Testamentul

Definitie, caractere juridice si cuprinsul testamentului

NCC defineste testamentul ca fiind actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana,
numita testator, dispune in una din formele cerute de lege pentru timpul cat nu va mai fi in viata.

El poate cuprinde dispozitii cu privire la ptrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din
acesta, precum si la desemnarea legatarului, dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor
dintr-un testament anterior, dezmostenire, numirea de executor testamentary, sarcini impuse
mostenitorilor legali, dar si alte dispozitiicare-si produc efectele dupa decesul testatorului.

Orice persoana capabila, in principiu, poate dispune de bunurile sale pentru timpul de dupa
moartea sa.La acest drept nu se poate renunta, o conventie prin care o persoana se oblige sa nu
dispuna de bunurile sale prin testament trebuie privita ca fiind nula absolut.

Caractere juridice

1.testamenul este un act juridic, fiind necesar sa intruneasca, asadar, pe de o parte conditiile de
valabilitate impuse in general pentru actele juridice, iar pe de alta parte conditiile impuse numai
pentru testament;

2.testamentul este un act juridic unilateral, pentru valabilitatea sa fiind suficienta manifestarea
unica de vointa a testatorului pentru a da nastere la drepturi si obligatii;

3.testamentul este un act juridic personal si individual , el neputand fi realizat prin reprezentare
sau cu incuviintarea ocrotitotrului legal; caracterul individual se refera la faptul ca el trebuie sa
exprime vointa unei singure persoane, legea interzicand ca doua sau mai multe persoane sa
testeze prin acelasi act.

4.testamentul este un act juridic solemn- el trebuie sa indeplineasca ad validitatem, conditiile de

forma impuse de lege.

5.testamentul este un act juridic pentru cauza de moarte- efectele sale se produc numai la
moartea lui de cuius;

6.testamentul este un act juridic esentialmente revocabil, ceea ce inseamna ca testatorul poate
revoca sau modifica dispozitiile testamentare pana in ultima clipa a vietii sale.

Testamentul cuprinde pe langa dispozitii de ultima vointa privitoare la bunurile defunctului,adica

legate, si alte dispozitii cum ar fi : sarcini impuse legatarilor, exheredari, numirea unui executor
testamentary, recunoasterea unui copil; dipozitii cu privire la funeralii etc.
Este posibil ca unele acte juridice din cuprinsul testamentului sa fie lovite de nulitate, iar altele sa
si pastreze pe deplin valabilitatea.

In ipoteza in care testemantul cuprind enumai legate, actele juridice sunt legatele, iar nu
testamentul care este numai forma, tiparul care le cuprinde.

Legatul facut in favoarea creditorului nu este prezumat a fi facut in compensatia creantei sale.

Orice persoana care pretinde un drept ce se intemeiaza pe un testament trebuie sa dovedeasca

existent si continutul lui in una din formele prevazute de lege.

Daca testamentul a disparut printr-un caz fortuit sau de forta majora sau prin fapta unui tert, fie
dupa moartea testatorului, fie in timpul vietiisale, insa fara ca acesta sa ii cunoasca disparitia,
valabilitatea si cuprinsul testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de proba.

Conditiile de valabilitate ale testamentului

I.Conditiile de fond

A.Capacitatea

Este necesar ca testatorul sa aiba capacitatea de a dispune prin liberalitati, iar cel in favoarea
caruia s-a dispus sa aiba capacitatea de a primi prin testament. Este capabil de a primi prin
testament oricine este conceput in epoca mortii testatorului caci art 36 NCC prevede ca :
drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiunea, insa numai daca el se naste viu.

Au capacitatea de a dispune prin testament toti cei care au implinit varsta de 18 ani, persoana de
16 ani care este casatorita, precum si persoana minora careia instanta de tutela i-a recunoscut
capacitatea de exercitiu anticipata.

Incapacitatile de a dispune prin testament sunt urmatoarele :

-incapacitatea toatala a minorului care nu a implinit varsta de 14 ani de a dispune prin testament;

-incapacitatea minorului intre 14-18 care nu poate dispune prin testament caci are capacitate de
exercitiu restransa;

-incapacitatea persoanei cu capacitate deplina de exercitiu de a dispune prin liberalitati in favoare

celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al sau inaine de a primi de la instanta
de tutela descarcarea de gestiune; este exceptata persoana majora care poate testa in favoarea
reprezentantului/ocrotitorului legal inainte de a primi descarcarea de gestiune, daca acesta este
ascendentul testatorului
-incapacitatea interzisului judecatoresc si a celui care, fara a fi pus sub interdictie este lipsit de
discernamant in momentul incheierii testamentului.

Testamentul este valabil numai daca dispunatorul a avut discernamant si consimtamantul sau nu
a fost viciat. Persoana care lasa un legat trebuie sa aiba capacitatea de a dispune prin
testament,ceea ce inseamna ca va trebui sa se stabileasca daca testatorul a avut discernamant in
momentul in care a intocmit actul juridic de ultima vointa.

