SUB1:Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal,
meninerea constant a compoziiei corpului uman.
Viata presupune consum permanent de energie , pentru satisfacerea
unor necesitati:
- sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare
- activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii
- contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii striate si netede;
- activitatea de secretie si excretie;
- mentinerea temperaturii constante a corpului;
- repararea uzurilor.
Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor
se exprima in calorii. Kcal= cantitatea de caldura necesara pentru
cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius. KJoule=
energia cheltuita pentru deplasarea unei greutati de 1 kg pe o distanta
de 1 m cu o forta necesara de 1 Newton= forta care transmite unei mase
de un Kg o acceleratie de 1m/s(1Kcal= 4.184 KJ)
In conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie
pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale. Aceasta cheltuiala minima
de E= metabolismul bazal; cnsumul de E depaseste valorile
metab.bazal in functie de activitatea indeplinita.
a. Adultul- MB= 1cal/Kg/h ;
b. Copii si adolescenti valori maxime la 2-3 ani-> 2-2.5 cal/kg/h;
scade treptat la 1.5-1.7 cal/kg/h la adolescenti; ramane constant(1
cal./kg/h) intre 25-45 de ani. Dupa 45 de ani metabolismul scade din
nou, la 55-60ani fiind cu 15-20% mai redus decat la adultul tanar.
c. In a doua jumatate a sarcinii, MB creste cu 20-25% fata de perioada
de negraviditate, iar lactatie creste cu 10-20%.
Sexul- MB scazut cu 8-10% fata de barbate cu aceeasi greutate
corporala.
Frigul- intensifica procesul de termogeneza, duce la cresterea MB ,
cu valori mai mari la copii.
Subalimentatia prelungita scadere a cheltuielilor de energie=>o
incercare de adaptare a organismului la un aport alimentar redus.
SUB2.Consumul energetic al organismului:actiunea dinamica
specifica,activitatea musculara.
ADS=cheltuiala de E in urma ingestiei de alimente -> se realizeaza
pentru fct. De digestie, are ca scop eliberarea substantelor nutritive din
alimente ce sunt indispensabile pt. desfasurarea in conditii normale a
functiilor organismului.
EX: o persoana are MB=1700 Kcal, consuma alimente ce aduc
cant. de E respective si ulterior se determina din nou metabolismul se
constata ca e superior valorii anterioare->1850 Kcal/24h. Surplusul de
150 Kcal, det. de ingestia de alimente = ADS.
Surplusul de calorii e det. de travaliul digestiv secretor si mai ales de
met. intermediar al substantelor nutritive.
Activitatea musculara reprezinta cea mai importanta cauza a
cresterii consumului de energie.Intensitatea efortului depinde de
numarul de grupe musculare angajate in effort, de volumul grupelor
musculare,de masa corporala, de valoarea raportului intre efort si
pauza.
Dupa cantitatea de energie consumata profesiile si impart in:
-profesii cu cheltuiala mica de energie:profesorii,medicii,inginerii,
avocatii,vanzatori-consum calorii-2400 femei si 3000 barbati.
-profesii cu cheltuiala medie de energie:lucratori din ind
usoara(textile,confectii), ,studentii,gospodine-consum caloric-2700
femei si 3300 barbati.
-profesii cu cheltuiala mare de energie:strungari,frezori,mecanici,
lacatusi, tractoristi, sudori, militari-consum caloric-3000 femei si 3700
barbati.
-profesii cu cheltuiala foarte mare de enrgie:munc forestieri, sapatori,
mineri-consum caloric 4100 barbati.
Valorile sunt valabile pentru persoanele intre 20-40 ani.Pt.barbatii
intre 41-65 se scade aportul caloric cu 200cal, iar pt femei intre 41-60
ani cu 300 cal.
SUB3.Factorii ce conditioneaza consumul energetic al
organismului:varsta, climatul,cresterea, sarcina, alaptarea.
