GENESE

CULEGERE DE ILUSTRATII PENTRU PREDICI

EDITIE REVIZUITA SI IMBUNATATITA A VOLUMULUI STROPI DE ROUA

BENONE CORNELIU LUPU

ACIUNE

Era n anul 345 . Hr. Filip II Macedoneanul, amenina Grecia. Atena se afla n centrul
ateniei lui. Sub aceast ameninare se convoac adunarea popular. Doi oratori psesc n fa.
Primul este Eskines Politicianul. El este adeptul unei politici pasnice, de supunere n faa
mpratului Filip. Aceasta va crua naiunea de rzboi. Vorbirea lui a fost frumoas, elocvent,
n stilul politicianului versat. Mulimea l-a aclamat spunnd ntr-un glas: Mare orator. A
urmat Demostene simplu, grav si la obiect. El gndea c Atena si ntrega Grecie va exista
doar ct va fi liber. El era pentru libertate. Poporul asculta cu luare aminte. La urma a zis:
Mergem frailor? Tot poporul i-a rspuns: S mergem. Atena s-a ridicat astfel mpotriva
lui Filip.
Aplicatie
 Decizia nu poate fi luat dect dac este cineva care s pseasc n fa. Mergem?
Aceasta este ntrebarea esenial care trebuie s se aud si astzi, chemarea la lupt. Proorocul
Isaia spune: Un vuiet se aude pe muni ca vuiet de popor mult...Domnul si cerceteaz oastea
care va da lupta- Is. 13: 4.

ADEVRUL

Se spune c, odat, adevrul s-a hotrt s mearg la oras. Era o zi cald de var, asa
c dup mai multe ore de mers se opri s se rcoreasc n unda limpede a unui lac. Pentru c
avea timp, se dezbrc de haine si se arunc n apa binefctoare. Minciuna, care ntotdeauna
vine pe urmele adevrului, porni si ea spre oras. A ajuns la lac si deoarece era foarte cald, s-a
hotrt s fac si ea o baie. Pe cnd se dezbrca, a zrit hainele adevrului si deodat i ncoli
o idee; se dezbrc iute de hainele ei, mbrc hainele adevrului si porni mai departe. Cnd
a ajuns la oras, mult lume s-a bucurat zicnd: Iat, a sosit adevrul.
n timpul acesta, adevrul iesi din ap si cnd si cut hainele, ddu peste zdrenele
minciunii. nelegnd nseltoria, si pentru c el era adevrul, a refuzat s le mbrace,
prefernd mai degrab s mearg dezbrcat, dect n hainele minciunii. Cnd a ajuns la oras
oamenii l-au recunoscut zicnd unii ctre alii: Iat adevrul gol golu.
Aplicatie
Minciuna n hainele adevrului rmne minciun. Orict de mult va ncerca s se
deghizeze nu va putea s-si schimbe caracteul murdar. Din nefericire, muli sunt dusi n eroare
de nselciune, de aceea, pentru sigurana noastr, este bine s cunoastem adevrul- Ioan
8:32, si s credem n el- 2 Tes.2:12.

ADOPTARE

Adoptarea copiilor este o practic foarte veche. Obiceiurile de adoptare difer de la o

epoc la alta sau de la o cultur la alta. Potrivit unei cronici din Evul Mediu, General Cronic,
n Spania exista o ceremonie special legat de acest eveniment. n vederea adoptrii, copilul
era luat de tatl sau mama adoptiv, sub mantie, inut cu grij cteva momente, ca apoi s fie
scos ca nou nscut. Din acest motiv, spune cronica, copiii adoptivi se mai numeau si copii
ai hainei
Aplicatie
Apostolul Pavel spune c am fost nfiai ca s cptm rscumprarea- Gal.4:5, ca
s fim mbrcai n haine albe-Apoc. 3:5; 4:4. Vezi ca aplicaie si cazul lui Iosua, Zah.3:4-5;
cazul lui Rut, Rut 3:9.

AJUTOR

n culegerea de meditaii Smna bun, se povesteste despre o femeie btrn si

srac din Scoia, care se ruga Domnului s-i trimit pine. n drum spre sat civa biei au
vzut-o rugndu-se si au auzit cererea ei naintea lui Dumnezeu. Ei s-au hotrt s fac o
fapt bun, asa c au cumprat pinea si ntorcndu-se au dat drumul pinii pe cosul casei.
Cnd femeiea a auzit pinea cznd, s-a ridica, a luat-o din semineu, a pus-o pe mas
si a ngenunchiat din nou s mulumeasc lui Dumnezeu. Bieii de afar au vzut-o si ntruct
credeau c lor li se datoreaz cuvintele de mulumire au strigat: Mamaie, nu a fost
Dumnezeu, ci noi... Noi am adus pinea ! Ba nu, a rspuns femeia, Domnul a trimis-o, chiar
dac a adus-o diavolul !
 Aplicatie
Nu v nselai , spune Iacov, orice ni se d bun, orice dar desvrsit este de sus,
pogorndu-se de la Tatl luminilor...- Iacov 1: 16-17

AJUTOR

Indigenii din Timorlaut, Arhipelagul Asiatic, ador ca Dumnezeu absolut Soarele.

Dup credina lor, ei sunt convinsi c la nceputul fiecrui an, odat cu sosirea sezonului
ploios, soarele coboar ca s fertilizeze pmntul. Pentru ndeplinirea acestei misiuni, el se
opreste ntr-un smochin sacru, de unde nu mai poate cobor dect cu ajutorul omului. Ca s-i
vin n ajutor, indigenii aseaz sub arbore o scar cu sapte trepte.

AJUTOR ZADARNIC

Septimius Sever era protejatul mpratului filosof Marcus Aurelius. n calitate de

proconsul al Siciliei si apoi de guvernator al Panoniei Superioare, la moartea mpratului,
sprijinit de legiunile militare a ajuns la Roma unde s-a urcat pe tronul imperial. ntreaga via
a fost nchinat activitii militare. Dorea s cucereasc tot mai mult. Pe cnd se afla n
Bitinia, ntr-o campanie militar, a fost rnit de moarte. Avea 65 de ani. Aflat pe patul de
moarte si-a adunat toate gndurile ntr-o trist reflecie: Am avut totul, dar asta nu-mi
slujeste la nimic!
Aplicatie
Toate bogiile si faima nu sunt de nici un folos n ceasul morii. Ba nc, spune
apostolul Pavel, socotesc toate aceste lucruri ca o pierdere pentru preul nespus de mare al
cunoasterii lui HristosFil. 3: 7-8.

AMNARE

Archias, regele Tebei, sttea ntr-o sear cu civa prieteni la mas. Cnd veselia era n
toi, s-a prezentat un servitor, care a nmnat regelui o scrisoare, fcnd meniunea c este ceva
foarte important si urgent si c trebuie s o citeasc chiar atunci. Plin de vin , regele i-a
rspuns: Nu am timp pentru fleacuri acum...Nu vezi c m distrez!? Mine va veni si rndul
scrisorii. Spunnd acestea, arunc scrisoarea pe un fotoliu si continu distracia. n noaptea
care a urmat regele a czut victima unui complot si a fost ucis. Scrisoarea coninea descrierea
ntregului complot urzit mpotriva sa si de care ar fi fost scpat dac ar fi citit scrisoarea la
timp. Amnarea a nsemnat pieirea lui.
Aplicatie
Amnarea face parte din arsenalul vrsmasului si are scopul de a mpiedica pregtirea
personal pentru venirea lui Hristos. Un exemplu remarcabil este cel al mpratului Felix.
Atunci cnd Pavel i-a artat Calea, rspunsul dregtorului a fost: De ast dat du-te; cnd
voi mai avea prilej, te voi chema- Fapte 24:25. Altdat! Aceasta nseamn de fapt niciodat.

ANTILUCRARE

De multe ori crestinismul a fost ptat de viaa murdar a acelora care l-au predicat.
Dorina de mbogire, spiritul colonialist, ncrestinrile cu sabia, au fcut din acestia mai
degrab niste apostoli ai iadului dect ai lui Hristos. Muli bstinasi alegeau moartea,
spnzurndu-se sau otrvindu-se mpreun cu copii lor, numai s nu ncap pe minile unor
astfel de oameni.
Istoria colonizrii vorbeste despre un sef bstinas, numit Hatuey, care s-a hotrt s
reziste. A fugit mpreun cu supusii n munii Cubei. Acolo a artat supusilor lui un cos de aur
spunndu-le: Acesta este dumnezeul crestinilor. Din cauza lui au murit cei dragi...
Dup trei luni, Hatuey, a fost prins si legat de un stlp care urma s fie transformat n
rug. nainte s se aprind focul i s-a promis mntuirea si gloria vesnic n cer, dac accept s
se boteze. Dar Hatuey a ntrebat: n cerul acesta locuiesc si crestini ? Da , bineneles...,
fu rspunsul. Atunci aleg iadul, zise Hatuey, si focul ncepu s trozneasc.
Aplicatie
Cu siguran iadul va fi plin de muli crestini, care au fcut din religia lui Hristos un
mijoc de atingere a intereselor lor vremelnice. Unii ca acestia au doar o form de evlavie,
tgduindu-i puterea- 2 Tim. 3:5.

APARENE

ntr-o pdure mare bufnia a fcut cuib, a depus ou si ntr-o noapte a scos pui. Plin
de fericire si ncntat de frumuseea puilor ei a zburat la cuibul celorlalte psri care dormeau
n liniste, strigndu-le: Am cei mai frumosi pui. Somnoroase psrile au rspuns: O s
vedem asta mine !
Aplicatie
Aparenele sunt att de nseltoare nct prind n capcan chiar si pe cel care le poart.
El nsusi devine un nselat. Cazul lui Iuda este un exemplu remarcabil n sensul acesta.

APARENE

Despre clugrul Bernhard se spune c avea o via simpl si umil. i plcea s fac
numeroase cltorii n care s ncurajeze pe tovarsii de credin din diferite sihstrii. O dat ,
vizitnd o mnstire, a fost surprins de rceala cu care a fost primit. nteresat s afle care este
motivul, a descoperit c acesta se datora faptului c saua pe care clrise era frumos
ornamentat, lucru care nu se potrivea cu gndirea clugrilor, orientat spre simplitate. n
mintea lor, clugrul misionar, pierduse lecia umilinei, asa c preferau s fie rezervai. Au
fost curnd surprinsi cnd clugrul Bernhard le-a spus c nici nu a observat pe ce sa a clrit.
Att calul ct si saua erau mprumutate, asa c nu a avut prea mult timp s se gndeasc la ele.
Aplicatie
Aparenele nepotrivite devin de cele mai multe ori pricini de poticnire pentru
semenii nostri. Lucrul acesta este foarte grav. Afirmaia fcut de Mntuitorul, mai bine s
fie aruncat n mare dect s fac pe unul din acesti micui s pctuiasc- Luc 17:2, arat ct
de riscant este s tolerm astfel de aparene. Pe de alt parte, doar salvarea aparenelor de frica
pedepsei nu rezolv cu nimic problema. Drept este s fim cinstii cu noi nsine si cu semenii,
avnd o via curat ca s nu se vorbeasc de ru Cuvntul Domnului Tit 2:5

APARTENEN GARDUL PROTECTOR

Puin lume a auzit de Ciupercile de mrgean. Acestea sunt binecunoscutele insule

Malvine, numite asa dup forma lor de ciuperc. Vestite pentru conflictele militare care s-au
desfsurat n jurul lor, mai pstreaz si faima unei imense plantaii de cocotieri, care acoper
ntreaga insul.
Cocotierii sunt mprii ntre locuitorii insulelor, asa nct fiecare si are parcela lui.
Fiecare si cunoaste copacii si nimeni nu se atinge de parcela celuilalt. Exist un vechi obicei,
care ngduie celui care a vzut o nuc czut pe pmnt s si-o nsuseasc. Dac cel care a
vzut-o primul nu o poate ridica imediat, el are dreptul s o ncercuiasc cu beisoare si
nimeni nu se atinge de ea.
Aplicatie
Singura sans a omului este ntervenia lui Dumnezeu, care, l nconjoar cu
neprihnire si ndurare- Ps. 32. 10. Isaia spune c Dumnezeu nconjoar pe cei care i
sdeste cu un gard- Is. 18: 11, pe dinapoi si pe dinainte si, si pune mna pe el -Ps.139:5.
Legea lui Dumnezeu este un gard ocrotitor.

APEL DISPERAT ULTIMA SCRISOARE

Dezvoltarea cilor de comunicaii a avut un rol important n istoria omenirii.

Era postei electronice, a telefoniei celulare si a comunicaiilor ultrarapide, nu a nsemnat o
abandonare a metodologiei clasice. Un mod foarte pitoresc de a trimite scrisori este cu
ajutorul mai puin obisnuit al curenilor marini. De la marele navigator Columb si pn astzi
s-au expediat mii de scrisori pe aceast cale. Sticlele si butoiasele erau purtate de curenii
mrilor si ai oceanelor spre locuri necunoscute. De cele mai multe ori, acesti factori postali
rtceau scrisorile primite, alteori ns le duceau destul de aproape de destinaie.
Una din cele mai valoroase scrisori a fost gsit n 1938, si vorbea despre sfrsitul
tragic al Titanicului. Ea a fost recuperat pe coasta Islandei, dup 26 de ani de la data
catastrofei. Scrisoarea conine cteva fraze scurte:
...Stau pe punte cu un copil. Ultima barc a plecat. Orchestra cnt un mars. Civa oameni
de lng mine se roag. Ne scufundm. Sfrsitul se apropie. V rog transmitei tatlui...
Aplicatie
O lume gata de prbusire si scrie n grab ultima epistol. Este testamentul sau mai
degrab epilogul unei cltorii esuate? Nici ea nu stie. Este poate ultima suflare nainte de
dispariie. Mcar dac aceast ultim scrisoare ar fi una de cin si pocin... Doamne adu-
i aminte de mine...- Lc. 23: 42-43.

ATEPTARE

Este binecunoscut relaia dintre un stpn si cinele su. Dac se ntmpl, din
nefericire, ca stpnul s plece sau s dispar, cinele va continua s l astepte ca si cum ar fi
gata s soseasc chiar n acel moment.
Un caz interesant s-a petrecut n Japonia, unde un cine obisnuia s-si nsoeasc
stpnul n fiecare diminea si sear, pn la gara din localitate. Dimineaa l conducea, iar
seara, cnd trenul sosea, venea naintea lui si l astepta. n urma unui accident stpnul a
murit. Cinele ns a continuat s-si astepte stpnul. n fiecare sear mergea la gar, astepta
aproximativ o or, apoi se ntorcea acas. Lucrul acesta l-a fcut timp de zece ani, pn a
mbtrnit de tot si n-a mai putut s se miste. Chiar si atunci, ntorcea capul spre poart s
vad dac nu va veni stpnul.
Atitudinea acestui cine a impresionat autoritile japoneze care i-au ridicat o mic
statuie si au amplasat-o n cteva scoli.
Aplicatie
Credinciosia acestui animal este un bun exemplu pentru noi. Consecvena noastr este
de multe ori ameninat de necazuri si greuti. Suntem prinsi de probleme si uitm c suntem
astepttori...Alteori obosim pe cale sau, chiar mai ru, uitm de Stpn. Dac un biet cine a
murit privind dup stpn cu att mai mult ar trebui s fim gata n vederea ntlnirii cu marele
nostru Stpn.

ATITUDINE SCHIMBTOARE

Pe coastele nordice ale Yucatan-ului, n Cmpia de piatr, unde se afla una din cele
mai vechi culturi Maya, a sosit n anul 1549, nsoit de un detasament militar, episcopul Diego
de Landa. Clare pe cal, cu crucea n mn, Diego de Landa a ajuns la templele vechi, unde
se gsea o bibliotec vast, n care se aflau manuscrisele poporului maya. Cercetnd crile
episcopul a spus: Aceste cri nu conin dect superstiii si scorneli diavolesti. Dai-le foc.
Zile ntregi au ars manuscrisele.
A trecut timpul si dup douzeci de ani, episcopul Landa, care a trit n mijlocul
poporului n tot acest timp, descoperindu-le cultura, viaa si obiceiurile, s-a hotrt s
alctuiasc o istorie a poporului maya. Tot ce distrusese alt dat acum a ajuns s elogieze.
Scornirile diavolesti, arse cu ani n urm, au devenit n lucrarea lui, capodopere de istorie.
Iar cartea a ajuns opera vieii sale.
Aplicatie
Inconsecvena este un daral naturii umane. Cnd vntul bate favorabil ntr-o anumit
direcie sunt muli care s mearg ntr-acolo. Dac se schimb directia vntului si cltorii si
vor schimba drumul. Dicteaz interesele. Un astfel de om s nu se astepte s primeasc ceva
de la Domnul cci este nehotrt si nestatornic...- Iacov 1:8. Psalmistul spune: pune n mine
un duh nou si statornic- Ps. 51: 10.

AVORT

Parabola urmatoare nu are suport teologic, dar are o profund aplicaie moral. Ea
este cu att mai mult valabil cu ct societatea actual face cu greu fa crizei avorturilor.
Drag mam:
Eu sunt n cer acum si tocmai sunt cu Isus. El m iubeste foarte mult. Vreau s v spun
c eu am dorit s fiu fetia ta ns nu stiu ce s-a ntmplat. Am fost att de bucuroas cnd am
realizat c exist! Ce-i drept, nu era foarte comod acolo, dar pe msur ce trecea timpul, m
dezvoltam din ce n ce mai mult si abia asteptam s ies afar. Petreceam mult timp dormind si
gndind. Aceste zile au fost cele mai minunate pentru mine. Era o legtur special ntre mine
si tine. Chiar te auzeam cum mi cntai uneori sau mi vorbeai. Eram fericit.
Alteori te auzeam plngnd. Odat stiu c erai tare nefericit si speram s fie bine, ns
ai plns toat ziua. Aproape c plngeam si eu desi nu-mi imaginam ce nseamn s fii
nefericit. n aceeasi zi s-a petrecut ceva oribil. Nu stiu, ceva ca un monstru a intrat n locul
meu confortabil. Eram speriat si am nceput s plng. Vroiam s strig dup ajutor dar nimeni
nu m auzea. Probabil c nici tu nu m-ai auzit. Monstrul a venit ncet spre mine si ngrozit
am strigat: Mam, mam, ajut-m ...Ajut-m mam!
Nici un rspuns. Monstrul m-a prins si o durere inimaginabil m-a cuprins. Am lesinat
de fric. Monstrul mi-a smuls braul...apoi picioarele...! Nu pot s-i explic durerea care am
simit-o. Am stiut c n-am s te mai vd niciodat si mi-am adus aminte atunci de zilele cnd
mi spuneai c m iubesti, cnd mi cntai sau m strigai. mi fcusem planuri s te fac fericit
si doream foarte mult s fiu fetia ta. Acum totul s-a dus! Visul meu s-a spulberat...
Eu nu pot s-i povestesc ce s-a ntmplat dup aceea. Nu stiu dect c eram nvluit
n snge si ntr-o mare durere. M-am trezit alturi de un nger. El m-a lut de mn si m-a dus
la Isus. Cnd m-a vzut, m-a luat n brae si mi-a spus c m iubeste si c nici un ru nu mi se
va ntmpla. L-am ntrebat ce s-a ntmplat cu mine. El mi-a rspuns trist: Avortul! Apoi a
continuat: mi pare ru pentru tine cci Eu stiu ce ai simit. Eu nu stiu ce este avortul, dar
presupun c este numele monstrului care m-a ucis. i scriu, mam, pentru c te iubesc si vreau
s-i spun c mi-am dorit foarte mult s fiu fiica ta. Am vrut s triesc dar monstrul a fost mai
puternic dect mine. Mi-a zdrobit minile si picioarele... capul... Mi-a fost imposibil s rmn
n via. Desi am fcut totul s rmn cu tine nu s-a putut. Te rog s nu fii suprat. De
asemena, te rog s te pzesti de monstul avortului, poate s-i fac ceva ru. Eu te iubesc si nu
vreau s simi durerea pe care am simit-o eu. Vreau s rmi n via. Fii te rog cu grij!
Cu dragoste, a ta mic feti.

BRF

Un editor parizian, hotrt s cstige cu orice chip din munca sa, a scris unuia dintre
filosofii foarte cunoscui urmtoarele rnduri: Am un numr foarte mare de istorii
scandaloase despre dumneavoastr, dar nu le-as tipri dac mi vei trimite prin curierul
personal 100 de monezi de aur.
La acestea filosoful a rpuns: V mulumesc din inim domnule pentru amabilitatea
dumneavoastr, dar v pot spune c posed si eu o colecie impresionant de povestiri
scandaloase despre mine, asa c vi le pot pune cu plcere la dispoziie pentru 50 de piese de
aur.
Aplicatie
Exist mult folklor pe seama fiecruia dintre noi. Multe povesti sunt simple inovaii,
altele poate au un smbure de adevr. Sfatul neleptului Solomon este: S nu te amesteci cu
cel ce nu-si poate ine gura- Pild.20: 19. Iar n cartea Eclesiastului se spune: Nu lua aminte
la toate vorbele care se spun, ca s nu auzi.... vorbindu-se de ru- Ecles 7: 21-22.

BIBLIA

La sesiunea Conferinei Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a aptea din 1909,

Ellen White a participat pentru ultima oar. Era n vrst si abia a putut rosti o scurt
cuvntare. La ncheiere s-a ridicat, avnd Sfnta Scriptur n mn. A ridicat-o si a zis: V
recomand aceast carte.

BIBLIA

La 2 iunie 1960, un copil de 8 ani a fost gsit stnd pe o stnc, la circa un kilometru
deprtare de lacul Tarton, n Manitoba, Canada. Avionul n care cltorise el si tatl su se
prbusise. n urma impactului, avionul a luat foc, iar tatl a murit. Supravieuind ca prin
minune, micul Walter a asteptat 15 zile lng grmada de fiare ale aparatului. Era epuizat.
Foamea l-a adus n pragul delirului. Cnd a fost descoperit, salvatorii au fost mirai s vad c
biatul sttea alturi de cutia de supraveuire a aparatului care coninea 20 de raii zilnice, fr
ca el s stie de aceasta.
Aplicatie
Muli sunt pe moarte desi stau lng adevrata pine fr s stie de ea. Isus spune:
Eu sunt pinea vieii -Ioan 6: 48, Adevrata pine se coboar din cer si d lumii viaa-
Ioan 6: 33-34. Neglijarea ei duce la epuizare spiritual si n cele din urm moartea. Caut
acum echipamentul de supraveuire !
 BIBLIA

Biblia este o predic nainte chiar de a fi deschis si citit. Este legat n negru,
marginile sunt vopsite n rosu, iar nluntru paginile ei sunt albe. Dumnezeu mi arat
mntuirea chiar si asa; Neagr era viaa mea nainte de a-l cunoaste pe El. Prin rosu neleg
sngele Lui care m cureste si mi d putere s ajung alb, la fel de curat ca paginile ei
frumoase.

BIBLIA

Cnd Gutenberg a inventat tiparul si a tiprit celebra sa Bilbie, a deschis o nou er

n privina cunoasterii. Ludovic al XI (1461-1483), regele Franei, vznd Biblia lui
Gutenberg a exclamat: Ce nenorocire! Lumea o s citeasc Biblia si o s-si piard credina.
Trei secole mai trziu, filosoful francez Joseph le Maistre (1753-1821), afirm c:
Evanghelia n afara Bisericii este otrav...

BINE ...!?

Un om avea un papagal. Fiind o fire optimist s-a hotrt s-l nvee s vorbeasc. Dar
nu a nvat dect un singur cuvnt: Bine. Ori de cte ori l ntreba stpnul ceva el
rspunde mereu: Binee...Binee...
Odat, fiind stpnul plecat de acas, pisica a gsit un bun prilej de vntoare. Fiindc
usa coliviei era deschis, s-a aruncat cu mult elan s pun gheara pe papagal. N-a fost usor
pentru pisic s se caere, dar n-a fost usor nici pentru papagal s evite ghearele ucigtoare.
Cnd stpnul se ntoarse n sfrsit acas, vzu dintr-o privire tot rzboiul din cas.
Papagalul sttea zgriat, cu penele smulse si vlguit, pe colul draperiei, n timp ce pisica se
ascundea sub mas. Din obisnuin l-a ntrebat; Ce faci ? Biiinneee...- veni rspunsul.
Aplicatie
Rspunsul papagalului nu avea nimic comun cu optimismul si starea de bine. Dup
lupta cu pisica arta destul de ru si probabil c avea nevoie de ngrijirea stpnului. Avea
nevoie de ajutor si l-ar fi cerut, ns el cunostea doar o singur limb si un singur cuvnt:
bine. Muli oameni si ascund durerea sub masca singurului cuvnt pe care l stiu: bine.
Psalmistul spune: Strig ctre Domnul si mi vrs necazul naintea Lui- Ps.142: 1, 2.

BINEFACERE

Herodot povesteste c pe cnd Cambyses, fiul lui Cyrus, lupta mpotriva Egiptului,
muli greci l urmaser. Unii din dorina de nego, alii s lupte ca mercenari, iar ultimii din
simpla dorin s cunoasc ara aceasta. Printre acestia din urm se numra si Syloson, fiul lui
Aiakes, frate cu Polycrates , stpnul surghiunit din Samos.
ntmplarea fcu ca pe cnd se plimba, nfsurat ntr-o frumoas manta de ln
purpurie, prin piaa din Memphis, s fie ntlnit de Darius, care fcea pe atunci parte din
corpul de paz al lui Cambyses. Vznd mantaua cu care era mbrcat tnrul, i plcu foarte
mult, si ntruct pe atunci Darius nu era omul cu vaz de mai trziu, se oferi s i-o cumpere.
Syloson a refuzat s i-o vnd, dar vznd ct de mult si-o doreste, mpins parc de un glas
luntric, s-a dezbrcat de hain spunnd: Mantaua nu o am de vnzare, dar pentru c i place
att de mult i-o druesc. Este a ta. Darius i mulumi si lu haina.
 Timpul trecu si Cambyses muri, iar Darius cu tovarsii lui au nfrnt siretenia falsului
Bardia si a ajuns mprat. Cu toate acestea nu a uitat binefacerea strinului de alt dat si
drept rsplat i-a druit conducerea n Samos.

BOGIE ILUZORIE

ncrcat cu multe bogii, aur si bani, vasul Britannica, urma s duc totul n America.
n cltoria sa s-a lovit de stncile de coast ale Braziliei, urmnd s se scufunde. n
ncercarea de a salva preioasa ncrctur, marinarii grbii au lovit cutiile care s-au spart si
banii s-au rspndit pe punte. Timpul scurt nu le-a permis dect s dea drumul brcilor de
salvare si n mare grab s se urce n acestea. Cpitanul, care conform ordinelor navale,
trebuia s coboare ultimul, a aruncat o ultim privire pe punte s vad dac nu mai este vreun
cltor. Surprins, a vzut un brbat asezat pe una din cutiile de valoare nconjurat de bani.
Omule, ce faci aici, i-a strigat cpitanul, urc n barc, nu vezi c vaporul se scufund ?
Da, a rspuns omul, vd si eu c se scufund, dar, cpitane, toat viaa am fost srac, acum
uite ci bani si ct aur am. Sunt bogat! Am hotrt s mor asa...
Aplicatie
Mirajul aurului este att de puternic nct orbeste pe foarte muli. Marea lor majoritate
risc sntatea, liberatea, sau chiar viaa pentru a intra n posesia lui. Odat ns ce l-au
stpnit, descoper c au ajuns robi. O robie de moarte. Un bun exemplu este experiena
Tnrului bogat- Mat.19:16-26.

BUN CUVIIN

Plutarh povesteste despre un btrn atenian care dorea s vad jocurile Olimpice.
ntruct toate locurile erau ocupate s-a strecurat printre rnduri, n sperana c va gsi totusi
un loc. Atenienii, suprai c sunt deranjai, se exprimau necuviincios. n cele din urm,
btrnul a ajuns n locul rezervat spartanilor spectatori. Aici, ca la comand, toi tinerii si
brbaii s-au ridicat n picioare oferindu-i locul.Cu lacrimi n ochi btrnul a spus: O,
Doamne, toi grecii cunosc ce este bine, de ce numai lacedaemonienii l practic ?
Aplicatie
Cunoasterea binelui nu ne scuteste de punerea n lui practic. Sfatul apostolului este:
S nu obosim n facerea binelui... Gal 6: 9

CALEA NGUST - POARTA LACRIMILOR

Dac v propunei s facei o cltorie din Marea Rosie n Oceanul Indian, atunci
singura posibilitate de a iesi la larg este prin strmtoarea Bab el Mandeb, care nseamn n
limba arab Poarta lacrimilor. Cuvntul este legat de situaia cu totul special a acestei
strmtori. Desi limea ei este de 17 Km, exist o mulime de insulie si recife care ngusteaz
n mod considerabil trecerea, fcnd din ea o veritabil poart ngust. Calea de navigare se
reduce la o simpl fsie care serpuieste printre nenumratele primejdii. Iesirea si intrarea
navelor se face sub supravegherea unui ghid care cunoaste traseul, altfel curajul poate fi fatal.
Aplicatie
Isus a spus: intrai pe poarta cea strmt Poarta Lacrimilor strmt este poarta,
ngust este calea care duce la via si puini sunt cei ce care o afl- Mat 7: 13, 14. n Ioan
14: 6 El spune: Eu sunt calea ... Cine vine dup Mine trebuie s se lepede de sine ... si s
m urmeze- Mat. 16: 24.
 CNTECUL LACRIMILOR

Cu siguran c cea mai grea ncercare pentru marele compozitor Beethoven a fost
pierderea auzului. ntr-o discuie cu Rossini, pe cnd l felicita pentru opera sa Brbierul din
Sevilla, Rossini, miscat de altruismul marelui compozitor a spus: Suntei un geniu Maestre...
O, nu, Rossini , a rspuns Beethoven, sunt un nefericit, numai un nefericit!
Civa ani mai trziu, surzit complet, compunea opera Fidelio , innd ntre dini un
corn austriac, sprijinit la cellalt capt de pian. Era singurul mod pe care l mai avea la
ndemn pentru a percepe mcar vibraiile instrumentului. Asa a compus Missa Solemnis si
Simfonia a IX a. La premiera ei sttea ghemuit pe un scaun n mijlocul orchestrei. Nu putea
distinge nici o not, nu auzea nici un sunet sau vreun glas. Cnd simfonia s-a sfrsit, sala a
rsunat ntr-o furtun de aplauze. Beethoven nu le auzea. Unul dintre interprei l-a luat de
mn si l-a ntors cu faa spre publicul care aplauda. Cnd a ridicat capul avea ochii scldai n
lacrimi.
Aplicatie
Nimic frumos nu poate fi fcut fr durere. Apostolul Pavel spunea Am slujit
Domnului cu toat smerenia, cu multe lacrimi n mijlocul ncercrilor...-Fapte 20: 19, de
aceea m fac prtas suferinelor Lui... ca s ajung la nvierea din mori- Fil. 3. 10,11.

CAPCANA SICRIUL MICTOR

Nu departe de portul Halifax, la aproape 200 Km de coasta canadian se gseste o

insula numit Sable, vestit pentru c n preajma ei si-au gsit moartea sute de corbii.
Cei care au studiat cauzele acestor tragedii au descoperit c insula Sable este
cltoare. Ea si schimb mereu forma si poziia, fiind imposibil de asezat ntr-un contur
precis. Valurile spal malul apusean, care astfel se afund mereu n ap, n timp ce coasta
rsritean, sub aciunea vntului care aduce muni de praf, ia mereu forme noi. n felul acesta
insula se misc spre rsrit cu o vitez de cca. 230 m. pe an. Cltoria ei este foarte
primejdioas pentru marinari. Din aceast cauz ei au numit-o sicriul cltor, sau dup alte
surse cimitirul Atlanticului de Nord. Deoarece nisipurile au culori variabile, uneori
ajungnd chiar la culorile apei, este usor de neles cum marinarii, nselai, duceau corbiile de
bun voie la pieire sigur.
Din anul 1766 pn n anul 1966, deci n 200 de ani, insula a parcurs cca. 45 Km. Un
adevrat record n domeniu.
Cercettorii au descoperit un numr foarte mare de resturi ale epavelor scufundate de-a
lungul timpului. Printre altele au fost descoperite resturile unei epave scufundate cu cca. 400
de ani n urm. O statistic a statului canadian a nregistrat doar n sec. XIX- lea si prima
jumtate a sec. XX- lea, deci n 150 de ani, naufragiul a 515 nave.
Ceea ce este cel mai periculos la acest insul este rmul, format din nisipuri
misctoare, care l face o veritabil capcan, pentru oricine se aventureaz n zona lui.
Aplicatie
Multe lucruri care, aparent, sunt bune (multe ci par a fi bune- Pr. 14: 12), sunt n
realitate veritabile capcane, si n cele din urma duc la moarte. Singura ndejde , trainic ,
durabil si sigur este ndejdea n Hristos (Rom. 5: 1-2). Ndejdea aceasta, spune Scriptura,
nu nseal Rom. 5: 5.

