A. nr.3129/2005. S-a efectuat inventarierea tuturor conturilor societii, pe baza Deciziei nr.
321/30.12.2010, n conformitate cu dispoziiile legale.
Nu s-au realizat compensri ntre conturile bilaniere (de activ i pasiv), i nici ntre venituri
i cheltuieli. Totalul activului la 31.12.2011 a fost de 1.358.672.703 lei, n cretere cu 20% fa de
anul 2010, cnd acesta a fost de 1.129.974.137 lei.
Activele necorporale n 2011 au fost n valoare de 4.212.575 lei, n scdere fa de
19.176.128 lei n anul 2010.
Plasamente n imobilizri corporale:
terenuri i construcii: 99.628.439 lei, n scdere cu 3% fa de 2010 (102.625.963 lei).
imobilizri corporale n curs: 5.096.330 lei, n cretere cu 92% fa de 2010 (2.642.192 lei).
Alte plasamente n imobilizri financiare, 42.241.984 lei, n cretere cu 72% fa de anul
2010 (24.553.916 lei), se refer la:
participaii: 41.569.650, n cretere cu 75% fa de anul precedent (23.730.930 lei).
garanii: 672.334 lei, n scdere cu 18% fa de anul 2010 (822.986 lei).
Alte plasamente financiare 2011: 216.573.612 lei includ depozitele bancare n lei i n valut
(201.196.869), acestea din urm n cretere cu 31% fa de 31.12.2010 (121.978.872 lei). Partea din
rezerva tehnic aferent contractelor de reasigurare a fost de 165.164.798 lei, n cretere cu 38%
comparative cu 2010 (119.917.975 lei).
Creanele din operaiuni de asigurare (prime brute subscrise i nencasate) au atins valoarea
de 525.425.395 lei, cu 2% mai mult dect n 2010 (516.269.079 lei). Creanele din opera iuni de
reasigurare pentru primiri i cedri n reasigurare au reprezentat 27.093.907 lei, cu 97 de procente
mai mult dect n anul anterior (13.741.215 lei). Alte creane: 106.236.645 lei, n cretere cu 65%
fa de anul 2010 (64.317.623 lei). Valoarea imobilizrilor corporale i a avansurilor pentru
imobilizri a fost de 10.251.651 lei, n cretere cu 37 de procente.
Stocurile n 2011 au fost n valoare de 348.993 lei i au nregistrat o scdere de 72% fa de
2010 (1.263.338 lei). Casa i conturile la bnci au atins nivelul de 12.888.053 lei, cu 47% mai puin
dect n 2010 (24.247.665 lei).
Tabelul nr. 2.6
ACTIV (lei) 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011
ACTIVE NECORPORALE
Imobilizari necorporale 17.811.643 19.176.128 4.212.575
PLASAMENTE
Terenuri si constructii 106.007.928 105.268.155 104.724.769
Alte plasamente in imobilizari financiare 19.671.452 2.455.3716 42.241.984
Alte plasamente financiare 93.449.629 123.884.656 216.573.612
Creante 430.435.214 594.327.917 658.755.947
Lichiditati 12.425.597 24.247.664 12.888.053
Cheltuieli de achizitie reportate 63.450.869 107.157.954 131.316.378
Alte elemente de activ 75.650.766 131.357.947 187.959.385
TOTAL ACTIV 818.903.098 1.129.974.137 1.358.672.703
Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari

29
 Capitalul social subscris i vrsat15 a rmas nemodificat, la nivelul sumei de 192.712.534 lei.
Rezerva din reevaluarea 2011 a rmas nemodificat la 62.900.017 lei. Rezervele legale au crescut la
1.232.237 lei prin repartizarea cotei de 5% din profitul realizat. Alte rezerve n 2011 au crescut la
valoarea de 23.801.071 lei. Rezervele tehnice brute n 2011 au atins nivelul de 1.002.916.603 lei, cu
25% mai mult fa de anul 2010 (800.557.968 lei).
Tabelul nr.2.7
Rezerve tehnice (lei) 2009 2010 2011
Rezerve asigurari generale 542.721.745 786.123.613 986.335.360
Rezerve de dauna avizata 86.819.828 98.207.745 147.577.178
Rezerve de dauna neavizata 61.684.468 79.678.306 115.851.441
Rezerve de catastrofa 29.201.653 52.173.342 73.262.992
Rezerve de prima 365.015.633 556.064.220 649.643.749
Alte rezerve 163 0 0
Rezerve asigurari de viata 9.951.733 14.434.355 16.581.243
Total 552.673.478 800.557.968 1.002.916.603
Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari
Datoriile din reasigurare au fost n 2011 de 47.816.216, mai mari cu 5% fa de ultimul an
(45.533.416 lei). Alte datorii, inclusive cele fiscale, au fost n valoare de 133.014.949 lei, n cre tere
cu 11%.Veniturile n avans au fost n scdere cu 19% i au reprezentat 18.340.433 lei. Acestea
cuprind ncasrile din prime RCA i facultative n avans, contracte pentru care subscrierea a nceput
dup 31.12.2010. Profitul nregistrat la 31.12.2010 este n sum de 25.325.856 lei.