Graviditatea este starea fiziologica ce solicita intens organismul
femeii din punct de vedere energetic,datorita dezv fatului, placentei si
anexelor sale si prin sporirea masei corporale a mamei.Intreaga
perioada necesita suplimentarea aportului energetic cu 80000cal,
repartizate diferit pe parcursul sarcinii:150kcal/zi in primul trim si
350kcal/zi urmatoarele 2.
Alaptarea pe o perioada de 6 luni cu o secretie de lapte de 850ml/zi
corespunde unel valori energetice de 612 cal.Femeia trebuie sa
primeasca echivalentul in calorii al acestie cantitati de
lapte(612kcal+150kcal pt efortul secretor=cca 750kcal/zi).Pt ca femeia
acumuleaza in timpul sarcinii o rezerva de tesut adipos, se recomanda
200kcal din rezervele proprii sis a primeasca 550kcal din alimente.
Varsta.Copii si adolescentii au un metabolism raportat la cel al
adultilor mai crescut.Ei pierd mai multa caldura prin procesul de
termoreglare, fac mai multa miscare ca adultul si de aceea necesita un
aport caloric mai crescut:1-3 ani-1360 kcal,10-12 ani baieti 2600kcal si
fete 2350.De aseameanea, copii si adolescentii necesita un aport caloric
suplimentar datorita cresterii si dezvoltarii.
Climatul.In zonele cu temperature scazuta organismul isi reduce
pierderile de caldura si isi intensifica termogeneza, procese ce au loc cu
consum crescut de energie.Se recomanda ca pt fiecare scadere cu 10
grade C a mediei termice anuale sa creasca aportul energetic alimentar
cu 3%, iar in cazul cresterii acesteia, ratia alimentara sa fie diminuata
cu 5% pt fiecare 10 grade.
7.rol energetic-1 g proteine-4.1kcal
SUB4.Malnutritia proteino-calorica:tulburarile metabolice si
biochimice.
Malnutritia este o stare patologica determinata de o disponibilitate
redusa de principii alimentare, in special scaderea aportului proteic, cu
aparitia de modificari morfo-functionle in organelle si tesuturile de
importanta vitala.
Exista diferente intre malnutritia la copil si malnutritia la adult.
La copil exista mai multe stadii:
-std I- tulb de crestere, intarziere in dezv psihica, intarziere in
instalarea pubertatii, rezistenta scazuta la infectii, cresterea mortalitatii
infantile.
-stdII-diaree, tulb in metab apei si electrolitilor(scaderea CA si P
sanguin, acidoza accentuate, Ksanguin crescut, edem), scaderea
proteinemiei(a albuminei), hepatomegalie cu infiltratie grasa difuza,
tulb tegumentare(piele uscata, marmorata, eritem, descumatii)
-stdIII-este stadiul de vindecare daca se iau masuri de corectare a
tulb electrolitice si se foloseste o alimentatie corespunzatoare.
Kwashiorkorul apare ca rezultat al prelungirii alimentatie naturale
peste 1 an si a ablactarii improprii, fara produse almentare de origine
animala.Simptome:edeme declive sau generalizate, hipotrofie
musculara, diaree, infectii cutanate, apatie, hepatomegalie,
anemie,hipopotrinemie.
La adult exista 3 stadii:
-stdI: disparitie tesutului adipos, hipotrofie musculara, astenie
marcata.Testele de laborator sunt in limite normale datorita
posibilitatilor de adapatare.
-stdII:edemul hipoproteic, poliurie, sete, manifestari cutanate(eritem,
piele uscata, hiperpigmentarea,unghii friabile),manifestari
digetstive,anemie hipocroma si microcitara, proteinemie sub 6%.
-stdIII:de vindecare.
SUB9.Lipidele:clasificare
SUB5.Proteine:clasificare
Proteine simple:-protamine si histone-in cel
seminale,hb,mioglobina,nucleoproteine.
-prolamine si gluteine-seminte de cereale
-albumine
-globuline-miozina,lactoglobulina,glicina
-sclero proteine-colagenul,elastina,keratina.