CAPCANA LAUL UCIGA

 Papuasii din Noua Guinee, malaezienii din Santa Cruz si polinezienii din Insulele
Societii au un mod aparte de a pescui rechinii. Pescuitul lor se face cu laul. n timpul
refluxului, caut vgunile care sunt mai puin adnci sau chiar sap vguni ct s ncap
doar capul si burta rechinilor. Cnd fluxul vine si rechinii se ascund pentru odihn n aceste
vguni, ei intr doar cu capul si cu burta, lsnd coada afar. Un scufundtor curajos coboar
n ap (uneori ntr-o cusc amenajat pentru a evita eventualele atacuri), cu un la pregtit. El
aga laul de coada rechinului, si printr-o smucitur comunic tovarsului c operaia este
gata. Acesta trage cu putere, asa nct laul se strnge de coada rechinului. Cu puin efort trag
rechinul afar, unde l omoar cu sulie din bambus.
Aplicatie
Vrsmasul sap gropi. Gropi foarte frumoase pentru fiecare. Pregteste laul n asa fel
nct, cnd se astept mai puin, omul s fie prins. Profetul Ezechiel zice despre cel pctos:
I-a ntins lauri si l-a prins n groapa lui- Ez. 12: 8. Isaia spune despre cei ce nu sfinesc pe
Domnul: Se vor poticni, vor cdea si se vor sfrma, vor da n la si vor pieri- Is. 8: 13-15.
Remarcabil este sfatul apostolului Pavel: De aceea, s nu dormim ca ceilali, ci s veghem si
s fim treji- 1 Tes. 5: 7.

CAPCAN

Valea Paradisului este recunoscut pentru frumuseea ei. Ea este un mic golf pe coasta
Mexicului, cu o vegetaie luxuriant si clim plcut. Ce este mai puin cunoscut este faptul c
n ciuda numelui care l poart, Valea Paradisului, n realitate este o veritabil capcan pentru
vapoarele care acosteaz n golf. La cea mai mic furtun, vapoarele prinse n deschiztura
golfului si fr posibilitatea de a iesi n larg, sunt zdrobite de rm. Singura lor sans este ca
pn vine furtuna s prseasc golful, altfel Valea Paradisului devine un iad.
Aplicatie
Multe lucruri n aparen par a fi nevinovate si de dorit, n realitate ns ascund
veritabile primejdii. Pentru un timp ele sunt nevinovate, dar cnd omul se asteapt mai puin
devin ucigtoare. Psalmistul spune: Multe lucruri pot prea bune, dar la urm se vd c duc
la moarte - Pr. 14:12.

CAPCAN

n munii Kelos exist o vale cu flori foarte parfumate. Locul este cutat de muli
turisti cu toate c nu poate fi privit dect de la distan. Din loc n loc, mprejurul vii, sunt
asezate panouri care avertizeaz turistii s nu se apropie prea mult si nici s nu se opreasc s
admire florile, parfumul lor fiind atat de puternic, nct provoac o stare puternic de somn.
Dac un turist imprudent coboar n vale, este biruit de somn si poate s doarm att de mult,
nct s moar prin deshidratare.
Aplicatie
Sunt multe lucruri parfumate care atrag aproape irezistibil. Este suficient s
zbovesti ntre ofertele acestei lumi, s le admiri si s le mirosi. Fr bgare de seam va
veni somnolena spiritual si n cele din urm, somnul va pecetlui soarta celui care se
aventureaz pe un astfel de teritoriu. Psalmistul spune: Ferice de omul care nu se duce, nu se
opreste.. nu se aseaz...- Ps.1:1-2.

CLUZ SIGUR
 Un grup de tineri care doreau s vad muntele au hotrt s fac o excursie mai
neobisnuit. S urce piscul fr nici o orientare. Dup sapte ore de mers au ajuns n vrful
muntelui. Spre surprinderea lor au descoperit ca de fapt se aflau pe muchia unei prpastii
foarte adnci. Era clar c o apucaser pe un drum gresit. ntruct se apropia seara, singura lor
posibilitate era s rmn acolo, lucru de altfel destul de primejdios. Un pstor care tocmai se
ntorcea cu turma , aflat pe un alt pisc, a vzut grupul si a neles situaia. Asa c a cobort
printre stnci si pe poteci numai de el stiute a urcat pn la tinerii istovii. A ajuns si le-a spus :
Am venit s v ajut. Eu cunosc drumul care v poate scoate de aici Ei s-au bucurat, ns
unul din tineri l-a ntrebat: Cum putem sti c ne poi scoate cu adevrat de aici si nu riscm
s cdem n prpastie? Ce dovad ai c ne poi fi o cluza sigur? Pstorul s-a uitat la el si
artndu-i genunchii nsngerati si minile zgriate i-a zis: Iat dovada. Atunci au neles ca
tnrul acela fcuse un sacrificiu pentru ca ei s poat ajunge acas.
Aplicatie
Findc att de mult a iubit Dumnezeu lumea nct a dat pe Singurul Su Fiu , pentru
ca oricine crede n El s nu piar ci s aib via vesnic - Ioan 3: 16

CARICATUR

Odat, o tnr femeie a avut o discuie cu marele pictor satiric Hogarita, n timp ce
acesta lucra. Ea si-a exprimat dorina, de a nva s deseneze caricaturi, la care artistul i-a
spus: Nu trebuie niciodat s desenezi caricaturi. Dac o faci i pierzi bucuria frumuseii. Nu
mai poi vedea o fa asa cum este ea, ci o fa denaturat, ceea ce este cel mai hidos n om.
Nu mai ai satisfacia s vezi chipul lui Dumnezeu n om.
Aplicatie
Puini sunt caricaturistii profesionisti, cei mai muli sunt amatori. Pentru acestia din
urm, caricatura este un hobby, asa c, indiferent pe cine au n fa, caut orice detaliu pe care
s-l deformeze. Ei nu folosesc neaprat creionul si hrtia, ci le sunt suficiente cuvintele.
Rezultatul arat ntotdeauna ce este cel mai hidos n om si din pcate uit de chipul lui
Dumnezeu. Despre ei Solomon spune c cei ce fac lucrul acesta sunt ca niste nebuni- Pr.
10:18,19.

CARTEA VIEII

Orice fiin uman, odat sosit n lume, este trecut n registrul de eviden public,
dobndind dreptul existenei ca cettean ntr-o anumit societate. Aceast nscrierere
obligatorie poate fi o ilustrare a nscrierii n Carea Vieii.
Poporul chinez folosea terminologia aceasta nc din timpuri naintate. Persoanele
puteau fi trecute n Cartea Vieii sau n Cartea Morii. Dac o persoan era implicat sau era
chiar autorul unei crime si era gsit vinovat, atunci numele ei era trecut n Cartea Morii.
Dac persoana era achitat, atunci numele ei era trecut n Cartea Vieii. Aceste dou cri
cuprindeau nume celebre, de la conductori pn la generali si ambasadori. Nimeni nu avea
dreptul s stearg un nume din aceste cri, cu excepia mpratului.
Aplicatie
Biblia raporteaz c exist n ceruri o carte a vieii Apoc. 13:8 n care sunt trecui
toi aceia care si-au splat hainele, si le-au albit n sngele Mielului Apoc. 7:14

CSTORIE
 O lege englezeasc, promulgat n sec. XVIII, prevedea nterdicii foarte aspre cu
privire la manipularea cstoriei:
Orice femeie, de orice vrst, rang social, profesie, fecioar sau vduv, care va cuta
s impun mritisul sau s seduc, folosindu-se n acest scop de parfumuri, farduri, vopsele,
cosmetice, dini artificiali, pr fals, tocuri nalte sau alte procedee de acest fel, va fi pedepsit
prin lege si orice cstorie contractat n felul acesta va fi socotit nul si neavenit

CSTORIE

n Iowa exist o mic biseric de ar vestit pentru pitorescul slujbelor de cununie.

Aici vin n fiecare an sute de perechi s li se oficieze slujba cstorie. Unul din pastorii de aici
a adoptat un obicei care a devenit tot att de vestit ca si mica biseric.
Dup ceremonia cstoriei, el conduce pe cei doi la intrarea n biseric si spune:
nainte de a pleca, mireasa are onoarea s fac s rsune clopotul bisericii, dup care i d n
mn frnghia. Chiar dac trage cu toat puterea, ea nu va putea s miste clopotul greu. Atunci
pastorul se ntoarce spre mire si i cere s o ajute. Numai dac vor trage amndoi clopotul va
rsuna. Atunci pastorul le spune Plecnd de aici, pe drumul vieii, s nu uitai niciodat c
numai cnd tragei mpreun putei s facei s rsune clopotul!
Aplicatie
Exist riscul de a trage de unul singur sau si mai ru de a trage la un jug nepotrivit-
2 Cor.6: 14. Numai cnd cei doi trag mpreun familia poate s fie o binecuvntare.

CEART

Odat, un credincios, recunoscut pentru sobrietatea sa, a fost ntrebat: Cum se face c
nu te ceri niciodat cu soia ta ? Nimic mai simplu, a rspuns el cnd suntem ispitii s ne
certm eu devin surd, iar soia mea devine mut. Bine , a continuat interlocutorul, dar de ce
este necesar ca tu s fii surd si soia mut, nu-i suficient doar unul din voi? Dac doar eu as
fi surd, soia ar fi ispitit s spun lucruri pe care nici ea nu ar vrea s le aud, iar dac doar ea
ar fi mut, as fi eu ispitit s aud lucruri pe care nici nu le-a spus.
Aplicatie
Avem dou urechi si o singur limb. Desi este numai una, totusi, uneori spune mai
mult dect pot auzi cele dou urechi. Ce s-ar ntmpla dac am avea dou limbi si numai o
ureche? Dac crede cineva c este credincios si nu-si nfrneaz limba... religia lui este
zadarnic-Iacov 1: 26. De aceea este necesar o continu straj naintea buzelor , pzite de
Domnul - Ps.141: 3.

CERETORUL

Un cersetor se afla n mijlocul unei piee. La un moment dat, pe poarta cetii intr un
alai deosebit. Era caravana regal. Oamenii au nceput s se miste care ncotro. Cersetorul a
vzut c urma s se apropie regele si plin de speran si-a zis: Vine regele, voi fi bogat ...
mpratul a venit direct la el, cci venise special pentru el, si zmbind a ntins mna si
l-a ntrebat: Ce-mi dai ? Surprins, cersetorul s-a scormonit n traist si a scos un bob de
orez, pe care l-a pus n mna regeluii. El l-a luat zmbind si a plecat. Dup ce a ajuns acas,
regele si-a trimis slujitorul cu un ban de aur s-l dea cersetorului. ngndurat si trist cersetorul
a zis: Doamne, de ce nu am dat tot orezul...?
 Aplicatie
Dumnezeu se druieste n msura n care omul este dispus s renune la lucruile pe
care le iubeste.
CHIPUL LUI ISUS

Pastorul Richard Wrumbrand a petrecut muli ani n nchisorile comuniste, pentru

credina sa n Dumnezeu. n urma anilor de detenie, a scris cartea: Cu Dumnezeu n
subteran, n care vorbeste despre experienele sale si ale tovarsilor de temni. ntre acestea,
se afl o relatare misctoare despre un pastor credincios, nchis ca si el pentru credina sa n
Hristos.
Cnd era n camera 4, camera rezervat celor foarte bolnavi, sortii morii, era acolo
un pastor care voia s mpart celorlali tot ce avea, ultima bucic de pine, medicamente,
haina de pe el. Druise si pastorul Wrumbrand asemenea lucruri uneori, desi avea nevoie de
ele. Dar alteori cnd oamenii erau flmnzi sau n nevoie a rmas nepstor. Cellalt pastor
urma cu adevrat pilda lui Christos. Simeai c, numai atingndu-te cu mna te poate vindeca
si linisti. ntr-o zi vorbea cu civa deinui si unul i-a pus aceeasi ntrebare care o pusese si la
alii: Cum este Isus? Eu nu am ntlnit pe cineva care s fie att de bun, de iubitor si de
cinstit cum e omul pe care l descrii... Iar pastorul ntr-un moment de mare curaj i-a replicat
cu smerenie si simplitate: Isus este ca mine. Iar omul acela, cruia pastorul i artase de
multe ori buntatea lui i-a rspuns: Dac este ca dumneavoastr atunci l iubesc.
Aplicatie
Nu-i mare lucru s crezi n El, s devii ca El, iat adevrata minune a Evangheliei.

CINSTE

n lucrarea sa Istorii, Herodot povesteste despre cartaginezi care, n cltoriile lor n

Libya, dincolo de Coloanele lui Heracles, au ntlnit un inut locuit cu oameni deosebii. Ori
de cte ori ajung cartaginezii acolo si si descarc marfa, dup ce o nsir pe mal de-a lungul
rmului, se urc iarsi pe corbii si fac s ias fum. Bstinasii, vznd fumul, se apropie de
rm, pun aur lng mrfuri, apoi se ndeprteaz de acolo. Cartaginezii se dau atunci jos din
corbii, l cntresc din ochi, si dac aurul este potrivit cu marfa l iau si se duc, dac nu li se
pare ndeajuns, se suie din nou pe corbii si asteapt. Ceilali, apropiindu-se, mai adaug alt
aur pe lng cel pe care l puseser, pn cnd i mulumesc pe negustori. Nu se nseal unii
pe alii; cartaginezii nu se ating de aur mai nainte s fi egalat preul mrfii si nici bstinasii nu
se ating de marf mai nainte ca ei s fi luat aurul.
Aplicatie
Cinstea fa de semen este o datorie moral, clar prezentat n porunci. Apostolul
Pavel reia precizarea aceasta artnd c trebuie s lucrm cinstit nu numai naintea
Domnului ci si naintea oamenilor 2 Cor. 8:21.

COMOARA

Departe de drumurile comerciale din Pacific se afl insula Cocos. La cca. 500 km de
coasta Republicii Costa Rica, ntr-un loc izolat, insula putea servi ca o ascunztoare ideal
pentru pirai si comorile lor. S-au scris multe cri despre aceast insul, cea mai
reprezentativ fiind cartea lui Stevenson, Insula comorilor. ntr-un anumit fel, toate aceste
cri reflectau o parte de adevr. Se spune c aici a fost ngropat comoara regelui aztec
Monctezuma, la puin timp dup sosirea spaniolilor n Mexic. De asemenea, se crede c aici
se afl comoara celebrului pirat Benito Bonita, care a jefuit n anul 1765 o corabie spaniol
ncrcat cu mult aur. Piratul a fost prins si condamnat la moarte. A ncercat s evadeze,
promind temnicerului o avere fabuloas. Pentru a confirma cele spuse, i-a artat harta
insulei. Cercetnd locul dup hart, s-a dovedit a fi conform descrierii. Nu s-a gsit ns
comoara. Piratul a fost executat.
n sec. XIX, odat cu eliberarea Americii, spaniolii au fugit lund cu ei aurul bisericii.
ntruct aveau la dispoziie doar o nav englezeasc Mary Deer au ncrcat totul n ea cu
dorina de a duce aurul n Europa. ntre comori se afla o foarte valoroas statuie , n mrime
natural , a Fecioarei. Cunoscnd valoarea transportului, comandantul si adjuncutul au ucis pe
spanioli si au ngropat aceast comoar fabuloas n insula Cocos.
ntors n ar cpitanul a dat harta copiilor si care au plecat s o recupereze.
Expediia s-a soldat cu un esec. De atunci insula a devenit inta nenumrailor aventurieri. Din
1850 si pn n 1950, n cca. 100 de ani s-au organizat peste 500 de expediii pentzru a gsi
comoara cetii din Lima. Mirajul statuii de aur a Fecioarei Maria a continuat si continu si
astzi s momeasc muli aventurieri care pltesc cu viaa lcomia lor. ( vezi cazul ziaristului
Jean Portelle, Cloude Charlier, si speologului Robert Verne).
Aplicatie
Ferice de omul care gseste nelepciunea si de omul care capt priceperea... ea este
mai de pre dect mrgritarele si toate comorile nu se pot asemna cu ea.- Pild. 3: 13- 15.
Cnd urmez nvturile Tale, m bucur de parc as avea toate comorile -Ps. 119: 14.
Despre Moise, se spune csocotea ocara lui Hristos mai de pre dect comorile Egiptului-
Ev: 24-26. Isus este pentru noi Comoara si Mrgritarul de mare pre -Mat. 13: 44-46.

COMPROMIS

Este stiut c Frederic Barbarosa ( 1152-1190), mpratul Germaniei nu agreea edictul

papal Dictatus papae, prin care biserica catolic, si n spe Papa, si lua prerogative divine
n faa regilor si a naiunilor. n urma refuzului su de supunere, papa Alexandru al III-lea l-a
excomunicat, declarndu-i rzboi. n lupta de la Lugano (1176), Frederic si armata german
au fost nfrni. Pentru restabilirea pcii, papa l-a invitat pe mprat n biserica Sfntul Marco
din Roma pentru tratative. Constrns de situaie, mpratul a acceptat s fac deplasarea la
Roma. Ajuns aici, papa i-a iesit nainte, si conform uzanei i-a ntins mna pe care mpratul
trebuia s i-o srute. nainte ns de a-i da srutul, Frederic a zis: Nu ie ci lui Petru! Papa
Alexandru a precizat: i mie si lui Petru.
Aplicatie
Petru, ct a fost n via, nu a acceptat s i se srute mna sau piciorul. Este greu de
crezut c a acceptat lucrul acesta dup moarte. Mai degrab este pretenia celor care se
consider a fi urmasii lui. Acest lucru l datoreaz oarecum, papa, si acelora care au fost
dispusi s-i ofere srutul.

CONFUZIE

George V, regele Marii Britanii ( 1910- 1936), a sosit, mpreun cu soia sa , ntr-o
vizit oficial n Olanda. Pentru ntmpinarea suveranului, n port, pe chei, se aflau cteva
sute de scolari, care trebuiau s-l ntmpine pe oaspete cu imnul britanic. Cnd mpratul a
cobort de pe vas, scolarii au nceput s cnte, dar dup cteva momente pe chipurile
oficialitilor prezente la moment , s-a asternut stupoarea; n loc de God save the king
Dumnezeu s-l apere pe rege, din cauza accentului, copii cntau God shave the king-
Dumnezeu s-l rad pe rege.
Micii olandezi cntau ns cu atta nsufleire, nct incidentul a rmas fr urmri.
Aplicatie
Se ntmpl oricui s spun una si s se neleag alta. Romnul spune unde dai si
unde crap. Aceste greseli nevinovate pot totusi, uneori, s aib consecine neprevzute.
De aceea, sfatul psalmistului este binevenit: Strng Cuvntul Tu n inima mea , ca s nu
pctuiesc mpotriva ta- Ps. 119: 11.

CONSTATARE

Unul din cei mai renumii regi ai Palestinei a fost Irod cel Mare, 37 .Hr.- 4 d.Hr.
Biblia pstreaz cteva referine cu privire la domnia lui. ntre altele, este menionat ordinul
de nimicire a pruncilor, cu prilejul nasterii lui Isus.
Iosif Flavius, n Istoria luptei mpotriva imperiului roman, spune c a fost un rege crud
care a instituit un regim de teroare. Dup ce a ucis mai nti conductorii partidei fariseilor,
au urmat cei din partida saducheilor. De asemenea, a ucis pe proprii si fii, Aristobul si
Alexandru, n anul 7 .Hr. , nscui de Miriam, si mai trziu si pe Antipater, n anul 4 d.Hr.,
succesorul la tron. Cruzimea l-a fcut pe mpratul Augustus s rosteasc o fraz rmas
celebr: Mai bine s fii porcul lui Irod dect fiul su, aceasta ntruct Irod respecta
nvtura iudaic de a nu mnca carne de porc.
Fr comentarii.
CONTRADICIE

Cea mai celebr poezie turc a fost scris de poetul filosof Melvana (1204). Ea este
urmtoarea:
Vino, vino
Vino oricine ai fi, vino
De esti ateu, crestin, evreu
i zeilor de te-ai ruga
Iar vino !
Casa noastr-i locul mpcrii,
i chiar de-ai pctuit de o sut de mii de ori,
Iar vino

Cu toate c poetul a fost iubit pn aproape la zeificare, la numai 100 de ani dup
moartea lui ntreaga Turcie pornea rzboiul de cucerire a lumii.

COPILUL SALVATOR

Paraguay este ara pdurilor nesfrsite. Psunile destul de rare sunt singurele locuri
libere, n rest, doar lacuri ascunse, mlastini si pduri. Bstinasii triburilor locale foloseau
puinul pmnt cultivabil si psunile. Cu timpul, sub invazia colonistilor si datorit
modernizrii, s-a ajuns la concentrarea acestor resurse n mna ctorva proprietari, triburile
fiind obligate, n condiiile acestea, s migreze n pdure. Din lipsa mijloacelor de trai unele
triburi erau ameninate cu dispariia. Unul din aceste triburi era Ouaiako.
Pentru salvarea lui s-a ncercat stabilirea unor legturi cu restul lumii. Toate ncercrile
s-au sfrsit cu esec total. Cercettorul francez Villard a hotrt s intervin pentru salvarea
lor. Aciunea era foarte primejdioas ntruct, datorit ostilitilor, risca s fie omort. n anul
1944 Villard organizeaz prima expediie, care s-a sfrsit ca si celelalte ncercri de pn
atunci. A fost ntmpinat cu sgei, apoi bstinasii au fugit n pdure. Totusi , Villard a gsit o
feti de civa ani care vorbea bine limba quaiako. A luat fetia cu el si s-a ocupat special de
cresterea ei. A nvat-o limba francez si englez. A avut grij s pstreze si vocabularul
limbii materne. Dup civa ani s-a ntors cu copila n mlastinile ascunse, pentru a lua din nou
legtura cu triburile pe cale de dispariie. De data aceasta, cu ajutorul fetei, a reusit s ia
legtura cu ei si s le ofere ajutorul necesar. Copila a devenit calea de salvare pentru neamul
ei.
Aplicatie
Biblia vorbeste despre copilul care ni s-a dat- Is. 9: 6 - pentru ca oricine crede n
El s nu piar ci s aib vias vesnic - Ioan 3: 16.

CREDINA

Un predicator italian din sec al XV-lea obisnuia s spun: Exist doar dou tipuri de
crestini: cei care cred sincer n Dumnezeu si n lucrarea Lui mntuitoare si cei care tot att de
sincer, si fac iluzia c ei cred.

CRETERE

Un turist ntreb odat un localnic btrn: Au existat oameni mari care s-au nscut n
localitatea dumneavoastr ? Nu domnule, ci numai prunci , a rspuns btrnul.
Aplicatie
Orice lucru se nva. Pentru aceasta este nevoie de timp, de efort si mai ales de
perseveren si rbdare. Oamenii mari ajung astfel dup muli ani de crestere.

CRUCIADA EXCOMUNICAT

Dincolo de jaf, foame, snge, boal si moarte, cruciadele au avut si experiene inedite,
interesante. Una din acestea aparine lui Frederic II-lea, care, n ciuda interveniilor papei
Grigore IX a refuzat s plece n Cruciad. Ulterior, cnd papa a refuzat s-i dea
binecuvntarea pentru a pleca, el o face cu toat fala de care se putea bucura el. Astfel atrage
mnia, blestemele si chiar excomunicarea papei, att pentru el ct si pentru ntreaga Cruciad.
n felul acesta se produce un lucru nemaiauzit: n ara Sfnt , intr n anul 1228, o
cruciad excomunicat.
De remarcat c, n ciuda excomunicrii papale, cruciada, spre deosebire de celelalte
care au dus la adevrate masacre, aceasta a aplicat strategia diplomatic. n urma negocierii cu
sultanul Al-Kamil, mpratul reuseste s dobndeasc Ierusalimul fr nici un strop de snge.
A fost singura cruciad care a neles valoarea pcii - si aceasta sub excomunicarea papei

CUNOATERE

O poveste arab spune despre un btrn, care tria din mila poporului c nu avea cas
si dormea pe unde apuca. Odat umbla rtcind pe strzile unui oras. Nimeni nu l bga n
seam. Un trector i-a spus plin de dispre: Ce faci aici? Vezi bine c nu te cunoaste
nimeni...
Nu-mi pas. M cunosc eu nsumi si mi-e de ajuns. Ar fi mai cumplit dac ar fi fost
invers.
 DAR

Perillus a devenit unul din apropiaii regelui Alexandru cel Mare. Motivul era c acesta
avea o fat foarte frumoas pe care mpratul o plcea. n cinstea ei, regele i-a dat lui Perillus
15 talani de aur. Surprins, Perillus a zis: mprate e prea mult, zece talani sunt suficieni.
Sunt suficieni, a rspuns Alexandru, pentru tine, care primesti dar nu pentru mine care
druiesc...
Aplicatie
Darurile lui Dumnezeu ntrec nchipuirea noastr. Pentru noi pinea, linistea, si
libertatea ne sunt suficiente, dar nu si pentru Dumnezeu care drueste. El pregteste
mntuirea.

DATORIE

Se povesteste despre Diogene c, odat, a cumprat un butoi, probabil vestitul lui

butoi, cu zece drahme. nvoiala fcut cu negustorul a fost s-i plteasc cinci drahme pe loc,
iar restul s-i rmn dator. Dup o bun bucat de vreme, ntlnindu-se cu negustorul, acesta
i ceru s-i dea si cele cinci drahme rmase din datorie. Mirat filosoful i-a spus: Probabil
dumneata nu esti serios, nu a fost nvoiala noastr s-i dau cinci drahme si restul s-i rmn
dator? Ba da , rspunse omul. Ei bine dac eu i-as plti cele cinci drahme s-ar nclca
nelegerea, cci nu i-as mai datora nimic.
Aplicatie
Exist mai multe feluri de datorii, unele financiare iar altele morale. Datoriile
financiare pot fi pltite, cele morale de multe ori rmn nepltite. Ba, mai mult, ele ne nsoesc
toat viaa si cresc att de mari c devin imposibil de pltit. Biblia vorbeste despre robul dator
Stpnului cu zece mii de galbeni. Era o sum colosal. Cu toate acestea Mntuitorului nu-i
place s aib datornici si a iertat datoria fiecruia. Mat 18: 27.

DRNICIE

n cartea Din tezaurul ortodoxei , Pr. Dr. S. Slevoac, relateaz c, odat, un

necredincios a ntrebat un copil srac care iesea dintr-o biseric: Ce ai nvat tu astzi ?
Biatul a rspuns c a nvat c Dumnezeu este iubire. Dac e adevrat lucrul acesta, de ce
n-a trimis Dumnezeu pe cineva care s-i druiasc o hain mai bun ?
Dup o clip de gndire copilul a rspuns: Cred c Dumnezeu a trimis pe cineva dar acela a
uitat.
Aplicatie
Cine are mil de srac, spune Biblia, mprumut pe Dumnezeu si El i va rsplti
binefacerea- Pild. 19:17

DESTINE

Van Gogh a fost recunoscut ca unul din cei mai mari pictori. Nscut ntr-o famile de
pastori reformai, celebrul pictor, a manifestat de timpuriu un interes religios special. La
nceput s-a nscris la Seminarul teologic cu intenia s urmeze cariera spiritual a tatlui.
Pentru un timp a lucrat ca pastor ntr-o mic comunitate de ar. Ulterior, a abandonat biserica
si s-a apucat de pictur. Contactul cu lumea a fcut s-i scad interesul religios. Anturajul,
distraciile, au dus ncet la ndeprtarea de biseric si religie. Beiile, nopile nedormite, viaa
dezordonat, au mpins ncetul cu ncetul pe pictor ntr- o stare vecin cu nebunia. n cele din
urm a rupt relaia cu Dumnezeu. Religia nu mai avea nici un loc n arta si n viaa lui. Ultima
pictur a lui Van Gogh Trei drumuri fr sfrsit, este un tablou care nchipuie trei drumuri
intr-un lan de gru, care nu duc nicieri. Deasupra zboar un stol de ciori. Erau pictate n
timpul crizei de nebunie. Curnd moare ntr-un ospiciu.
Cu totul diferit este viaa lui Rembrandt. Pictorul olandez a avut o via destul de
dezordonat la nceput. Biografii spun c avea o soie frumoas. Tablourile lui, nuduri de
femei, se vindeau bine, asa c pentru un timp a fost destul de bogat. Iubea petrecerile si lumea
bun si nu evita beiile. Cu trecerea timpului, a devenit tot mai lucid si constient de
adevratele valori spirituale. Viaa lui a nceput s se schimbe. Arta la fel. Tablourile au
devenit mai sobre, mai interiorizate si spirituale. n ultimul timp al vieii a devenit un om cu
totul schimbat. Era un crestin autentic. Tablourile l nfisau tot mai des pe Hristos. Ultimul
pe care l-a pictat a fost chipul lui Isus Hristos.
Aplicatie
Dou viei si dou destine diferite. Diferena este dat de modul cum l-au neles si i-
au rspuns lui Isus Hristos. De asemenea, experiena lor ne arat c importat nu este s-i
declari apartenena ci s triesti si s-i nchei viaa ncredinat n mna Lui. Scriptura vorbeste
despre cei vor veni de la rsrit si de la apus si vor sta la mas cu Avraam, Isaac si Iacov
pentru c l-au acceptat ca Mntuitor, n timp ce fii mpriei vor fi aruncai afar- Mat.
8:11-12.

DEOSEBIRE

Eusebiu si Ieronim ne spun c Panten era unul din cei mai credinciosi oameni ai lumii
postapostolice. Clement Alexandrinul , care i-a fost ucenic, l supranumea: albina sicilian
pentru c, spune despre el: sorbea cu nesa din florile livezii profetice si apostolice
producnd miere n sufletul celor care l ascultau...
Aplicatie
Sunt unii oameni asemenea albinelor, alii asemenea mustelor. Unii si petrec viaa prin
flori, alii prin gunoaie.

DILEM

Dilema califului Omar n faa bibliotecii din Alexandria:

Crile ei cuprind si ce este scris n Coran sau ce nu este scris n Coran; n primul caz
sunt inutile, n cellalt sunt duntoare, deci oricare din premise ar fi, adevrata concluzie este
aceeasi: dai-le foc.
Aplicatie
i focul poate fi o soluie. ntr-o zi va fi ultima.

DICTATUS PAPAE

Preteniile de supremaie ale pontifului de la Roma asupra principilor si a mprailor

au fost formulate n scris, pentru prima dat n sec. XI-lea de ctre Grigore al VII-lea (1073-
1085), n actul intitulat Dictatus papae. n una din scrisorile pontificale si rezum astfel
principiile sale morale si politice:
Lumea este luminat de dou astre: unul mai mare, soarele si altul mai mic, luna.
Puterea apostolic (papa), reprezint soarele, iar puterea regal reprezint luna. Asa cum luna
primeste putere de la soare, tot astfel mpratul, regii si principii primesc autoritatea de la
pap, n timp ce acestuia i revine direct de la Dumnezeu; deci puterea scaunului de la Roma
este mai mare dect puterea tronurilor iar regele datoreaz supunere si ascultare papei. Dac
apostolii pot s lege si s deslege, cu att mai mult pot s dea ei pe pmnt sau s ia, dup cum
este cazul: imperii, regate, principate, comitate, si tot felul de alte bunuri.

DISTINCIE

Fiind decorat de ctre regele Henric IV ( 1589 1610), un nobil se adres acestuia
conform obiceiului: Domine, non sum dignus Doamne nu sunt vrednic!
tiu, stiu, a rspuns regele, dar m-a rugat nepotul meu...
Aplicatie
Fr comentarii.

DRAGOSTE

Ava Doroftei spunea odat: Imaginai-v un cerc, avnd n centru pe Hristos ca soare
al dreptii; din centru spre margini pornesc raze. Fiecare om se ndreapt spre Dumnezeu pe
o raz a lui. Cu ct esti mai aproape de Dumnezeu cu att esti mai aproape de ceilali si cu ct
te ndeprtezi de El esti mai departe de semeni.
Aplicatie
Nu putem avea pretenia c suntem aproape de Dumnezeu, fiind totodat departe de
semeni. Este un nonsens. Apostolul Pavel spune c dragostea lui Hristos ne strnge- 2 Cor.
5:14.

DRAGOSTE

Un biat iubea o fat. ntr-o zi nu a mai putut suporta si trziu n noapte a ciocnit la
usa iubitei. Ea l-a ntrebat: Cine esti?, Eu sunt a rspuns biatul. Atunci fata i-a zis:
Camera mea e prea mic, nu-i loc dect pentru o singur persoan. Pleac! El a plecat
ntristat. Nu putea nelege refuzul ei nct stia c si ea l iubeste. Dup un timp de frmntare
i-a strlucit o idee. S-a ntors din nou la usa fetei si a ciocnit. Cnd ea a ntrebat Cine e ?, el
a rspuns: Tu esti !. Atunci usa s-a deschis si iubita l-a mbrisat.
Aplicatie
Ce dimensiuni are familia? Este cu siguran un loc strmt. Este loc numai pentru unul
singur. Asa spune si Biblia Cei doi vor fi un singur trup- Gen 2: 24.