Tabelul nr. 2.8

PASIV CAPITAL SI DATORII 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011
CAPITALURI PROPRII TOTAL 134.617.340 140.824.182 156.266.780
Capital subscris si reserve de capital 192.712.534 192.712.534 192.712.534
Alte reserve 23.687.374 23.998.908 26.293.381
Reserve din reevaluare 62.900.017 62.900.017 62.900.017
Profit current/pierdere curenta 3.488.366 6.206.843 25.325.856
Pierdere neacoperita -148.170.951 -144.994.120 -150.965.008
DATORII SUBORDONATE 0 0 0
REZERVE TEHNICE BRUTE 552.673.478 800.557.968 1.002.916.603
Reserve de prime 369.293.534 562.599.042 657.568.015
Reserve matematice 1.427.659 2.085.342 4.294.178
Reserve de daune 148.968.440 178.856.484 263.972.859
Reserve pentru participare la beneficii 163 4.843.758 3.818.559
Reserve catastrofa 29.201.653 52.173.342 73.262.992
Reserve egalizare 0 0 0
DATORII 119.584.989 165.856.027 180.831.165
VENITURI IN AVANS 12.027.291 22.735.960 18.658.155
Total pasiv 818.903.098 1.129.974.137 1.358.672.703
Sursa: Raport anual 2011 ASTRA Asigurari
Analiza SWOT

15
Raport anual 2011 ASTRA Asigurari

30
 PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
tehnologie modern ce asigur rata daunei foarte ridicat;
obinerea unor rezultate ce se desfurarea activitii are
ridic la standarde nalte loc n spaii nchiriate;
ncredere n relaia cu clienii tarifele ridicate ale primelor
prestaz servicii de calitate; de asigurare comparativ cu
raportul optim ntre serviciile de celelalte societi;
calitate oferite i tarifele criza actual influeneaz
stabilite; clienii s nu i ncheie
lider pe piaa asigurrilor n asigurri facultative.
Romnia;

OPORTUNITATI AMENINTARI
creterea profitului anual concurena puternic;
din vnzri i creterea efectele negative ale
numrului de asigurai; crizei economice;
lrgirea pieei de pierderea clienilor din
desfacere cauza practicrii unor
tarife mai ridicate

2.2 Asigurari Astra

31
 Pe segmentul asigurarilor, Astra Asigurari vine in intampinarea clientiloroferind produse si
servicii specifice, adaptate cerintelor individuale:
- protectie si investitie ( Asigurari de viata cu componenta investitionala);
- protectie si economisire ( Asigurari de viata cu componenta de economisire );
- protectie si planificare ( asigurari de viata cu componenta de renta pentru studii si/sau
casatorie ).
Tipuri de asigurari oferite de Astra Asigurari:
Persoane fizice:
- Asigurari de Viata
- Asigurari de Sanatate
- Asigurari RCA
- Asigurari CASCO
- Asigurari Locuinta
- Asigurare Accidente
- Raspundere civila
- Asigurari Agricole

Persoane juridice:
- Asigurare colectiva de accidente de persoane
- Asigurare de raspundere civila fata de terti
- Asigurari maritime, de transport si aviatie
- PRIMMA Afacere
- Asigurari de risc financiar
- Asigurari complexe.