Proteine conjugate:-fosfoproteine-cazeina,vitelina,fosfovitelina
-glicoproteine-mucine,ceruloplasmina,fact intrinsic
Castle
-lipoproteine
-cromoproteine-
hb,mioglobina,citocromii,catalaza,peroxidaza
-metaloproteine-siderofilina,hemosiderina,feritina
-nucleoproteine
SUB6.Rolul proteinelor in organism
1.rol plastic-formeaza matricea care asigura mentinrea str celulare
-rol in transp O2,contractie,transmiterea influxului
nervos,secretia glandelor
2.rol enzimatic-toate enzimele au str proteica
3.rol in apararea organismului-Ig au structura proteica
4.rol endocrine-hormonii au str proteica
5.rol in mentinerea ech hidric-apa intra si iese din celula,iar proteinele
raman in celula si retin apa la acest nivel.
6.rol in in sistemul tampon-mentin ph-ul constant primind si cedand
H+ cand este necesar
8.rol antitoxic-ajuta la detoxifierea organismului prin asigurarea
echipamentului enzimatic necesar,prin mentinerea integritatii
organismului.
SUB7.Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor
1.proteine cu valoare biologica superioara(clsI)-contin toti aa esentiali
in proportii adecvate org uman;majoritatea prot de origine animala.
2.proteine cu valoare biologica medie(clsII)-contin toti aa esentiali, dar
unii in proportii insuficiente;alimente de origine
vegetala(legume,fructe,cereale.
3.proteine cu valoare biologica inferioara(cls aIIIa)-lipsesc unul sau
mai multi aa esentiali(zeina din porumb, collagen,lizina,treonina).
SUB8.Necesarul de proteine ale organismului si sursele
Mentinerea vietii necesita un consum permanent de proteine.Aportul
de proteine trebuie sa fie in legatura cu costul de azot.1kcal2mg N2
1700kcal3400mgN23,4gN2
1gN26.25 g proteine
3,4gN221.25 g proteine.
La adult-0.8-1gproteine/kg
La copii-2 g prot/kg
La adolescenti-1-1,1gprot/kg
La gravide-30g perioada de sarcina;20g perioada de alaptare.
Exprimat in procente aportul de proteine trebuie sa reprezinte 10-
14%din valoarea energetica a ratiei, din care 30-40%trebuie sa fie de
orogine animala.
Surse de proteine:carnea alba, pestele,oua, branza, lapte,cereale
integrale,leguminoase,ciuperci.
1.lipide simple-gliceride
-steride-zoosteroli,fitosteroli,micosteroli-
ficat,creier,ou,icre,lapte
-ceride
2.lipide complexe-fosfatidele-lecitinele,cefaline,serinfosfatide-
ficat,lapte,galbenus
-sfingolipide-sfingomieline,
-
sfingoglicolipide(gangliozide,cerebrozide)
SUB10.Rolul lipidelor in organism
1.rol energetic-1glipide-9kcal
2.rol antisoc-formeaza tesutul adipos ce tapeteaza organelle
3.rol in termoreglare-tesutul adipos impiedica pierderile de caldura
4.rol in transportul unor substante necesare organismului-acizii grasi
esentiali transp vitaminele liposolubile(A,B,K,E)
5.rol plastic-lipoproteinele intra in structura menbranei celulare
6.acizii grasi esentiali-normalizeaza procesele de crestere si dezvoltare
-intra in structura membranei celulare
-scad nivelul colesterolului
-intervin in procesele de oxidare
-stimuleaza activitatea enzimatica
-acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor si
tromboxanilor care influenteaza tonusul vaselor sanguine
7.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau gust bun macarii,
scad motilitatea gastrica, sunt alimente care tin de foame
8.colesterolul-intra in str cailor biliare
-rol in formarea hormonilor sexuali
-intra in str vitaminei D, a celulei cerebrale.
