.

2 Liturghia Catehumenilor

La nceputul Bisericii i de atunci pn astzi, toi pgnii care se pregteau s

primeasc taina Sfantului Botez erau datori s nvee mai nti catehismul, s cunoasc
nvturile de temelie ale Evangheliei i ale Bisericii. De la data cnd ncepeau s nvee
adevrurile i s cunoasc tainele religiei cretine i pn n clipa Botezului, toi catehumenii
sau chemaii la Sf. Botez, spre deosebire de credincioii care erau membri botezai ai
Bisericii, aveau dreptul s asculte nvturile religiei i s se roage mpreun cu credincioii
Bisericii, s mearg la Biseric i s asculte rugciunile, cntrile i citirile din Biseric, dar
numai pn la ectenia rnduit pentru ei. Din ndemnul apostolesc i din ndatorirea freasc
de a ne ruga unii pentru alii, Biserica a rnduit pentru catehumeni o ectenie special, o
rugciune obteasc aezat n Sf. Liturghie la vremea cnd trebuiau s prseasc
Biserica.Liturghia catehumenilor este a doua parte a Liturghiei in general si tine de la
Binecuvantarea de inceput pana la cuvintele ,,Cati sunteti chemati iesiti
-Binecuvntarea mpriei
Inceputul Liturghiei il face binecuvantarea Impriei: Binecuvantat este Impria a
Tatlui i a Fiului i a Sfantului Duh . In Liturghie cretinul e situat dincolo de
temporalitate i spaialitate, el trind cu anticipare timpul eshatologic, al Impriei ce va s
vin . Formula deinceput a Sfintei Liturghii prezint o deosebit importan in plan dogmatic,
intrucat Impria lui Dumnezeu este coninutul vieii cretine ea este cunoaterea lui
Dumnezeu unirea cu El i viaa intru El1
Binecuvantarea de inceput este important intrucat ea vestete faptul c putem s
motenim din nou, ceea ce am pierdut odat cu cderea lui Adam, adic Impria cea
venic.Impria e Treimic, ins in deplin unitate pentru c Dumnezeu nu e cunoscut ca
un monarh singuratic, ci ca desvarita comuniune de trei Persoane.2
Comuniunea credincioilor din Liturghie, are deci ca temei ultim unitatea Treimic, ce
implic unitatea Bisericii. Impria lui Dumnezeu este una a iubirii intre Tatl i fiii infiai
deFiul i druii cu totul in Fiul Tatlui.3
Preotul, binecuvantand Impria il inchipuiete pe Hristos, care prin propria Sa jertf a intrat
in Sfanta Sfintelor din Cer, mijlocind pentru iertarea pcatelor noastre i reprimirea noastrin
sanul Printelui. Hristos face ins numai inceputul reintegrrii noastre in Impria
Sa,sarcina fiind in acelai timp i a noastr. Omul, cu libertatea ingustat de consecinele
pcatului,caut s redobandeasc libertatea dintru inceputuri, libertatea fiului lui Dumnezeu,
integrat inImpria iubirii Acestuia. Binecuvantand aceast Imprie la inceputul Sfintei
Liturghii, o cerem de fapt, o dorim vie i actualizat prin puterea i lucrarea Duhului Sfant.4
Apoi, semnul crucii cu care preotul insemneaz antimisul in momentul rostirii
binecuvantrii e dovada faptului c Treimea st in legtur cu Crucea i c mantuirea noastr
s-arealizat prin rstignirea i moartea pe cruce a Cuvantului.
- Ectenia mare
Dup rostirea binecuvantrii, urmeaz ectenia mare, care incepe cu cerea Cu pace
Domnului s ne rugm. Sensul acestei cereri este pe de o parte invrednicirea noastr de
paceaImpriei lui Dumnezeu, iar pe de alt parte in dobandirea pcii noastre fa de patimi
care sfaie unitatea din noi i dintre noi Impria lui Dumnezeu este pace i unde nu este
pace, nu enici bucurie i nici dreptate. 5 Cerem apoi de la Dumnezeu pacea de sus i