2.2.1 Asigurarile Agricole

Astra Asigurari 16ofera clientilor o gama larga de asigurari agricole si anume:
- asigurarea culturilor agricole prin care se pot asigura toate culturile agricole, cereale,
plante tehnice, plante medicinale si aromatice, leguminoase alimentare, plante de nutret, cartof si
legume, culturi semincere, rodul viilor, pomilor si hameiului, arbusti fructiferi, capsuni, culturile din
sere, solaria, rasadnite si tuneluri, pepinierele pomicole si viticole, plantatiile de portaltoi. Riscurile
acoperite, in functie de solicitarea clientului sunt ingheturile tarzii de primavara, grindina, ploile
torentiale, furtuna/vijelia, incendiul, alunecarile si prabusirile/surparile de terenuri cultivate,
ingheturile timpurii de toamna, denumite generic riscuri Standard, sau numai: grindina, ploile
torentiale, furtuna/vijelia, denumite generic riscuri Standard redus. Contractul de asigurare poate fi
incheiat astfel: pana la data de 1 martie, pentru rodul plantatiilor (vii si pomi) asigurate la grupa de
riscuri "Standard"; pana la legarea definitiva a rodului, pentru plantatiile de vii si pomi asigurate
numai la riscul de "grindina" - in tot cursul anului agricol, dar cel putin cu o luna inaintea inceperii
recoltarii culturii respective. Suma asigurata se stabileste de catre Asigurat impreuna cu
Asiguratorul si reprezinta totalitatea cheltuielilor tehnologice, exclusiv cheltuielile cu recoltarea.
- asigurarea animalelor se pot asigura urmatoarele specii si categorii de animale: bovine
si bubaline cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 8 ani; ovine, caprine cu varsta cuprinsa intre 1 an si 5
ani, precum si miei la ingrasat; porcine pentru reproductie, cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 3 ani;
porcine la ingrasat, cu greutatea cuprinsa intre 30 kg si 140 kg; scroafe cu purcei pana la intarcare;
cabaline de tractiune cu varsta cuprinsa intre 1 an si 10 ani; cai de rasa din herghelii, cu varsta
cuprinsa intre 1 an si 8 ani, precum si cai de curse cu varsta cuprinsa intre 1,5 ani si 4 ani; caini de
rasa cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 7 ani, ca animale de companie; stupi cu albine; pasari de toate
16
S.C. ASTRA Asigurari S.A Asigurari Agricole

32
categoriile: gaini outoare, gaini pentru reproductie, tineret pentru reproductie, pui de carne etc.,
struti, fazani, rate, gaste, bibilici, prepelite, curci; melci in crescatorie; pesti in crescatorie. Riscurile
acoperite, in functie de solicitarea clientului sunt: bolile chirurgicale, obstreticale, interne;
accidentele provocate de: meteorizarea acuta (umflare), atacul animalelor salbatice, muscatura
serpilor, intepatura insectelor veninoase, leziuni interne provocate de inghitirea unor obiecte, cu
exceptia leziunilor de reticulita sau pericardita traumatica, urmarile castrarii sau altor operatii si
tratamente efectuate de veterinari autorizati, distocie/fatare grea, otravirea/intoxicarea, inundatii din
ploi torentiale, revarsari ale apelor curgatoare cu albii regularizate, incendiul, furtuna, cutremurul de
pamant, avalansele de zapada. Contractul de asigurare poate fi incheiat oricand in timpul anului
pentru o perioada de un an sau pentru o perioada tehnologica specifica speciei sau categoriei de
animale. Suma asigurata este reprezentata de valoarea animalelor asigurate (valoarea contabila, de
factura sau de pe piata locala).
- asigurarea gospodariei agricole - se pot asigura constructiile, inclusiv mobilierul;
proviziile, produsele agricole, marfurile in stoc; masini, unelte, utilaje, echipamente si instalatii
agricole; animale; fan, paie, furaje depozitate. Riscurile acoperite sunt: incendiul ca risc principal;
cutremurul, inundatiile si aluviunile, fenomenele atmosferice, autocombustia furajelor si
electrocutarea animalelor ca riscuri suplimentare, cu o majorare de prima in functie de riscurile
acoperite. Contractul de asigurare poate fi incheiat oricand in timpul anului pentru o perioada de un
an. Suma asigurata este reprezentata de valorile declarate de asigurat pentru fiecare categorie dintre
obiectivele asigurate, evidentiate in contabilitatea gospodariei agricole si in declaratia de asigurare.