SUB11.Ratia de lipide si efectul consumului neadecvat, surse
Necesar:20-35%din valoarea energetica a ratiei(20%pt
varstnici,sedentary,gravide.pt cei cu afectiuni hepatice, pancreatice.cu
boli de malabsorbtie si 35% pt copii, adolescenti, cei ce fac un efort
mare in microclimat).Jumatate sau 1/3 trebuie sa fie grasimi ca
atare(ulei,margarina,unt).Raportat la necesarul pe kg corp:
-0.7-1 glipide/kg copr/zi-adulti sedentari
-1-1.5 glipide/kg corp/zi-adulti active
-2glipide/kgcorp/zi-copii,adolescenti.
Acizii grasi trebuie sa reprezinte 2% din aportul energetic total,iar
raportil acizi grasi esentiali pe acizi grasi neesentiali trebuie sa fie mai
mare ca 1 pt a preveni ATS.
Surse:ulei vegetal, peste, ulei masline,margarina,unt,untura,smantana.
Efectele consumului neadecvat:scaderea consumului duce la
dislipidemii cu tulburari metabolice si biologice, iar cresterea
consumului favorizeaza aparitia aterosclerozei si a obezitatii.
SUB12.Glucide: clasificare
1.monozaharide-pentoze-riboza,arabinoza,xiloza,dezoxiriboza
-hexoze-glucoza,fructoza,galactoza
2.dizaharide-zaharoza,lactoza,maltoza
3.polizaharide-amidon-amiloza+amilopectina
-celuloza-sfecla,morcovi,dovlecei,pere,caise,tomate
crude,piersici,prune;
-glicogenul-forma de rezerva a glucozei;
-mucopolizaharidele;
-polizaharide vegetale insulina,gumele,pectinele,mucilagiile.
SUB. 13 Glucidele: rolul n organism i efectele carenei.
- principalele furnizoare de enrgie, 1g->4 Kcal.
- Pot lua urm. cai metabolice:
o Sunt oxidate imediat, eliberand energie pt. tesuturi;
o Sunt convertite in glicogen,, care este stocat inficat si muschi, fiind
o rezerva de energie rapid metabolizata;
o Folosite in sinteza de grasimi, la care org. apeleaza cand rezervele
de glicogen se epuizeaza
- creierul, SN periferic, hematiile folosesc glucoza ca unica sursa de
energie si sunt foarte sensible la scaderea glicemiei
- pantru o metabolizare normala a lipidelor si a proteinelor este
necesar ca ratia alimentara sa asigure un minim de 50-80 g de proteine
- glucoza este un tonic pt. celulele hepatice, extreme de solicitate in
multe reactii anabolizante si catabolizante
- in starile de hipoxie si atunci cand fibrele musculare se contracta cu
viteze mari, tesuturile prefera glucoza fata de acizii grasi, pt. ca aceasta
contine in structura ei maim ult oxygen;
- intra in structura acidului glucuronic, hialuronic, condroitin si
mucoitinsulfonic, heparinei, ac. nucleici, galactolipidelor (SN),
imunopolizaharidelor (rezistenta la infectii), factorului intrinsec Castle.
SUB. 14. Fibrele alimentare: rolul n organism i efectele
consumului neadecvat.