DRAGOSTE

n desertul oriental al Yemenului iniiativa n ce priveste relaiile de prietenie si

cstorie aparine tinerelor fete. Biatul nu poate face nimic ci doar s astepte. Trebuie s
menionm c femeia de aici este, de obicei, o excelent gospodin, dar si o bun lupttoare
dac este cazul. Ea stie s foloseasca, tot att de bine ca si un brbat, arcul si pumnalul. Pentru
a-si alege viitorul so tnra fat si procur un pumnal mic si ntr-o zi de trg, cnd este mult
lume adunat, pe neobservate, se apropie de alesul inimii ei, si n mijlocul mulimii, n vzul
tuturor, nfinge iute pumnalul n gamba piciorului. Dac acesta d dovad de curaj si de
perfect stpnire de sine, fr s fac scandal, atunci ea l consider demn s-i fie so si l
alege de brbat.
Aplicatie
Dragoste exprimat cu pumnalul! Dac din punct de vedere fizic ni se pare anormal,
din punct de vedere spiritual, adesea ni se ntmpl asa ceva. Dat fiind dreptul de a fi iubit ne
permitem s lovim pe neasteptate, n numele dragostei, pe la spate, cu pretenia ca victima s
nu aib nici o reacie.
.
DRAGOSTE

Exist o legend foarte veche, din sec XVIII lea, care vorbeste despre sfntul
Frodobert, c a fost umplut de dragostea lui Dumnezeu pentru ntreaga lume. Mama lui era
oarb. Fiindc el o iubea asa de mult, spune legenda, odat pe cnd i sruta ochii acestia s-au
deschis si ea a vzut bine.
Isus Hristos ne-a srutat ochii.

DRAGOSTE

Dac vei face o cltorie de la Galai la Trgu Bujor, vei ntlni o serie de localiti
ale cror nume sunt legate de o veche legend a locului.
Legenda spune c Petru Rares, aflat odat cu tovarsii lui la vntoare, a urmrit un
bour pn n inima pdurilor. Obosit, bourul a czut si a fost ucis de vntori. Nu departe de
locul acesta, pe malul unui lac, au dat peste o sihstrie pzit de cteva strji. nuntru se
gsea o fat frumoas, cu mama ei care era din os domnesc si care fuseser nchise acolo.
Eliberndu-le, tnrul prin, hotr s ia de soie pe frumoasa domni.
Mai trziu, dup ce s-a urcat pe tron, a vizitat locurile unde fusese nchis fata. n seara
cnd a ajuns pe marginea lacului, spune legeda, domnitorul i-a spus: O, ttarc cu suvi
frumusi, tu lucesti si scnteesti ca o zn din povesti.
De atunci satele din jurul Bratesului poart numele de la aceast frumoas poveste de
dragoste: Ttarca, Frumusia, ivia, Tulucesti, Scnteiesti..
Aplicatie
Purtm si noi numele unei povesti de dragoste: Fiindc att de mult a iubit
Dumnezeu lumea ...-Ioan 3: 16, nct ne-a dat Numele Su mai presus de orice nume-
Filip.2:9-10.

DURITATE

Scara duritilor este format dintr-o serie de materiale a cror duritate corespunde
valorilor de la 1-10. Acestea sunt:
Talc val. 1 Ortoz val. 6
Gips val. 2 Cuar val. 7
Calcit val. 3 Topaz val. 8
Florin val. 4 Corindon val. 9
Apatit val. 5 Diamant val. 10
Aplicatie
Aplicaia spiritual este simpl. Ca s ai valoarea 10, trebuie neaprat s fii diamant.
Orict de mult s-ar strdui talcul, sau gipsul s aib o astfel de valoare nu vor putea niciodat.
Numai dac se va produce shimbarea structurii moleculare este posibil o astfel de minune.
Psalmistul spune: Zideste n mine o inim curat si pune un Duh nou si statornic.- Ps.51:
10 .
DUMNEZEUL CEL VIU

Pe un perete vruit din Londra un batjocoritor a scris cu litere mari:

Dumenzeu este mort. Semnat: Nietzsche.
Dup ctva timp a aprut o alt inscripie:
Nietzsche este mort. Semnat: Dumnezeu.
Aplicatie
Cine are dreptate? Nietzsche sau Dumnezeu?

EGOISM

Ludovic al XIV lea ( 1648 1715 ), supranumit si Regele Soare, n ciuda faptului
c avea o statur mic si nu excela n frumusee, ori de cte ori trebuia s dea socoteal n faa
statului spunea: Statul sunt eu!
Aplicatie
Eul unora este att de mare c au nevoie de o mare mprie ca s-i ncap; al altora
este mai mic si se mulumesc si cu o mic domnie, fie n cas, biseric sau altundeva. Sfatul
Bibliei este ca eul s nu fie mare sau mic ci s nu fie deloc. Adic s fie rstignit- Gal. 2: 20.

EROARE

Peter Abelard era un om credincios si cinstit. Ca si crturar el iubea adevrul si n

virtutea lui s-a hotrt s demaste erorile tradiiei. n vederea acestui scop, a scos din tradiia
bisericeasc 151 de erori doctrinare, pe care nu s-a sfiit s le publice. Apariia lucrrii a strnit
o vie disput n snul Bisericii Catolice. Pentru a curma disputa a intervenit Inchiziia, care l-a
forat, sub presiunea rugului, s-si retracteze lucrarea. Desi si-a retras lucrarea, Abelard a avut
curajul s spun: Tradiia fr adevr nu este altceva dect vechimea erorii

EROISM

Vreme de zece luni n 1571- o mn de lupttori veneieni, condusi de Marc Antonio

Bragadin, au inut piept ntregii armate otomane care invada Italia. Mrturia istoric a acestui
eveniment, are sensul unei adevrate drame, ncrcat de eroismul aprtorilor din
Framagusta.
Dup sapte luni de asediu, armatele turcesti, conduse de Mustafa, hotrr s nceap
ofensiva. n zorii zilei de 19 mai, 1500 de tunuri turcesti au deschis focul, dezlnuind un
bomardament de o for nemaintlnit. Cronicarii spun c s-a folosit atta explozibil nct ar
fi depsit cantitatea folosit n cele dou rzboaie mondiale. Desi lucrul acesta este greu de
crezut, totusi, dac inem cont de faptul c bombardamentul a durat 72 de zile fr ntrerupere
si c au fost trase 170 000 de salve, atunci ne putem face o imagine despre amploarea atacului.
n ciuda acestei canonade, mica cetate rezista. Atacurile turcesti erau respinse unul cte unul.
n situaia aceasta, Mustafa, a trecut la folosirea minelor. A spat galerii pe sub sanurile de
aprare si a minat zidul nconjurtor cu o cantitate foarte mare de explozibil. nelegnd
pericolul, cei din cetate, la rndul lor au minat fortul, ca msur extrem.
Atacul decisiv porni cu explozia minelor si surparea unor mari pri din zid;
concomitent au deschis focul 5 000 de lovituri de tun, care deschideau drumul armatelor - era
8 iulie. Aprtorii au apelat la soluia limit, aruncarea n aer a propriului fort, chiar n timpul
atacului. Explozia fu cutremurtoare si omor n msur egal invadatori si aprtori. Reusir
s resping nc o dat atacul. Mcelul fusese ngrozitor. La 14 iulie are loc un nou atac
turcesc si mai ndrjit. Este respins si acesta. Epuizarea si lipsurile erau ngrozitoare. Erau la
captul puterilor. La 29 iulie ntreaga armat turceasc declanseaz un atac general care a
durat 48 de ore fr oprire. Dar, lucru de necrezut; asediaii, nfometai, zdrenuii, rmasi
fr muniie au stvilit si de data aceasta valul invadator... Rmseser numai o mn de
oameni.
Uimit de rezistena lor si ngrijorat de pierderile grele, Mustafa, care nu-si putea
nchipui condiiile asediailor, a hotrt s opreasc ostilitiile, oferind libertatea si cruarea
averilor si onorurile militare celor din cetate, cu condiia s predea cetatea. Era de fapt o
capcan. Ajunsi la limita puterii si ncreztori n cuvntul generalului turc, lupttorii au predat
cetatea. Represaliile au fost crncene, astfel c ceea ce nu a putut face fora a fcut viclenia.
Rezistena lor a rmas proverbial, asa c numai la dou luni dup aceasta, ntreaga Veneie s-
a ridicat la lupt mpotriva turcilor strignd: Amintii-v de Framagusta !
Aplicatie
Capitolul 11 din cartea Evreilor aminteste de eroismul naintasilor nostii. Amintii-
v de toi acestia, am putea spune, amintii-v de cei ce au suferit batjocuri, bti , lanuri si
nchisoare, vers 36-38. De aceea s ne mpotrivim pn la snge n lupta mpotriva
pcatului.- Ev.12:4

EEC FINANCIAR JOIA NEAGR DE LA NEW YORK

Anul 1929 rmne n istoria economiei mondiale ca anul cel negru. Numrul urias
de someri (cca. 17 milioane numai n SUA), scderea puterii financiare, si mai ales scderea
cotaiilor la burs, au dus la cel mai mare crash economic; prbusirea Wall Street ului. Criza
a fost att de puternic , nct a afectat ntreaga lume. n esen ea s-a rezumat la o crestere
urias a titlurilor oferite spre vnzare. Pe 24 octombrie, joi, numit si Joia neagr n cteva
ore au fost aruncate 12 894 650 de titluri spre vnzare , pentru care nu se gsea nici un
cumprtor. Imediat , mpinsi n mirajul unui posibil esec, marea majoritate a
ntreprinztorilor, au aruncat pe pia titlurile spre vnzare. Practic ntreaga Americ era de
vnzare. Ciudat, nimeni nu cumpra. Rezultatul a fost o scdere neasteptat si brusc a
aciunilor, care a paralizat lumea de groaz. n cteva ceasuri au pierdut totul. Iat un
exemplu remarcabil. Aciunile lui Sewing Machine Company erau cotate la 48 de dolari. n
timpul crizei au sczut la 11 dolari. n panica creat, de frica esecului, au scos toate aciunile
pe pia. Nimeni ns nu oferea nimic pentru ele. Un cumprtor viclean, care stia potenialul
companiei, s-a oferit s plteasc suma de 1 dolar. Cum nimeni nu s-a gsit s ofere mai
mult, ntreaga afacere a fost preluat la acest pre.
Aplicatie
Remarcabile sunt cuvintele Mntuitorului: Nu v strngei comori pe pmnt unde le
mnnc moliile si le sap hoii... ci strngei-v comori n cer. Mat. 6:19-20. Privind la ziua
judecii- ziua cea neagr, profetul Ezechiel spune: si vor arunca argintul pe ulie si aurul
va fi o scrb. Argintul si aurul nu poate s-i scape n ziua Domnului... Ez.7: 19.

EVIDENIERE

Celebrele vedete de astzi nu se bucur nici pe departe de faima si atenia de care se

bucurau regii Evului Mediu. Evenimentele cele mai mrunte cptau proporii uriase cnd era
vorba despre familia princiar. n curtea de la Versailles s-au petrecut multe evenimente
interesante; unul ns a fost iesit din comun. Este vorba de asa numitul caz al furunculului
lui Ludovic al XI-lea.
Cronicile menioneaz c mpratul a avut parte de necazul unui furuncul suprtor. n
ciuda ncercrilor de vindecare a fost nevoit s apeleze la mna iscusit a unor chirurgi.
Evenimentul echivala n importan cu o mare descoperire stiinific. Astfel pe 18 nov. 1686,
n prezena sefului de cabinet, a ministrilor si a mai multor doctori regele fu operat. Operaia
reusi, drept pentru care, regele, foarte mulumit oferi sume colosale medicilor. n treact fie
spus, numai primului medic i-a fost dat suma de 300 000 de franci si un titlu nobiliar.
Zile de-a rndul la Versailles nu s-a vorbit dect despre intervenia regelui. Cele mai
mici detalii erau povestite si repovestite, fcnd s vibreze ntreaga curte de emoia
evenimentului. Dac se ntmpla ca cineva s sufere de o boal asemntoare era un om
fericit. I se fcea si lui operaia regelui, si se raporta suveranului c nc cineva a suferit
aceeasi boal. Aceasta era o evideniere deosebit. Cel care avea sansa aceasta putea s fie
promovat, primind un loc de frunte n ierarhia statului. S-a ajuns pn acolo, dup rapoartele
medicilor, nct chiar si persoane care nu aveau un furuncul asemntor sau chiar care nu
aveau deloc, s mearg n ascuns la medici si oferindu-le sume uriase de bani, s cear s li se
fac si lor operaia regelui. Dup raportul doctorului Dionisie se spune c au fost cca. 30 de
persoane care au intervenit cu bani grei s li se opereze furunculul inexistent.
Aplicatie
ntre voi s nu fie asa.... spune Isus -Mat 20:226, ci cel mai mare dintre voi s fie
cel mai mic; si cel ce crmuieste ca cel ce slujeste-Lc. 22: 26.

EVOLUIONISM

Academia Francez era recunoscut printre scolile de prestigiu din Europa. Fontanelle
era prim secretarul Academiei, avnd o contribuie remarcabil n desfsurarea activitii
educative. Odat si-a invitat o parte din colegi la o recepie dat n casa lui. Dup mas a iesit
n grdin , unde le-a artat ilustrilor savani un fenomen interesant. Erau cteva bile de sticl
puse n btaia soarelui. Privii domnilor aceste bile, a zis Fontanelle, desi soarele cade direct
pe ele, sus sunt reci, iar jos sunt calde, care credei c este cauza? Savanii le-au studiat, le-au
nvrtit si au nceput s-si dea fiecare cu prerea. Toate prerile erau logice si bine
argumentate. n cele din urm, Fontanelle, plictisit de attea ipoteze a spus: Domnii mei ,
cred c v pot comunica cauza real a acestui fenomen. Cu cinci minute n urm, am fost n
grdin, atunci bilele erau calde sus si reci jos, le-am nvrtit si acum cnd dumneavoastr le-
ai cercetat, iat c sunt reci sus si calde jos.
Aplicatie
n realitate lucrurile sunt mult mai simple. Teoriile seculare nu pot oferi o explicaie
coerent si valabil cu privire la lumea lui Dumnezeu. Adevrul este simplu:
La nceput Dumnezeu a fcut...- Gen 1: 1.

FALS

Organizaiile secrete naziste nu s-au mulumit s regizeze si apoi s susin n practic

invaziile unor ri pasnice, ca Ceoslovacia, Polonia sau Frana. Odat ocupate, aceste ri, erau
transformate n capete de pod, n vederea unei invazii mondiale, asa cum s-a si ntmplat de
fapt.
Existau si alte state care nu puteau fi atinse de masina de rzboi german. Una din
aceste ri era Anglia. ntruct avea o economie bine dezvoltat ea putea fi o piedic serioas
n calea scopului pe care si-l propusese. Pentru a-i paraliza economia prosper, nazistii au pus
n scen o vast aciune secret, care viza contrafacerea Lirei sterline si aruncarea ei pe pia.
Pentru aciune a fost numit comandantul Noiukos. Acesta a recutat diferii falsificatori si n
secret le-a dat nsrcinarea s contrafac Lira sterlin. Unul dintre acestia, Wilhelm Hottl, a
reusit n primvara anului 1942, un fals foarte bine realizat.
Cu aceste rezultate au fcut o serie ntreag a Lirei, pe care au trimis-o printr-un
delegat german, n Elveia , la una din bncile celebre, pentru verificare. Uimii c ei posed o
ntreag serie, experii au declarat: V felicitm c avei o asa colecie si v garantm c este
n ntregime autentic.
Aplicatie
Falsificarea merge pn aproape la identificarea cu adevrul Dar nu este adevr.
Aceast lucrare va fi fcut n mod desvrsit n timpul sfrsitului, pentru ca s amgeasc
dac este cu putin chiar pe cei alesi.

FAPTE - PORUNCI

ntr-o insul pustie animalele au evoluat asa de mult nct ntr-o zi au zis: Hai s ne
asemnm oamenilor si s ne facem zece porunci... n felul acesta s-au apucat si au scris cele
zece porunci ale lor:
S nu dormi sub mas,
S nu zgrii coaja copacilor,
S nu mri la vecin,
S ii limba n gur... si altele.
ntr-o zi a venit pe insul un om. S-au adunat animalele si l-au ntrebat : tii poruncile
? Care porunci? Pi, s nu dormi ... s nu zgri... s nu scoi limba... ! N-am auzit
niciodat de astfel de porunci ! Atunci animalele, au rspuns: Dac nu stii poruncile pleac
de la noi... Pleac Nelegiuitule ! i l-au alungat.
Aplicatie
n lipsa Legii fiecare si face propria lege. Tirania acesteia din urm poate fi greu de
imaginat. n numele ei se poate merge, si istoria a demonstrat-o, pn la nimicirea celor care
nu o accept. Nimicirea lui Isus Hristos este argumentul cel mai puternic. Sfatul apostolului
Pavel este: Nu cei ce aud Legea sunt neprihnii naintea lui Dumnezeu, ci cei ce o
mplinesc...- Rom.2: 12-15

FNTNA REGELUI

ntr-o zi, un mare rege a cerut unui slujitor s scoat apa din fntna care se afla n
grdina sa. Ai la dispozitie o singur gleat, cu care vei scoate apa si un cos n care o vei
turna. Pentru munca aceasta ai la dispoziie o singur zi.
Slujitorul s-a apucat de lucru fr nici o tragere de inim. Fntna era adnc, cu mult
ap, munca era obositoare si pe deasupra turnarea apei n cos era fr nici o logic. Dac n-ar
fi fost porunca regelui, ar fi prsit bucuros munca aceasta fr sens. S-a gndit ns: dac
regele a poruncit eu trebuie s ascult. n cele din urm dup aproape o zi de munc
istovitoare, a dat de fundul fntnii. Ultimile glei de ap le scotea pline de noroi adunat de
pe fundul fntnii. Cnd s-a apropiat seara a venit si mpratul. Slujitorul era obosit si
dezamgit de iraionalitatea muncii lui. Spre surprinderea lui ns, l-a vzut pe domnitor
ndreptndu-se spre cosul plin de nmol, si dup puin cercetare scond din acesta un inel de
aur cu o piatr de diamant foarte preioas. Cu o zi nainte, pe cnd privea n fntna lui
minunat, regele pierduse bijuteria, asa c acum se bucura c o regsise. Se ntoarse ctre
slug spunndu-i: Ai fost credincios n slujba pe care ti-am dat-o, de azi nainte vei fi
supravegetorul casei mele.
Aplicatie
Biblia spune : tot ce gseste mna ta s fac, f cu toat puterea... - Ecl. 9: 10 ;
Dimineaa samn smna, si pn seara nu lsa mna s se odihneasc, fiindc nu stii ce
va izbuti... -Ecl.11:6 . Uneori suntem tentai s raionalizm si s abandonm lucrarea lui
Dumnezeu, dac nu corespunde ideologiei noastre. Exist tentaia s schimbm slujba cu una
mai raional, mai eficient si mai folositoare. Cu toate acestea noi trebuie s lucrm. Abia la
sfrsit vom nelege adevrata raiune a lucrului. Dac vom avea puterea s rmnem
credinciosi, Dumnezeu ne va zice n cele din urm: Bine rob bun si credincios...- Lc. 19: 17

FRNICIE

Era anul 1094. La papa Urban al II lea se prezent, un om mbrcat n haine de pelerin.
nalt, uscat si slbit pn la epuizare, cu privirea trist si faa osoas, trda o suferin ascuns.
Se recomand, Petru din Amiens, supranuit si Pusnicul. Spunea c vine direct din Palestina si
c are un mesaj special pentru pap din partea patriarhului de Ierusalim. A fost o ntlnire
misterioas care a durat mai mult timp. Rezultatul acestei ntlniri a fost nasterea ideii de
cruciad.
Cinci ani mai trziu, n 1099, sub conducerea lui Petru din Amiens, porneste prima
cruciad pentru eliberarea Ierusalimului. Asediul reuseste si totul este trecut prin ascuisul
sbiei. Turci, evrei si chiar crestini, toi erau ucisi. Dac ai fi fost acolo, spune Florentina
Cazan n cartea Cruciadele, picioarele vi s-ar fi nrosit pn la solduri de sngele celor ucisi...
Ce s spunem, nici unul nu a fost cruat, toi au fost ucisi, brbai, femei si copii ntr-un
spectacol care te umplea de groaz si dezgust.
Dou zile orasul a fost plin de flcri, fum , cenus, snge si urlete de groaz. n
sfrsit, a treia zi, trezii parc dintr-un cosmar si-au adus aminte de scopul pentru care
veniser; s se nchine la mormntul lui Isus. S-au splat de snge, au lsat sabia si armura si
cu picioarele si capetele goale asemenea celor mai pasnici peniteni, vrsnd lacrimi de cin
au fcut procesiunea. Tancred de Sicilia, cel care cu o zi nainte jefuise aurul din aceeasi
mnstire acum se ntorcea cu faa umilit implornd mil si iertare.
Aplicatie
Frnicia nu are limite. Dup cum n vremea Domnului Isus conductorii religiosi ai
vremii si mascau propria ticlosie sub haina neprihnirii, la fel si astzi, fariseii moderni
vor face acelasi lucru. Nu degeaba Mntuitorul i numeste morminte vruite... pline de orice
necurie - Mat.23:27,28.

FERICIRE SECRETUL LUI MARINO

Nu este nimeni care s nu doreasc fericirea. n dorina de a o gsi cu orice pre,

oamenii au asociat-o diferitelor locuri, tradiii sau obiceiuri. n insula Hokkaido din Japonia se
gseste lacul Akon, situat ntr-un crater vulcanic ntre munii Oakan si Makan. Lacul se afl
intr-o zon foarte frumoas de aceea este vizitat de muli turisti. Ce este special totusi la acest
lac este faptul c el este socotit ca un loc al fericirii. Aceasta datorit unei plante numit
Marino, care se spune c aduce fericire celui care are norocul s o priveasc.
Marino creste numai n acest lac. Datorit acestui fapt este una din cele mai rare plante
de pe faa pmntului. n plus ea trieste n adnc si nu iese la suprafa dect cnd apa este
perfect linistit si razele soarelui nclzesc apele. Cnd bate vntul, Marino st ascuns n
adncuri. ncercrile de aclimatizare au fost fr succes. Ea trieste numai n apele lacului
Akan si nu poate fi vzut dect cnd este vreme bun. Din aceast cauz, Marino este una din
cele mai preuite flori din lume, fiind socotit surs a fericirii.
Aplicatie
ntr-o lume nefericit, cei cu inima fr prihan sunt fericii- Ps. 64: 10 ; Mat. 5.
Fericirea, zice David, vine de la Domnul Tu esti Domnul meu , tu esti singura mea
fericire!- Ps. 16: 2. Dumnezeu este fericit (1 Tim. 1: 11) si doreste s fac fericii pe fii Si.
Dragostea - Marino floarea fericirii, apare doar acolo unde condiiile sunt prielnice. Ea nu
poate fi aclimatizat si asta o face cu att mai rar n zilele de astzi. Dac ai sansa s o vezi
poi fi fericit.

FERICIRE

O veche poveste oriental spune c un prin care dorea binele poporului su a chemat
odat doi nelepi si i-a ntrebat ce s fac pentru ca s aduc fericirea n poporul su. Pentru a
gsi rspunsurile cele mai potrivite le-a dat rgaz de cteva luni. La vremea stabilit, cei doi
nelepi s-au ntors avnd rspunsul pregtit. Unul a adus cu el un sul cu o sut de legi care
aveau s aduc fericirea poporului. Citindu-le, prinul, a rmas uimit de atta nelepciune.
Erau acolo legi a cror aplicare putea aduce fericirea. La sfrsit si-a adus aminte si de cellalt
nelept asa c l-a ntrebat si pe el. Acesta i-a rspuns: Stpne ca s-i faci fericit poporul nu
ai nevoie de legi ci de dragoste.
Aplicatie
Este adevrat c legea n sine este o dovad a dragostei ns prea adesea legile uit s
mai pomeneasc si de dragoste. Legea fr dragoste este absurd iar dragostea fr lege este
imoral. Dragostea de Dumnezeu st n pzirea poruncilor Lui - 1Ioan 5:3.

FERICIRE

Exist o ilustraie foarte veche despre un om bogat, care era din nefericire si foarte
bolnav. I s-a spus c se va vindeca numai dac va purta cmasa unui om fericit. El a chemat pe
oamenii lui si i-a trimis s cumpere cmasa orict l-ar costa. Servitorii nu au gsit pe nimeni.
Toi erau suprai, invidiosi, lovii de necazuri, lipsii de fericire. n timp ce se ntorceau
dezamgii au ntlnit un tietor de lemne, gol pn la mijloc, care cnta n timp ce fcea
munca lui grea. Cnd l-au vzut l-au ntrebat: Esti fericit? Da, le-a rspuns el, sunt fericit.
Atunci s-au oferit s cumpere cmasa pe o mare sum de bani, la care el le-a rspuns: Nu am
cmas.
Aplicatie
Fericirea nu depinde de ce are un om ci de ce este el. De cele mai multe ori fericirea
este legat de lucrurile pe care le posed cineva, si nu de adevratele valori spirituale. n felul
acesta se pregteste calea pentru nefericire. Ct priveste fericirea, Hristos a spus: Ferice de
cine ascult Cuvntul lui Dumnezeu- Luc. 11:28.

FIX

Cato ( Marcus Porcius Cato 231-189 .Hr.), zis si cel Btrn, a fost cunoscut ca unul
din cei mai nversunai adversari ai cartaginezilor. ntruct muli ani i-a petrecut pe cmpul de
lupt, fiind martorul dezastrului de la Cannae, 216 .Hr., cnd Hanibal a spulberat armata
romanilor de 85 000 de oameni, a adunat n suflet o ur nempcat mpotriva lor.
Pe lng acestea, concurena economic si comercial practicat de cartaginezi, i-a
ntrit convingerea c trebuie nimicit Cartagina.
Ajuns membru n Senat, la btrnee a rostit urmtoarea fraz: Ceterum censeo
Carthaginem esse delendam Dealminteri cred c trebuie nimicit Cartagina
Repetarea obsesiv a acestui deziderat n fiecare discurs al su n senat, pe indiferent
ce tem, ca si formul de ncheiere, avea s o fac celebr.

FOC

Ai auzit de Focul Sfntului Anton ? Acesta n-a fost altceva dect o boal ciudat care
a fcut ravagii n timpul Evului Mediu. Cronicarul Flodohrn ( 894 966) n Anale, relateaz
c boala cuprindea minile si picioarele, care se negreau ca si cum ar fi fost arse de foc. n
acest timp, bolnavul, simea o arsurt puternic si nu de puine ori striga:
Ard, ajutor ... Din acest motiv boala a fost numit si Boala Celor care Ard.
Bolnavii erau tratai n ospicii special amenajate, pe a cror frontispicii scria: Nemo
in vanum peccatin Antonium Nimeni nu pctuieste fr s fie pedepsit de Anton. De
aici s-a stabilit si denumirea: Focului Sfntului Anton.
Aplicatie
Biblia prezint focul n dou ipostaze: botezul cu foc- Lc. 3:16, (botezul cu Duhul
Sfnt), Fapte 2:1-5 sau pentru cine nu-l primese, judecata prin foc 2 Pt.3:10-12; Mic.1: 4,7.
Anton nu are nici un rol n economia mntuirii sau a judecii. Singurul care o face este
Dumnezeu.

FOC

Dac ntr-o noapte de var vei aprinde o lumnare si vei deschide fereastra, n
curnd vor aprea civa fluturi mici sau poate chiar mai mari. Atrasi de mirajul luminii care
plpie se rotesc din ce n ce mai aproape, pn ce, parc hipnotizai se arunc direct n
flacr. Dac reusesc s treac de partea cealalt se aleg doar cu aripile arse, dac se opresc
ard complet sau se prbusesc n ceara topit. Dac au scpat la prima ncercare, parc
nebunii se ntorc si se arunc din nou n foc pn pier.
Specialistii au cutat diferite rspunsuri pentru a afla motivul acestei atracii care pur si
simplu anuleaz instinctul de supravieuire. Explicaiile au fost mai multe, una ns este
vrednic de reinut. Ea aparine cercettorilor francezi care au afirmat c fluturii mor
mbtai de lumin. Explicaia porneste de la faptul c ochiul insectelor este alctuit dintr-un
numr foarte mare de pri hexagonale, fiecare acionnd individual. Pentru exemplificare s-a
artat c libelula are 20 000 de faete. n felul acesta imaginea flcrii, n contrast cu noaptea,
apare separat pe fiecare faet a ochiului. Ceea ce pentru noi este o flacr simpl, pentru
fluture este o imens mare de stele misctoare, care pur si simplu l fascineaz, atrgndu-l la
pieire.
Aplicatie
Avalansa de ispite, ameeste sufletul.

FORMALISM

Puin lume a auzit despre insecta Clugri - Mantis religiosa. Ea trieste n Sudul
Europei si poate fi ntlnit, mai rar, chiar si n Romnia. Comportamentul ei este vrednic de
menionat pentru c este ncrcat de semnificaii.
Atunci cnd st la pnd, are ambele membre din fa ncrucisate, capul sus si spatele
puin aplecat, acoperit cu dou aripi, asezate una peste alta, dnd nfisarea unei mantii de
clugr. Nemiscat, cu braele ncrucisate, ca pentru rug, st si asteapt cu stoicism s
soseasc prada. Dac aceasta soseste, braul care pn atunci era mpreunat pentru rug, se
desface ca un arc, ca un metru pliant, lovind mortal biata insect. O apuc imediat si o
mnnc. O mnncasemenea unei adevrate fiar. Sfsie, rupe, nimic nu scap. Taie ca o
masin de tocat carne.
Odat masa terminat, se aseaz n poziia de mai nainte. si mpreuneaz din nou
minile, si apleac spatele si ridic capul ca pentru implorare.
Indusi n eroare de aceste aparene, grecii o considerau ca fiind o fiin divin. Era
numit si Profeta. Romanii purtau la piept si n cas efigia ei de bronz, convinsi c vor avea
noroc. Unele popoare din Europa culegeau cuiburile ei si le pstrau cu sfinenie. Naturalistul
Thomas Moufet, n sec XVI-lea, spunea c dac cineva se rtceste n pdure s se adreseze
acestei insecte si gseste drumul spre cas.
Odat cunoscut n adevrata ei nfisare, a nceput s fie repudiat. A fost botezat
bestia care se roag lui Dumnezeu, iar oficial i s-a spus Mantis religiosa.
Aplicatie
n lista neagr din 2 Tim.3:1-5, sunt prezentate o serie de pcate ale oamenilor
zilelor din urm. Concluzia, la aceast trist prezentare, se gseste n vers.5, unde se afirm c
oamenii vor avea doar o form de evlavie. Pericolul unui adventus- mantis religiosa, este
real si din pcate actual.

GRADE

Doctoratul, dup aprecierea istoricilor a fost introdus abia n sec. XII lea. Irnerius,
un jurist roman, este considerat ca fiind cel care a introdus gradul n universiti. Prima
decorare cu acest titlu, s-a fcut la Bologna n 1130, cnd un anume Bulgarus a fost numit
doctor. Au existat si ciudenii legate de acest grad. Luther relateaz c Carolastad a fost
numit Doctor n teologie, opt ani nainte ca s fi citit Biblia.
Aplicatie
Nimic nu este mare dac nu este sfnt si ca s poat fi sfnt trebuie s ntlneasc
Cuvntul care sfineste- Ioan 14:14; Apoc.3:8

GREEAL

Un negustor evreu, numit Simon, nu avea alt gnd dect s fac avere. Strngea ban cu
ban, ndurnd lipsa si foamea cu gndul la ziua cnd va fi om bogat. Au trecut mai muli ani
si Simon a ajuns bogat. Viaa lui s-a schimbat. i-a schimbat casa, hainele, modul de a vorbi si
chiar modul de a se comporta. Era att de strlucitor c nu mai semna deloc cu negustorul de
altdat.
A ajuns la culme. Se considera fericit. Hotr s mearg undeva si s aniverseze clipa
aceasta. si mbrc hainele cele mai scumpe, si lu plria si iesi n strad. Era plin de
lume. Fcu civa pasi si deodat o trsur scpat de sub control l lovi de moarte, zdrobindu-
l. Lacrimile ncepur s-i curg si si aduse aminte de Dumnezeu strignd : De ce Doamne?
De ce m-ai lovit chiar astzi? Spre marea sa uimire Dumnezeu i-a rspuns: S-i spun drept
Simon, nu te-am recunoscut...!
Aplicaia se nelege de la sine.
 GRIJI

Policrat, tiranul din Sama, i drui lui Anacreon patru talani de aur drept rsplat
pentru poeziile lui valoroase. Emoionat poetul primi banii mulumindu-i din tot sufletul.
Ajuns acas privi aurul, avea atia bani cum nici nu visase vreodat. Era bogat. Un gnd
ncepu s l frmnte: Ce s fac cu banii? Tot gndindu-se poetul ncepu s-si piard linistea.
Nu putea s doarm , s mnnce, si cel mai ru s scrie. Dup ctva timp s-a ntors la
domnitor cu talanii druii spunndu-i: Darul dumitale este deosebit de valoros, dar linistea
sufletului meu nu are pre !
Aplicatie
Mulimea banilor distruge linistea, iar fr liniste viaa nu are rost. O inim linistit,
este viaa trupului spune Solomon Pr. 14:30 si cel ce ascult Cuvntul Domnului va tri
linistit fr s se team de vre-un ru- Pr.1:33

IDEAL

Plimbndu-se prin pdure un ursule a vzut o stnc. Nu era un munte, era totusi o
stnc nalt. A hotrt s fac orice efort si s ajung n vrf. A nceput s urce, iar urcusul se
fcea din ce n ce mai greu, ns perspectiva de a ajunge n vrf era suficient ca s-i dea noi
puteri. Dup multe eforturi, n cele din urm, a ajuns n vrf unde era o pajiste minunat. Plin
de bucurie a nceput s se rostogoleasc strignd Am ajuns... am ajuns... Deodat observ
un vultur care sttea blazat si trist pe un col de piatr. Ursul i-a zis: Tu de ce nu te bucuri ?
Nu vezi c am ajuns pe vrful stncii...? La care vulturul i-a rspuns: Da, numai c n timp
ce tu ai urcat eu am cobort !
Aplicatie
Aceeasi int pentru oameni diferii poate s nsemne urcare sau abandonare. Nu toi
oamenii au acelasi ideal. Fiecare si are propriul ideal n funcie de modul cum ntelege si se
raporteaz la via. Exist totusi o int spre care trebuie s ne ndreptm cu toii: Efes. 4:
13-15 s crestem n toate privinele ca s ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.