Descrierea procesului de instrumentare daune Asigurarea animalelor

Avizarea Asiguratorului despre producerea daunelor
Astra Asigurari despagubeste crescatorii de animale, persoane fizice sau juridice, cu care a
incheiat un contract de asigurare, pentru daunele inregistrate de efectivul de animale asigurat,
produse de riscurile asigurate prin Polita.
Avizarea daunei trebuie sa fie completat de catre Asigurat cu toate datele informative
privind: specia, rasa si categoria de varsta a animalelor, cauza pieirii animalelor, data producerii
fenomenului luna, ziua si ora precum si situatia platii primei de asigurare sau a ratelor de prima de
asigurare.
Directorul Sucursalei Astra impreuna cu inspectorul de dauna din sucursala da curs
instiintarii Asiguratului privind daunele produse animalelor asigurate, prin deplasare la fata locului,
pentru verificarea avizarii daunei.
Expertizarea daunelor
Dupa primirea avizului de dauna semnat de asigurat inspectorul de daune din Sucursala se
deplaseaza in teren si verifica veridicitatea informatiilor din aviz.
La constatarea si expertizarea daunei impreuna cu inspectorul de dauna insotit de o persoana
de specialitate ( medic veterinary, zootehnist ) participa si Directorul Sucursalei Astra, precum si
Asiguratul sau, dupa caz, imputernicitul acestuia, iar atunci cand este cazul participa si expertul sau
comisia de expertiza numita de Seful Departamentului de Asigurari si Daune Agricole.
Expertiza constituie actiunea cea mai importanta pentru cuantificarea corecta si reala a
despagubirii, de aceea trebuie sa fie tratata cu simt de raspundere si corectitudine, pentru a stabili si
mentine raporturi de incredere intre Asigurat si Asigurator.
Pentru intocmirea dosarului de dauna inspectorul de daune va tine seama de:
- valoarea carni recuperate sau recuperabile a animalelor cu carne comestibila, inclusive a
celei care a devenit necomestibila din culpa Asiguratului;
- valoarea carnii efectiv vanduta, provenita de la cabalinele sacrificate care se considera
recuperate
- valoarea pielii recuperate sau recuperabila
33
 - valoarea organelor, tacamului si pielii animalelor de carne sacrificate, daca unitatea de
industrializare a carnii a scazut valoarea acestora.
Dupa depunerea de catre Asigurat, a tuturor documentelor necesare ( instiintare, procesul
verbal de primire eliberat de abator, process verbal de constatare eliberat de pompieri etc.) acesta va
intocmi Dosarul de dauna, care va parcurge toate etapele de avizare, certificare, aprobare si plata
indemnizatiei de despagubire.
Daca Asiguratul nu este de accord cu constatarea daunelor si evaluarea pierderilor produse
de riscurile asigurate, participand personal sau prin imputernicit la expertizarea daunelor, trebuie sa
mentioneze obiectiunile pe Procesul Verbal de constatare respective, solicitand o expertiza neutral.
Expertiza neutra va fi efectuata de experti de specialitate autorizati, in prezenta
reprezentantilor celor doua parti contractante, constituind singura proba opozabila in instanta si in
baza careia Asiguratorul va plati Asiguratului indemnizatia de despagubire. Cheltuielile ocazionate
de expertiza neutral se suporta, dupa caz, de parte careia I se infirma rezultatul primei sau pretentiile
nejustificate.
Documentele folosite la expertizarea daunelor si intocmirea dosarului de dauna
Pentru constatarea17 si expertizarea/cuantificarea daunelor la animale se vor folosi
urmatoarele documente care trebuiesc anexate dosarului de dauna:
- certificatul de sanatate eliberat de medical veterinary de la circumscriptia sanitary
veterinara teritoriala
- dovada ca Asiguratul este proprietarul animalelor asigurate
- resgistrul fermei pentru identificarea animalelor si starea de sanatate a acestora
- procesul verbal de constatare a pieirii animalelor eliberat de circumpscriptia sanitary
veterinara
- procesul verbal de primire eliberat de Abator
- procesul verbal eliberat de pompieri in caz de incendiu
- polita de asigurare
- inventarierea animalelor
- avizare dauna
- procesul verbal de constatare a pieirii animalelor
- table evaluare daune pasari
- dosar dauna formular.

Aplicatie
Un Asigurat are in proprietate o bovina de rasa, care a fost asigurata la o valoare de 5.000
lei, valoarea animalului in momentul producerii daunei fiind de 6.000 lei. In calculul despagubirii se
va aplica regula proportiei la valoarea asigurata, adica raportul dintre suma asigurata si valoarea
animalului in momentul producerii daunei.
a. cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, fara a se inregistra
recuperari, iar contractul a fost prevazut fara fransiza, indemnizatia de despagubire este egala cu
suma asigurata, astfel:
Suma asigurata = 5.000 lei
Fransiza = 0%
Recuperari = 0 lei
Valoarea totala a animalului = 6.000 lei
Despagubirea = 5.000 x ( 5.000: 6.000) = 4.166,67 lei.

17
S.C. ASTRA Asigurari S.A

34
 b. in cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, se inregistreaza
recuperari, iar in contract este prevazuta o fransiza de 10%, din indemnizatia de despagubire se
scade valoarea recuperarilor si fransiza, astfel:
Suma asigurata = 5.000 lei
Fransiza = 10%, respective 500 lei;
Recuperari = 1.500 lei
Valoarea totala a animalului = 6.000 lei
Despagubirea = [5.000 x ( 5.000 : 6.000)] ( 1.500 + 500) = 2.166,67 lei

Daca Asiguratul de mai sus a asigurat o bovina de rasa, iar in momentul producerii daunei in
gospodaria sa se aflau doua bovine din aceeasi rasa si grupa de varsta, se face mai intai reducerea
sumei asigurate, recurgand la principiul proportionalitatii la numar, dupa care se aplica
proportia la valoare astfel:
a. cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, fara a se inregistra
recuperari, iar contractul a fost prvazut fara fransiza, indemnizatia de despagubire este egala cu
suma asigurata redusa, astfel :
Suma asigurata = 5.000 lei
Suma asigurata redusa = 5.000 : 2 = 2.500 ( valoarea reala a animalului asigurat)
Fransiza = 0%
Recuperari = 0 lei
Despagubirea = ( 5.000 : 2 ) = 2.500 lei.

