Cine suntem si de ce ne-am nscut?

Maica Siluana Vlad

Centrul de Formare si Consiliere
Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil Craiova

Sunt mai btrn si e un cuvnt frumos s nu fugiti de el; e minunat s fii btrn pentru c
dac nu esti btrn nseamn c ai murit cnd erai tnr. E minunat s triesti pn la capt viata si s dai
slav lui Dumnezeu pentru ea.
Pe vremea tineretii mele era comunism, era nceputul comunismului; am fost pionier, UTC-ist,
membru de partid, ca orice copil care nvta bine si avea origine sntoas. Cu timpul am ajuns s m
ntreb: ce sens are viata mea, de ce m-am nscut si la ce bun aceast viat? Era o viat grea, ns eu, fiind
un copil mai dotat si avnd sansa s fiu promovat n lumea aceea, n-as fi avut attea motive exterioare ca
s m ntreb ce sens are viata si de ce m-am nscut ns Dumnezeu a pus n noi o neliniste: n-avem
pace nuntru pn nu stim la ce bun e viata aceasta. Unii oameni nu se ntreab prea devreme despre
acest lucru, ci zic: trebuie s trim pentru c asta e viata, trebuie s trim. Privesc viata ca pe o datorie. Si
spunem c n conditii firesti, normale este o datorie frumoas, merit s triesti, trebuie s triesti. Unii
oameni care au credint si n-au prsit-o deloc de cnd s-au nscut spun c o viat are omul si e dator s o
triasc un cuvnt foarte profund. ns eu, dac mi se luase credinta n Dumnezeu, nu mai ntelegeam:
sunt datoare fat de cine? Mi se spunea c omul este materie superior organizat. Si m apuca o ciud pe
materia asta c s-a apucat s se organizeze att de superior ca mine si s m doar, s nu nteleg de ce m
doare, ce sens are E greu pentru un tnr, pentru un adolescent s triasc si s i se spun c e materie
si c n clipa n care va muri se desface n bucti si se ntoarce n materie.
Omul se ntreab: de ce triesc? Oamenii spun: ca s mnnci. Si te ntrebi: ce se ntmpl cu
mncarea? Stim toti ce se ntmpl cu ea: ne d putere s mncm din nou si s tragem apa si iar s
mncm si iar s tragem apa, dac curge, c pe vremea aceea nici nu curgea, trebuia s stai cu produsul
n apartament pn cnd se ddea drumul la ap. n acele conditii ti pui parc mai acut ntrebarea: de
ce suntem, ce rost are viata noastr, cine suntem? i ntrebm pe cei din jur: cine sunt eu? Si-ti spune: esti
Eugenia. Da, dar eu nu te-am ntrebat cum m cheam, eu stiu cum m cheam; cine sunt? Esti romnc.
Dar nu m intereseaz ce nationalitate am. Cine sunt eu? Esti femeie. Nu te-am ntrebat ce gen am. Cine
sunt eu? Esti om. Dar si tu esti om. EU cine sunt? Esti o proast. Asa mai nteleg De ce? Pentru c s-a
suprat, s-a enervat c-i pun asemenea ntrebri Sau: esti o filozoaf, toat ziua ntrebi. Sau: nu esti
bun de nimic. Sau: brnz bun n burduf de cine. Sau: neam prost. Sau: neam bun. Primim tot felul de
etichete pe care ni le lipim pe frunte, pe suflet si trim mult vreme convinsi c suntem un nimeni, un
nimic, c nu-s bun, c n-am noroc mai vine cineva si spune: asta ti-a fost soarta, ce ti-e scris n frunte
ti-e pus. Ne consolm cu gndul acesta ca si cnd cineva ar fi scris pe fruntea noastr: tu esti un ratat, tu
nu esti bun de nimic, tu esti un nimeni. Uneori trim asa ca si cnd ar fi adevrat. De ce? Pentru c nu
ntrebm pe cine trebuie cine suntem.
Trebuie ntrebat Cel care ne-a fcut. Dac eu cred c m trag din maimut, biata maimut ce s-mi
zic!? Dac ntreb materia, biata materie ce s-mi zic!? Dar dac eu am auzit c m-a fcut Dumnezeu,
ntr-o bun zi am zis: ia s l ntreb si eu pe Acesta: eu cine sunt si de ce m-am nscut? Si n clipa aceea
am nteles c ce spune El despre mine mi se potriveste. Si dac nu mi-a iesit din prima, ncerc a doua oar
si a treia oar.
Eu nu am s v povestesc ce ne rspunde Domnul la ntrebarea asta. Doar v rog s faceti ce am
fost eu invitat s fac n clipa n care i-am spus printelui meu la prima spovedanie c eu nu stiu cine sunt
si nu nteleg ce sens are viata mea. Si a zis: Citeste Noul Testament ca si cnd ar fi o scrisoare scris
ctre tine de ctre Dumnezeu; gndeste-te c tot ce spune acolo ti spune tie, vorbeste cu tine. Si am
aflat c sunt lumina lumii, c sunt sarea pmntului si c pot o multime de lucruri. Mai aflu c sunt
fariseu, c sunt femeia pierdut, c sunt tlhar Toate astea le-am aflat despre mine si din acestea am
cptat ndejde c chiar dac am fost un tlhar, si n ultima clip merit s fii pe crucea aceea unde spui:
Doamne, pomeneste-m ntru mprtia Ta si s intri n rai cu mila lui Dumnezeu, uite-asa, chiar dac
esti tlhar.
 Suntem fpturile lui Dumnezeu, dup chipul lui Dumnezeu, adusi la existent ca s devenim
sfinti, nici mai mult, nici mai putin. A deveni sfnt, devenirea aceasta nu este ca devenirea la care suntem
provocati n viat si n scoal: trebuie s fii cineva (ca s fii cineva la scoal trebuie s iei 10; nu e
premiant dect cel care ia 10 sau cel cruia i se pune 10). Aici nu e asa: este sfnt tot cel care crede c
Dumnezeu e sfnt si trieste cu El si n El. Uneori sfintenia este ascuns ntr-o smerenie, ntr-o
necunoastere, ntr-o neputint. Noi toti suntem sfinti. La nceputul crestinismului toti crestinii erau numiti
sfinti. De ce? Pentru c suntem sfintiti prin Sfntul Botez, prin Tainele din Biseric, prin mprtsanie. N-
am ajuns nc s ne purtm ca sfintii, pentru c suntem n acelasi timp si slabi si pctosi, avem neputinte
si slbiciuni. Dumnezeu iubeste pe pctosi. Dumnezeu si-a dat viata pentru pctosi. Noi ne mntuim
pentru c Dumnezeu ne iart pcatele, nu pentru c nu mai face pcate. Dumnezeu a venit s ridice
pcatul lumii si s ne curete de pcat, n-a venit s ne oblige s nu mai pctuim. ntreab detinuti,
ntreab criminali: De ce m-a lsat Dumnezeu s bag cutitul? De ce nu mi-a dat peste mn?. Pentru c
nu L-ai rugat.
Eu care uneori m nfurii nct as putea s strng pe cineva de gt, cnd stiu c am aceast
neputint, aceast meteahn, cnd m trezesc dimineata zic: Doamne, orice motiv as avea de furie, tine-
m s nu omor pe nimeni, pune straj gurii mele ca nu cumva s zic mai mult dect trebuie. De ce?
Pentru c mi stiu neputinta. Dac stiu c mi plac fetele si c e pcat s faci ce nu trebuie cu fetele, cnd
plec de acas zic: Doamne ai grij de mine s nu cad n ispit. Dac mi place o fat, s zic: Doamne,
Tu ai fcut-o frumoas, Tu s ai grij de ea; ajut-m s stpnesc aceast putere din mine care m
mpinge ctre ceea ce mi face ru. Aceasta este ceea ce asteapt Dumnezeu de la noi: s-L chemm pe
El n viata noastr, ca El s ne ajute s nu facem ceea ce suntem n stare s facem, rul ce-l putem face.
Poate nu reusim. Sunt pcate pe care greu le lsm, sunt pcate care vin mereu si mereu peste noi.
Important e s ndjduim. Dumnezeu urste pcatul si m iubeste pe mine, l iubeste pe pctos. Biserica
e mama noastr care ne iubeste si ne vindec de pcat, ne curt de pcat si nu ne prseste dup ce am
pctuit. Desigur c auziti de la Printii nostri pe care ni i-a druit Dumnezeu si de la printii nostri
trupesti amenintri: s nu faci asta c te omor, s nu faci asta c nu te mprtsesc, s nu faci asta c te
dau afar. Aceasta este o pedagogie: si a Bisericii, care-i mama noastr si a printilor nostri. N-ar fi
pedagogic ca mama s spun copilului ei: Vezi, dac cumva furi, sau spargi masini, sau te droghezi, sau
ajungi la puscrie, s nu te sperii. S stii c eu te iubesc si am s vin s-ti aduc pachete si o s am grij
de tine. Nici o mam nu-i spune asa ceva copilului ei, ci i spune: Te omor, nu vreau s te mai vd.
Dar dac copilul ajunge la puscrie, cine-i la poarta penitenciarului cu sacosa cu cozonac? Mama. Era o
btrn care se ducea de la Deva la Poarta Alb si o ajutam s se duc de la un tren la altul. De abia
mergea; cred c avea peste 80 de ani. Am ntrebat-o unde se duce si a zis c merge la Poarta Alb. Am
ntrebat-o dac are vreun necaz. Mi-a spus c are un fecior care a fcut rele mari. Am ntrebat-o de ce se
mai duce la el dac a fcut asa rele. S-a oprit si s-a uitat la mine si a zis: Dai biatul meu!. Asa zice
biserica: Dai copilul meu! Asa zice Dumnezeu: Dai copilul Meu! Acest om, acest tlhar, acest
mincinos, acest curvar, acest hot este copilul Meu; Eu mi-am dat viata pentru El. Eu m duc dup el
acolo unde este. Eu l astept pe el. Noi trebuie s stim asta: c Dumnezeu ne iubeste, c maica biseric
ne iubeste. Desigur c noi ptimim rele n urma rului pe care-l facem noi sau pe care-l fac ceilalti, dar nu
pentru c Dumnezeu ne pedepseste pentru relele noastre.
Unul din pcatele mari pe care le facem este s spunem: M-a pedepsit Dumnezeu. E o eroare.
Dac eu iau un bolovan si-l arunc n sus si-mi cade-n cap, Dumnezeu m-a pedepsit? Dumnezeu de cnd a
fcut bolovanii i-a fcut grei si legea gravitatiei face ca bolovanul s cad. Eu m-am pedepsit cnd l-am
ridicat n dreptul capului meu si pe urm mi-a czut n cap. Trebuie nvtm din aceast experient c e
mai bine pentru mine s nu-l arunc deasupra capului dac vreau s scap cu capul ntreg.
Asadar, un lucru pe care-l aflm dac-L ntrebm pe Dumnezeu cine suntem este c esti copilul
Meu si ce doresc de la tine este s te bucuri. Dumnezeu ne-a fcut pentru bucurie. Bucuria este definitia
vietii. Viata este bucurie. Noi nu credem, ci zicem: viata este plin de necazuri. Asa e, dar viata este
bucurie. Si dac nu credem tineti-v mna la nas si gura nchis 5 minute. Dar nu rezistati; atunci tineti-o
pn cnd nu mai aveti aer, pn cnd nu mai puteti respira apoi respirati ce bucurie s respiri ce
bine e cnd respiri! Dac te-a durut capul, dac te-a durut stomacul, dac ai avut un accident, dac ai ptit
ceva si ai scpat; dac ai avut un accident groaznic de masin si masin s-a fcut praf si tu ai scpat, zici:
las-o ncolo de masin, bine c am scpat, viata e mai bun dect toate. Deci, n momentul n care
suntem n pericol s pierdem viata, descoperim ce bucurie e. Cnd avem nasul nfundat, dup ce ne-a
trecut gripa ne bucurm c florile miros; altfel trecem pe lng flori si nu le vedem. Nu onorm aceast
viat care este bucurie, bucuria de a fi si nu bucuria de a face, bucuria de a avea. A face si a avea tine de
datoria noastr. Trebuie s avem ca s avem ce drui, trebuie s facem ca s ne artm dragostea fat de
ceilalti. Dar bucuria este aceea de a fi, de a fi n rostul tu de om.
Cum afl omul rspunsul la aceast ntrebare cnd el nu citeste Biblia, cnd el nu se duce la
biseric, cnd el nu merge pe calea pe care afl cine este si pe care se bucur si se strduieste s fie cine e
chemat s fie? Exist n om un clopotel pe care l-a pus Dumnezeu acolo care-l cheam s afle rspunsul,
s vin s caute rspunsul acolo unde este. Avem un prieten credincios pe cale, care ne nsoteste de la
nastere pn la moarte: durerea. Durerea este glasul lui Dumnezeu din om: nu face asta c ti faci ru.
Dac bag degetul n flacr m frige si durerea m anunt c trebuie s scot degetul pentru c altfel ard.
Sunt copii care se nasc fr senzorii durerii si sunt tinuti si protejati deoarece sunt incapabili s se
protejeze. Durerea este un semn c ceea ce faci nu este bine.
Omul rzvrtit, omul care vrea s se lepede de Dumnezeu, caut s-si omoare acest prieten:
durerea. Inteligenta uman a crescut n directia de a face substante si produse care s-ti anihileze durerea.
Adic ne-am dezvoltat tehnica ca s ne ucidem prietenul, s omorm exact pe cel care m anunt c nu e
bine ce fac. M doare capul: iau un antinevralgic s nu m mai doar. Si dup o lun sau dou descopr c
am hepatit ntr-un grad foarte avansat; durerile de cap doar m avertizau c ceva nu e n regul cu
organismul meu si dac mergeam la doctor aflam din timp ce la mine nu era bine. Orice durere: am o
