Mecanice 1

MS-SG&CS-RB-03/R Reabilitare conducte de aductiune,
extindere retele de apa si canalizare,statii de pompare

apa potabila, statii de pompare apa uzata si conducte refulare
Sighisoara/Cristuru Secuiesc Capitol 2 Sectiunea 3 Partea 1
S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. Tg. Mures
APROBAT,
Director General,
ec. Sorin Lazr
DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE
a
CONTRACTULUI DE LUCRARI
Sighisoara/Cristuru Secuiesc - Reabilitare
conducta de aductiune, extindere retele de apa
potabila si canalizare, statie de pompare apa
potabila, statii de pompare apa uzata si
conducte de refulare
Proiect MS-SG&CS-RB-03/R
Capitolul 2 Caiet de sarcini Specificatii

Sectiunea 3 Specificatii mecanice
- Cerinte specifice proiectului
LISTA DE SEMNATURI
ing. Torzsok Sandor Sef Departament UIP .
c.j. Oancea Adrian Sef Departament Achitii Publice .
c.j. Balint Tunde Sef Serviciu Juridic .
ELABORATOR S.C. AECOM INGENIERIA S.R.L.

ING . H ALOSTA V ASILE F LORIN LIDER DE ECHIPA
.
S.C. COMPANIA AQUASERV S.A.

octombrie 2016
Capitol 2 Specificatii
Sectiunea 3 Lucrari Mecanice
Partea 1 Cerinte Specifice Proiectului
S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 2

CUPRINS
1 SPECIFICAII TEHNICE GENERALE - LUCRRI MECANICE
6
1.1 Amendamente 6
1.2 Adaugiri 6
1.2.1 CERINTE GENERALE STATII DE POMPARE APA POTABILA 6
1.2.2 CERINTE GENERALE STATII DE POMPARE APA UZATE 6
1.2.3 SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA 7
2 Lubrifiere, rulmeni, etanri i angrenaje 9
2.1 Amendamente 9
2.2 Adaugiri 9
2.2.1 Flanse si garnituri 9
3 Montarea utilajelor 10
3.1 Amendamente 10
3.2 Adaugiri 10
3.2.1 MONTAJUL UTILAJELOR 10
3.2.2 Montajul instalatiilor hidraulice 11
3.2.3 PLATFORME SI SUPORTI 11
4 Aliniere, Ridicare, Demontri, Zgomot i Vibraii 12
4.1 Amendamente 12
4.2 Adaugiri 12
4.2.1 DISPOZITIVE DE RIDICARE 12
5 uruburi, piulie, aibe, nituri i materiale de mbinare
13
5.1 Amendamente 13
5.2 Adaugiri 13
5.2.1 INSTALATI HIDRAULICE 13
5.2.2 ARMATURI 13
5.2.3 CONFECTII METALICE SI MONTAJUL INSTALATIILOR15
6 Rezervoare 16
6.1 Amendamente 16
6.2 Adaugiri 16
7 Motoare electrice 17
7.1 Amendamente 17
7.2 Adaugiri 17
8 Finisaje pentru protecia metalelor 18
8.1 Amendamente 18
8.2 Adaugiri 18

8.2.1 DEPOZITAREA, MANIPULAREA SI TRANSPORTUL 18
9 Pompe 20
9.1 Amendamente 20
9.2 Adaugiri 20
9.2.1 GRUP DE POMPARE 20
9.2.2 Pompele de apa uzata SUBMERSIBILE/ STATII DE POMPARE APE UZATE
22
9.2.3 Pompe de epuisment 24
10 Ventilaie i aer condiionat 26
10.1 Amendamente 26
10.2 Adaugiri 26
11 Balustrade, pasarele, pardoseli i scri 27
11.1 Amendamente 27
11.2 Adaugiri 27
12 Sudura 28
12.1 Amendamente 28
12.2 Adaugiri 28
12.2.1 Suduri 28
12.2.2 ASAMBLAREA CONDUCTELOR DE OTEL 28
12.2.3 ASAMBLAREA PRIN SUDURA A CONDUCTELOR PEID 29
13 Galvanizarea 31
13.1 Amendamente 31
13.2 Adaugiri 31
14 Stingtoare portabile 32
14.1 Amendamente 32
14.2 Adaugiri 32
15 GENERATOR DE REZERVA 33
15.1 Amendamente 33
15.2 Adaugiri 33
16 Testarea 34
16.1 Amendamente 34
16.2 Adaugiri 34
16.2.1 PROBE 34
16.2.2 VERIFICARI 35
16.2.3 PROGRAM DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP A STATIILOR DE POMPARE
35
16.2.4 PROBA LA PRESIUNE A CONDUCTELOR 37
16.2.5 DISPOZITII FINALE 39
16.2.6 RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE39

16.2.7 PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII, VERIFICARI, PENTRU STATIE DE
POMPARE 41
16.2.8 PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII, VERIFICARI,INSPECTII LA EXECUTIE
pentru STATII DE POMPARE ape uzate 42
16.2.9 PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII, VERIFICARI LA EXECUTIE pentru
CONDUCTE DE REFULARE APE UZATE 44
17 Lista standardelor Romanesti aplicabile 47
17.1 Amendamente 47
17.2 Adaugiri 47
17.2.1 GENERALITATI 47

1 SPECIFICAII TEHNICE GENERALE - LUCRRI MECANICE
1.1 Amendamente
Nici un amendament
1.2 Adaugiri
1.2.1 CERINTE GENERALE STATII DE POMPARE APA POTABILA

Dupa analizarea proiectului, contractantul va corela instalatiile hidraulice din interiorul statiei de
pompare cu partea de constructie si se vor specifica pozitiile si dimensiunile tuturor golurilor si
utilajelor.
Se va intocmi un grafic de lucru pentru corelarea cu partea de constructie. Detaliile de amplasare
ale echipamentului si utilajelor vor fi date constructorului.
Graficul de lucru va include detalii pentru asigurarea spatiului de stocare a materialelor si pentru
transportul lor in vederea pastrarii continuitatii lucrului pentru contractanti.
Se va face in conformitate cu plansa de instalatii hidraulice din statia de pompare ape potabila
anexata la proiectul tehnic si a detalilor de executie elaborate in conformitate prevederile tehnice
din documentele de insotire a echipamentului.
Caietul de sarcini acopera o plaja larga de pompe, armaturi si confectii metalice aferente
constructiilor ce deservesc instalatiile de alimentari cu apa si canalizari orasenesti, ce fac obiectul
prezentei documentatii.
Componentele echipamentului ce va fi furnizat sunt detaliate in memoriu, fisele tehnice, specificatii,
listele de cantitati si planurile atasate la prezenta documentatie.
Antreprenorul va include toate lucrarile auxiliare necesare pentru executia si functionarea eficienta
a lucrarilor ca intreg, fie ca sunt specificate sau nu.
Echipamentul de pompare prevazut in statia de pompare se va livra complet echipat cu instalatie
hidraulica preansamblata si instalatie de automatizare. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile,
lagarele, balustradele, vanele, conductele, manometrele, placile de acoperire si cadrele, suruburile
de ancorare, lubrifiantii, pupitrele de comanda, mecanismele de reglare si piesele de schimb
impreuna cu toate celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa fie
complete si perfecte in cel mai mic detaliu.
Antreprenorul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza Santierul se va
conforma masurilor de protectie impuse de catre Inginer, ca de exemplu sistemul Permisului de
lucru pentru accesul in zonele cu risc ridicat, incluzand epuismentele, camerele vanelor,
colectoarele si cladirile, pe langa Zonele de Pericol Electric.
1.2.2 CERINTE GENERALE STATII DE POMPARE APA UZATE

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executia si montajul pieselor speciale
din otel, a armaturilor, etc., pentru realizarea unor instalatii tehnologice (statii de pompare ape
uzate).
Respectarea prevederilor din acest document, la executia instalatiilor hidraulice este obligatorie
pentru Antreprenor, urmarirea pe santier a modului de executie de catre Antreprenor si Beneficiar
facandu-se in baza acestor prevederi.
Abaterile de la executie din punct de vedere al gabaritelor pieselor, al calitatii materialelor folosite,
se vor remedia de Antreprenor pe cheltuiala acestuia.
Caietul de sarcini contine:
caracteristicile echipamentelor ce se vor monta;
conditiile tehnice necesare realizarii lucrarilor de montaj;
etapele de executie a lucrarilor de montaj;
conditii de executie a lucrarilor de verificare si probe.

1.2.3 SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile din Legea nr. 319/2006, Legea securitatii si
sanatatii in munca, precum si a altor norme si normative aflate in vigoare.
In exploatarea si intretinerea statiei de pompare se vor aplica toate masurile de securitate si
sanatate in munca cuprinse in actele normative, standardele, normele si normativele care contin
prevederi ce au contingenta cu profilul lucrarii.
In mod deosebit, in cadrul regulamentului de exploatare si intretinere, se va insista asupra regulilor
privind:
1. accesul in interiorul statiei
2. circulatia si lucrul in incinta statiei;
3. folosirea echipamentului de lucru si de protectie;
4. manevrarea vanelor si a celorlalte echipamente mecanice, hidraulice sau pneumatice;
5. masurile de securitate si sanatate in munca referitoare la pericolul de electrocutare (incepand cu
lucrarile de verificare, de proba la rece si pe tot parcursul exploatarii statiei);
Orice intrventie la statia de pompare, se va face numai de catre personal autorizat si instruit, care
sa foloseasca echipament de lucru si de protectie adecvat.
Actionarea manuala a vanelor electrice (daca exista) se va efectua numai dupa verificarea
prealabila a intreruperii alimentarii electrice si numai de personal atestat si instruit cu instructaj de
securitate si sanatate in munca efectuat.
Se vor respecta intocmai instructiunile prevazute in caietul de sarcini specialitatea instalatii
electrice.
Functionarea statiei este automata, accesul fiind necesar doar pentru interventii si mentenanta.
Orice interventie la statia de pompare, se va face numai de catre personal autorizat si instruit, care
sa foloseasca echipament de lucru si de protectie adecvat.
Deasemenea este interzis accesul in statie, indiferent de motivatie, fara echipament de protectie
adecvat sau fara asigurarea ventilarii incintei.
Interventia asupra echipamentelor se va efectua numai dupa verificarea prealabila a intreruperii
alimentarii electrice si numai de personal atestat si instruit cu instructaj de securitate si sanatate in
munca efectuat.
Se vor respecta intocmai instructiunile prevazute in caietul de sarcini specialitatea instalatii
electrice.
Se va tine cont si de prevederile urmatoarelor acte normative:
- Legea nr. 319/2006, Legea securitatii si sanatatii in munca
- HG nr.1425/2006 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a pevederilor Legii nr.
319/2006
- HG nr. 1242/2011 - pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1425/2006
- HG 300/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau
mobile
- HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca
- HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la
locul de munca
- HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca

- HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
- HG 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente
destinate utilizarii in exteriorul cladirilor
- HG 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de vibratii
lucratorilor la riscurile generate de zgomot
- HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a
maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
- HG 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru
asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
- Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 - Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii

2 LUBRIFIERE, RULMENI, ETANRI I ANGRENAJE
2.1 Amendamente
Nici un amendament
2.2 Adaugiri
2.2.1 Flanse si garnituri

Flansele se pot procura sau confectiona in ateliere specializate ale Antreprenorului.
Nu se admit flanse cu alte caracteristici sau a caror suprafata de etansare prezinta abateri de
executie mari.
Garniturile necesare la imbinarile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc.

3 MONTAREA UTILAJELOR
3.1 Amendamente
Nici un amendament
3.2 Adaugiri
3.2.1 MONTAJUL UTILAJELOR

Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prescriptiilor furnizorului (consemnate in
cartile tehnice) si a cotelor din desenele de montaj.
Racordurile dintre echipamente si instalatia de conducte se realizeaza cu flanse. Datorita acestui
aspect trebuie respectate cotele de montaj fata de partea de constructie pentru a se putea monta
cu usurinta garniturile, suruburile si pentru evitarea aparitiei tensiunilor mecanice in corpul
pompelor.
Montajul electropompelor implica parcurgerea urmatoarelor etape:
a) organizarea lucrarilor de montaj, care cuprinde:
amenajarea platformei de depozitare (destinata depozitarii si verificarii partilor componente ale
echipamentelor precum si deconservarea lor inaintea inceperii montajului);
accesul (care trebuie sa asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de
depozitare pana la locul de montaj precum si conditiile necesare pentru ajungerea personalului la
locul de montaj);
locul de montaj (trebuie sa asigure conditiile necesare realizarii montajului in mod corespunzator din
puncte de vedere al calitatii lucrarilor executate, al normelor de securitate si sanatate in munca si al
conditiilor de lucru).
b) pregatirea fundatiei, curatirea partilor filetate a suruburilor de fundatie, a gaurilor filetate si
nefilatate din placile de baza;
c) trasarea axelor de montaj si verificarea cotelor de nivel.
d) identificarea echipamentului (in conformitate cu fisa tehnica elaborata de proiectant), preluarea
cartii tehnice, verificarea starii de conservare (conform cartii tehnice), verificarea si preluarea
certificatelor de calitate si intocmirea formelor de preluare la montaj;
e) curatirea suprafetelor placii de baza ce vin in contact direct cu betonul. Nu se vor folosi solventi
deoarece reziduul poate impiedica aderenta.
f) montarea placii de baza, efectuandu-se totodata controlul planeitatii acesteia (cu ajutorul nivelei;
orizontalitatea se va realiza prin strangerea piulitelor suruburilor de fundatie. Se verifica in
permanenta orizontalitatea reajustand cat este necesar, pana cand piulitele sunt complet stranse si
placa de baza este orizontala.
g) verificarea sensului rotirii arborelui motorului (cu ajutorul unui comparator);
h) strangerea buloanelor de prindere si intocmirea formelor (conform cerintelor tehnologice);
i) pregatirea capetelor stuturilor conductelor in vederea racordarii acestora la circuitele prevazute in
documentatie si verificarea starii de curatenie interioara a echipamentelor si circuitelor de racord;
j) conservarea echipamentelor incepand cu perioada de montare in instalatie si pana la terminarea
montajului.
Electropompele vor trebui montate respectand cotele din proiect. Inainte de montaj se va controla
fiecare utilaj daca are lubrifiantii necesari.
Toate electropompele dintr-o statie vor trebui montate la aceeasi cota, pentru aceasta fiind
obligatorie efectuarea unui nivelment al cotelor planseului si al golurilor din pereti pentru
conductele de aspiratie (unde este cazul).
In situatii deosebite, Antreprenorul va solicita prezenta specialistilor furnizorului utilajelor.