1
Pr. Prof. Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune n Liturghia Ortodox, p.143.
2
Paul Evdokimov, Rugul aprins, p. 87
3
Ibidem p.87.
4
Nicolae Cabasila,Tlcuirea Dumnezeietii Liturghii, p. 30
5
Pr. Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune, p. 163.
mantuirea sufletelor noastre, in sensul ctrebuie s ne sarguim a dobandi mai intai pacea
care st in putina noastr i dup aceea ceremde la Dumnezeu pacea Lui. 6 Este defapt
afirmat in aceast cerere a ecteniei relaia teandric om Hristos.
Ajutorul lui Dumnezeu e de trebuin apoi pentru pacea a toat lumea i bunstarea
Bisericii, fiind pus in eviden in acest mod atributul lui Dumnezeu de Creator i Proniator al
lumii. Biserica este lsat in lume pentru a mrturisi pe Hristos i Impria Lui i Bisericii
defapt ii este incredinat lucrarea Lui.7
i aici aflm temeiul rugciunii i mijlocirii noastre pentru aezmantul Bisericii.
Rugciunea are apoi in vedere unirea tuturor, intrucat unitatea tuturor in Dumnezeu
alctuieteultimul scop al creaiei i mantuirii Biserica se roag pentru depirea tuturor
dezbinrilor. 8 Prin rugciunea unitii cerem aceast pace de la Dumnezeu i unirea
Bisericilor, nelsand grija pentru ele numai lui Dumnezeu, ci artm c voim s lucrm i noi
pentru ele.9
Ectenia mare continu apoi cu diferite cereri ce incearc s cuprind in ele toate trebuinele
omului i toate momentele existenei in care acesta se zbate. Iar aceasta se constituie intr-o
realsolidaritate interuman, cci Bisericii ii este dat stpanirea i puterea de a inla aceast
rugciune universal, ii este dat s mijloceasc inaintea lui Dumnezeu pentru intreaga lui
creaie.10
irul cererilor din ectenia mare se incheie cu pomenirea Nsctoarei de Dumnezeu i a
intregului ir al sfinilor Bisericii. Amintirea Nsctoarei de Dumnezeu e continuat de
indemnulde a ne drui pe noi inine i unii pe alii lui Hristos Dumnezeu. Druirea noastr
lui Hristospune in lumin libertatea uman, afirmat in chip deplin dup Rscumprarea lui
Hristos, ccinumai intrucat m druiesc eu lui in deplin libertate, mi se druiete i El11
Abia acum se descoper sensul mijlocirii ctre Nsctoarea de Dumnezeu cci ea ne
druiete pe noi Lui, intrucat ni se druiete Ea insi. i din aceasta lum putere s ne druim
inoi uni altora i deci i unii pe alii lui Hristos.12
- Antifoanele
Primul antifon al Sfintei Liturghii, este in rezumat o binecuvantare adus numelui lui
Dumnezeu, o preaslvire a Sa: Binecuvinteaz suflete al meu pe Domnul i toate cele
dinluntrulmeu, numele cel sfant la lui, bine eti cuvantat Doamne. Rugciunea pe care
preotul o rostete intain in Sfantul Altar in timpul cantrii acestui antifon, exprim
posibilitatea cunoaterii lui Dumnezeu in mod apofatic i e chiar dovada exprimrii Fiinei
dumnezeieti prin negaii:Doamne Dumnezeul nostru, a Crui stpanire este neasemnat i
slav neajuns, a Crui mileste nemsurat i iubire de oameni negrit. 13 Antifonul al
doilea este o minunat prezentare a dogmei hristologice: Fiul i Cuvantul lui Dumnezeu
apare ca Unul nscut exprimand naterea Sa din venicie din Tatl, i in timp, din Fecioara.
Hristos este apoi numit Fiul lui Dumnezeu i al omului, Care in chip deosebit in sanul
Sfintei Treimi esteCuvantul lui Dumnezeu, venicia Sa fiind exprimat in chip vdit: Cel
ce eti fr de moarte.
Rscumprarea apare de asemenea foarte bine pus in eviden Ai primit pentru mantuirea
noastr, a Te intrupa din Sfanta Nsctoare de Dumnezeu evideniind desigur i starea
kenotic,de micorare a slavei Sale negrite. In legtur strans cu invtura hristologic,