neliniste, sunt agitat, am anxietate, am o depresie, am o fric orice suferint, orice durere, deci, te
anunt c ceva nu e n regul, nu triesti dup dorul inimii tale, nu faci ceea ce doreste inima ta n adncul
tu, ci faci ceea ce-ti face plcere si plcerea este dusmanul omului.
Cele dou fire prin care diavolul ne mnuieste este alergarea dup plcere si fuga de durere.
Plcerea n-a fost de la nceput dusmanul omului, c doar Dumnezeu a pus-o n noi. Nu ne-am fcut noi
papilele gustative care simt ce bun e corcodusa, ce bun e mrul si ce diferit e de par. Dumnezeu a fcut
attea fructe Vorba printelui Rafail: dac Dumnezeu vroia doar s ne hrneasc nu putea s fac
banana si gata? Ce ne trebuia si prune si mere si coacze si cpsuni! Pentru c este o diversitate si o
bogtie, iar nou ne-a dat capacitatea de a simti aceast diversitate, de a le pofti si de a ne bucura de ele.
Doar c aceast bucurie este de Dumnezeu care l-a fcut si nu numai de mr. Cnd musti dintr-un mr
bun si zici: Doamne, ce bune-s merele Tale si-ti multumesc c am gust, atunci este Euharistie, te-ai
mprtsit de buntatea lui Dumnezeu. De aceea, noi transformm aproape toat hrana n mprtsanie, ne
rugm nainte de mas si multumim lui Dumnezeu dup mas. Dac am fi atenti la ct de bune sunt cele
pe care le mncm viata noastr ar fi mult mai frumoas si mult mai bogat. Dar noi, nefiind atenti la
buntatea a ceea ce mncm ni se pare c nu are gust si mai adugm niste gusturi artificiale, mincinoase;
adugm vegeta, amelioratori, afntori, am produs tot felul de lucruri s ne produc tot mai mult
plcere si simturile noastre sunt din ce n ce mai amortite, mai nesimtitoare la adevrata buntate. Cndva,
n tinerete, am avut o boal la un rinichi si a trebuit s tin regim fr sare vreme de 2-3 luni si cea mai
indicat mncare era fasolea verde fiart. Atunci eu am zis c am ajuns mnctor de paie, de urzici, de
hrtie igienic, asta nu are nici un gust. Dup dou sptmni am descoperit ct e de bun s-a curtat
acest simt al gustului de sare, de piper, de prjit si de cele pe care le facem noi si am nceput s gust ct de
bun este lumea.
Plcerea este cea pe care a pus-o Dumnezeu ca s ne bucurm de ce a fcut El. Cunoastem din
experient: cnd faci o prjitur, cnd faci o mncare bun, cnd cel care mnnc zice: Sru mna! Ce
bun e!. Esti bucuros. Azi parc simti c omul e centrat pe mncarea aceea bun pe crnciori, de
exemplu si nu pe mine, pe buctar, nu pe relatia noastr. Asa se simte si Dumnezeu: ca un buctar care
face mncare bun si nimeni nu-I zice multumesc, nimeni nu-I zice sru mna pentru mas, ba i mai
si comand: Mai adu niste piper, mai adu niste sare c nu-mi place ce mi-ai dat.
Ce vom face n momentul acesta? Doar noi nu putem s ne revoltm mpotriva plcerii, ci pur si
simplu s o aducem n limitele normalului, s-o aducem n limitele firii, s o gustm, s-I multumim lui
Dumnezeu, s facem din orice lucru plcut o ntlnire cu Dumnezeu si s nu trim de dragul plcerii. mi
place ciocolata, e normal, desi ea e jumtate mincinoas. Mnnc o ciocolat mai mnnc una c mai
vreau e bun si aia mai mnnc una deja stomacul parc simte great, dar e asa de bun si mai
mnnc una. Dup acest exces de plcere vine great, intoxicatie, pot s fac diabet, deci apare neplcerea,
apare durerea. n felul acesta nvt s mnnc doar o ciocolat. mi place vinul, mi place tuica, mi plac
fetele. Exist o msur si acea msur e dat de Dumnezeu. n msura n care te bucuri de cele plcute
multumind lui Dumnezeu si att ct ne trebuie, plcerea este nevinovat, este binecuvntat, cci zicem:
Multumim pentru bucuriile cele pmntesti, nu ne lsa lipsiti nici de cele ceresti.
Asadar, aflm cine suntem noi numai n msura n care noi nvtm de la Dumnezeu ce e bine si
ce e ru, nvtm de la Dumnezeu ce ne este de folos si ce nu ne este de folos. Simturile noastre si
simtirea noastr luntric fiind rsturnat de pcat si de lipsa ascezei si a msurii, nu mai e capabil s stie
ce e bine si ce e ru. Vine porunca si-mi spune ce e bine si ce e ru; ea zice: Nu minti!. Si eu zic: Cum
s fie ru s minti, c dac spun adevrul m bate; e clar c e bine s minti!. Un copil mi explica c e
foarte bine s minti: Dac eu spun c am luat 4, mama m bate. Dar nu vine la scoal? l ntreb eu.
Vine doar peste o lun sau dou. Si acolo afl c am sase de 4 si mnnc o singur btaie. Dac i
spuneam luam sase bti. Deci am scpat, am mncat numai o btaie. Da, dar ai devenit mincinos.
Copilul zice: La asta nu m-am gndit!. Deci, s-a ntmplat un singur lucru: eu nu mai am bucuria s m
ntlnesc cu mama, sunt tot timpul speriat, mi-e fric c ntr-o zi o s afle, n-o mai privesc n ochi, nu m
mai pot alinta si rsfta n acelasi fel n care o fceam cnd nu minteam.
Fac aici o parantez si m ntorc la note. La Centrul unde sunt eu, consiliez mai mult copii si tineri
acum avem si ntlniri pe internet, avem un site unde oamenii ntreab si noi rspundem si tot mai
multi copii se plng c sunt torturati de printi s ia 10. Sunt copii care au fost btuti crunt c au luat 9 sau
8; sunt copii crora le e fric s mearg acas dac nu au luat 10 sau dac nu au luat o not mare, sunt
copii care au nvtat pentru not si nu de dragul de a afla acele lucruri. V rog, n numele tuturor copiilor
care sufer si care se sinucid de dezndejde, lsati-le ncolo de note, nu mai dati important notelor!
Iubiti-v copiii! Copiii au nevoie de dragoste, copiii au nevoie de ntelegere, copiii au nevoie s se joace
cu printii. Ne plngem c se joac numai pe calculator, dar uitm c atunci cnd avem treab i
deschidem calculatorul s tac. Copilul fumeaz de mic, dar uitm c atunci cnd plnge cnd e mic i
bgm suzeta n gur: ia si taci; suge din minciuna aceea minciunic i zicea cnd eram mici - mie mi
ddeau o crp nmuiat n zahr, altora le ddeau crp nmuiat n tuic ca s tac, iar cnd se face mare
zice: Ce bea acesta ca nebunul? Cum s nu bea dac i-ai bgat tuic de cnd era mic n gur? l zgltim
s tac. Ameteste cnd l legeni, asa, n nestire, ameteste si adoarme si i bgm minciunica n gur si el
cnd scoate suzeta bag tigara c e nvtat s aib ceva n gur. Tigara nu-i dect suzeta diavolului: ia si
taci, ia si calmeaz-te, ia si nu plnge. Omul are nevoie s plng, omul are nevoie s-si spun
sentimentele. Un copil care plnge spune ceva. Cei care umbl n mintea uman spun c unele plnsete
ale copilului nseamn: ce frumos e cerul c l-am vzut prin perdea, d perdeaua la o parte ca s-l vd
ntreg. Deci noi nu ntelegem tot. Dar mcar s-i dm atentie, copilul are nevoie s-i dai atentie. Copilul
are nevoie s i se spun de cnd e mic c viata e grea. Nu: ia si taci, suge asta c-ti trece. S vedeti un
copil de cteva luni cruia i spui: nteleg c plngi, viata e grea si plin de necazuri si tu acum ai un
necaz el ntelege nu ntelege cuvintele, dar ntelege c eu l nteleg si are ncredere.
Multi copii sufer si nu mai au ncredere n printi pentru c sunt mintiti: Uite, mami se duce
pn n curte si vine imediat si fuge si-l las la bunica. De ce l-ai mintit? Ca s nu plng. Dar copilul
acela s-a simtit abandonat, mintit cnd a vzut c a plecat. Poti s-i spui: Trebuie s m duc, trebuie s te
las aici pentru c nu pot s stau cu tine, eu m duc la lucru. Stiu c te doare, stiu c ti-e fric, stiu c esti
furios, dar nu avem ce face. Acum trebuie s rmi la grdinit pentru c n-am cum s te iau cu mine la
lucru, stiu c ti-e fric aici si c nu-ti place, dar mami vine desear si te ia, mami vine vineri si te ia. Si el
pricepe lucrul acesta. Plusul lui va fi altfel si va avea ncredere n mine. Apoi, mintim, furm, curvim si le
spunem copiilor: nu-i frumos s minti, nu-i frumos s furi Dar copilul se ntreab: De ce-i frumos la el
si la mine nu-i frumos!?. Cum mi spune mie s nu mint si el minte? Si mi zic printii: Ce s fac,
maic; nu pot s nu mai mint, am si eu probleme. Dar si copilul are probleme S-i spui copilului asa:
Te nteleg c minti c si eu mint. Eu mint cnd mi-e fric, cnd vreau s scap de o situatie si tu la fel
dar s stii c-i pcat! Cnd o s m prind acela c-l mint, am ncurcat-o si eu. Ai vzut c eu merg
smbta si m spovedesc si m iart Dumnezeu c am mintit si sunt slab. Si tu s te spovedesti, s stii c-
i pcat. Luptm amndoi mpotriva pcatului. Altfel priveste copilul, pentru c nu poti s-i bagi n cap
c tu esti desvrsit. i ceri s ia numai 10 cnd tu ai fost repetent sau corigent? Si-i mai si spui: s nu fii
ca mine! Ca cine s fiu dac tu m-ai fcut?! Ai vrea s te fac eu si s semene cu printul Charles Nu se
poate! Seamn cu mine, nu? Noi zicem: semeni cu taic-tu; si tata zice: semeni cu maic-ta. Nu!
Seamn cu noi. Vom birui mpreun neputintele si aceste nemultumiri pe care le avem unul de la altul.
Cu forta nu schimbm nimic.
Noi credem c suntem ceea ce ne-au spus altii c suntem. Dac mi-a spus nvttoarea n clasa
nti: esti o proast, eu rmn cu impresia c sunt o proast. Dac mama mi zice: esti o mpiedicat, tu n-
ai s reusesti niciodat; sau ti spune: ai s fii o desfrnat ca maic-ta Toate acestea se lipesc de mintea
noastr, ne intr n cap si facem exact asa. Dac ni s-a spus c suntem nendemnatici, facem ce facem si
dm peste lucruri, le rsturnm De ce? Pentru c se zice: ce ti-e scris n frunte ti-e pus. Fruntea ascunde
n spatele ei creierul. Creierul are la suprafata lui o parte numit neocortex unde nvtm, se fac niste
legturi ntre celulele nervoase unde se fixeaz nvttura pe care o avem. Sub frunte e pus asta: esti o
proast, esti o desteapt, esti frumos, tu n-ar trebui s fii, tu trebuia s fii biat. O fetit care aude: Am
vrut s fii biat si am fost trist cnd ai fost fat va fi tot timpul nemultumit c e fat, se va purta n
pantaloni, se va tunde, va sri gardul, va face tot felul de nzbtii, mai ales dac ai si tuns-o. Un bietel
cruia i-ai pus fundite si i-ai fcut bucl pe urm zici: Nu nteleg de ce nu e si el asa. Pentru c i-ai
bgat n cap si i s-a scris acolo, n frunte, pe creierul lui informatia aceasta.
Apoi, practica ursitorilor e dezastruoas. Pentru c atunci copii se meneau: acesta trebuie s are,
acesta trebuie s se duc cu vitele. C trebuiau mprtiti de mici, era ca o dirijare. Acum se spun tot felul
de prostii la ursitori si se scriu n cpsorul copilului. Cel care merge la biseric, cel care se spovedeste, cel
care se roag simte c aceste determinri sunt strine de el si descoper c Dumnezeu nu face rateuri, c
orice om e capabil s se mntuiasc, s devin sfnt. Nu exist conditie uman care s ne mpiedice s
ajungem sfinti. Dar fr Dumnezeu suntem determinati si generatie de generatie repetm un fel de a fi al
familiei ca pe un blestem: la noi n familie tot timpul s-a spnzurat cineva; la noi n familie brbatul btea
femeia; asa suntem noi blestemate toate femeile s rmnem vduve (dac eu m mrit si cred c o s
rmn vduv ca mama si ca bunica, credinta aceasta a mea va fi o putere care mi va ucide brbatul!).
Mntuitorul repeta: Crezi? Fie tie dup credinta ta!. Credinta e o putere n care mai intr si puterile
vzduhului [puterile malefice] care modific viata. Psihologii si oamenii de stiint acum vin si ne propun
gndirea pozitiv ca s schimbm viata. E adevrat c uneori se schimb prin gndire pozitiv, dar nu
gndesc numai eu O doamn spunea: eu am fost nvtat de un terapeut s gndesc pozitiv si s spun c
nu m doare ficatul pentru c este din ipsos si cnd s-a dus si i-au fcut operatia i-au gsit bucti de ipsos
n ficat. Deci nu v sftuiesc s v sugestionati n felul acesta, nu asta e gndirea pozitiv. Gndirea
noastr pozitiv este: si dac o s mor o s fiu viu.