Incapacitatile de a dispune prin testament fiind, asa cum am aratat, instituite in scop de protectie
a testatorului si fiind sanctionate cu nulitatea relative aceasta poate fi invocate doar de cel ocrotit
sau de sucesorii sai in drepturi.Actiunea judiciara care are un astfel de obiect este prescriptibila,
termenul de prescriptive incepand sa curga de la data deschiderii sucesiunii, iar nu de la data
intocmirii testamentului.

In ceea ce priveste capacitatea/incapacitatea de a primi prin testament :

Poate fi gratificata prin testament persoana fizica, de la data conceptiei, cu conditia sa se nasca
vie, persoana juridical de la data actului de infiintare. Persoanele juridice pot primi,in principiu,
orice drepturi si obligatii cu exceptia celor care prin natural or sau potrivit legii, nu pot apartine
decat persoanelor fizice.

Conditiile privind capacitatea de a primi prin testament trebuie sa fie indeplinite la data
deschiderii mostenirii celui care lasa testamentul.

Incapacitatile special care privesc atat donatiile cat si legatele sunt urmatoarele:

-incapacitatea privind medicii, farmacistii sau alte persoane care in mod direct sau indirect, au
acordat ingrijire de specialitate testatorului pentru boala care a cauzat decesul acestuia.
Incapacitatea medicilor si farmacistilor se intemeiaza pe o prezumtie absoluta de captatie si
sugestie, astfel nu poate fi admisa dovada ca medical nu a abuzat de influenta sa asupra
bolnavului.

Totusi , art 990 NCC excepteaza de la interdictia de mai sus legatele in favoarea sotului, rudelor
in linie dreapta sau colateralilor privilegiati, chiar daca acestia au fost cei care i-au acordat
testatorului asistenta de specialitate pentru boala care i-a pricinuit moartea, in perioada in care a
intocmit testamentul. Tot astfel sunt exceptate legatele in favoarea altor rude pana la gradul al IV
inclusive daca la data intocmirii testamentului autorul legatelor nu are nici sot si nici rude in linie
dreapta sau colaterali privilegiati.

-incapacitatea in privinta preotilor sau a altor persoane care i-au acordat asistenta religioasa
testatorului in timpul bolii care a fost cauza decesului acestuia. Este valabil legatul facut in
favoarea acestor persoane daca au fata de testator calitatea de sot, rude in linie dreapta sau
colaterali privilegiati,sau in lipsa acestora, rude pana la gradul patru inclusiv.
Liberalitatile facute acestor persoane sunt lovite de nulitate relative, termenul de prescriptive
incepe sa curga de la data la care mostenitorii au cunoscut existent liberalitatii.

Incapacitatile de a primi care privesc numai legatele sunt:

-incapacitatea notarului public care a autentificat testamentul;

-incapacitatea interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului;

-incapacitatea martorilor care-l asista pe testator cu prilejul autentificarii testamentului;

-incapacitatea agentilor instrumentatori, adica functionarii autoritatii civile locale in cazul

epidemiilor, catastrofelor,in caz de razboi etc. ;

-incapacitatea persoanelor care au acordat in mod legal asistenta juridica la redactarea

testamentului.

Incalcarea acestor incapacitate duce la nulitatea relativa.

Este interzista , sub sanctiunea nulitatii relative, interpunerea de persoane pe calea simulatiei.
Este instituita si o prezumtie relative de persoane care sunt considerate ca fiind interpose si
anume : ascendentii, descendentii si sotul persoanei incapabile de a primi prin testament, precum
si ascendentii , descendentii sotului acelei persoane.

B.Consimtamantul

Testamentul este valabil numai daca dispunatorul a avut discernamant si consimtamantul sau nu
a fost viciat. Consimtamantul este valabil numai atunci cand este serios,liber si exprimat in
cunostiinta de cauza. Viciile de consimtamant sunt cele consecrate in dreptul comun : eroarea,
violenta si dolul.

In cazul testamentului se pot intalni cazuri de eroare atunci cand ppriveste identitatea legatarului
sau calitatile sale esentiale. De pilda cand testatorul credea eronat ca legatarul este copilul sau
din afara casatoriei.

In materie testamentara prezinta elemente specific dolul sub forma captatiei si a sugestiei.
Sugestia consta in folosirea unor mijloace tendentioase si oculte in scopul de a sadi in minte
dispunatorului ideea de a face o liberalitate, pe care altfel, din proprie initiative, nu ar fi facut-o,
mijloacele folosite fiind mai subtile si mai insidioase (ex : specularea unor sentimente, afirmatii
mincinoase etc.)

Captatia contsa in folosirea unor manopere dolosive si mijloace frauduloase in scopul de a

castiga increderea dispunatorului pentr a-I capta buna credinta si de a-l determina sa o gratifice
prin testament.(ex: indepartarea rudelor testatorului, interceptarea corespondentiei)

Sanctiunea care intervine este nulitatea relativa.

Lipsa discernamantului duce la nulitatea testamentului in integralitatea sa, caci nu esre de
conceput ca discernamantul sa existe in privinta unor dispozitii testamentare sis a lipseasca in
cazul altora.

Actiunea in anulare pentru vicii de consimtamant este prescriptibila potrivit dreptului comun, iar
termenul de prescriptive incepe sa curga de la moartea testatorului.