Legaturile pompelor, cu instalatiile aferente vor trebui sa fie lipsite de eforturi. In functionarea
pompelor nu se admit vibratii ale acestora si nici ale instalatiei in ansamblu.
3.2.2 Montajul instalatiilor hidraulice

Inainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor metalice aferente fiecarei instalatii.
Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grija evitandu-se lovirea sau deformarea lor, nefiind
admisa montarea in instalatie a pieselor deformate.
Inainte de montare in instalatie a armaturilor, (indiferent de tipul lor) vor trebui incercate la banc,
pentru verificarea functionarii normale (etansare perfecta, inchidere-deschidere completa a clapei
sau sectorului, manevra usoara fara blocari, etc).
Toate imbinarile in flanse vor trebui sa fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi a ansamblului unei linii hidraulice, datorate tolerantelor de executie, se vor
face cu inele de reglaj special confectionate.
Nu se admite folosirea a doua garnituri la o imbinare.
3.2.3 PLATFORME SI SUPORTI

Pentru actionarea armaturilor amplasate la cote inalte prin proiect s-au prevazut platforme realizate
din confectii metalice.
Pentru asigurarea stabilitatii conductelor intr-o instalatie, acestea se vor amplasa pe suporti
metalici.
Suportii pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata de un unghi de
900.
Rezemarea se poate asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind interzisa rezemarea
punctiforma direct pe profile de diverse forme.
Platformele si suportii se vor confectiona din tabla, profile si conducte, asamblate prin sudura.
Protectia platformelor si suportilor se va realiza prin grunduire - vopsire cu vopsea perclorvinilica,
dupa prealabila curatare a suprafetelor cu peria de sarma si degresare.

4 ALINIERE, RIDICARE, DEMONTRI, ZGOMOT I VIBRAII
4.1 Amendamente
Nici un amendament
4.2 Adaugiri
4.2.1 DISPOZITIVE DE RIDICARE

Dispozitivele folosite pentru ridicarea si manipularea pompelor sau a componentelor statiilor de
pompare, in vederea operatiilor de intretinere, vor respecta cerintele din fisa tehnica a statiei de
pompare si fac parte din furnitura statiei de pompare.

5 URUBURI, PIULIE, AIBE, NITURI I MATERIALE DE MBINARE
5.1 Amendamente
Nici un amendament
5.2 Adaugiri
5.2.1 INSTALATI HIDRAULICE

GENERALITATI
Instalatiile hidraulice de conducte au fost concepute astfel incat sa asigure schemei toate
functiunile necesare si sunt constituite din elemente de serie, standardizate si aflate in fabricatia
curenta a furnizorilor de specialitate.
In principiu, montarea instalatiilor tehnologice cu conducte implica parcurgerea urmatoarelor etape:
Studierea documentatiei de montaj si organizarea executiei montajului;
Verificarea starii fizice a conductelor si fitingurilor si identificarea acestora in conformitate cu
desenele de montaj, implicit verificarea materialelor dupa certificatele de calitate emise de furnizori;
Trasarea, debitarea, sanfrenarea capetelor tronsoanelor, alinierea si centrarea traseelor, intocmirea
fiselor de masuratori, dupa sudarea prin puncte a tronsoanelor de teava si controlul formei
geometrice a imbinarilor realizate;
Montajul subansamblelor conform desenelor de executie.
Efectuarea sudurilor conform tehnologiei alese de catre Antreprenor.
In vederea realizarii montajului se vor respecta urmatoarele:
alinierea si centrarea la pozitie a subansamblurilor armaturilor si fitingurilor, urmata de imbinarea
subansamblelor circuitelor.
verificarea fiselor de masuratori si montarea definitiva, urmata de montarea suportilor provizorii, apoi
verificarea realizarii pantelor tehnologice acolo unde este cazul.
blocarea suportilor si pregatirea circuitelor in vederea efectuarii probei hidraulice si a celei de
functionare;
efectuarea probei hidraulice de etanseitate, in scopul depistarii si remedierii eventualelor defecte
constatate.
5.2.2 ARMATURI
Generalitati
Prezentele conditii tehnice se refera la armaturile utilizate pe conductele tehnologice care fac parte
din instalatiile aferente diferitelor obiecte ale investitiei.
Utilizarea altor tipuri de armaturi in afara celor specificate in proiect se vor putea face numai cu
avizul proiectantului, care va stabili si conditiile de acceptare.
Caracteristicile tehnice si conditiile de calitate
Caracteristicile tehnice vor fi cele specificate in listele de echipamente si fisele tehnice anexate la
proiect.
Conditiile tehnice de calitate vor fi in conformitate cu STAS 1170-90, normele si caietele de sarcini
de omologare a produsului.
Materialele de constructie (corp, capac, piese interioare, suruburi, garnituri, etc.) trebuie sa reziste
conditiilor de lucru normale si maxim admise ale instalatiei din care face parte (presiune,
temperatura, agresivitatea mediului coroziv).
La livrare, fiecare lot de robineti identici va fi insotit de urmatoarele documente:

certificatul de calitate al produsului conform dispozitiilor in vigoare;
buletinul de teste si masuratori dimensionale (lungimea de constructie si dimensiunile de legatura ale
flanselor, alte dimensiuni caracteristice);
instructiuni de montaj si exploatare.
Garantii
In documentele insotitoare producatorul va garanta buna functionare a produselor livrate.
In contractul de livrare incheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de minimum 1 an.
In cadrul perioadei de garantie, producatorul este obligat sa inlocuiasca orice componenta (sau
intreg echipamentul) care a condus la aparitia unei avarii datorita unei calitati necorespunzatoare a
produsului.
Avaria este definita ca orice diminuare a performantelor de functionare prescrise prin standarde,
norme interne si certificate de calitate.
Garantia inceteaza daca Beneficiarul a efectuat la produsul livrat modificari sau reparatii fara
acordul scris al producatorului.
Transport, manipulare, depozitare
Producatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a armaturilor pentru a fi
protejate corespunzator impotriva efectelor daunatoare ale intemperiilor, a socurilor sau manipularii
si depozitarii lor.
La manipulare este interzisa riparea, rostogolirea sau alta metoda care poate provoca degradari
ale armaturilor. Se vor folosi in acest scop dispozitive de transport sau de ridicat corespunzatoare.
Depozitarea robinetelor se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron) sau in stare
neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau radiatiilor solare.
Operatii premergatoare montajului
Inainte de montaj se va verifica daca armatura sau echipamentul auxiliar corespunde cu cele
mentionate in documentele insotitoare (tip, model, varianta constructiva, caracteristici
dimensionale, diametru, presiune, etc).
Se verifica daca produsul nu a suferit deteriorari ca urmare unui transport, depozitari sau
manipulare necorespunzatoare.
In vederea montarii in instalatia pentru care este destinat se verifica daca corespunde celor
mentionate in proiectul de montaj (desene, specificatii tehnice).
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conducta, paralelismul suprafetelor de etansare, ale
flanselor si corespondenta gaurilor de trecere a elementelor de asamblare (suruburi, prezoane)
atat ca dimensiuni cat si ca pozitie.
Se va asigura curatenia generala a circuitului de lucru. Curatirea neglijenta a retelei de conducta
de blocuri de sudura, rame, capete de tevi, cuie, bucati de lemn, etc. lasate in conducte, poate
conduce la blocarea robinetului, determinand reparatii voluminoase si inutile.
Se verifica functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de inchidere -
deschidere.
Montajul armaturilor in instalatii
La montajul robinetelor pe o conducta tehnologica se va evita ca robinetul sa constituie punct de
sprijin pentru conducta sau sa fie solicitat la elementele de conducta.
In mod normal, robinetul trebuie sa fie sustinut de conducta.
Robinetele se pot monta pe conducta in orice pozitie. La robinetii fluture se va evita instalarea
robinetului cu axul clapetei in pozitie verticala, iar robinetii cu sertar se va evita montarea pe
conducta cu axul tip vertical in jos.
Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel stranse incat:

sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon. Se recomanda utilizarea unor chei
dinamometrice;
sa asigure etanseitatea imbinarii;
sa nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinarii datorita neparalelismului contraflanselor sau
a altor cauze.
La robinetii de retinere cu clapa, inainte de montaj, se va controla daca miscarea clapetei nu este
impiedicata. Se va verifica daca exista corespondenta intre miscarea clapei si pozitia indicatorului
de cursa.
La montarea robinetilor de retinere cu clapa se va acorda o deosebita atentie montarii corecte in
raport cu sensul de scurgere. Sageata marcata pe robinet corespunde sensului de curgere al apei
pe conducta tehnologica.
5.2.3 CONFECTII METALICE SI MONTAJUL INSTALATIILOR

Executia confectiilor metalice
Toate instalatiile prevazute in spatiile inchise sunt considerate confectii metalice care se vor
executa din teava de otel la diametrele corespunzatoare impuse prin proiect (inclusiv gratarele).
Toate coturile cu sau fara flanse, avand diametrul mai mic sau egal cu 400 mm vor fi trase, iar cele
cu diametru mai mare de 400 mm se vor executa din segmenti care nu vor depasi unghiul la centru
pe segment de 200.
Stuturile, reductiile, teurile, crucile si alte piese metalice, se vor confectiona din conducte, functie
de diametru, prin prelucrare si sudura.
Dimensiunile pentru forma geometrica a pieselor speciale date in proiect sunt inclusiv grosimea
flanselor si vor avea tolerante de 2 mm.

6 REZERVOARE
6.1 Amendamente
Nici un amendament
6.2 Adaugiri
Nici o adaugire

7 MOTOARE ELECTRICE
7.1 Amendamente
Nici un amendament
7.2 Adaugiri
Testari si inspectia motoarelor electrice se vor desfasura conform prevederilor standardelor interne
si internationale in vigoare

8 FINISAJE PENTRU PROTECIA METALELOR
8.1 Amendamente
Nici un amendament
8.2 Adaugiri
8.2.1 DEPOZITAREA, MANIPULAREA SI TRANSPORTUL
Inainte de a fi expediate de la Producator, toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva coroziunii
si deteriorarii accidentale, prin vopsire sau alte mijloace aprobate, pe intreaga perioada de
transport, depozitare si constructie.
Antreprenorul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie astfel impachetate si/sau protejate incat
sa asigure livrarea lor pe Santier intacte si nedeteriorate. Toate utilajele si echipamentele vor fi
ambalate in containere si ambalaje de cea mai buna calitate.
Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea fara grija in tranzit si toate pachetele
vor fi adecvate pentru mai multe etape de manipulare prin transport. Lazile de ambalare vor fi din
planse intregi, nefiind permise lazile din sipci.
Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda adeziva
sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu (care nu vor
fi folositi pe santier) sau prin alte mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplurilor flexibile vor fi
legate cu sarma. Lazile ce contin inele de cauciuc, suruburi sau alte componente de mici
dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste 500 kg brut.
Toate releele, instrumentele, etc. vor fi impachetate pentru transport, avand suruburi si/sau cleme
de transport, marcate clar cu rosu, pentru a preveni miscarea componentelor mobile. In cadrul
instructiunilor de operare si intretinere se va face referire la acestea, detaliindu-se modul de
indepartare al acestor elemente de fixare temporare, inainte de instalarea echipamentului.
Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul, plasata intr-un plic rezistent la apa, iar
doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Inginerului, inainte de expediere. Toate componentele de
material vor fi clar marcate pentru o identificare imediata in lista cu continutul ambalat.
Antreprenorul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile de
ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor. Inginerul
poate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere, dar Antreprenorul va fi pe
deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de inspectie nu-l va
exonera pe Antreprenor de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate de o ambalare
defectuoasa.
Inginerul va conveni cu Antreprenorul datele de livrare a echipamentului conform prezentei
Specificatii: In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat, in scopul prevenirii intarzierii
expedierii Echipamentului sau a deteriorii celui depozitat pe santier, Antreprenorul va repecta
urmatoarele:
Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea acestora
in aer liber pe santier fara a suporta deteriorari de niciun fel.
Va realiza pe santier un depozit aprobat, ce se conformeaza la urmatoarele cerinte minimale, care
de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor.
Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, in zona etansata contra patrunderii prafului si
insectelor.
Utilaje mecanice rotative: zone acoperite.
Conducte, vane, constructii de otel, etc: invelite, situate in aer liber pe o suprafata dura de sustinere.
Sistemele de protectie utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina ultravioleta. In
cazul in care utilajele sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita, Antreprenorul va