Glucidele nedigerabile= fibre alimentare (celuloza, hemicelulozele,
pectinele, gumele si mucilagiile); lignina- polimer neglucidic
- Aceste glucide raman nehidrolizate in intestinal subtire si au efecte
biologice:
o Celuloza si hemiceluloza- accelereaza tranzitul;
o Pectinele si gumele, solubile in apa, formeaza geluri si intarzie
golirea gastrica si intestinala;
o Leaga cationii si se pierd in felul asta, prin fecale unele metale (Ca,
Mg);
o Absorb sau inglobeaza substante organice(saruri biliare, colesterol),
produsi de secretie si de descuamare ai tubului digestive,
microorganisme;
o Prin accelerarea tranzitului si formarea unor pereti greu de patruns
de catre enzimele digestive, scad coeficientul de absorbtie al
substantelor digestive
o Ajunse in colon favorizeaza dezv., florei de fermentatie (contribuie
la sintetizarea vit. din grupul B)
o efecte nefavorabile: pot agrava afectiunile inflamatorii sau iritative
ale tubului digestive(gastrite, ulcere,duodenite, enterite, colite de
fermentatie), favorizeaza volvulusul de sigmoid
o Lipsa din alimentatie: creste incidenta constipatiei, si a unor maladii
associate cu aceasta: diverticuloza colonului, colite spastice, hemoroizi,
cancer de colon)
o Nevoia de fibre: 15-25g
SUB.15 Acoperirea necesarului de glucide n funcie de tipul
surselor alimentare
Glucidele trebuie sa acopere 50-68% din ratia alimentara . Pe masura
ce standardul economic creste, exista o tendinta de scadere a
procentului de glucide din ratie, in avantajul proteinelor si a lipidelor.
In cadrul glucidelor se remarca o diminuare a cantitatii aduse prin
cereale, leguminoase, legume si crestrea proportiei de zahar si a
produselor indulcite cu zahar. Produsele de faina alba si orez decorticat
inlocuiesc aproape total pe cele preparate din seminte integrale sau
faina neagra. Consumul sporit de zahar si produse zaharoase
favorizeaza caria dentara.
Zahar...99glucide; bomboane..89-90, miere de albine..70-80, faina,
arpacas, orez, paste fainoase..70-75, dulceturi, gemuri, jeleuri..55-75
zaharoza, ciocolata..50-60, fasole, mazare uscata..50-55, paine alba..53,
paine integrala..48, prajituri..20-40, cartofi..19, struguri..17, fructe
proaspete..8-15, legume proaspete..4-8, lapte..4,8
SUB.16 Calciul: absorbia
-se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism, din care 95% se
concentreaza in oase si dinti; calcemia N= 9-11 mg%;
Absortia variaza in functie de nevoiele organismului- 10-40%. Copii in
perioada de crestere, femeile gravide si cele care alapteaza absorb 40%
sau mai mult din Ca adus de alimente. Sarurile de Ca sunt mai solubile
in mediu acid=>aciditatea gastrica este importanta pentru absorbtia Ca.
Cresterea motilitatii GI scade cantitatea de Ca absorbita din intestin.
Imobilizarea prelungita a baolnavilor reduce absorbtia Ca si
favorizeaza pierderea acestuia din oase. Emotiile prelungite, stresurile
nervoase duc la o balanta negativa.
Factori alimentari care cresc absorbtia Ca: Vit D si C; raportul egal
dintre Ca si P, lactoza si ac. Lactic.
Factori alimentari care diminua absorbtia Ca: ac. Oxalic sin ciocolata,
cacao, spanac, ac. Fitic din cereale, excesul de grasimi, de fosfati, de
fibre alimentare.
Referitor la proteine- unii autori: ratii bogate sporesc absorbtia de ca,
alti autori: cresc excretia si duc la instalarea osteoporozei.
Glandele paratiroide (in conditii de scadere a concentratiei plasmatice)
secreta PTH, care creste absorbtia de Ca, mobilizeaza Ca din oase si
este restabilit nivelul normal circulant al acestuia. De asemenea
mentine raportul normal Ca/P in sange. Calcitonina tiroidiana scade
calcemia (efect antagonist PTH).
70% din Ca ingerat se elimina prin fecale.
SUB. 17 Calciul: rolul n nutriie i efectele carenei.
- intra in compozitia scheletului;
- intervine in coagularea sangelui (Protrombina-> Trombina)
- activeaza un nr. De enzime: labferment, tripsina, lipaza, FA,
colinesteraza;
- activeaza fact. Intrinsec Castle, facilitand absobtia vit. B12;
- participa la mec. contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii
membranare.