b. in cazul in care animalul respective piere in urma unui risc asigurat, se inregistreaza
recuperari, iar in contract este prevazuta o fransiza de 10%, din indemnizatia de despagubire se
scade valoarea recuperarilor si fransiza, astfel:
Suma asigurata = 5.000 lei
Suma asigurata redusa = 5.000 : 2 = 2.500 ( valoarea reala a animalului asigurat)
Fransiza = 10%espectiv 500 lei
Recuperari = 1.500 lei
Despagubirea =( 5.000 : 2 ) ( 1.500 + 500) = 500 lei

Table nr. 2.9

Matricea documentelor
Denumire Elaborare Avizare Aprobare Perioada de Se transforma
document /Completare arhivare in IC
Avizare dauna CL Insp. Daune N/A 10 ani DA
Proces verbal de Insp. Daune CL N/A 10 ani DA
constatare a pieirii
animalului
Table evaluare N/A N/A N/A 10 ani NU
daune pasari
Dosar de Dauna Insp. daune Dep.Asig. si Director 10 ani DA
Daune Agr., General
Cons. Juridic,
CFP, DS
Sursa: S.C ASTRA Asigurari S.A.
Descrierea procesului de instrumentare daune Asigurarea culturilor agricole
Avizarea Asiguratorului despre producerea daunelor

35
 Astra Asigurari despagubeste producatorii agricoli, persoane fizice si persoane juridice cu
care au incheiat un contract de asigurare, pentru daunele produse culturilor agricole de camp, rodul
viilor, pomilor fructiferi si hameiului, produse de riscurile Standard: ingheturi tarzii de primavera,
grindina, ploi torentiale, furtuna/vant puternic, incendiu provocat de descrcari electrice
naturale/tarsnete, alunecari si prabusiri de terenuri cultivate, ingheturi timpurii de toamna sau
Standard redus: grindina, ploi torentiale, furtuna/vant puternic.
Avizarea daunelor, pentru culturile agricole daunate de riscuri asigurate, se face de catre
Asigurat in cel mult 3 zile de la producerea evenimentului asigurat.
Formularul18 Avizarea Daunei trebuie sa fie completat de asigurat cu toate datele
informative privind: cultura, suprafata afectata, comuna, sola/parcela cadastrala afectat,
fenomenul/factorul natural de risc asigurat si efectele asupra culturilor asigurate, data producerii
fenomenului luna, ziua si ora, gradul de distrugere (%) apreciat de catre Asigurat, precum si situatia
platii primei de asigurare sau a ratelor de prima de asigurare.
Daunele considerate de insusi Asiguratul, ca fiind nesemnificative, motiv pentru care acesta
nu solicita despagubiri, pot fi luate in calcul la o eventuala dauna ulterioara, fiind inglobate in
daunele totale, daca la momentul respective, aceste daune, considerate neinsemnate, au fost avizate
cu precizarea nu se cere evaluare.
La data verificarii avizului de dauna, inspectorul de dauna va incheia impreuna cu
Asiguratul Fisa de verificare a avizului de dauna completata conform cerintelor cuprinse in
formular, in functie de situatia reala din teren, care se semneaza de parti.
Expertizarea daunelor
Dupa primirea avizului de dauna semnat de Asigurat si verificarea acestuia de catre
inspectorul de daune din Sucursala, in functie de rezultatul verificarii inscris in Fisa de verificare a
avizului de dauna, Seful Departamentului Asigurari si Daune Agricole numeste comisia pentru
evaluarea daunelor, care se va deplasa la Asigurat.
Expertiza constituie actiunea cea mai importanta pentru cuantificarea corecta si reala a
despagubirii, de aceea trebuie sa fie tratata cu simt de raspundere si corectitudine, pentru a stabili si
mentine raportui de incredere intre Asigurat si Astra Asigurari.
Rolul inspectorului/expertului de dauna este de a determina parametrii tehnici, care stau la
baza calcului indemnizatiei de despagubire, ca atare, documentele intocmite la data expertizarii
daunei: Fisa tehnica si Procesul Verbal de expertizare al daunei la culture, precum si verificarea
Situatiei cheltuielilor tehnologice effectuate de Asigurat pana la data producerii riscului asigurat,
respective, pana la data expertizarii daunei, in cazul in care cultura a fost lasata sub observatie,
trebuie sa fie intocmite corect.
Expertiza se va desfasura, respectand urmatoarele etape:
- Organizarea expertizei care vizeaza:
localizarea geografica a suprafetelor afectate de riscul asigurat. Se vor localiza pe planul de
situatie cadastral cu amplasarea culturilor, dupa caz, zonele afectate si se va stabili numarul de
mostre necesare pentru o evaluare cat mai reala;
culturile, care fac obiectul expertizei. Dupa caz expertul se va documenta asupra aspectelor
tehnologice ale culturilor in cauza: fertilizare, combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor;
fizionomia daunelor. Inainte de a incepe expertizarea daunelor, se face o vizionare a tuturo
parcelelor afectate de factorul de risc si se stabilesc punctele de reper privind intensitatea
manifestarii fenomenului natural.