Un alt lucru care nu ne las s fim fericiti este c nu stim de ce ne-am nscut. Ne-am nscut ca s
ne mntuim, ca s fim sfinti. Rnduiala sfinteniei este cea scris de Dumnezeu, cea adus de Dumnezeu.
Iesirea din dezastrul n care s-a aruncat omenirea prin lepdarea de Dumnezeu nu se mai face dect prin
moarte. Doar c moartea trupeasc a devenit, din esec, nastere; ne nastem la viata de veci. Pruncul trebuie
s afle de cnd s-a nscut c va muri: Tu, mami, vei muri si s dea Dumnezeu s mori de btrnete si
plin de zile sau stul de zile. Stul de zile nu nseamn, cum zicem noi: m-am sturat de viata asta,
ci stul ca dup o mas bun: ce bine am mncat, m-am sturat, multumesc, mi-a plcut, toat a fost
bun. Asa s ne ajute Dumnezeu s murim zicnd: Multumesc, Doamne, am trit, mi iau rmas bun de
la cei care rmn, a fost un praznic viata aceasta; a fost si cu usturoi si cu ceap, am mai strecurat si cte
un ardei, am mai fcut si cte o indigestie. n sensul acesta trebuie nteles m-am sturat.
Copilul trebuie s stie c noi avem o viat n burta mamei care este extrem de important. S
avem o viat n burta acestei mame care este Sfnta Biseric. Viata aceasta nu este dect o gestatie pentru
viata viitoare, care ncepe cu moartea, si trebuie s ne pregtim pentru nasterea aceea. Trebuie s ne
pregtim s murim. n America oamenii nu se mai ntlnesc cu oamenii bolnavi, i duc la clinic, vin doar
la sfrsit, iar serviciile de mpachetare si de expediere a mortului sunt fcute de firme specializate si nu
mai ai nici o treab cu persoana aceea drag; nici vorb s plngi, s-l tii n cas, s-ti iei rmas bun de la
el, s-i srute cineva mna c nu e igienic Din pcate au aprut si la noi aceste reactii nesntoase:
copiii sunt dusi la bunici sau la rude cnd moare cineva din familie, ca s nu plng. Cum s nu plng?
Cum s nu plngi cnd ti moare cineva? Trebuie s fii mort, s fii nesimtit Ne doare Apostolul
citit la morti ne spune c noi nu plngem ca cei care nu au ndejde, dar plngem, nu c nu plngem.
Noi plngem cu ndejde: mi-e dor de tine, m doare c nu mai esti si dac ai fost btrn si dac m-am
sturat de tine, o s-mi lipsesti si te plng, te jelesc. Dorul acesta este tocmai semnul exterior pe care-l
punem ca oamenii s nu m invite la dans, s nu fac chermez cu noi, ci s-mi respecte durerea aceasta
pe care trebuie s o triesc pn la capt pentru c iubirea are acum o form de durere. Nu poti s-i spui
unei mame creia i-a murit copilul, indiferent dac e mic sau mare, tnr sau btrn: Las, c-ti trece!.
Doamne, apr de aceast durere pe toate mamele pmntului! Este o durere care trebuie trit pn la
capt. Copilul poate s plng, se sperie de mort, tine minte ce rece era mna bunicului Este prima lui
ntlnire cu moartea. El trebuie s stie c vom muri, dar c moartea nu este de ru. Moartea este un lucru
normal, firesc. Trebuie s murim crestineste, adic s ne ducem la Dumnezeu sau putem muri ca tlharul
de pe cruce, njurndu-L pe Dumnezeu c de ce m-ai luat sau de ce mi-ai luat copilul

As vrea s vorbim si despre suprarea omului pe Dumnezeu: De ce m-ai fcut asa? De ce nu m-ai
fcut si pe mine blond? De ce nu m-ai fcut si pe mine printes ziceam eu cnd eram mic; de ce
trebuia s m nasc n comuna Vlcelele si nu n palatul nu stiu care; nu ntelegeam de ce. Multi oameni
spun asta: dac Dumnezeu stia c eu o s fiu ucigas, dac Dumnezeu stia c o s fiu violat, de ce m-a
mai fcut? Dar Dumnezeu n-are o fabric de fcut copii n cer ca s-i fac si s-i trimit pe pmnt ca s-i
violm noi sau s-i omorm noi sau s le dm n cap sau s aib ochii scosi sau nasul mare. Nu zice
Dumnezeu: uite, stuia i dau un nas mare si s vezi ce o s se chinuiasc si ce bine-mi pare mie c el o s
sufere, c rde lumea de el. Nu! Nu Dumnezeu face copii. Noi facem copii si copiii ies cu nasul nostru
sau cu nasul printilor lor si cu apucturile noastre. Sunt asa cum i-am fcut si cum i-am crescut noi.
Dumnezeu l-a fcut pe om, i-a dat darul vietii si i l-a lsat pe mn. Dumnezeu a zis: Cresteti si v
nmultiti si umpleti pmntul si-l stpniti. mbrtisarea dintre brbat si femeie este un act de dragoste
binecuvntat de Dumnezeu ca s nu fie omul singur si rodul acestei iubiri este nasterea de prunci. De cte
ori un brbat si ia femeia n brate, acolo Dumnezeu asteapt s vad dac cumva apare sau nu un prunc,
dac cele dou seminte se unesc si viata aceasta se ofer lui Dumnezeu: Iat, Doamne, adu un om nou n
ofranda noastr de viat, noi ti dm smnta aceasta. Foarte putini oameni fac copii n felul acesta. Sunt
care-si doresc, dar altfel alt treab avea tata cu mama cnd am venit eu. Dar era o treab care
corespundea cu ce se fac n situatia asta si atunci Dumnezeu a zis: asta este Eugenia (c asa m chema
nainte). Si n clipa aceea Dumnezeu aduce o putere, o persoan nou care mosteneste viata, aceeasi de la
Adam si Eva cu toate bunele si relele pe care le-au adus mosii si strmosii mei si-mi d putere ca eu, n
aceste conditii, s fiu sfnt, n aceste conditii s m bucur, n aceste conditii s fiu frumos. Dar eu, dac
nu folosesc aceast putere, dac eu m las pclit de cei din jur care-mi spun c sunt proast, c-s urt
au ei standardele lor de miss nu stiu care atunci eu mi ratez devenirea. Dar dac eu cred, Dumnezeu nu
face rateu. Dumnezeu mi-a dat aceast putere si folosesc puterea si atunci voi constata c desi nu am
nasul standard, c desi am funduletul mai mare dect miss Craiova, pe mine m iubeste brbatul meu si
pe miss n-a luat-o nimeni de nevast. De ce, nu stiu. Uite asa, lui i plac fundurile ceva mai mari Un
brbat spunea: eu i-am fcut nevesti-mi un scaun mai mrisor c avea fundul destul de mare si m-am
gndit dac mai creste s aib loc, s nu se simt oropsit de mine; eu o iubesc nu n functie de cantitatea
sau dimensiunile sezutului. Aceste amnunte exterioare nu ne mpiedic niciodat s ne realizm
duhovniceste.
O mare meteahn a omului, inclusiv a celui din Biseric este c nu foloseste harul, nu foloseste
puterea pe care i-o d Dumnezeu. La mine n sat oamenii au case mari si frumoase dar locuiesc ntr-o
buctrioar de la o anex a gospodriei. Aceea e casa mare. ntotdeauna romnul a avut o odaie care era
casa mare, unde era lada de zestre si unde tinea ce avea el mai bun, icoanele cele mai frumoase. Acum
toat casa a devenit o cas mare si cred c s-au mai desteptat ntre timp.
Cam asa suntem noi ca oameni, avem attea daruri, atta har de la Dumnezeu, dar nu-l folosim!
Dumnezeu mi d putere s-mi iubesc brbatul si dup ce am descoperit c nu e asa de drgut ca atunci
cnd mi fcea curte, parc nu mai e tot acela. Si strig omul la Dumnezeu: Doamne, cum s-l iubesc eu
pe acesta c nu-i tot acela. Si Dumnezeu spune: Cum l iubesc Eu; ti-am dat har prin Cununie s-l
iubesti, s-l descoperi, s-l vezi. Si n clipa n care el ntrzie, de tine depinde dac folosesti harul s-l
iubesti sau dac te lepezi de har si te unesti cu vrjmasul ca s-l ursti, dac zici: Lua-te-ar iar ai
ntrziat sau: Doamne binecuvnteaz-l, d-mi rbdare s-i spun cnd voi fi mai putin furioas ce astept
eu de la el si s m rog pentru el. Binecuvntarea este puterea pe care ne-a dat-o Dumnezeu la ndemn
cu care s ne schimbm viata.
Astzi lumea nu mai este materialist, este spiritualist. Astzi omenirea se ntoarce la idoli,
omenirea este pgn. n comunittile crestine a rmas un rest de pgntate peste tot. Si la noi: un
descntec, un gnd de deochi, un ghicit, o vrjitoare s mai fac ceva c Ionel nu vrea deloc s se uite la
mine si poate-mi pune niste buruieni acolo s-i fie si lui drag de mine. Desi au fost putine, acestea au
rmas. Astzi s-au nmultit cumplit. Pe msur ce scade credinta n Dumnezeu, cresc superstitiile, pentru
c omul este o fiint spiritual: nu crede n Duhul Sfnt, crede n draci, n alte forte, n principii; gseste el
ceva ca s-si reverse credinta si nevoia de ajutor din afara lui.
Astzi foarte multi oameni se plng de vrji si de blesteme. Si se mpart n trei categorii: 1.cei
credinciosi si puternici, asezati bine n credint, care stiu cum s se apere; 2. cei care nu cred n prostiile
astea si lipsa de credint i si apr cumva si diavolul nici nu-i atac foarte tare, pentru c el nu mai are
nevoie s fie atacat pe partea aceasta pentru c e asigurat pe partea cealalt!. M duceam la penitenciar
ntr-o zi si soferul de taxi zice: Ce cauti, maic, acolo? Aceia nu merit. Te-am vzut si pe la televizor c
umbli cu acestia. ia nu merit, sunt niste lepdturi. Ce le-a trebuit s fac ru?. I-am zis: N-au putut
s nu fac. Soferul zice: Ei, n-au putut! Eu cum pot?. I-am zis: Dumneata n-ai nevoie furi, s omori
c te duci n iad cu tigara. Avea tigara n mn. Zice: Haideti, maic, chiar asa? Sunt eu asa de ru si
m bag n iad pentru o tigar?. Zic: Nu, Dumnezeu te bag n rai. Poti s stai fr s fumezi?. Zice:
Nu pot. I-am spus: Dup o jumtate de or, o or ct poti s stai n rai fr tigar, o s zici: Doamne,
dar tigri n-ai. Si Dumnezeu zice: n-am. Atunci zici: eu plec c nu pot s stau fr tigri si pleci singur.
Cnd dracul te-a prins cu un fleac nu ai nevoie s te mai fac s faci din alea mari. Se zice c ntr-o
crcium exist un singur drcusor care pzeste oamenii de acolo si le spune ce s fac ru c ei oricum
fac. Ce s faci la crcium? Brfesti, njuri, te mbeti. ntr-o biseric sunt cte 2-3 draci la un credincios:
de ce ne vin gnduri de genul: uite-te cum s-a mbrcat aia, uite cum calc acela, uite ce face cutare. O
doamn care era certat c nu-si tine bine cei 5 copii cu care venea la biseric, i spune credincioasei
respective: Ce-ar fi s fiti atent la slujb si nu la copiii mei?. Drcusorii aceia lucreaz. ntr-o
mnstire se spune c sunt cte 7 la fiecare; s de-a Dumnezeu s nu-i ascultm pe toti 7, s mai zicem si
noi zzzt la cte unul.