- Efecte simpaticomimetice, in antagonism cu K (act.
parasimpaticomimetic);
- +Mg diminua excitabilitatea neuromusculara; scaderea Ca det.
Spasmofilie, tetanie, convulsii;
- Participa la ment. Ech. A-B.
Carenta: rahitism la copii si osteomalacie sau osteoporoza(densitatea
osoasa e mult scazuta) la adulti si varstnici. Frecvent apare
postmenopauza(osteoporoza senila). apare din cauza tulb. GI si
endocrine.
Hipercalcemia: la copii care au primit cant. excesive de vit. D- tulb. GI
si tulburari de crestere. La adult poate apare dat. Hipertiroidismului sau
a dozelor excesive de vit. D si la ulcerosii care consuma mult lapte si
alcaline: HTA, varsaturi, hemoragii GI.
SUB. 18 Calciul: necesarul organismului i sursele alimentare
-mai ridicat la copii, adolescenti, gravida, femeia care alapteaza.
Laptele matern-30-40 mgCa/100ml (cauza de spoliere a organismului
mamei in acest mineral).
-zilnic: 0,8g/zi-adult, copii-10-12 ani- 1,2g/zi; 14-18 ani- 1,4g(Baieti),
1,3g(fete)
-FAO/OMS
SURSE:
-lapte si branzeturi (principal)- conditii favorabile pt. absorbtie (raport
Ca/P supraunitar), prez. Vit.D3, absenta fitatilor, oxalati.
-lapte de vaca: 120mg/l
-branzeturi: 200mg/100g-branza proaspata de vaca, 500mg/100g-
telemea, 900-1000mg/100g in branzeturi tip Olanda si Schwaiter.
-legumele si fructele- cantitati mici de Ca;
-derivate ceraliere si carnea sunt sarace in Ca. exceptie: conserve de
peste in sos tomat, in care, datorita mediului acid,Ca din oase se
solubilizeaza.
Sub19. Magneziul: rolul n nutriie i efectele carenei. SUB. 24 Fosforul: rolul n nutriie i efectele carenei
-sub forma ionizata activeaza enzimele ce intervin in metabolismul - este un element plastic care contribuie la formarea oaselor si a
glucidelor si respiratia celulara. dintilor, a unor lipide (cefaline, lecitine si a unor proteine);
-rol in ech, A-B - este un constituent al ac. Nucleici (ADN si ARN), care intervin in
-deprima excitabilitatea neuro-musculara; sinteza proteinelor, in multiplicarea celulara si in transmiterea
-reglarea secretiei PTH; caracterelor ereditare;
-hipermagnezemia acuta inhiba secretia PTH ca si hipercalcemia; - ATP, ADP, GTP, GDP- esentiale pt. Stocarea si eliberarea energiei
-ech. Ca/Mg trebuie respectat; necesare activitatilor vitale;
-Mg se mobilizeaza mai lent din oase. - Este oglibatoriu prezenta radicalului fosfat in multe etape ale
Simptomele deficitului: apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii. absorbtiei si metabolizarii glucidelor, ac. Grasi si AA.
Sunt asemanatoare cu cele din hipocalcemie, de aceea diferentierea se - Vit. Din grupul B sunt active dupa combinarea cu ac. Fosforic;
face din determinarea serica a celor 2 cationi. Diareea prelungita poate - Fosfatii anorganici participa la formarea sistemelor tampon prin care
duce la hipomagnezemie. se asigura mentinerea constanta a PH-ului.
Hipermagnezemia: sete, senzatie de caldura, anorexie, scadere in
greutate, diminuarea tonusului muscular si a excitabilitatii nervoase,
depresie, fibrilatie atriala.
SUB20.Mangneziul:ratia si sursele alimentare
Ratia-nevoi zilnice-350mg barbati si 300mg femei
40-70mg copii 0-1an
150mg copii prescolari
250mg copii scolari
Surse alimentare-legume verzi-salata, spanac,urzici,patrunjel SUB. 25 Fierul: absorbia i eliminarea
-toate alimentele contin Mg mai putin zaharul si Organismul contine: 3.5-4g Fe(barbati) si 2-3 g Fe(femei)
grasimile Absorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a jejunului, iar in
cantitai mult mai mici in stomac si ileon.