amenaja depozitarea pe santier, asa cum este definita aceasta aici, pe propria cheltuiala, inclusa in
Pretul Contractului. Antreprenorul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si singurul raspunzator
pentru siguranta tuturor echipamentelor depozitate pe Santier pe perioada ce precede montajul.
Antreprenorul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de depozitare si
sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea la depozit.
Antreprenorul va scoate echipamentul din depozit si il va livra la locul de montaj la primirea
instructiunii de la Inginer.
Antreprenorul va fi responsabil cu operarea, siguranta si intretinerea intregului echipament de pe
santier in timpul si dupa montaj, pana la eliberarea Procesului verbal la terminarea lucrarilor.
Toate suporturile necesare incluzand constructiile din otel de rezistenta, fundatiile, consolele,
etrierele, sabotii de glisare, piesele de expansiune, suruburile de fixare, suruburile de fundatie si
celelalte atasamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele si echipamentul asociat acestora,
intr-o maniera aprobata. Vanele, debitmetrele, filtrele si celalalte dispozitive montate pe conducte
vor fi sprijinite independent de conductele la care sunt conectate.
Acolo unde este posibil, imbinarile flexibile vor fi prevazute cu suruburi de ancorare sau alte
mijloace, pentru a transfera presiunile longitudinale de-a lungul conductei ca intreg, astfel incat
ancorele exterioare de la capetele oarbe, teuri si vane sa fie mentinute la minim. Antreprenorul va
indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de reazem sunt necesare pentru a ancora conductele pe
care le-a livrat.
Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu usurinta vor fi construite ca fiind
rigide, din sectiuni de otel, prin nituire sau sudare, de preferinta fata de utilizarea turnarilor. Niciun
punct de trecere al conductei prin plansee sau pereti nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu exceptia
cazului in care se aproba de catre Inginer. Toate consolele si piesele de fixare vor fi galvanizate la
cald.

9 POMPE
9.1 Amendamente
Nici un amendament
9.2 Adaugiri
9.2.1 GRUP DE POMPARE

GENERALITATI
Toate echipamentele din statia de pompare, masinile si aparatele vor fi noi, complete si insotite de
cartea tehnica si certificat de garantie in termen de valabilitate.
Curbele de performanta si graficele de functionare ale sistemului pompe sistem de refulare,
pentru domeniul de presiuni si debite, pentru care a fost dimensionat, vor fi furnizate la depunerea
ofertei pentru licitatie. Graficele vor indica randamentele si puterea utilajelor. Testarea pompelor
trebuie asigurata conform standardelor romana si europene si la livrare utilajele vor fi insotite de
diagrame de testare pe bancul de proba al uzinei producatoare.
Fiecare pompa trebuie sa fie testata la producator, fiind insotita de toate actele la livrare (certificat
de calitate, certificat de conformitate, certificate de origine, certificat de testare, etc.)
Pompele vor fi pozitionate pentru a facilita conditiile favorabile de admisie in intreaga gama de
operare a pompei. Se va livra si graficul pentru Inaltimea de Aspiratie Pozitiva Neta Ceruta
(NSPHR), care va fi compatibila cu cea disponibila (NPSHA) pentru a permite pompei sa opereze,
fara cavitatie, pe intreaga gama de debite la toate situatiile posibile.
Grupul de pompare se va livra, cu tot echipamentul suplimentar necesar si cu dispozitivele de
masurare pentru a fi o unitate completa, si va fi pregatita imediat pentru utilizare.
Ansamblul va include vane de izolare, clapet de retinere, retea de conducte, robineti de eliberare a
aerului, manometre, suruburi de ancorare, platforme de acces si alte articole dupa cum este
necesar.
Pompele vor avea posibilitatea masurarii temperaturii acestora, utilizand termistoare montate in
circuitul statoric.
Indicatoarele de presiune vor fi montate intr-o pozitie care exclude vibratiile si defectiunile
accidentale.
Toate stifturile, suruburile si bucsele folosite in constructia pompelor vor fi din otel inoxidabil. Toti
arborii intermediari dintre pompe si motoare vor avea protectie completa si adecvata. Se va analiza
optiunea ca toate pompele, acolo unde este posibil, vor avea acelasi producator si design pentru a
simplifica cerintele legate de piesele de schimb si intretinere ale clientului.
Pompele trebuie puse in miscare de motoare electrice. Motoarele trebuie sa aibe puterea nominala
cel putin de 125% fata de puterea maxima necesara pentru ca pompa sa functioneze la punctul
optim. Piesele de angrenaj trebuie proiectate si construite in concordanta cu cerintele specificate
mai inainte.
ECHIPAMENT DE POMPARE
Statia de pompare s-a prevazut cu:

grup de pompare din INOX , automatizat, pentru pompare apa potabila cu tablou propriu de
comanda
aparatura de masura si control
armaturi si accesorii

recipient hidropneumatic
container prefabricat termoizolat, complet echipat
Acestea se vor monta conform desenului de executie ( vezi plansele de hidraulica la SP).
Etansarile mecanice vor fi din materiale rezistente la abraziune (carburi metalice,carbura de siliciu,
carbura de tungsten).
In cazul in care se utilizeaza inele O, acestea se vor realiza din cauciuc nitrilic.
Rotorul pompei se va echilibra static, apoi subansamblul rotor pompa-arbore-rotor motor electric se
va echilibra dinamic. Echilibrarea dinamica se va face, de preferinta, in mediul lichid.
Dat fiind pozitia sa verticala, arborele trebuie sa se roteasca intr-un lagar principal si un lagar de
sustinere.
Motorul va avea rulmetii in permanenta unsi si intretinerea libera. Rulmentii lagarelor trebuie sa
aiba o viata de functionare calculata la 100.000 ore de functionare, cand pompa lucreaza in conditii
normale.
In cazul in care pompa este realizata cu baie de ulei pentru racirea etansarilor mecanice, uleiul
trebuie sa fie autorizat in conformitate cu Normele Europene sau cu Standardele Internationale in
vigoare.
Carcasele pompelor vor avea o constructie solida pentru a asigura o durata mare de viata in
conditii de coroziune si abrazivitate si trebuie sa fie bine consolidate pentru a rezista socurilor.
Rotorul va fi realizat in intregime din materiale rezistente la abraziune.Celelalte piese turnate
trebuie sa fie din materiale relativ usoare, aliaje de aluminiu sau fonta. Arborele trebuie sa fie din
otel inoxidabil 1.4301. Arborele sa fie comun atat pentru motor cat si pentru pompa.
Daca pompele sunt prevazute cu etansari mecanice (preferabil), atunci trebuie sa aiba minimum 2
etansari mecanice care sa actioneze independent una fata de cealalta. Etansarile mecanice trebuie
sa fie realizate din materiale rezistente la abraziune (carburi metalice, carbura de siliciu, carbura de
tungsten).
Toate materialele in contact cu apa trebuie sa fie autorizate si agrementate pentru utilizare la
vehicularea apei potabile.
Pompele vor respecta cerintele ISO 9001 cu Normele si Standardele reprezentative, cum ar fi:
Machinery Directive 89/392+91/368+93/44+93/68 EEC
LV ( Low Voltage ) 73/23 EEC
EN 292/1, EN 292/2, EN 50 081-2, EN 50 82-2.
Ansamblul pompa motor trebuie sa aiba o functionare uniforma, cu:
un nivel minim de zgomot (nivel maxim admis: 80 dB la 1 m distanta);
un nivel maxim de vibratii in conformitate cu ISO 10816-1.
Testele hidraulice vor fi facute in conformitate cu EN ISO 9906/1999 clasa 2.
MARCAREA POMPELOR
Fiecare unitate de pompare va fi marcata in mod adecvat cu o placa de alama sau otel inoxidabil
fixat pe pompa si motor cu detaliile minime urmatoare:
tipul pompei, fabricant;
diametrul rotorului;
presiunea si temperatura la debit "0";
seria si codul;

tipul motorului de actionare;
numarul de faze, voltajul, curentul la sarcina maxima, puterea motorului;
frecventa, viteza, randamentul, factorul de putere;
data fabricatiei.
9.2.2 Pompele de apa uzata SUBMERSIBILE/ STATII DE POMPARE APE

UZATE
Datorita topografiei terenului, pentru preluarea apelor uzate menajere sunt necesare statii de
pompare, amplasate subteran, conform planurilor desenate prezentate.
Toate statiile de pompare apa uzata, nou construite, vor fi constructii subterane, complet utilate,
executate monobloc din polietilena de inalta densitate, de forma circulara, echipate cu pompe
submersibile pentru apa uzata (1 buc activa si 1 buc. rezerva) cu montaj uscat. Statiile de pompare apa
uzata vor fi prevazute cu sistem de separare solide, care sa nu permita corpurilor solide grosiere din
apele reziduale sa vina in contact direct cu electropompele; acest sistem se auto-curata si se auto-
goleste fara a fi nevoie de interventia operatorului uman.
Statia de pompare prefabricata subterana din PEID, va fi cu peretele in constructie dubla tip fagure,
in 3 straturi (exterior-fagure-interior), compatibila pentru instalari in soluri cu panza freatica ridicata.
Comanda pompelor va fi asigurata in mod automat de catre senzorul de nivel montat in caminul de
pompare.
Componenta:
o sistem de separare a substantelor solide cu recipient de separare a substantelor solide si recipient
colector;
o doua pompe submersibile pentru ape uzate montate uscat, pentru functionarea n regim alternativ;
o cu echipare pentru inregistrarea nivelului;
o inchidere individuala a recipientului colector pentru substante solide.
Automatizarea va asigura:
o schimbarea secventiala a pompelor in timpul operarii
o operarea in regim manual
o transmiterea la dispeceratul central a datelor
Statiile de pompare vor fi acoperite dupa caz cu un planseu carosabil sau necarosabil, prevazut cu
chepeng de acces pentru intretinerea pompelor.
Statiile de pompare apa uzata cu separare de solide, vor fi montate in sapatura deschisa si lestate
suplimentar cu un inel de beton la exterior, pentru evitarea ridicarii cauzate de nivelul panzei
freatice.
Toate statiile de pompare vor fi prevazute cu sisteme de alarmare locale si la dispecerat in caz de
efractie.
Statiile de pompare canalizare vor fi prevazute cu bransament la reteaua de curent si acces, dupa
caz. Bransamentele electrice sunt in sarcina antreprenorului.
Fiecare unitate de pompare va fi marcata n mod adecvat cu o placa de alama sau otel inoxidabil
fixat pe pompa si motor cu detaliile minime urmatoare:
tipul pompei, fabricant;
diametrul rotorului;
presiunea si temperatura la debit "0";
seria si codul;
tipul motorului de actionare;
numarul de faze, voltajul, curentul la sarcina maxima, puterea motorului;
frecventa, viteza, randamentul, factorul de putere;
se va prevedea sistem antiefractie cu transmitere in dispecerat;
data fabricatiei.