Un alt aspect al btliei noastre ar fi: multi ne spun celor care mergem la biseric c degeaba
mergem la biseric c esti mai rea dect nainte cnd nu mergeai, degeaba te-ai mprtsit c uite ce rea
esti. Multi spun: Eu nu mai citesc la Psaltire c mi se ntmpl lucruri rele. De ce se ntmpl aceste
lucruri rele? Pentru c sfintenia scoate pcatul, scoate urtenia. Cnd citim n Psaltire si ni se ntmpl
lucruri rele pentru c dracul vrea s ne sperie, s nu mai citim, dar Dumnezeu l las pentru ca s vad ce
fac eu. Eu sunt rea, sunt furioas, sunt nerbdtoare: Doamne, vindec-m, Doamne, ai grij de mine! Ne
rugm nainte de mprtsanie: Smulge rdcina pcatului meu. Si atunci, dup ce m-am mprtsit,
sigur c n-o s plutesc n nori dect la nceput, cnd m mngie Dumnezeu, dar dup aceea spun: Nu se
poate, chiar asa de rea sunt?! Doamne ce bolnav sunt! Vindec-m pe mine!. Dumnezeu nu ne arat ct
de ri suntem de la nceput pentru c am muri. Ne arat putin cte putin si pe msur ce crestem n
credint ne tot arat. Dar totdeauna cnd ti se pare c esti mai bun ca altii s stii c esti n nselare mare.
Cnd zicem la mprtsanie c eu sunt cel mai mare ntre pctosi s stiti c e adevrat. Noi gndim
pcatul cantitativ. Zicem: Cum s fiu eu mai pctoas dect cel care a omort 7 oameni. Eu am avortat
14 copii, dar nu erau mari, nu i-am vzut, nu coteaz. Dar s zicem c nu am avortat nici copii. Dac
eu am crescut ntr-o familie de oameni credinciosi unde nimeni nu njura, nimeni nu btea, nu erau
violuri, nu era agresivitate, pentru mine o clevetire la adresa aproapelui meu este un pcat mare. Nu
aveam nici o motivatie, nu mi-a fcut nimic.. nu mi-a plcut bluza ei, ai vzut ce bluz are hm Deci,
acesta e un pcat mare la care nu m mpinge nimeni. Pe cnd cel care fur pentru c-i e foame, sau cea
care curveste pentru c n-are ce s dea de mncare acas sau o trimite maic-sa la cersit sau la prostituat
de cnd e mic Adu bani c te omor dac n-aduci ceva de but. Nu vii acas pn nu-mi aduci o sticl
de tuic n acest caz, copilul este smuls din cas si aruncat n strad: nu te ntorci fr ceva de but;
si asa se duc si fur, se prostitueaz, cersesc si se duc acas s duc de but. Pe urm si d seama c mai
bine st si bea n boschet dect s se duc acas.
Deci, nu se compar pcatul meu fcut liber si neconstrns de nimeni fat de ce fac aceia. Au fost
copii adunati din strad sau veniti la o ntlnire din aceasta, s facem ceva pentru ei, care n-au auzit
niciodat vreun discurs sau vreo propozitie n care s nu fie unul sau doi draci. Ne-a spus c ei stiau c nu
exist oameni care nu drcuiesc si nu njur si c nu au ntlnit pe nimeni asa pn acum. O fetit mi-a
spus c nu mai st s nvete de la noi pentru c nu are cum s triasc asa. A zis c se duce la ai ei si acolo
nu poate tri asa, ci trebuie s-i njure, s-i scuipe si dac nvt s vorbesc frumos ce o s se aleag de
mine. Dumnezeu i va judeca pe ei dup alte criterii dect cele dup care ne judec pe noi. Constiinta
noastr are alte repere dect constiinta lor.
Noi credem n puterea blestemelor. Sunt o categorie de oameni care nu cred, iar alt categorie
sunt cei care se tem foarte tare de asta, probabil au avut o experient de genul acesta. Dac am fi mai
atenti la efectul cuvintelor noastre am avea motive mai mari s avem grij s ne temem. Cnd ne
blestemm copiii, cnd mamele ne-au blestemat zice: Dar n-am zis cu ur, am zis la necaz. E ca si
cnd, dac i-ai spart capul cuiva la necaz, capul n-ar fi asa de spart ca atunci cnd l spargi cu ur. S-a
spart, e spart, nu? Este profund rana aceea si trebuie spovedit urgent. Ati vzut ct insistent se pune n
rugciunile de la Sfnta Spovedanie asupra blestemului! Este o putere extraordinar.
Avem o arm mpotriva celor ce ne blestem. Pentru blestemele noastre s ne spovedim cu
pocint, s cerem iertare, s cerem dezlegare. Am putea nvta de la tigani: ei cnd se jur cer dezlegare
de la printi. Ei stiu puterea cuvntului pentru c o si folosesc mai mult. Mntuitorul spune:
Binecuvntati pe cei ce v blestem. Aceasta este arma mpotriva blestemului: binecuvntarea!
Doamne binecuvnteaz pe cei care-mi fac ru; Doamne, binecuvnteaz pe cei care m ursc. La nceput
o s spunem numai cu gura, cci inima noastr zice: s-i moar capra, s se ntmple ceva, s vad el, s
fac Dumnezeu dreptate Dar eu zic: Doamne nu te uita la inima mea c e rnit. Tui ai zis s-l
binecuvntez, ti dau ce am, banul vduvei, aceast bunvoint. Citirea rugciunii pentru vrjmasi din
cartea de rugciuni este minunat. Oamenii la necaz si cnd au vrjmasi se apuc s citeasc blestemele
Sfntului Ciprian, blestemele Sfntului Ioan, el singur, asa Umbl la dezlegri si s-i fac cineva
Moliftele Sfntului Vasile si ale Sfntului Ioan Gur de Aur, dar nu ne dm seama unde ne bgm te
bati tu cu diavolul? Te face praf, se ntoarce la tine si te face praf. Preotul Bisericii este acoperit de
hirotonie, e acoperit de har, dar si ei o fac cu fric si cutremur, n anumite zile ale anului, dup un anumit
post, cu o anumit rnduial. Uitati-v la vietile celor care au fcut abuz de asemenea dezlegri, c s-au
ntors mpotriva lor cumva. S le primeasc Dumnezeu jertfa si s le fie lor ca martiraj.
Solutia este s ne unim cu Dumnezeu si nu s ne batem cu diavolul. Noi suntem niste copii,
suntem niste neputinciosi. Cnd sunt copil si sunt cu tata de mn si vine cinele s m muste n-o s zic:
tat, d btul ca s m bat eu cu cinele, ci: ia-m n brate c mi-e fric! Asa s facem cu Dumnezeu, s
ne lipim de El, s ne spovedim, s ne mprtsim si ne aprm de rele. Asa cum reparm acoperisul casei
s nu plou nuntru, tot asa s ne reparm acoperisul sufletului ca s nu intre blestemele si ruttile
celorlalti. Aceste gnduri nu sunt dect pcatele noastre: am njurat, am drcuit, am furat, am curvit, m
duc si m pociesc si m dezleag printele si asta nchide acoperisul sufletului. Am vorbit de ru, m duc
repede si astup gaura. Nu reusesc s nu mai fac, m duc din nou si atunci ele nu mai au putere. Plou pe
acoperis, dar nu intr n cas dac furtuna nu este foarte mare. Aceasta este o ntelepciune a omului din
Biseric, care e acoperit de slujbe, de rugciunea Bisericii, de binecuvntarea de la Biseric, de puterea
nevzut a harului cu care plecm acas, cu care intrm n cas. Folosirea apei sfintite, folosirea tmii,
binecuvntarea si ncetarea acestor alergri dup minuni. E o lume nnebunit dup exceptional, dup
miracol si, din pcate, spiritul de PRO TV s m ierte televiziunea, am si prieteni acolo, nu am nimic cu
ei vine reporterul s prind si s vad cum reactionezi cnd te anunt c ti-a murit brbatul. Vrea s
vad cum reactionezi. Dau pe posturi numai ceea ce e senzational si urt n loc s slujeasc binele.
Ceea ce este senzational la noi este n Biseric pe Sfnta Mas. Nu exist minune mai mare dect
ce se ntmpl acolo: o bucat de pine si putin vin se preface cu adevrat n Trupul si Sngele
Mntuitorului la rugciunea preotului, care nu trebuie s fie nici mai bun ca mine, nici mai frumos, nici
mai sfnt, ci doar cuminte, asculttor, s citeasc ce scrie n carte si nu ce-i vine s zic. Cuvntul din
cartea sfnt e scris de Duhul Sfnt. Toate slujbele noastre sunt slujbele lui Dumnezeu. Duhul Sfnt
grieste prin gura printilor pentru c ei sunt hirotoniti preoti, ei citesc din crtile sfinte si mbrcati n
vesmintele sfintite. Zice unul: Printele acela umbl n blugi. Unde? La Sfnta Liturghie? Nu, dup.
E treaba lui. Dac la Sfnta Liturghie vine n blugi, nu te du. Dar dac acolo si pune vesmintele acelea
frumoase - pe care dumneavoastr trebuie s le cumprati c ei n-au bani s-si cumpere vesminte si face
din sfnta carte atunci nu avem ce spune. S fim atenti dac a citit tot din carte, dac s-a fcut Botezul
ntreg, dac s-a fcut Cununia ntreag. Acolo s fie atentia ntreag, s nu cumva s srim peste
rugciunile acelea sfinte. Acolo este minunea. Minunea noastr este c suntem ca si pinea si vinul de pe
Sfnta Mas, ne-am nscut ca s ne prefacem din pctosi n sfinti, acum sau, cu mila lui Dumnezeu,
mpreun cu sfintii, dup moartea noastr, n familia lor. Dac intrm sub protectia sfntului nostru noi
vom fi sfinti prin sfintenia lor si prin smerenia noastr c am recunoscut c ei sunt sfinti si dac am apelat
la ajutorul lor ne vom sfinti si noi.
Ne-am nscut, deci, ca s ne prefacem n sfinti. Solutia aleas de omenire, solutia vrjmasului
antihrist este prefctoria. Prefacerea este transformarea pctosului n sfnt, transformarea pinii n vin.
Prefctoria este s vopsesti cioara si s zici c-i porumbel. S ne fereasc Dumnezeu!