- Verificarile preliminare privind:

data la care s-a produs evenimentul;
18
S.C. ASTRA Asigurari S.A

36
 exactitatea descrierilor si declaratiilor, care rezulta din documentele contractuale ( Polita si
anexele la aceasta), acordand o atentie deosebita marimii si limitelor parcelelor asigurate, precum si
cantitatii de produse inscrise in polita, folosindu-se de Planul de situatie cadastral cu amplasarea
culturilor asigurate pe sole/parcele;
regularitatea amplasarii mostrelor, lasate de/si la cererea Asiguratului inainte de inceperea
recoltarii culturii afectate de riscuri asigurate, daca inspectorul de daune a acceptat aceasta cerere la
data comunicarii avizului de dauna;
constatarea stadiului de maturizare a produsului asigurat ( pierderile produse de intarzierea
recoltatului nu se despagubesc).
- Estimarea si cuantificarea daunelor astfel:
inspectorul de daune va insista ca Asiguratul ( imputernicitul acestuia) sa participe active la toate
operatiile componente ale expertizei ( numarari, masuratori, cantariri). In acest fel, Asiguratul se
familiarizeaza cu metodologia de lucru si este convins de corectitudinea expertizei;
expertul va admite sa participle la expertiza numai Asiguratul sau imputernicitul acestuia. In acest
caz imputernicitul trebuie sa faca dovada unei Imputerniciri din partea Asiguratului. Inspectorul
dedauna verifica numarul si data eliberarii acesteia, semnatura in original a Asiguratului si stampila
in cazul persoanelor juridice. Daca Asiguratul va fi reprezentat de un expert si acesta actioneaza in
contradictoriu fata de expertul/inspectorul de daune al Astra Asigurari, se va mentiona acest lucru in
procesul verbal de expertizare a daunelor. In orice caz, numai Asiguratul sau expertul Asiguratului
au dreptul de a participa la expertiza.
expertiza va incepe cu parcela in care Asiguratul estimeaza ca pierderile sunt cele mai mari; in
acest fel se va fixa un reper al intensitatii manifestarii riscului si se va desfasura expertiza sub cele
mai favorabile auspicii;
expertul se va limita la evaluarea productiilor si determinarea procentelor de pierdere datorate
riscului asigurat pe sole/parcele;
expertul va tine cont de caracterul local al manifestarii riscurilor asigurate, parcurgand toate
parcelele reclamate in avizarea daunei si stabilind pentru fiecare in parte procentul de pierdere;
nu-I este permisa expertului evaluarea sau stabilirea unui procent mediu de pierdere pe intreaga
suprafata afectata si nici efectuarea de compensari intre parcelele cu grade diferite de daunare. De
altfel, stabilirea procentului de pierdere pe fiecare parcela este necesara, atat pentru aplicarea
corecta a fransizei, cat si pentru aplicarea corecta a sitemului malus/bonus;
pe masura desfasurarii lucrarilor de expertizare, expertul se va asigura de acordul Asiguratorului
privind metoda de expertizare si rezultatele expertizei; in caz de dezacord se va apela la un expert
neutru.
Expertiza neutral va fi efectuata de experti de specialitate autorizati, in prezenta
reprezentatntilor celor doua parti contractante, constituind singura proba opozabila in instanta si, in
baza careia, Asiguratorul va plati Asiguratului indemnizatie de despagubire.
Comisia de constatare si expertizare a daunelor are obligatia ca, dupa parcurgerea etapelor
de informari, identificari, masuratori si determinari in camp, completand toate rubricile, din
urmatoarele documente: Fisele tehnice de determinare a daunelor, pentru fiecare specie de
cultura afectata, pe sole/parcele sa elaboreze Procesul Verbal de expertizare a daunei la culture.
De asemenea se va anexa pentru fiecare cultura afectata Situatia cheltuielilor tehnologice efectuate
pana la data constatarii daunelor prin verificare documentelor justificative prezentate de Asigurat
comparative cu cheltuielile tehnologice asigurate, conform devizului tehnologic anexat la Polita de
asigurare.

Documentele folosite la expertizarea daunelor si intocmirea dosarului de dauna

37
 Pentru constatarea si expertizarea/ cuantificare daunelor la culturile de camp vor folosi
urmatoarele documente:
a. comune pentru culture de camp, rodul viilor, pomilor fructiferi si hameiului:
date medii anuale privind ingheturile tarzii de primavera si timpurii de toamna
fisa de verificare a avizului de dauna
procesul verbal de expertizare a daunei la culture
situatia cheltuielilor tehnologice effectuate pana la data constatarii daunei
b. specifice pentru culture de camp19
stabilirea numarului minim de probe, marimea acestora si metoda de lucru pentru determinarea
pagubelor produse de factorii naturali de risc
fisa tehnica
calculul daunelor cauzate de grindina la porumb
daunele induse de deficitul foliar la floarea soarelui afectata de grindina.