3.Obiectul

Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil si in acelasi timp licit,adica sa nu fie contrar
bunelor moravuri.

Bunurile ce formeaza obiectul legatelor trebuie sa se afla in circuitul civil.

Pot forma obiect al legatelor si bunurile viitoare care nu exista in momentul redactarii
testamentului si nici chiar in momentul deschiderii succesiunii. Bunurile care fac parte dintr-o
mostenire nedeschisa nu pot forma obiect al dispozitiilor testamentare, caci astfelde dispozitii ar
constitui pact asupra unei succesiuni viitoare,care sunt lovite de nulitate absoluta.

Se poate testa si bunul altuia printr-un legat cu titlu particular, cu conditia ca testatorul sa fie in
cunostiinta de cauza, adica sa stie ca bunul nu ii apartine, altfel legatul fiind anulabil.

3.Cauza

-trebuie sa fie licita si morala.

Lipsa cauzei este sanctionata cu nulitatea relative, iar ilicitatea si imoralitatea ei atrage nulitatea
absoluta.

II.Conditiile de forma

Testamentul este un act juridic solemn.

Lipsa formelor cerute de lege, in principiu, este sanctionata cu nulitatea absoluta.

Indifferent de forma testamentului, forma scrisa este obligatory ad validitatem. Lipsa

testamentului in forma scrisa face imposibila dovedirea lui. Forma scrisa nu poate fi inlocuita
nici cu inregistrrea pe pelicula sau pe banda magnetica, ori cu alte mijloace moderne de
inregistrare.

In cazul in care un testament valabil, redactat de defunct, a fost distrus sau disparut dintr-un caz
de forta majora sau datorita faptei unui tert exista 2 situatii:

-prima este aceea in care testamentul a fost distrus in timpul vietii defunctului, fie de catre acesta,
fie de catre un tert, ssau din cauza de forta majora, in aceste din urma 2 ipoteze cu stiinta
testatorului, cand acesta imprejurare echivaleaza cu revocarea testamentului;
-a doua este aceea in care testementul, valabil incheiat, a fost distrus sau dosit dupa moartea
testatorului sau in timpul vietii acestuia, dara fara stirea lui, de catre un tert sau din cauza de forta
majora, cand se admite ca se va putea dovedi prin orice mijloc de proba existenta inscrisului si
cuprinsul sau.

Interzicerea testamentului reciproc. Sub sanctiunea nulitatii absolute, doua sau mai multe
persoane nu pot dispune, prin acelasi testament, una in favoarea celeilalte sau in favoarea unui
tert.

Testamentul nu este considerat reciproc cand doua sau mai multe persoane testeaza pe aceeasi
coala de hartie, daca dispozitiile testamentare sunt distincte, exprimand fiecarea vointa unei
singure persooane.

sanctiunea care intervine pentru nerespecatrea conditiilor de forma instituite de legiuitor este
nulitatea absoluta. In practica judecatoreasca s-au admis unele atenuari:

-confirmarea liberalitatilor, nule pentru vicii de forma, de catre mostenitorii universali sau cu
titlu universal, fara ca prin aceasta sa se prejudicieze drepturile tertilor.

-un testament nul ca testament authentic poate fi valabil ca testament olograf.

Felurile testamentului

I.Testamentele ordinare
Exista 3 categorii de testamente:

-testamentele ordinare sau obisnuite, care se incheie in conditii de normalitate, acestea sunt
testamenul olograf sic el authentic;

-testamentele privilegiate, care se incheie in imprejurari exceptionale, acestea sunt testamentul

facut in timp de epidemii, catastrophe, razboaie sau alte asemenea imprejurari exceptionale;

-testamentul sumelor sau valorilor depozitate.

1.Testamentul olograf

Sub sanciunea nulitii absolute, testamentul olograf trebuie scris n ntregime, datat i semnat
de mna testatorului.

Lipsa oricareia dintre cele 3 conditii va duce la nevalabilitatea testamentului, caci ele se cer a fi
indeplinite cumulative.
Ca avantaje ale acestui testament putem specifica : faptul ca este simplu si accesibil oricarei
persoane care stie sa scrie; poate fi redactat oricand si oriunde si fara nevoia participarii unor
persoane straine, asigurandu-se astfel secretul sau, neimplicand cheltuieli pentru intocmirea lui.

Dezavantajele ar fi putea fi : sustragerea sau distrugerea sa cu usurinta dupa moartea

testatorului,interventia unor influente asupra vointei testatorului, falsificarea cu usurinta.

Prima conditie: testamentul sa fie scris in intregime de testator

Nu este valabil testamentul scris la masina de scris sau la calculator, chiar daca este semnat de
testator si cuprinde mentiunea ca reprezinta ultima sa vointa.

Scrierea sa se poate face prin orice mijloace (cu cerneala, creion,cu vopsea etc) si pe orice
material; prin orice scriere(cu caractere de tipar, de mana) si in orice limba cunoscuta de testator
pe un support material sau mai multe, cun conditia ca in acest ultim caz sa existe o legatura
materiala sau intelectuala intre ele pentru a constitui un act unitar.

In cazul in care testamentul prezinta stersaturi, adaugiri sau chiar modificari, dar facute de mana
testatorului, fie cu prilejul intocmirii acestuia, fie ulterior, s-a apreciat ca testamentul ramane
valabil chiar daca adaugirile, stersaturile etc. nu sunt semnate si datate de catre acesta cu conditia
ca ele sa fie simple corecturi sau interpretari ale dispozitiilor initiale. Daca insa este vorba de
dispozitii noi, sau se inlatura unele dispozitii anterioare care duc la modificarea continutului
testamentului s-a considerat ca este vorba de un nou testament si trebuie scrise,semnate si datate
de mana testatorului.

In ipoteza in care in cuprinsul testamentului apare o scriitura straina se impun unele precizari:

Atunci cand scriitura straina nu are legatura cu continutul testamentului , iar adaosurile nu fac
corp comun cu acesta, testamentul va fi valabil ca olograf. Daca scriitura interpusa are legatura
cu continutul acestuia exista 2 situatii:

-daca interventia din cuprinsul testamentului de catre tert s-a facut cu stiinta acestuia, testamentul
va fi nul absolut caci nu a fost scris in intregime de catre testator;

-daca interventia tertului s-a realizat fara stiinta testatorului, testamentul va fi valabil intrucat nu
s-a incalcat libertatea de vointa a acestuia. Desigur insa cele scrise de catre tert nu vor fi luate in
considerare.

A doua conditie este aceea ca testamentul sa fie datat de mana testatorului

In functie de data redactarii testamantului se poate verifica daca testatorului avea capacitatea de a
testa. De asemenea, in cazul testamentelor successive, cu dispozitii contrare sau incompatibile se
va putea determina care anume vor fi avute in vedere tinand cont de regula potrivit careia
manifestarea ultima de vointa a testatorului produce efecte, revocand dispozitiile anterioare.
Nu are importanta unde este inserata data,desi de regula este la sfarsitul actului. Data trebuie sa
fie indicat prin precizarea zilei, lunii si anului cand testamentul a fost redactat, ea putand fi scrisa
in cifre sau litere. Se considera ca este valabil precizata I cand se face numai referire la o
sarbatoare a carei data poate fi stabilita cu certitudine.

Nerespectarea acestor reguli in privinta datei duce la sanctiunea nulitatii absolute.

Lipsa complete a datei testamentului atrage dupa sine nulitatea absoluta a acestuia. Daca data
este inexacta sau incomplete datorita unor erori involnutare se admite ca testamentul va fi
considerat valabil daca data se va putea stabili correct cu elemente din cuprinsul testamentului
sau completate cu elemente din afara acestuia. In caz contrar testamentul va fi nul.

A treia conditie este semnarea testamentului olograf de mana testatorului

Semnatura de pe testament atesta faptul ca autorul sau recunoaste ca ii exprima vointa si il

insuseste ca atare si de asemenea, faptul ca a fost incheiat in forma definitive. Semnatura cu
initiale este considerate valabila daca testatorul semna astfel in mod obisnuit. Semnatura trebuie
sa fie de mana. Nu se admite ca valabila punerea parafei, a stampilei ori a sigiliului.

nainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat
spre neschimbare. n cadrul procedurii succesorale, notarul public procedeaz, n condiiile legii
speciale, la deschiderea i validarea testamentului olograf i l depune n dosarul succesoral.
Deschiderea testamentului i starea n care se gsete se constat prin proces-verbal. Cei
interesai pot primi, dup vizarea spre neschimbare, pe cheltuiala lor, copii legalizate ale
testamentului olograf.

Dup finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se pred legatarilor, potrivit

nelegerii dintre ei, iar n lipsa acesteia, persoanei desemnate prin hotrre judectoreasc.

2.Testamentul autentic

Testamentul este autentic dac a fost autentificat de un notar public sau de o alt persoan
nvestit cu autoritate public de ctre stat, potrivit legii. Cu ocazia autentificrii, testatorul poate
fi asistat de unul sau de 2 martori.

Testamentul authentic are avantaje dar si unele inconveniente. In privinta avanatajelor se

mentioneaza ca in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu sa scrie sau sa citeasca si
care astfel, nu are acces la testamentul olograf. Apoi testamentul authentic este un act de
autoritate publica , iar forta sa probanta este mai puternica decat a testamentului olograf caci
continutul actului este verificat de notar in sensul de a nu cuprinde dispozitii cntrare legii sau
clause obscure care de regula genereaza litigii intre succesori. Sarcina dovezii contrare ii evine
celui care il contesta. Alt avantaj ar fi faptul ca un exemplar original se pastreaza la biroul
notarului public sau a altei persoane abilitate sa-l autentifice, astfel incat pericolul ca testamentul
sa fie sustras sau distrus este mai mic decat la testamentul olograf.

Ncc reglementeaza obligativitatea inscrierii testamentului authentic in Registrul national notarial,

tinut in format electronic.