Rspunsuri la ntrebri
Spuneati c este bine si este crestineste s binecuvntm: Doamne, binecuvnteaz pe sot, pe copil.
Este corect cci pare justificat ntr-un fel atitudinea mamelor care, ndurerate, alearg la preoti si
spun c nu sunt ascultate de copii si c copiii lor fumeaz, beau, le spun s se cunune la biseric si nu ascult
si spun vorbe de genul: Eu l-am fcut, mai bine l ddeam pe ap si alte formule de genul acesta? Sunt
corecte aceste atitudini, care provin dintr-o durere?
Nu! Omul la durere are dou posibilitti: s fie tlharul din stnga sau tlharul din dreapta Mntuitorului, s
cear mil lui Dumnezeu sau s-L blesteme: De ce l-ai lsat pe acela s-mi fac asta?, De ce ai ngduit s mi se
ntmple lucrul acesta?. n clipa n care nu cerem mila lui Dumnezeu ntr-o form sau alta, la durere, automat,
orice am face, intr n sfera de repros al lui Dumnezeu: Ce am fcut!!? L-am omort pe tata!. Orice plngere din
aceasta este ca o revolt mpotriva lui Dumnezeu.
 Alergarea la preot este absolut minunat. Exist si binecuvntarea pe care o dau eu n virtutea faptului c
sunt crestin si toti avem preotia universal. Exist si preotia sacerdotal cea prin hirotonie unde preotul slujeste
Sfintele Taine, sfintele slujbe si face lucrarea lui Dumnezeu pe pmnt, dar nu e nlocuitorul lui Dumnezeu, ca
papa, ci este slujitorul lui Dumnezeu, e mna lui Dumnezeu care lucreaz si lucreaz prin ascultare. Binecuvntarea
pentru cstorie, binecuvntarea pentru sfintele slujbe nu poate s o dea dect preotul. Este si binecuvntarea pe
care o dau eu ca preot al puterilor mele, ca mprat al puterilor mele. Noi toti suntem chemati s fim domni si
doamne dup chipul lui Dumnezeu care este Domnul; a fi domn nseamn s fii ca Dumnezeu, s fii stpn pe
puterile tale. Dumnezeu este Stpnul a tot, eu sunt stpnul acestui putin care sunt eu, al impulsurilor mele, al
pornirilor mele.
n calitatea mea de domn si preot al puterilor mele, eu binecuvntez sau blestem, slujesc lui Dumnezeu sau
lui mamona. Alergarea la printe (preot) ca s-l prsc pe copil sau s-l blestem sau s-I cer lui Dumnezeu s-l
pedepseasc ca s-l nvete minte este din cauza durerii, de fric sau din slbiciune, dar este pcat. S fugim de
lucrul acesta!
n momentul n care sotul, copilul, vecinul, colegul nu ne ascult, nu-i mai spuneti nimic! O doamn se
plngea unui printe si-i spunea: Printe, dar nu stiu ce s-i fac s vin la biseric. Att i zic si atta l ciclesc,
dar nu vrea s vin! Atta m rog de el. Printele i-a zis: Nu v mai rugati de el, rugati-v pentru el!. Cu ct i
spunem unui om s nu mai fac un ru, cu att l face mai mult pentru c el nu vrea s fie stpnit de tine. S-L
ciclim pe Dumnezeu. Unor preoti le spunea un printe: Preotilor, nu mai vorbiti att de mult cu credinciosii
despre Dumnezeu, ci vorbiti mai mult cu Dumnezeu despre credinciosii vostri. Sunteti profesori: rugati-v pentru
copii nainte de a intra n clas. Sunteti judectori: rugati-v pentru cazurile pe care le aveti. Sunteti medici: rugati-
v pentru bolnavii dumneavoastr. Esti vnztor: roag-te pentru cel care intr n magazin; roag-te pentru cel care
te supr asa cum poti.
Era odat pe strad o btrn care cersea se vedea c nu mai cersise, dar de o conditie moral foarte bun.
Sttea, asa, ngrmdit cu rusine, si pusese o iconit n fat si nu zicea nimic. M-am apropiat de ea si am ntrebat-
o: Ati primit ceva?. Zice: Nu. I-am zis: Tot stati degeaba aici rugati-v pentru ei. Le vedeti picioarele,
alearg n toate prtile, au attea probleme, au attea necazuri Ziceti asa: Maica Domnului binecuvnteaz-l pe
acesta, ajut-l pe acesta care trece pe lng mine. Faceti ceva bun. Cnd am trecut dup o sptmn mi-a zis:
Maic primesc de dau la toti la sfrsitul zilei (erau vreo 10 nsirati pe acolo) fr s cer nimic. E att de puternic
aceast rugciune! Deci aceasta este atitudinea
Da, s mergem la printele pentru c rugciunile din biseric, rugciunile printilor sau ale clugrilor sunt
mai puternice pentru c sunt mai multe slujbe. E bine s te rogi si acas, trebuie s te rogi si acas, dar rugciunea
din biseric fiind fcut n comuniune este mult mai puternic. Cnd sunteti doi sau trei care v uniti s cereti
ceva, veti primi.

Este pcat, este ru s faci observatie unui preot dac greseste?

Poti s-l si certi dect s-l vorbesti pe la spate. Poate c nu e potrivit cuvntul. Nu trebuie s-i faci
observatie. Nici copilului nu trebuie s-i faci observatie; e mai greu s-i faci observatie, are mai putin efect cnd i
faci observatie. Dar poti s-l mustri sau poti s-i spui ce gndesti si ce simti. n primul rnd nu stii dac ceea ce face
e bine sau ru, s-ar putea s ti se par. Dar dac preotul vrea s te pupe n timpul Tainei Spovedaniei atunci i dai
o palm, nu-i faci observatie. Se ntmpl sunt si ei ispititi Dup aceea i spui c dac mai face l spui
episcopului.
Un printe tnr a dat un rspuns minunat ntr-o parohie. Era tnr si toat lumea i spunea ce s fac, cum
s fac, c n-a fcut bine asa, c nu e bine asa. Printele le-a spus s vin tot satul la biseric pentru c trebuie s le
spun ceva si apoi pleac. Au venit toti la biseric si le-a spus: Oameni buni, eu sunt tnr, dumneavoastr sunteti
mai btrni, sunteti mai ntelepti, eu sunt ca un copil. V rog s m certati, s m nvtati, s-mi spuneti tot ce
aveti de spus despre cum s merg pe drum, cum s-mi pun sira de paie, cum s-mi prsesc porumbul, cum s-mi
cresc ginile, cum s-mi bat nevasta sau s n-o bat, dar s nu-mi spuneti cum s fac Sfnta Liturghie, s nu-mi
spuneti cum s Botez, s nu-mi spuneti ct s mnnc la pomenile dumneavoastr, c popa acesta nu mnnc
nimic si nu bea nimic; avea sapte pomeni, dac popa acesta mnca la toti si bea, pe urm ziceau c popa acesta e
un betiv. Le-a spus clar: Sunt lucruri n care ascult de dumneavoastr si v multumesc pentru observatii si
pentru sfat pentru c nvtm unii de la altii, dar sunt lucruri n care nu aveti cum s stiti mai mult, dect s
verificm mpreun: fac de la mine sau este scris n sfnta rnduial. Oamenii vor s pun nunta miercuri, s fac
nunta nu stiu cnd, au tot felul de asteptri si de pretentii de la preot.
Este pcat s judecm pe oricine, dar un pcat foarte grav este s judecm un preot. S-l mustrm, s-l
certm, s-i facem observatie, s-i spunem ce simtim, ce gndim dup rnduiala din Sfnta Biseric, rnduial
dumnezeiasc, nti ntre patru ochi, apoi chemi doi sau trei, apoi l spui Dar noi ncepem prin a-l brfi, prin a-l
judeca si lucrul acesta se ntoarce mpotriva noastr. Dintre poruncile Mntuitorului cea mai vehement este: Nu
judecati! si Iertati. Aceste dou lucruri s le tinem minte: s nu judecm si s iertm.

Ce se ntmpl atunci cnd nu stii pe ce cale s o iei ntre fete sau bieti? Mie-mi plac bietii si sunt tot
biat
 Multumesc c mi-ai pus ntrebarea. Sunt dou lucruri aici: unul e acela c drumul pe care trebuie s mergi e
acela pe care l-a rnduit Dumnezeu prin nastere. Te-ai nscut biat - trebuie s o iei ctre fete, te-ai nscut fat -
trebuie s o iei ctre bieti. Vremurile n care trim sunt att de grele nct unii oameni au firea lor zpcit.
Dintotdeauna au fost copii care au fost neorientati, cu orientare sexual ntr-o directie gresit. Cauzele acestei
orientri, acestei zpceli stau ntr-un abuz. Un copil care este atras de bieti a fost abuzat de un brbat sau abuzat
de mama sa, ciclit; exist acolo o traum emotional fie imediat dup nastere, fie mai trziu, n orice caz pn la 7
ani. Altii au avut mama singur, printii nu s-au nteles, tata a fost un abuzator, un violent, un agresiv si mama si-a
fcut din biat un prieten, un colaborator, i s-a plns lui, i-a spus lui, cumva l-a smuls din copilrie si a fcut din el
un brbat si aceasta este o form de abuz si majoritatea acestor copii nu se apropie de femei. Dac copilul a fost
prsit de tata, dorinta de a avea un brbat, de a fi brbat, de a avea un tat poate s ia formele acestea aberante.
Majoritatea celor din situatia asta sunt speriati n clipa n care simt c au atractie mai degrab ctre un
brbat sau ctre o fat. O fat care mi scria mi povestea asta: s-a nscut dintr-o aventur, mama ei era muzician si
n lumea artistilor relatiile dezordonate sunt la ordinea zilei. Mama ei a rmas nsrcinat, n-a vrut s-o avorteze, n-a
vrut s o ucid. Unde era s se duc cu copilul? S-a dus acas. Au primit-o, dar tot timpul i-au spus c este o curv;
copilei i-au spus c mama ei este o curv si c o s ajung si ea la fel, c trebuia s o avorteze, c nu trebuia s o
tin. Fetita i ura pe toti si si fcea povesti n cap cum o s apar un Ft Frumos, un brbat, care o s vin si o s-i
bat pe toti si o s o salveze pe mama ei si o s o iubeasc. La un moment dat mama ei se cstoreste, dar sotul ei o
btea si era un abuzator. Dorinta ei de a se rzbuna si de apare acel Ft Frumos a fost n continuare la fel de mare.
Si a zis c ntr-o noapte, cnd avea 12 ani, s-a oprit din visare si a zis c ea este Ft Frumos si c ea are s o salveze
pe mama ei. Din acea clip ea s-a identificat cu eroul acela si primele ei impulsuri sexuale au fost ctre fete, s le
mngie, s le protejeze Numai cnd a reusit s ierte toate traumele astea, s-i ierte pe abuzatori, s-a vindecat de
orientarea aceasta.
Cercettorii de azi caut mult de ce se ntmpl lucrul acesta. Ei au descoperit deocamdat dou cauze
dintre care una este folosirea anticonceptionalelor. Anticonceptionalele sunt hormoni de la animale si sunt hormoni
masculini. Excesul de hormoni din sngele, din organismul unei femei zpceste informatia hormonal a copilului
care, n sfrsit, este acceptat, care este primit. Un alt motiv n lumea de acum este hrnirea cu alimente, cu plante
modificate genetic care produc zpceala rnduielii hormonale. De ce este zpcit informatia? Zpceala este la
nivelul biochimic, fiziologic, la nivelul istoriei personale.
Chipul lui Dumnezeu este n noi si noi trebuie s ajungem din nou la chipul lui Dumnezeu, s vindecm
traumele din evenimente (cu rezonanta lor chimic, biochimic) ca s revenim la normal.
Dac ti doresti cu adevrat s rezolvi problema asta eu cunosc multi copii care au biruit asta si poate c
ntr-o zi o s putem s ne ntlnim ntre noi, cei care s-au vindecat. n America sunt mult mai multi cei care s-au
vindecat dect cei care se expun fcnd parade. Aceia nu sunt dati publicittii pentru c mass media nu au nici un
interes s ne arate reusitele.
n orice caz esti un copil normal si dorinta ta este s fii brbat. Toti homosexualii doresc, de fapt, o femeie.
Altfel nu s-ar explica de ce si fac din partener o femeie cu rochit, sni, ruj pe buze Este doar o boal, o
neputint si pentru c vrjmasul ne ncurajeaz s mergem pe calea asta, ei cred c au dreptul s triasc asa. Au
dreptul s triasc, au dreptul s fie fericiti, dar felul n care si aleg s fie fericiti este minciun si nu aduce
fericirea. Dac doresti cu adevrat s rezolvi problema scrie-mi pe site, ncepem o consiliere si eu cred c vom
rezolva.
Sunt oameni care au avut aceast boal, aceast zpceal a firii si n-au rezolvat-o, dar nici n-au czut n
pcat. Exist femei si brbati care au trit bucurosi, fericiti fr s fie clugri, fr relatii sexuale. Au luptat cu
impulsurile sexuale. Si clugrii lupt cu pofta sexual - atractia sexual si pofta este a firii, vine peste oricine - si
au biruit-o. Deci asa si-o poate birui si un homosexual. Mari scriitori au fost foarte chinuiti de acest fel de a fi si n-
au czut niciodat n pcat, unii dintre ei fiind mari credinciosi. Dumnezeu le primeste jertfa asa cum o primeste si
pe cea a unui om normal, heterosexual care lupt cu pcatul. E la fel de pcat si s fii normal si s desfrnezi cu
femei pentru c desfrul e acelasi. Dac atractia este ca boala, dac este pcat doar, este unul din pcate. Fiti atenti
la rugciunea de la Spovedanie cnd zicem: sau dac am mintit sau am furat sau am blestemat sau sodomie
am fcut, deci e pus n rugciunea de la Spovedanie. Sunt copii care fac din curiozitate, sunt copii care sunt
abuzati n joac, dar sunt multi dintre ei care se trezesc si spun: Eu nu mai vreau s fac asta!. Interesant este
faptul c un copil care a fost abuzat dup ce trieste groaza aceea si refuz, uit total si si aduce aminte de asta abia
dup ce apare n el dorinta de a face acelasi lucru! Si n violul dintre sexe (heterosexual), n prima etap este o
negare a catastrofei pe care a trit-o cel abuzat, uit si e o tortur, o fric si un refuz dinuntru; dup aceea apare
dorinta de a face si tu ce ti s-a fcut. Un copil si d seama c a fost abuzat cnd a fost mic de abia cnd simte
nevoia s-i fac asta unui alt copil si atunci si pune ntrebarea: De unde asta?. Sunt oameni care mi scriu: Ce-i
cu mine, sunt nebun? M uit la copilul meu si. Si ncet, ncet si aduce aminte c n copilrie i s-a ntmplat
ceva n genul acesta.
Te astept! Cauti pe google Maica Siluana sau mi scrii pe msiluana@gmail.com.
Spovediti-v, nu v temeti. Printii nostri astzi cunosc aceast neputint. Dac Biserica este mpotriva
legalizrii homosexualittii este pentru mntuirea acestor oameni si nu mpotriva lor. mpotrivirea pentru nfierea
de copii este pentru faptul c acel copil nu se poate s nu fie obligat s fie asa mpotriva firii. Deci alege calea lui
Dumnezeu, calea este Hristos. Dumnezeu s te ntreasc si-ti multumesc pentru ntrebare. M voi ruga pentru tine
si cnd ai s-mi scrii numele tu ne vom ruga mai mult.