IDENTITATE

Unul din marii filosofi germani, mergea pe strad ngndurat, si cum la un moment dat
era cu totul absorbit de propria meditaie, rupt de realitatea nconjurtoare, a lovit cu toat
puterea unul din trectori. ocul a fost att de puternic nct omul suprat i-a cerut socoteal:
Cine esti dumneata domnule? Cum i permii asa lips de atenie cnd mergi pe strad?
Filosoful nu-si pierdu cumptul si ca si cum nu s-ar fi ntmplat nimic i-a rspuns omului:
Drag Domnule ce n-as da s stiu si eu cine sunt; tocmai m gndeam la lucrul acesta si uite
n ce npast am intrat.
Aplicatie
Identitatea noastr nu poate fi stabilit dect n raport cu identitatea lui Hristos. Fr
adoptarea Lui avem toate sansele s intrm n ncurcturi serioas: Pe Isus l cunosc pe Pavel
l stiu dar voi cine suntei ?- Fapte 19: 13-16. Istoria celor apte fii ai lui Sceva este
remarcabil n sensul acesta. nfierea lui Isus ne d identitate (Gal 3:26) si, ne face, dac este
cazul, cunoscui si de demoni.

IDENTITATE
 n Odiseea lui Homer sunt povestite faptele de vitejie ale lui Ulise si ale tovarsilor
lui. ntorcndu-se de la rzboiul Troiei, n cltoria spre cas, a avut parte de multe experiene
dificile. n timpul navigrii pe mare, o furtun foarte puternic a mpins corbiile pe mal unde
au fost nevoii s se refugieze. Locuitorii acestei insule erau ciclopii, uriasii cu un singur ochi,
mnctori de oameni. Unul din ciclopi, numit Polifem ( tradus Mult faim), i-a prins pe
cltori si i-a nchis ntr-o pester la usa creia a pus un bolovan foarte mare. n fiecare
diminea mnca cte doi din ei. n situaia aceasta dificil, Ulise a adunat pe toi tovarsii s
alctuiasc un plan n vederea eliberrii lor. Au adunat toat rezerva de butur si cnd seara a
venit planul era gata.
Cu butura n mn, Ulise, s-a dus la gura pesterii unde sttea de obicei ciclopul.
i -a dat s bea din licoarea ameitoare. I-a plcut mult si l-a ntrebat care i este numele:
Numele meu este Udeis, adic Nimeni a rspuns Ulise. n timp ce fiara ameise de aburii
alcolului tovarasii lui Ulise au pregatit un lemn ascutit pe care l-au nfipt cu toat puterea n
ochiul adormit. La ipetele de durere ale ciclopului au venit tovarsii lui din alte pesteri si l-au
ntrebat: Cine i-a fcut-o? Udeis - Nimeni, Nimeni... Ciclopii au dat din cap mirai si au
plecat convinsi c tovarsul lor a nebunit. n timpul acesta Ulise si tovarsii lui au fugit,
scpnd astfel de moarte.
Aplicatie
Adesea existena noastra este determinat de capacitatea de a renuna. Dac acceptm
c suntem Nimeni- c suntem fr valoare, fr putere si fr speran , numai atunci putem fi
salvai.
nsusi Isus Hristos, pentru a salva omenirea s-a dezbrcat fcndu-se un Nimeni, n
asemanarea crnii pcatului - Rom. 8:3; devenind un rob asculttor pn la moarte... si
nc moarte de cruce- Filp.2: 6-9.

IDOL

Legendele spun c Zamolxis ar fi trit cndva si c, nzestrat cu daruri divine, avea

puterea s profeeasc, devenind astfel preot si legiuitor. El nva credina n nemurirea
sufletului si o via dincolo de mormnt. Unele izvoare din vechime par a confirma realitatea
istoric a acestui personaj, identificndu-l cu un legislator care si-a desfsurat activitatea n
sec. VI . Hr. Istoricul Herodot vorbeste despre el, prezentndu-l ca un fost sclav si elev a lui
Pitagora. Dup ce a primit iniierea filosofic a plecat n Egipt pentru a cunoaste misterele
religioase. De aici s-a ntors pe meleagurile natale n mijlocul geilor, pentru a le transmite
cunostinele dobndite.
Aplicatie
Obiceiul sfinirilor s-a pstrat pn n ziua de astzi. S-a schimbat ritualul si
persoanele, n rest se menine aceiasi idee pgn. n Deut. 4: 16, este scris foarte clar cu
privire la lucrul acesta: voi s nu v stricai.. fcnd chipul unui om sau al unei femei...

IERTARE

Se povesteste despre Napoleon c pe cnd era n campania militar, unul din soldaii
si a dezertat. Conform justiiei militare un asemenea gest se pedepsea cu moartea. Mama
soldatului a venit cu ochii n lacrimi, pentru a cere viaa fiului ei. Ea ndrzni s ias naintea
mpratului spunndu-i: tiu c dreptatea cere moartea dar eu nu cer dreptate eu cer iertare.
Doamn, rspunse mpratul, fiul dumitale nu merit iertare, el este trdtor.
mprate, rspunse femeia, stiu c nu merit, dar dac ar merita, nu ar mai fi vorba de iertare.
Ceea ce cer eu este iertare. Surprins mpratul a spus: Ei bine, n situaia aceasta l voi ierta
Aplicatie
Omul este prea pctos ca s cstige favoarea lui Dumnezeu, indiferent ce ar face.
Singura cale de scpare este s fac apel la mila Lui infinit. Rom.5: 6.

INTRUSUL

Un arici plouat si tremurnd de frig rug pe un iepure s-l primeasc n culcus pentru a
se nclzi puin: Fii bun si primeste-m puin si-i voi fi recunosctor.
Iepurele se nvoi si fcu loc zgribulitului arici. La scurt timp, nclzit, ariciul ncepu
s-si desfac epii, unul cte unul, asa c iepurele fu nevoit s se retrag. La nceput mai puin,
la urm mai mult, pn iesi afar cu totul.
Aplicatie
Istoria fiecrui pcat se repet identic. La nceput pcatul este un umil supus, ulterior
odat primit, devine concetean cu drepturi, ca apoi s sfrseasc prin a fi un aspru tiran.

INACTIVITATE VAPORUL DE CORALI

Exist o curiozitate aparte n Marea Coralilor aceasta se numeste Vaporul de

corali. Este vorba de vasul american President James Madison care la sfrsitul celui de al
doilea rzboi mondial a naufragiat lng atolul Kanton Eiland. Vaporul care se vede bine
prin apa linistit si limpede din jurul atolului, a devenit alb-roz, fiind acoperit peste tot cu
corali din specia coarne de cerb. Forma i-a rmas aceeasi, ns culoarea si nfisarea s-a
schimbat complet. Scafandrii care s-au cobort sub ap pentru a ncerca ridicarea vasului,
spun c lucrul acesta este imposibil, ntruct vasul este literalmente legat, cu zeci de mii de
funii de corali.
Aplicatie
Imaginea unei corbii poate fi un simbol potrivit pentru a descrie misiunea unei
Biserici. Existena ei se justific numai n raport cu capacitarea de a naviga. n momentul cnd
o nav nceteaz s mai navigheze devine o epav. Orct de frumoas ar fi, va rmne o
simpl epav. n vederea naintrii, apostolul Pavel spune adresndu-se Bisericii: ...s
dm la o parte orice piedic si pcatul care ne nfsoar asa de lesne...-Ev. 12:1.

INFLUEN

Istoria parfumului se pierde n negura vremurilor. Se spune c la nceput era o soluie

magic, care putea s mplineasc pentru cel care o folosea, visurile cele mai sublime,
deschizndu-i poarta ctre divinitate ( per fumum prin fum ctre divinitate).
A fost folosit de egipteni, n ritualurile mblsmarii, de greci, la ritualurile de
purificare, de romani, la bile lor si de multe alte popoare. Dezvoltarea actual a industriei
parfumului a dus la fabricarea de noi sortimente, foarte variate. Un produs nou este identificat
dup trei note: o not pentru cap, o not pentru inim si o not pentru fond. Prima
not corespunde elementelor usoare, care ies primele n eviden. Nota pentru inim, este
numit si tema parfumului. Ea este dat de nuanele mai profunde si apar dup dispariia
primei note. Nota pentru fond este cea mai durabil, care se dezvolt pe msur ce se
estompeaz celelalte note.
Aplicatie
 Fiecare poate s fac din propria existen un parfum nou, plcut, un miros de bun
mireasm- Fil.4: 8. Primim si o not pentru ea. Nota cea mai mare va fi dat n funcie de ct
de mult va dinui, ceia ce noi am fcut.

INVIDIE

n vechea Alexandrie, spune istoria, tria un clugr foarte credincios. Numele lui era
Lorenzo. Era cu totul rupt de cele lumesti si druit celor sfinte. nla multe rugciuni si scria
mereu meditaii religioase.
Vzndu-l, diavolul a hotrt s-l ispiteasc. A venit la el cu ispita belsugului si al unui
trai linistit, clugrul a rmas imperturbabil scriind mai departe. A adus ispita plcerilor.
Nimic! A venit apoi cu ispita poftelor crnii... Nici un rezultat. Clugrul scria mai departe
meditaiile sale sfinte.
Descumpnit vrsmasul a nceput s se frmnte: Ce ispit ar putea aduce pentru a
face pe clugr s pctuiasc? i tot frmntndu-se dintr-odat a gsit. Ochii i-au lucit de
bucurie. S-a apropiat de urechea clugrului si i-a soptit ceva la care acesta tresri, lovind cu
mna climara de cerneal care se rsturn peste paginile scrise... La urechea lui vrsmasul i
spus: Colegul tu de chilie a ajuns episcop n Constantinopol...
Aplicatie
Nimeni nu scap de ispita invidiei. Mai degrab sau, mai trziu ea va ncerca pe
fiecare om. Este foarte periculos, pentru c o dat acceptat va duce la formarea unei
atmosfere otrvite, dominate de spiritul competiie.

ISPITA

Se spune c un clugr, numit Antonie, s-a retras n pustie, ducnd acolo o via de
mare nfrnare. Zile lungi de post , rugciuni nesfrsite si multe nopi nedormite. Diavolul l
urmrea mereu, venea la el cu multe ispite si n multe chipuri ns el era att de veghetor nct
nu putea s-i fac nimic. Tradiia spune c odat, n amurg , diavolul a venit la el n chipul
unei fiine frumoase dar ntunecate. Din cutele mantiei pe care o purta, se vedeau iesind mai
multe sticle. L-a ntrebat dac nu vrea s guste din licorile lui. Hotrt Antonie l-a refuzat, dar
l-a ntrebat de ce poart attea sticle. Atunci diavolul i-a rspuns: Cnd m ntlnesc cu un
om i art sticlele mele, sunt multe si variate, att de variate nct atrag pe oricine. i dau s
guste. Iar el va gusta din cea care i place mai mult. Odat ce a gustat va dori s bea din nou si
n chipul acesta va veni dup mine. Astfel oamenii vin fr s stie n mpria mea.
Aplicatie
Beia ncepe cu paharul cel mic. Odat acceptat ispita vine si nenorocirea. Sfatul
Scripturii este: Nu te uita la vin- Pr.23:31; Is.5:11; Ef.5:18.

ISPITA

Arhimandrtiul Cleopa spunea: Domnii mei, cnd esti la oras, diavolul vine sub
diferite chipuri: un prieten , o carte, o femeie, un dusman, etc. Cnd esti n singurtate el vine
personal.

IUBIRE

Mariana Alcoforado, nefericita clugri a Ordinului Sfnta Clara si autoarea

Scisorilor portugheze, este un exemplu remarcabil de iubire pasional si necondiionat n
ciuda tuturor greutilor.
Trimis la vrsta de 12 ani n mnstire, din ordinul prinilor, ajunge clugri fr
voia ei. Civa ani mai trziu cunoaste pe locotenentul Noel Butor de Chamilly pentru care va
nutri o dragoste adnc. Regulile mnstiresti, pedeapsa si chiar plecarea locotenentului nu
aveau s-i micsoreze pasiunea. Exilul ei a devenit un exil n propria-i iubire. Toat viaa l va
iubi. Aceasta dragoste a fost crucea ei, care a purtat-o pn la mormnt. Pentru mine,
spunea ea, singura religie este s iubesc, s iubesc fr margini..
Aplicatie
Pentru muli, religia este golit de lucrul cel mai preios dragostea. Devine o sum
de reguli si rnduieli care ncearc s domoleasc spiritul, dar care la urm l las tot att de
gol ca la nceput. Dragostea adevrat nu se supune si nu poate fi ucis de nici o regul. Ea
vine de la Dumnezeu si nu va pieri niciodat- 1 Cor 13:13.

IUBIRE NEPOTRIVIT

Se stie c egiptenii iubeau pisica pn la adorare. Dac se ntmpla s moar, familia

purta doliu si fcea tot posibilul s o mblsmeze. Ei ajunseser chiar s o venereze, asociind-
o cu nchinarea la zeia Isis.
Scriitorul Constant Mihilescu, n cartea Necunoscuta lume a animalelor, relateaz un
fapt aproape de necrezut, petrecut la vechii egipteni, cu privire la dragostea lor nemsurat,
pentru pisici. Cambyse, regele persilor, dorea s pun stpnire pe bogata delt a
Nilului.Pentru aceasta trebuiau s cucereasc orasul Peluse, care apra trecerea spre delt.
Orasul era fortificat si bine aprat de egipteni. Dup mai multe luni de asediu, se vedea c nu
avea nici o sans s cucereasc orasul. Din ntmplare descoperi arma secret- pisica.
Hotrt s dea atacul decisiv, porunci cu mai multe zile nainte soldailor, s-si procure
fiecare cte o pisic, s o hrneasc si s o ngrijeasc cu cea mai mare atenie. n ziua
stabilit pentru atac, fiecare soldat a pornit la lupt innd cu o mn sabia si cu cealalt
pisica. Alertai de miorliturile sutelor de pisici, egiptenii au urcat pe ziduri, gata de lupt.
Cnd au vzut pisicile, au rmas ca trsnii de un fulger, au aruncat armele si s-au predat.
Pisica era sfnt pentru ei, asa c au preferat mai degrab s fie robi sau s moar dect s-i
fac ceva ru.
Aplicaia se nelege de la sine.

MPOTRIVA LUI DUMNEZEU

Cunoscutul doctor David Livingstone, povesteste o legend a tribului A-Luyi, n care

oamenii au ncercat s ajung la Dumnezeu.
Potrivit acestei relatri, cu mult timp n urm, zeul Nyambe, care era personificarea
soarelui, locuia pe pmnt. Suprat de oameni s-a urcat n cer de unde a nceput s trimit
razele sale fierbini. Adunai l-a sfat, oamenii au hotrt s-l ucid zicnd unii ctre alii: S-l
ucidem pe Nyambe! Zis si fcut. Ca s poat ajunge la zeu, au nceput s pun stlpi, unul
peste altul, crndu-se pe ei. Lucrarea a naintat dar cnd au ajuns foarte sus, stlpii au
nceput s se clatine, din ce n ce mai tare, semn c oamenii trebuie s se opreasc. Ei nu s-au
oprit, punnd mereu noi stlpi, urcnd mereu ali oameni pe ei. n cele din urm stlpii s-au
prbusit si toi ci erau crai au pierit.
Experiena aminteste de Turnul Babel.
 MPREUN SIMIRE

ntr-o noapte friguroas, unul din discipolii lui Francisc de Assisi, l-a descoperit pe
acesta drdind de frig si umblnd n toiul iernii dezbrcat.
De ce umbli pe frigul acesta dezbrcat? l-a ntrebat el cu uimire. Frate, a rspuns de
Assisi, mii si mii de frai si surori sufer de frig n clipa asta, n-am cu ce s-i ajut si s-i
nclzesc, asa c sufr alturi de ei.
Aplicatie
Un crestin blocat n teorie nu-i mai bun ca un pgn. Religia curat este s cercetm
pe vduve si pe orfani n necazul lor... Iacov 2:7, iar dac cineva este gol si lipsit s fie
nclzit- Iacov 2:15-16. La judecata neamurilor, Mat 25: 31-46, Domnul va da mntuirea
numai celor care au dat de mncat, de but sau de mbrcat celor strini.

NCERCRI MUZICA APELOR

Natura ascunde multe minuni neexplicate pn astzi. Una din aceste minuni este
legat de zgomotul cascadelor n care se aude ntodeauna foarte limpede acordul do major.
Cele patru sunete, do mi sol si fa , avnd rol de bas, se aud foarte clar. n funcie de volumul
(debitul), cascadei unele tonuri se aud mai slab, altele mai puternic, astfel este cazul lui do sau
sol, ns ele se aud limpede.
Aplicatie
Exist tonaliti sufletesti care se aud cel mai bine n mijlocul ncercrilor.
Apostolul Pavel spune: ncercarea credinei voastre s aib la urm, lauda.slava si cinstea la
artarea lui Isus Hristos- 1 Pt. 1: 7.

NCERCARE AN-NA VINE

n celebra grot a lui Fingal se petrece un fenomen cu totul deosebit. Atunci cnd
ptrund, valurile se lovesc de pereii de bazalt, producnd sunete armonioase. Acestor sunele
li se datoreaz si numele celtic al gropii: Anna-vine, adic Grota armonic.
Pereii sunt formai din coloane frumoase de bazalt, nalte de 16-17m, cu mai multe ferestre
prismatice, care, atunci cnd sufl vntul, sun toate ca acordurile unei orgi. De remarcat este
faptul c atunci cnd marea este linistit sunetele sunt slabe, nebgate n seam. Cu ct
valurile sunt mai puternice si vntul mai puternic, cu att sunetele armonice sunt mai limpezi
si mai frumoase.
Aplicatie
Exemplul acesta ne poate sugera faptul c evenimentele cele mai dureroase pot fi prin
intervenia lui Dumnezeu, transformate n ocaziii minunate de laud. Cu ct ncercare este mai
mare cu att intervenia lui Dumnezeu va fi mai puternic, iar ocazia de laud va fi pe msur.
Despre Pavel si Sila n nchisoare din Filipi, stim c n noaptea persecuiei, ei ludau pe
Dumnezeu. Fapte 16: 22-23.

NCHINARE FALS

Despre Louis XI al Franei se stie c era un militant activ n favoarea Bisericii

Catolice. Pentru a-si demonstra atasamentul fa de credina catolic a hotrt s nchine
ntreaga Fran Fecioarei Maria. Pentru aceasta a organizat o srbtoare solemn n anul
1478, n care a dedicat Maicii Domnului , ntreaga Fran, fr sa-si pstreze nimic pentru
sine. Atitudinea sa ulterioara, de stpn, a artat c actul de dedicaie a fost o simpl
formalitate.

INCOTRO ?

Se spune despre Oliver Wendell Holmed, unul din cei mai importani judectori ai
Curii Supreme din SUA, c la vrsta de 88 de ani si pierdea usor memoria.
Odat cltorea cu trenul si cnd a venit controlorul a descoperit surprins c nu gseste
biletul. Dup ce l-a cutat cu atenie, controlorul, care l-a recunoscut pe celebrul jurist i-a zis:
Nu v necjii Domnule, sntem siguri c avei biletul, de aceea, nu trebuie dect ca atunci
cnd vei ajunge la destinaie si vei gsi biletul, s-l punei la post pe adresa noastr.
Drag domnule , a rspuns judectorul, problema nu este - Unde-mi este biletul , ci
unde merg eu ?
Aplicatie
Sunt o mulime de oameni care nu stiu ncotro merg. Drumul le este dictat de
mprejurri si evenimente. Dac vremea este bun se deplaseaz ntr-o parte dac nu n alta.
Astfel de oameni sunt dusi de vnt, ncoace si ncolo..- Iacov. 1:6 si nu vor primi nimic de
la Domnul - vers.9.

NFUMURARE

Vntul, spune Antoaine de Saint Exupery, nu are nici miros, nici greutate, nici culoare.
si d seama c exist cnd culc la pmnt holdele de gru. Exist, gndeste el, pentru c fac
pe alii s se ncline.
Aplicatie
Profetul Isaia spune: Omul va trebui s-si plece n jos privirea semea si ngmfarea
lui va fi smerit...- Is 2: 9, 11-17. Numai Domnul va fi nlat.

NELARE

n cartea lui S.Smiles, Ajut-te singur, sunt menionate cazuri celebre de oameni care
au reusit n via. Mai neobisnuite sunt cazurile oamenilor care au avut esecuri lamentabile.
ntre acestea este relatat cazul lui Frederic cel Tare, regele Poloniei.
Alchimistii Evului Mediu erau unanim interesai s descopere soluia care poate
schimba orice metal n aur. Aceast idee era att de mult vehiculat, nct ajunsese s fie
acceptat ca fiind posibil. La Berlin unul dintre ucenicii farmacistului Zorn, numit Bottger,
la numai 17 ani uimea lumea cu stirea c el poate transforma arama n aur. iretlicul era asa de
bine realizat, nct nsusi regele Frederic I i czu prad. Auzind vestea incredibil, regele
Poloniei, Frederic cel Tare, hotr s-l primeasc regeste, cu condiia s-i ncredineze secretul.
Acceptnd, tnrul s-a bucurat pentru un timp de cele mai mari favoruri. Somat s-i
ncredineze secretul, Bottger, oferi mpratului, care se afla la Varsovia, o mic fiol care
coninea un lichid rosiatic, care dup spusa sa putea transforma n aur orice metal.
Transportat n mare tain, fiola, a ajuns la Varsovia, n mna mpratului. Acesta
deplin ncredinat de adevrul spus de savant s-a grbit s-si procure sorul de alchimist si
ntr-o camer secret a palatului s ncerce marea descoperire. Esecul fu pe msura
asteptrilor. n ciuda acestui fapt, el consult instruciunile si descoperi c nainte de operaie
trebuia s-si mrturiseasc pcatele. Un episcop a fost adus la palat si mpratul svrsi
ritualul, primind binecuvntarea bisericii pentru obinerea aurului. Rezultatul nu fu nici de
ast dat mai bun, iar mpratul fu obligat s nvee o lecie usturtoare despre nselare.

NTRZIERE

Un patron al unui mare magazin dorind s-si fac reclam a organizat un concurs si
cstigtorului i-a permis s-si aleag tot ce doreste din magazinul su, cu o singur condiie,
avea 10 minute la dispoziie.
Omul se considera fericit. Zece minute erau mai mult dect suficiente ca s ia o
mulime de lucruri. Mai nti a probat un costum, a ales apoi un covor si alte cteva lucruri. n
timp ce alerga de la un stand la altul, adunnd lucrurile, patronul i-a spun: Domnule mai
avei zece secunde. Speriat, omul a rupt-o la fug apucnd o pereche de ciorapi dintr-o
vitrin.
Aplicatie
n sperana c Domnul ntrzie. Muli caut s apuce ct mai mult din lumea aceasta.
Cu toate aceste Domnul nu ntrzie cum cred unii , spune Petru, ( 2 Pet. 3:9) si cu toate c
are rbdare ca toi s vin la pocin, totusi pentru muli ziua aceea va veni ca un ho-
vers. 10.

NELEPCIUNE

Se spune c odat a venit naintea mpratului Solomon doi brbai evrei care se aflau
ntr-o aprig disput.Primul a zis: Mrite rege, am vndut acestui brbat doi acri de pmnt.
nelegerea a fost fcut cu rnduial. Lucrnd pmntul, el a dat peste o comoar, care cu
siguran este a lui. Eu am gresit c nu am descoperit-o mai devreme. El vine acum la mine s
anuleze trgul spunnd c comoara este a mea...Cum s fie a mea !? Este a lui, i-am vndut
totul iar vnzarea este definitiv.
Cellalt strig: nseltorule, comoara este a ta, apoi continu; mprate am
cumprat pmntul si nu comoara. Nu este corect s dau civa bani de argint pe pmnt si s
gsesc n schimb atta aur. E nedrept. Spune-i omului s-si ia comoara napoi...
mpratul s-a uitat cu luare aminte la amndoi si a zis: Avei copii ? Da au
rspuns amndoi. Tu ce ai ? l-a ntrebat pe primul evreu. O fat, mprate, o fat de 19 de
ani, Iar tu ? ntreb pe al doilea evreu. Un biat de 25 ani. mpratul se gndi o clip si
spuse: Iat hotrrea mea, copiii se vor cstori iar comoara va fi zestrea lor de nunt

NVIERE

Un misionar a fost chemat ntr-o familie de musulmani a cror fic de 16 ani a

murit. Tatl fetei i-a zis: Ce i-ai fcut fetei mele ? Nimic! , a rspuns misionarul. Mama a
intervenit: Cum putei s spunei c nu i-ai fcut nimic, cnd ea a murit zmbind !
Musulmanii nostrii nu mor niciodat asa...
Aplicatie
Exist o ndejde care ne ajut s murim altfel, zmbind. Este ndejdea nvierii si a
mntuirii n Isus Hristos - 1 Cor 15: 20-21.

JURMNT

Dorina de rzbunare de cele mai multe ori orbeste mintea si o face n stare s calce
orice legmnt, folosindu-se totodat de cela mai viclene siretlicuri. Un exemplu remarcabil
este al conductorului persan, Amasis. n dorina de rzbunare a morii prietenul su
Arkesiolaos, a hotrt s nimiceasc ntreaga cetate Barca, n care s-a complotat moartea
acestuia.
Adunnd o oaste puternic, a asediat cetatea timp de nou luni fr succes. Toate
atacurile au fost respinse. Pentru a ncerca s ptrund n cetate au spat tuneluri pe sub ziduri,
dar au fost descoperite de un mester aurar, care asculta cu un scut de aram. Dup lungi
eforturi si de o parte si de alta s-au hotrt s pun capt conflictului, ajungnd la o nelegere.
n realitate, conductorul persilor Amasis, pregti un viclesug, prin care s nimiceasc cetatea,
care nu putea fi biruit.
Pentru realizarea lui a pus s sape, peste noapte, o groap lat, pe care asez podele de
lemn si pe deasupra presr pmnt la fel ca locul din jur. La revrsatul zorilor chem pe
conductorii cetii s stea de vorb. n cele din urm czur la nvoial s ncheie conflictul,
cu condiia ca cetatea s fie deschis si fiecare s intre sau s plece dup cum doreste. Pentru a
pecetlui legmntul au jurat c atta timp ct pmntul rmne sub picioarele lor va dinui si
jurmntul acesta.
Imediat dup ncheierea tratatului barceenii au deschis porile cetii si au permis
oricui s intre sau s plece. Imediat persii au surpat puntea ascuns cu pmntul de pe groap
si au nvlit nuntru. n felul acesta ei nu puteau fi acuzai c au clcat jurmntul. Apoi au
nimicit ntreaga cetate.
Aplicatie
Acest mod de procedur este specific vrsmasului. De fiecare dat cnd jur si face
promisiuni el st pe o groap care este gata s se surpe. Odat cu surparea ei se prbusesc
toate promisiunile si fgduinele lui.

JUSTIIE

Mahomed obisnuia s spun c o or de administrare a justiiei echivalez cu saptezeci

de ani de rugciune.
Aplicatie
Convenabil pentu Mahomed s fac justiie. M ntreb ce s-ar fi fcut dac ar fi fost
sclav; oare ar fi pronunat aceleasi cuvinte. Probabil c ar fi preferat mai degrab s se
roage...Nu judecai spune Scriptura , ca s nu fii judecai- Rom.14:13.

LANUL

ntre legendele orientale, exist o relatare foarte veche, n care ni se povesteste despre
un fierar care se ocupa cu facerea lanurilor. Era att de iscusit nct reusea s desfac orice fel
de lan si la rndul lui fcea lanuri pe care nu le desfcea nimeni, nici chiar el.
Odat, spune legenda, mpratul s-a suprat pe el si a poruncit strjerilor s-l arunce n
temni, legat n lanuri. Rznd n sinea lui, de hotrrea mpratului, nu si-a pus nici o
problem, convins c va desface lanul si va scpa. Cu ncredere a nceput s verifice verigile,
cutnd-o pe cea slab... Deodat, constat cu stupoare c lanul cu care fusese legat era un
lan fcut de el nsusi si nu putea s fie desfcut.
Aplicatie
n via, lucrul cel mai trist nu este c ne pierdem libertatea, ci c ne-o dm noi de
bun voie. Nu faptul c ni se pun lanuri este lucrul cel mai greu, ci acela c suntem legai cu
lanurile pe care noi nsine le-am fabricat. De fiecare dat le fabricm pentru alii, uitnd c
intr-o zi am putea s fim si noi legai. O asemenea nlnuire poate avea, din pacate, urmari
vesnice.

LCOMIE

ncepnd cu mijlocul veacului al VII-lea .Hr., n Asia Mic, sub conducerea lui Midas,
s-a ridicat regatul Frigiei, vestiti pentru gloria si strlucirea lui. Poeii Ovidiu si Plutarh
descriu cteva episoade interesante din viaa acestui conductor de stat. ntre altele se
aminteste de o legend n care Midas, regele ntemeietor, obinuse darul de a transforma n aur
orice obiect pe care l atingea. Bucuria lui si a supusilor lui nu cunostea limite, vznd
grmeziele de aur care ieseau din mna lui. Usor de nchipuit c darul acesta s-a transformat
curnd ntr-un mare blestem, ntruct chiar cnd era nfometat, bucatele se schimbau si ele n
aur. Pentru a scpa de acest blestem, legenda spune ca mpratul s-a adresat zeilor, care i-au
pus condiia s primeasc urechi lungi de mgar, pedeaps pentru lcomia lui. Legenda spune
c le-a primit.
Aplicatie
Dac pedeapsa pentru lcomie ar rmne si astzi aceeasi, am rmne surprinsi ci
semeni de-ai nostri ar purta urechi de mgar. ns am fi de-a dreptul ngrozii cnd privindu-
ne n oglind vom descoperi c noi nsine le avem. Vedei, spune Mntuitorul, si pzii-v de
orice lcomie de bani...- Lc. 12:15.

LCOMIE -NELCIUNE

n secolul al XV-lea, alchimia era privit ca o stiin de viitor. Misterioasele combinaii

chimice, adesea erau folosite mpreun cu magia si chiar nselciunea. Unul dintre acesti
alchimisti, pornit pe cstig, a nceput s pretind c poate transforma orice metal n aur. Ca
atare s-a prezentat naintea Papei Leon X, care avea renumele de protector al stiinelor,
pretinznd c poate schimba metalele n aur si c lucrul acesta merit s fie recompensat. Papa
a acceptat, invitndu-l s revin peste cteva zile.
Cnd alchimistul s-a ntors, dup fgduiala fcut, nu mic i-a fost surpriza s
descopere c Papa i drui o pung ...goal. La aceasta el adug: Dac tot stii s schimbi
metalul n aur, cred c nu-i nici o problem cu banii. Asa c doar punga i lipseste!
Aplicatie
Mntuitorul vorbeste de nselciunea bogiilor care neac Cuvntul lui
Dumnezeu Mat.13: 22. n numele lcomiei de cstig ntodeauna vor fi oameni nselai.
Rom.1: 29. Numai c nselarea nu vine niciodat singur, si nseltorul este prad aceleiasi
nselciuni. Este amgit si cade n propria capcan pe care a ntins-o. Pr. 26: 27-28.