SUB 21 Potasiul: rolul n organism i efectele consumului Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a
neadecvat. organismului.
- in fenomene electrice de membrane Fe 2+ se absorbe mai bine decat Fe3+. HCl are rol important in
- contractia musculara absorbtie, facilitand reducerea Fe 3+ in Fe 2+.
- influenteaza presiunea osmotica Fe din carne si peste se absoarbe mai bine decat cel de origine vegetala,
- excitabilitate cerealele sunt bogate in Fe, dar sunt putin absorbite.
- ech. A-B Ac fitic, ac. Oxalic, contin cantitati exagerate de fosfati si celuloza,
- metabolismul glucidelor scad coeficientul de utilizare a Fe prin formare de compusi putin
- influenteaza transmiterea nervoasa si a dinamicii cardiace solubili sau accelerarea tranzitului.
Scaderea K: astenie musculara marcata; areflexie osteotendinoasa; apar Conc. Fe plasmatic: 100-140g/100ml(B) si 80-120 g/100ml(F).
modificari ECG specifice, somnolenta, stare depresiva, confuzionala, Eliminare Fe: prin urina, fecale, piele, fanere, descuamari ale tractului
aritmii. digestiv si urinar.
Cresterea K: diminuarea capacitatii intelectuale, scade memoria, stare
depresiva, modificari ECG.
SUB. 22 Sodiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.
Na e element care domina extracelular.
- influenteaza: presiunea osmotica, deplasarile apei din mediul
extracel. In mediul intracel. si invers
- mentine ech. A-B;
- excitabilitatea neuro-musculara;
- favorizeaza absorbtia intestinala a glucozei. SUB. 26 Fierul: rolul n nutriie i efectele carenei.
Scaderea Na: manifestari neurologice=>edem cerebral, crampe 2 functii principale:
musculare, anorexie, greturi, varsaturi, stare de agitatie, scad reflexele - 4 atomi de Fe din molecula de Hb se combina cu O2, in cant. Var.
osteotendinoase. Dupa presiunea gazului; O2 atasat la atomul de Fe din mioglobina este
Cresterea Na: retentie hidrosalina, edeme, HTA depozitat in muschi;
- Fe feric si feros, prezent in citocromi realizeaza schimb de electroni
=>parte esentiala a procesului de oxidare a multor substante.
SUB. 23 Sulful: rolul n organism i efectele carenei Zilnic se folosesc pt. Sinteza Hb 20 mg Fe.
- intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina, cistina. Carenta de Fe se manifesta zilnic prin: anemie hipocroma microcitara.
- Sub forma de mucopolizaharid (condroitinsulfat) ia parte la Niv. Hb este cel mai utilizat indicator.
formarea cartilajelor, oaselor, tendoanelor, pielii.
- Sunt bogate si sulf, keratina din par, unghii, piele, sulfolipide
concentrate in substanta alba a SN;
- Ia parte la multiple reactii de oxidoreducere;
- Ac.sulfuric ajuta la conjugarea unor metaboliti (H. steroidieni) si a
multor substante chimice cu potential toxic (benzen, fenoli)
transformadu-le in compusi usor de eliminat si mai putin toxici
SUB 27. Vit A: rolul in nutritie si efectele carentei
- intra in structura pigmentilor retinieni (sub forma de retinol); in
structura cel.cu bastonase si conuri;
- celulele cu bastonase favorizeaza vederea in lumina slaba;
- celulele cu conuri participa la distingerea culorilor;
- vit. A participa la formarea smaltului dentar, la buna functionare a
ficatului, tiroidei si a altor organe;
- mentine integritatea celulelor epiteliale ale tegumentelor si
mucoaselor;
- controleaza diferentierea celulara;
- reduce incidenta cancerului (in special caroteni);
- rol in troficitatea epiteliului genital
Efectele carentei:
- carenta primitiva de vit. A exista numai in tarile subdezvoltate ;
- prima cauza de cecitate definitiva din lume;
- carentele sec. Apar in caz de icter obstructiv, ciroza, sprue.
