IZOLATIA ECHIPAMENTELOR

ELECTRICE

Echipamentele electrice sunt elemente ale

instalatiilor electrice intrebuintate pentru producerea,
transformarea, distributia si utilizarea energiei electrice.

Echipamentele electrice din centrale, statii electrice,

posturi de transformare, cat si cele din diversele
intreprinderi ale industriei, au rolul de a inlesni utilizarea
masinilor sau al altor echipamente de productie ce
functioneaza sub tensiune,prin eliminarea actiunii fizice a
oamenilor, dar mai ales de a proteja echipamentele si
personalul. De asemenea, aceasta caracteristica de
protectie se aplica echipamentului in sine prin izolatia care
impiedica propagarea efectelor unor defecte in exteriorul
echipamentului si care protejeaza echipamentul de efectele
si solicitarile mediului in care acesta este montat.

Izolatia in instalatiile si aparatele electrice are rolul

de izolare electrica si de imbinare mecanica a pieselor
aflate la potentiale electrice diferite.
Alegerea corecta a nivelului de izolatie la un aparat
electric ce functioneaza la tensiunea nominala data,are o
mare importanta practica din punct de vedere tehnic si
economic.La instalatiile si aparatele electrice, in calitate
de izolatie electrica se utilizeaza materiale solide, lichide
sau gazoase.
Cand intr-un anumit loc al materialului izolant se
depaseste rezistenta de izolatie electrica, atunci in spatiul
respectiv se poate produce o descarcare disruptiva prin
strapungere sau prin conturnare.

In izolatia solida descarcarea disruptiva provoaca o

pierdere permanenta a calitatilor dielectrice ale
materialului.

In izolatia lichida sau gazoasa aceasta pierdere poate

fi temporara deoarece are capacitatea de regenerare.
Fiecarei tensiuni ii corespunde o clasa de
izolatie(clasa de tensiune) care, in general este indicata de
valoarea tensiunii nominale.

Stabilitatea izolatiei echipamentului electric se

exprima prin:

Valoarea amplitudinii tensiunii de impuls, denumita

nivel de tinere la impuls;
Valoare efectiva a tensiunii alternative de frecventa
industriala, aplicata timp de un minut la care
echipaentul trebuie sa reziste in cursul incercarilor in
conditii specificate.

Izolatoarele au rolul de:

Izolatie electrica;
Izolatie mecanica.

In principal,izolatoarele se confectioneaza din portelan

si din materiale compozite.

Izolatoarele ceramice pot fi clasificate,din punct de

vedere al destinatiei si al constructiei,in:
 Suport(pentru aparate si linii aeriene);
De suspensie(pentru linii aeriene);
De trecere;
Carcasa;
Tija;
Conducte pentru aer comprimat sau ulei.

Solicitarile electrice ale izolatoarelor pot fi de

conturnare sau de strapungere. Strapungerea izolatorului
duce la inlocuirea acestuia. Conturnarea izolatorului
solicita termic numai suprafata acestuia, neprovocand in
general scoaterea lui din serviciu.

Pentru protejarea izolatiei se utilizeaza armaturi de

protectie. La izolatoarele de foarte inalta tensiune,
tensiunea este neuniform repartizata de-a lungul acestora,
fiind determinata de capacitatile elementelor de izolatoare
fata de pamant si fata de conductorul aflat sub tensiune.
De aceea pe izolatoarele lungi se monteaza armaturi de
protectie, cu scopul de a egaliza repartitia tensiunii pe
elementele izolatoare componente si de a proteja
izolatoarele impotriva actiunii termice a arcului electric in
cazul conturnarii lor.

Izolatia termica trebuie sa aibe urmatoarele proprietati:

Rigiditate dielectrica adecvata,pentru a preveni
strapungerea izolatiei;
Rezistenta de izolatie corespunzatoare pentru a
asigura scurgeri mici de curent prin izolatie;
Rezistenta mecanica adecvata ;
Sa poata fi turnata sau fasonata ;
Sa fie capabila sa suporte temperaturile la care este
supusa ;
 Cost rezonabil.

Cand izolatia imbatraneste, rezistenta ei la strapungere si

conturnare scade in punctele in care au aparut modificari.