Electropompele din statiile de pompare canalizare vor fi dimensionate la debitul orar maxim pe
care trebuie sa-l vehiculeze, iar bazinul de stocare al statiei va fi dimensionat asa incat sa fie
asigurat un volum de apa suficient de mare ca sa nu se depaseasca numarul maxim de porniri ale
pompei (1015 porniri/ora, in functie de producator). Pompele vor avea urmatoarea constructie:
carcasa pompei, rotorul pompei si carcasa motorului din fonta; arborele pompei din otel inox.
Pompele vor fi rezistente la abraziune. Etansarea va fi alcatuita din doua etansari mecanice (nu se
accepta lubrifierea etansarii cu lichidul pompat).
Toate statiile de pompare apa uzata propuse vor avea caracteristicile conform Fiselor Tehnice
prezentate.
***
Etansarile mecanice vor fi din materiale rezistente la abraziune: de exemplu carburi metalice
(carbura de siliciu, carbura de tungsten).
Pompele vor fi livrate impreuna cu toate dispozitivele de protectie, asa cum este recomandat de
catre producator pentru o functionare sigura si indelungata.
Etansarea arborelui mecanic va fi realizata din doua etansari independente pentru a se obtine o
dubla protectie. Unitatea va fi echipata cu un detector de pierderi si un senzor de temperatura
situat in aripile statorice. Senzorii vor opri pompele in cazul in care lichidul patrunde in carcasa
statorica si respectiv in eventualitatea unei supraincalziri.
Motorul va avea rulmetii in permanenta unsi (capsulati) si fara intretinere. Rulmentii aferenti celor
doua lagare trebuie sa aiba o viata de functionare calculata la 100.000 ore de functionare, cand
pompa lucreaza in conditii normale.
Viteza lichidului vehiculat la refularea pompei trebuie sa fie intre 0,7 m/s 1,8 m/s.
Carcasele pompelor vor avea o constructie solida pentru a asigura o durata mare de viata in
conditii de coroziune si abrazivitate. Carcasa statorica, incastrarea pompei, rotorul si conexiunea
de evacuare vor fi fabricate din fonta sau otel inoxidabil. Arborele pompei va fi fabricat din otel
inoxidabil.
Motorul va fi cuplat direct la pompa si executat pentru functionare continua sau sub apa. Motorul ar
trebui sa fie IP68. Capatul de cablu trebuie sa fie impermeabil si inzestrat cu un manson si o
variatie de intindere.
Turatia unei pompe nu trebuie sa depaseasca 1500 rot/min fara aprobarea Inginerului.
Pompele trebuie puse in miscare de motoare electrice, daca nu se specifica altceva. Motoarele
trebuie sa aiba puterea nominala cel putin de 125% fata de puterea maxima necesara pentru ca
pompa sa functioneze la punctul optim. Motorul electric va fi prevazut pe circuitul de forta cu releu
electronic de protectie termica.
Descrierea functionarii statiei de pompare ape uzate
La statia de pompare ape uzate, apele colectate de reteaua de canalizare, curg in bazinul de
distributie, iar apoi in bazinul de separare a solidelor. Aici, materialele solide sunt retinute de
clapete de separare (filtrante), iar solidele sunt filtrate. Doar apele uzate filtrate pot sa treaca prin
pompa in bazinul de colectare (in sens opus circuitului de pompare). In timp ce bazinul de
colectare este umplut, nivelul apei in bazinul de separare a solidelor creste, iar o clapeta sferica
inchide automat intrarea in acesta.
In acest moment, pomparea incepe automat, in functie de nivel. Pompa evacueaza apa uzata
(filtrata) din bazinul colector, pe conducta de refulare si deschide clapetele de separare. Apele
uzate pompate trec prin bazinul de separare a solidelor si transporta astfel solidele separate prin
filtrare, in conducta de refulare, spre evacuare.
Dupa aceasta faza, intreaga instalatie de separare a solidelor este spalata si curatata. Pomparea
se opreste, in functie de nivel. Clapeta sferica deschide (din nou) accesul apei uzate din reteaua de
canalizare, in bazinul de separare solide si permite un nou proces de umplere. In timpul acestui
proces, apele uzate sunt pompate (evacuate) prin bazinul de separare a solidelor aferent celei de-a
doua pompe, dupa acelasi principiu.
Functionarea celor doua pompe cu instalatiile aferente este alternativa si ciclica.

Costurile reduse de exploatare rezulta din utilizarea unor pompe cu pasaj sferic redus, deoarece
pentru acestea este necesara o putere mai redusa a motorului.
In timpul procesului de pompare, partile active ale pompelor nu vin in contact cu materiile solide din
apele uzate, reducandu-se uzura acestora.
CONDU
CTA DE
CONDU
CTA DE
BA
ZIN
CL
AP
BAZIN
SEPARA
BA
ZIN
Figura 1 Statie de pompare ape uzate, cu sistem de separare a solidelor
9.2.3 Pompe de epuisment

Electropompele de epuisment vor lucra complet imersat, si vor fi destinate vehicularii lichidelor care
contin particule abrazive in suspensie.
Pompele trebuie sa fie usor de manevrat.
Piesele statice (de uzura) care vin in contact cu lichidul vehiculat pe traseul de aspiratie-refulare
trebuie sa fie protejate impotriva abraziunii printr-un invelis de cauciuc, poliuretan sau alt material
protector - rezistent la abraziune: fonta inalt aliata cu crom.
Rotorul va fi realizat tot din materiale rezistente la abraziune.
Celelalte piese turnate trebuie sa fie din materiale relativ usoare, aliaje de aluminiu sau fonta.
Arborele trebuie sa fie din otel inoxidabil. Arborele sa fie comun atat pentru motor cat si pentru
pompa.
Daca pompele sunt prevazute cu etansari mecanice (se prefera aceasta varianta), atunci trebuie
sa aiba minimum 2 etansari mecanice care sa actioneze independent una fata de cealalta.
Etansarile mecanice trebuie sa fie realizate din materiale rezistente la abraziune: de exemplu
carburi metalice (carbura de siliciu, carbura de tungsten).

Pompele de apa uzata trebuie sa aiba rotoare care nu se colmateaza, cu un numar redus de palete
care sa permita trecerea solidelor. Fiecare pompa trebuie sa fie capabila sa permita trecerea
solidelor de forma sferica avand diametre de pana la 30 mm si sa evite posibile colmatari cu
materiale.
Turatia unei pompe nu trebuie sa depaseasca 1500 rot/min fara aprobarea Inginerului.
Pompele trebuie puse in miscare de motoare electrice, daca nu se specifica altceva. Motoarele
trebuie sa aiba puterea nominala cel putin de 125% fata de puterea maxima necesara pentru ca
pompa sa functioneze la punctul optim.

10 VENTILAIE I AER CONDIIONAT
10.1 Amendamente
Nici un amendament
10.2 Adaugiri
Nici o adaugire

11 BALUSTRADE, PASARELE, PARDOSELI I SCRI
11.1 Amendamente
Nici un amendament
11.2 Adaugiri
Nici o adaugire

12 SUDURA
12.1 Amendamente
Nici un amendament
12.2 Adaugiri
12.2.1Suduri
Sudurile se vor efectua de sudori autorizati in conformitate cu prevederile PTCR - colectia ISCIR,
marcand pe piesa cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
La sudarea flanselor si altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialului pieselor ce trebuiesc
sudate, pentru care Antreprenorul va prezenta certificat de calitate.
Toate sudurile vor trebui patrunse pe intreaga sectiune sudata, aspectul lor fiind conform cu CTE-
RG.
Grija deosebita se va acorda alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a perpendicularitatii
flanselor pe conducta.
Personalul care executa operatia de control nedistrictiv a sudurilor, trebuie sa fie autorizat in
conformitate cu PTCR 11.
Verificarea sudurilor se va face nedistructiv (vizual si cu lupa) si va pune in evidenta starea
suprafetelor sudurilor si a zonelor adiacente, forma si dimensiunile cordonului de sudura si
defectele de suprafata conform tabelelor 1 si 2 din instructiunile I 27-72.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletine de examinare si vor fi prezentate la receptia
preliminara si finala a lucrarilor.
Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisa sudarea cu
electrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudura depistate la controlul vizual, vor fi indepartate cu mijloace
mecanice pana la materialul sanatos, dupa care vor fi resudate.
Modul si conditiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologata.
Portiunile din imbinarile sudate reparate vor fi verificate dupa remediere ca si sudurile initiale.
Toate sudurile vor fi la vedere si nu ascunse pentru a fi supravegheate vizual in timp ( nu vor fi
inglobate in betoane si alte elemente de constructie ).
12.2.2ASAMBLAREA CONDUCTELOR DE OTEL

Tehnologia de sudare se elaboreaza de catre Antreprenorul lucrarii pe baza datelor din proiect si
stabileste fluxul tehnologic pe operatii, parametrii de lucru si operatii de control interfazic,
confirmate de organul CTC, cu respectarea prevederilor din I 27-82 (tabel 5), precum si cerintele
din Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole indicativ C150-99/81N/05.10.1999.
Pentru realizarea imbinarilor sudate se vor utiliza numai sudori autorizati, care au absolvit probele
si examinarile specifice, conform normativelor in vigoare. Conform prevederilor I 27-82, sudorii care
executa imbinari de clasa de calitate III vor fi atestati conform SR EN 287-1+A /1999, iar pentru
clasa de calitate IV vor fi verificati conform prevederilor ordinului IGSIC nr.4/1981.
In principiu, montarea instalatiilor tehnologice cu conducte implica parcurgerea urmatoarelor etape:
studierea documentatiei de montaj si organizarea executiei montajului;
verificarea starii fizice a conductelor si fitingurilor si identificarea acestora in conformitate cu desenele
de montaj si a schemelor izometrice, implicit verificarea materialelor dupa certificatele de calitate
emise de furnizori;

trasarea, debitarea, alinierea si centrarea traseelor, intocmirea fiselor de masuratori, dupa sudarea
prin puncte a tronsoanelor de teava si controlul formei geometrice a imbinarilor realizate;
efectuarea cordoanelor de sudura conform tehnologiei alese. La executarea imbinarilor teava-placa
tubulara prin sudare, se vor folosi tehnologii omologate, conform STAS 11400/3 79 sau prescriptii
tehnice CR-7, colectia ISCIR. Tehnologia de sudare se elaboreaza de catre executantul lucrarii pe
baza datelor din proiect si stabileste fluxul tehnologic pe operatii, parametrii de lucru si operatii de
control interfazic, confirmate de organul CTC, cu respectarea prevederilor din I 27-72 (tabel 5),
precum si cerintele din Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole indicativ C150-99/71N/05.10.1999.
Conform prevederilor I 27-72, sudorii care executa imbinari de clasa de calitate III vor fi atestati
conform SR EN 277-1+A /1999, iar pentru clasa de calitate IV vor fi verificati conform prevederilor
ordinului IGSIC nr.4/1971.
Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN 287-1 +A/1999 si STAS 12255-84, SR EN
13920-98, privitoare la clasele de executie, formele si dimensiunile rosturilor de sudare si la
abaterile limita la dimensiuni fara indicatii de toleranta. Sudurile se vor realiza in clasa IV de
calitate.
Sudarea tronsoanelor de conducta si a fitingurilor se va realiza, pe cat posibil, la temperaturi ale
mediului ambiant mai mari de +5 C si mai mici de +35 C. Pentru temperaturi mai mici de +5 C
sau mai mari de +35 C, se impun masuri speciale ce trebuiesc luate in functie de calitatea (marca)
materialelor de baza si de adaos si de forma si dimensiunile pieselor care se sudeaza. Aceste
masuri speciale fac parte din tehnologia de montaj a Antreprenorului.
Suprafetele ce urmeaza a fi sudate trebuie sa fie curate si lipsite de elemente straine (ulei, vopsea,
stropi de metal, zgura si cenusa, etc.), pe o latime de cel putin 20 mm in jurul rostului de sudura.
Sanfrenele care formeaza rostul de sudare trebuie sa fie curate, decapate, fara deformari si
deteriorari. Nu se admit suduri succesive pe circumferinta, la distante mai mici de 100 mm, intre
ele.
Verificarile imbinarilor sudate se fac in scopul punerii in evidenta a marimii si frecventei defectelor
in raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrise. Verificarile si incercarile
sudurilor se fac de catre personal numit prin grija unitatii executante, pentru asigurarea calitatii
sudurilor.
Sudurile se vor verifica conform SR EN 473:2008, SR EN ISO 17637:2011, prescriptiile tehnice
CR6, CR8, CR4-colectia ISCIR si instructiuni I27-82. Controlul sudurilor efectuate se va realiza
100% vizual.
12.2.3ASAMBLAREA PRIN SUDURA A CONDUCTELOR PEID

La primirea tuburilor si fitingurilor pe santier se va examina certificatul de calitate si se vor verifica
dimensiunile si caracteristicile acestora.
In procedeul de sudare cap la cap cu termoelement, piesele de asamblat (tub/tub, tub/fiting sau
fiting/fiting) sunt incalzite in zona de sudat la temperatura de sudura, apoi sudate impreuna prin
aplicarea presiunii fara aport suplimentar de material. Rezulta o imbinare omogena. Realizarea
sudurilor cap la cap cu termoelement nu trebuie sa se faca decat prin utilizarea aparatelor de
sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate si de regula, al temperaturii.
Proprietatile fizico-chimice ale materialelor de sudat trebuie sa fie compatibile reciproc si
compatibilitatea materialelor trebuie sa fie certificata de fabricantul tuburilor si fitingurilor.
In zona imbinarii, peretii elementelor ce urmeaza a fi sudate trebuie sa fie egali ca grosime sau sa
apartina aceleiasi clase PN.
Sudurile cap la cap cu termoelement nu trebuie sa fie executate decIt de sudori calificati, atestati
de producator sau o institutie autorizata.
Suplimentar fata de uneltele folosite in mod curent pentru instalarea tevilor din materiale plastice,
cum ar fi taietor de tuburi sau foarfeca, este necesar un aparat de sudat special pentru sudura cap
la cap. Acest aparat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte minimale:

Dispozitivele de strangere trebuie sa permita strIngerea corespunzatoare a pieselor fara sa
deterioreze suprafetele si nici sa le afecteze forma rotunda. Piesele trebuie sa poata fi strInse intr-o
aliniere perfecta.
Este necesar sa fie posibila o pregatire prin indepartarea aschiilor de pe suprafetele de sudat,
strInse de aparatul de sudura.
Aparatul de sudura trebuie sa aiba o constructie suficient de rigida pentru ca in timpul procesului de
sudura presiunile ce trebuie aplicate sa nu provoace deformari ale acestuia.
Suprafetele de incalzire ale termoelementului trebuie sa fie plane si paralele.
Pentru instalarea si utilizarea aparatului de sudura, trebuie sa se urmeze modul de intrebuintare
indicat de producator.
Locul de munca trebuie sa fie protejat impotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor, cum sunt
ploaia, zapada sau vantul. In caz de temperaturi mai mici de 0 C si mai mari de +40 C, este
necesar sa se ia masuri corespunzatoare pentru protejarea locului de munca, in scopul obtinerii
unei temperaturi care sa permita asigurarea unei executii impecabile a sudurilor si a unor conditii
normale de munca.
In caz de expunere la razele solare, protectia locului unde se efectueaza sudura se va realiza
printr-o prelata care permite sa se obtina o temperatura uniforma pe tot conturul tubului. In masura
in care este posibil, extremitatile opuse ale tuburilor de sudat trebuie sa fie obturate pentru a
reduce cat mai mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin efectul vantului.
Temperatura de sudura trebuie sa fie cea recomandata de producatorul tuburilor PEID.
In timpul executiei lucrarilor, trebuie sa se controleze din cand in cand temperatura de sudare de
sudare. In special efectul vantului poate provoca modificari usoare ale temperaturii
termoelementului.
Suprafata termoelementului trebuie sa fie protejata impotriva murdariei. Inainte de a incepe fiecare
sudura, se curata cele doua parti ale termoelementului cu ajutorul unei hartii uscate si nefibroase.
In timpul intreruperilor sudurii, termoelementul se pastreaza astfel incat sa fie protejat impotriva
efectelor vantului, murdariei si deteriorarilor.
Se va evita atingerea cu mainile suprafetele de sudat. In caz contrar, se procedeaza la o curatire
cu hartie absorbanta imbibata cu solvent. Dupa pregatire, cele doua piese se apropie pana cand
ajung in contact. Spatiul dintre piese nu trebuie sa depaseasca in nici un punct 0,5mm.
Se controleaza in acelasi timp alinierea celor doua piese. Un eventual decalaj al suprafetelor
exterioare nu trebuie sa depaseasca 10% din grosimea peretelui. In caz contrar trebuie gasita o
pozitie mai buna de strangere, de exemplu prin rotirea tubului.
Important: Pregatirea suprafetelor de sudura trebuie sa fie efectuata chiar inaintea sudarii.
Nu se admite in nici un caz folosirea agentilor de racire in timpul racirii. Piesele de sudat trebuie sa
fie mentinute in dispozitivul de sudare sub presiunea de imbinare pana la incheierea timpului de
racire indicat de producator.

13 GALVANIZAREA
13.1 Amendamente
Nici un amendament
13.2 Adaugiri
Nici o adaugire

14 STINGTOARE PORTABILE
14.1 Amendamente
Nici un amendament
14.2 Adaugiri
Nici o adaugire

15 GENERATOR DE REZERVA
15.1 Amendamente
Nici un amendament
15.2 Adaugiri
Nici o adaugire

16 TESTAREA
16.1 Amendamente
Nici un amendament
16.2 Adaugiri
16.2.1PROBE
Inainte de receptie, utilajele vor trebui sa fie probate, urmarind ca functionarea sa fie silentioasa,
lipsita de vibratii, imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderile de apa.
Se vor verifica obligatoriu vibratiile in functionare.
Daca remedierile unor defectiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialistilor furnizorului, se va
solicita acestora inlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezinta defectiuni de fabricatie.
Inainte de pornirea utilajelor se va verifica cu atentie instalatia electrica, fiind obligatorie prevederea
dotarilor privind securitatea si sanatatea in munca.
Instalatiile tehnologice vor fi incercate la:
proba de presiune
proba de functionare
Proba de presiune se va face inainte de montarea aparaturii si fitingurilor, capetele conductelor
fiind blindate.
Presiunea de incercare va fi 1,5 x presiunea de lucru, dar nu mai putin de 6 bari. In cazul in care
nu se cunoaste presiunea de lucru, presiunea de proba va fi 1,5xPn. Conductele vor fi tinute sub
presiune atat cat este necesar pentru verificarea intregii linii de conducte si a imbinarilor, dar nu
mai putin de 20 de minute, timp in care presiunea nu trebuie sa scada.
Testarile si inspectia motoarelor electrice se vor desfasura conform prevederilor standardelor
interne si internationale in vigoare.
Ofertantul este responsabil pentru testele asupra echilibrarii statice si dinamice a ansamblurilor
rotor arbore.
Testarile finale constau din:
In cazul unei instalatii actionate electric, o verificare a functionalitatii, setarii releelor, continuitatii
impamantarii, rezistentei de dispersie a prizei de pamant, sensul de rotatie, curentul de functionare
si izolatie;
Verificarea etanseitatii fata de apa, ulei si aer a tuturor pieselor la presiunea de lucru;
Verificarea fixarii adecvate si sigure a cadrelor pentru montarea utilajelor;
Verificare a rezistentei la umiditate, la rugina si la paraziti si daca nu exista riscuri de inundatie
neprevazute din cauza greselilor de izolare intre instalatie si structurile constructiei.
Dupa verificarile de mai sus trebuie realizat un test de functionare pe fiecare grup de pompare
pentru a dovedi:
Functionarea corecta conform celor declarate de ofertanti in fisele tehnice;
Absenta scurgerilor de lichid;
Temperaturi normale la functionare;
Absenta tensiunilor sau vibratiilor necorespunzatoare.
In timpul acestui test se va face o verificare a parametrilor echipamentului, atat cat permit conditiile
amplasamentului, pentru a compara caracteristicile din santier cu testele de fabrica si pentru
identificarea oricaror limite ale caracteristicilor datorate conditiilor din santier. Necesarul initial de

ulei, unsoare, electrolit si materiale similare necesare pentru testele finale trebuie furnizate de
furnizor.
Operatiile de montaj si punere in functiune a agregatului sunt considerate ca incheiate numai dupa
efectuarea probelor si verificarilor inscrise in cartea tehnica a echipamentului si dupa functionarea
in conditii satisfacatoare timp de 72 ore.
16.2.2VERIFICARI
Atat pe parcursul lucrarilor de montaj cat si la finalizarea etapelor principale de montaj se vor
efectua activitati de verificare si control.
La finalizarea etapelor de montaj (realizate conform graficelor de lucrari ale Antreprenorului), se vor
verifica:
Modul de asezare si prindere a tronsoanelor de conducta pe elementele de sprijin;
Modul de realizare (si daca a fost cazul de remediere) a cordoanelor de sudura;
Modul de prindere si strIngere a flanselor si organelor de asamblare, stringerea uniforma a acestora,
existenta garniturilor de etansare, saibelor Grower, etc.
Starea elementelor de sprijin (suporturi mobile si fixe) astfel incIt sa se asigure realizarea scopului
pentru care au fost prevazute.
Verificarea imbinarilor sudate se executa in conformitate cu prevederile normativelor nationale in
vigoare (I 27-82) si prezentei documentatii, prin examinare vizuala.
16.2.3PROGRAM DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP A STATIILOR

DE POMPARE
Personalul de exploatare si intretinere are obligatia sa studieze si sa-si insuseasca indicatiile
cuprinse in instructiunile de exploatare ale furnizorilor, care sunt specifice fiecarui tip de utilaj
pentru a remedia defectiunile in cel mai scurt timp, precum si manualul de exploatare si intretinere.
Interventiile la instalatia electrica si cea de automatizare se vor face numai de catre persoane
autorizate.
Defectiunile specifice pompelor si modul de remediere sunt mentionate in cartea tehnica a
acestora.
Pentru o buna exploatare a utilajelor se vor pastra in evidenta toate documentele de certificare a
calitatii echipamentelor, cartea tehnica a utilajelor, procesele verbale de autorizare si functionare si
se va mentine intacta placa de timbru a echipamentelor.
Controlul si verificarea
Controlul si verificarea generala se face periodic de catre mecanicul de serviciu, care va trebui sa
depisteze neregulile (vizibile sau sesizabile) din punct de vedere al exploatarii si sa stabileasca
cauzele care ar putea produce sau au produs defectiuni.
Operatia consta in verificarea:
etanseitatii conductelor si armaturilor;
starea elementelor care contribuie la exploatarea in siguranta a statiei;
armaturi de siguranta, elemente in miscare (electropompe) protectia contra electrocutarii;
indicatiile aparatelor de masura;
starea izolatiei termice a conductelor;
buna functionare a instalatiilor de iluminat, forta si automatizare.
Se vor unge lagarele electropompelor si toate piesele in miscare conform indicatiilor din cartea
tehnica a agregatutului.

Mecanicul de serviciu trebuie sa urmareasca indicatiile aparatelor de control: manometre, sesizor
de presiune, etc. (daca sunt prevazute) pentru a se controla daca toate elementele statiei
functioneaza normal, la parametrii prevazuti in proiect.
In timpul exploatarii statiei se vor respecta urmatoarele reguli pentru buna functionare a pompelor:
incalzirea palierelor nu trebuie sa depaseasca 60C (nu trebuie sa depaseasca o temperatura
suportabila la atingerea cu mana);
verificarea etanseitatii presetupelor (ele trebuie sa fie stranse usor pentru a permite ca putina apa sa
poata umezi garnitura);
se efectueaza controlul palierelor racite cu apa, verificand daca sistemul de racire nu este intrerupt;
se verifica daca incalzirea electromotorului este normala;
se verifica daca se mentine nivelul normal al uleiului in lagare
schimbarea uleiului se face conform indicatiilor fabricantului;
se verifica starea cuplajului pompa-motor;
se verifica si se mentin in stare de functionare conductele care preiau apa de la presetupe.
Revizia
Revizia statiei de pompare se face anual, urmarindu-se cunoasterea in detaliu a fiecarui element al
statiei in vederea unor eventuale interventii care sa permita evitarea unor accidente.
La agregatele de pompare se va verifica:
starea generala a agregatului;
starea instalatiei de alimentare cu energie electrica;
starea instalatiei de automatizare;
nivelul de zgomot produs in timpul functionarii;
Verificarea armaturilor de siguranta se face in conformitate cu prevederile ISCIR pentru
echipamente care intra sub acest control.
La armaturile de inchidere se va verifica:
modul de inchidere si deschidere a robinetelor (usurinta de manevrare, gradul de inchidere si
deschidere etc);
etanseitatea robinetelor.
La ventilele de siguranta se va verifica:
functionarea la presiunea de evacuare, precum si capacitatea de actionare (in timpul exploatarii
instalatiei se va actiona periodic dispozitivul de aerisire al robinetului de siguranta, iar dupa
inchiderea dispozitivului se va observa daca robinetul se inchide);
etanseitatea imbinarilor.
La aparatele de masura si control se va efectua verificarea functionarii si eventual, reetalonarea
(de catre unitati specializate) sau dupa caz, inlocuirea acestora. Aparatele de masura vor avea
marcate pe scala valorile limita permise.
La conducte se va verifica:
starea generala a conductelor ;
etanseitatea imbinarilor (la filet, garnituri) si pe traseul conductelor;
modul de fixare al conductelor si al suportilor acestora;
calitatea mansoanelor de protectie la trecerea conductelor prin perete si plansee.

Instalatia de automatizare se verifica si revizuieste de catre o unitate specializata, conform
indicatiilor producatorului. Unitatea poate face parte din organizatia de exploatare a instalatiilor sau
poate fi independenta, asigurand serviciile pe baza de contract.
Rezultatul verificarilor facute la revizie se consemneaza intr-un proces verbal care va sta la baza
reparatiei si a receptiei acesteia.
In ceea ce priveste cosul pentru retinerea corpurilor solide, acesta se va goli o data sau de doua ori
la fiecare 24 de ore. Frecventa exacta a momentelor de curatare a cosului se va stabili de catre
operator in urma unei perioade prestabilite in care se vor face observatii la fiecare statie de
pompare ape uzate.
Reparatii curente
Reparatiile curente se efectueaza pe baza constatarilor facute la verificari si revizii si preventiv,
pentru elementele la care se intrevede ca vor putea apare defectiuni dupa o perioada relativ scurta
de timp.
Reparatiile curente se fac la unele elemente care pot afecta buna functionare a instalatiei si
dureaza, in general, o perioada scurta de timp.
Reparatiile curente se fac de catre personalul de exploatare folosind de regula, piesele de rezerva
din stoc.
Reparatii capitale
Reparatiile capitale sunt planificate.Ciclurile perioadei de timp intre doua reparatii capitale se
stabilesc in functie de durata normala de serviciu a instalatiei si de gradul de uzura a elementelor
acestora.
In cadrul reparatiilor capitale se inlocuiesc unele elemente ale instalatiei sau parti din acestea cu
scopul mentinerii instalatiei la parametrii proiectati specificati de catre furnizorul de echipament.
Repararea agregatelor de pompare, precum si reetalonarea aparatelor de masura si control se
face in ateliere de specialitate.
In cazul inlocuirii unor echipamente, se recomanda ca inlocuirea sa se faca cu aceleasi tipuri de
echipamente.
Procesul-verbal incheiat dupa efectuarea probelor si receptia instalatiei, se va depune la cartea
tehnica a constructiei.
Reparatii accidentale
Reparatiile accidentale, care sunt determinate de aparitia neasteptata a unor defectiuni, deteriorari
sau avarii, se executa imediat, pentru a mentine in permanenta siguranta functionarea instalatiei.
In cazul avariei partiale sau totale a unor echipamente, se repara imediat echipamentul avariat de
restul instalatiilor astfel: la pompe, se opreste electromotorul si apoi se inchid vanele de pe
aspiratia si refularea pompei.
Tabel 1 Program de urmarire a comportarii in timp a statiilor de pompare ape uzate
Nr.crt. DENUMIREA CONSTRUCTIILOR PERIOADA DE METODA DE OBSERVATII

CONTROL CONTROL
0. 1. 2. 3. 4.
Statie de pompare ape uzate
Verificarea etanseitatii imbinarilor Proces
1. Periodic Vizual
si calitatea garniturilor verbal
Verificarea functionarii armaturilor Proces
2. Periodic Vizual
de siguranta verbal
Verificarea parametrilor de Cu aparate de Proces
3 Periodic
functionare masura verbal

16.2.4PROBA LA PRESIUNE A CONDUCTELOR

Inaintea intrarii in exploatare, conductele vor fi incercate la presiune, in scopul verificarii rezistentei
si etanseitatii precum si evidentierii unor defecte ascunse, care nu au putut fi observate la
verificarile anterioare.
Modificarea valorii presiunii de incercare a conductelor fata de cea prescrisa in proiect se va face
numai cu acordul prealabil al proiectantului.
Incercarile de presiune ale conductelor, inregistrarea si interpretarea rezultatelor se va face
conform Normativ I12.
Conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru realizarea probei de presiune propriu-zise sunt:
Se va verifica daca toate controalele dimensiunilor, cotelor si sudurilor din proiect, au fost executate
si consemnate in Pocese verbale (proba de presiune se executa obligatoriu dupa ce a fost realizat
controlul imbinarilor sudate).
Proba hidraulica se va executa pe vreme uscata, astfel incat sa poata fi observate cu usurinta
eventualele scapari de apa sau umeziri.
Temperatura conductei si apei in timpul probelor hidraulice trebuie sa fie de minimum +10C.
In timpul probei hidraulice, tronsonul supus incercarii va fi prevazut cu doua manometre (unul de
incercare si altul de control) alese astfel incat valoarea presiunii de incercare sa se citeasca pe
treimea mijlocie a scarii gradate.
Pentru ridicarea in trepte a presiunii si pentru evaluarea eventualelor pierderi de apa se va folosi o
pompa manuala cu piston care aspira dintr-un rezervor propriu.
In timpul incercarii de presiune, in afara documentelor inregistratoare Antreprenorul va intocmi acte
de inregistrare ce vor cuprinde:
o data incercarii
o conducta la care se face proba hidraulica
o pozitia de montaj a conductei
o fluidul de incercare (cu parametrii fizici, temperatura, etc.)
o valorile presiunii de incercare si timpul de mentinere la presiunea de proba, inclusiv
diagrama de inregistrare a probei
o rezultate obtinute (defectiuni constatate si remedieri)
o concluzii proprii
o semnaturile comisiei de probe (Antreprenorul, Inginerul).
Presiunea de proba este 1,5 ori presiunea maxima din instalatie.
Presiunea de incercare va fi crescuta lent, uniform si continuu pina la aproximativ 50% din
presiunea de proba (0,5 Pp), dupa care, pina la presiunea de proba, cresterea se va face in trepte
de cca. 10% din valoarea acesteia.
Durata de mentinere a presiuni de proba (Pp), nu va fi mai mica de 30 minute, dupa care valoarea
va fi redusa la 0,8 Pp.
Presiunea de 0,8 Pp, se mentine pana la examinarea completa a conductei si a sistemelor de
conducte incercate.
In cazul aparitiei unor defecte, proba se intrerupe, se goleste sistemul de apa, se trece la
remedierea defectelor, dupa care se reia proba.
Tronsoanele de teava care prezinta defecte in corp (de structura) se inlocuiesc in intregime.

Inceputul probei hidraulice se considera in momentul atingerii presiunii de proba (Pp), iar rezultatul
este satisfacator daca nu s-au constatat deformatii, scurgeri, umeziri, picurari sau scaderea
presiunii la manometru (max 5% din presiunea de proba).
Pe toata durata incercarii, manometrele de incercare si control de la sursa de presiune se vor tine
obligatoriu sub observatie.
In timpul ridicarii presiunii, personalul insarcinat cu efectuarea probei se va indeparta de conducta
suficient pentru a tine sub observatie intreaga conducta, pentru a observa eventualele deformari
anormale sau scapari importante de apa si a putea da semnalul pentru intreruperea probei daca se
iveste un pericol din aceste cauze.
Apropierea de conducta se va face numai dupa 10 minute de la atingerea treptei respective de
presiune, la semnalul conducatorului punctului de lucru, care raspunde de executia probei.
La fiecare treapta se va mentine presiunea atata timp cat este necesar pentru a controla intregul
tronson, dar nu mai putin de 30 minute, timp in care se verifica modul de comportare al
conductelor, sudurilor, suporturilor, flanselor.
Pentru efectuarea probei hidraulice se vor avea in vedere urmatoarele:
Se stabileste tronsonul de conducta care urmeaza sa fie probat.
Se blindeaza la capete cu flanse oarbe sau capace sudate (NU este permisa utilzarea robinetilor
pentru izolarea tronsonului de conducta).
Se prevede un stut cu robinet pentru dezaerisire, montat in punctul de maxim al conductei, pe
perioada de umplere a conductei si un stut cu robinet pentru umplere/golire/ridicare presiune.
Se umple conducta de la o sursa de apa sub presiune (cu presiunea de maximum 1 bar), cu
robinetul de dezaerisire deschis.
Dupa umplerea conductei se izoleaza sursa de apa si se inchide robinetul de dezaerisire.
Se racordeaza pompa manuala cu piston si rezervorul propriu plin cu apa.
Se deschide robinetul de alimentare si se trece la efectuarea propriu-zisa a probei conform
indicatiilor de mai sus.
16.2.5DISPOZITII FINALE
Toate armaturile se vor procura si monta conform Pieselor desenate.
La predarea lucrarilor Beneficiarului, toate utilajele, armaturile, etc., vor trebui sa functioneze
silentios, iar imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apa.
Antreprenorul va garanta calitatea lucrarilor si atingerea parametrilor proiectati, pentru intregul
ansamblu al lucrarilor.
Inginerul are dreptul de a controla tot santierul, atelierele de confectii, Antreprenorul asigurand
facilitatile pentru aceasta.
Controlul Inginerului nu diminueaza cu nimic responsabilitatea Antreprenorului privind executia de
calitate a lucrarilor.
Materialele si produsele folosite de Antreprenor trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. Este
interzisa utilizarea materialelor care nu sunt insotite de certificate de calitate.
Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect, se va putea face numai cu avizul
Inginerului, care va stabili conditiile de acceptare.
In toate statiile de pompare se vor respecta instructiunile specifice privind cerintele de securitatea
si sanatatea in munca.
Beneficiarul, prin dirigintele de santier sau Inginer, poate dispune oprirea lucrarilor daca se
constata abateri sau nerespectari ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor
lucrari sau instalatii executate necorespunzator.
Antreprenorul va pune la dispozitia Inginerului, la cererea acestuia, documentele din care sa
rezulte calitatea materialelor puse in opera sau calitatii lucrarilor executate.

TOATE DEFICIENTELE DE EXECUTIE, DE SCHIMBARE A CALITATII MATERIALELOR PUSE IN
OPERA FARA ACORDUL INGINERULUI SE VOR REMEDIA PRIN GRIJA SI PE CHELTUIALA
ANTREPRENORULUI.
16.2.6RECEPTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE

Receptia lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde in mod obisnuit
urmatoarele elemente:
respectarea dimensiunilor si a cotelor din proiect;
respectarea prescriptiilor de montaj si de functionare a utilajelor, vanelor prevazute in proiecte si in
caietele de sarcini ale unitatilor furnizoare;
respectarea masurilor de protectie si de securitatea muncii;
dotarea cu aparatura de masura si control,
functionarea automata cu transmiterea datelor la distanta.
Punerea in functiune a statiei este precedata de efectuarea probei la presiune a instalatiilor.
Probarea functionarii statiei de pompare se va face prin racordarea la reteaua cu apa potabila, si
se va verifica pornirea si oprirea pompelor functie de parametrii din proiect si realizarea
parametrilor necesari pentru care s-a prevazut statia de pompare.
La punerea in functiune a statiei se va verifica etanseitatea instalatiilor si functionarea utilajelor la
parametrii din proiect.

APROBAT,
Directia Regionala in Constructii Centru
CCICLC Mures
16.2.7PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII, VERIFICARI, PENTRU

STATIE DE POMPARE
INSPECTII LA EXECUTIE SI STABILIREA FAZELOR DETERMINANTE
PENTRU statie de pompe
Beneficiar: SC COMPANIA AQUASERV SA
Proiectant general: Asocierea SC AECOM INGENIERIA SRL/SC SAFEGE CONSULTING

ENGINEERS SA/ SC TRACTEBEL ENGINEERING SA
Proiectant de specialitate SC BINNOVA SA
Executant:
In conformitate cu urmatoarele legi si normative in vigoare:

Legea privind calitatea in constructii nr. 10/18.01.1995
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat prin HGR nr. 272/1994.
Ordinul MLPAT nr. 31/N/1995 pentru " Procedura privind controlul statului in fazele de executie
determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor".
Se stabileste de comun acord prezentul program de control al calitatii lucrarilor.
Nr. Denumirea lucrarii DRCC/ Beneficiar/ Investitor Constructor Proiectant Observatii

CCICLC
crt. Diriginte Serv.
Exploatare
0 1 2 3 4 5 6 7
1. PREDARE FRONT DE LUCRU
1.1. Proces verbal de predare x x x x -

amplasament
2. MONTAJ INSTALATII
2.1 Verificare amplasament grup x - x - Proces Verbal

hidraulic de pompe
2.2. Montaj conducte principale: x - x - -
Conducte apa inclusiv armaturi
(robineti), debitmetru, senzor de
presiune .

2.3. Probe de presiune si etanseitate la x x x x x Faza determianta

conducte montate Nr. 1
Nota: Convocarea delegatiilor in vederea respectarii prezentului program si a intocmirii

documentelor atestatoare (procese verbale de receptie; etc.) este in sarcina Antreprenorului -
pentru care, prezentul program devine obligatoriu in momentul prezentarii ofertelor de executie a
lucrarii.
BENEFICIAR EXECUTANT PROIECTANT
16.2.8PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII, VERIFICARI,INSPECTII LA

EXECUTIE pentru STATII DE POMPARE ape uzate
Beneficiar: SC Compania AQUASERV SA Targu Mures
Proiectant general: Asocierea SC AECOM INGENIERIA SRL/SC SAFEGE

CONSULTING ENGINEERS SA/ SC TRACTEBEL ENGINEERING
SA
Proiectant de specialitate: SC Binnova SA Baia Mare
Executant: ______________________________
APROBAT
Directia Regionala in Constructii Centru Judetul Mures

In conformitate cu urmatoarele legi si normative in vigoare:
Legea privind calitatea in constructii nr. 10/18.01.1995
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat prin HGR nr. 272/1994
Ordinul MLPAT nr. 31/N/1995 pentru " Procedura privind controlul statului in fazele de executie
determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor".
Se stabileste de comun acord prezentul program de control al calitatii lucrarilor
Nr. Denumirea lucrarii Directia Investitor Constructor Proiectant Observatii

Regionala in
Constructii
Centru
Exploatare
0 1 2 3 4 5 6 7
1. PREDARE FRONT DE LUCRU
-
1.1 Predare amplasament x x x 0
. pentru montaj a caminului
de pompare ape uzate
menajere
1.2 Trasare x x x - -
.
1.3 Proces verbal de predare x 0 x - -
. amplasament

2. MONTAJ INSTALATII
2.1 Montaj conducte x - x -
. principale:
Colectoare ape uzate
2.2 Executie racorduri la x x
. conductele principale
2.3 Probe de presiune si x 0 x 0 Faza
. etanseitate determinanta
Nr. 1
2.4 Proces verbal de executie x x x
. probe presiune si
etanseitate
2.5 Probe functionare pompe x x
.
2.6 Predare spre conservare a x x
. lucrarilor executate; pana
la probele finale

documentelor atestatoare (procese verbale de receptie; etc) este in sarcina antreprenorului -
lucrarii.
PROIECTANT EXECUTANT BENEFICIAR

APROBAT
Directia Regionala in Constructii Centru
Judetul Mures
16.2.9PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII, VERIFICARI LA EXECUTIE

pentru CONDUCTE DE REFULARE APE UZATE

Regionala in
Constructii
Centru
Exploatare
0 1 2 3 4 5 6 7
1. PREDARE AMPLASAMENT SI TRASARE
1.1 Predare amplasament x x x x1) 1
) Daca este cazul
.
1.2 Trasare x x
.
1.3 Intocmirea P-V de x x
. predare amplasament
pentru canalul care se
va executa
1.4 Trecerea in registrul x
. responsabilului tehnic
cu executia (diriginte)
2. CONTROLUL EXECUTIEI SAPATURILOR PENTRU POZAREA CONDUCTELOR
2.1 Controlul naturii x x1) x x1) 1
) Daca este cazul
. terenului de fundare
2.2 Executia sapaturii x x
. (inclusiv cu sprijiniri -
daca este cazul)
2.3 Realizarea fundului x x
. transeei; nivelmentul
pentru asigurarea
pantelor de pozare
2.4 Proces verbal de lucrari x x
. ascunse (daca este
cazul) + inregistrare
3. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI PATULUI DE FUNDARE
3.1 Calitatea pamantului x x
. (nisipului, betonului) de
fundare
3.2 Realizarea grosimii x x
. patului de fundare
3.3 Starea de compactare a x x
. patului de fundare
3.4 Intocmirea si x x


Regionala in
Constructii
Centru
Exploatare
0 1 2 3 4 5 6 7
. inregistrarea P-V de
constatare a calitatii
lucrarilor
4. CONTROLUL POZARII CONDUCTEI
4.1 Verificarea adancimii de x x
. montaj
4.2 Realizarea unor pante x x
. continue cu puncte de
cota maxima (aerisiri) si
cota minima (goliri).
4.3 Intocmirea si x x
constatare a calitatii
lucrarilor ce devin
ascunse
5. CONTROLUL MODULUI DE REALIZARE A PROBEI DE PRESIUNE
5.1 Realizarea umpluturilor x x
. partiale si a compactarii
5.2 Efectuarea probei de FAZA
. presiune DETERMINANTA
x x x x x NR. 1
5.3 Intocmire si
receptie calitativa x x x x
privind proba de
presiune pe tronsoane
5.4 Inregistrare PV in x x
. registrul responsabilului
tehnic cu executia
6. CONTROLUL REALIZARII UMPLUTURILOR FINALE, MONTARE CAPACE, (DACA ESTE CAZUL)
A SISTEMELOR RUTIERE
6.1 Continuarea x x
. umpluturilor si
compactarea
pamantului in transee
6.2 Refacere sistem rutier x x
.
6.3 Aducerea la cota x x
definitiva a capacelor
6.4 Montare robineti in x x
camine de vane,
alcatuirea de bare ale
retelei
6.5 Pregatirea efectuarii x x
. probei finale inainte de


Regionala in
Constructii
Centru
Exploatare
0 1 2 3 4 5 6 7
receptia preliminara
6.6 Efectuarea probei de x x x x x FAZA
presiune DETERMINANTA
FINALA
6.7 Intocmirea si x x x x x
inregistrarea P-V de
receptie calitativa a
livrarii
7. SPALAREA CONDUCTELOR DE REFULARE
7.1 Spalarea conductei (pe x x
. tronsoane)
7.2 Clatire cu apa curata - -
7.3 Intocmirea si - -
inregistrarea PV de
receptie calitativa a
lucrarii

documentelor atestatoare (procese verbale de receptie; etc) este in sarcina Antreprenorului -
lucrarii.
PROIECTANT EXECUTANT BENEFICIAR

17 LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICABILE
17.1 Amendamente
Nici un amendament.
17.2 Adaugiri
17.2.1GENERALITATI
O cerinta de baza a Contractului este aceea ca toate materialele si articolele sa fie
fabricate/testate/livrate in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale
aplicabile, in vigoare.
Standardele citate in aceasta sectiune vor fi aprobate in raport cu Clauza si/sau aspectul relevant
si vor oferi un ghid cu privire la cerintele de calitate. Aceasta sectiune nu este exhaustiva.
Referirea la un Standard implica referirea la toate Standardele asociate sau relationate, la care se
face trimitere in cadrul acelui Standard.
Editiile Standardelor aprobate utilizate vor fi acelea de actualitate cu 30 de zile inainte de data de
trimitere a ofertelor.
Antreprenorului i se poate solicita sa furnizeze orice Standard sau publicatie enumerate in aceasta
sectiune pentru a fi utilizate de catre Inginer.
LEGISLATIA CADRU :
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii
Legea nr. 107/1996 a apelor, republicata;
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004;
Legea nr. 137/1995 a protectiei mediului, republicata;
Legea nr. 215/2001 privind Administratia Publica Locala;
Legea nr. 326/2002 privind serviciile publice de gospodarire comunala.
DIRECTIVE
ale Uniunii Europene privind apa de suprafata si apa subterana:
DIRECTIVA CONSILIULUI (75/440/CEE) din 16 iunie 1975 privind cerintele calitative pentru apa de
suprafata destinata prepararii apei potabile in statele membre
DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI 2000/60/CE din 23 octombrie 2000
de stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei
DIRECTIVA CONSILIULUI (76/464/CEE) din 4 mai 1976 privind poluarea cauzata de anumite
substante periculoase evacuate in mediul acvatic al Comunitatii
DIRECTIVA CONSILIULUI (80/68/CEE) din 17 decembrie 1979 privind protectia apelor subterane
impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase
NORMATIVE
C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
Ghid pentru programarea controlului calitatii lucrarilor pe santier /97, emis de COCC-SA si avizat de
MLPAT
C 204/1980 Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al utilajelor si instalatiilor
tehnologice pentru obiective de investitie.
I 14-76 Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate
I 12-78 Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la conductele tehnologice
C 15-77 Prescriptii tehnice pentru conducte sub presiune

I 22-1999 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de
alimentare cu apa si canalizare a localitatilor;
I 1-1978 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi
din PVC neplastifiat;
GP 043-1999 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare utilizand conducte din P.V.C., polietilena si polipropilena;
P 66-2001 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a
localitatilor din mediu rural
P 118-99 si P118-2007 Norme tehnice de proiectarea si realizarea constructiilor, privind protectia la
actiunea focului;
P130-1999 Normativ privind comportarea in timp a constructiilor
HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind marimea zonelor de protectie sanitara si
hidrogeologica
I 9-2009 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare Normativ pentru proiectarea,
executarea si exploatarea instalatiilor sanitare din cladiri si de alimentare cu apa si canalizare din
ansambluri de cladiri
Legea 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii n munca
HG nr.1425/2006 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a pevederilor Legii nr.
319/2006
HG 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319/2006
HG 300/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau
mobile
HG 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca
HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la
locul de munca
HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
HG 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente
destinate utilizarii in exteriorul cladirilor
HG 1876/2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de vibratii
lucratorilor la riscurile generate de zgomot
HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a
maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
HG 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru
asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
Ordinul MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 - Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii
HG 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

STANDARDE
Pentru proiectarea si executia lucrarilor de alimentare cu apa se utilizeaza urmatoarele standarde:
SR 10898:2005 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
SR 10110:2006 Alimentari cu apa. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare
SR 1343-1: 2006 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
urbane si rurale
SR 6819: 1997 Alimentari cu apa. Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si de executie
SR 9296: 1996 Alimentari cu apa. Statii de clorare a apei cu clor gazos. Prescriptii generale de
proiectare.
SR ISO 4067-6: 1996 Desene tehnice. Instalatii. Partea 6: Simboluri grafice pentru sisteme de
alimentare cu apa si canalizare ingropate
STAS 1343/0-89 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare. Prescriptii
generale
STAS 1343/2-89 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru unitati
industriale
STAS 1343/3-86 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru unitati
zootehnice
STAS 1478-90 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii
fundamentale de proiectare
STAS 9295-88 Statii de deferizare - demanganizare. Prescriptii de studii si proiectare
SR 8591:1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
STAS 9312-87 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte
SR 4163/1-95 Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Proiectare
SR 4163/1-96 Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Calcul
SR 4163/3-96 Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Executie si exploatare
STAS 9570/1-89 Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri, in localitati
STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare
STAS 7656-90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii
STAS 6898/1-2-90 Tevi din otel sudate elicoidal pentru uz general
STAS 503/1-87 Tevi din otel fara sudura laminate la cald
STAS 706-80 Utilaj de stins incendii. Cheie pentru racorduri
SR 12362:1996 Alimentari cu apa. Gospodarii de reactivi. Prescriptii de proiectare;
SR 7335-6:1998 Protectia anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea conductelor
la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine.
SR EN 14339:2006 Hidranti de incendiu subterani.
SR EN 14384:2006 Hidranti de incendiu supraterani.
SR ISO 7005-1:2000 Flanse metalice Partea 1: Flanse de otel.
ISO 7005-1:2011 Flanse Partea 1: Flanse de otel pentru sisteme de conducte de uz general sau
industrial.
SR EN 12334:2004 Robinetarie industriala. Robinete de inchidere de fonta.
SR ISO 5996:2000 Robinete cu sertar din fonta.
SR EN 1171:2003 Robinetarie industriala. Robinete cu sertar de fonta.

SR EN 1984:2010 Robinetarie industriala. Robinete cu sertar, de otel.
SR EN 593:2009 Robinetarie industriala. Robinete metalice cu fluture.
SR EN 593+A1:2011 Robinetarie industriala. Robinete metalice cu fluture.
SR EN 558:2008 Robinetarie industriala. Dimensiuni fata-la-fata si fata-la-axa ale robinetelor
metalice utilizate in sistemele de conducte cu flanse. Aparate de robinetarie desemnate prin PN si
Clasa.
SR EN 12288:2010 Robinetarie industriala. Robinete cu sertar de aliaj de cupru.
SR EN 19:2003 Robinetarie industriala. Marcarea aparatelor de robinetarie de metal.
SR EN 12266-1:2004 Robinetarie industriala. ncercarile aparatelor de robinetarie. Partea 1:
ncercari la presiune, proceduri de ncercare i criterii de acceptare. Cerinte obligatorii.
SR EN 12516-1:2005 Robinetarie industriala. Rezistenta mecanica a carcaselor. Partea 1: Metoda
tabulara privind carcasele aparatelor de robinetarie de otel.
de calcul privind carcasele aparatelor de robinetarie de otel.
experimentala.
de calcul a carcaselor aparatelor de robinetarie din materiale metalice altele dect otelul.
SR EN 1092-1:2008 Flanse si imbinarea lor. Flanse rotunde pentru conducte, robinete, racorduri si
accesorii desemnate prin PN. Partea 1: Flanse de otel.
SR EN 1591-1+A1:2009/AC[2011]:2011 Flanse si imbinarea lor. Reguli de calcul ale imbinarilor cu
flanse circulare cu garnitura de etansare. Partea 1: Metoda de calcul.
SR EN ISO 4126-1:2004 Dispozitive de securitate pentru protectie impotriva suprapresiunilor.
Partea 1: Supape de siguranta.
Partea 3: Supape de siguranta si dispozitive de siguranta cu membrana de rupere in combinatie.
Partea 4: Supape de siguranta pilotate.
Partea 5: Dispozitive de siguranta pentru descarcarea controlata impotriva suprapresiunilor
(DSDCS).
Metalurgia feroasa
SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii
STAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si la
masa.
SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la
dimensiuni.
SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel.
Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni.
STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda.
STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra.
STAS 2028-80: Otel laminat la cald. Tabla zincata.
STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata.

STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata.
Lucrari de constructii metalice
SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric
a otelurilor cu limita de curgere ridicata;
SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric
a otelurilor termorezistente. Clasificare;
SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc
electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina
SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar
SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003. Turnatorie.
Fonta cu grafit nodular.
SR EN 473:2008 Examinari nedistructive. Calificarea si certificarea personalului pentru examinari
nedistructive. Principii generale.
SR EN ISO 17637:2011 Examinari nedistructive ale sudurilor. Examinarea vizuala a imbinarilor
sudate prin topire.
Lucrari mecanice
SR EN 10243-2:2002 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 2: Piese
executate la cald pe masini orizontale de forjat;
SR EN 10243-1:2003/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea
1: Piese executate la cald pe ciocane matritoare sau prese verticale
SR EN 10243-2:2002/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea
2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat
SR EN 10250-4:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 4: Oteluri inoxidabile
SR EN 10250-3:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 3: Oteluri aliate speciale
SR EN 10250-2:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 2: Oteluri nealiate de calitate
si oteluri speciale
SR EN 10250-1:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 1: Conditii generale
STAS 1097/2-91 Piese forjate din otel carbon de calitate si aliate pentru cazane si recipiente sub
presiune. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 2171/2-84 Piese de otel forjate liber. Adaosuri de prelucrare si abateri limita pentru piese
forjate pe ciocane
STAS 11520-89 Bare forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 11519-89 Blocuri forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 6092/1-83 Piese forjate din otel. Clasificarea si terminologia defectelor
SR EN 29104:1997 - Masurarea debitelor fluidelor in conducte inchise. Metode de evaluare a
performantei debitmetrelor electromagnetice utilizate pentru lichide;
SR EN ISO 748:2002 Masurarea debitelor de fluide in canale inchise. Metoda de explorare a
cImpului de viteze
SR ISO 1190-1,2:1993 Cupru si aliaje de cupru. Cod de simbolizare. Partea 2: Simbolizarea
starilor.
SR EN 13835:2003 Turnatorie. Fonta austenitica
SR EN 586-3:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 3: Tolerante la dimensiuni si
de forma
SR EN 586-2:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 2: Caracteristici mecanice si
proprietati speciale