LCOMIE

ntr-un trg de ar, un btrn vindea viermi. n chip neobisnuit striga: Dau un
vierme pentru o pan de ciocnitoare... Striga de se auzea pn departe. Nimeni nu era
interesat de viermi si mai ales nimeni nu avea pene de ciocnitoare.
n timpul acesta o ciocnitoare auzi strigtul btrnului si lacom din fire s gndi c
nu-i nici o primejdie dac va da doar o singur pan pentru un vierme gustos. Viermele era
att de bun c pe loc se hotr s-i mai dea una... si nc una... Si asa se fcu c rnd pe rnd
ddu toate penele n schimbul viermilor.
Cnd btrnul termin viermii, stul hotr s-si ia zborul... ncercare zadarnic,
fiindc fr pene nu se clinti nici un pas. n felul acesta a ajuns o prad usoar.
 Aplicatie
Btrnul diavol stie c este greu s te fac s gusti prima ispit. De aceea oferta este
fcut s fie foarte atrgtoare, pe msura poftei tale, schimbul este rezonabil si nu se
ntrevd consecine viitoare. Tentaia este foarte mare. Doar s gusti. Odat ce ai gustat,
prad lcomiei i vei distruge ntreaga via -1 Cor.6:10.

LCOMIE

Vechii eschimosi aveau un obicei ciudat de a vna lupii. n lungile nopi polare, cnd
frigul nghea totul, eschimosii iau un cuit foarte bine ascuit, pe care l acoper cu mai
multe straturi de snge. Sngele nghea pe lam, asa c nu se vede nimic. Fixeaz cuitul
apoi cu lama n sus, ntr-o crptur de stnc, n asa fel ca s nu poat fi desprins. nfometat,
lupul descoper, datorit mirosului foarte fin, cuitul, pe care ncepe lacom s l ling. Linge
din ce n ce mai repede. Ajunge n curnd la lama cuitului dar odat patima aprins nu
sesizeaz diferena si linge cu lcomie mai departe. Frigul nu-l face s simt durerea iar pofta
este din ce n ce mai mare, n timp ce si linge propriul snge. n curnd cade mort n zpad.
Aplicatie
Sunt muli care se apropie de ispite. Sunt att de atrgtoare. Alcoolul , tutunul,
drogurile si attea altele sunt experiente fascinante. nceputul pare frumos, curnd ns pofta
se aprinde. Este greu s te opresti aici, nici nu se mai poate. O patim nversunat pune
stpnire pe suflet si n inconstien omul si jertfeste propria via.

LEU

Fabulistul Loqman relateaz o fabul interesant.

O iepuroaic a ntlnit ntr-o zi o leoaic si i-a zis: Eu fac n fiecare an o mulime de
pui, iar tu nu poi s faci dect unul! Ai dreptate, i-a rspuns leoaica, eu fac doar unul, dar l
fac leu.

LIMBA

Tradiia islamic spune despre Mahomed c a cltorit la cer, unde a primit revelaia
divin si nvturile pentru poporul su. ntre altele , spune tradiia, a vzut un nger cu 70
000 de capete, fiecare cap avea 70 000 de fee, fiecare fa avea 70 000 de guri, fiecare gur
avea 70 000 de limbi si fiecare limb spunea 70 000 de cuvinte.
Dac facem un calcul simplu descoperim c acest nger spunea ntr-o secund
23 520 000 000 000 000 000 cuvinte.
Aplicatie
Cu siguran nu ajungem la un asa volum verbal, ns uneori, n momente de suprare,
debitul verbal creste vertiginos. Din pcate aceasta se ntmpl de cele mai multe ori n
detrimentul nostru. Sfatul lui Solomon este plin de nelepciune; Cine vorbeste mult nu se
poate s nu pctuiasc...- Pr. 10:19.

LOVIRE

Ionel era un bieel de 9 ani. Locuia de ctva timp la bunicii lui. Singura lui treab
era s aduc vaca de la psune n fiecare sear. n rest era tot timpul liber s se joace. ntr-o
sear, pe cnd se ducea s aduca vaca, a vzut n mijlocul rului pe lng care trecea, un crd
de gste iar n mijlocul lor un gscan foarte frumos. Parc plin de ciud pentru frumuseea lor
a luat o piatr si a aruncat-o cu putere n mijlocul gstelor, lovind drept n gscan. L-a lovit
att de ru nct acesta abia putu pleca de acolo. Mulumit de isprav si continu drumul la
islaz. Cnd se ntoarse cu vaca, surprins, descoperi pe bunicul stnd pe prisp , cu gscanul
mort n brae. Bunicul cltin din cap si spuse: Bietul gscan, cred ca numai curcanul l-a
lovit asa de ru c a murit. Am s-l tai . A doua zi spre durerea lui Ionel bunicul a tiat si
curcanul.
Aplicatie
Dm uneori cu pietre n alii fr s stim c lovim de fapt n familia noastr. Tragedia
este c pe deasupra mai si tcem...

LUMINA

Thomas Edison, iventatorul becului, era cunoscut ca un om amabil si perseverent. n

vederea marii lui invenii muncea fr oprire zi si noapte. n cele din urm, dup multe luni de
munc, ntr-o noapte, trziu, reusi. Din bulbul de sticl strlucea o lumin minunat. Era
fericit. Plin de bucurie, alerg s povesteasc soiei sale care dormea n alt camer.
Somnoroas ea a rspuns: Tom, te rog stinge lumina si vino si tu n pat.
Aplicatie
Somnolena spiritual ntunec marile adevruri. Ne face incapabili s le sesizm. De
aceea profetul Isaia spune: Scoal-te, luminez-te, cci lumina ta vine...- Is.60:1.

LUMINA

Poetul persan Saadi povesteste c odat, un om foarte curios din fire, a ntrebat un
licurici: De ce nu strlucesti dect noaptea? tii, eu nu am cas, stau tot timpul afar, zi si
noapte, de aceea lucesc tot timpul, dar cnd soarele este pe cer nu am nici o putere.
n raport cu Dumnezeu Soarele neprihnirii- Ps.84, noi nu avem nici o putere.
Aceasta totusi nu ne scuteste de obligaia de a lumina.

LUPTA
.
Veacurile ntunecate ale Antichitii, cu spiritul lor agresiv si combatant au transformat
mentalitatea popoarelor lumii, ntr-una preponderent militar. Pentru muli nu exista raiune
de a exista dect n spiritul rzboiului. Referitor la aceasta, Cato, marele conductor roman,
spunea despre poporul su: Ferox gens nullam esse vitam sine arms rati ! Naiune
slbatic, ei nu credeau c este via o via fr arme!
Cnd regele le-a interzis s mai poarte arme, muli dintre ei si-au pierdut cumptul si
s-au sinucis.
Aplicatie
Sunt crestini care triesc mereu pe picior de rzboi. Singura lor raiune este rzboiul -
Dai-mi un om s m lupt cu el... 1Sam 17: 10 u.p. Nu conteaz de multe ori cine e
adversarul, pentru ei important este s lupte. Din nefericire, unii ca acestia ajung n cele din
urm s lupte chiar si cu Dumnezeu... dar nu vor birui.

LUPUL POCIT

Privind odat cu invidie cum o turm de oi pstea n liniste si stul de viaa dus prin
pustieti, mereu hituit si flmnd, un lup btrn, se hotr s-si schimbe rosturile mutndu-
se n turm. Zis si fcut. Se adres ciobanului exprimndu-si dorina de a deveni oaie.
Ciobanul, om bun din fire, l-a primit bucuros . Asa c turma se nmuli cu nc o oaie. Ori
de cte ori ieseau oile la islaz, iesea si lupul. Cei drept i plcea noua companie, dar nu se
mpca de loc cu noua hran. nghiea n sil iarba , pe care cu nici un chip nu putea s o
rumege. Vzandu-i chinul o sor oaie l-a ntrebat ntr-o zi: Ei frate lup cum este cu viaa cea
nou, de oaie ? Greu! Tare greu soro.! Dar m luuupt.
Aplicatie
Pocina fr pocin este sortit esecului. Abandonarea firii pctoase este condiia
esenial n vederea integrrii n mpria lui Hristos. Cci dac este cineva n Hristos este o
fptur nou. Cele vechi s-au dus: iat c toate lucrurile s-au fcut noi. 2 Cor, 5: 17.

MAMA

Istoria vieii sfiinilor relateaz experiene ncrcate de dramatism. Una din aceste
ntmplri aparine unei clugrie a Ordinului Sf. Clara, Maria a Intruprii.
Cstorit cu un so nstrit, a dus o via mbelsugat. A avut o csnicie frumoas din
care s-a nscut un copil., Clement. n urma unui accident soul moare, mama rmnnd
singur cu copilul. Ea ncepe s fie atras din ce n ce mai mult de mnstire. Pe cnd copilul
avea patru ani se hotrste s-l prseasc si s intre n mnstire. Hotrrea mamei are un
efect puternic asupra micului Clement. El nu poate nelege gestul mamei care l prseste.
ntr-un act disperat de a-si recupera mama, mpreun cu ali copilasi, n ziua de Sf Maria, s-au
adunat n faa mnstiri strignd n cor: Dai-mi mama napoiDai-mi mama napoi
Rezultatul a fost un exil n casa unchiului pentru mai muli ani.
Aplicatie
Poate o femeie s uite copilul pe care-l alpteaz, si s nu aib mil de rodul
pntecelui ei ? Dar chiar dac l-ar uita, totusi Eu nu te voi uita cu nici un chip- Is 49:15.

MASCA DE FIER

ntre celebrele enigme ale omenirii este desigur si enigma misteriosului deinut din
fortreaa Bastiliei, Omul cu masca de fier. Deinutul, necunoscut si astzi, a petrecut douzeci
si doi de ani n patru nchisori diferite, a stat cea mai mare parte la Bastilia si a fost silit s
poarte n permanen o masc de fier. n caz c si scotea masca avea s fie ucis imediat.
Istoricii, cercettorii si chiar scriitorii au ncercat s stabileasc identitatea
misteriosului personaj, dar pn n ziua de astzi el a rmas necunoscut. Tot ce se stie despre
el sunt afirmaiile gardienilor, care spun c era tratat cu tot respectul, iar celula sa era un
adevrat apartament. n ce priveste cheltuiala pentru ntreinerea deinutului aceasta se ridica
la 600 000 franci pe an, adic 144 de franci pe zi. Dac lum n considerare numrul anilor de
detenie, atunci putem stabili c s-a cheltuit o adevrat avere.
Charlotte Elisabeth de Bauiere, vduva ducelui de Orleans, scria despre brbatul acesta
n 1711, soiei electorului de Hanovra: un om a fost nchis la Bastilia de muli ani. El a fost
mereu mascat. A mncat si a dormit mascat. A fost bine ngrijit si i s-a dat tot ce si-a dorit. A
fost chiar si mprtsit mascat Michel de Chamillard, ministrul Regelui Soare, ntrebat pe
patul de moarte, cine a fost a spus: Nu pot spune, este secret de stat.
Voina Regelui Soare, Ludovic XIV (1643-1715) , a fost ca nimeni s nu nu afle
vreodat cine este si n ciuda tuturor ncercrilor, nc nu se cunoaste cine a fost omul cu
masca de fier.
 Aplicatie
Fr un ordin precis, multi dintre noi purtm o masc impenetrabil, pentru a ascunde
adevrata noastr identitate. Fugim de realitate si nu dorim s fim cu noi nsine nici mcar n
momentele de intimitate. Ne obisnuim atat de bine cu propriile msti nct aproape devin
naturale. Mncm, dormim, vorbim, chiar ne si mprtsim cu masca pe fa. Probabil c si
murim cu ele. i nimeni nc n-a apucat s vad adevrata noastr identitate. Cu o singur
excepie - Dumnezeu, care scoate la lumin lucrurile ascunse ale oamenilor- 1Cor. 4:5.

MINILE GOALE

Se relateaz despre Alexandu Macedon vestitul cuceritori ai lumii c, aflndu-se pe

patul de moarte, n Babilon, a chemat pe toi demnitarii curii, ncredinndu-le cu limb de
moarte s-l ngroape cu minile afar. ntrebat de nalii funcionari de ce are o dorin asa de
stranie, mpratul a rspuns: Vreau s stie toat lumea c, cu minile goale am venit pe lume
si cu minele goale am plecat.
Aplicatie
Insuflat de Duhul lui Dumnzeu, n urma unei experiene dramatice , neprihnitul Iov
declar: Gol am iesit din pntecele mamei mele si gol m voi ntoarce n snul pmntului-
Iov 1: 21. De aici, neleptul Solomon concluzioneaz: Tot ce gseste mna ta s fac, f, cu
toat puterea ta! Cci n locuina morilor n care mergi nu mai este nici lucrare, nici
chibzuin, nici stiin, nici nelepciune.

MNDRIE

Ai auzit de vermiculit ? Este o roc destul de rar, se gsese numai n platolul

peninsulei Kola, cu proprietti interesante. Dac este nclzit si mreste volumul de 25 de
ori si devine foarte usoar. Concomitent devine un foarte bun absorbant.
Aplicatie
nclzit, firea pmnteasc se umfl, si mreste volumul, devine poroas si destul de
usoar. Calitatea absoriei nu este strin firii pmntesti. Ea absoarbe totul ca un burete,
fr s ofere nimic n schimb. n opoziie cu aceasta, Biblia spune c dragostea adevrat
...nu se umfl de mndrie... crede , accept si druieste totul- 1Cor. 13: 4.

MRGRITAR

Fericita curte a lui Mahomed este ca un ocean, si ce ocean! Nu i se pot vedea

rmurile. Dar dac aruncndu-m n el n-am gsit nici un mrgritar, de vin voi fi eu si nu
oceanul
Btrnul care scria aceste cuvinte, pe unul din pereii moscheei din Ghaza, era poetul
Abu-I-Kasem, autorul Cronicii sahilor, n-avea s aib parte de nici un mrgritar, pentru c,
la cteva zile dup ce-a scris aceste cuvinte a plecat n exil.
Aplicatie
Putem spune, fr s gresim, c mpria lui Dumnezeu este ca un ocean. Nu i se vd
rmurile. Aruncndu-ne n ea vom gsi ntotdeauna Mrgritarul.

MNDRIE SPIRITUAL

Se spune c odat diavolul s-a hotrt s ncerce pe un clugr foarte credincios.

ntruct stia c poate fi recunoscut s-a deghizat n nger de lumin si a venit la el ludndu-l
pentru faptele lui bune si pentru viaa lui credincioas. Eremitul l-a privit cu mare atenie si
cnd vrsmasul a terminat i-a zis n liniste: Trebuie s fi fost trimis la altul, eu nu sunt dect
un mare pctos, cci am nevoie de Hristos.
Aplicatie
Mndria, n toate formele ei, este ucigtoare. Cea mai periculoas este ns mndria
spiritual, orgoliul propriei bunti. O astfel de mndrie blocheaz orice intervenie, din
partea semenului sau chiar din partea lui Dumnezeu. Separat n propria buntate, de fapt omul
si zideste turnul care i va deveni nchisoarea pe via.

MNTUIRE LA PACHET

Wilhelm Conrad Roentgen (1845-1923), laureat n anul 1901, al premiului Nobel,

pentru fizic, descoperitorul razelor X, a primit o scrisoare prin care un tnr i solicita nici
mai mult nici mai puin dect... cteva raze X, precum si indicaiile de folosire.
Am o ran n piept, scria tnrul, dar nu am timpul necesar pentru a veni la dumneavoastr.
n urma acestei scrisori, distinsul savant i-a rspuns: Din pcate nu dispunem pentru moment
de nici o raz X, pe care s v-o trimitem. Pe lng aceasta, trimiterea ei, ar fi o treab prea
complicat, asa c mai bine trimitei dumneavoastr cosul pieptului...
Aplicatie
Mntuirea este un dar, ns nu se primeste la pachet. Ea este rezultatul unei
experiene personale cu cel care a pregtit-o. Mntuitul trebuie s fie iradiat de prezena lui
Dumnezeu, n felul acesta devenind el nsusi o cale de a transmite si altora mntuirea.

METAMORFOZ

O larv, omida, si limiteaz toat viaa la varz. Viaa e varz. Varza e lucrul cel mai
plcut din lume. Varz, varz, varz... Odat cu metamorfoza, devenit fluture, omida
prseste pentru totdeauna varza. Acum ea caut florile. Ea nssi este ca o floare iar diferena
este esenial.
Aplicatie
Dac metamorfoza transform un vierme ntr-un fluture atunci pocina transform un
pctos n sfnt. Aceasta se face prin puterea lui Dumnezeu care duce la o continu nnoire...
si mbrcare dup chipul lui Dumnezeu... - Efes. 4: 23.

MIELUL SALVATOR

ntr-un mic sat o echip de muncitori lucrau la reconstrucia unei biserici. Ridicaser
schele nalte pentru a putea reface ntreg peretele. ntruct n curtea bisericii era iarb mult,
un pstor adusese oile s pasc. Ele psteau libere si nu preau deranjate de muncitorii care
lucrau pe schele.
La un moment dat, din neatenie, un muncitor se dezechillibr, pierdu controlul si se
prbusi n gol de la opt metri. Cztura fu rapid iar impactul cu solul foarte puternic. Din
fericire pentru el, czu exact pe un miel care pstea sub schel. Mielul fu zdrobit sub lovitur
dar omul scp nevtmat.
Aplicatie
Cderea fatal a omului a fost ntrerupt de un Miel. Era Mielul, Fiul lui Dumnezeu.
El prea junghiat- Apoc. 5: 6, si zdrobit pentru frdelegile noastre- Is. 53:4-9, pentru ca
dup ce si va da viaa ca jertf pentru pcat s vad o smn de urmasi - vers. 10.

MILOSTENIE

Pine, o bucat de pine v rog...

Autobuzul oprise n staie. Era la Prin si Cersetor- un cartier pestri din orasul
Galai. Cum cobori n staie de jur mprejur, vnztori ambulani, chioscuri, tarabe si tot felul
de mrfuri. Lucruri scumpe sau dimpotriv ieftine. Bunti de tot felul: alune prjite, banane,
piersici, rodii, portocale, covrigi proaspei, dulciuri si multe altele care atrag ochiul si fac s
saliveze gura. Toate te ispitesc.
Pine , o bucat de pine v rog... n acelasi loc st un tnr. apca lui ntins este
boit si goal. Este orb. Ochii lui zbrcii nu vd nimic din buntile din jur. El vrea doar o
bucat de pine. Att i ajunge. Nimeni ns nu-l vede. Toi trec grbii, cutnd dup lucrurile
argtoare din jur lor.
Pine, o bucat de pine v rog...
Aplicatie
Atunci mpratul va zice celor de la dreapta Lui: Venii binecuvntaii Tatlui Meu
de mostenii mpria ..cci am fost flmnd, si Mi-ai dat de mncat; Mi-a fost sete si Mi-ai
dat de but...- Mat. 25:31-46

MISIUNE

Bunyan povesteste c n timp ce Jan Huss, era nchis n asteptarea execuiei lui a avut
un vis n care a vzut chipul lui Isus pe unul din zidurile cetii care era distrus de trimisii
papei. A fost adnc mhnit. A doua zi a avut din nou acelasi vis, ns i s-a artat o mulime de
oameni care lucrau la restaurarea picturii. Arta minunat. A vzut apoi o mulime de oameni
care admirau pictura spunnd: Acum papa si episcopii pot s vin, ei nu vor mai putea s-i
fac nimic.
n urma acestui vis Huss a declarat: Sunt sigur c chipul lui Hristos pe care l-am
zugrvit n inima oamenilor nu va fi distrus niciodat si aceasta mi d cea mai mare bucurie.
Aplicatie
Uneori credem c lucrarea lui Dumnezeu este n primejdie s fie drmat. Ellen
White spune c asaltul vrsmasului va fi puternic, dar lucrarea si Biserica acesteia nu vor
cdea -The Crisis of the End. Frmntat de soarta Bisericii, Pavel scria galatenilor despre
chinurile sale cu privire la nasterea chipului lui Hristos n ei, Gal.4:19. El sftuia pe efeseni
s se mbrace n omul cel nou , fcut dup chipul Domnului- Efes.4:24.

MOARTE DIFERIT

La 5 mai 1821 Napoleon Bonaparte era n delirul apropierii morii. nainte de a muri a
tras aer n piept si a strigat: Tete d armee- capul la arme. Acestea au fost ultimele cuvinte
cu care marele general si-a ncheiat istoria lui pmnteasc.
Douzeci si cinci de ani mai trziu, pe aceeasi insul, Sf. Elena, murea soia marelui
misionar Judson. Ultimele ei cuvinte au fost: Eu l iubesc pe Isus Hristos, si a adormit.
Aplicatie
Atitudinea n faa morii este dictat de modul cum am trit viaa. Dac viaa ntreag a
fost fr Hristos, n cele mai multe cazuri ( excepia tlharului pocit), omul va muri fr
Hristos. Dac viaa a fost druit n ascultare Lui, atunci moartea este o binecuvntare. Cci
pentru mine, spune apostolul,.... a muri este un cstig...- Fil.2:21.

MOARTE SEMNE

Exist o poveste chinezeasc n care se spune despre un tnr care sttea ntr-o zi pe
marginea lacului. Deodat apru Moartea. Speriat, tnrul ncerc s fug, dar Moartea l
linisti spunndu-i c venise pentru altcineva si c pentru el nu va veni dect dup ce i va
trimite un semn. Dup mai muli ani, pe cnd omul ajunsese btrn, ntr-o diminea apru
din nou Moartea spunnd. Acum am venit pentru tine Omul a ntrebat: Ai venit, dar ai
uitat c mi-ai promis nainte s-mi trimii un semn? Ba da, i-am trimis zeci de semne. De
fiecare dat cnd te uitai n oglind vedeai o alt zbrcitur, o alt suvi de pr alb... Vedeai
cum faa a slbit. Cum poi spune c nu i-am trimis nici un semn !

MODA CROITORUL

Capriciile modei au fost de-a lungul timpului destul de ciudate. Una din aceste
ciudenii era legat de mrimea trenei. Aceast mrime era direct proporional cu rangul si
funcia social. De exemplu: mprteasa putea purta o tren de 22 m, doamna Primului
Ministru una de 11 m, doamnele de la curte puteau avea trene de 6m. Trenele celorlalte
doamne puteau varia ntre cinci, patru, trei, doi sau chiar un metru, dup poziia pe care o
aveau n societate. Mrimea era asa de bine precizat, nct dac cineva ndrznea s
depseasc stass-ul si atrgea dispreul.
n sec XIV-XV n orasul italian Modena, vestit pentru cultul trenelor a fost pus un
strjer special, n zona central, pentru a urmri trenele doamnelor. Dac se ntmpla ca o
doamn mai obraznic, s si permit o tren mai lung dect cea prevzut n stass-ul
reginei, atunci cu o lovitur iute de sabie, reteza lungimea trenei aducnd-o la normalitate.
Aplicatie
Moda feminin de astzi, care se scurteaz de la sine, ar pune probleme serioase unui
strjer. Mai degrab acesta ar trebui nlocuit cu un croitor care s mai adauge un lat de pnz
la fustele prea scurte.

MODA - INELE

n regiunea de nord a Birmaniei locuiesc pandagii, un trib nu foarte mare, ns cu un

obicei ciudat. Femeile au gtul prins n inele groase de cupru, astfel nct acesta poate ajunge
la lungimea de 30-40 cm.
Cnd fetele mplinesc 5 ani se prinde de gtul lor primul inel n lime de 10 cm. Peste
doi ani se adaug al doilea. Peste ali doi, al treilea si asa mai departe. Cnd se mrit primesc
ultimul inel care le ntinde gtul la maxim.
Femeile nu se despart niciodat de aceast podoab si dac li s-ar scoate inelele de pe
gt nu ar mai putea ine capul drept. De asemenea inelele joac un rol important n codul
penal al tribului. Dac un so este nselat i se scot femeii inelele de la gt; aceast pedeaps
este socotit mai rea dect condamnarea la moarte. Ea echivalez cu oprobiul public pentru
toat viaa.
Aplicatie
Fiecare din noi avem inelele noastre. Unele sunt de aur altele de cupru, mtase, sau
chiar hrtie. Le purtm n jurul gtului, degetului, trupului sau sufletului. Sunt podoabe,
artnd rangul, poziia si capacitatea noastr. Dac s-ar ntmpla s ne fie scoase am simi
rusine si dezolare. Cu toate acestea ele sunt simple artificii. Dar lucrurile care pentru mine
erau cstiguri, le-am socotit ca o pierdere din pricina lui Hristos - Fil. 3: 7-10.

MODA - NEBUNIA GRAVIDELOR

Cnd se face afirmaia c moda nu are limite nu se greseste de loc. ntmplrile

pstrate de istorie sunt argumente incontestabile. Un exemplu n privina aceasta este cel de la
curtea francez, unde regina Maria Antoaneta a impus o mod cu totul extravagant. Odat
cu cel mai fericit eveniment al curii, sarcina mprtesei, doamnele de la curte au creat,
pentru a fi n ton cu evenimentul , asa numita mod a graviditii. Noile fuste au fost cusute
n asa fel nct s poat adposti pernie ascunse care ddeau purttoarei aspectul femeii
gravide. Spiritul acestei mode era necrutor, ducnd la o competiie nversunat. ntruct
sarcina reginei nainta, adeptele modei erau obligate s-si schimbe inuta n conformitate cu
stadiul de dezvoltare al sarcinii reginei. Lunar schimbau modelele , fcnd s apar noi tipuri
de rochii; de trei luni, de patru... si asa mai departe, pn n luna a noua.
Aplicatie
Moda, prin excelen, vrea s socheze. Dac nu-si atinge dezideratul ea risc s se
demodeze si s dispar. Pentru a-si pstra caracterul nou, spontan, trebuie neaprat s fie
socant, altfel spus puin nebun. A fi n pas cu moda nseamn, deci, s ai o doz de nebunie,
cel puin egal cu cei care o promoveaz. Scriind elitei romane apostolul Pavel spune: S-au
flit c sunt nelepi si au nebunit - Rom. 1: 22.

MODESTIE

Cu ocazia inspectrii spitalelor din Iasi, generalul de divizie, I. Cernat, a distribuit

mai multe medalii Virtutea militar, soldailor care se aflau acolo. n spitalul Sfnta Maria,
generalul a ntlnit un rnit, numit Petrache Gheorghiu, despre care i s-a spus c a avut fapte
deosebite de vitejie.
Dorind s rsplteasc eroismul tnrului, generalul, i-a nmnat medalia. Tnrul a
privit-o, apoi mulumindu-i i-a dat-o generalului spunnd c o are deja de pe front. Mirat
generalul l-a ntrebat: Dac o ai deja de ce nu o pori? La care modestul soldat a rspuns:
Nu o port pentru a nu ntrista pe ceilali camarazi care nu o au !
Aplicatie
O astfel de lecie nu se nva dect n rzboi. Crestinului nvat cu vremea bun,
i este greu s renune la favoarea evidenierii. Dac ns se afl pe picior de rzboi, ntr-o
ncrncenat lupt de supravieuire spiritual, va nelege c n-are ce s arate altora.
Modestia este o lecie pe care nc trebuie s o nvm. Dac trebuie s m laud m voi
luda cu slbiciunea mea- 2 Cor. 11:30.

MOTIVAIE

Alcibiade (cc 450-404 .Hr.), renumitul comandat de osti atenian fcuse cteva greseli
militare care riscau s-i atrag votul de dezaprobare a cetii. El avea un cine neobisnuit de
frumos. ntr-o zi spre stupefacia prietenilor si a cunoscuiilor, i-a tiat coada. Un prieten i-a
spus c tot orasul vorbeste acum de faptul c a tiat coada cinelui si-l acuz pentru lucrul
acesta. Asta si vreau, a rspuns Alcibiade. n timp ce oamenii se vor ocupa de coada cinelui
meu vor trece cu vederea greselile mele militare.
Aplicatie
 Uneori tiem coada la cine creznd c-l pclim pe Dumnezeu. Poate strategia
reuseste la oameni, dar la Dumnezeu nu merge. El nu se las batjocorit- Gal. 6: 7. Scriptura
spune c El va aduce orice fapt la judecat, si judecata se va face cu privire la bine sau
ru- 2 Cor.5: 10.

MULUMIRE

Un om nemulumit nu pierdea nici o ocazie ca s se plng naintea semenilor de

srcia lui. Se considera blestemat, btut de Dumnezeu si fr nici un sprijin. Un btrn
auzindu-l se apropie de el l apuc de mna dreapt si i zise: Ai vrea s i se taie mna
dreapt pentru 1 000 de monezi de aur ? Nu vreau, rspunse omul. Dar mna stng?
Nici. Atunci poate accepi s i se scoat unul din ochi pentu 10 000 de monezi ?
Fereasc Dumnezeu! Nici nu m gndesc s fac asa ceva. Nu voi da ochii pentru nimic n
lume. Btrnul s-a uitat la el cu mare atenie si i-a zis: Vezi,ce bogie i-a dat Dumnezeu, si
tu crtesti mpotriva Lui n loc s-I mulumesti ...
Aplicatie
Sunt daruri a cror valoare n-o sesizm dect atunci cnd ne lipsesc. Sntatea, pacea,
liberatea, credina, familia, hrana, etc. i necazurile au valoarea lor. Paradoxal, valoarea
acestora este mult mai mare dect ne-am nchipui vreodat. Asa c, n ciuda lor, avem nc
motive de mulumire. Apostolul Pavel spune mulumii Domnului pentru toate lucrurile- 1
Tes. 5:18.

NEATENIE FATAL MISTERUL CETII YS

Pe rmul Bretaniei, n spatele unei limbi de pmnt, numit capul Roz, unde valurile
chiar si n zilele linistite lovesc npraznic, se afla mndra si frumoasa cetateYs. Era asezat
ntr-un mic golf la intrarea cruia locuitorii zidiser o ecluz,care permitea trecerea vaselor si
care pzea totodat cetatea de fluxul necrutor. Istoria cetii, menioneaz c conductorul
acesteia, Gradlon, rspundea personal de sistemul ecluzelor ca nu cumva cineva, din
neatenie, s lase porile deschise si cetatea s fie astfel inundat.
Frumoasa Dahnut, fica conductorului, s-a ndrgostit de un tnr marinar care lucra
dincolo de sistemul ecluzelor. Fiindc intrarea si iesirea erau riguros controlate, fata nu avea
posibilitatea s-si ntlneasc iubitul dect foarte rar. n situaia aceasta a furat cheile ecluzei si
cnd nimeni nu a vzut-o a deschis porile mergnd s-si ntlneasc iubitul. Prins n mirajul
iubirii, fata a uitat de timp si de faptul c porile au rmas deschise. Cnd fluxul a venit, apele
furioase au nvlit, au rupt ecluza si au necat mica cetate.

NENCREDERE

Karl Marx a trit n copilrie una din experienele care avea s-i marcheze toat viaa.
Odat tatl su l-a asezat pe unul din stlpii gardului, a ntins braele si i-a zis: Sri ! Plin de
ncredere copilul a srit. Brusc tatl s-a dat la o parte. Copilul a czut, lovindu-si genunchii si
faa de pmnt. Plngnd s-a ntors spre tatl su. nainte ca s-i spun ceva , tatl i-a zis S
nu ai ncredere niciodat n nimeni S nu uii asta S nu o uii niciodat fiule.

NEFERICITUL

Filosofia sceptic a veacului al XIX lea a adus pe oameni ntr-o singurtate

dezolant. Herbert Speneer, unul dintre reprezentanii de seam ai acestei filosofii, a cerut n
clipa morii sale s se graveze n limba latin un singur cuvnt pe mormntul su:
infelicissimus, adic cel mai nefericit.
Aplicatie
Efeseni 2: 12 prezint, redus la esen, bilanul unei viei fr Hristos: erai fr
ndejde si fr Dumnezeu , infelicissimus ; dar acum - spune apostolul n versetul 13 -
ai fost apropiai prin sngele Lui

NENOROCUL

O femeie sttea alturi de brbatul ei, care se afla ntins pe patul unui spital. Drag, i-
a zis soul, tu ai fost alturi de mine de fiecare dat cnd am avut necazuri. Cnd mi-am
pierdut toate actele si banii tu ai fost lng mine; cnd a explodat conducta de gaze de
asemenea; cnd am lovit masina si acum din nou. Concluzia mea este c tu nu-mi aduci
noroc.
Aplicatie
Sunt muli oameni care, indiferent de situaie, au o singur concluzie: Tu esti de
vin... Se vede c omul a nvat bine lecia lui Adam...- Gen. 3:1-5.

NESUPUNEREA MRII

Regele Xerxe, s-a distins ca un strateg militar deosebit. Nu a fost ns lipsit si de

ciudenii. Odat pe cnd dorea s treac cu armatele sale Hellespontul, apele au fost asa de
tulburi si nfuriate nct ncercarea i-a esuat. Suprat, regele a poruncit ca apele s fie biciuite
cu 300 de lovituri. n timpul biciuirii cavalerii trebuiau s strige: O, tu ap nesupus, mnia
domnitorului tu te pedepseste si poate face ce vrea din tine; ori vei vrea ori nu, el va trece
peste tine.
Aplicatie
Cnd omul ajunge s se cread atotputernic ncepe s nnebuneasc. Dorina dup
putere este att de puternic nct acesta uit s se opreasc. Ajunge s depseasc msura,
omul devenind asfel ridicol. n felul acesta sfrseste mai jos dect a nceput. Aceasta este
ntotdeauna experiena pcatului.

NIMIC

Ecaterina a II a, a Rusiei avea 15 000 de rochii Toate aceste rochii, foarte scumpe si
foarte frumoase, fceau parte din garderoba ei personal. ntre acestea era una pe care regina o
iubea foarte mult si pe care nu o purtase niciodat. Era rochia cea mai frumoas.
Aflat pe patul de moarte, regina a zis: Aducei-mi rochia cea mai frumoas, vreau s
m mbrac acum cu ea... Slugile au adus ndat rochia si i-au ntins-o mprtesei ca s-o
mbrace. A apucat-o doar... Mna i s-a nclestat pe rochie si asa a murit. Cnd au vrut s
desfac mna reginei era asa de strns nct n-au putut-o desface, iar arul a dat ordin ca
rochia s fie tiat si peticul s rmn n mna ei.
Att i-a rmas din cele 15 000 de rochii.
Aplicatie
Nu venim cu nimic n lume si nu lum nimic cnd plecm din ea. Neprihnitul Iov,
trecnd prin experiena vieii spune: Gol am iesit din pntecele mamei mele si gol m voi
ntoarce n snul pmntului- Iov 1: 21. De aceea adevrata nelepciune este s ne trim bine
viaa.

NIMICURI

Se povesteste despre Socrate c de multe ori umbla nsoit de discipolii si. Odat
trecea prin piaa atenian, unde erau multe mrfuri aduse din toate colurile lumii antice
pentru vnzare. Privind la aceste lucruri filosoful, a exclamat plin de mulumire: Ct de
multe sunt lucrurile de care nu am nevoie.
Aplicatie
Exist multe lucruri de care nu avem nevoie. Adunarea lor nu va face dect s ne
complice si s ne ngreuneze viaa. Orict de valoroase ar fi, dac nu avem nevoie, ne sunt
inutile. Sfatul apostolului Pavel este ca s nu ne inem de nimicuri - 2 Tes. 3:11, ci s
sporim n facerea binelui.- Vers. 13.

OCHII CREDINEI

O legend din istoria vechilor greci spune despre un urias cu numele Argus, care avea
o sut de ochi. Din pricina mulilor si dusmani nu dormea dect cu doi, restul , cu nouzeci si
opt de ochi, veghea nencetat.
Mult au ncercat vrsmasii lui s l rpun, dar nu au izbutit ntruct el sttea mereu de
veghe. Atunci, spune legenda, zeul Apollo, care se numra printre dusmanii si cei mai
nversunai, fcu un plan. Se apropie de urias cu o muzic sublim si ncepu s cnte cntece
fermectoare.
Uriasul, pn atunci fioros, ncepu s asculte cu plcere cntecele si ncet, ncet ochii
lui ncepur s se nchid si s adoarm.
nti s-au nchis doi, apoi ali doi, si asa mai departe pn cnd sub cntecul mbietor
uriasul adormi cu nouzeci si opt de ochi. Doar doi mai vegheau. Atunci Apollo puse n cntec
toat mestria lui, asa nct coplesit Argus adormi cu toi ochii. n clipa aceea Apollo scoase
sabia si-l ucise.
Aplicatie
n trmul credinei supravieuirea ine direct de veghere. n momentul cnd
credinciosul si pierde luciditatea si nu mai vegheaz devine o prad usoar si sigur pentru
Satana. Ochii credinei nu trebuie s se nchid niciodat. Apostolul Petru spune Fii treji si
vegheai. -1 Pt. 5: 8.

OCROTIRE

Exist o veche legend ruseasc (1251), n care se povesteste c hanul Bati a devastat
o mare parte din Rusia. O cetate, Kitejul cel Mare, aflat pe malul lacului Svetloiar, era n
pericol s fie distrus de nvlitori, asa c au apelat cu toii la rugciune si post. Minunea s-a
nfptuit, spune legenda, cetatea a devenit invizibil, urmnd s rmn asa pn la a doua
venire a lui Hristos ( Monuments de la Literature D' Ancienne Russie, XII SSM 1981, p.25 ).
De remarcat c citatul care vorbeste despre ocrotirea cetii menioneaz si apostazia n care
tria poporul: Domnul a acoperit aceast cetate cu dreapta Sa si nevzut s-a fcut ea prin
implorrile si rugciunile celor demni si drepi... Numai nou ne este de folos, pentru c am
ajuns apostai, cu tot pmntul nostru moscovit, cci antihristul domneste aici, iar toate
poruncile lui nu sunt dect mocirl si necurie.
Aplicatie
 Nu te rog s-i iei din lume ci s-i pzesti de cel ru...-Ioan 17

ODIHN - ORDINUL TRANDAFIRILOR

n China antic, exista un ordin clugresc budist numit Ordinul Trandafirilor. Ei

ngrijeau cu mult atenie diferite soiuri de trandafiri. De asemenea, erau oameni sobri si
foarte credinciosi. Toi cei care aderau la ordinul acesta depuneau jurmntul tcerii, pentru
ntreaga via. Acceptarea n ordin se fcea numai cnd unul din vechii membri murea, putnd
astfel altul s-i ia locul.
n urma unui deces s-a fcut public faptul c ordinul poate primi un nou mebru. Un
tnr s-a prezentat n faa clugrului conductor exprimndu-si dorina sa. Conductorul s-a
ntors cu un pahar plin cu ap, sugerndu-i c locul deja a fost ocupat. Atunci tnrul, dup o
clip de meditaie, s-a ntors , a rupt o petal de trandafir si a pus-o deasupra apei, sugernd c
i se poate da si lui un loc, si astfel a fost acceptat.
Aplicatie
Isus spune: n casa Tatlui Meu sunt multe locasuri.... Ioan 14:2-3. Este adevrat c
pentru a intra n locasul Tatlui trebuie mai nti ca Cineva s moar, lucrul acesta a fost
ns svrsit de Hristos, care a murit ca s ne fac nou loc n cer. Eu m duc, spune El, s v
pregtesc un loc...- vers. 2 u.p.

OGLIND

Poetul persan Rumi, n lucrarea sa Masnavi, relateaz povestea unui om foarte urt
care strbtea pe jos desertul. A zrit deodat n nisip ceva strlucitor. Era un ciob de oglind.
Omul s-a aplecat, l-a luat si s-a uitat cu atenie la el. Nu mai vzuse niciodat pn atunci o
oglind. Privind cu atenie descoperi chipul hidos din faa lui. Surprins exclam: Ce urenie!
Nu e de mirare c a fost aruncat departe de privirile oamenilor... A aruncat ciobul si si-a
vzut de drum.
Aplicatie
Nu-i suficient s-i privesti faa n oglind. Dac faci doar att n-ai dect s constai
urenia pcatului. n plus, vrsmasul sterge aceast imagine si n curnd uii cum ari -Iacov
1:23-24. E necesar s ne adncim privirea-Iacov 1:25, ca s fim schimbai n acelasi chip
ca al Domnului- 2 Cor.3:18.

OMUL DIN MIJLOC

Dup amiaza era fierbinte. Cu faa rvsit, fostul deinut iesi din temni si privi n
lungul si n latul strzii... Era pustie. Pustiu era ntreg orasul... Toi oamenii se adunaser pe
colina din marginea cetii, unde avea loc o execuie. S-a gndit o clip, apoi si-a zis: Am s
merg si eu acolo.
Cu frica nc nerisipit, tlharul se apropie de mulime. Voia s ajung n fa, voia s
vad crucile. ncet, ncet se strecur prin mulime si atras parc ca de un magnet se opri n faa
celor trei cruci... Gndul ncepu s lucreze mecanic... A, da pe cel din stnga l stiu... Cu el
am furat, am fost prin satele din Galileea, am atacat caravanele de negustori si tot cu el am
avut de gnd s facem rscoal...l stiu si pe cel din dreapta. Cu el am ucis un om. Am atacat
pe romani n dorina s-i alungm din Iudea, dar a fost n zadar...Pe amndoi i cunosc... Nu
cunosc ns pe Omul din mijloc... Cine este oare Omul din mijloc ? Nu l-am vzut pn
acum... ?! Nu-l stiu...! Tot ce stiu este c acea cruce din mijloc era crucea mea si acolo trebuia
s mor eu. Omul acela, din mijloc, a murit n locul meu.
Aplicatie
Lucrarea mesianic a Domnului Isus a fost bine prefigurat de lucrarea lui Aaron cnd
a fost trimis s stea la mijloc ntre vii si mori-Num. 16:47-50. n mod asemntor, Isus avea
s fie pus la mijloc si avea s fie rstignit El si fctorii de rele , unul la dreapta si altul
la stnga -Luc. 23:33. Isaia spune c El a fost zdrobit pentru noi -Is. 53:4-5, a murit n
locul nostru.

OM

Se spune despre regele Filip al Macedoniei, tatl lui Alexandru cel Mare, c era nsoit
ntotdeauna de doi oameni care aveau datoria ca , n fiecare diminea s-i spun: Filip adu-i
aminte c esti om !.
Seara erau obligai s-i spun: Filip, i-ai amintit astzi c esti om?
Aplicatie
Primejdia de a uita de condiia uman este destul de mare. Ispita ntr-o astfel de
situaie, este ca omul s se considere un mic dumnzeu. Rezulatul, din nefericire este exact
invers, se ajunge la bestializare. Inima lui de om i se va preface ntr-o inim de fiar... Dan
4:16.

ORBIRE

Exist o legend foarte veche, din sec XVIII lea, care vorbeste despre sfntul
Frodobert, c a fost umplut de dragostea lui Dumnezeu pentru ntreaga lume. Mama lui era
oarb. Fiindc el o iubea asa de mult, spune legenda, odat pe cnd i sruta ochii acestia s-au
deschis si ea a vzut bine.
Aplicatie
Sunt ochi care se deschid numai dac i srui. Pentru aceasta este nevoie de mult
dragoste, nelegere si mai ales sacrificiu. Un astfel de srut te oblig, devii responsabil pentru
ochii care i-ai srutat si i-ai deschis, pentru toat viaa.

ORBIRE

storicul Herodot, povesteste n cartea sa Istorii, 87, despre vechii egipteni, care
vneaz crocodili n chip diferit de celelalte popoare. Ei aga de un crlig mare o spinare de
porc ca nad si o las n mijlocul apei. n acest timp, pe malul apei, aduc un purcel de lapte pe
care l bat ca s guie. Crocodilul auzind guiatul se ia dup el, iar cnd d de momeal o
nfulec. Atunci oamenii l trag la mal si cum l-au scos pe uscat i acoper ct mai iute ochii
cu lut. Fcnd asa l pot apoi ucide n liniste si fr probleme.
Aplicatie
Apostolul Pavel avetizeaz pe cei cu mintea necredincioas c pot fi orbii de
dumnezeul veacului acesta-Cor.4:4. Consecina unei astfel de atitudini fiind ...mpietrirea
inimii si ndeprtarea de Dumnezeu - Ioan 12:40.

ORBUL

Un orb care locuia ntr-un mare oras, iesea la cersit n fiecare sear, cnd oamenii se
ntorceau de la munc. Sttea la colul strzii, cu un felinar aprins lng el. Mirat, odat un
trector l-a ntrebat: Dac esti orb si nu poi vedea lumina, de ce pori felinarul cu tine ?
Orbul a rspuns: Nu pentru mine port felinarul, ci pentru cei care trec, s nu se mpiedice de
mine !
Aplicatie
Ne mpiedicm de alii si uneori de mpiedecm de noi nsine. Principala cauz este c
nu umblm n lumin-1Ioan1:7

PCATUL

La nceputul sec. XVII- lea, aventurierul francez Pierre Belaine d'Esnambuc, a pus
stpnire pe insula Martinica, din Marea Caraibelor. La scurt timp insula a fost transformat n
colonie francez. ntruct oferea condiii pentru cultivarea trestiei de zahr, ntrega insul a
devenit o vast plantaie, pentru a crei munc au fost adusi sclavi din Africa. Unii negri erau
supusi, ns alii nu acceptau jugul robiei. Ei fugeau de pe plantaii si se ascundeau n bli,
unde erau aproape imposibil de gsit. n faa acestei situaii, colonistii, s-au gndit la o
stratagem. Pentru a nu mai prsi plantaiile, au adus din jungla slbatic a Amazoanelor,
sute de exemplare de Jarka un sarpe foarte veninos, pe care l-au lsat liber prin mlastinile
pdurilor. Jarka este un sarpe de cca. 2 m lungime, de culoare verzuie, aproape imposibil de
vzut prin blile nesfrsite. n ciuda mrimii lui se misc foarte repede , iar musctura este
mortal.
Sute de sclavi fugari au murit atacai de acest aliat al colonistilor. n curnd ns
avea s devin o plag teribil. arpele s-a mulit att de repede, nct n numai 25 de ani
ntreaga insul s-a umplut de serpi. Apreau unde nu te asteptai: grdini, plantaii, strzi sau
chiar n case. n orasul Fort France, capitala insulei, au murit 150 de oameni, ntr-un timp
relativ scurt. ncercarea de a scpa de serpi era zadarnic. Grdinile erau curate de iarb,
casele erau zilnic inspectate de la subsol la etaj, locurile principale erau mturate, ns
victimele se muleau. Ca atare, colonistii au adus mai multe manguste,singurele n stare s-i
vneze. Cu toate acestea ns sarpele a rmas o plag n insul pn n ziua de astzi.
Aplicatie
Istoria sarpelui Jarka, repet istoria sarpelui din grdina Edenului. Aparentul
binefctor al omului avea s se transforme n curnd n ucigasul lui. Tolerarea si cultivarea
pcatului va aduce n mod sigur plata lui moartea - Rom.6:23.

PCATUL

Semiramida, soia lui Nimrod, mpratul Asiriei, a dorit s fie si ea mprteas. Mcar
pentru o zi. De cte ori prindea ocazia, se ruga de soul ei s-i fac aceast simpl favoare. O
singur zi de domnie. n cele din urm mpratul a hotrt s-i ndeplineasc dorina. I-a dat
coroana, sceptrul si inelul. Toate numai pentru o zi. Cnd a ajuns pe tron, prima porunc a fost
s lege pe mprat de mini si de picioare si s-i taie capul. ntruct puterea ei era deplin,
sentina a fost executat. n felul acesta ea a domnit toat viaa.
Aplicatie
Cu pcatul nu e de glumit. Iniial este un umil supus, apoi acceptat, devine concetean
cu drepturi, sfrsind prin a fi un aspru tiran. M tem, spune apostolul Pavel, c dup cum
sarpele a amgit pe Eva... tot asa v va amgi...- 2 Cor.11: 3. Pentru a nu ajunge sub robia lui
trebuie de fiecare dat distrus din fas.

PACE - 292 ANI

 Istoricii au calculat c din anul 3200 . Hr., omenirea a trit doar 292 de ani de pace.
Aceast relatare aparine ziarului Leipziger Volkszeitung. Conform aceleiasi relatri, de la
data mai sus menionat si pn n timpurile noastre au avut loc cca. 14 500 rzboaie, n cursul
crora au pierit 3, 6 miliarde de oameni. Perioada a fost calculat n funcie de existena unei
anumite conflagraii, chiar dac aceasta nu presupunea o implicaie global. Fondurile
cheltuite pentru desfsurarea acestor rzboaie, echivaleaz cu valoarea unui lingou de aur de
lungimea Ecuatorului n lime de 161 m si grosime de 10 m.
Aplicatie
O lume care si-a nceput istoria cu un rzboi ( Apoc 12) nu poate tri si sfrsi n pace.
Ea iubeste rzboiul si este dispus s jertfeasc totul pentru el. Cei ri nu au pace, spune
Scriptura, dar pentru noi Hristos este pacea noastr -Ef. 2: 14, mpcnd totul cu Sine...prin
sngele crucii Lui - Col 1: 20.

PACE

n galeriile de pictur Tetriakov de la Moscova este un tablou intitulat Pace. Pictorul

a desenat o cascad nalt, n care cad torente de ap, strnind un zgomot asurzitor. Sub valul
nspumat de ap care cade n prpastie, pe un col de stnc este desenat un cuib de pasre.
Este cuibul unei mierle de stnc. Puii abia au iesit din ou iar mierla pare s ciripeasc voios,
fr s fie deranjat de apa care cade n valuri deasupra.
Aplicatie
Sigurana micii psri vine din faptul ca si are cuibul pe stnc. Orict de puterni ar
fi valul ea se afl pe stnc si aceasta i d liniste si pace. Ps. 71:3; 91:1-2.

PARAD

Cronica Chinez relateaz un fapt mai puin obisnuit, petrecut pe vremea mpratului
Siuen Tsung din epoca Tang (sec. VIII- lea). Impratul era mare iubitor de cai, drept pentru
care si procurase un numr mare, dintre care muli erau nvai s danseze pe ritmul muzicii
de mars.
O rebeliune de grani l-a silit pe mprat si suita sa, s caute refugiul n inuturile
interioare ale Chinei, lsnd hergheliile de cai la ndemna rsculailor. Acestia, ocupnd
orasul Ceangan, astzi orasul Sian, din provincia San Si, nu au ezitat s rechiziioneze caii
dansatori si s-i ncorporeze n cavalerie. n momentul n care se pregteau de lupt au avut
parte de o surpriz neasteptat. Cnd a nceput marsul, caii sugubi, n loc s porneasc la
lupt, au nceput s danseze. Creznd c sunt cuprinsi de spirite, au intrat n panic si au
mcelrit toi caii.
Aplicatie
Sunt multe lucruri pe care le facem doar de parad. n Mat.6:2,5, Mntuitorul, spune
c cine face asa si-a luat deja rsplata... Cuvntul folosit n limba greac este apechein a
primi preul ntreg. Dac cineva inteste la publicitatea personal, o obine- dar altceva nu
mai primeste. El este deja pltit. Trebuie totusi s in cont c socoteala definitiv nu este nc
ncheiat, ea urmeaz.

PENITEN

n faa porii castelului din micul oras italian Canossa, n luna ianuarie 1077, mpratul
german Henric al IV-lea, excomunicat si prsit de slujbasi, prieteni si aliai, a ngenunchiat
n haine de penitent cernd iertare papei Grigore al VI- lea Hilderbrand, care l nfrnsese n
lupta pentru investitur. Ellen White spune n Great Controversity, c mpratul a stat cu
picioarele goale, afar, pe un ger cumplit.
ntuct scena s-a petrecut la Canossa, de atunci a rmas vorba A merge la Canossa
adica a te umili.
Aplicatie
Nu ne este necesar un drum la Canossa pentru a nva lecia umilinei, ci este
suficient s privim la Isus, care a fost umilit cu inima... smerit si zdrobit...- Is. 53:1-9.

PERSECUIE

La 8 aprilie 1498, poporul din Florena, la instigarea preoilor, s-a ridicat mpotriva
lui Savonarola. Mulimea a asediat biserica Sfntului Marcu, unde se refugiase clugrul.
Pentru a marca evenimentul, unul din discipolii lui, a tras clopotul dnd n felul acesta
alarma pentru rezisten n faa mulimii. n ciuda rezistenei mulimea a biruit, iar Savonarola
a fost condamnat de tribunalul eclesiastic la arderea pe rug. i ca si cum hotrrea ar fi fost
prea puin aspr, acelasi tribunal a hotrt si condamnarea clopotului, care a dat alarma.
Drept urmare, clopotul a fost cobort din turn, a fost asezat ntr-o cru tras de mgari si
purtat prin tot orasul; clul l biciuia tot timpul ca semn al dispreului.
Aplicatie
Istoria se repet. Vei fi uri, spune Mntuitorul, de toi pentru Numele Meu, dar
cine va rbda pn la sfrsit va fi mntuit- Mc.13:13.

PERSONALITTI DE CEAR

Dac vei face o cltorie de la Amsterdam la Londra vei avea surpriza s descoperii
n cele dou capitale, dou muzee identice. Sunt muzeele Personalitilor de cear. Aici
putei vedea, n schimbul unei taxe, cele mai celebre figuri ale istorie. Lideri mondiali, regi ,
guvernatori, artisti celebri, sportivi si toate vedetele lumii...
ntr-un mod aparte sunt prezentate statuile regilor din Evul Mediu. Rolul acestora nu
era pentru a transmite posteritii trsturile fizionomice ale suveranului, ci pentru banala
misiune de a nlocui regele n caz c acesta murea. Dac se ntmpla o astfel de nenorocire,
imediat era adus statuia de cear si nlocuit cu mpratul mort. Acesteia i se ddeau toate
onorurile ca si mai nainte. ntreaga curte participa la aceste onoruri pe care i le aducea ca si
cum ar fi fost n via. Cermoniile se desfsurau dup cele mai stricte reguli ale etichetei, cu
toat seriozitatea, desi n faa lor se afla numai un manechin de cear. El suporta n tcere
toate intrrile, iesirile, complimentele si chiar soptirile ru voitoare. i aceasta pentru c... era
numai un chip de cear.
Aplicatie
Apostolul Ioan face o constatare foarte trist: i merge numele c triesti, dar esti
mort- Apoc.3: 1. Pentru a salva aparenele ncercm cosmetizri de cear, dar n curnd
realitatea va fi dezvluit n adevrata ei nfisare.

PETE BLESTEMATE

Despre Lady Macbeth se spune c, dup ce si-a ucis regele, n timp ce acsta dormea, a
iesit privindu-si minile ptate cu snge si a exclamat: Iesii pete blestemate! Iesii v
spun...
Aplicatie
Petele blestemate ale pcatului nu ies de bunvoie. Etiopianul nu-si poate schimba
pielea si nici pardosul petele - Ier 13:23. Tentativa de splare a inimii si a minilor n mod
individual este sortit esecului. Remarcabil este cazul lui Pilat. Singurul care ne iubeste si
care ne spal pcatele, cu sngele Su, este Isus Hristos. Apoc. 1: 5.

PETIC DE PMNT

Renumitul scriitor Virgiliu, n opera sa Eneida , relateaz o ntmplare a crei aplicaie

moral este semnificativ.
neleapta Diodona, fica lui Bellus, regelui Tyrului, aflat departe de ara ei natal, a
cerut de la puternicul rege al Romei un petec de pmnt ct s-l cuprind o piele de bou.
Bucata de pmnt, urma s fie definitiv a ei. mpratul a acceptat. Primind pielea de bou,
tnra fat, a tiat pielea n suvie foarte subiri, apoi le-a pus cap la cap, alctuind o funie
lung, cu care a nconjurat un perimetru suficient de larg ca s zideasc o cetate. Astfel a luat
nastere Cartagina, puternica rival a Romei.
Aplicatie
De fiecare dat vrsmasul nu vine cu pretenii foarte mari. Un simplu compromis, o
minciun sau un alt pcat mic. O simpl piele de bou. n curnd ns, transformat n
cureluse extrem de fine, el o va ntinde n toat viaa noastr astfel nct va deveni aproape
imposibil de scpat de prezena lui - Mat. 12: 43-45.

PICTURA DIN CER

n Londra cea aglomerat si plin de cea locuia o feti srac dar credincioas.
Mama ei era spltoreas. Era si o bun crestin si ori de cte ori avea ocazia demonstra lucrul
acesta. Dorind s imite exemplul mamei, tnra copil a hotrt s lucreze pentru Dumnezeu.
ntruct erau oameni sraci, fata s-a gndit la un mod original de a sprijni lucrarea de
evanghelizare. A hotrt s strng ap de ploaie pe care s o vnd altor spltorese. Pentru
fiecare gleat primea o mic moned. Cnd a strns o anumit sum a mers la biseric
pentru a ncredina banii n vederea lucrrii misionare. Cnd a vzut-o pastorul a rmas
surprins. A ntrebat-o cum se numeste si de unde are banii. Fetia nu a rspuns, ns la
insistenele lui i-a zis : Dac totusi trebuie s nsemnai ceva lng darul meu, atunci scriei
Pictura din cer si a plecat.
Aplicatie
Ce este un strop la o ploaie ? Ce este un cuvnt la o carte? Ce este un bob la un lan?
Aproape nimic, si totusi n-ar fi nici ploaie,nici lan si nici carte dac n-ar fi mai nti bobul,
cuvntul sau stropul. Doi pesti si cinci pini au sturat o mulime de oameni.
ncurajnd binefacerea, apostolul spune: Dup cum sporii n toate lucrurile cutai s
sporii si n binefacere -Rom. 8: 7 ( vezi exemplul Bisericii Macedoniei Rom 8 1-3).

PLCERE

Henri Monnier obisnuia s spun: Nu-mi place spanacul si-mi pare bine. Pentru c
dac mi-ar place l-as mnca si nu pot s-l sufr

POVAR
 Celebrul sriitor La Fontaine n cartea Fabule, povesteste despre un stpn care avea
un cal frumos si un mgar. Calul era pentru clrie si mgarul pentru povar. ntr-o zi mgarul
a zis calului: N-ai vrea s m ajui ? Te rog, ia din povara mea c nu mai pot. Calul a
refuzat. Extenuat de poveri, mgarul se prbusi si muri. Atunci stpnul a luat toat povara si
a pus-o n spatele calului si pe deasupra a pus si pielea mgarului.
Aplicatie
Purtai-v sarcinile unii altora. i vei mplini astfel legea lui Hristos- Gal. 6:2.

PRAGUL

Printre lucrurile sacre pe care le aveau triburile mongole, si care mai trziu au fost
preluate de musulmani, este respectul pentru pragul cldirii. Califii din Bagdad obligau pe
toi care intrau n palat s se prosterneze pe pragul cldirii, unde se afla ncrustat o piatr
neagr, adus de la Templul din Mecca. Pragul era nalt si era o crim s calci pe el. Pietro
della Vale, n sec.XVII, vizit palatul regilor din Persia la Ispahan, unde observ c se art
cel mai mare respect pentru pragul usii de la intrare. Era srutat cu mult veneraie si muli l
treceau n genunchi.
Marco Polo, relateaz o istorie interesant petrecut pe cnd vizita palatul din Pekin,
din timpul lui Kublai-Khan, el gsi la fiecare us doi brbai narmai cu bastoane. Rolul lor
era de a mpiedica pe oricine ar fi ndrznit s pun piciorul pe prag. Dac se ntmpla totusi
s se gseasc un vinovat, atunci l dezbrcau si l obligau s plteasc o sum de bani pentru
recuperarea hainelor. n caz c nu avea bani era btut pe spatele gol.
Aplicatie
S respeci pragul si s uii de stpnul pragului este o crunt ironie. S respecti
Templul si s uii de Dumnezeul Templului este n fond o religie a crei pretenie devine
absurd. i, din pcate, ci se mulumesc doar s srute pragul si s plece acas fr s-l fi
ntlnit pe Dumnezeul pragului ?

PRETENII ABSURDE

n cartea Istoria prostiei omenesti, se povesteste despre mania nobilimii franceze de

a-si fabrica genealogii biblice. Dou exemple sunt celebre. Ilustra familie Levis era de vi
nobil si bogat. Din ea s-au nscut diversi nobili, maresali, ambasadori si chiar guvernatori.
Faima lor era vestit. Cu toate acestea, nu s-au mulumit cu aceast faim si au cutat un
genealog care a fost de acord s le fabrice o descenden biblic, ntuct ei constataser c
se trag din seminia Leviilor... Bineneles c nu a fost nici o problem n descoperirea
naintasilor levii, spre mulumirea si alinarea orgoliului acestei familii.
Cazul este preluat de Lady Morgan, care, ntr-o cltorie fcut n Frana, n anul
1818, a fost invitat de familia Levis la o recepie. Surprins a vzut ntr-o sal o pictur mare
n ulei, pe care se vedea Maica Domnului, iar n faa ei plecat, un membru al familiei Levis.
Din gura Macii ieseau urmtoarele cuvinte: Mon cousin, couvrez-vous! Vere, pune-i
plria!
Aplicatie
Ingmfarea unora merge pn acolo nct pretind c descind din snul apostolic, n
ciuda faptului c n-au nici o legtur cu comunitatea apostolic. Isus nu poate recunoaste de
rude dect pe aceia care ascult Cuvntul si l mplinesc- Luc.8:19-21. Mntuitorul
spunea : Voi suntei prietenii Mei, dac facei tot ce v poruncesc Eu- Ioan 15:14.
 PROFEIE

n anii 1939- 1940, Maglavitul devenise loc de pelerinaj. Aici un cioban spunea c
avea vedenii si c prin puterea lui Dumnezeu putea s spun viitorul. Mii de oameni l cutau
cerndu-i binecuvntarea. nainte de a porni cu armatele n Rusia, Maresalul Antonescu a
chemat pe vestitul cioban, ca s-i binecuvinteze ostile. La plecare l-a ntrebat: S plec cu
frontul ? Profetul i-a rspuns: Du-te te vei ntoarce nu vei muri
Rezultatul rzboiului a fost nfrngerea si execuia lui Antonescu. Rspunsul si
profetia ciobanului s-a mplinit, pentru c aceasta putea fi interpretat oricum.
Aplicatie
Nu ne putem baza pe profeia lui Satana.

PUNCT DE VEDERE

Fiecare om cnd se naste si are universul su. Perspectiva este larg si orizontul este
deschis. Pe msur ce trece timpul, omul se specializeaz si drept consecin, orizontul se
ngusteaz. Cu trecerea anilor se ngusteaz att de mult nct devine un singur punct. Acel
punct, este punctul lui de vedere.
Aplicatie
Fiecare punct de vedere este n realitate un punct de orbire, din cauz c ne face total
incapabili s nelegem celelalte puncte de vedere. Numai cnd prsim toate punctele de
vedere si acceptm s iubim oamenii asa cum sunt, vom putea nelege adevrul. V dau o
porunc nou: S v iubii unii pe alii- Ioan 13: 34. Cnd iubesti i recapei universul.

RDCINI

n lucrarea Botanic distractiv, Tudor Opris, face referire la lucrrile de cercetare ale
naturalistului german Dittmer, care s-a ocupat mult timp din activitatea sa cu studiul
rdacinilor plantelor. Un exemplu deosebit este cel al secarei. Aceast plant are o rdcin
impresionant, compus din numeroase ramuri si subramuri. Astfel naturalistul a descoperit c
ea este alctuit din 143 rdcini de gradul I, 35 000 de gradul II, 2 300 000 de gradul III si
11 500 000 de gradul IV, deci un total de 13 835 143 rdcini cu o suprafa de 225 mp. si o
lungime de cca. 600 km.
Dac se iau n calcul si perisorii absorbani, numrul lor, dup Dittmer, este de cca. 15
miliarde adic o suprafa de cca. 400 mp. si o lungime de 10 000 km adic un sfert din
Ecuator.
Aplicatie
n parabola Semntorului se face referire la smna czut n locuri stncoase care
fiindc nu avea rdcin s-a uscat- Mat 13:5,6. Biblia vorbeste n diferite locuri despre
rdcina crestinului - Mat. 15:13; Lc.13:8; Rom 11:17-16. Ea va fi puternic numai dac
va fi pus n dragoste- Efes. 3:17.

RPA CU FLORI

n mijlocul unui mic sat din zona munilor Neamului, era o rp adnc, plin cu
gunoaie. Tot satul arunca acolo gunoaiele, asa c devenise un loc insuportabil. Oamenii i
spuneau La rp sau Rpa cu gunoaie.
 Dup mai mult timp o femeie din sat s-a hotrt s fac curat. Munc zadarnic
ntruct n curnd alte gunoaie le luau locul. Femeiea nu s-a lsat, a ncercat din nou si din
nou. Vznd c munca ei este zadarnic, ntr-o primvar s-a gndit s semene mai multe
feluri de flori. Dup ctva timp, cnd florile au crescut si au nflorit, ntreaga rp si-a
schimbat nfisarea. Stenii priveau mirai si ca s nu strice mulimea de flori au nceput s
care gunoiul n alt parte.
Pn n anul urmtor gunoiul s-a topit, ns florile au continuat s creasc, si din
smna lor au crescut altele n fiecare an. De atunci satul a numit locul Rpa cu flori si
nimeni nu a mai pus gunoiul acolo.
Aplicatie
Ilustraia aceasta exemplific foarte bine cum poate fi schimbat inima fiecrui om.
Biblia spune ca aceasta, inima , este rea - Ierem. 11:8, stricat- Ps. 10:4, si fr
pricepere- Rom 1:21. Apropiindu-ne de Dumnezeu El se va apropia de noi si inima ne va fi
curat - Iacov 4:8. Dac vor fi semnate flori, din inima aceea va disprea pentru totdeauna
gunoiul.

RSPLATA

n Dialogurile sale, Platon relateaz cu lux de amnunte judecata si execuia marelui

filosof Socrate. Aflat n faa judectorilor si, care i cereau s cedeze, el le-a spus: Atenieni,
sunt mai multe chipuri de a scpa de moarte, dac cineva cuteaz s spun si s fac orice.
ns nu acest lucru e greu, atenieni, s scapi de moarte, ci mult mai greu este s scapi de
ticlosie. Aceast acuzaie era n mod indirect adresat judectorilor si. Ei au neles foarte
bine aluzia si drept recompens si-au dat votul de moarte.
Vznd votul judectorilor lui, Socrat, a zis cu o und de regret n glas: Acum e
timpul s plecm: eu ca s mor iar voi ca s trii. Care din noi se ndreapt spre un bine mai
mare numai Dumnezeu stie...
Aplicatie
Nimeni nu-si alege moartea ns si poate alege viaa. O via curat, sfinit de
Dumnezeu sfideaz moartea, trece dincolo de ea. Apostolul Pavel spune: Cci pentru mine a
tri este Hristos si a muri este un cstig- Filip. 1:21. Binele mai mare este s fim oriunde cu
Hristos.