6
Nicolae Cabasila, Tlcuirea Dumnezeietii Liturghii, p. 32.
7
Alexandre Schmemann, Euharistia-Taina mpriei, p.62.
8
Ibidem,p.62.
9
Pr.Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune, p. 164.
10
Alexandre Schmemann, Euharistia, p. 62.
11
Pr. DumitruStniloae, Spiritualitate i comuniune, p. 167.
12
Ibidem., p. 169.
13
Liturghier, p. 107
apare i ceamariologic. Astfel expresia, Pururea Fecioara Maria, exprim curia deplin a
Mariei.
Intruparea e formulat in sensul dogmei de la Calcedon (neamestecat, neschimbat, neimprit
i nedesprit) cci se zice neschimbat Te-ai intrupat. Apare apoi lucrarea rscumprtoare
a lui Hristos i biruina Sa asupra morii. Nu e neglijat nici relaia intre Hristos i Sfanta
Treime: Unul fiind din Sfanta Treime ce ne duce cu gandul la unitatea Fiinei
dumnezeieti i la Treimea Persoanelor. Hristos este impreun slvit cu Tatl i cu
DuhulSfant fiind astfel aezat in comuniunea de sfinenie a persoanelor Treimice.
Rugciunea rostitde ctre preot in tain, in timpul acestui antifon, mijlocete struitor
ajutorul lui Dumnezeu i implinirea voii Sale cerand struitor ca aceast voie a Sa s se
reverse i asupra sufletelorcredincioilor.
- Fericirile i Vohodul cel mic (Ieirea cu Sfnta Evanghelie)
Cantarea Fericirilor exprim de fapt condiiile ce se cer pentru trirea Impriei
cerurilor 14 , in care cretinul este situat deja, cu toate c nu in chip desvarit. Ieirea
preotului cu Evanghelia il prezint pe Insui Hristos, ce se descoper lumii prin invtura Sa
dumnezeiasc. Momentul marcheaz prezena real a lui Hristos in Sfanta Liturghie, El
chemandu-ne in Impria Sa, prin implinirea invturii Sale. Uile altarului, care se deschid
in acest moment simbolizeaz aceiai dimensiune a Impriei, cci in momentul acesta Insi
Impria lui Dumnezeu st inaintea noastr deschis, imbiindu-ni-se. Preotul, contientizand
intreptrunderea cerului cu pamantul cere ca impreun cu intrarea noastr s fie i intrarea
sfinilor ingeri care slujesc impreun cu noi, i impreun slvesc buntatea Ta. 15 Apare
pentru intaia dat afirmat incuprinsul Sfintei Liturghii, anghelologia, adic invtura despre
sfinii ingeri, precum i una dinfunciile pe care acetia o indeplinesc: slujirea i preaslvirea
lui Dumnezeu. Preotul doxologete apoi pe Dumnezeu zicand C ie se cuvine toat slava,
cinstea i inchinciunea unde inchinciunea accentueaz densitatea umanului in faa
revrsrii cereti i a sfantului.16
Apoi este binecuvantat intrarea sfinilor: Binecuvantat este intrarea sfinilor Ti,
moment in care credincioii formeaz cortegiul Impratului, asociat cu corul ceresc al
ingerilor17. Intrand prin uile imprteti preotul zice: Inelepciune drepi, adic stai cu
cugetul drept, curat, nestrambat i inlat, cci Acesta este Hristos, Inelepciunea lui
Dumnezeu.18Biserica se protern cantand Venii s ne inchinm i s cdem la Hristos!
Mantuiete-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce eti minunat intru sfini!. E prezentat din
nou imaginea de ansamblu a Impriei Cereti ce se reveleaz cretinului: Hristos cel
inconjurat se sfini. Astfel,dac in Liturghia credincioilor, trupul lui Hristos este inlat,
exclamandu-se Sfintele Sfinilor, intr-un mod similar in Liturghia catehumenilor, inainte
de svarirea cuvantului, este proclamat intr-un chip asemntor c sfinii nu sunt sfini decat
prin participarea la Sfantul lui Dumnezeu.19
i iat c in acest moment, Liturghia devine temei al cinstirii sfinilor, punand in
lumin slava de care ei se invrednicesc in perspectiva Impriei.
Incercand o apreciere teologic a celor petrecute in Sfanta Liturghie pan aici trebuie
precizat faptul c Antifoanele exprim oarecum timpurile premesianice, adic dinaintea
venirii Mantuitorului, vremuri ce se constituiau in ateptarea Izbvitorului, timpuri ce se
apropie uor de vremea Sfantul Ioan Boteztorul, care aduce revelarea Logosului