Ca inconveninete se mentioneaza faptul ca testamentul authentic necesita cheltuieli si pierdere de

timp prin indeplinirea formalitatilor prevazute de lege si ca nu asigura secretul in aceeasi masura
ca si testementul olograf.

ntocmirea testamentului authentic

Testatorul i dicteaz dispoziiile n faa notarului, care se ngrijete de scrierea actului i apoi i-l
citete sau, dup caz, i-l d s l citeasc, menionndu-se expres ndeplinirea acestor formaliti.
Dac dispuntorul i redactase deja actul de ultim voin, testamentul autentic i va fi citit de
ctre notar. Dup citire, dispuntorul trebuie s declare c actul exprim ultima sa voin.
Testamentul este apoi semnat de ctre testator, iar ncheierea de autentificare de ctre notar.

Autentificarea n situaii particulare

n cazul acelora care, din pricina infirmitii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna,
notarul public, ndeplinind actul, va face meniune despre aceast mprejurare n ncheierea pe
care o ntocmete, meniunea astfel fcut innd loc de semntur. Meniunea va fi citit
testatorului de ctre notar, n prezena a 2 martori, aceast formalitate suplinind absena
semnturii testatorului.

Declaraia de voin a surdului, mutului sau surdomutului, tiutori de carte, se va da n scris n

faa notarului public, prin nscrierea de ctre parte, naintea semnturii, a meniunii consimt la
prezentul act, pe care l-am citit.

Dac surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, n imposibilitate de a scrie, declaraia
de voin se va lua prin interpret.Pentru a lua consimmntul unui nevztor, notarul public va
ntreba dac a auzit bine cnd i s-a citit cuprinsul testamentului, consemnnd aceasta n
ncheierea de autentificare.

nregistrarea testamentului authentic

n scop de informare a persoanelor care justific existena unui interes legitim, notarul care
autentific testamentul are obligaia s l nscrie, de ndat, n Registrul naional notarial inut n
format electronic, potrivit legii. Informaii cu privire la existena unui testament se pot da numai
dup decesul testatorului.

Testamentul poate fi incheiat numai de testator care trebuie sa fie present la autentificare.
Notarul este obligat sa constate autentificarea printr-o incheiere cre trebuie sa cuprinda, sub
sanctiunea nulitatii absolute: data si locul autentificarii, iar daca s-a realizat in afara biroului
notarial mentionarea motivelor care au determinat acest lucru, datele de indentificare ale
testatoruui, constatea ca testatorul si-a exprimat consimatamantul si ca acesta l-a semnat in fata
notarului.

Testamentele privilegiate
a. Testamentul facut in timp de epidemii, catastrophe, razboaie sau alte asemenea
calamitati este valabil daca este facut in fata unui functionar competent al autoritatii
civile locale, daca in localitate exista birou notarial
b. Testamentul facut la borul unei nave sau aeronave- testamentul este intocmit in fata
comandantului vasului sau celui care il inlocuieste.
c. Testamentul militarilor- poate fi facut de militari sau salariati in cadrul fortelor armate
ale Romaniei in fata comandantului unitatii militare.
d. Testamentul facut de o persoana internata intr-o instituitie sanitara va fi intocmit
in fata directorului institutiei, a medicului sef al institutiei sanitare.
e. Reguli commune testamentelor privilegiate

Testamentul privilegiat se semneaz de testator, de agentul instrumentator i de cei 2 martori.

Dac testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face meniune despre cauza care l-a
mpiedicat s semneze.

Testamentele ordinare au efecte limitate in timp, astfel testamentul privilegiat devine caduc la 15
zile de la data cnd dispuntorul ar fi putut s testeze n vreuna dintre formele ordinare. Termenul
se suspend dac testatorul a ajuns ntr-o stare n care nu i este cu putin s testeze.

Aceste prevederi nu se aplic dispoziiei testamentare prin care se recunoate un copil.

Alte forme testamentare

Testamentul sumelor i valorilor depozitate

Dispoziiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la
instituii specializate sunt valabile cu respectarea condiiilor de form prevzute de legile
speciale aplicabile acestor instituii.

Instituiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului avnd ca obiect sume de bani,
valori sau titluri de valoare dect n baza hotrrii judectoreti ori a certificatului de motenitor
care constat valabilitatea dispoziiei testamentare i calitatea de legatar, prevederile referitoare
la raport i reduciune fiind aplicabile.

Instituiile de credit au obligaia ca, la instituirea de ctre clienii acestora a unei dispoziii
testamentare, s comunice, de ndat, meniunea acesteia n registrul prevzut la Art. 1046.
 Legatele si alte dispozitii testamentare
Legatele si desemnarea legatarilor

Legatul este actul juridic cu titlu gratuit, cuprins intr-un testament prin care testatorul dispune
pentru cauza de moarte, de bunurile sale.

Caracterul gratuit se mentine chiar si in ipoteza legatului cu sarcini de natura patrimoniala, in

limita, desigur, a folosului pur gratuit. Spre deosebire de donatie, testatorul nu-si micsoreaza cu
nimic patrimonial in timpul vietii sale, efectele testamentului, prin intermediul legatului se
produc numai la decesul lui.