Table nr. 2.10

Matricea documentelor
Denumirea documentelor Elaborare/ Avizare Aprobare Perioada Se
Completare de transfor
arhivare ma in IC
Avizare dauna CL Insp.daune N/A 10 ani DA
Greutate medie a fructelor Insp.daune N/A N/A 10 ani NU
Fisa de verificare a avizarii daunei Insp.daune CL N/A 10 ani DA
Efectul traumelor cauzate de grindina Insp.daune N/A N/A 10 ani NU
Stabilirea nr. minim de probe, marimea lor Insp.daune N/A N/A 10 ani NU
si metoda de lucru pt. determinarea
pagubelor produse de factorii de risc
naturali
Process verbal de expertizare a daunei la Insp.daune CL N/A 10 ani DA
culturi
Situatia cheltuielilor tehnologice effectuate Insp.daune CL N/A 10 ani DA
la data constatarii daunelor
Date ampelografice pentru determinarea si Insp.daune N/A N/A 10 ani NU
stabilirea daunelor provocate de factorii de
risc asigurati, la rodul viilor
Fisa tehnica si de calcul a pierderilor la Insp.daune CL N/A 10 ani DA
rodul viilor
Fisa tehnica de calcul a pierderilor la Insp.daune CL N/A 10 ani DA
culturile de camp
Calculul daunelor, ca grad de distrugere al Insp.daune N/A N/A 10 ani NU
aparatului foliar, cauzate de grindina la
plantele de proumb
Daunele induse de deficitul foliar la floarea Insp.daune N/A N/A 10 ani NU
soarelui afectata de grindina
Fisa tehnica de calculare a pierderilor la Insp.daune CL N/A 10 ani DA
rodul pomilor
Dosar de dauna Insp.daune CL, Dep. Asig. Si Director 10 ani DA
Daune Agr., Cons. General
Juridic, CFP, DS
Sursa: S.C. ASTRA Asigurari S.A

19
S.C. ASTRA Asigurari S.A

38
 CONCLUZII

Agricultura continu s se confrunte cu riscuri climatice care, n ultima perioad de timp, au

dobndit o frecven i intensitate de manifestare, necunoscute anterior.
n Romnia, se cunosc, fiind larg mediatizate, dezastrele provocate agriculturii de grindin,
ploi toreniale, cu efectele lor indirecte, respectiv revrsri de ruri inundaii, alunecri de terenuri
( primavar toamn ), de seceta excesiv din ultimii ani, de temperaturile deosebit de sczute, sub
limita de rezisten biologic a culturilor i plantaiilor ( iarna ).
n condiiile unei economii libere, nedirijate, orice investiie personal este sub semnul
riscului i al incertitudinii, cu att mai mult n agricultur, unde datorit problemelor specifice ale
procesului de producie - durata lung a ciclului de producie, rotaia lent a capitalului, rata
profitului mult mai redus comparativ cu alte ramuri economice - se impune o adevarat protecie a
investiiilor.
Pericolele la care omul este supus sunt generatoare de pagube, i de aceea, el trebuie s le
cunoasc pentru a se proteja de efectele lor, pentru a putea aciona mpotriva lor.
Forele naturii declaneaz calamiti cu efecte distructive puternice printre care se numr:
seceta, ngheul, ploile toreniale, uraganele, inundaiile, cutremurele de pmnt, trsnetul,
incendiile, prbuirile i alunecrile de teren, avalanele de zpad. O multitudine de cauze naturale
provoac decese, boli i mbtrnire la oameni, afecteaz evoluia plantelor ori pun n pericol viaa
animalelor.
Asigurrile agricole, reprezint o necesitate pentru agricultura Romniei, n caz de calamiti
naturale n agricultur acestea sunt menite s asigure o protecie sporit productorilor agricoli, s-i
sprijine material pentru a-i ncuraja s-i protejeze patrimoniul prin asigurare. Practic, la ora actual
nu mai exist fenomen natural nociv pentru culturile agricole, care s nu fie acoperit prin asigurare.
Pentru stimularea dezvoltrii pieei de asigurri agricole este nevoie de implementarea unor
programe de educare a populaiei n scopul contientizrii nevoii de ncheiere a asigurrilor
agricole, realizat prin colaborarea dintre stat i asigurtorii care activeaz pe aceast pia.
Una dintre msurile care ar putea stimula dezvoltarea asigurrilor agricole este
subvenionarea primei de asigurare (n cuantum de cel puin 50%) i aplicarea ntocmai a
prevederilor Legii nr. 381/2002.
Agricultorii trebuie s fie contieni de riscurile la care sunt expui prin activitatea pe care o
desfoar i trebuie s dezvolte un program de management al riscurilor activ. Pe de alt parte,
asigurtorii trebuie s i revizuiasc gama de produse i s le adapteze la nevoile i posibilitile
agricultorilor.
Agricultorii consider c asigurrile reprezint o soluie pentru susinerea dezvoltrii
sectorului pe care il reprezint. Mai mult de jumtate dintre ei au incredere c agricultura
romaneasc va ajunge la nivelul mediei europene in mai puin de 10 ani, in acelai interval de timp
estimandu-se c suprafaa agricol asigurat a rii va depi 50%, momentan situat la 17%.
Soluiile pentru dezvoltarea acestui sector economic sunt adoptarea unui front comun intre
asigurtori, parteneriate public-privat, implicarea activ a reasigurtorilor, precum i dezvoltarea
unor polie de asigurare complexe i complete care, pe lang riscuri agricole, s acopere i interesele
productorului agricol, ale fermierilor i s le ofere protecie.
Lucrarea de fa a constituit un studiu de caz privind asigurarea culturilor agricole n cadrul
SC ASTRA Asigurari SA. Este una din societ ile sigure de pe pia a asigurrilor la ora actual
oferind clienilor si sigurana de care au nevoie n momentul producerii evenimentului asigurat.