SR EN 586-1:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 1: Conditii tehnice de
inspectie si de livrare
SR EN 601:2004 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitia chimica a pieselor
turnate utilizate in contact cu produsele alimentare
STAS 198/2:1992 Aliaje cupru-aluminiu turnate in piese
SR EN 604-1:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricate turnate pentru forjare. Partea 1:
Conditii tehnice de inspectie si de livrare
SR EN 1706:2000 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitie chimica si caracteristici
mecanice
SR EN 1559-4:2000 Turnatorie. Conditii tehnice de livrare. Partea 4: Conditii suplimentare pentru
piesele turnate din aliaje de aluminiu
SR ISO 10049:1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuala de evaluare a porozitatii
SR EN 604-2:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricat turnat pentru forjare. Partea 2:
Tolerante la dimensiuni si de forma
STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in
instalatii terestre si navale
SR 13354:1996 Manometre, vacuummetre si monovacuummetre inregistratoare cu element elastic
SR 3589-8:1994 Manometre, vacuummetre si manovacuummetre indicatoare cu element elastic.
Verificari de receptie
SR EN 62271-107:2006 Aparataj de inalta tensiune. Partea 107: Intreruptoare de curent alternativ
cu sigurante fuzibile pentru tensiuni nominale mai mari de 1 kV si mai mici de 52 kV inclusiv
SR ISO 1431-2:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datorita actiunii
ozonului. Partea 2: Incercare la deformare dinamica
SR ISO 1431-1:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datorita actiunii
ozonului. Partea 1: Incercare la deformare statica
SR EN ISO 6603-2:2001 Materiale plastice. Determinarea comportarii la soc prin perforare a
materialelor plastice rigide. Partea 2: Incercarea la soc instrumental
SR EN ISO 6603-1:2001 Materiale plastice. Determinarea comportarii la soc prin perforare a
materialelor plastice rigide. Partea 1: Incercarea la soc neinstrumental
SR EN ISO 179-1:2001 Materiale plastice. Determinarea proprietatilor de soc Charpy. Partea 1:
Incercarea neinstrumentala la soc
SR EN ISO 4589-3:2000 Materiale plastice. Determinarea comportarii la foc cu ajutorul indicelui de
oxigen. Partea 3: Incercarea la temperatura ridicata
SR EN 12680-3:2003 Turnatorie. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3: Piese turnate din fonta cu
grafit nodular
SR EN 1564:1999 Turnatorie. Fonta bainitica.
SR EN 1172:2001 Cupru si aliaje de cupru. Tabla si banda pentru constructii
SR EN 12420:2002 Cupru si aliaje de cupru. Piese forjate
SR EN 13347:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sIrme pentru sudare si pentru lipire tare
SR EN 12164:2003 Cupru si aliaje de cupru. Semifabricat pentru prelucrare mecanica simpla
SR EN 13601:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sIrme de cupru pentru aplicatii electrice
generale
SR EN 12167:2002 Cupru si aliaje de cupru. Profile si bare dreptunghiulare pentru aplicatii
generale
SR EN 12163:2002 Cupru si aliaje de cupru. Bare pentru aplicatii generale
STAS 2841-80 Bare rotunde turnate din aliaje cupru-staniu si din aliaje cupru-zinc

SR EN 10293:2005 Oteluri turnate pentru utilizari generale.
SR EN 13157:2004 Instalatii de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu actionare manuala
SR EN 607:2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de
incercare
SR EN 13245-1:2005 Materiale plastice. Profile de policlorura de vinil neplastifiata (PVCU) pentru
utilizari in constructii. Partea 1: Codificarea profilelor de culoare deschisa
SR EN 607:2003 Jgheaburi de scurgere si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de
incercare
SR EN 1905:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Tevi, fitinguriti materiale de
policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Metoda de evaluarea a continutului de PVC pe baza
continutului total de clor
SR EN 1452-5:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa.
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 5: Aptitudine de utilizare a sistemului
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati
SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice ingropate pentru bransamente si
sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii
pentru tevi, fitinguri si sistem
SR ENV 1401-3:2002 Sisteme ingropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari,
fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare
SR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdare si
uzate (la temperatura scazutati ridicata) din interiorul structurii cladirilor. Policlorura de vinil
neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitatii
SR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apa.
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare
SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legatura duble de
policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U), rezistente la sarcina axiala. Metoda de incercare a
etanseitatiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la incovoiereti presiune interna
SR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice ingropate pentru bransamente si
sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru
evaluarea conformitatii
SR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorura de vinil
neplastifiata (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitatii
SR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru
evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperature ridicata) din
interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi si
sistem.
SR EN 12200-1:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice neingropate, pentru scurgerea
apelor pluviale, destinate utilizarii in exterior. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC U). Partea 1:
Specificatii pentru tevi, fitinguriti sistem
SR ENV 1453-2:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru tevi cu pereti structurati
pentru evacuarea apelor menajere (la temperatura joasati la temperatura ridicata) in interiorul
cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitatii

SR EN ISO 13844:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Imbinari cu etansare de
policlorura de vinil neplastifiata pentru utilizare cu tevi de PVC-U. Metoda de incercare a
etanseitatii la presiune negativa
SR EN 580:1997 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorura de vinil
neplastifiata (PVC-U). Metoda de incercare a rezistentei la diclormetan la o temperatura data
(DCMT)
SR EN 922:1996 Sisteme de canalizare de tuburi de protectie de materiale plastice. Teviti fitinguri
de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Prepararea unei probe pentru determinarea indicelui
de viscozitateti calculul valorii K
SR EN 1456-1:2002 Sisteme de canalizare din materiale plastice subterane si de suprafata, sub
presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru componente si
sistem
STAS 6371-73 Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominal
STAS 981-74 Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale si pasi
STAS 2980/2-85 Filete metrice ISO. Calibre si contracalibre pentru verificarea filetelor metrice de
uz general. Simbolizare si clasificare
STAS 8417/2-90 Filete metrice ISO de uz general. Calibre si contracalibre pentru filete metrice
cilindrice. Tolerante de executie si limite de uzura
SR ISO 2902:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Vedere de ansamblu
SR ISO 2903:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Tolerante
SR ISO 2904:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de baza
SR ISO 2901:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Profil de baza si profiluri la maximum de
material
SR ISO 724:1996 Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de baza
SR EN 61058-1+A1:1998: Intreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generale
SR EN ISO 4375:2004 Masurarea debitului fluidelor in canale deschise. Sisteme de suspendare
prin cabluri aeriene pentru masurarea pe cursuri de apa
SR ISO 9826:2001 Masurarea debitului de lichide in canale deschise. Canale de masurare
Parshall si Saniiri
SR ISO/TR 9823:1998 Masurarea debitului de lichid in canale deschise. Metoda explorarii
cImpului de viteze care utilizeaza un numar redus de verticale
SR EN 1759-1:2005 Flanse si asamblarile lor. Flanse rotunde pentru tevi, robinete, racorduri si
accesorii, desemnate Class. Partea 1: Flanse de otel, NPS 1/2 pIna la 24
SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de incercare la
zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3
STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratii
SR EN ISO 15493:2004: Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale.
Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) si policlorura de vinil
clorurata (PVC-C). Specificatii pentru componente si sistem. Serie metrica
SR ISO 1000:1995 Unitati SI si recomandari pentru utilizarea multiplilor si submultiplilor lor
SR CEI 61024-1-1:2000 Protectia structurilor impotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale.
Sectiunea 1: Ghid A - Alegerea nivelurilor de protectie pentru instalatiile de protectie impotriva
trasnetului
SR CEI 61024-1:1999 Protectia structurilor impotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale
SR EN 14525:2005 Racorduri intermediare pentru flanse si mansoane cu tolerante mari din fonta
ductila destinate a fi utilizate la conducte din diferite materiale: fonta ductila, fonta cenusie, otel,
PVC-U, PE, fibre-ciment

SR EN 877:2004 Tuburi si racorduri de fonta, asamblarile lor si accesorii destinate evacuarii apelor
din cladiri. Conditii, metode de incercare si asigurarea calitatii
SR EN 598:2004 Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de
canalizare. Conditii si metode de incercare
SR EN 10029:1995 Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm.
Tolerante la dimensiuni, de forma si la masa
SR EN 10025-1:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii
tehnice generale de livrare
SR EN 10025-3:2004: Produse laminate la cald din oteluri de constructii. Partea 3: Conditii tehnice
de livrare pentru oteluri de constructii sudabile cu granulatie fina in stare normalizata/laminare
normalizata
SR EN 10025-5:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 5: Conditii
tehnice de livrare pentru oteluri de constructii cu rezistenta imbunatatita la coroziunea atmosferica
SR EN 10210-2:2006/AC:2007 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de
constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si
caracteristici ale profilului
SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie
nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare
SR EN 10210-2:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie
nealiate si cu granulatie fina. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale
profilului
SR EN ISO 898-6:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 6: Piulite cu
sarcini de proba indicate. Filete cu pas fin
SR EN ISO 898-5:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel
carbon si otel aliat. Partea 5: stifturi filetate si elemente de asamblare filetate similare care nu sunt
supuse eforturilor la tractiune
SR EN ISO 898-1:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel
carbon si otel aliat. Partea 1: Suruburi partial si complet filetate si prezoane
SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si otel. Specificatii si
metode de incercare
SR EN 10220:2003: Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase liniare
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri
Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare
STAS 7335/3-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara
cu bitum a conductelor din otel
SR EN 10300:2006 Tevi si racorduri de otel pentru conducte subterane si imersate. Materiale de
bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la cald
SR EN 1011-3:2002 Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice. Partea 3:
Sudarea cu arc electric a otelurilor inoxidabile
SR 13259:1996 Tevi de otel inoxidabil austenitic, sudate longitudinal, pentru utilizari generale
SR ISO 1127:1996 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare conventionale
STAS 10321-88 Tevi rotunde fara sudura, extrudate la cald, din oteluri inoxidabile si refractare

STAS 10358-88 Tevi rotunde fara sudura, trase sau laminate la rece, din oteluri inoxidabile si
refractare
SR EN 1124-2:2002 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare sudate longitudinal, de
otel inoxidabil cu mufa si capat drept. Partea 2: Sistem S. Dimensiuni
SR ISO 1127:1996/A99:2002 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare
conventionale
SR EN 10020:2003 Definirea si clasificarea marcilor de otel
SR EN 10312:2003 Tevi de otel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase, inclusiv apa
potabila. Conditii tehnice de livrare
SR EN 10216-5:2005 Tevi de otel fara sudura utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare.
Partea 5: Tevi de otel inoxidabil
SR EN 1124-1:2002/A1:2005 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare de otel
inoxidabil, sudate longitudinal, cu mufa si capat drept. Partea 1: Cerinte, incercari, control de
calitate
SR EN 10217-7:2005 Tevi de otel sudate utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea 7:
Tevi de otel inoxidabil
SR EN 10088-1:2005 Oteluri inoxidabile. Partea 1: Lista otelurilor inoxidabile
SR EN 10312:2003/A1:2005 Tevi sudate din otel inoxidabil pentru transportul apei si a altor lichide
apoase. Conditii tehnice de livrare

Mecanice 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mecanice 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MS-SG&CS-RB-03/R Reabilitare conducte de aductiune,

extindere retele de apa si canalizare,statii de pompare

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. Tg. Mures

Capitolul 2 Caiet de sarcini Specificatii

c.j. Oancea Adrian Sef Departament Achitii Publice .

c.j. Balint Tunde Sef Serviciu Juridic .

ELABORATOR S.C. AECOM INGENIERIA S.R.L.

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A.

Sectiunea 3 Lucrari Mecanice

Partea 1 Cerinte Specifice Proiectului

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 2

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 3

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 4

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 5

1.2.1 CERINTE GENERALE STATII DE POMPARE APA POTABILA

1.2.2 CERINTE GENERALE STATII DE POMPARE APA UZATE

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 6

1.2.3 SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 7

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 8

2.2.1 Flanse si garnituri

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 9

3.2.1 MONTAJUL UTILAJELOR

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 10

3.2.2 Montajul instalatiilor hidraulice

3.2.3 PLATFORME SI SUPORTI

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 11

4.2.1 DISPOZITIVE DE RIDICARE

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 12

5.2.1 INSTALATI HIDRAULICE

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 13

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 14

5.2.3 CONFECTII METALICE SI MONTAJUL INSTALATIILOR

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 15

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 16

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 17

8.2.1 DEPOZITAREA, MANIPULAREA SI TRANSPORTUL

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 18

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 19

9.2.1 GRUP DE POMPARE

Statia de pompare s-a prevazut cu:

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 20

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 21

9.2.2 Pompele de apa uzata SUBMERSIBILE/ STATII DE POMPARE APE

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 22

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 23

Figura 1 Statie de pompare ape uzate, cu sistem de separare a solidelor

9.2.3 Pompe de epuisment

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 24

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 25

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 26

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 27

12.2.2ASAMBLAREA CONDUCTELOR DE OTEL

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 28

12.2.3ASAMBLAREA PRIN SUDURA A CONDUCTELOR PEID

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 29

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 30

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 31

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 32

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 33

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 34

16.2.3PROGRAM DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP A STATIILOR

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 35

S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. 36