Din caracterul personal al testamentului rezulta consecinta ca testatorul trebuie sa-l desemneze
personal pe legatar. Asadar, vointa testatorului nu poate fi exprimata prin reprezentare.

NCC prevede in art 989 alin (4) : Este valabil liberalitatea fcut unei persoane desemnate de
dispuntor, cu o sarcin n favoarea unei persoane alese fie de gratificat, fie de un ter desemnat,
la rndul su, tot de ctre dispuntor.

Sub sanciunea nulitii absolute, dispuntorul nu poate lsa unui ter dreptul de a-l desemna pe
beneficiarul liberalitii sau de a stabili obiectul acesteia. Cu toate acestea, repartizarea bunurilor
transmise prin legat unor persoane desemnate de testator poate fi lsat la aprecierea unui ter.

De asemnea, inclinam sa acceptam legatul facut unei persoane care sa fie aleasa dintr-un cerc
restrains de persoane stabilite de catre testator.

Din caracterul solemn al legatului rezulta ca desemnarea legatarului trebuie sa se faca printr-una
din formele testamentare consecrate de legiuitor.este considerat nul asa-numitul legat secret,adica
legatul oral comunicat de catre testator mostenitorilor sai inainte de a muri,dar necuprins in
testament. De asemenea va fi considerat nul legatul facut in favoarea unei persoane
nedeterminate sau insufficient determinate. Persoana legatarului trebuie sa fie macar
determinabila prin elemente din cuprinsul testamentului.

Persoana care nu exist la data ntocmirii liberalitii poate beneficia de o liberalitate dac
aceasta este fcut n favoarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din urm de a
transmite beneficiarului obiectul liberalitii ndat ce va fi posibil.

Sub sanciunea nulitii absolute, dispuntorul trebuie s l determine pe beneficiarul liberalitii

ori cel puin s prevad criteriile pe baza crora acest beneficiar s poat fi determinat la data la
care liberalitatea produce efecte juridice.
 Clasificarea legatelor in functie de obiectul lor
1.Legatul universal

Legatul universal este dispoziia testamentar care confer uneia sau mai multor persoane vocaie
la ntreaga motenire.

Legatul universal nu se refera asadar , la bunuri determinate, conferind vocative la universalitate.

Emolumentul cules se va vedea abia la data deschiderii succesiunii, intrucat pana in acel moment
pot intervene modificari determinate de insasi mobilitatea vietii juridice. Instrainarea unor bunuri
de catre testator, sau facerea unui nou testament prin care se instituie un legat cu titlu particular
sau inchierea unui ante-contract de vanzare-cumparare, s-a precizat in practica, ca nu au
semnificatia unei revocari al legatului universal, ci influenteaza numai emolumentul care va fi
cules de un atare legatar.

In practica judiciara au fost considerate legate universal

-legatul tuturor bunurilor mobile si immobile;

-legatul nudei proprietati a intregii mosteniri. Dupa incetarea uzufructului, nuda proprietate se
intregeste si devine proprietate deplina;

-legatul cotitatii disponibile, in lipsa de mostenitori rezervatari sau in cazul ca cei existenti nu pot
sau nu vor sa vina la mostenire,legatarul are vocatie la intreaga mostenitre;

-legatul prisosintei sau al ramasitei, dupa ce se executa celelalte legate cuprinse in testament,
intrucat se considera ca daca ceilalti legatari nu pot sau nu vor sa vina la mostenire legatarul
instituit prin aceasta formula, a prisosului sau a ceea ce ramane va culege intreaga mostenire.

2.Legatul cu titlu universal

Legatul cu titlu universal este dispoziia testamentar care confer uneia sau mai multor persoane
vocaie la o fraciune a motenirii.

Prin fraciune a motenirii se nelege:

a) fie proprietatea unei cote-pri din aceasta;

b) fie un dezmembrmnt al proprietii asupra totalitii sau a unei cote-pri din motenire;

c) fie proprietatea sau un dezmembrmnt asupra totalitii ori asupra unei cotepri din
universalitatea bunurilor determinate dup natura sau proveniena lor.

Intrucat obiectul legatului cu titlu universal este o cota-parte determinate din mostenire, legatarul
nu pote profita de cota ce I s-ar cuveni unui alt legatar cu titlu universal in ipoteza c nu ar putea
sa nu ar voi sa vina la mostenire. De o astfel de cota vor beneficia insa legatarii universali sau
mostenitorii legali. Legatarul va profita insa de renuntarea sau inlaturare de la mostenire a
legatarului cu titlu particular sau a mostenitorilor rezervatari daca prezenta acestora ar fi micsorat
fractiunea care I se cuvenea lui.

3.Legatul cu titlu particular

Orice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular.

Asadar, acest legat, confera legatarului vocative la unul sau mai multe bunuri determinate,
indifferent de valoarea acestora, spre deosebire de legatele universale sau cu titlu universal care
confera vocative la o universalitate sau la o fractiune din aceasta.

Legatul cu titlu particular nu atrage raspunderea legatarului pentru pasivul mostenirii. Valoarea
legatului particular poate fi mai mare decat cea a legatului universal sau cu titlu universal, ceea
ce demonstreaza ca nu emolumentul in sine conteaza ci vocatia pe care o confera fiecare legat in
parte.