39
 n urma identificrii punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitilor, a ameninrilor i n
urma analizelor la care a fost supus, se poate concluziona c societatea S.C. ASTRA Asigurari
S.A. este :
este o societate profitabil;
este o societate cu renume;
are o structur organizatoric optim;
posed o baz tehnico-material modern n proporie de aproximativ 90%;
ofer clienilor servicii de foarte bun calitate;
are un pre de cost al produselor competitiv;
are o pia de desfacere stabil i este posibil lrgirea ei;
ncasrile cresc de la an la an;

Pentru meninerea i accentuarea dezvoltrii societii S.C. OMNIASIG VIG S.A se poate
aciona prin:
continuarea modernizrii bazei tehnico-materiale;
modernizare continu a centrelor de desfurare a activitii;
dezvoltarea continu a departamentului de vnzri i marketing;
ierarhizarea obiectivelor de dezvoltare;
elaborarea msurilor de dezvoltare i stabilirea indicatorilor de realizat
altele.

Analiza SWOT este o metod eficient, utilizat n cazul planificrii strategice pentru
identificarea potenialelor, a prioritilor i pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie s dea rspunsul la ntrebarea Unde
suntem?, aceasta implicnd analiza mediului intern al ntreprinderii i a mediului extern general i
specific.
Analiza SWOT d ocazia s se identifice msurile oportune pentru nlturarea / diminuarea
punctelor slabe ( ierarhizarea lor ca prioriti ) i elimin n mare msur surprinderea n cazul
ameninrilor.
Avnd n vedere faptul c plile privind despgubirile dein ponderea cea mai mare n
totalul cheltuielilor legate de asigurri este necesar o analiz minuioas a evoluiei despgubirilor,
pe categorii de asigurai i n profil teritorial, deorece astfel se pot scoate la iveal eventualele
rezerve de reducere a cheltuielilor de acest gen.
n direcia creterii eficienei activitii de asigurare, poate aciona de asemenea i uilizarea
mijlocelor de calcul moderne, pentru efectuarea diferitelor operaii. Experiena deja acumulat, n
unele ri, ca de altfel i la noi, arat c aceste mijloace de calcul pot fi folosite la stabilirea primelor
de asigurare, la contabilizarea acestora, la redactarea polielor de asigurare.

40
 BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu G., Asigurari si Reasigurari in Romania,

Editura Universitara, Bucuresti, 2006
2. Ciobotaru N., Managementul riscului, Revista PRIMM, nr.
7, 2011
3. Ciuma, C., Economia asigurrilor, Ed. Casa Crii de
tiin, Cluj-Napoca, 2003
4. Ciumas C., Asigurari Generale, Editura Casa Cartii de
Stiinta, Cluj Napoca, 2009
5. Iosif G., Risc si incertitudine in agricultura, Tribuna
Economica, nr 31 32, 2005
6. Klassek M., Asigurarile Agricole o categorie speciala de
asigurari, Revista PRIMM, nr. 5, 2010
7. Negoita I., Aplicatii practice in Asigurari si Reasigurari,
Editura Etape, Sibiu, 2001
8. Negru T., Asigurari Ghid practic, Editura C.H. Beck,
Bucuresti, 2006
9. Vacarel I., Bercea F., Asigurari si Reasigurari, Editura
Expert, Bucuresti, 2007

41