14
Pr. Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune n Liturghia Ortodox, p. 167.
15
Liturghier, p. 110.
16
Paul Evdokimov, Rugul aprins, p. 80.
17
Ibidem,p.80.
18
Pr.Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune, p. 181.
19
Paul Evdokimov, Rugul aprins, p. 90.
Dumnezeiesc, descoperirea Lui ctre intreaga lume: Iat Mielul lui Dumnezeu. 20 Fericirile
ne plaseaz deja in timpurile mesianice ale revelrii depline a Fiului lui Dumnezeu.
Liturghia ii descoper sensul ei in chip deplin, prin intrarea cu Sfanta Evanghelie,
ccimai mult decat oricand acum este descoperit Impria lui Dumnezeu in toat amploarea
ei.Liturghia ne vorbete despre inlarea noastr acolo unde S-a inlat Hristos Euharistia
este intotdeauna ieirea din lumea aceasta i inlarea la Cer, iar simbol al inlrii posibile i
realeeste Prestolul (Sfanta Mas).21
- Imnul Trisaghion
In atmosfera aceasta de intreptrundere intre planul spaial i cel cosmic, adunarea
credincioilor se asociaz la cantarea ingerilor. E momentul Trisaghionului: Sfinte
Dumnezeule,Sfinte Tare, Sfinte fr de moarte, miluiete-ne pe noi. In imnul acesta apare
din nou afirmat prezena treimic: Tatl izvorul sfineniei, Sfantul; Fiul, Cel puternic, Cel
care biruiete moartea; Sfantul Duh, dttorul de via. suflarea vieii venice. 22 Fiecrei
persoane a Sfintei Treimi i se asociaz in imnul trisaghion un atribut specific Fiinei
dumnezeieti Celei Una: Tatlui Sfinenia, Fiului Atotputernicia, Duhului Sfant
Venicia. Sfinenia exprimat in acest imn se adreseaz comunitii pentru c ea intreag
trebuie s se sfineasc din aceasta Trirea sfineniei lui Dumnezeu de ctre
fpturidesptimete, in msura in care ea e trit Experiena prezenei lui Dumnezeu a
devenit acum foarte accentuat i in comunitatea liturgic, fcandu-o s exprime aceast
experien in cantarea ei entuziast, asemenea celei a ingerilor i unit cu ea23.
Rugciunea rostit in tain de ctre preot in timpul imnului Trisaghion, are un bogat
coninut dogmatic, cci ea face o prezentare eshatologic: Dumnezeu Intru sfini se
odihneteludat de serafimi i heruvimi i de toat puterea cereasc inchinat. Apare
astfel exprimat in sintez creaia lui Dumnezeu: Cel dintru nefiin intru fiin ai adus toate;
Care ai zidit pe om dup chipul i asemnarea Ta i cu tot harul L-ai impodobit iar apoi se
preaslvete purtarea de grij a lui Dumnezeu: Cel ce dai inelepciune i pricepere celui ce
cere, i nu treci cu vederea pecel ce greete.24
Preotul se mut apoi in spatele Sfintei Mese, in Scaunul celde sus, mutandu-se astfel in
planul eshatologic al Impriei pentru a fi mai aproape de izvorul sfineniei, pe care o
exprim imnul credincioilor: Sfinte Dumnezeule.
-Propovduirea Scripturii n Liturghie
De aici, din locul Scaunului celui de Sus, preotul provoac citirile sfinte din
Evanghelie i Apostol. Are loc in aceste momente Euharistia Cuvantului. Provocarea
pericopei din Apostol i din Evanghelie se face prin formulele rostite de preot: S lum
aminte. Pace tuturor!
Inelepciune. S lum aminte!. Cu alte cuvine Iat aceasta este inelepciunea
adevrat s ascultm deci, inelepciunea ce de sus.25
Cunoaterea lui Dumnezeu prim mutarea noastr in planul cosmic al existenei, poate mijloci
cel mai fericit ptrunderea in taina cuvantului dumnezeiesc. Dogma nu rmane astfel numai la
nivelul intelectului, ci ea se vrea experimentat in suflet. E din acest motiv, foarte important
ca rostirea dogmei s fie integrat in coninutul Liturghiei, care este legat direct de prezena
real a lui Hristos. Dogma se reveleaz in Liturghie, dup cuvantul doxologic: Intru lumina

20
Pr. P. Vintilescu, Liturghierul explicat, p.173.
21
Alexandre Schmemann, Euharistia, p. 66.
22
Paul Evdokimov, Rugciune n Biserica de Rsrit, p. 170.
23
Pr Dumitru Stniloae, Spiritualitate i comuniune n Liturghia Ortodox, p. 185-187.
24
Liturghier, p. 113.
25
Pr. P. Vintilescu, Liturghierul explicat, p. 193.
Ta vom vedea lumin. Insi Taina Euharistic este legat de Logosul cin Scriptur. Cci
Euharistia este legatde Hristos cel revelat biblic, evanghelic. Taina este deci biblic: