INTRODUCEREA MATCILOR In apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile

de albine reprezinta o piatra de incercare pentru stupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei
pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Fara a insista asupra
problematicii, trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este mult usurata.
Acestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilor intense, cat si toamna tarziu. In cele ce
urmeaza vom descrie 4 metode de succes, folosite de noi de-a lungul anilor de stuparit.
Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor. Metoda
coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la
introducerea matcilor , o colivie de separare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de
acceptare a matcilor. Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac".
Colivia capac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. In
literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %. Din punct de
vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in anii nefavorabili
apiculturii. Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu
ochiuri de 3 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafata finala
100 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care se astupa cu pasta de miere
si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de 4-5 cm si diametru care sa permita
iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta. Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in
fagure) miscarea nestingherita a matcii. In principal metoda consta in izolarea matcii sub
protectia coliviei pe un fagure din mijlocul cuibului , dupa 4-6 ore de la orfanizare. Portiunea de
fagure acoperita de colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea
matcii se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si o vor
ingriji. Matca, in cele mai multe cazuri , incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupa izolare. In acest
timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) si vor elibera matca. Familia nu
se deranjeaza timp de 4-5 zile, dupa care putem verifica acceptarea matcii. Atunci putem constata
(in putine cazuri ) ca albinele nu au eliberat matca, caz in care vom practica prin partea opusa a
fagurelui o gaura. Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. De pilda
unii apicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile, dupa care distrug
botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem este faptul ca aceasta metoda
se numara printre cele mai sigure. Introducerea cu alcool : acceptare 80 - 95 % O alta
metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectia vaporilor de alcool.
Istoric , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste Tisa, apoi fiind preluata de intreaga
Europa, inclusiv de romani. Noi o folosim in anii cu clima mai constanta , fara mari variatii de
temperatura si umiditate, factori care pot influenta acceptarea. Explicatia este aceea ca in
anumite conditii, viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda
poate avea mai putin succes. Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade , sau un rachiu de
fructe dublu rafinat (palinca) de 60 grade. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un
nucleu si 15 ml pentru o familie, iar pentru rachiu se maresc cu 30%. Se ridica matca batrana din
familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil. Introducem rapid in
preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberare obturat cu un strat subtire de
serbet de zahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire pentru ca albinele sa poata elibera matca
pana nu dispare efectul narcotizarii cu alcool. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii
cu puiet, acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta. Metoda este eficienta,rapida,matca
incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziua introducerii. Ca procent de acceptare este sub
metoda "custii capac",insa per ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. Metoda
roiului artificial - acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de
acceptare de 100 %. Este o metoda simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a
entitatii nou create (roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. Din punctul
nostru de vedere,prin rezultatele obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu caldura tuturor
apicultorilor. Din pacate, ca in toate lucrurile bune, exista si un impediment, anume cel legat de
perioada limitata in care se poate folosi. Lunile mai si iunie reprezinta intervalul ideal de
aplicare. Probabil ca multi dintre dv. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura de
introducere a matcilor. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noi familii
folosind albina tanara si o matca performanta.Iata cum procedam noi pentru a introduce matcile :
In jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules, introducem intr-o
roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorul unei palnii mari din carton se
scutura cca. 1 Kg de albina tanara. Pentru a ne asigura ca albina este tanara se scutura doar
ramele cu puiet, avand grija insa sa nu scuturam si matca familiei de baza. Dotam roiul cu un
hranitor ce contine 0,5-1 kg de sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. La expirarea celor
doua zile de izolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 4 faguri
artificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se
introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura de precautie. Urdinisul se reduce
la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa mai aprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii
artificiali sa fie crescuti. Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o
matca tanara acceptata,cu fagurii claditi si insamantati. In aceasta faza avem posibilitatea de a
continua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem sa o
schimbam. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit. In final trebuie sa retinem
ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si ca folosirea acestei metode trebuie generalizata in
stupina, mai ales cand avem de introdus matci valoroase. Metoda roiului artificial in aer liber -
acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise
mai sus si asigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Cum procedam : seara, izolam in
cusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflata in aer liber,
scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce in stupul de baza iar cea
tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. Roiul astfel format, ramane peste noapte afara,
urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 1. Trebuie mentionat si aici ca
ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta
calitativa semnificativa. Folosirea uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala,
care depinde de decizia personala a stuparului. TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru
a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom prezenta un exemplu practic de
crestere si imperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau
profesionist. Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine
propii, de 120 si respectiv 150 familii de albine, putand asigura atat nevoile curente cat si
obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza
pe abordarea profesionista a domeniului, numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi
dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal este
acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. Conditii generale Stupinele sunt in
stationar,amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu
se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Singurele deplasari
sunt cele de la salcam (ocazionale). Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a
Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata), sursele de polen fiind asigurate
constant. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. Unelte si utilaje
folosite Stupi orizontali 16 rame ; izolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme de separare cu
fereastra de 200 cm patrati, acoperita cu gratie Hanneman ; rame de crestere cu hranitor si un leat
; sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete ; dopuri port-botci ; lanteta transvazare ; nuclee
imperechere 2-3 faguri. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea
ramei de crestere ; acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in
familii orfanizate ; formarea nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea ;
valorificarea matcilor imperecheate. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie
deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de larve, deci cele ale caror matci sunt
vizate pentru tragerea de urmase, sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. Grupa de elita este an
de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Principalele caractere
urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia
de miere. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si
primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acela de a avea
populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. O mentiune pentru familiile doici :
practicam metoda familiilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa familia de baza,in ideea
obtinerii de familii puternice. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru
obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. Obtinem aceste larve astfel :
se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie
Hanneman. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul
de ouat, toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). Dupa
24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest fagure ramane in
mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile,timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de
larva tanara, numai buna de transvazare. Rama de crestere arata ca in fig.1, ea fiind dotata cu un
hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate
uniform un numar de 14 botci artificiale, cu ajutorul dopurilor de fixare. Fixarea dopului de leat
si a botcilor de dop se face cu ceara topita. In ceea ce priveste metoda de transvazare, practicam
o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. Acceptarea
botcilor , cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup
orizontal de 16 rame, conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si
o matca tanara. Inainte de introducerea ramei cu botci, restructuram familia doica formand doua
entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. 200 cm
patrati).Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu
miere si polen proaspat ; 2) Fagure cu puiet capacit ; 3) Rama de crestere cu hranitor ; 4) Rama
cu puiet capacit gata de eclozionare ; 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita;
Compartimentul cu matca : 6) - 16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat
dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. Astfel
restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, 24-36 de ore.La primul control verificam rama de
crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc).
Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar, operatiune repetata peste 2
zile. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie
orfanizata. Putem folosi familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul,
practicand restructurari periodice. Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii Pentru a
obtine o familie orfanizata, fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a
cresterii folosim "metoda Jordan". Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei
gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. In compartiment mutam matca cu
fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. Pe cei doi faguri goi
matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar in compartimentul 2, albinele vor
capaci puietul. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate , fara puiet capacit trebuie
sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam
matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). Motivul pentru care nu ridicam si albina
acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. Dupa
un control atent, rama cu rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale, putem
introduce fara grija rama cu botci. Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee La 14-15 zile de
la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. Aici
matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de
noi este una care asigura un aflux mic(dar constant), de matci pentru imperechere am preferat sa
formam nuclee pe 3 rame. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet
capacit pot fi folosite tot sezonul. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi
faguri, unul cu hrana, unul cu puiet capacit, impreuna cu albina acoperitoare. In nucleu se mai
adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta.
Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. In aceste nuclee matcile eclozioneaza
din botci si se imperecheaza. Pentru a verifica daca matca este imperecheata, asteptam sa apara
primele oua pe fagure. Pentru a simplifica fluxul de imperechere, matcile care nu depun oua in
15 zile de la eclozionare sunt distruse. Totusi,daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu
au putut iesi pentru imperechere, distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. Aprecieri finale Acesta
tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema , fiind folosita prin
anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana - Italia). Modificarile de ordin
personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale. Numarul
de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se
pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare).
PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA In practica curenta apicultorii se
intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matci imperecheate,
trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. Solutionarea acestor
probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure, care sa permita supravietuirea cat
mai indelungata a matcilor in afara familiilor. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva
intervine aceeasi situatie. Inainte de a incepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o
sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cu experienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si
aceasta problematica....pentru ca la urma urmei nu "lansam rachete", ci doar facem un pas spre a
pune apicultura pe un fagas profesionist. Iernarea matcilor de rezerva Necesarul de matci de
rezerva intr-o stupina bine administrata este de 10-15% din numarul de familii. O sa avem nevoie
de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pierit din anumite motive sau pentru a forma in
primavara familii temporare. Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza Aceasta
metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultorii amatori.Iernarea se poate
face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant, ambele sisteme fiind la fel de bune. In
luna septembrie, sau chiar de la inceputul lui octombrie daca conditiile ne permit, langa o familie
de baza se aseaza un nucleu din 3-4 rame cu matca pe care dorim sa o iernam. Nucleul gazda
contine o cantitate de 400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate. Familia de baza este despartita
de nucleu printr-o diafragma etansa (fig.1), iar la sosirea vremii nefavorabile se vor impacheta cu
materiale izolatoare. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca 2-3 controale auditive,
pentru a vedea cum se comporta albinele. Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta
gazduirii nucleului cu matca de rezerva intre doua familii de baza. Aceasta varianta (fig.2), se
preteaza pentru stupul orizontal, acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati.
Conditiile de iernare a nucleului sunt mult imbunatatite, procentul de matci pierdute scazand
simtitor. In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %, putand
scade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande. Iernarea matcilor in stupi compartimentati
Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare
de matci,fiind o metoda buna si sigura. Se pot folosi drept adapost stupi orizontali, corpuri
Dadant sau chiar magazine. Corpul respectiv se compartimenteaza cu diafragme etanse in mai
multe "camere". Intr-un stup orizontal se pot gazdui 5nuclee pe 3 rame, iar intr-un corp Dadant 3
nuclee pe 3 rame. Fiecare compartiment contine 0,4-0,6 kg de albina si 4-6 kg de miere de
calitate. Nucleele le organizam perechi, in scopul mentinerii caldurii. Un impachetaj corect al
stupului este de dorit, la fel si controalele din timpul iernii. Primavara, matcile de rezerva se
folosesc acolo unde avem nevoie. Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta
in inlocuirea diafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300
cm patrati) acoperite de plasa.Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici ,pentru a impedica
albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. Avantajul metodei este acela ca se
micsoreaza cantitatea de albina la 0,2-0,3 kg (1-2 faguri) si de hrana la 2-3 kg pe compartiment.
De multe ori insa (nu e obligatoriu), procentul de matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi
la nucleii marginasi. Aprecieri personale - Realizatorii acestui site au folosit aceste metode
de iernare, inclusiv variantele lor, in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. Totusi
diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %), fapt pentru
care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiile meteo specifice iernii,
cat si de atentia cu care tratam problematica. Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce
urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor, metoda elaborata si
experimentata de N. Foti, inca din 1952. Ca experienta personala trebuie sa va spunem ca si noi
am incercat metoda, insa rezultatele au fost nesatisfacatoare. Probabil ca aceste rezultate au fost
determinate de unele greseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor. Una dintre greseli a fost
ca am administrat mierea netratata cu un produs anti-nosema, in speta Fumidil B. Ceea ce trebuie
sa retinem este faptul ca in toata literatura de specialitate aparuta din anul `52 pana in
prezent,metoda este descrisa ca una valabila si sigura. Aceasta tehnologie poate fi folosita atat
vara, cand dorim sa depozitam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare de matci
imperecheate (pentru vanzare sau nevoi proprii), cat si iarna cand vrem sa iernam matci de
rezerva. In principiu metoda consta in introducerea matcii intr-o mica cusca impreuna cu un
numar de 40-50 de albine si hrana necesara. Din cand in cand, albinele insotitoare se schimba si
se fac completari cu hrana. Pentru reusita lucrarii avem nevoie de urmatoarele materiale :
Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic (polistiren - soc) si are forma
dreptunghiulara(vezi fig.4), cu dimensiunile interioare 70/50/45 mm. Corpul custii se inchide cu
un capac glisant, in interior se monteaza un faguras de 60/50 mm. Cusca mai este prevazuta cu
un hranitor montat in peretele superior, transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2
mm. Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si
albinelor, custile sunt tinute in dulapuri simple. Un dulap pentru 20 de matci, necesar pentru
iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad (20 mm grosime).
Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiind prevazut in interior cu sipci de
sprijin. Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilor
cand se face schimbul de albine. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale de
chibrituri. Faguri pentru echiparea custilor : Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut
min. 3 generatii de puiet, cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. Hrana si albine
insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida , fara cristale, in cantitate de 200
g/matca (pentru intreaga perioada). Albinele de schimb, cate 25-30 g(250-300 albine)/matca , in
perfecta stare de sanatate, cantitate necesara pentru intreaga iarna. Cum procedam : Perioada
propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie. Nu este un termen batut
in cuie, lucrarea putand fi facuta si in septembrie sau noiembrie. Inainte se deparaziteaza fagurii
facand fumigatii cu acid acetic industrial(3-5 zile), se aerisesc si se dimensioneaza.Custile se
spala cu apa si detergent, se clatesc si se usuca. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul cerii
lichide, in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii. Popularea custilor se face in aer
liber (daca avem un numar mic de matci). Ridicam matca si o asezam provizoriu in colivie, prin
prindere directa sau cu ajutorul unui tub de sticla. Fagurele de pe care am ridicat matca, se aseaza
in pozitie verticala si prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. Dupa ce
indepartam albinele agatate pe exterior ,introducem matca , umplem hranitoarele cu miere(20 g)
si transferam custile in dulap. Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in
verificarea starii matcii,a albinelor insotitoare, a hranei etc. Schimbul de albine insotitoare se
face la 3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie.
Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu : 1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate, se face
numai cu albine provenite din familii puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si
vor avea grija de matca. 2)Daca matcile provin din nuclee slabe, se folosesc inca de la prima
populare albine provenite din familii puternice. 3)Temperatura in spatiile unde iernam
matcile sa nu scada sub 16 grade C, stiind ca o temperatura optima este cuprinsa intre 20 - 23
grade C. 4)Cand facem schimbul de albine insotitoare,fiecare matca se va introduce in cusca
ei.Daca nu respectam aceasta regula ,naclairea matcii este obligatorie. 5)Mierea folosita
trebuie sa fie de salcam , fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 la mie Fumidil B. Chiar daca
la iernare am obtinut rezultate slabe( repet, doar fiinca nu am respectat tehnologia), lucrurile s-au
schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra matci in perioada de vara. Astfel, cu o
cheltuiala minima,depozitam 100-150 de matci de vanzare (pentru 30-60 de zile),pana in
momentul cand gasim cumparatori pentru ele. Cand spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o
matca este tinuta in cusca toata aceasta perioada. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat
in nucleu nu depaseste 15 zile. In concluzie recomandam aceasta metoda, iar pentru detalii mai
recomandam si consultarea "Manualului apicultorului", ed.4, 1979, acolo unde o sa gasiti
tehnologia mai amplu descrisa. Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda
stocarii matcilor in afara familiilor, din anul 2001 am mai experimentat o alta metoda care a dat
rezultate favorabile. Este o metoda usoara si sigura care o sa va ofere mari satisfactii. Se ia un
corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. Fiecare compartiment este prevazut cu un
urdinis, cel din mijloc pe peretele frontal, iar cele doua marginase pe peretii laterali. Deasemeni,
fiecare compartiment este prevazut cu podisor propriu, avand grija ca podisoarele si diafragmele
sa asigure o etanseizare perfecta (foarte important). Pentru fiecare sectiune se asigura si un
hranitor cu capacitatea de 1,5 l sirop. Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure
cu albina si puiet, un fagure cu miere si un fagure gol, respectiv matca. Dupa o anumita perioada,
cand matcile incep sa oua si puietul sa eclozioneze, cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii
Hanneman. Daca apare un cules, peste corpul de baza se aseaza un magazin, unde albinele din
nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman), depun mierea. Cand folosim o matca, unificam
nucleul orfan cu cel alaturat, operatiune pe care o repetam si la extragerea matcii 2. Trebuie sa
mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie hranite cu sirop de zahar.
Dupa cum am mai spus, metoda este sigura si nu trebuie sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o
sa respectati tehnologia descrisa. CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER Micul
apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.Aceasta problema este
reprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina.Problema este
multiplicata si de lipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator.In aceste conditii
asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate. In paginile acestui site am
expus mai multe metode de crestere,unele mai simple,altele mai complicate.Pentru a veni in
ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa),carepoate reprezenta un
punct de plecare.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de
matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.Bineinteles numarul matcilor obtinute
poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie
abordate alte cai. Alegem din stupina o familie cu performante mari,a carei matca ne-a
multumit.La inceput,pentru apicultorul cu un numar mic de stupi,operatiunea nu poate da mari
batai de cap.Din aceasta familie vom trage noi matci. Pregatim familia in felul urmator : scoatem
toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi , avand grija sa nu ridicam si matca odata
cu ramele.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba
deja trase botci naturale. In familia astfel restructurata ,lasam toate ramele cu hrana , doua rame
cu puiet gata de eclozionare, albinele acoperitoare si matca. Pregatim rama de crestere,fig. 1,
astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure
artificial,triunghiulare cu baza de 5-6 cm.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita ,in
asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara. Pregatim stupul ca in fig. 2, asezand
ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului , faguri cu miere si polen ,in centru ,
fagure cu puiet capacit , rama de crestere , fagure cu puiet capacit .Daca consideram ca albina
acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul,scotand una dintre ramele cu
hrana.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina. Daca hranim
stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi,albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de
crestere.Datorita conditiilor create in cuib,adica miere si polen din abundenta,populatie
numeroasa si compacta pe faguri,matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid
fagurasii nou crescuti.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. Cand
cantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata
complet.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de
oua.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau
nu), o mutam intr-un alt corp. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine
si controlati,pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. Dupa formarea familiei crescatoare si
introducerea ramei cu fagurasii insamantati, albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale
existente. Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere,vor trage mai multe botci
pefiecare faguras din rama cu oua,fig 3.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea
fagurelui,avand grija ca intre depunerea oului si recoltare,sa nu treaca mai mult de 14 zile. Cele
doua familii,furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai
multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. Botcile recoltate
inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii,cand vrem sa schimbam matca,in
roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee ,unde dupa eclozionare, matcile se
pot imperechea. Dupa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi
nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Calitativ matcile obtinute prin
metoda Miller sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare
simpla sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii,inca din anul doi de
apicultura este insa asa mare,incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama.
CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar
"batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica , matcile". Afirmatia e perfect
adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. O matca
valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere, blandetea
albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri
biologice mostenite genetic. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am
mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune, dar din pacate
nu toti apicultorii o pot face. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici, cum
ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii
sigure. Vom trata urmatoarele subiecte : - cresterea controlata a matcilor de calitate ;
imperecherea matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine.In acest scop o sa
va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce
aveti de facut in aceasta directie. Producerea matcilor - conditii generale De obicei stuparii
amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca este prea complicata si ca necesita
un mare volum de munca. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai
bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si
apicultura din bucati, insa nici o satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate
doar obtinerea unei productii apicole mari). Producerea matcilor incepe odata cu venirea
timpului frumos, cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se
considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata
durata lunii iunie. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de
locatia geografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii: - in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si
cate 7-8 faguri cu puiet ; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund
criteriilor de performanta cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care
sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca
sa introducem si elemente "novatoare". Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului Cele
mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familia roieste natural.
Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea,
totul decurgand de la sine in mod natural. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de
specialitate, este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic
aceasta tendinta. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca
dezideratul este greu de atins, daca nu imposibil. Natural, procentul familiilor neroitoare se
situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem, asa ca a insista in acest sens este o
greseala. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica
metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. Ce avem de facut : inca din primavara familia
vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare
optim. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine
tinere, imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi. Operatiunea
trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt
timp, prin aparitia noilor generatii, populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile
de roire. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un
numar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen.
Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza cele mai frumoase, cu ajutorul
unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se incalzeste la o lampa cu
spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea
se folosesc imediat, fie formand nuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa
schimbam matca. Producerea matcilor - metoda fara transvazare Un procedeu aproape
profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor incepatori cat si celor
experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". Tehnologia descrisa si folosita de
reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii
50). Iata cum se procedeaza : - alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna
dezvoltare de primavara. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la
o zona la alta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit. -
peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si un altul gol.
Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Albinele se vor
stimula zilnic. - peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat
de matca. - acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si
altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza si se
aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. - dupa
aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit,
care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Trebuie sa acordam maxima
atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Acestea se scutura de albine cu
maxima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor
verifica toti fagurii, inclusiv cei cu hrana. - in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele
insamantat. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe
o fata si 15 pe cealalta, avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu
in acelasi loc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea inferioara.
Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. - familia
orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acum este momentul sa
introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva minute familia se linisteste si
incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Putem stimula
albinele si cu zahar candi sau tos, umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. - peste 10-12 zile
decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. Atentie, nu intarziati scoaterea
botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge.
Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se
introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea
albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : - existenta
sau lipsa culesului ; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. In perioadele fara
cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de
zahar. - introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in cazul celor
introduse ziua. - o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat
una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce
cumpara matci). - primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada
ce corespunde roirii naturale. - lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei
celui capacit se face mai greu ; prezenta botcilor face introducerea imposibila. - albinele tinere
accepta mai bine matcile, decat cele batrane. In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci,
trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga
1-2 care sunt considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii
(in colivie). Cum se procedeaza : - in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si
se scoate din stup. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei
familii ajutatoare. - dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand
si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita,
pentru ca matca sa se poata hrani. - la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum
reactioneaza albinele. Daca acestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o
bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai
important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invinga
curiozitatea de a deschide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza
matca. - la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fost
eliberata si daca a inceput sa depuna oua. - urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate
dupa cele 4), introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si
organizare finala. Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie
direct, sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multa
siguranta. Imperecherea matcilor - formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea
fagurelui cu oua in familia crescatoare, botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de
imperechere. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta
este o metoda neproductiva si paguboasa. Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii
speciale numite "nuclee de imperechere", sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme
etanse si cu urdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui
stup vertical sau a unuia multietajat. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat,
pozitionat astfel : doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc. Se
populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure
cu hrana. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa
aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare
nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o nimiceasca.
Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem de
facut dupa ce introducem botca : - la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de
catre albine, si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. - nucleele se hranesc stimulent si li
se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii. - dupa alte 7-8 zile se mai face o noua
verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. - daca matca nu s-a imperecheat, din
diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. -
matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea
matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul
pierderile inerente. - nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a
evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea
matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii incepatori ,insa,trebuie
sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Daca inca din primii ani deprindem
tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor. Abordand curajos domeniul, veti deveni
adevarati apicultori....de succes. CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE
Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect, la nivel de amatori, deriva din complexitatea
problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere. Aceste pagini cuprind
informatii cu caracter practic, referitoare la cresterea matcilor fara transvazare. Albinele sunt
puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : - Roirea naturala. Este unica cale prin care
familiile de albine se inmultesc in mod natural. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de
matci, ci si la o divizare a lor in 2,3,4 noi familii(roiuri). Se poate ajunge ca prin roirea
consecutiva, familia de baza sa dispara. In urma pregatirii procesului de roire naturala, rezulta un
numar variabil de botci (30-50 buc.), functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru
crestere, botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor. - Schimbarea linistita a
matcii. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat. Aceste
familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte. Puse in
situatii favorabile roirii, acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca, cele doua matci
convietuind chiar impreuna cateodata, insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. Pentru
schimbarea linistita a matcii, albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc.), pe marginile
fagurilor. - Cresteri de salvare. Din diferite cauze accidentale, albinele pot ramane fara matca.
Pentru a creste o noua matca, ele transforma in botci, celule ce contin larve de lucratoare, larvele
primind drept hrana laptisor de matca. Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc., aceste
botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.
METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini,
vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere, urmand sa expunem intreaga
problematica legata de obtinerea matcilor, ulterior. Metodele expuse sunt multe si diverse, iar
intrebarea "de ce nu se expune o singura metoda, care este considerata cea mai buna", apare in
mintea oricui. Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor
apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere, climatice etc. Apoi intervine si
factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine, de calificarea apicultorului. In
orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie. Pentru o mai
buna intelegere, vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte, urmand ca dv.
sa alegeti. Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai), aceasta metoda este mult
indragita de apicultorii incepatori.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci, numarul mic de
interventii in cuib, fac ca aceasta sa fie agreata, cu toate ca matcile obtinute au o calitate
indoielnica. Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o
familie de albine, si implicit sa obtina un numar de matci, divizeaza acea familie in doua. O
diviziune ramane cu matca batrana, urmand ca cealalta sa-si creasca matca. Diviziunea fara
matca, asezata intr-o cutie noua, sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. Botcile
vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare. Apicultorul nu are de facut
decat sa astepte eclozionarea primei matci, care evident o sa-si ucida suratele. Daca se urmareste
si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii, acestea se vor recolta dupa capacire si
vor fi introduse in stupii vizati. O alta varianta este obtinerea directa a matcilor, fara a diviza
familia. In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane, lasand restul sa decurga de
la sine. Din nou dupa capacirea botcilor, acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.
Avantaje : metoda este simpla si usoara, si nu cere decat o calificare minima a stuparului.
Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica. Motivele care influenteaza slaba
calitate a matcilor obtinute sunt : - albinele iau in crestere larve de varste diferite, iar o selectie
ulterioara a botcilor nu poate fi facuta. - albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa
largeasca cat trebuie celulele de lucratoare ; in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile"
generatiilor trecute, consolideaza prea tare peretii acestor celule. - recoltarea botcilor este greoaie
datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.
Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor, decat ocazional, cand acestia sunt lipsiti de
experienta (anul 1,anul 2), urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola,
sa adopte alte variante de crestere a matcilor. Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea
de matci mai mari, de calitate, metoda expusa mai sus a fost perfectionata. Cate din cauzele ce
duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate, urmeaza sa ne lamurim. Sigur este
ca "decuparea fagurelui" are variante care se aplica atat in Romania cat si in Occident. - Taietura
in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda recomandata
incepatorilor. Se alege un fagure insamantat, deschis la culoare, in care nu s-a depus pentru
prima oara puiet. Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste coronita de
miere, puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei. Pe acest
fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere, tinand seama ca in mijloc
se afla larve mai batrane. Taietura sub forma de arc(vezi fig.1), se face cu ajutorul unui cutit cu
lama subtire si incalzita in apa clocotita. Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele
vizate, iar daca fagurele este insarmat, bucatile taiate se scot cu mare atentie. Dupa indepartarea
bucatii inferioare, urmeaza rarirea larvelor, in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite. Rarirea
se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas), urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau
alta a fagurelui, sa fie fata in fata, daca este posibil. Cand spunem ca rarim larvele, ne referim
bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc", albinele preferand sa construiasca acolo
botcile. Avand fagurele astfel pregatit, trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. Aceasta se va
restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit, pentru a obliga albinele sa ia in
crestere larvele din fagurele introdus. Fagurii scosi se vor da altor familii de albine, insa fara
albina de acoperire. Cu matca batrana se poate forma un roi, sau putem sa o omoram. Astfel
pregatite albinele, vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii, construind un numar mare
de botci. - Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca
principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine. In
varianta folosita la noi, aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de
crestere. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in
crestere. Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de
albine, introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de
zahar. Dupa 4-5 zile, daca avem noroc,matca o sa umple fagurele cu oua. Pentru siguranta putem
introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman, pentru a o obliga sa oua numai
acolo. In tot acest timp(4-5 zile), hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. La
expirarea perioadei, scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana, dupa ce in prealabil l-am
scuturat de albina de acoperire. Aici,cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater), incalzit in apa
clocotita, decupam jumatatea inferioara. Pe jumatatea superioara, alegem 15 celule cu oua pe o
fata si 15 pe cealalta, avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina
corespunzatoare fetei celelalte. Cu acelasi cutit, radem toate celelalte celule in afara de cele 30
alese pentru crestere. O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei, trebuie
mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face
restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui. Din familia de baza ridicam matca,
formam un roi, daca vrem sa o pastram, sau o omoram. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si
scuturat de albine il vom cerceta vizual. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor
fagurilor care contin puiet necapacit sau oua. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit,
miere sau pastura. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. Este foarte
important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva. O alta precizare :
pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere, mai exista si varianta ridicarii tuturor
fagurilor ce contin puiet, familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana, care se vor putea
controla mai usor. Astfel pregatita familia de albine, orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu
puiet capacit), primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. Dupa 10-11 zile, timp in
care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii, vom avea botci capacite
gata de recoltare, pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. - Avantaje : folosind aceasta
metoda relativ simpla, calitatea matcilor se imbunatateste considerabil (mai ales in varianta
romaneasca). - Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de
crestere. MATCI FARA TRANSVAZARE (part. 2) Alte metode de crestere a matcilor fara
transvazare , in stupina proprie , ce pot fi folosite de micul apicultor , sunt : Metoda fasiilor de
fagure, celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor, presupune
si practicarea de noi procedee, mai complexe si performante. In aceasta categorie se incadreaza si
metoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. Fagurele in care nu s-a mai crescut puiet si
insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman, se aseaza pe o suprafata plana. Cu
ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de fagure, care trebuie sa cuprinda larve tinere, cu varsta
cunoscuta. Procedeul presupune si folosirea ramei de crestere,care este de fapt o rama normala,
prevazuta cu sipci(2 buc.), de lungimea luminii interioare a fagurelui. Pe acestea se vor fixa
fasiile de fagure cu larvele selectate in vederea cresterii. Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte
cu ceara topita, sau cu ajutorul unor bride de sarma. Pe toata lungimea fasiei de fagure, de pe
fiecare leat, se raresc larvele astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre
ele. Aceste fasii se mai pot fragmenta in 2-3 buc.,urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe
leat, operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. In final rama de crestere,cu cele doua leaturi pe
care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite, se introduce in familia doica, dupa o orfanizare
prealabila a acesteia. Metoda este cunoscuta sub denumirea de "metoda Alley". O alta
varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure, ci doar celule taiate cu un cater sau cu o
stanta. La taierea sau stantarea celulelor cu larve se urmareste decuparea unei singure celule,
asfel incat aceasta sa contina si cate un sfert din celulele vecine. Pentru stantare K.Weiss
recomanda stanta elvetiana,aceasta fiind un tub de tabla despicat in doua, cele doua jumatati
fiind prinse cu un elastic si avand la un capat marginea foarte bine ascutita. Decupand o celula,
stanta strapunge fagurele, partea opusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza
pentru suport. Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere, la 2 cm una
de alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. Rama cu cele 20-30 de celule se introduce
intr-o familie doica, orfanizata de 2-6 ore si fara puiet. - Avantaje : albinele iau in crestere un
procent mai mare de larve, calitatea matcilor fiind mai buna. - Dezavantaje : metoda necesita o
manopera mare, iar matcile nu ajung la greutatea celor obtinute prin transvazare. Metoda
Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celule Aceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si
are la baza cresterea din ou. Etapele care trebuie urmate sunt : Obtinerea materialului de pornire
se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet, intr-un izolator cu gratie
Hanneman, impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. Dupa 2 zile ridicam
fagurele cu oua si eliberam matca. Din acest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale
care sa cuprinda pe latime 2 celule intregi si de lungimea fagurelui. Aceste fasii se sectioneaza in
bucati de 5-6 celule intregi. Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule, urmeaza sa le prelucram
pentru a le putea fixa pe leatul de crestere. In acest scop partea opusa se modeleaza intre degete
pentru a forma un dinte. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale, in afara de unul, urmand sa
executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. Fixam fiecare cuib,care practic contine un ou,
cu ajutorul dopurilor. Aceste dopuri vor fi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi
unite cele doua parti. Se ia un dop, si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului, dupa
care aplicam elasticul de fixare. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm
unul de altul(masurat de la centru la centru). De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara
coloniei 2 ore, deci pregatirea cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp ; se vor
prefera oua mai batrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore ; celulele cuibului se pot
scurta la jumatate. Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei
familii orfanizate de 2-6 ore, al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). Conform
tehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca, nici chiar in varianta
separarii prin diafragma cu gratie. - Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare,
calitatea matcilor fiind buna. - Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin
transvazarea larvelor. Metoda Miller Alegem din stupina o familie cu performante mari, a
carei matca ne-a multumit. Din aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in
mai multi stupi, avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. In familia astfel
restructurata, lasam toate ramele cu hrana, doua rame cu puiet gata de eclozionare, albinele
acoperitoare si matca. Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de
speteaza superioara 5 bucati de fagure artificial, triunghiulare cu baza de 5 cm. In stup asezam
ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului, faguri cu miere si polen, in centru, fagure
cu puiet capacit, rama de crestere, fagure cu puiet capacit. Daca hranim stimulent cu 300 ml
sirop pe zi, albinele vor incepe sa cladeasca fagurele din rama de crestere, iar matca depune oua.
Cand cantitatea de oua este suficienta, ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie
orfanizata complet (ridicand puietul si matca). Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati
de albine si controlati, pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. In acest timp, familia
crescatoare, hranita suplimentar, trage botci pe fagurele cu oua, care botci pot fi recoltate dupa 9
zile de la introducerea fagurelui. Cele doua familii, furnizoare de material de crestere si doica pot
fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind
suplimentar. - Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor, fiind si o metoda sigura. -
Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea. Matci de schimbare
linistita Cu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (se
limiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata. Familiile care isi schimba
linistit matca, construiesc cateva botci de calitate, care botci pot fi recoltate, introduse intr-un
nucleu de 2-3 faguri fara puiet, iar dupa imperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei
matca vrem sa o schimbam (dupa orfanizarea prealabila). - Avantaje : se obtin matci de calitate,
cu un instinct minim de roire. - Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au
acest instinct. MARCAREA MATCILOR IN STUPINA Desi pare ca operatiunea de marcare a
matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi, nu este deloc asa. Fiecare apicultor
care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine, stie ca in anumite cazuri
poate intampina dificultati in a o repera usor. Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua
motivatii, acestea fiind legate de usurarea reperarii matcii pe faguri cat si de cunoasterea varstei
reale. Codul culorilor - culorile se repeta la fiecare 5 ani Din toate metodele prezentate in
literatura de specialitate, noi am ales doua care se detaseaza prin eficienta si simplitatea lor. Ce si
cum folosim : Instrumentul de marcat - un instrument ieftin si eficient se confectioneaza din
lemn si doua ace cu gamalie(bolduri). Confectionarea lui poate fi facuta de oricine in mai putin
de 10 min. Acesta are forma si lungimea unui creion obisnuit, cu capetele rotunjite si tesite. La
unul din capete se infinge un ac cu gamalie drept,iar in capatul celalalt alt ac indoit la 45 de
grade. Practic, cu acest instrument de marcare se poate atat aplica vopseaua aleasa cat si lipi o
placuta. Nimic mai simplu, eficient si ieftin. Vopsele - dintre toate vopselele incercate la
marcare cea mai eficienta s-a dovedit a fi banala oja pentru unghii. Oja are calitatea de a forma
un marcaj vizibil, compact, rezistent in timp, si are o viteza de uscare optima. Oja folosita trebuie
sa fie de culoarea anului, sa fie in termenul de garantie. Daca nu gasim oja de culoarea anului
respectiv , se foloseste un lac de unghii incolor, pe care il coloram cu o cantitate mica de vopsea
de oua(netoxica). Placute de marcare - in cazul in care folosim pentru marcare rondele mici ,
acestea vor fi obtinute prin stantarea unei foite de staniol de culoarea anului respectiv. Este
solutia cea mai ieftina si nu trebuie sa ne facem griji pentru procurarea materialului. Stantarea se
face cu o preducea construita dintr-o mina metalica de pix, ascutita la unul dintre capete.
Marimea rondelelor nu trebuie sa depaseasca 1,8 - 2 mm. Bineinteles pentru cine are
posibilitatea sa-si procure de "afara" rondele speciale de opalit este si mai bine. Tehnica
marcarii - din punct de vedere tehnic marcarea matcii se poate face oricand . Noi
recomandam insa ca marcarea sa se faca inaintea introducerii matcii in nucleul de imperechere.
Marcarea incepe prin imobilizarea matcii. Aceasta se prinde cu varfurile degetului aratator,
mijlociu si a degetului mare de la mana stanga. Pentru cineva care face pentru prima oara
lucrarea, poate parea complicat si de aceea incepatorilor li se recomanda folosirea capacului din
fig.2. Cu acest capac se poate imobiliza matca prin presarea pe fagure sau pe o suprafata
moale(burete etc.), daca operatiunea nu se face direct in stupina. Eventual se poate folosi si un
dispoziti de imobilizare ca cel din fig.3 , care asigura un bun control asupra matcii. Cu mana
dreapta introducem creionul de marcat in oja(cu boldul drept), scuturam surplusul de oja si
tamponam scutul dorsal al matcii(mijlocul primului segment dupa cap). Cand marcajul se face
cu placute de staniol sau opalit, pentru lipire se foloseste o oja incolora pentru staniol, sau
adezivul aferent setului pentru opalit. Daca avem numai placute de opalit(fara adeziv), se poate
folosi cu succes aceeasi oja incolora. La marcarea cu placute, imobilizam matca, tamponam
scutul dorsal al matcii cu adezivul special sau oja incolora, folosind capatul drept al creionului
marcator. Cu capatul indoit la 45 de grade (in prealabil umezit),luam placuta marcatoare si o
aplicam peste adeziv,cautand sa obtinem o fixare cat mai centrala si trainica. Cateva
recomandari importante - la aplicarea vopselei sau adezivului se urmareste cu mare atentie ca
acestea sa nu atinga radacinile aripilor sau sa intre in segmentul cervical al matcii. Reintoarcerea
matcilor in familii, nuclee se face dupa uscarea marcajului si disparitia mirosului vopselei(30-40
min.). Pentru mai multa siguranta matca marcata se introduce intr-o cusca de izolare , de unde va
fi eliberata de albine. Pentru a va face "mana", puteti exersa marcajul pe trantori si asa veti
verifica si calitatea si toxicitatea materialelor folosite. Concluzii : pentru marcarea matcilor se
pot folosi si alte vopsele ( alcool cu schellack , acetona cu celuloid , duco , vopsea auto). Ba mai
mult se gasesc pe piata si creioane marcatoare (gen "marker"), sau truse de marcat, deci nu ezitati
!!
Please download to view
Download 21
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.

CRESTEREA MATCILOR
by dragos-chirnoaga
on Nov 20, 2015
Report
Category:
DOCUMENTS
Download: 0
Comment: 0
22
views
Share

Comments
Description

stuparit
Download CRESTEREA MATCILOR
Transcript

INTRODUCEREA MATCILOR In apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile

de albine reprezinta o piatra de incercare pentru stupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei
pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Fara a insista asupra
problematicii, trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este mult usurata.
Acestea sunt primavara devreme, in timpul culesurilor intense, cat si toamna tarziu. In cele ce
urmeaza vom descrie 4 metode de succes, folosite de noi de-a lungul anilor de stuparit.
Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor. Metoda
coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la
introducerea matcilor , o colivie de separare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de
acceptare a matcilor. Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac".
Colivia capac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. In
literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %. Din punct de
vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in anii nefavorabili
apiculturii. Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu
ochiuri de 3 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafata finala
100 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care se astupa cu pasta de miere
si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de 4-5 cm si diametru care sa permita
iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta. Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in
fagure) miscarea nestingherita a matcii. In principal metoda consta in izolarea matcii sub
protectia coliviei pe un fagure din mijlocul cuibului , dupa 4-6 ore de la orfanizare. Portiunea de
fagure acoperita de colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea
matcii se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si o vor
ingriji. Matca, in cele mai multe cazuri , incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupa izolare. In acest
timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) si vor elibera matca. Familia nu
se deranjeaza timp de 4-5 zile, dupa care putem verifica acceptarea matcii. Atunci putem constata
(in putine cazuri ) ca albinele nu au eliberat matca, caz in care vom practica prin partea opusa a
fagurelui o gaura. Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. De pilda
unii apicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile, dupa care distrug
botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem este faptul ca aceasta metoda
se numara printre cele mai sigure. Introducerea cu alcool : acceptare 80 - 95 % O alta
metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectia vaporilor de alcool.
Istoric , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste Tisa, apoi fiind preluata de intreaga
Europa, inclusiv de romani. Noi o folosim in anii cu clima mai constanta , fara mari variatii de
temperatura si umiditate, factori care pot influenta acceptarea. Explicatia este aceea ca in
anumite conditii, viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda
poate avea mai putin succes. Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade , sau un rachiu de
fructe dublu rafinat (palinca) de 60 grade. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un
nucleu si 15 ml pentru o familie, iar pentru rachiu se maresc cu 30%. Se ridica matca batrana din
familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil. Introducem rapid in
preajma, cusca cu matca, cusca avand orificiul de eliberare obturat cu un strat subtire de
serbet de zahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire pentru ca albinele sa poata elibera matca
pana nu dispare efectul narcotizarii cu alcool. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii
cu puiet, acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta. Metoda este eficienta,rapida,matca
incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziua introducerii. Ca procent de acceptare este sub
metoda "custii capac",insa per ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. Metoda
roiului artificial - acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de
acceptare de 100 %. Este o metoda simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a
entitatii nou create (roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. Din punctul
nostru de vedere,prin rezultatele obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu caldura tuturor
apicultorilor. Din pacate, ca in toate lucrurile bune, exista si un impediment, anume cel legat de
perioada limitata in care se poate folosi. Lunile mai si iunie reprezinta intervalul ideal de
aplicare. Probabil ca multi dintre dv. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura de
introducere a matcilor. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noi familii
folosind albina tanara si o matca performanta.Iata cum procedam noi pentru a introduce matcile :
In jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules, introducem intr-o
roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorul unei palnii mari din carton se
scutura cca. 1 Kg de albina tanara. Pentru a ne asigura ca albina este tanara se scutura doar
ramele cu puiet, avand grija insa sa nu scuturam si matca familiei de baza. Dotam roiul cu un
hranitor ce contine 0,5-1 kg de sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore. La expirarea celor
doua zile de izolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat, dotat cu 4 faguri
artificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se
introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura de precautie. Urdinisul se reduce
la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa mai aprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii
artificiali sa fie crescuti. Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o
matca tanara acceptata,cu fagurii claditi si insamantati. In aceasta faza avem posibilitatea de a
continua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem sa o
schimbam. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit. In final trebuie sa retinem
ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si ca folosirea acestei metode trebuie generalizata in
stupina, mai ales cand avem de introdus matci valoroase. Metoda roiului artificial in aer liber -
acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise
mai sus si asigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Cum procedam : seara, izolam in
cusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflata in aer liber,
scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce in stupul de baza iar cea
tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. Roiul astfel format, ramane peste noapte afara,
urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 1. Trebuie mentionat si aici ca
ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta
calitativa semnificativa. Folosirea uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala,
care depinde de decizia personala a stuparului. TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru
a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom prezenta un exemplu practic de
crestere si imperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el amator sau
profesionist. Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine
propii, de 120 si respectiv 150 familii de albine, putand asigura atat nevoile curente cat si
obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza
pe abordarea profesionista a domeniului, numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi
dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor, cu mentiunea ca scopul principal este
acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. Conditii generale Stupinele sunt in
stationar,amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu
se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula. Singurele deplasari
sunt cele de la salcam (ocazionale). Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a
Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata), sursele de polen fiind asigurate
constant. Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. Unelte si utilaje
folosite Stupi orizontali 16 rame ; izolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme de separare cu
fereastra de 200 cm patrati, acoperita cu gratie Hanneman ; rame de crestere cu hranitor si un leat
; sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete ; dopuri port-botci ; lanteta transvazare ; nuclee
imperechere 2-3 faguri. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea
ramei de crestere ; acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in
familii orfanizate ; formarea nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea ;
valorificarea matcilor imperecheate. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie
deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare de larve, deci cele ale caror matci sunt
vizate pentru tragerea de urmase, sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. Grupa de elita este an
de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Principalele caractere
urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia
de miere. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si
primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acela de a avea
populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. O mentiune pentru familiile doici :
practicam metoda familiilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa familia de baza,in ideea
obtinerii de familii puternice. Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru
obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 1/2 zile. Obtinem aceste larve astfel :
se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie
Hanneman. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul
de ouat, toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). Dupa
24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca.Acest fagure ramane in
mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile,timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de
larva tanara, numai buna de transvazare. Rama de crestere arata ca in fig.1, ea fiind dotata cu un
hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate
uniform un numar de 14 botci artificiale, cu ajutorul dopurilor de fixare. Fixarea dopului de leat
si a botcilor de dop se face cu ceara topita. In ceea ce priveste metoda de transvazare, practicam
o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. Acceptarea
botcilor , cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup
orizontal de 16 rame, conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si
o matca tanara. Inainte de introducerea ramei cu botci, restructuram familia doica formand doua
entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. 200 cm
patrati).Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu
miere si polen proaspat ; 2) Fagure cu puiet capacit ; 3) Rama de crestere cu hranitor ; 4) Rama
cu puiet capacit gata de eclozionare ; 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita;
Compartimentul cu matca : 6) - 16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat
dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura. Astfel
restructurata, lasam familia fara sa o deranjam, 24-36 de ore.La primul control verificam rama de
crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc).
Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar, operatiune repetata peste 2
zile. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie
orfanizata. Putem folosi familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe tot sezonul,
practicand restructurari periodice. Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii Pentru a
obtine o familie orfanizata, fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a
cresterii folosim "metoda Jordan". Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei
gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. In compartiment mutam matca cu
fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. Pe cei doi faguri goi
matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) , iar in compartimentul 2, albinele vor
capaci puietul. In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate , fara puiet capacit trebuie
sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam
matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). Motivul pentru care nu ridicam si albina
acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. Dupa
un control atent, rama cu rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale, putem
introduce fara grija rama cu botci. Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee La 14-15 zile de
la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. Aici
matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Avand in vedere faptul ca metoda aplicata de
noi este una care asigura un aflux mic(dar constant), de matci pentru imperechere am preferat sa
formam nuclee pe 3 rame. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet
capacit pot fi folosite tot sezonul. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi
faguri, unul cu hrana, unul cu puiet capacit, impreuna cu albina acoperitoare. In nucleu se mai
adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta.
Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. In aceste nuclee matcile eclozioneaza
din botci si se imperecheaza. Pentru a verifica daca matca este imperecheata, asteptam sa apara
primele oua pe fagure. Pentru a simplifica fluxul de imperechere, matcile care nu depun oua in
15 zile de la eclozionare sunt distruse. Totusi,daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu
au putut iesi pentru imperechere, distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile. Aprecieri finale Acesta
tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema , fiind folosita prin
anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana - Italia). Modificarile de ordin
personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale. Numarul
de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se
pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare).
PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA In practica curenta apicultorii se
intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matci imperecheate,
trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. Solutionarea acestor
probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure, care sa permita supravietuirea cat
mai indelungata a matcilor in afara familiilor. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva
intervine aceeasi situatie. Inainte de a incepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o
sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cu experienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si
aceasta problematica....pentru ca la urma urmei nu "lansam rachete", ci doar facem un pas spre a
pune apicultura pe un fagas profesionist. Iernarea matcilor de rezerva Necesarul de matci de
rezerva intr-o stupina bine administrata este de 10-15% din numarul de familii. O sa avem nevoie
de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pierit din anumite motive sau pentru a forma in
primavara familii temporare. Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza Aceasta
metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultorii amatori.Iernarea se poate
face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant, ambele sisteme fiind la fel de bune. In
luna septembrie, sau chiar de la inceputul lui octombrie daca conditiile ne permit, langa o familie
de baza se aseaza un nucleu din 3-4 rame cu matca pe care dorim sa o iernam. Nucleul gazda
contine o cantitate de 400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate. Familia de baza este despartita
de nucleu printr-o diafragma etansa (fig.1), iar la sosirea vremii nefavorabile se vor impacheta cu
materiale izolatoare. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca 2-3 controale auditive,
pentru a vedea cum se comporta albinele. Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta
gazduirii nucleului cu matca de rezerva intre doua familii de baza. Aceasta varianta (fig.2), se
preteaza pentru stupul orizontal, acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati.
Conditiile de iernare a nucleului sunt mult imbunatatite, procentul de matci pierdute scazand
simtitor. In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %, putand
scade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande. Iernarea matcilor in stupi compartimentati
Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare
de matci,fiind o metoda buna si sigura. Se pot folosi drept adapost stupi orizontali, corpuri
Dadant sau chiar magazine. Corpul respectiv se compartimenteaza cu diafragme etanse in mai
multe "camere". Intr-un stup orizontal se pot gazdui 5nuclee pe 3 rame, iar intr-un corp Dadant 3
nuclee pe 3 rame. Fiecare compartiment contine 0,4-0,6 kg de albina si 4-6 kg de miere de
calitate. Nucleele le organizam perechi, in scopul mentinerii caldurii. Un impachetaj corect al
stupului este de dorit, la fel si controalele din timpul iernii. Primavara, matcile de rezerva se
folosesc acolo unde avem nevoie. Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta
in inlocuirea diafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300
cm patrati) acoperite de plasa.Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici ,pentru a impedica
albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul. Avantajul metodei este acela ca se
micsoreaza cantitatea de albina la 0,2-0,3 kg (1-2 faguri) si de hrana la 2-3 kg pe compartiment.
De multe ori insa (nu e obligatoriu), procentul de matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi
la nucleii marginasi. Aprecieri personale - Realizatorii acestui site au folosit aceste metode
de iernare, inclusiv variantele lor, in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. Totusi
diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %), fapt pentru
care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiile meteo specifice iernii,
cat si de atentia cu care tratam problematica. Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce
urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor, metoda elaborata si
experimentata de N. Foti, inca din 1952. Ca experienta personala trebuie sa va spunem ca si noi
am incercat metoda, insa rezultatele au fost nesatisfacatoare. Probabil ca aceste rezultate au fost
determinate de unele greseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor. Una dintre greseli a fost
ca am administrat mierea netratata cu un produs anti-nosema, in speta Fumidil B. Ceea ce trebuie
sa retinem este faptul ca in toata literatura de specialitate aparuta din anul `52 pana in
prezent,metoda este descrisa ca una valabila si sigura. Aceasta tehnologie poate fi folosita atat
vara, cand dorim sa depozitam fara cheltuieli substantiale un numar mai mare de matci
imperecheate (pentru vanzare sau nevoi proprii), cat si iarna cand vrem sa iernam matci de
rezerva. In principiu metoda consta in introducerea matcii intr-o mica cusca impreuna cu un
numar de 40-50 de albine si hrana necesara. Din cand in cand, albinele insotitoare se schimba si
se fac completari cu hrana. Pentru reusita lucrarii avem nevoie de urmatoarele materiale :
Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic (polistiren - soc) si are forma
dreptunghiulara(vezi fig.4), cu dimensiunile interioare 70/50/45 mm. Corpul custii se inchide cu
un capac glisant, in interior se monteaza un faguras de 60/50 mm. Cusca mai este prevazuta cu
un hranitor montat in peretele superior, transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2
mm. Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si
albinelor, custile sunt tinute in dulapuri simple. Un dulap pentru 20 de matci, necesar pentru
iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad (20 mm grosime).
Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiind prevazut in interior cu sipci de
sprijin. Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilor
cand se face schimbul de albine. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale de
chibrituri. Faguri pentru echiparea custilor : Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut
min. 3 generatii de puiet, cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. Hrana si albine
insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida , fara cristale, in cantitate de 200
g/matca (pentru intreaga perioada). Albinele de schimb, cate 25-30 g(250-300 albine)/matca , in
perfecta stare de sanatate, cantitate necesara pentru intreaga iarna. Cum procedam : Perioada
propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie. Nu este un termen batut
in cuie, lucrarea putand fi facuta si in septembrie sau noiembrie. Inainte se deparaziteaza fagurii
facand fumigatii cu acid acetic industrial(3-5 zile), se aerisesc si se dimensioneaza.Custile se
spala cu apa si detergent, se clatesc si se usuca. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul cerii
lichide, in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii. Popularea custilor se face in aer
liber (daca avem un numar mic de matci). Ridicam matca si o asezam provizoriu in colivie, prin
prindere directa sau cu ajutorul unui tub de sticla. Fagurele de pe care am ridicat matca, se aseaza
in pozitie verticala si prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. Dupa ce
indepartam albinele agatate pe exterior ,introducem matca , umplem hranitoarele cu miere(20 g)
si transferam custile in dulap. Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in
verificarea starii matcii,a albinelor insotitoare, a hranei etc. Schimbul de albine insotitoare se
face la 3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie.
Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu : 1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate, se face
numai cu albine provenite din familii puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si
vor avea grija de matca. 2)Daca matcile provin din nuclee slabe, se folosesc inca de la prima
populare albine provenite din familii puternice. 3)Temperatura in spatiile unde iernam
matcile sa nu scada sub 16 grade C, stiind ca o temperatura optima este cuprinsa intre 20 - 23
grade C. 4)Cand facem schimbul de albine insotitoare,fiecare matca se va introduce in cusca
ei.Daca nu respectam aceasta regula ,naclairea matcii este obligatorie. 5)Mierea folosita
trebuie sa fie de salcam , fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 la mie Fumidil B. Chiar daca
la iernare am obtinut rezultate slabe( repet, doar fiinca nu am respectat tehnologia), lucrurile s-au
schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra matci in perioada de vara. Astfel, cu o
cheltuiala minima,depozitam 100-150 de matci de vanzare (pentru 30-60 de zile),pana in
momentul cand gasim cumparatori pentru ele. Cand spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o
matca este tinuta in cusca toata aceasta perioada. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat
in nucleu nu depaseste 15 zile. In concluzie recomandam aceasta metoda, iar pentru detalii mai
recomandam si consultarea "Manualului apicultorului", ed.4, 1979, acolo unde o sa gasiti
tehnologia mai amplu descrisa. Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda
stocarii matcilor in afara familiilor, din anul 2001 am mai experimentat o alta metoda care a dat
rezultate favorabile. Este o metoda usoara si sigura care o sa va ofere mari satisfactii. Se ia un
corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. Fiecare compartiment este prevazut cu un
urdinis, cel din mijloc pe peretele frontal, iar cele doua marginase pe peretii laterali. Deasemeni,
fiecare compartiment este prevazut cu podisor propriu, avand grija ca podisoarele si diafragmele
sa asigure o etanseizare perfecta (foarte important). Pentru fiecare sectiune se asigura si un
hranitor cu capacitatea de 1,5 l sirop. Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure
cu albina si puiet, un fagure cu miere si un fagure gol, respectiv matca. Dupa o anumita perioada,
cand matcile incep sa oua si puietul sa eclozioneze, cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii
Hanneman. Daca apare un cules, peste corpul de baza se aseaza un magazin, unde albinele din
nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman), depun mierea. Cand folosim o matca, unificam
nucleul orfan cu cel alaturat, operatiune pe care o repetam si la extragerea matcii 2. Trebuie sa
mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie hranite cu sirop de zahar.
Dupa cum am mai spus, metoda este sigura si nu trebuie sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o
sa respectati tehnologia descrisa. CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER Micul
apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.Aceasta problema este
reprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina.Problema este
multiplicata si de lipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator.In aceste conditii
asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate. In paginile acestui site am
expus mai multe metode de crestere,unele mai simple,altele mai complicate.Pentru a veni in
ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa),carepoate reprezenta un
punct de plecare.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de
matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.Bineinteles numarul matcilor obtinute
poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie
abordate alte cai. Alegem din stupina o familie cu performante mari,a carei matca ne-a
multumit.La inceput,pentru apicultorul cu un numar mic de stupi,operatiunea nu poate da mari
batai de cap.Din aceasta familie vom trage noi matci. Pregatim familia in felul urmator : scoatem
toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi , avand grija sa nu ridicam si matca odata
cu ramele.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba
deja trase botci naturale. In familia astfel restructurata ,lasam toate ramele cu hrana , doua rame
cu puiet gata de eclozionare, albinele acoperitoare si matca. Pregatim rama de crestere,fig. 1,
astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure
artificial,triunghiulare cu baza de 5-6 cm.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita ,in
asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara. Pregatim stupul ca in fig. 2, asezand
ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului , faguri cu miere si polen ,in centru ,
fagure cu puiet capacit , rama de crestere , fagure cu puiet capacit .Daca consideram ca albina
acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul,scotand una dintre ramele cu
hrana.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina. Daca hranim
stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi,albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de
crestere.Datorita conditiilor create in cuib,adica miere si polen din abundenta,populatie
numeroasa si compacta pe faguri,matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid
fagurasii nou crescuti.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. Cand
cantitatea de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata
complet.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de
oua.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau
nu), o mutam intr-un alt corp. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine
si controlati,pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. Dupa formarea familiei crescatoare si
introducerea ramei cu fagurasii insamantati, albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale
existente. Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere,vor trage mai multe botci
pefiecare faguras din rama cu oua,fig 3.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea
fagurelui,avand grija ca intre depunerea oului si recoltare,sa nu treaca mai mult de 14 zile. Cele
doua familii,furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai
multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. Botcile recoltate
inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii,cand vrem sa schimbam matca,in
roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee ,unde dupa eclozionare, matcile se
pot imperechea. Dupa cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi
nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta. Calitativ matcile obtinute prin
metoda Miller sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare
simpla sau dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii,inca din anul doi de
apicultura este insa asa mare,incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama.
CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar
"batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica , matcile". Afirmatia e perfect
adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. O matca
valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere, blandetea
albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri
biologice mostenite genetic. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am
mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune, dar din pacate
nu toti apicultorii o pot face. O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici, cum
ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii
sigure. Vom trata urmatoarele subiecte : - cresterea controlata a matcilor de calitate ;
imperecherea matcilor in nuclee ; introducerea matcilor in familiile de albine.In acest scop o sa
va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce
aveti de facut in aceasta directie. Producerea matcilor - conditii generale De obicei stuparii
amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand ca este prea complicata si ca necesita
un mare volum de munca. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai
bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si
apicultura din bucati, insa nici o satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate
doar obtinerea unei productii apicole mari). Producerea matcilor incepe odata cu venirea
timpului frumos, cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se
considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata
durata lunii iunie. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de
locatia geografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii: - in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si
cate 7-8 faguri cu puiet ; sa aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund
criteriilor de performanta cerute. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care
sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca
sa introducem si elemente "novatoare". Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului Cele
mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familia roieste natural.
Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea,
totul decurgand de la sine in mod natural. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de
specialitate, este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic
aceasta tendinta. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare, numai ca
dezideratul este greu de atins, daca nu imposibil. Natural, procentul familiilor neroitoare se
situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem, asa ca a insista in acest sens este o
greseala. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica
metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. Ce avem de facut : inca din primavara familia
vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare
optim. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine
tinere, imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi. Operatiunea
trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt
timp, prin aparitia noilor generatii, populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile
de roire. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un
numar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen.
Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza cele mai frumoase, cu ajutorul
unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se incalzeste la o lampa cu
spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea
se folosesc imediat, fie formand nuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa
schimbam matca. Producerea matcilor - metoda fara transvazare Un procedeu aproape
profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor incepatori cat si celor
experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". Tehnologia descrisa si folosita de
reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii
50). Iata cum se procedeaza : - alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna
dezvoltare de primavara. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la
o zona la alta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit. -
peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si un altul gol.
Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Albinele se vor
stimula zilnic. - peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat
de matca. - acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si
altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza si se
aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. - dupa
aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit,
care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Trebuie sa acordam maxima
atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Acestea se scutura de albine cu
maxima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor
verifica toti fagurii, inclusiv cei cu hrana. - in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele
insamantat. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe
o fata si 15 pe cealalta, avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu
in acelasi loc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea inferioara.
Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. - familia
orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acum este momentul sa
introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva minute familia se linisteste si
incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Putem stimula
albinele si cu zahar candi sau tos, umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. - peste 10-12 zile
decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. Atentie, nu intarziati scoaterea
botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge.
Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se
introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea
albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : - existenta
sau lipsa culesului ; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. In perioadele fara
cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de
zahar. - introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in cazul celor
introduse ziua. - o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat
una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce
cumpara matci). - primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada
ce corespunde roirii naturale. - lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei
celui capacit se face mai greu ; prezenta botcilor face introducerea imposibila. - albinele tinere
accepta mai bine matcile, decat cele batrane. In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci,
trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga
1-2 care sunt considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii
(in colivie). Cum se procedeaza : - in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si
se scoate din stup. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei
familii ajutatoare. - dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand
si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita,
pentru ca matca sa se poata hrani. - la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum
reactioneaza albinele. Daca acestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o
bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai
important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invinga
curiozitatea de a deschide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza
matca. - la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fost
eliberata si daca a inceput sa depuna oua. - urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate
dupa cele 4), introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si
organizare finala. Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie
direct, sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multa
siguranta. Imperecherea matcilor - formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea
fagurelui cu oua in familia crescatoare, botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de
imperechere. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta
este o metoda neproductiva si paguboasa. Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii
speciale numite "nuclee de imperechere", sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme
etanse si cu urdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui
stup vertical sau a unuia multietajat. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat,
pozitionat astfel : doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc. Se
populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure
cu hrana. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa
aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare
nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o nimiceasca.
Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem de
facut dupa ce introducem botca : - la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de
catre albine, si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. - nucleele se hranesc stimulent si li
se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii. - dupa alte 7-8 zile se mai face o noua
verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. - daca matca nu s-a imperecheat, din
diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. -
matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea
matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 15-20% luand in calcul
pierderile inerente. - nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a
evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea
matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii incepatori ,insa,trebuie
sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Daca inca din primii ani deprindem
tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor. Abordand curajos domeniul, veti deveni
adevarati apicultori....de succes. CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE
Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect, la nivel de amatori, deriva din complexitatea
problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere. Aceste pagini cuprind
informatii cu caracter practic, referitoare la cresterea matcilor fara transvazare. Albinele sunt
puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : - Roirea naturala. Este unica cale prin care
familiile de albine se inmultesc in mod natural. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de
matci, ci si la o divizare a lor in 2,3,4 noi familii(roiuri). Se poate ajunge ca prin roirea
consecutiva, familia de baza sa dispara. In urma pregatirii procesului de roire naturala, rezulta un
numar variabil de botci (30-50 buc.), functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru
crestere, botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor. - Schimbarea linistita a
matcii. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat. Aceste
familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte. Puse in
situatii favorabile roirii, acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca, cele doua matci
convietuind chiar impreuna cateodata, insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. Pentru
schimbarea linistita a matcii, albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc.), pe marginile
fagurilor. - Cresteri de salvare. Din diferite cauze accidentale, albinele pot ramane fara matca.
Pentru a creste o noua matca, ele transforma in botci, celule ce contin larve de lucratoare, larvele
primind drept hrana laptisor de matca. Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc., aceste
botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.
METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini,
vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere, urmand sa expunem intreaga
problematica legata de obtinerea matcilor, ulterior. Metodele expuse sunt multe si diverse, iar
intrebarea "de ce nu se expune o singura metoda, care este considerata cea mai buna", apare in
mintea oricui. Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor
apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere, climatice etc. Apoi intervine si
factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine, de calificarea apicultorului. In
orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie. Pentru o mai
buna intelegere, vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte, urmand ca dv.
sa alegeti. Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai), aceasta metoda este mult
indragita de apicultorii incepatori.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci, numarul mic de
interventii in cuib, fac ca aceasta sa fie agreata, cu toate ca matcile obtinute au o calitate
indoielnica. Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o
familie de albine, si implicit sa obtina un numar de matci, divizeaza acea familie in doua. O
diviziune ramane cu matca batrana, urmand ca cealalta sa-si creasca matca. Diviziunea fara
matca, asezata intr-o cutie noua, sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. Botcile
vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare. Apicultorul nu are de facut
decat sa astepte eclozionarea primei matci, care evident o sa-si ucida suratele. Daca se urmareste
si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii, acestea se vor recolta dupa capacire si
vor fi introduse in stupii vizati. O alta varianta este obtinerea directa a matcilor, fara a diviza
familia. In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane, lasand restul sa decurga de
la sine. Din nou dupa capacirea botcilor, acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.
Avantaje : metoda este simpla si usoara, si nu cere decat o calificare minima a stuparului.
Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica. Motivele care influenteaza slaba
calitate a matcilor obtinute sunt : - albinele iau in crestere larve de varste diferite, iar o selectie
ulterioara a botcilor nu poate fi facuta. - albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa
largeasca cat trebuie celulele de lucratoare ; in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile"
generatiilor trecute, consolideaza prea tare peretii acestor celule. - recoltarea botcilor este greoaie
datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.
Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor, decat ocazional, cand acestia sunt lipsiti de
experienta (anul 1,anul 2), urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola,
sa adopte alte variante de crestere a matcilor. Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea
de matci mai mari, de calitate, metoda expusa mai sus a fost perfectionata. Cate din cauzele ce
duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate, urmeaza sa ne lamurim. Sigur este
ca "decuparea fagurelui" are variante care se aplica atat in Romania cat si in Occident. - Taietura
in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda recomandata
incepatorilor. Se alege un fagure insamantat, deschis la culoare, in care nu s-a depus pentru
prima oara puiet. Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste coronita de
miere, puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei. Pe acest
fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere, tinand seama ca in mijloc
se afla larve mai batrane. Taietura sub forma de arc(vezi fig.1), se face cu ajutorul unui cutit cu
lama subtire si incalzita in apa clocotita. Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele
vizate, iar daca fagurele este insarmat, bucatile taiate se scot cu mare atentie. Dupa indepartarea
bucatii inferioare, urmeaza rarirea larvelor, in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite. Rarirea
se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas), urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau
alta a fagurelui, sa fie fata in fata, daca este posibil. Cand spunem ca rarim larvele, ne referim
bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc", albinele preferand sa construiasca acolo
botcile. Avand fagurele astfel pregatit, trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. Aceasta se va
restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit, pentru a obliga albinele sa ia in
crestere larvele din fagurele introdus. Fagurii scosi se vor da altor familii de albine, insa fara
albina de acoperire. Cu matca batrana se poate forma un roi, sau putem sa o omoram. Astfel
pregatite albinele, vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii, construind un numar mare
de botci. - Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca
principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine. In
varianta folosita la noi, aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de
crestere. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in
crestere. Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de
albine, introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de
zahar. Dupa 4-5 zile, daca avem noroc,matca o sa umple fagurele cu oua. Pentru siguranta putem
introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman, pentru a o obliga sa oua numai
acolo. In tot acest timp(4-5 zile), hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. La
expirarea perioadei, scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana, dupa ce in prealabil l-am
scuturat de albina de acoperire. Aici,cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater), incalzit in apa
clocotita, decupam jumatatea inferioara. Pe jumatatea superioara, alegem 15 celule cu oua pe o
fata si 15 pe cealalta, avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina
corespunzatoare fetei celelalte. Cu acelasi cutit, radem toate celelalte celule in afara de cele 30
alese pentru crestere. O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei, trebuie
mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face
restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui. Din familia de baza ridicam matca,
formam un roi, daca vrem sa o pastram, sau o omoram. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si
scuturat de albine il vom cerceta vizual. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor
fagurilor care contin puiet necapacit sau oua. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit,
miere sau pastura. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. Este foarte
important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva. O alta precizare :
pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere, mai exista si varianta ridicarii tuturor
fagurilor ce contin puiet, familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana, care se vor putea
controla mai usor. Astfel pregatita familia de albine, orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu
puiet capacit), primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. Dupa 10-11 zile, timp in
care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii, vom avea botci capacite
gata de recoltare, pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. - Avantaje : folosind aceasta
metoda relativ simpla, calitatea matcilor se imbunatateste considerabil (mai ales in varianta
romaneasca). - Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de
crestere. MATCI FARA TRANSVAZARE (part. 2) Alte metode de crestere a matcilor fara
transvazare , in stupina proprie , ce pot fi folosite de micul apicultor , sunt : Metoda fasiilor de
fagure, celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor, presupune
si practicarea de noi procedee, mai complexe si performante. In aceasta categorie se incadreaza si
metoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante. Fagurele in care nu s-a mai crescut puiet si
insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman, se aseaza pe o suprafata plana. Cu
ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de fagure, care trebuie sa cuprinda larve tinere, cu varsta
cunoscuta. Procedeul presupune si folosirea ramei de crestere,care este de fapt o rama normala,
prevazuta cu sipci(2 buc.), de lungimea luminii interioare a fagurelui. Pe acestea se vor fixa
fasiile de fagure cu larvele selectate in vederea cresterii. Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte
cu ceara topita, sau cu ajutorul unor bride de sarma. Pe toata lungimea fasiei de fagure, de pe
fiecare leat, se raresc larvele astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre
ele. Aceste fasii se mai pot fragmenta in 2-3 buc.,urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe
leat, operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. In final rama de crestere,cu cele doua leaturi pe
care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite, se introduce in familia doica, dupa o orfanizare
prealabila a acesteia. Metoda este cunoscuta sub denumirea de "metoda Alley". O alta
varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure, ci doar celule taiate cu un cater sau cu o
stanta. La taierea sau stantarea celulelor cu larve se urmareste decuparea unei singure celule,
asfel incat aceasta sa contina si cate un sfert din celulele vecine. Pentru stantare K.Weiss
recomanda stanta elvetiana,aceasta fiind un tub de tabla despicat in doua, cele doua jumatati
fiind prinse cu un elastic si avand la un capat marginea foarte bine ascutita. Decupand o celula,
stanta strapunge fagurele, partea opusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza
pentru suport. Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere, la 2 cm una
de alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. Rama cu cele 20-30 de celule se introduce
intr-o familie doica, orfanizata de 2-6 ore si fara puiet. - Avantaje : albinele iau in crestere un
procent mai mare de larve, calitatea matcilor fiind mai buna. - Dezavantaje : metoda necesita o
manopera mare, iar matcile nu ajung la greutatea celor obtinute prin transvazare. Metoda
Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celule Aceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si
are la baza cresterea din ou. Etapele care trebuie urmate sunt : Obtinerea materialului de pornire
se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet, intr-un izolator cu gratie
Hanneman, impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. Dupa 2 zile ridicam
fagurele cu oua si eliberam matca. Din acest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale
care sa cuprinda pe latime 2 celule intregi si de lungimea fagurelui. Aceste fasii se sectioneaza in
bucati de 5-6 celule intregi. Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule, urmeaza sa le prelucram
pentru a le putea fixa pe leatul de crestere. In acest scop partea opusa se modeleaza intre degete
pentru a forma un dinte. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale, in afara de unul, urmand sa
executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. Fixam fiecare cuib,care practic contine un ou,
cu ajutorul dopurilor. Aceste dopuri vor fi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi
unite cele doua parti. Se ia un dop, si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului, dupa
care aplicam elasticul de fixare. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm
unul de altul(masurat de la centru la centru). De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara
coloniei 2 ore, deci pregatirea cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp ; se vor
prefera oua mai batrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore ; celulele cuibului se pot
scurta la jumatate. Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei
familii orfanizate de 2-6 ore, al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). Conform
tehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca, nici chiar in varianta
separarii prin diafragma cu gratie. - Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare,
calitatea matcilor fiind buna. - Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin
transvazarea larvelor. Metoda Miller Alegem din stupina o familie cu performante mari, a
carei matca ne-a multumit. Din aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in
mai multi stupi, avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. In familia astfel
restructurata, lasam toate ramele cu hrana, doua rame cu puiet gata de eclozionare, albinele
acoperitoare si matca. Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de
speteaza superioara 5 bucati de fagure artificial, triunghiulare cu baza de 5 cm. In stup asezam
ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului, faguri cu miere si polen, in centru, fagure
cu puiet capacit, rama de crestere, fagure cu puiet capacit. Daca hranim stimulent cu 300 ml
sirop pe zi, albinele vor incepe sa cladeasca fagurele din rama de crestere, iar matca depune oua.
Cand cantitatea de oua este suficienta, ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie
orfanizata complet (ridicand puietul si matca). Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati
de albine si controlati, pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. In acest timp, familia
crescatoare, hranita suplimentar, trage botci pe fagurele cu oua, care botci pot fi recoltate dupa 9
zile de la introducerea fagurelui. Cele doua familii, furnizoare de material de crestere si doica pot
fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind
suplimentar. - Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor, fiind si o metoda sigura. -
Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea. Matci de schimbare
linistita Cu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (se
limiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata. Familiile care isi schimba
linistit matca, construiesc cateva botci de calitate, care botci pot fi recoltate, introduse intr-un
nucleu de 2-3 faguri fara puiet, iar dupa imperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei
matca vrem sa o schimbam (dupa orfanizarea prealabila). - Avantaje : se obtin matci de calitate,
cu un instinct minim de roire. - Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au
acest instinct. MARCAREA MATCILOR IN STUPINA Desi pare ca operatiunea de marcare a
matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi, nu este deloc asa. Fiecare apicultor
care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine, stie ca in anumite cazuri
poate intampina dificultati in a o repera usor. Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua
motivatii, acestea fiind legate de usurarea reperarii matcii pe faguri cat si de cunoasterea varstei
reale. Codul culorilor - culorile se repeta la fiecare 5 ani Din toate metodele prezentate in
literatura de specialitate, noi am ales doua care se detaseaza prin eficienta si simplitatea lor. Ce si
cum folosim : Instrumentul de marcat - un instrument ieftin si eficient se confectioneaza din
lemn si doua ace cu gamalie(bolduri). Confectionarea lui poate fi facuta de oricine in mai putin
de 10 min. Acesta are forma si lungimea unui creion obisnuit, cu capetele rotunjite si tesite. La
unul din capete se infinge un ac cu gamalie drept,iar in capatul celalalt alt ac indoit la 45 de
grade. Practic, cu acest instrument de marcare se poate atat aplica vopseaua aleasa cat si lipi o
placuta. Nimic mai simplu, eficient si ieftin. Vopsele - dintre toate vopselele incercate la
marcare cea mai eficienta s-a dovedit a fi banala oja pentru unghii. Oja are calitatea de a forma
un marcaj vizibil, compact, rezistent in timp, si are o viteza de uscare optima. Oja folosita trebuie
sa fie de culoarea anului, sa fie in termenul de garantie. Daca nu gasim oja de culoarea anului
respectiv , se foloseste un lac de unghii incolor, pe care il coloram cu o cantitate mica de vopsea
de oua(netoxica). Placute de marcare - in cazul in care folosim pentru marcare rondele mici ,
acestea vor fi obtinute prin stantarea unei foite de staniol de culoarea anului respectiv. Este
solutia cea mai ieftina si nu trebuie sa ne facem griji pentru procurarea materialului. Stantarea se
face cu o preducea construita dintr-o mina metalica de pix, ascutita la unul dintre capete.
Marimea rondelelor nu trebuie sa depaseasca 1,8 - 2 mm. Bineinteles pentru cine are
posibilitatea sa-si procure de "afara" rondele speciale de opalit este si mai bine. Tehnica
marcarii - din punct de vedere tehnic marcarea matcii se poate face oricand . Noi
recomandam insa ca marcarea sa se faca inaintea introducerii matcii in nucleul de imperechere.
Marcarea incepe prin imobilizarea matcii. Aceasta se prinde cu varfurile degetului aratator,
mijlociu si a degetului mare de la mana stanga. Pentru cineva care face pentru prima oara
lucrarea, poate parea complicat si de aceea incepatorilor li se recomanda folosirea capacului din
fig.2. Cu acest capac se poate imobiliza matca prin presarea pe fagure sau pe o suprafata
moale(burete etc.), daca operatiunea nu se face direct in stupina. Eventual se poate folosi si un
dispoziti de imobilizare ca cel din fig.3 , care asigura un bun control asupra matcii. Cu mana
dreapta introducem creionul de marcat in oja(cu boldul drept), scuturam surplusul de oja si
tamponam scutul dorsal al matcii(mijlocul primului segment dupa cap). Cand marcajul se face
cu placute de staniol sau opalit, pentru lipire se foloseste o oja incolora pentru staniol, sau
adezivul aferent setului pentru opalit. Daca avem numai placute de opalit(fara adeziv), se poate
folosi cu succes aceeasi oja incolora. La marcarea cu placute, imobilizam matca, tamponam
scutul dorsal al matcii cu adezivul special sau oja incolora, folosind capatul drept al creionului
marcator. Cu capatul indoit la 45 de grade (in prealabil umezit),luam placuta marcatoare si o
aplicam peste adeziv,cautand sa obtinem o fixare cat mai centrala si trainica. Cateva
recomandari importante - la aplicarea vopselei sau adezivului se urmareste cu mare atentie ca
acestea sa nu atinga radacinile aripilor sau sa intre in segmentul cervical al matcii. Reintoarcerea
matcilor in familii, nuclee se face dupa uscarea marcajului si disparitia mirosului vopselei(30-40
min.). Pentru mai multa siguranta matca marcata se introduce intr-o cusca de izolare , de unde va
fi eliberata de albine. Pentru a va face "mana", puteti exersa marcajul pe trantori si asa veti
verifica si calitatea si toxicitatea materialelor folosite. Concluzii : pentru marcarea matcilor se
pot folosi si alte vopsele ( alcool cu schellack , acetona cu celuloid , duco , vopsea auto). Ba mai
mult se gasesc pe piata si creioane marcatoare (gen "marker"), sau truse de marcat, deci nu ezitati
!!
X