Potrivit art.1061 din NCC prin lucru legat trebuie sa se inteleaga si accesoriile necesare in
starea la care se afla la momentul mortii testatorului..Legatul cuprinde si dreptul la actiunea in
despagubire pentru prejudiciul provocat bunului de catre terti, dupa intocmirea testamentului.

Alin. 3 al aceluiasi articol, instituie o prezumtie relativa : Legatul unui bun care, dup
ntocmirea testamentului, a cunoscut creteri cantitative, calitative sau valorice prin alipire,
lucrri autonome, lucrri adugate sau achiziionarea altor bunuri n cadrul unei universaliti se
prezum, pn la proba contrar, a viza ntreg bunul ori universalitatea rezultat.

Legatarul , in general, deci si cel cu titlu particular, are dreptul, la fructele mostenirii, care I se
cuvin din ziua deschiderii mostenirii sau din ziua in care legatul produce efecte in privinta sa,
afara de cazul in care cel care a posedat bunurile a fost de buna credinta.

In cazul in care lagatul are ca obiect un lucru de gen, legatarul cu titlu particular este titularul
unei creante asupra mostenirii. Persoana tinuta la executarea legatului este obligata sa dea un
lucru de calitate medie, daca testatorul nu a prevazut altfel. Daca insa legatarul a dispus ca
alegerea calitatii sa fie efectuata de catre legatar, acesta va putea opta pentru calitatea cea mai
buna.

NCC prevede insa in art.1056 alin (2) prevede in mod expres ca sunt considerate ca legate cu
titlu universal cele care au ca obiect un dezmembramant al proprietatii asupra totalitatii sau a
unei cote parti din mostenire si de asemenea cele care au ca obiect proprietatea sau un
dezmembramant asupra totalitatii, ori a unei cote-parti, din universalitatea bunurilor determinate
dupa natura sau provenienta lor.
In legatura cu legatul lucrului altuia, care vizeaza situatia in care testatorul a dispus de un bun
cert in favoarea legatarului, dar acest bun nu ii apartine nici in momentul intocmirii testamentului
si nici in acela al deschiderii succesiunii.

Se disting 2 situatii :

-daca testaorul cunostea ca bunul de care a dispus nu-I apartine, legatul va fi valabil
prezumandu-se ca el a inteles sa impuna celor indatorati la executarea procurarea bunului si
predarea acestuia legatarului. Cel obligat la executarea legatului are 2 posibilitati: prima este
aceea de a procura bunul si a-l preda legatarului si a doua este aceea de a plati legatarului o suma
echivalenta cu valoarea bunului in momentul deschiderii succesiunii. Daca bunul a fost procurat
spre a fi predat legatarului transferal proprietatii catre legatar nu are loc in momentul deschiderii
succesiunii ci in Acela ar procurarii lui.

-daca testatorul nu cunostea ca bunul nu-I apartine si totusi a dispus de el,legatul se considera
anulabil.

Dovada faptului ca testatorul a cunoscut ca bunul nu-I apartine revine legatarului interest, acesta
avand posibilitatea sa se foloseasca in acest scop de orice mijloc de proba.

Totusi , legatul unui bun de gen va fi inototdeauna valabil chiar daca in patrimoniul defunctului
nu se gasesc atare bunuri.

Problema legatului indiviz se pune atunci cand obiectul legatului il constituie un bun individual
determinat aflat in indiviziune la data deschiderii succesiunii.

In ipoteza in care testatorul a lasat cota sa ideala de proprietate dintr-un bun determinat, sau cota
sa dintr-un bun determinat dintr-o universalitate, legatul este valabil intrucat o cota ideala de
proprietate este un drept absolut si exclusive al fiecarui coindivizar, iar aceasta se poate
transmite,atat prin acte inter-vivos cat si prin acte mortis causa, asadar inclusive orin legate.

In ipoteza in care insa obiectul legatului il constituie nu cota ideala apartinatoare testatorului ci
bunul in integralitatea lui sau o cota determinate din acesta, se vor aplica prin asemanarea
regulile pe care le-am vaut in cazul legatului lucrului altuia.

Exemple de legate cu titlu particular:

-legatul unui bun cert;

-legatul unui bun de gen;

-legatul unei creante fata de un mostenitor legal;

-legatul tuturor bunurilor dintr-o localitate

-legatul unui succesiuni cuvenite lui decuius, dar nelichidate pana la moartea acestuia
-legatul rentei viagere sau al unei creante de intretinere si legatul alternativ etc.

Sub sanciunea nulitii absolute a testamentului, dou sau mai multe persoane nu pot dispune,
prin acelai testament, una n favoarea celeilalte sau n favoarea unui ter.

NCC reglementeaza legatul conjunctiv : (1) Legatul cu titlu particular este prezumat a fi
conjunctiv atunci cnd testatorul a lsat, prin acelai testament, un bun determinat individual sau
generic mai multor legatari cu titlu particular, fr a preciza partea fiecruia.

Substitutia vulgara consta in dispozitia cuprinsa in testament prin care testatorul desemna, pe
langa legatar, o alta persoana care urma sa fie gratificata daca prima nu putea sau nu voia sa
primeasca obiectul legatului.

Clasificarea legatelor dupa modalitatea care le afecteaza

1.Legatul pur si simplu

Este legatul neafectat de nicio modalitate. In acest caz dreturile legatarului se dobandesc din
momentul deschiderii succesiunii asemanator cu situatia mostenitorilor legali.asadar, legatarul
poate instraina prin acte intre vii, din momentul deschiderii succesiunii drepturile dobandite,
indifferent de momentul acceptarii sau [punerea in posesie.

2.Legatul cu termen

In cazul termenului suspensiv, executarea legatului este amanata pana la implinirea lui, dar
drepturile legatarului se nasc si se pot transmite inter vivos si mortis causa din momentul
deschiderii succesiunii.

In cazul legatului afectat de un termen extictiv, acesta isi produce efectele din momentul
deschiderii mostenirii, la fel ca in cazul legatului pur si simplu, dar la implinirea teremnului
legatul se stinge,de pilda cand se lasa prin legat dobanzile unei sume de bani pe o durata de timp
sau dreptul la o rent ape o durata limitata.

3.Legatul sub conditie

In cazul conditiei suspensive legatarul nu devine proprietar sau creditor la data deschiderii
succesiunii, ci numai de la data indeplinrii sau neindeplinirii evenimentului in functie de faptul
daca conditia este pozitiva sau negative. Daca conditia s-a realizat , ea produce efecte retroactive,
legatarul devenid proprietar sau creditor in momentul deshiderii mostenitorii.

Creditorul poate, chiar nainte de ndeplinirea condiiei, s fac orice acte de conservare a
dreptului su. In cazul predecesului legatarului inainte de realizarea conditiei aceta devine caduc
si nu trece la mostenitorii sai chiar daca post-mortem conditia se realizeaza.
Dreptul legatarului devine dublu conditionat, caci nasterea dreptului legat depnde o data de
realizarea conditiei instituite de catre testator si a doua o ara de indeplinirea conditiei ceruta de
lege si anume supravietuirea legatarului indeplinirii conditiei.

In cazul conditiei rezolutorii drepturile legatarului se nasc din momentul deschiderii succesiuni,
la fel ca in cazul legatelor pure si simple. Daca conditia rezolutorie se realizeaza, legatul se
desfiinteaza retroactive de la data deschiderii succesiuni. Intr-o asemenea situatie se desfiinteaza
retroactive si drepturile dobandite de succesorii in drepturi ai legatarului ,fie prin acte intre vii ,
fie pentru cauza de moarte. Daca conditia rezolutorie nu se realizeaza, sau este sigur ca nu se
poate realiza, drepturile legatarului se consolideaza definitive ca si cum ar fi fost un legat pur si
simplu.

Pendent conditione legatul este transmisibil prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte.

4.Legatul cu sarcina

Sarcina este o obligatie impusa de catre testator legatarului , care acceptand legatul trebuie sa o
execute. Lagatarul in acest caz trebuie sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva pentru a dobandi
legatul.

In cazul in care sarcina este stipulate in favoarea unui tert, prin ea se realizeza o stipulatie pentru
altul si reprezinta fie o plata ce are loc pe aceasta cale, fie o liberalitate indirecta. In acest caz
avem un dublu legat, iar regulile pentru capacitatea de a testa si de a primi prin testament trebuie
sa fie indeplinite nu numai in raporturile dintre testator si legatar ci si in raporturile dintre testator
si tertul beneficiar.

Sarcina poate fi institute , cand e vorba de un tert, prin exceptie de la regulile capacitatii
succesorale si in favoarea unei persoane viitoare sau nedeterminate, cu conditia ca aceasta sa
existe sau sa fie determinabila la data executarii sarcinii.

In cazul sarcinii in favoarea testatorului insusi acesta are un interes material sau moral in
executarea acesteia ca : plata unei datorii, suportarea cheltuielilor de inmormanatare etc.

Sarcina poate fi instituita si in favoarea legatarului cand ne aflam in situatia unei liberalitati cu
afectatiune speciala.

In caz de neexecutare a sarcinii cei interesati pot cere in justitie executarea silita si daune
interese.

Revocarea judectoreasc a legatului poate fi cerut n cazul nendeplinirii, fr justificare, a

sarcinii instituite de testator. Nendeplinirea fortuit a sarcinii poate atrage revocarea numai dac,
potrivit voinei testatorului, eficacitatea legatului este condiionat de executarea sarcinii.

Cu excepia cazului prevzut la Art. 1071 lit. f), caducitatea sau revocarea judectoreasc a unui
legat grevat cu un legat-sarcin n favoarea unui ter nu atrage ineficacitatea acestui din urm
legat. Motenitorii care beneficiaz de ineficacitatea legatului sunt obligai s execute legatul-
sarcin.

Prin exceptie, ineficacitatea legatului afecatat de un legat-sarcina va atrage si ineficacitatea

acestuia din urma, daca bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit in
totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, in timpul vietii testatorului sau inainte de
indeplinirea conditiei suspensive care afecteaza legatul