Ei spun c homosexualitatea este genetic si nu se pot schimba

Nu este genetic, este un accident chimic, fiziologic sau emotional si cu adevrat nu se pot lsa. Un
alcoolic se poate lsa? Exist o predispozitie ctre ceva, ctre un fel de a-ti ostoi durerea, de a te usura de fric, de
durere. Dar n orice dependent simtim c nu putem s ne lsm pentru c nu vrem s murim. Cnd ne lsm de
pcat zicem: Mai bine mor dect s mai fac!. E nevoie s acceptm aceasta: Mai bine mor dect s nu m
vindec. Si dac ntreb: De ce s mor?. Ca s te bucuri de viata vesnic, ca s te bucuri de darul vietii. Nici
betivii, nici curvarii, nici sodomistii nu intr n mprtie. Scopul pentru care m-am nscut este ca s intru n
mprtie! Plcerea pe care ti-o d mplinirea acestei nclinatii este mic si mincinoas fat de bucuria de a fi n
veci n mprtie.

Cum s-ti protejezi copiii de rul din afar, de anturaj, de ce se aude si ce se vede n afara familiei?
n primul rnd s-l ducem la Dumnezeu de cnd e mic. Slav Domnului c suntem ortodocsi si-i
mprtsim pe copii de la Botez. S-i mprtsim cnd sunt n burtica noastr. Dac suntem opriti de canoane s nu
ne mprtsim, cnd ns am rmas nsrcinat canoanele spun: Mama trebuie mprtsit pentru prunc. S-i
mprtsim si s stm cu ei n biseric ct sunt n burt c nu fac glgie, nu se joac si nu tip si veti fi uimiti cum,
dup ce se nasc, sunt la fel de cuminti; ei au nvtat si cntrile de la biseric si rspunsurile O mam care fcea
rugciunile nainte de mas si dup mas cnd si alpta copilul si spunea rugciunile cu voce tare, cnd copilul
avea un an si ceva si mama s-a ncurcat la psalmul 50, cel mic i-a suflat si ea era s-l scape din brate. S
mprtsim copiii pn la 7 ani cnd mprtsania se d gratis [fr spovedanie]. Majoritatea copiilor dup 7-8
ani nu mai vin la biseric. Mai cu forta, mai cu vorba s-i aducem; dac nu mai vor s-i lsm pentru c se vor
ntoarce. S-i lsm, dar s ne rugm pentru ei, s-i aducem cu rugciunea. Nu-i obligati s se roage: copilul o s
aib momente cnd nu vrea s se roage - Las c se roag mama pentru tine, i faci o cruce si l lasi n pace. Deci
nu trebuie s-l fortm. Cnd nu mai stim ce s face s zicem: Doamne ce s fac? si o s ne vin gndul ce s
facem.
n acelasi timp copilul trebuie s afle, fr s vad la televizor neaprat, c nu toti oamenii sunt buni: Ai
vzut c nici eu nu sunt bun tot timpul, ai vzut c strig, c tip; nici tati nu e cel mai bun om, l-ai vzut cum se
supr. Noi, oamenii, suntem si ri si buni, la unii rutatea e mai mare, la unii e mai mic. Toti oamenii ne-am
nscut ca s transformm rutatea n buntate: Uite ce ru esti acum, hai s ne rugm s te fac Dumnezeu bun;
Ai vzut mami ce ru eram adineauri, roag-te pentru mine s m fac bun. Asta este lucrarea noastr: s ne
transformm. Si avem datoria s ne aprm de ru: Ai vzut c sunt niste bieti care sunt ri si pot s te bat. Ce ai
s faci? O s treci pe partea cealalt, o s te feresti. Copilul trebuie s stie c n lume sunt lucruri rele si c
trebuie s se apere. Cei care ne apr sunt printii. Cei care trebuie s-i apere sunt: legea, politia; noi trebuie s
pretindem s fim aprati de lege si de politie.
Copilul e teribilist si zice: Mami nu are ce s mi se ntmple, las-m si pe mine. Cu adevrat trebuie s
lsm un copil s experimenteze pericolul. Nu-l lsm s fac ceea ce l duce sigur la moarte. Dar de exemplu vrea
s bage mna n flacr si l lasi, zice: Uf, buba si nu mai bag mna n flacr c e Uf, buba. Dar dac vrea s
bage degetul n priz nu-l mai lasi s zic buba c nu mai vorbeste, ci i tragi una peste mn si buba i-o faci tu.
n aceast educatie el nvat c anumite lucruri sunt folositoare, unele nu, unele dor, altele nu dor.
Apoi cnd ncepe s mearg spunem c o s cad lsati-l s cad. Nu se poate s-i tot spunem: Stai
cuminte s nu cazi. Mie mi-e fric c tu ai s cazi si o s te doar. Dac tu ti asumi riscul acesta, ce s-ti fac?. Si
el cade. Si o s-i zici: Vezi? Ti-am zis eu c o s te doar. mi pare ru pentru durerea ta, sper c asta te nvat
ceva sau ti asumi durerea, asta e. Chiar dac are 2 ani el pricepe ce-i spui.
S-l nvtm s nu devin agresiv din cauza durerii. Copii ne bat pentru c noi i-am nvtat s bat. Se
joac, se loveste si plnge iar mama zice: O, pup mama biatul, na, na la mas; pup mama biatul, na, na la
scaun. Copilul se face mare si zice: Mama pup biatul si na, na la mama c nu i-a dat bani, c nu i-a fcut nu
stiu ce Deci tot ce provoac durere trebuie s-i dai na, na. Dar dac schimbm si zicem: Pup mama
biatul, pup si masa c si pe ea o doare. El va face legtura c ce simte el, simte si cellalt si ce nu-i place lui, nu-
i place nici celuilalt. Si s-l vedeti cum pup colturile de mas unde se lovesc Eu am vzut asemenea copil:
Buba, buba si pup si colo si colo. De ce? Pentru c vrea s consoleze buba asa cum are nevoie s-i consoleze si
lui cineva bubele.
Cnd sunt destul de mari si se duc n locuri cu adevrat periculoase n loc s-i spunem: Tu nu vezi cte se
ntmpl, o s ti se ntmple si tie si asta nu este bine, ci trebuie s-i spunem: Mam mi-e fric. Eu am
ncredere n tine, dar mie mi-e fric pentru tine, fie-ti mil de mine si nu te du. Sau s lum niste msuri ca eu s
pot s stau linistit: Spune-mi cu cine te duci, cti v duceti c eu sunt slab de nger si mi-e fric. Altfel devine
copilul dect s-i spui: Las c v stiu eu pe stia care faceti si dregeti. Apoi s acceptm c li se pot ntmpla
lucruri rele. Gnditi-v numai prin cte am trecut noi, cte am fcut si cte ni s-au fcut. Si, slav Domnului, ne
apropiem de Sfntul Potir si suntem cu ndejde c ne mntuim. Aveti ncredere c si ei pot iesi dintr-o capcan, si
ei pot iesi dintr-un necaz. Totul e s nu-i lsm fr Dumnezeu. Nu-L mai vor ei, l vrem noi: Doamne
binecuvnteaz-l pe copilul meu. Cnd ias pe us s zici: Doamne pzeste-l, sau Maica Domnului ti-l
ncredintez, sau Sfinte Gheorghe (dac-l cheam Gheorghe), Sfinte Mihail (dac-l cheam Mihai) ajut-l. S
avem ncredere! Viata e riscant, viata e periculoas, dar viata e o scoal, viata este un exercitiu, viata este o
pregtire pentru viata vesnic. Si dac eu l apr de toate durerile: eu l trec de corigente, eu l bag la facultate, eu l
scap de la politie, el nu se mai face, n-are cum s se fac, el trebuie s devin responsabil. i spunem: Mam, tu
rspunzi pentru ce faci. Eu n locul tu nu m-as urca acolo. Dac o s cazi, tu ti asumi rspunderea pentru durerea
pe care o s o suferi; eu am s te pansez, am s te ocrotesc, dar e rspunderea ta, eu te-am avertizat c exist riscul
sta. Pare neiubitor, dar este ziditor.
Intru ntr-o clas cu elevi de liceu si m uit ct sunt de frumosi si cnd stiu cti se masturbeaz, cti se uit
la pornografii, cti fac sex Si zic: Dac Dumnezeu v-a adus pe lume, dac ati venit pe lume acum, dac v-a
aprat pn acum si a zis c rmne cu noi pn la sfrsit, atunci ncercati s ntelegeti ce e pcatul, ncercati s
v dati seama c pcatul aduce suferint si s v lepdati mai devreme sau mai trziu de el si s v bucurati de
viat. Nu exist pcat din care omul s nu ias si s nu se fac sfnt. Avem n calendar sfinti care au fost tlhari,
care au fost desfrnate Nu putem s-i ferim pe copiii nostri de suferinte, nu putem s-i ferim de ru. Putem s-i
nvtm de bine si s-i protejm cu rugciune si cu prezenta noastr n biseric si cu binecuvntare si s avem
ndejde n Dumnezeu c nu se va ntmpla nimic iremediabil. Si dac se ntmpl ceva iremediabil (singurul lucru
iremediabil este sinuciderea), nici atunci s nu ne pierdem ndejdea! Biserica, n rnduiala ei, e obligat s nu se
roage pentru ei din respect pentru libertate. El s-a lepdat de Dumnezeu cnd a fcut asta. Dar noi nu ne lepdm de
cel care a murit asa. Exist o zi pe an la Rusalii cnd ne rugm pentru toti, cnd Biserica se roag pentru toti si
dragostea noastr plnge si se roag pentru ei. Ne nvta un printe c atunci cnd se fac parastase pui pe pomelnic
numele cuiva din familie si spui pentru cutare si tot neamul lui si intr si cel sinucigas. Mai ales c nu stii dac
omul era sntos, dac n-a avut o tulburare emotional, nu stii dac pn cnd si-a dat sufletul nu i-a prut ru
Att timp ct eu sunt vie am ndejde nebun n mila lui Dumnezeu. Este singura ndejde