RNI

Un printe avea un fiu ru, suprcios si agresiv. Din lucrurile cele mai mrunte se
supra devenind adesea agresiv. Dup ce i trecea suprarea i prea ru si promitea c se va
ndrepta. Pentru a-i veni n ajutor, ntr-o zi tatl i-a zis: Uite fiule, n marginea grdinii este
un gard. De cte ori te vei supra du-te si bate un cui n gard. Fiul, care dorea s scape de
rul obicei, a ascultat de sfatul tatlui su. Dup un timp, pe cnd btea nc un cui, a constatat
cu uimire ca btuse deja 37 de cuie. A privit cu consternare si a hotrt s-si nfrng mnia si
suprarea. A mers din noul la tatl su spunnd. Tat, de azi nainte, sunt hotrt s nu m
mai mnii... Bine, i-a rspuns tatl, de fiecare dat cnd vei reusi du-te la gardul din
marginea grdinii si scoate cte un cui. Nu a trecut mult timp si tnrul a scos toate cuiele.
Mulumit de reusita sa, s-a dus s prezinte tatlui izbnda. Privindu-l cu dragoste, tatl l-a luat
si mpreun au mers s vad gardul de la marginea grdinii. Vezi tat, i-a spus biatul, nu
mai am nici un cui ! Da fiule, dar n urma cuielor au rmas, gurile. S nu uii lucrul
acesta!
 Aplicatie
De fiecare dat cnd batem un cui facem acolo si o ran, care poate s nu se mai
vindece. Niciodat s nu batem un cui n inima unui cuiva, pentru c nu putem evalua ct de
mare va fi rana.

REALITATE

Platon a fost unul din cei mai mari scriitori ai antichitii. Printre operele sale exist o
parabol intitulat Mitul pesterii, care vrea s arate c exist realiti superioare pe care omul
obisnuit nu le nelege.
Oamenii, spune Paton, triau demult ntr-o pester, legai cu toii n lanuri de zei. De
fapt pentru c crescuser acolo acum nici nu mai doreau s prseasc pestera. Priveau doar
umbrele copacilor pe perei si erau fericii. Pentru ei aceasta era lumea. Odat ns un tnr a
avut curajul s ias afar. Aici a rmas uimit. Era o lume extraordinar, cum nu si-o imaginase
vreodat. Exaltat si plin de bucurie a alergat n pester s spun si celorlali minunea pe care a
descoperit-o. n timp ce el povestea, ceilali l ascultau consternai. Se vedea pe chipurile lor
c nu l credeau, ba mai mult, l socoteau nebun. Cu ct se strduia s le explice mai mult, cu
att oamenii deveneau mai refractari. Convinsi c tnrul a nnebunit au hotrt s termine
povestea si l-au omort.
Aplicatie
ntr-un fel sau n altul fiecare din noi avem pestera noastr. Avem lanuri si umbre
dup care ne modelm existena. Dar de cnd a venit Hristos si ne-a artat slava lucrurilor
viitoare- Rom. 8: 18- 23, lanurile au fost rupte, am devenit liberi. Fapte 12: 17.

RUGCIUNE

Auschwitz-ul , acest loc al iadului a cunoscut uneori experienele cele mai nalte ale
sfineniei. Una din aceste experiene a fost jertfa si rugciunea preotului Maximilian Kolbe.
Nemaiputnd suporta regimul de teroare, civa deinui au omort un soldat german.
ntruct nu se cunostea numele rzvrtitului, drept pedeaps au ales douzeci de deinui la
ntmplare, care au fost condamnai la moarte n Buncrul foamei- un loc special unde
condamnaii erau lsai s moar de foame.
Preotul Maximilian nu a fost numrat printre cei douzeci, ns n spiritul unei dragoste
absolute s-a oferit s moar n locul unui alt deinut. A fost acceptat.
Buncrul foamei era un loc ngrozitor. De aici se auzeau n tot lagrul strigte,
plnsete, cuvinte de implorare, ipte de agonie. Acum ns, odat intrai, preotul si cei
nousprezece oameni, au nceput s cnte. Cntau linistit si din cnd n cnd se rugau. Nimeni
nu plngea. Cntau si se rugau. Mureau avnd rugciune pe buze.
Auzindu-i ceilali din lagr au prins putere si pe nesimite ntreg lagrul a fost cuprins
de un duh de smerenie si pocin. Gardienii erau nfricosai. De obicei n Buncrul foamei
oamenii triau cteva zile. Acum trecuse o sptmn si oamenii erau nc vii. Ultimul a
rmas preotul Kolbe. Cnta si se ruga. Dup dou sptmni gardienii n-au mai suportat si i-
au fcut o injecie letal. A adormit rugndu-se. Pentru prima dat buncrul groazei a devenit
un loc al rugciunii.
Aplicatie
Exist primejdia ca o biseric sau o familie s uite de adevrat nchinare? Dac lauda
si rugciunea vor lipsi dintr-un anumit loc, locul acela se va transforma n curnd ntr-un
buncr al groazei. Acolo unde ns va fi prezent nchinarea curat, cea mai crunt nchisoare
va fi poarta Paradisului. Pavel si Sila n nchisoarea din Filipi au transformat locul ntr-o
ntlnire cu ngerii lui Dumnezeu. Fapte 16:16-34

RUGCIUNE

Florile de camer alctuiesc o varietate foarte larg. ntre acestea se remarc Maranta
leuconeura erythroneura, o plant mic, verde, cu frunze ovale. Este cunoscut ca Planta
care se roag aceasta, datorit faptului c n fiecare sear si mpreuneaz frunzele ca
minile unei persoane care se pleac pentru rugciune.
Aplicatie
Rugciunea este cea mai frumoas stare a sufletului. Ea poate fi dezvoltat chiar si
atunci cnd privim la lucrurile pe care le-a creat Dumnezeu. Psalmistul spune: ntreab
natura si te va nva...- Ps .19.

RUINEA SPLAT

Scriitolul Ion Creang, n nuvela Mos Ion Roat, relateaz o experien plin de
nvminte a acestui brbat. Relatarea pleac de la un fapt real petrecut pe vreme lui
Alexandru Cuza.
Personajul principal Ion Roat, era deputat clcas al inutului Putnei n Adunarea ad-
hoc a Moldovei. Cernd drepturile cuvenite pentru el si pentru ranii din sat, boierul Alecu
Bals, l-a alungat de la curte scuipndu-l. Suprat mosul s-a dus la Domnitorul rii,
plngndu-se de nedreptatea fcut. Ascultnd cu atenie, Cuza i-a pus n mn dou legturi
cu galbeni pentru a-i usura necazurile. Mulumind Domnitorului, mos Ion Roat, care fusese
si umilit de boier, ndrzni: Dar cu rusinea ce mi-a fcut boierul, cum rmne Mria Ta ?
Cu rusinea! Iac asa rmne mos Ioane, zise Domnitorul srutndu-l pe amndoi obrajii, du-
te si spune c unde te-a scuipat boierul te-a srutat Domnitorul.
Aplicatie
Am fost srutai de Dumnezeu ca s ni se spele rusinea pcatului. Da, toi cei ce
ndjduesc n Tine nu vor fi dai de rusine...- Ps. 25: 3.

SACRIFICIU

Era odat un rege vestit care ducea o via plin de desftare si bucurie. Avea multe
bogii si un numr foarte mare de femei. ntr-o zi a vizitat o mnstire unde tria n mare
smerenie un pustnic vestit. mpratul s-a uitat la el si i-a zis plin de mil: Ce sacrificiu imens
faci ! Sacrificiul tu este si mai mare, i-a rspuns pusnicul. Cum asa ?Uite mprate
cum: eu am renunat la lumea asta trectoare, dar tu renuni la cea vesnic.

SACRIFICIU

Spurgeon relateaz o experien misctoare despre dragostea printeasc. n timpul

Revoluiei Franceze un tnr a fost condamnat la moarte prin ghilotinare. Odat pedeapsa
stabilit a fost nchis n turnul Bastiliei unde si astepta execuia. Tnrul avea mai muli
prieteni, care au intervenit la judectori ca s fie eliberat. Toate interveniile au fost sortite
esecului. ntruct ziua execuiei se apropia, tatl su care purta acelasi nume, s-a prezentat n
faa judectorilor mrturisind c el este adevratul vinovat. Cum judectorii cercetaser
superficial cazul, au acceptat dovada btrnului, condamnandu-l n locul tnrului la moarte.
Mai trziu, aflat n liberertate, tnrul a neles care a fost preul eliberrii lui.
Aplicatie
Fiindc att de mult a iubit Dumnezeu lumea nct a dat pe Fiul Su ca oricine crede
n El s nu piar ci s aib via vesnic- Ioan 3:16.

SACRIFICIU

ntrnd n palatul regal din Teheran, esti captivat de strlucirea marilor coloane de
lumin, rsfrnt n mii de culori de sticla multicolor. Totul este acoperit cu mii de buci de
sticl care strlucesc precum diamantele. n realitate nu sunt dect oglinzi minuscule. Ghidul
care nsoeste turistii, povesteste istoria acestor coloane.
Cnd arhitectul a fcut planul palatului, a comandat unei firme din Paris, mai multe
modele de oglinzi cu care s acopere zidurile de la holurile de intrare. Cnd oglinzile au sosit,
mesterul a observat c toate s-au spart n timpul transportului. Totul era sfrmat. Timpul
pentru finalizarea construciei nu-i permitea realizarea altei comenzi, asa c s-a gndit la o
idee ingenioas. A luat toate aceste buci si le-a asezat n asa fel nct s par c au fost
fcute n mod special asa. ndemnarea lui a fcut din oglinzile colorate un mozaic
strlucitor ca diamantul, unic prin culoarea si spontaneietatea luminii rsfrnte.
Aplicatie
V putei imagina dezamgirea mesterului cnd a vzut oglinzile sparte! Uneori
simim si noi aceeasi dezamgire cnd lucrurile vieii noastre, aranjate frumos, se sparg. Cu
toate acestea, n minile Maestrului, aceste nenorociri pot deveni ocaziile cele mai minunate
pentru a ne face strlucitori ca diamantul. Ez. 34:26

SALVARE - A XIII-A BTAIE

Era n zorii unei zile ceoase a anului 1689, n timpul domniei n Anglia, a regelui
Wilhelm III de Orania, o santinel a castelului Windsor a fost adus n faa Curii Mariale
pentru motivul c dormise n post, n timpul nopii precedente. Omul a negat cu trie
nvinuirea si pentru a dovedi c este nevinovat a declarat c tocmai atunci la miezul nopii,
auzise pe Marele Tom orologiul din cldirea Westminister Abbey sunnd de 13 ori.
Judectorii militari au refuzat s cread un astfel de argument si implicit mrturia
soldatului si l-au condamnat la moarte. nainte de execuie, totusi un grup de oficiali, au fcut
cercetri, si au descoperit c orologiul ntradevr sunase de 13 ori. Aceste dovezi au fost
suficiente pentru achitarea soldatului, dar au adus dup ele condamnarea la moarte a
orologiului. n locul lui avea s fie montat mai trziu vestitul Big Ben.
Aplicatie
Salvarea omului este o experien neobisnuit. Al XIII-lea gong anun eliberarea.
Odat cu sunetul lui ntrm n timpul lui Dumnezeu.

SALVAREA LA UN PAS

Multe au fost tragediile care au zguduit pmntul. Cele mai multe, s-au pierdut odat
cu cei care le-au parcurs. Exist altele, care prin fora mprejurrilor, au biruit timpul si au
rmas ca mrturii vii ale experienelor ntmplate. Una din aceste mrturii este cazul tragic al
lui Robert Scott.
n anul 1910 a pornit din fortul Terra Nova, cu nc patru colegi, Oates, Wilson,
Bowers si Ewans, s cucereasc Polul Sud. Pregtirea cltoriei a nsemnat un efort
considerabil, att financiar ct si fizic, ceea ce a dus la pierderea unor detalii (de ex. traciune
cu mgari) care, ulterior aveau s fie de importan maxim. Tocmai calcularea foarte precis
a acestor detalii avea s dea cstig de cauz expediiei organizate de Amundsen.
Dup 1500 Km, parcursi n condiii extrem de grele, cei cinci brbai, ajung n cele din
urm n zona Polului. Bucuria att de mult asteptat se transform n curnd ntr-o decepie
greu de descris. Drapelul norvegian deja fusese nfipt acolo. Fuseser ntrecui. n jurnalul su,
Scott, a notat simplu: Un lucru mare s-a svrsit. Polul Sud al pmntului de mii de ani
nensufleit, a fost ntr-un interval de 34 de zile descoperit de dou ori, iar soarta a vrut ca eu
s fiu al doilea, ntr-o lume n care primul ia totul iar al doilea nimic. Nici un cuvnt de
repros sau invidie , doar cuvinte de admiraie pentru rivalul su.
Lupta ns nu se sfrsise, urma ntoarcerea acas. Din nou cei 1500 de Km. Urmau
s cltoreasc n condiii infernale. n curnd si-au dat seama c nu vor rezista cltoriei de
ntoarcere. Foamea, oboseala si frigul erau peste asteptri. Au nceput s cedeze. Primul a
czut Ewans. A murit de istovire. A urmat Oates care n disperare a prsit cortul pierzndu-se
n imensitatea de ghea. O furtun teribil opreste ntoarcerea celor trei. ase zile viscolul
sufl fr ncetare. Alimentele s-au terminat. Rezistena slbeste vizibil. Ultima pictur de
combustibil a fost ars. Strnsi n sacii de dormit, mai rezis o zi, era ultima. Partida era
pierdut... Wilson si Brower au murit cei dinti. Scott i nveli n sacii lor apoi, n agonie, se
rezem de stlpul central al cortului. Asa a nchis ochii. Deasupra, viscolul a acoperit totul cu
un giulgiu alb.
Tragedia este c n timp ce muribunzii triau ultimele clipe la numai 18 Km se aflau
tovarsii lor de la baz venii naintea lor ca s-i salveze. Au pierit, n mod real, la un pas de
salvare.
Aplicatie
Nu este o tragedie mai mare pentru un crestin dect aceea de a pieri la un pas de
mntuire. S fii scos din lume si s nu intri n cer, este cu adevrat o nenorocire. Exemplul
femeii lui Lot este zguduitor. Ea a pierit ntre munte si cmpie sau altfel spus ntre Sodoma si
Cer ( Gen. 19: 26). S pieri la un pas de mpria lui Dumnezeu este foarte dureros. Pentru
aceasta apostolul Pavel spune: M port aspru cu trupul meu, ca nu cumva, dup ce am
propovduit altora, eu nsumi s fiu lepdat- 1 Cor.9: 2.

SCHIMBARE

n Cimislia, Republica Moldova, tria o femeie cunoscut ca fiind foarte serioas.

Avea o vac ce ddea lapte bun si muli oameni veneau s cumpere lapte de la ea. Cu toate
acestea, fr stirea lor, ea aduga de fiecare dat puin ap n lapte, ca s-l nmuleasc.
Dup civa ani a cunoscut Biserica Crestin Adventist si a neles c gestul ei nu se
potriveste cu nvtura Scripturii. Asa c a ncetat s mai pun ap n lapte. Oamenii gustau
laptele care acum devenise si mai bun si o ntrebau: De unde l ai ? Ai schimbat vaca ?
Nu, rspunse femeia. Atunci probabil ai schimbat psunea? Nu, n-am schimbat nici
psunea. Atunci cum se face c laptele tu a devenit si mai bun ? Am schimbat inima,
rspunse femeia.
Aplicatie
Adevrata schimbare se produce n inim, ns nu poate s nu fie vzut de ceilali. Ea
este ca o iradiere luntric care se ndreapt ctre cei din jur. Noi toi privim cu faa
descoperit ...si suntem schimbai n acelasi chip cu al Lui, din slav n slav prin Duhul
Domnului- 2 Cor. 3:18.
 SCHIMBARE FEMEIEA URT

ntr-un sat din Oltenia tria o femeie rea si urt. Urenia ei era mai degrab
dobndit dect natural, adunat de-a lungul anilor petrecui n pcat. La biseric mergea
foarte rar si nici de Dumnezeu nu voia s aud, pn n ziua cnd a cunoscut niste crestini
adevrai - erau pocii. ncetul cu ncetul, femeia si-a schimbat atitudinea si a nceput s
mearg la Biserica Crestinilor Adventisti. Aici l-a ntlnit pe Isus Hristos. Nu la mult timp
dup aceea s-a ntlnit cu preotul satului, care, vznd-o, a rmas surprins:
Mtus Marie, a zis preotul, faa dumitale s-a schimbat, nu mai esti cea pe care o
stiam...! Da printe a zis femeia, l am pe Hristos care m-a iubit. Spune-mi, a continuat
preotul, dar nu-l aveai si pn acum? Ba da, numai c pn acum l-am avut de gt , acum l
am n suflet.
Aplicatie
Orice loc ar ocupa Hristos, dac nu ocup locul din suflet, viaa omului nu va fi
schimbat. Retusrile exterioare pot da o aparen de buntate, dar fr Hristos acestea vor fi
curnd demascate. Hristos n voi ndejdea slavei - Col.1:27.

SECRET

mpratul Midas al Frigiei, potrivit lui Herodot, n cartea sa Istorii, a primit din partea
zeilor, drept pedeaps pentru lcomia lui, urechi lungi de mgar. Nefericitul rege era nevoit
s-si ascund aceste urechi sub o bonet - asa numita bonet frigian - pe care o purta mereu.
Singurul care stia secretul, era frizerul su, care sub ameninarea cu moartea, era obligat s
tac. Simind odat imperios nevoia s mprtseasc cuiva secretul acesta, temndu-se
totodat si de pedeapsa regal, frizerul, a fcut o gaur n pmnt si a soptit acolo marele su
secret.
Legenda spune c aflate prin preajm , trestiile de pe malul lacului, au auzit acest
secret si legnate de vnt au nceput s repete continu: Midas are urechi de mgar!. Asa s-a
aflat marea tain.
Aplicatie
Apr-i pricina, dar nu da pe fa taina altuia...- Pild.25: 9, spune neleptul
Solomon. Nu blestema pe mpratul....pentru c pasrea cerului poate s-i duc vorba...-
Ecles.10: 20. Dac vezi un om care vorbeste nechibzuit poi ndjdui mai mult de la un
nebun dect de la el - Pild. 29: 20.

SFNT N FAMILIE

Un bieel a citit istoria misctoare a clugrului Simeon Stlpnicul, care si trise

ntreaga via n vrful unui stlp. Miscat de relatare, a hotrt s imite sfinenia pusnicului n
propria sa camer. Cu ajutorul colegilor a adus un stlp destul de gros pe care l-a pus n
mijlocul camerei, fixat de un scaun. Deasupra a pus tblia mesei, pe care a fixat-o cu un cui
zdravn. Mulumit s-a crat pe platform, hotrt s rmn acolo pn va fi umplut cu
sfinenie.
Nu a trebuit s astepte prea mult pentru c sosirea prinilor a adus persecuia pentru
isprava lui. Suprat s-a dat jos de pe stlp spunnd: Este foarte greu s fii sfnt n propria
cas.
Aplicatie
De multe ori este mai usor s fii sfnt n biseric, n societate sau n alt loc.
Adevrata sfinenie ns se dovedeste n famile. Dac n societate purtm adesea o masc care
ne pune la adpost, n familie suntem fr nici o protecie si acionm n adevrata noastr
identitate

SIGURAN FALS

Herodot povesteste despre regele puternicului regat al Lydiei, Cressus, c n timpul

rzboiului cu Persia, a consultat oracolul de la Delfi, pentru a afla dac va obine victoria.
Pytia, preoteasa templului, i-a spus dup ce a consultat oracolul: Dac vei trece rul Halys o
mare mprie se va prbusi.
mpratul a luat profeia de bun augur. A pornit rzboiul cu persii ns a fost nfrnt si
regatul su cucerit. Pytia nu-i spusese care mprie avea s se prbuseasc. Aceasta avea s
fie a lui.
Aplicatie
Uneori acionm si gndim ca si cum lucrurile rele sunt fcute doar pentru alii.
Considerm c este normal s nu ni se ntmple nici o nenorocire. Dac totusi vine atunci ne
ntrebm: De ce? De ce tocmai mie? Aceasta se ntmpl tocmai datorit falsei sigurane n
care am stat - Ier.7:8.

SIMULARE

Despre paianjenul cu cruce Arachnea Diadema, se stie c n ciuda crucii care o

poart pe spate, este o specie foarte rezistent si crud. Caracteristica sa principal este ns
alta. Dac este atins de un dusman, printr-un act reflex simuleaz moartea pn ce pericolul a
trecut, apoi si reia rbdtor veghea n plasa ntins.
Aplicatie
Din pcate exist si crestini care simuleaz moartea, moartea omului firesc si
rstignirea eului. Vorbind despre pericolul unei astfel de atitudini si artnd care este
singura cale, apostolul Pavel spune: Departe de mine gndul s m laud cu altceva dect cu
crucea lui Hristos... prin care am fost rstignit...- Gal.6: 14.

SINGURTATE

Una din cele mai cunoscute cri de aventuri este cartea lui DanielDefoe, Robinson
Crusoe. Relatarea din carte pleac de la un fapt real, petrecut si relatat pe larg n presa din
Anglia de ziaristul Richard Steel, n anul 1911, pe cnd scriitorul avea 60 ani.
Adevratul Robinson a fost crmaciul Alexander Selkirk, care n 1704, naviga n
preajma insulei Mas a Fuera, din Arhipelagul Juan Fernandez, Pacific. Certndu-se cu
cpitanul, acesta l-a pedepsit lsndu-l singur ntr-o barc n apropierea insulei. n barc
crmaciul si-a luat lucrurile strict necesare, printre care se menioneaz si o Biblie. El a trit
singur pe Mas a Fuera, 4 ani si 4 luni. Mai trziu crmaciul a mrturisit c primele opt luni au
fost cele mai grele, ntruct o melancolie imens l cuprindea. Ulterior a nceput s-si
organizeze viaa. i-a construit dou colibe; una pentru adpost , alta pentru provizii, aduna
lemne, fcea capcane pentru psri si animale si ca s se distreze a mblnzit dou pisici.
n 1709, corabia englezeasc Duke, condus de cpitanul Roger Woods a ancorat n
preajma insulei Mas a Fuera. Zrind un foc pe insul a trimis o barc ce s-a napoiat aducnd
un om ciudat, acoperit cu piei de capr, cu prul lung si barba care i acoperea faa.
 n mrturia publicat de ziaristul Richard Steel Selkirk arat c povara cea mai mare
pe care a ndurat-o n toi acesti ani a fost dorul de cas si singurtatea.
Aplicatie
Nu este bine ca omul s fie singur...- Gen.2: 18. Aceast propoziie arat care este
atitudinea lui Dumnezeu fa de izolare si singurtate. Cnd Ilie si plngea propria
singurtate, Domnul i-a zis: Nu esti singur... mai sunt nc sapte mii de brbai...- 1 mp. 19:
14, 18.

SLUJB RELIGIOAS

Ioan Chrysostom a mers odat ntr-o regiune unde nu era preot. Fiindc erau muli
oameni care aveau nevoie de ndrumare a instruit un ran si apoi l-a hirotonit. ntors la
Constantinopol n-a mai avut liniste. Nu cumva am fcut o greseal...? S-a ntors la locul
acela si s-a ascuns n spatele unei coloane s vad cum si mplineste slujba noul preot. Au
nceput s-i curg lacrimile. Niciodat nu mai vzuse un preot rugndu-se cu atta ardoare.
Biserica parc se nla la cer.
Dup slujb s-a dus la el si i-a zis: Roag-te pentru mine Eu? a rspuns preotul,
dumneata trebuie s te rogi pentru mine. Ba nu, tu pentru c nu am vzut un preot slujindu-l
pe Dumnezeu cu atta ardoare. Atunci preotul l-a ntrebat: Dar, frate episcop, e cu putin s
slujesti lui Dumnezeu si n alt fel?
Aplicatie
Din pcate este posibil. Exist srbtori si slujbe pe care nici Dumnezeu nu le mai
suport. Ursc srbtorile voastre... spune din partea Domnului, profetul Amos, cap. 5: 21.
Proorocul Isaia vorbeste despre dezgustul lui Dumnezeu pentru slujbele formale - Is.1: 11-15.
Soluia se gseste n sfatul lui Ioel: ntoarcei-v la Mine cu lacrimi plns si bocet...- Ioel 2:
12.

SOACRA

Disputele dintre nor si soacr au devenit att de celebre nct nu mai au nevoie de
prezentare. Pentru a prentmpina aceste certuri, s-au cutat tot felul de subterfugii si artificii,
n sperana unei nbuntiri a acestor relaii. Un exemplu deosebit se gseste n insula
Sumatra din Arhipelagul Indonezian. Soacra si nora nu au voie niciodat s-si vorbeasc
direct. Ca atare singurul mijloc de nelegere este prin intermediul unei a treia persoane. Astfel
soacra i spune acesteia: S-a terminat provizia de lemne. S aduc nora mea altele din
grdin. Bineneles cea de a treia persoan nu se sinichiseste prea mult, ntruct deja nora a
auzit si-i va putea rspunde: Spune-i soacrei mele ca deja a plecat fiul dup ele... Cnd
lipseste cea de a treia persoan situaia poate deveni comic , dar nu se abate de la regul. Ca
atare se ia drept martor un animal, o pasre sau chiar un obiect din cas, cruia cele dou i se
adreseaz. Nu exist nc o statistic a rezultatelor.
Aplicatie
Sfatul Bibliei este precis: ntruct atrn de voi, s trii n pace, cu toi oamenii
Rom. 12:18.

SOLIE FALS TORNA, TORNA, FRATRE !

Expresia Torna, torna, fratre ! ntoarce-te frate, este socotit de istorici si

filologi ca fiind prima menionare a cuvintelor romnesti ntr-un act oficial.
 Aceste cuvinte apar n Cronica bizantin n legtur cu una din nvlirile barbare
peste Dunre, n anul 587, cnd ajunseser pn n Tracia. n timpul unei naintri, unui
soldat din oastea generalului bizantin Commentiolus, i-a czut bagajul de pe spinarea
animalului care l purta. Atunci cineva i-a strigat : Torna, torna fratre! Soldatul nu a auzit
strigtul. ns cei din jur au perceput mesajul ca un semnal de de ntoarcere, survenit n urma
unui atac iminent, asa c, strnindu-se panic, ntreaga ostire s-a retras.
Aplicatie
Se ntmpl ca un cuvnt spus fr bgare de seam, ntr-o conjunctur nepotrivit, s
produc un necaz mare. Rnile lui pot fi foarte adnci. Sfatul Bibliei este s fim ateni la
vorbele noastre nefolositoare pentru c vom da socoteal pentru ele. Mat.12:36-37.

SPERAN

La Dachau, lagrul de concentrare nazist, au nceput s se nregistreze un numr foarte

crescut de sinucideri. Unul din prizonerii mai vechi si-a dat seama c oamenii o fceau din
caza lipsei de speran. El a rspndit zvonul c armata rus este foarte aproape si c n curnd
vor fi eliberai. Ca urmare, sinuciderile au ncetat si o atmosfer de optimism si entuziasm a
cuprins ntreg lagrul. Sesiznd aceasta, ofierii au urmrit s vad care este cauza. n cele din
urm au neles optimismul prizonierilor si au dezminit apropierea rusilor, declarndu-l un
zvon fals. Odat cu aceasta sinuciderile au reaprut sub un numr si mai mare.
Aplicatie
Ellen White spune c cea mai periculoas arm a vrsmasului este descurajarea. n
ciuda ncercrilor, dac pstrm sperana avem sansa s iesim nvingtori. S apucm
ndejea care ne-a fost pus nainte, spune apostolul Pavel, pentru c aceasta este ca o ancor a
sufletului Ev.6:18-19.

SPERAN

Cnd Alexandru a pornit expediia sa n Persia si-a mprit toat averea generalilor
si. Unuia i-a dat o vil, altuia o mosie sau o pdure. A dat totul. Mirat, Perdiccas, unul din
generalii apropiai l-a ntrebat: mprate, dar ie ce-i rmne ? Sperana, a rspuns
regele.
Aplicatie
Apostolul Pavel spune c rmn acestea trei: credina ndejdea si dragostea
1Cor.13:13. Desi cea mai mare este dragostea, credina si ndejdea vor rmne pentru
totdeauna alturi de ea.

SPERANA

Potrivit unui mit hesiodic, prima femeie a fost Pandora. Ea a fost creat la porunca lui
Zeus de ctre Hefaistos si Atena, dup imaginea zeilor. Prin ea zeii vroiau s se rzbune pe
rasa uman pentru frdelegea de a folosi focul, furat de Prometeu. Ea a fost dat de soie lui
Epimeneteu, fratele lui Prometeu, si i-a fost dat drept zestre o cutie de aram, n care erau
nchise toate nenorocirile. Aceasta era cutia Pandorei. n curiozitatea ei, ea a deschis cutia, si
n felul acesta au intrat toate relele n lume, mai puin sperana, care era la fund si care n
grab a fost nchis la loc.
Aplicatie
Exist persoane fr speran. Desndejdea, spune Ellen White, este arma cea mai
puternic a diavolului - ntre acestia erai si voi , odinioar - Efes 2:12. Exist de
asemenea, oameni care si pun ndejdea n lucruri nesigure: bogii - 1Tim. 6:17, stpniri -
Est. 9:1, ceti ntrite- Ier.5:17, frumusee- Ez.16:15, oameni- Ier 17:5, etc. Toate acestea
sunt sperane false, ncrederi n minciun- Ier.13:25. Singura ndejde adevrat este n
Domnul- Mica 7:7.

SPERAN

La 2 august 1487 corbiile portugheze comandate de Bartolomeo Diaz, au pornit de-a

lungul coastelor africane cu intenia s gseasc drumul spre ara mirodeniilor. Atingnd
pmntul Africii, o furtun puternic i fcu s acosteze. Datorit spaimei si a furtunii prin
care au trecut, au numit locul acela Capo Tormentoso, adic Capul furtunilor. Anticii
credeau c dincolo de el se afl marea spaimelor si ara ntunericului. Cnd, mai trziu, Vasco
da Gama avea s treac pe acolo, i-a schimbat denumirea n Capo de Buona Speranta, adic
Capul Bunei Sperane.
Aplicatie
Pn la venirea lui Isus Hristos moartea era cea mai mare enigm a istoriei, locul
groazei si al torturilor Capo Tormentoso. De cnd a nviat Isus, locul acesta plin de groaz s-
a transformat n Capo de Buona Sperana. Dar acum, Hristos a nviat din mori prga celor
adormii- 1 Cor. 15: 20

SPECULAII

Este cunoscut faptul c Buddha accepta si promova tehnicile contemplative ale

yoginilor. Cu toate acestea, el refuza orice speculaie n domeniul spiritual. El justifica lipsa
lui de interes si refuzul de a pune ntrebri cu privire la lucrurile transcedentale, folosind o
istorioar devenit celebr:
Un om a fost rnit cu o sgeat otrvit. Prietenii aduc imediat un doctor, dar omul
strig: Nu v voi lsa s-mi scoatei sgeata, pn nu voi sti cine m-a lovit, dac este un
ksatriya sau un brahman! Cine este familia lui? Dac este nalt sau scund? Din ce oras sau din
ce sat se trage... Nu voi lsa s mi se scoat sgeata nainte de a sti cu ce fel de arc s-a tras
asupra mea! Ce coard avea arcul? Ce fel de pan s-a ntrebuinat pentru facerea sgeii si
cum era fcut vrful sgeii...?
Un astfel de om, concluziona Buddha, ar muri cu siguran nainte ca s stie toate
aceste lucruri.
Aplicatie
Speculaiile sunt inutile. nsirrile de neamuri (1Tim. 1:4), certurile, nu au nimic de
a face cu lucrarea de salvare. Mntuirea este mult mai simpl si nu trebuie dect dovada
dragostei fa de Dumnezeu, care vine dintr-o inim curat -1Tim 1:5.

STPNUL

Aeropagul era pentru vechii greci locul de ntlnire al elitei intelectuale. Nu era
permis accesul dect cu aprobarea responsabilului de aeropag, care avea datoria s-l cunoasc
si s-l prezinte pe noul venit.
ntr-o sear, pe cnd verifica dac totul este n ordine, surprins responsabilul descoperi
un btrn pe care nu-l cunostea, seznd n forumul pentru discuii. S-a apropiat de el si l-a
ntrebat: Cine esti tu ? Eu sunt stpnul, veni rspunsul. Mirat responsabilul i-a rspuns :
Nu stii cu cine vorbesti, eu sunt stpnul. Da, tu esti stpnul Aeropagului iar eu sunt
stpnul meu nsumi.
Aplicatie
Dorina de stpnire este la baza esecului moral din Univers. Aceasta a fost motivaia
care l-a determinat pe Lucifer s produc rebeliunea si ea rmne pn astzi motivul oricrei
nelegiuiri. S stpnesti, iat ispita, nu are importan unde, universul, pmntul, ara,
biserica, familia, sau chiar propria via , doar s stpnesti. Tu s fii Dumnezeul ( Gen 3:5).
n opoziie clar este principiul guvernrii lui Dumnezeu care nva s slujesti. Biblia nu
prezint modele de stpni ci de robi. Pavel se autointituleaz robul al lui Isus Hristos-
Rom. 1:1, Petru, Iuda, Iacov, Isaia robi ai Domnului- Iacov 1:1; 2 Pt.1:1. nsusi Isus se
prezint pe sine ca fiind Robul Domnului- Is. 42:1. Ellen White spune Modelul acesta de
slujire El l-a dat tuturor urmasilor Lui. H.H.L.