Cum scpm de mndrie? Cum cptm smerenie? Cum scpm de gnduri necurate n general si la
rugciune n special?
Mndria este o patim care este si nceputul si sfrsitul ruttii. Mndria este cea mai subtil dintre patimi,
cea mai greu de priceput si cea mai usor de confundat. n primul rnd as vrea s nu ncepeti cu ea. Mi se pare c
esti mndru foc dac mi-ai pus ntrebarea asta. Cum ajungem noi s scpm de mndrie? Eu zic s scpm mai
nti de clevetire, de judecarea aproapelui, de minciunele, deci s fim smeriti de pcate mai mici si lsm pe
Dumnezeu s ne smereasc. C ne smereste dac ne rugm s ne smereasc ptim cte una de n-o putem duce
Cel mai bine e s zicem: Doamne lucreaz cu mine s m vindec si eu de aceast patim.
Smerenia o cptm multumind lui Dumnezeu pentru ce suntem, multumind lui Dumnezeu pentru darurile
pe care le avem. A fi smerit nseamn s fii constient c esti frumos, c esti destept, c esti bun si s multumesti lui
Dumnezeu: Doamne dac Tu nu m fceai frumos cum eram eu acum? Dac Tu nu m fceai bun, dac nu-mi
ddeai puterea s fiu bun?. Multumind lui Dumnezeu ne smerim. Ai luat un 10: Doamne multumesc! Mi-a si
picat ce stiam, mi-ai dat putere s nvt, mi si place matematica. Te-a aplaudat cineva: Doamne multumesc! C
dac nu erai Tu. Si n acest fel suntem smeriti. Nu nseamn smerenie cnd te umilesti, cnd lasi de la tine, cnd
umbli cu capul ntr-o parte, cnd zmbesti strmb, aceasta este o fals smerenie si ne dm seama c nu-i asa c la
un moment dat se crap zmbetul acesta si iese adevrata fat.
Cu gndurile rele, ns, este o problem extrem de serioas. Gndurile noastre au trei izvoare: de la noi,
de la diavol si de la Dumnezeu. Discernmntul nseamn s stim de unde e gndul acesta. Gndul de hul, gndul
care n-are nici o legtur cu ce simt eu, acestea nu-s ale mele, sunt gnduri de la vrjmas care vrea s-mi strice
bucuria c sunt credincios; ele vin, sigur, pe o sprtur pe care am fcut-o eu cndva cnd m-am uitat la cine stie ce
porcrii sau am fcut o bres de intr ei pe acolo pe undeva. Aceste gnduri seamn cu cuvintele pe care le auzim
la televizor sau de exemplu m duc la piat si n piat se cnt manele si unele din ele au cuvinte nerusinate,
vulgare. Acele cuvinte sunt n capul meu, dar nu-s ale mele. Eu nu m duc s m spovedesc zicnd: Printe, stiti,
m-am gndit c l-as omor pe brbatul meu c a plecat cu alta. Eu n-am asemenea gnduri, dar au sunat n capul
meu. Multe din gndurile urte nu sunt ale noastre, sunt de undeva din preajm, din lumea noastr si trec prin noi.
Alte gnduri urte vin pentru c noi am vrea s fim mai buni dect suntem. Negm rutatea din noi, nu-i
artm lui Dumnezeu rutatea noastr ca s ne-o transforme n bine. Si rutatea bgat sub pat cnd ti-e lumea mai
drag scoate capul de acolo: Te crezi sfnt, nu? Ia uite ce-ti trece prin cap!. Atunci eu trebuie s stiu c ceva nu
e n regul.
A venit odat un domn cu sotia lui la mine la o consiliere si mi-a spus: O iubesc foarte mult, i-am fgduit
c o s o fac fericit; nu putem s avem copii si si doreste copii si vroia s stie dac e pcat sau nu s-l fac n
eprubet. Am vorbit mai multe, i-am spus ceea ce trebuia s-i spun. El vznd c am pricepere s ajung la inima
omului zice: Acum, dac tot am venit, v spun si eu ceva: eu cu oricine m-as ntlni l njur n gnd. Zic: Si pe
mine?. Zice: Si pe dumneavoastr. Si zice: Si mi-e ciud pe mine. Si dumneavoastr chiar mi sunteti
simpatic, v admir, dar v-am fcut praf. L-am ntrebat: Exist cineva pe care nu-l njuri niciodat?. A zis: Da,
sotia. Era o acritur de femeie care-l clcase pe nervi de attea ori Cnd a constientizat a zis c a scpat de
aceste gnduri. Nu-i nevoie s o njuri pe nevast-ta, dar poti s spui: Ce face ea acum este urt, nu-mi place. Nu
pot s spun: Ce frumos ai fcut cnd ai fcut cutare porcrie!, ci zici Este o porcrie, nu-mi place, dar te iubesc
asa cum esti.
 Un elev de liceu la un seminar mi mrturiseste c lui i place o formatie Bug Mafia. L-am ntrebat dac
cnt frumos. A zis: nu, dar mie mi place. I-am spus: Cnt-mi si mie ceva de la aceast formatie. A zis: Nu
pot. L-am ntrebat: De ce? E ceva de rusine?. A zis: Da, e rusine mare. I-am zis: De ce-ti place?. Zice:
Stiti, eu sunt un biat bun. Sunt un biat bun acas, sunt un biat bun la scoal, sunt un biat bun oriunde m
duc. Dar eu nu sunt numai biat bun. Biatul ru din mine nu se simte bine niciodat. Si cnd i ascult pe stia
biatul ru din mine se bucur. Eu ce fac cu sta?. I-am spus: Du-te tu la printele si te spovedeste si spune tu la
printele tot ce zice biatul ru si ce face el si o s vezi c Dumnezeu te ascult cu atentie si ti spune c te iubeste,
desi esti biat ru. S-a dus, s-a spovedit si-mi spune: Maic, nu-mi mai plac ia. Deci, trebuie s-i facem loc
biatului ru; noi suntem ri, suntem penibili, suntem mincinosi si trebuie s ne vindecm. Dac eu am o bub
undeva ntr-un loc rusinos si m duc la doctor si i spun: Dati-mi un tratament c am o bub. Si zice: Ia s vd!
Unde?. Si-mi e rusine s-i art locul. Asa suntem si noi cnd mergem la Spovedanie nu spunem lucrurilor pe
nume, ci mai pe ocolite, c am mintit, c am gndit ru, dar nu spun: Printe te-am judecat c am zis c esti hot,
mincinos etc.. n felul acesta gndurile apar si se rzbun; ca si cum am face curat, dai cu crpa, stergi praful, faci
curat, dar sub covor carcalacii umbl si cnd ti-e lumea mai drag scot antenele de acolo. Asa c s facem curat cu
adevrat.
Gndurile rele ne mai vin si de la ambitia de a ajunge deodat la sfintenie. Citesc multe acatiste si gata, m-
am sfintit. Cresterea duhovniceasc se face ncet, cu rbdare. Pcatul s-a scris n noi. n Cartea Vietii sunt scrise
deprinderile noastre. Pcatul s-a ntrupat n noi, pe sinapsele noastre, n deprinderile noastre. nainte de a gndi,
cnd cineva m contrazice, mi vine s-i dau o palm. Cnd ncep s m rog, nti vine bunvointa de a nu mai lovi,
rugciunea, si apoi mn se nvat s nu trag. Pentru c trebuie s se scrie, s se ncarneze, s se formeze n mine
sinapsele noi, ale virtutii. La judecat nu m va ntreba n cuvinte: Ce ai fcut?, ca la Spovedanie, ci se deschide
Cartea Vietii, mi citeste n sinapse, mi citeste n trup, e scris n mine ce am fcut. Trebuie s se stearg prin
Spovedanie ce am fcut ru si s scriu binele pe care-l fac. Asta cere rbdare. De aceea, nu ne schimbm att de
repede cum ne-ar place nou si din cauza asta, pentru c nu suntem multumiti, apar si gndurile rele.
La mnstire vin cei mai buni copii: frumosi, destepti si rugtori. Ei nu nteleg de ce, dup ce au venit la
mnstire, deodat au devenit foarte ri. Si-mi spun: Din cauza dumneavoastr sunt eu asa de rea. Eu eram bun
nainte de a veni aici. Dumneavoastr ati fcut ceva si m-am fcut rea. Ce se ntmpl acolo, n mnstire? Sau n
cstorie? Ce biat bun! Ce fat bun! Si dup cstorie apare scorpia. Dup luna de miere apar anii de fiere, apare
monstrul din cellalt. A fost o mincinoas, a fost Nu! Dar e normal cnd te duci 2 ore pe sptmn la biseric
sau pe zi s fii bun. E normal s fii drgut dac te duci la ntlnire 2-3 ore sau o zi ntreag si dup aceea te duci si
mnnci acas. Nu-ti face mncare, nu te speli, n-aude c sfori, c faci prturi, c nu nchizi usa, c lasi usa
deschis la frigider, c scuipi, c tusesti, c hrsi picioarele, c-ti trsti papucii, te ntorci cu spatele Toate astea
nu le-ai vzut la ntlnire c era n parc. Si la mnstire apar aceste rutti ascunse ale noastre care nu-s minciuni.
N-am avut ocazia s ne manifestm. Si ncet, ncet nvtm s ne iubim asa; aceea e iubire! Nu te mai iubesc pentru
c ai ochi albastri, nici c esti bun. Te iubesc pentru c esti! Fr tine viata mea n-ar avea sens. Ar fi trist viata
mea fr tine.
La rugciune suntem mai atacati de gnduri, mai ales dac vrem s zicem: Doamne, Iisuse Hristoase.
Vznd eu c n-am nici o sans s ajung ca n Filocalie, s am un singur gnd, gndul de rugciune, am zis: Ori
m las de rugciune, ori o fac asa. M-am gndit: Doamne, ce s fac?. Si mi-a venit gndul acesta: La biseric
unul vorbeste, unul se misc, unul aprinde lumnri, dar printele si face Liturghia, nu se opreste s zic: sssssst
Si eu cu cine tin: cu printele sau cu bbuta care vroia s-ti pun coliva mai ncolo si s-o dea pe a ta la o parte si
D-te mai ncolo, De ce nu ti-ai pus basma, Nu clca asa, Scoate cercelul, nu-l bga n nas, bag-l n
buzunar. Are si ea o grmad de treab acolo, face misiune. Atunci eu l ascult pe Dumnezeu.
Ascultati gndul rugciunii si celelalte gnduri se vor converti si ele cnd va vrea Dumnezeu. Nu v
chinuiti. Faceti rugciuni mai scurte si mai dese, semnul crucii, nchinciuni si o s le biruiti gndurile rele.

Cum putem lupta cu gndurile de la diavol? Dracii aud ce gndim?

Cnd facem pcat da, cnd vorbim n desert da. Diavolul nu aude gndurile acoperite de rugciune, cnd
avem discutii duhovnicesti, cnd vorbim cu printele duhovnic n Taina Spovedaniei, diavolul nu te aude. De aceea
nu trebuie s spunem ce ne-a zis printele la spovedanie. Printele mi-a zis s fac cte 40 de nchinciuni pe zi. 40?
Eu fceam cte 400! Si s vezi c nu poate s le fac nici pe cele 40. Diavolul zice: 40 ai zis? Nu te las s faci nici
una. Ba se sparge o teav la baie, ba te sun Ionel, ba e un film frumos la televizor si zici: Parc e un fcut c nu
mai pot s le fac. De ce? Ai spus ce ti-a zis printele si diavolul a auzit.
Noi, oamenii, avem ceva, n adncul nostru, care se numeste duh. Duhul nostru e comun. Toti oamenii
avem un singur duh. Se individualizeaz trupul si psihosomaticul si suntem uniti ntre noi ca nodurile unei pnze
spune printele Stniloae. Suntem una, dar fiecare reprezentm un nod, ns mintea noastr, duhul nostru e pnza.
Cnd vom iesi din timp noi vom avea acces la toat aceast minte. Ea este n eon, dincolo de timp. Acolo sunt
si ngerii. Omul este inelul de legtur ntre lumea vzut si lumea nevzut. n lumea nevzut sunt si
ngerii czuti si ngerii buni si noi, mintea noastr. Memoria noastr si gndirea noastr e acolo. Aici, n timp, e
ratiunea, atentia, analiza, aceste puteri ale mintii de care avem nevoie s ne orientm n timp. Gndirea e dincolo de
timp. Noi zicem: Mi-a venit un gnd nseamn c vine de undeva. Mi-a trsnit prin cap cnd te-a trsnit
prin cap e de la diavol cci Mntuitorul spune ca l-a vzut pe Lucifer cznd ca un fulger. Gndurile de la diavol
vin, asa, ca un fulger c rmi cu gura cscat, n-are nici o legtur cu contextul. ncet, ncet prin discernmnt
aflm care sunt gndurile de la diavol si pur si simplu nu le lum n seam, nu facem ce ne sugereaz. Mergeam
odat pe strad si mi-a venit un gnd (acum 4-5 ani, nu era foarte tnr sau o nstrusnic de adolescent): Ce-ar fi
s le pun piedic celor care trec pe lng mine si s-i vd cznd?. V dati seama c fulgerul era fulger Am
vzut c nu e de la Doamne, Doamne si nici de la Maica Siluana. Ce vroia, de fapt, dracul? Nu cred c el miza pe
faptul c eu o s fac chestia asta, dar miza c mcar 5 minute m voi amuza la gndul acesta si nu o s mai zic:
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Sigur c nu stie c mi-a fcut un serviciu c
acum v spun si dumneavoastr si o s ziceti: Dac si ea primeste gnduri nseamn c e bine, c si noi suntem pe
cale.
Ne luptm mpotriva lor, mrturisindu-le. Dac un gnd vine o singur dat nu-i dm nici o important,
dac ne obsedeaz l mrturisim. Altfel sunt gnduri care vin si ne purtm ca si cnd ar fi dincolo de geam, deci
ceea ce spune sau ce se vede e dincolo de geam, nu m priveste pe mine. E o miscare luntric a sufletului pe care o
s o nvtati cnd nvtati aceast respingere.
Gndurile de la noi sunt gndurile care se ocup de binele imediat, de binele nostru.
Gndurile de la Dumnezeu sunt gndurile care ne dau sugestii folositoare pentru mntuire, pentru cresterea
duhovniceasc. Dac ne nchinm cnd ne trezim dimineata, dac ne facem Sfnta Cruce ct mai des, este arm
mpotriva diavolului. Crucea este arma cea mai puternic. Multi dintre dumneavoastr ati experimentat acele
momente de groaz pe care le trim ntre vis si trezie cnd parc o fort ne apas, ne tine, ne strnge de gt, ne
imobilizeaz. Si zicem: N-am mai putut dect s-mi fac doar cruce cu limba. Cnd ti-ai fcut cruce, fie si cu
limba, a disprut acea putere, acea fort.
Sfnta Cruce trebuie fcut drept, pentru c, dac este fcut altfel fug mustele dac se nimeresc n zona
asta, dar dracul nu fuge, ci se bucur.

Ce preot s fac dac un duhovnic m-a oprit de la mprtsanie pentru 2 ani?

Dac au trecut 2 sptmni s-i spui: Printe au trecut 2 sptmni, iertati-m. S-ti fie foame Strig
la Dumnezeu: Doamne, am gresit; Doamne, m-a oprit pe drept, asa este. Nu eram constient ce foame mi-e de
Tine, ce sete mi-e de Tine. Te rog, d-i n gnd printelui s-mi dea mprtsania. Pentru c printele nu te-a oprit
pentru pcatul respectiv, ci pentru ca s simti foamea si setea de Dumnezeu.
Sunt si printi care respect canoanele pe care le ddeau Sfintii Printi, de oprire de la mprtsanie, dintr-
un respect si o team ca nu cumva s ne obisnuim cu Dumnezeu, s nu cumva s ne obisnuim cu Sfnta
mprtsanie. Dar un printe zicea: Ciudat atitudine! Nimeni nu se teme s se obisnuiasc cu dracul, drcuieste
de dimineata pn seara si se teme c se obisnuieste cu Dumnezeu.
S cerem de la Dumnezeu. S ne rugm si de Dumnezeu si de printele si ori cei 2 ani trec ca 2 zile ori
printele se milostiveste si te mprtseste. Nu te teme!

n legtur cu pomelnicul cu vii dus la Sfnta Liturghie este bine s trecem pe el persoane care nu-L
caut pe Dumnezeu. Desi sunt ortodocsi, dar acum zac la pat si nu s-au spovedit niciodat. Ei spun c sunt atei
si c nu cred n viata de dincolo.
Ei deocamdat nu cred, dar aici sunt dou atitudini. Nu exist o reglementare canonic. Reglementarea ar fi
c nu se mprtseste necredinciosul. Dar crestinul botezat pe patul mortii se mprtseste chiar dac el nu spune
Crezul. Este mprtsit n numele Botezului de care nu s-a lepdat. Ce spune un om ca acesta c el nu crede n
Dumnezeu este o prostie pentru c nu s-a lepdat constient si formal de Dumnezeu. Ne lepdm prin pcatele
noastre, prin nesimtirea noastr, dar nu rostim formula aceea (opus celei pe care am rostit-o la Botez: Cred si m
nchin Lui ca unui Dumnezeu si Stpn si M unesc cu Hristos): M lepd de Hristos. Lepdarea nseamn
aceast formulare constient c m lepd. Tatl meu era ateu, era necredincios si n noaptea de Pasti ne spunea o
poveste cu Zoril care s-a nscut dintr-o fecioar, a fost n Egipt, a fost rstignit, a nviat, doar c-l chema Zoril c
tovarsii n-aveau voie s-i spun Domnul Iisus Hristos. Eu sper c Dumnezeu s-a milostivit acolo si-o fi zis: Eu
sunt Zoril, hai la Tata c noi am fcut toate parastasele si ne rugm pentru mila lui.
Pomelnicul este targa pe care-l ducem pe slbnog la Domnul si Domnul i-a ludat pe ei, pentru credinta
lor, c l-au adus acolo pe cel slbnog.
Dac unii printi nu-i pomenesc la Proscomidie dac nu sunt cununati, puteti s-i spuneti si printele i va
pomeni alturi, fr s le scoat prticic i va pomeni. Sunt ns acum vremuri n care Dumnezeu a depsit orice
limit de buntate si de milostenie. Preotii din ziua de azi fac asta si s stiti c si asum mult risc si mult
ndrzneal n fata lui Dumnezeu si-i pomenesc pe toti cei care sunt pe pomelnic acolo si-i ncredinteaz milei lui
Dumnezeu si zice: Doamne judec-i Tu c eu ce s mai judec n conditiile astea.
S ndrznim s-i ducem pe pomelnic si putem s si spunem c e nespovedit , iar printele stie, ngerul stie
cum s-i potriveasc rugciunea. Nu-l lsati, mai ziceti-i odat; respectati-i dorinta c nu vrea Spovedanie, mai
rugati-v pentru el si iar faceti asta.
Eu am un frate mai mare care era pornit mpotriva Bisericii, mpotriva preotilor, dar nu se certa cu nici un
preot, se certa cu mine: popii vostri, patriarhul tu, episcopii vostri, tot ce auzise el ceva de ru mi spunea mie si
aproape s m bat pe mine din cauza asta. Nici vorb s mearg la biseric, sttea afar sau a intrat cnd s-a
cununat. Eu m rugam: Doamne, nu-l lsa, numai cte pcate stiam eu sper s nu aud conferinta asta pe
undeva iart-m frtioare Si m rugam pentru el: Doamne, ajut-l s se spovedeasc, dar m rugam de srea
cmasa de pe mine. La un moment dat face frtiorul meu un preinfarct; m duc la el la spital, i duc o carte de
rugciuni, i duc o Biblie si n ntreb: Vrei s te spovedesti?. Nu. Dar vrei s-ti las astea?. Da, las-le aici.
Am zis n gndul meu c tot e bine. N-a mai fcut infarct, ci un accident cerebral. M duc la el, l tin de mn,
vorbesc cu el si-l ntreb: N-ai vrea s te spovedesti?. A zis: Da, da, da. Am vorbit cu un printe, a venit, l-a
spovedit si a zis: Maic, asa o pocint n-am vzut la multi oameni. Nu l-a lsat Dumnezeu, dar nici eu nu m-am
lsat. Lui nu i-am zis, dar lui Dumnezeu i-am zis: Doamne, te rog nu-l lsa!.
Tatl unei micute de la noi de la mnstire era ateu, avea cancer si nu vroia s se spovedeasc. I-am scris o
scrisoare n care i-am spus: Dac nu te spovedesti tot ce ai fcut cade pe copilul dumitale si o s duc el,
sracul. A chemat preotul, s-a spovedit cu pocint si apoi a murit. Folosim toate metodele si nu dezndjduim
pentru c omul se schimb de la o zi la alta. n pragul mortii, n boal, omul se schimb. Prima etap este de negare,
de revolt: De ce mie?. A doua etap este de: Nu se poate! O s fac eu ceva s scap. Pn la urm apare
acceptarea realittii. Din aproape n aproape mintea omului se schimb si noi mereu trebuie s-i propunem. O
doamn care lucreaz la noi la mitropolie i tot spunea sotului: Nu vrei s chemm un printe s te spovedesti. O
ocra, o njura si zicea c nu vrea s se spovedeasc. Ea mai sttea 2-3 zile si iar l ntreba. ntr-o duminic a zis:
Bine, cheam-l. Si luni a murit.
Deci nu stim Sunt oameni care nu-l cheam pe printele la spovedit ca s nu cread c moare. Ce vrei s
cread cnd are 70-80 de ani si e bolnav? Ce s cread un om care e n ultimul hal de boal? Frtiorul meu cel mic,
nainte s moar, la fel nu se spovedise si l-am rugat mult s se spovedeasc, iar el a zis: Crezi c am s mor?. I-
am zis: Nu stiu, e posibil s mori, as vrea s fii spovedit. Trebuie s le spunem c s-ar putea s moar. Are
cancer: sunt oameni care triesc cu cancer 15-20-30 de ani si oameni care mor mai repede. Nu stiu n ce categorie
esti, cel mai bine e s te mpaci cu Dumnezeu. Nu vrei acum mai vorbim si mine. Trebuie s avem aceast
ndrzneal de a vorbi cu omul cnd ne gndim la sufletul lui. Dac refuz tot avem ndejde! Ne rugm noi pentru
ei, se roag Biserica si pentru asta sunt slujbele.
Eu am vorbit odat, pe vremea lui Ceausescu, cu un securist; m chema si el s m ntrebe de ce m duc la
biseric, erau curiosi de ce m duc. El mi-a spus, asa, revoltat: Ne credeti prosti? O femeie asa desteapt ca
dumneavoastr ce cutati acolo? Urmriti ceva!. I-am spus: Da, urmresc ceva!. Zice: Ce?. Eu vreau s te
iubesc!. El zice: Pe mine?. Zic: Da, c este imposibil. Fr ajutorul lui Dumnezeu nu pot: esti urt, esti gras,
esti ru, esti securist, nu m lasi n pace. Cine te poate iubi? Numai Dumnezeu m poate face s te iubesc n
conditiile astea. A rmas cu gura cscat. Pe urm i-am zis: S stii c ai s mori. Uite esti bolnav de ficat avea
niste pete accentuate - si ai s mori si o s-ti fie fric n clipa aceea si o s uiti c esti puternic, c esti colonel de
securitate si o s zici asa: Doamne, mi-a zis nebuna aia c Tu m iubesti. Iart-m. A tcut chitic, n-a mai zis
nimic. Tu nu crezi, omule! Eu cred! Ai s vezi c nu mori deodat, e o perioad de trecere de la viat la moarte n
care te vei convinge c este Dumnezeu. Profit atunci si spune: Iart-m, Doamne, am fost un dobitoc! N-am
crezut. Iart-m acum; uite acum cred. Si s crezi c si n secunda aceea te poate ierta si te poate primi. Sfintii
Printi insist c, asa cum ai murit clipa mortii este foarte important.
S-l pregtim pe om s aib aceast ndrzneal n fata lui Dumnezeu si restul mai facem noi. Nu-i totuna
ca atunci cnd a plecat spovedit, splat si mprtsit. Mila lui Dumnezeu este mare. Slav Domnului c mai are pe
cineva credincios n familie.

Dac am povestit unei persoane ce am ptit azi la serviciu, exact cum a fost, este clevetire?
Depinde de ce ai povestit. Dac ai povestit ca s-ti usurezi sufletul si s spui cuiva care te ntelege, te
iubeste si ai scpat de tensiune este un lucru bun, ai fcut o fapt bun. Avem nevoie s ne plngem si s fim
ascultati de cineva. Dac ai spus ca s vad ce bun esti tu si ce ru e seful a fost clevetire. Deci depinde cu ce duh ai
fcut-o, n ce intentie ai fcut-o.
A judeca nu nseamn a spune ceva despre cineva, ci a osndi pentru acel ceva. Cnd spun: Uite, biatul
acesta fur, eu nu-l judec, ci te anunt s-ti pzesti buzunarele. Nu l-am judecat. Cu ce scop am spus lucrul acesta?
Ce am urmrit atunci? S-l osndesc sau s fac o fapt bun pentru tine sau chiar pentru el?
Dumnezeu s ne binecuvnteze!