STRNGTORUL DE AUR

Probabil puin lume cunoaste faptul c unele plantele pe lng substanele minerale
obisnuite pe care le absorb din pmnt, ele preiau si elemente strine, aflate n sol. De
exemplu castraveii asimileaz argint, tomatele zirconiu iar porumbul asimileaz tantal, beriliu
si aur.
Tudor Opris, n cartea Botanica distractiv arat c atunci cnd o anumit plant
trieste pe un anumit depozit mineralier, aceasta va absoarbe cantiti considerabile din
elementele aflate n pmnt. Astfel, s-au descoperit n Munii Altai, din zona lacului
Telekoe, ntr-o zon bogat n zcminte aurifere, plante n a cror tulpin se aflau grunciori
de 2-3 mm din acest valoros metal.
Sunt cunoscute ca bune strngtoare plopul si coada soricelului. n frunzele
plopului american se gseste zinc n proportie de pn la 2.5 /10 000, adic din 1 000 kg mas
verde se pot obine 250 gr. de zinc. La coada soricelului proporia este de 4.5/1 000, adic din
aceiasi cantitate de mas verde se pot obine cca. 4,5 kg de zinc.
Aplicatie
Fiecare din noi asimilm din substanele care se afl ascunse la temelia existenei
noastre. Dac alegem s construim pe un depozit de aur vom construi din aur, iar dac alegem
s rmnem doar la paie , vom construi din paie. Fiecare dar s ia bine seama cum cldeste...
dac cldeste cineva aur , argint, pietre scumpe, lemn, fn, trestie, lucrarea fiecruia va fi dat
pe fa...- 2 Cor.3:10-13.

SUFLETUL

Credina c sufletul poate prsi fre veste corpul omului, a determinat multe popoare
s alctuiasc diferite obiceiuri. ntre acestea, popoarele slbatice credeau c atta timp ct
sufletul rmne intact nu puteau pi nici un ru. Pentru aceasta, n caz de primejdie puteau
folosi un sac n care depozitau sufletele, pn trecea primejdia, dup care le puteau relua n
posesie fr nici o grij. n insula Kei, femeile poart o nuc de cocos n care ascund sufletul
copilului. Cel mai ciudat obicei este n Noua Guinee. Aici mamele obisnuiesc s-si poarte
copilul ntr-un sac legat la spate. De sac ele trebuie s prind o mldi de salcie, o lian, sau
chiar o trestie, att de lung nct s se trasc pe pmnt, n urma lor. Pentru c, dac din
ntmplare, sufletul copilului ar prsi corpul si s-ar rtci, i-ar trebui un mijloc prin care s se
ridice din nou de la pmnt.
Aplicatie
 n mod evident folklorul acesta nu are de-a face nimic cu nvtura Bibliei. Cuvntul
Scripturii spune foarte clar c omul a devenit, nu a primit, un suflet Gen.2:7. Odat
plecat sufletul, (persoana) este plecat pentru totdeauna, pn la judecat. Ecles. 9.

TELEGRAM - TRANDAFIRUL ALB

Trandafirul alb era cea mai puternic organizaie studeneasc german mpotriva
hitlerismului. mpreun cu miscarea de rezisten polonez au organizat unul din puinele si
curajoasele atentate mpotriva lui Hitler. El consta n identificarea trenului special, care urma
s-l transporte pe Hitler si, ntr-un loc dinainte stabilit, trenul trebuia s fie aruncat n aer.
Informaia privind trenul, data si ora cltoriei trebuia s fie obinut de Gerda, o
student n medicin, pe numele ei adevrat Sofia Scholl, una din conductoarele organizaiei
Trandafirul alb. Cu ajutorul unui gardian stul de politica fuhrer-ului, a reusit s obin
datele, pe care le-a transmis telegrafic la detasamentul de intervenie. Coninutul telegramei
era urmtorul:
Mtusa Frieda soseste mine. Trimitei caii la gar. Nu avem piese de schimb pentru
scertoare, propunem accesorii Erstaz tipul WD 0906 si GS 0203.
WD erau primele litere ale zilei stabilite pentru atentat. Cifrele 0906 artau luna si
ziua, iar 0203 ora si minutul cnd trenul trecea prin zona atacului. Atentatul a reusit, ns
datorit unei programri de ultimul minut, Hitler nu a cltorit cu trenul acela, astfel a scpat
de la moarte.
Aplicatie
n Matei 24 este redactat ultima telegram trimis de Isus pentru ucenicii Si. n ea
sunt menionate, cu mare precizie, semnele care confirm sosirea Mntuitorului. nelegerea
lor presupune si o pregtire adecvat. Acest eveniment este unic si consecinele lui sunt
vesnice.

TOTUL

Imediat dup moartea multimilonarului John D. Rockefeller Sr., un reporter a

ntrebat: Ce mostenire a lsat domnul Rockefeller? tim c era un om incredibil de bogat.
Fr nici o ezitare, omul de finane a rspuns: A lsat totul.
Aplicatie
Rspunsul acestui om reflect relaia noastr cu bunurile acestei lumi.

TRADARE - CRUCIADA COPIILOR

Istoria cruciadelor, sec.XIII, a fost scris cu mult snge nevinovat. Una din cele mai
triste pagini ale ei este cunoscut sub numele de Cruciada copiilor.
Repetatele esecuri ale cavalerilor si ale ordinelor populare au dus la organizarea unor
armate de copii din diferite pri ale Franei si Germaniei. Grupul francez a avut drept
conductor un ciobnas cu numele Etienne, care, cu acordul regelui, a strns cca. 20 000 de
copii, biei si fete de toate vrstele. Ei au plecat din Vendome, cu gndul s ajung la
Ierusalim. Dup un drum ngrozitor, n care au suferit de foame, sete si oboseal, murdari si
epuizai, micii copii au ajuns la Marsilia. Aici au fost mbarcai pe sapte corbii care aveau
misiunea s-i duc la Ierusalim. La scurt timp de la plecare s-a dezlnuit o furtun mare care
a scufundat dou din cinci corbii, toi cltorii fiind nghiiti de valuri. Celelalte cinci corbii
au reusit s ajung la Alexandria unde toi copii au fost vndui ca sclavi turcilor si aceasta nu
datorit situaiei ivite ci din simplul motiv c asa s-au neles acestia cu delegaii lor chiar n
momentul mbarcrii, ntruct copii nu aveau cu ce plti transportul.
Aplicatie
Trdarea este aciunea care demonstreaz limita josniciei caracterului uman. Cnd
aceasta are n vedere persoane neajutorate si nevinovate atunci putem spune c fiina uman a
ajuns la stadiul de posedare demonic. Sfatul apostolului Pavel este Deprteaz-te de
oamenii acestia - 2 Tim. 3:4-5.

TRDTORUL

n anul 1482, Leonardo da Vinci s-a stabilit la Milano, unde a creat mai multe opere de
mare valoare. Printre acestea este si pictura mural Cina cea de tain de la mnstirea
Sfnta Maria della Grazia. La aceast fresc pictorul a lucrat ntre anii 1495-1497. Abatele
mnstirii, avnd impresia c artistul ntrzie n mod deliberat, l-a reclamat ducelui de Milano,
Lodovico Sforza. Acesta l-a chemat pe artist si de fa cu abatele mnstirii l-a ntrebat din ce
cauz lucrrile merga asa de greu. Privindu-l pe abate Leonardo da Vinci a spus: Am muncit
mult ns nu am gsit un model pentru Iuda, acum aflndu-l, voi sfrsi curnd lucrarea.
Aplicatie
Din pcate, modelul lui Iuda se gseste din ce n ce mai des. Iuda are astzi mai
muli urmasi ca oricnd si mai muli dect toi ceilali ucenici laolalt. Ar putea fi chiar
canonizat sfntul Iuda Trdtorul. Cel mai trist lucru este c trdtorul poate fi n noi...
Adevrat v spun c unul dintre voi m va vinde- Ioan 13:21

APUL NTORS ACAS

Abraham avea doisprezece api frumosi. Nimeni nu avea api ca ai lui. El i iubea si
avea mare grij de ei. ntr-o zi a venit preotul de la Templu si i-a cerut doi api pentru slujba
de Pasti. Unul pentru jertf iar altul pentru trimis n pustie. Desi inea mult la ei, n cele din
urm se nvoi s dea cei doi api necesari pentru slujb. I-a luat personal si i-a dus la templu,
asistnd la oficierea slujbei. Unul a fost junghiat iar altul purtnd pcatul a fost trimis n
pustie. n cele din urm cu inima trist dar mpcat pentru darul fcut se ntoarse acas.
Vznd apii n staul ncepu s-i numere: 1, 2, 3..5... 8...10...11. Uimit a neles totul si s-a
nfiorat: tapul lui Azazel s-a ntors acas.
Aplicatie
Aplicaia este profund si dureroas. Dup lungi eforturi ne desprim de pcatele
noastre trimindu-le n pustie. Dar mai curnd dect ne-a asteptat descoperim c ele se ntorc
din nou acas. Nu ne rmne dect s o lum din nou de la capt pn vor disprea cu totul.
Sngele lui Isus ne va curi astfel de orice pcat -1 Ioan1:

UNITATE

Un sat si dorea un preot care s fie deosebit de credincios. Atunci cnd se va ruga
pentru ploaie s plou, cnd se va ruga pentru soare s fie soare. Episcopul era n ncurctur.
Nu era nici un preot care s vrea s mearg n parohia aceea. ntr-un trziu, un tnr absolvent
a zis: M voi duce eu. Mirat episcopul l-a ntrebat: Cum, ai curajul s te duci? Poi ? Da,
m voi duce si m voi ruga pentru ploaie sau pentru soare, cu o singur condiie: atunci cnd
vor vrea ploaie, tot satul s vrea s plou, iar cnd vor soare, tot saul s vrea s fie soare.
Aplicatie
 Lipsa unitii duce de cele mai multe ori la pierderea libertii. Dictonul roman divide
et impera mparte si stpneste, este revelator n privina aceasta. Pe de alt parte unitatea
crestin nu este numai un acord de principii, care s in mpreun o comunitate n faa
vrsmasului, ea este o unitate a credinei si n mod special una a dragostei - Col.2:2.

UNDE ETI ?

n cartea Minutul lumii la Waterlo scriitorul Stefan Zweig spune c istoria este la
ndemna omului. Ea depinde, n momentele ei cheie, de intervenia unui singur brbat sau
este schimbat datorit sovirii altui brbat. Scriitorul afirm c astzi am fi avut o alt istorie
dac n momentul cheie de la Waterloo generalul Grouchy n-ar fi ezitat. Zbovirea lui a
nsemnat ntoarcerea firului evenimentelor si nfrngerea.
Din descrierea lui Zweig nelegem c lupta a fost teribil. Englezii respinseser patru
atacuri franceze, iar acum centrul de rezisten slbise foarte mult. Ultimul atac francez prea
s fie hotrtor. nti ncepu artileria. Curnd porni atacul infanteria. nclestarea era teribil.
Napoleon si Wellington priveau disperai dup ajutor. Pentru englezi trebuiau s vin armatele
prusace, iar pentru francezi armata lui Grouchy. Napoleon a aruncat totul n lupt. Wellington
nc mai rezista. Cteva zeci de minute nc si armata prusac fcu jonciunea ntrnd n lupt
contra lui Napoleon. Francezii au nceput s dea napoi. n disperare Napoleon a strigat:
Unde esti Grouchy ? Unde ai rmas Grouchy ?
Aplicatie
Este ceasul btliei finale. Sun trmbia, totul este gata, dar nimeni nu merge la
lupt...- Ez. 7: 14 Vine nenorocirea... vers. 25, mpratul jeleste... vers 27. Este ultima
mare btlie. A fost suficent ca n inima generalului s fie puin sovial pentru ca tot ce
construiser francezii de-a lungul multor ani de rzboi s se piard n cteva ceasuri. Strigtul
se mai aude si astzi: Unde esti Grouchy ? Unde esti...? Unde ai rmas...?

UNITATE

Filosoful si poetul turc Celaleddim Rum, 1204, supranumit Melvana, se plimba

ntr-o sear, cu discipolii si prin oras. O hait de cini dormeau linistii pe marginea
drumului. Privii ce exemplu frumos de frie, a zis unul din ucenici. Melvana a zmbit si a
continuat: Ai dreptate, dar ncearc s le arunci un os sau o bucat de carne si vezi ce se
ntmpl cu fria...

URMRI

Scriitorul italian Dino Buzatti ne povesteste o legend:

Ibis , ngerul morii, a aprut naintea lui Einstein, n timp ce lucra la celebra lui teorie
a relativitii. Timpul tu s-a ncheiat, trebuie s vii cu mine n lumea cealalt, i-a zis
ngerul. Einstein l-a rugat s mai astepte o lun, timp n care s termine lucrarea. Ibis a
acceptat. Dup o lun, Einstein a mai cerut un rgaz.
n cele din urm, terminnd lucrarea, s-a dus ntr-o noapte de decembrie, conform
nelegerii s se ntlneasc cu ngerul morii n parc. Einstein era mulumit, cci si fcuse
lucrarea. Ibis l-a ntrebat: Ai terminat cartea ? Da, a rspuns savantul. Atunci poi s
triesti ct vrei, nu m intereseaz persoana ta. Pe mine m intereseaz lucrarea ta. Eu sunt
trimisul diavolului. Te-am speriat cu gndul morii ca s lucrezi ct mai repede si bine. Chiar
dac ceea ce tu ai fcut ai fcut cu intenii bune, va fi folosit n scopul meu si-mi va aduce
mult succes. Sunt mulumit.
Aplicatie
Prea adesea crestinii lucreaz benevol n slujba diavolului. Aparent ei consider c
susin cauza lui Dumnezeu, mngindu-si constiina cu intenia lor bun, n realitate ns ei
lucreaz foarte bine pentru vrsmasul. Fiecare s ia bine seama-1Cor.3:10, spune apostolul
Pavel, ca nu cumva s dea vre-o rdcin de amrciune si muli s fie ntinai-Ev.12:15.

UZURPARE

Cambyses, regele mezilor si al persilor, fiul si urmasul lui Cirus al II-lea, a domnit
ntre anii 529-522 .Hr. A fost un suveran ambiios, autoritar si sngeros. n lupta sa pentru
pstrarea puterii a nceput s bnuiasc pe fratele su Bardiya, numit si Semerides. Un vis
prevestitor l-a fcut s ia hotrrea s-l ucid. Lucru care, cu ajutorul unei slujitor credincios,
numit Prexaspes, l-a si adus la ndeplinire, n mare tain. Dar dup un scurt timp, o veste de
necrezut, a ajuns din Persia fcndu-l pe rege s nu stie ce s mai cread: desi Prexaspes se
jura c l-a ucis pe Bardiya, un alt Bardiya pretindea c domneste n Pesia.
Ce se ntmplase?
Un mag, Gaumata, un reprezentant al preoimii medicale, aflase despre moartea inut
secret a prinului si ntruct semna perfect cu acesta, a hotrt s riste dndu-se drept
Bardiya , fiul lui Cirus al II-lea.
Fratele su, regele Cambyses, se afla departe n Egipt ntr-o campanie militar, asa c
a avut suficient timp s-si pregteasc nselciunea. Poporul obosit de domnia acestuia i s-a
alturat repede, n timp ce s-a declarat rege al mezilor si persilor.
Aflnd toate acestea, Cambyses s-a hotrt s demaste nselciunea, ns o moarte
npraznic i-a curmat existena, n condiii misterioase. nainte de a muri, a dezvluit ofierilor
lui adevrul c si ucisese fratele si c actualul guvernator era un nseltor.
Falsul Bardiya a domnit o vreme linistit. Chiar a cstigat simpatia poporului prin
reducerea de taxe si scutirea de serviciul militar. Toate acestea pn cnd, un ofier pe nume
Oranez, mpreun cu patru tovarsi, a hotrt s verifice mrturisirea lui Cambyses de pe patul
de moarte. Acest ofier stia c exist un mag care semna foarte bine cu fostul prin, si care
fusese pedepsit, cu mai muli ani n urm de regele Cirus, la tierea urechilor pentru o anumit
frdelege. Asa c se hotr s verifice dac actualul rege are sau nu urechi. Lucru care nu a
fost greu, dac lum n calcul c s-a folosit pentru aceasta de o femeie. Regele, ntr-adevr nu
avea urechi. n felul acesta nselciunea a fost demascat si falsul rege a fost omort.
Aplicatie
Raportul biblic spune despre Marele Uzurpator care a rvnit scaunul de domnie a
Celui Prea nalt - Is. 14:12-14. S-a folosit de tot ce a avut la ndemn ca s pun mna pe el
si s se dea drept Dumnezeu- 2 Tes. 2:4. nselciunea lui a fost att de bine mascat nct
armate de ngeri l-au crezut. A fost ns Cineva care a venit s-i descopere adevrata
identiate- Ioan 8:44, si s nimiceasc lucrrile lui- 1Ioan 3: 8.

VAI DE CEI NVINI

Tius Liviu povesteste n Historia roman (V, 48) c n anul 390 . Hr. dup ce au
rezistat sapte luni asediului galic asupra Capitoliului, romanii, au fost silii s capituleze.
Brennus, comandantul galilor, a cerut o despgubire de 1000 taleri de aur pentru a prsi
Roma. Tribunul Suplicius a adunat aceast sum. n timp ce cntrea aurul, romanii au
reprosat galilor c folosesc greuti false, atunci Brennus, aruncndu-si spada n balan a
rostit cuvintele care au devenit proverbiale: Vae victis!- Vai de cei nvinsi!
Aplicatie
Ziua judecii este fr mil. Apocalipsa spune c Dumnezeu si va arunca secerea pe
pmnt. i pmntul va fi secerat-Apoc.14: 16; si vor zice atunci: Vai! Vai! Babilonul,
cetatea cea mare, cetatea cea tare! ntr-o clip i-a venit judecata- Apoc. 18: 10. Cei nvinsi
vor fi aruncai afar pentru totdeauna, acolo unde este plnsul si scrsnitul dinilor- Mat.25:
30.

VEGHE ATENT

Istoria spune despre un mprat care avea un fiu att de ru, nct se hotr s-l
ndeprteze de tron. Odat luat hotrrea, l-a chemat, si pe un ton foarte ferm i-a comunincat
c mostenirea i va fi luat si nu va mai avea parte de domnie.
Timpul trecu si tnrul prin si schimb viaa, ba mai mult dect att, regret faptele
de rusine pe care le fcuse altdat. Observnd aceast schimbare, mpratul horr s-i redea
mostenirea, ns cu o condiie si o lecie pe care trebuia s o nvee pentru toat viaa.
Astfel si chem fiul si-i ncredin un vas plin cu ulei pe care trebuia s-l poarte prin
tot orasul fr s verse nici o pictur. Dac s-ar fi scurs mcar o pictur nu avea nici o sans
s-si capete mostenirea si tronul.
Prinul a plecat nsoit de doi soldai care aveau ordinul s-l supravegheze. Strbtu
strzile, ncet, foarte ncet, oprindu-se oridecteori vasul se nclina mai tare. Trziu se ntoarse
la palat fr s fi vrsat vre-o pictur de ulei. Cnd l-a vzut regele i-a zis:
Spune-mi fiule, ai strbtut orasul, dup porunca mea? Da, rspunse fiu. Spune-mi fiule
ce ai vzut astzi n oras? Nimic tat, absolut nimic. Cum nimic, n-ai ntlnit oameni,
supusi care te aclamau, fete frumoase, magazine...!? Nu tat, n-am vzut nimic. Nu mi-am
ridicat ochii de la vasul cu undelemn pe care l purtam. Bine, a rspuns regele, acum stii ce
nseamn s veghezi asupra sufletului tu.
Aplicatie
Vegherea presupune o privire atenta, susinut si concentrat asupra Mntuitorului.
Apostolul Pavel spune romanilor: S ne uitm int la Cpetenia si desvrsirea credinei
noastre, adic la Isus...- Rom. 12: 2. Aceasta presupune si refuzul de a privi la lucrurile care
pot murdri caracterul unui crestin.

VESTEA CEA BUN

O veche poveste spune c pe vremea foametei care a fost n Egipt, Iosif a dat porunc
s fie aruncat n Nil toat pleava care fusese adunat n urma recoltrii din anii bogai. Fiind
luat de ap, aceast pleav, i putea anuna pe cei de la vrsarea Nilului c n Egiptul
Superior exist gru si deci pot s vin s cumpere s-si scape viaa.
Aplicatie
Uneori folosim pleava ca reclam pentru gru. Desi aparent lucrul acesta poart cu el
un beneficiu, mai degrab sau mai trziu se va dovedi o mare amgire si aceasta din motivul
c muli se opresc doar la pleav uitnd de gru.

VIAA

Elisabeth Kumbler Ross spunea: Nu a muri este greu; nu ne trebuie nici talent nici o
excepional comprehensiune pentru a muri. Toat lumea o face. Ceea ce e dificil este de a
tri, de a tri intens, pn la moarte, indiferent c moartea e nc departe sau iminent c-i
vorba chiar de tine sau de cineva pe care-l iubesti foarte mult si va muri curnd.

VIA CURAT

Vasile cel Mare n Scrisoare unei vduve , Epistola 111, vorbeste despre secretul
vntorilor de porumbei slbatici.
Ca s prind porumbei, prinde unul l mblnzeste pn acolo c vine si se hrneste din
palm. Apoi l unge cu un ulei special si i d drumul s zboare spre ceilali porumbei.
Mireasma acestui ulei, face ca toi ceilali porumbei s-l urmeze n colivia stpnului.
Aplicatie
Ungnd aripile sufletului cu uleiul Duhului Sfnt, vom zbura n lumea acesta pentru a
atrage si pe alii la Dumnezeu. Un astfel de om va conduce fr s stie pe alii la Hristos.

VICTORIE

Una din cele mai glorioase pagini ale istoriei Reformaiunii a fost scris de Wilhelm
de Orania, zis si Wilhelm Taciturnul ( de la zwyger cel tcut, cel reinut). Desi a fost
crescut la curtea lui Carol Quintul, un catolic convins, primind o educaie n spirit catolic, era
totusi mai nclinat spre reform si nu se sfia s arate lucrul acesta. A ntreinut coresponden
cu Martin Luther, care l-a ajutat mult n formarea unei poziii dogmatice. n curnd nclin
deschis pentru Reformaiune.
Replica bisericii catolice nu s-a lsat mai puin asteptat. Filip II, catolic, a trimis pe
Ducele de Alba cu forele spaniole fidele catolicismului, s-l pedepseasc pe curajosul
principe. Armatele ducelui au masacrat orasul Zutphen apoi au asediant orasul Haarlem (12
iulie 1573) si au ucis mai multe mii de oameni. A urmat orasul Alkmarr. n disperare de
cauz, asediaii au deschis digurile mrii. n faa apelor spaniolii au fost nevoii s se retrag,
iar evenimentul a fost socotit providenial. De atunci exist o vorb: Victoria ncepe la
Alkmarr.
n urma acestei ntmplri, Wilhelm a devenit calvin prin botez, dedicndu-se total n
aprarea reformei. De remarcat un fapt interesant. Aflnd de gestul su, catolicii , au trimis un
diplomat abil, pe don Juan de Austria, cu promisiuni foarte ademenitoare, cu condiia s se
ntoarc la religia catolic. Wilhelm a rspuns: Acum prefer s rmn fr toate onorurile,
dect s renun la religia mea. Aceast afirmaie curajoas avea s fie pltit foarte scump.
Doar civa ani mai tziu (1584), pltea cu viaa curajul de a se opune bisericii catolice. A
fost asasinat.
Aplicatie
Celui credincios, chiar dac trece prin mari greuti, Dumnezeu i pregteste o mare
victorie. Victoria ncepe la Alkmarr. Victoria ncepe la cruce. Chiar dac Fiul lui Dumnezeu a
fost ucis ( chiar dac Wilhelm a pltit cu viaa), victoria a fost definitiv si deplin. Ellen
White spune: El a strigat S-a sfrsit. Btlia a fost cstigat. Mna Sa dreapt si braul Su
sfnt I-au asigurat biruina. Ca biruitor a nfipt stindardul Su pe nlimile vesnice. Hristos
Lumina Lumii, p.758 eng.

VIITOR

Un vechi proverb chinez spune: Dac planifici pentru un an, atunci cultiv orez. Dac
planifici pentru douzeci de ani, atunci cultiv pomi, Dac planifici pentru secole , atunci
cultiv oameni.
Aplicatie
Cea mai grea dar si cea mai frumoas investiie este n oameni. De multe ori putem fi
dezamgii, dar viitorul ne va arta c nu ne-am nselat procednd n felul acesta.

VIRTUI

Teophilus era un om credincios din primele secole ale crestinismului. Odat a cltorit
spre un loc ndeprtat. Ajungnd la malul Eufratului, un vames l-a oprit ntrebndu-l ce bunuri
are de declarat. Bunuri - a rspuns Teophilus - am Dreptatea, Rbdarea, Mulumirea si
Evlavia. Funcionarul de vam era vdit nedumerit. Acestea sunt bineneles sclavele
dumneavoastr. Nu sunt sclavele, ci sunt stpnele mele, a rspuns Teophilus.
Aplicatie
Negresit evlavia nsoit de mulumire este un mare cstig -1Tim. 6: 6. Dai-v
silina s unii spune Petru credina cu fapta, cunostina cu nfrnarea, rbdarea cu evlavia...-
1Pet. 1: 2-7. Apostolul Pavel spune c numai acestea trebuie s ne nsoeasc.

ZAPISUL ZUGRAVULUI

n anul 1831, zugravul Marin Tudosie a refcut pictura bisericii Sfntul Mina din
Craiova. Pentru a justifica banii cuvenii pentru lucrare, zugravul a ntocmit o list cu lucrrile
efectuate la biseric:
1. Am pus coad nou cocosului lui Sf. Petru si i-am ndreptat-o;
2. Am legat pe cruce pe tlharul din dreapta si i-am pus un deget nou;
3. Am pus o arip Arhanghelului Gavril;
4. Am splat pe servitoarea lui Caiafa si i-am pus puin rosu n obraz;
5. Am rennoit cerul, am adugat cteva stele si am curat luna;
6. Am nrosit focul din iad, am pus o coad nou lui Lucifer si i-am ascuit
unghiile;
7. Am reparat haina Sf. Anton si i-am pus doi nasturi la antiriu;
8. Fiului lui Tobias, care cltoreste cu ngerul Gavril, i-am pus curea nou la
traist;
9. Am splat urechile mgarului lui Avsalom si l-am potcovit;
10. Am smolit corabia lui Noe, si i-am pus un petec;
11. Am albit barba Sf. Neculae;
12. Am ascuit sulia lui Sf. Gheorghe si am nverzit coada balaurului;
13. Am splat rochia Sf. Maria;
14. Am pus coad diavolului de la Sf. Mina si am crpit toaca.
Nota se ncheie cu specificarea sumei pe care zugravul o cerea de la printele
Ioanachie, pentru curatul, splatul si crpitul sfinilor din biseric.
Aplicatie
Exist trei categorii de sfini: de biseric, de vreme bun si de orice vreme. Cei din
prima categorie sunt usor de recunoscut. Sunt bine zugravii, sunt de obicei la nlime si
nu deranjeaz pe nimeni. ntreaga lor via spiritual se reduce la zugrvirea unei poze ct
mai frumoase. O singur problem au: sunt doar n biseric, n rest nu au prea multe cu
sfinenia. Cei din a doua categorie, sfinii de vreme bun, sunt oameni credinciosi care nu
sunt interesai n mod special de icoana proprie, nu-si zugrvesc o imagine spiritual dar
nici nu accept s te atingi de cea pe care deja o au. Sfinenia lor merge ct este vreme bun.
Cum vremea se schimb, ncepe s se clatine. Categoria a treia, sfinii de orice vreme, sunt
sfinii si de orice loc. Pe ei nu-i intereseaz dect un singur lucru: vreau s fac voia Ta
Dumnezeule si Legea Ta este n fundul inimii mele. Ps 40: 8.
ZECIME

Un pastor dintr-o anumit denominaiune, n care nu se obisnuia s se practice

sistemul druirii sistemtice, a fost ntrebat de un coleg dac membrii bisericii lui dau zecime.
Sigur ca dau , a rspuns pastorul. Mirat colegul a continuat: Ci la sut din membrii dau
zecime? Cum ci la sut, veni rspunsul, toi dau zecime. n timp ce colegul era de-a
dreptul surprins , pastorul a continuat: Da, unii o dau de bun voie la biserica, o aduc ei, iar
de la alii o strnge Dumnezeu.
Aplicatie
Fiecare persoan plteste zecimea. Unii o dau Domnului alii o dau doctorului,
chelnerului sau avocatului. Necazul este c atunci cnd n-o dm Domnului, ci n alt parte, ea
devine cincizecime - vei plti mptrit.

ZECIME

Un om foarte bogat si totodat credincios Domnului, datorit unor conjuncturi

nefericite a pierdut totul ntr-o singur zi, rmnnd srac. Fiind om credincios continua s
mearg la biseric. ntr-o anumit ocazie n timp ce mergea la Biseric a fcut calculul banilor
pe care el i-a dat Domnului. Erau aproape o sut de mii de dolari. Faa i s-a luminat de un
zmbet larg. Un alt membru care tocmai l vzuse zmbind, si care cunostea situaia lui l-a
ntrebat: Cum poi s zmbesti n situaia pe care o ai? Da, a rspuns omul, tocmai am
descoperit c mai am aproape o sut de mii de dolari pe care nu poate s mi-i ia nimeni...
Aplicatie
Domnul Isus spune: Strngei-v comori n cer unde nu le mnnc moliile si nu le
fur hoii ...Pentru c unde va fi comoara voastr acola va fi si inima voastr -Mat 6:19-21.

ZIUA FINAL

ntre aciunile militare rmase celebre, este cu siguran si aciunea plin de curaj a
generalului Hannibal de a invada Italia. Traversnd Pirineii si apoi Alpii, cu ntreaga armat
(50 000 pedestri, 9 000 clrei si 37 de elefani), n numai 15 zile, surprinde nepregtite
armatele romane, pe care le distruge. Folosind trupe aliate, nltur treptat orice rezisten, si
pe cnd strjerii cetii eterne se asteptau mai puin, Hanibal ajunge la porile Romei. Un
strigt de groaz a strbtut atunci orasul: Hannibal ante portas Hannibal naintea
porilor.
Aplicatie
Ziua Domnului va veni pe neasteptate. Muli vor constata cu groaz ca Isus este
naintea portii si nu vor mai putea face nimic. In vederea acelui moment e necesar s ne
pregtim de pe acum.

BIBLIOGRAFIE
1. Chiril,Amelian, Mrturii de la Brates, Ed.Geneze, Galai,2000.
2. Cohen,Robert, Egiptul Faraonilor, Ed.Prietenii Crii, Bucuresti,1997.
3. Colecia revistei Magazin istoric, 1966-1989.
4. Colecia ziarului Magazin.
5. Comentarii pentru daruri, Ed. Via si sntate, Bucuresti 1997-1999.
6. Cumont Franz, Persia, Bucuresti, 1998.
7. Diego Rival, Civilizaia Maya, Ed. Prietenii Crii, Bucuresti,1997.
8. Eliade,Mircea, Istoria credinelor si ideilor religioase, Ed. tiinific,
Bucuresti, 1991.
9. Faure,Elie, Istoria artei, 5 vol, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1970.
10. Frobenius, Leo, Cultura Africii, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1982.
11. Homer, Istorii, Bucuresti,1972.
12. Kernbach,Victor, Dicionar de mitologie general, Ed.Albatros, Bucuresti,
1995.
13. Lecca,Aurel, Geografie distractiv, Ed.Tineretului, Bucuresti,1969.
14. Bucuresti, 1995.
15. Martini,Alberto, Enigme captivante ale istoriei, Ed.Prietenii Crii,
Bucuresti,1999.
16. Moldovan, Gheorghe, Plantele noastre ndrgite, Ed.Aquila, Oradea, 1996.
17. Opris Tudor, Botanica distractiv, Ed.Albatros, Bucuresti ,1973.
18. Platon, Dialogurile, Ed.Agora, Iasi, 1993.
19. Procopius din Caesarea, Istoria secret, Ed. Academiei, 1972.
20. arambei, Iohanna si Nicolae, 99 Personaliti ale lumii antice, Ed.Albatros,
Bucuresti, 1983.
21. Schliemann, Heinrch, Pe urmele lui Homer, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979.
22. Simoni-Abbat, Mireille, Aztecii, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979.
23. Smiles,S. Ajut-te singur, Ed. Soc.Soroc, Bucuresti, 1992.