Efectele carentei secundare:
- scade vederea la lumina slaba (=hemeralopie);
- keratinizarea cel. Epiteliale;
- uscarea conjunctivelor si tegumentelor;
- afecteaza proteinogeneza si osteogeneza;
- crestere lenta la copil ;
- la gravide, carenta de vit. A poate duce la moartea embrionului,
avortarea lui, nasterea unor copii cu malformatii.
SUB 28. Vitamina A: necesarul zilnic i sursele alimentare.
1. necesar zilnic: 4000 U.I. pt. Femeia adulta; 5000 U.I. pt. B si F care
alapteaza, 1000-2500 U.I. pt. copii si adolescenti (in functie de
greutate).
2. surse alimentare:
- Vit. A: doar in alimente de origine animala: ficat(mai ales de peste),
lapte nedegresat, produse de lapte gras, galbenus de ou, peste gras
- carotenii: in alimente de origine vegetala: morcovi, frunze
verzi(spanac, urzici, marar, salata verde, patrunjel), ardei gras,
gogosari, tomate, sfecla rosie, caise, piersici, capsuni, pepene galben,
porumb galben, banane
SUB 29. Vitamina D: rolul n nutriie i efectele carenei. xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si
- regleaza absorbtia de Ca si P in intestin, facand mucoasa intestinala
mai permeabila pt. acesta;
- contribuie la formarea complexului Ca-P, precursor mineral al
osului;
- intervine in depozitarea de Ca si P in tes. Osos;
- creste reabsorbtia P la niv. Rinichiului.
Efectele carentei:
- scade absorbtia Ca, care se elimina prin fecale;
- absorbtie defectuoasa a P;
- lipsa de calcifiere a oaselor si dintilor;
- la copii apare rahitismul, la adulti osteomalacia;
- intarzieri in cresterea staturo ponderala;
- hipotonie musculara;
- transpiratii, spasmofilie;
- tendinta la convulsii in stari febrile.
SUB. 30 Vitamina D: necesarul zilnic i sursele alimentare.
1. necesar zilnic: 100 U.I. pt. adulti, 400 U.I. pt. sugari si copii mici,
800 U.I. sugarul alimentat artificial si cu expuneri limitate la soare,
100-200 U.I. pt. copii si adolescenti, 600 U.I. in sarcina, 600-800 U.I.
in perioada alaptarii.
In intoxicatii cu vit. D => anorexie, tulb.digestive, slabire, cefalee,
modificari de comportament, sete, poliurie, hiperCa cu depunere de Ca
in tendoane; rinichi, artere mari
2. Surse alimentare: ulei din ficat de peste, peste gras, galbenus de ou,
ficat de vita, unt, branzeturi grase.
SUB.31.Vitam.E:Rolul in nutr. si efectele carentei: E absorbita 50-
70%,transport-tata prin caile limfatice si raspandita in tesuturi. Stocarea
se realiz.in tes.miscular,adipos, testicu-
lar,uter,pancreas,splina,ficat.Efec. carentei sunt reprez.de: -
modif.degenerative ale cel. din tubii seminiferi;-reducere nr.si cresterea
mortalitatii spermatozoizilor ducand la sterilitate;-la femei embrionul
moare si e rezorbit sau avortat;-se for-meaza peroxizi si scade cantit.de
retinol.Roluri:-asig.troficitatea sist. muscular si a altor tes.si or-gane;-e
entioxidant protejand vitam.A si ac.grasi polinesaturati de oxidare;-rol
in sint.de ac.nucle-ici,eritropoieza,protejeaza eritrocitele de hemoli-za;-
prevenirea imbatranirii cel.,a aterosclerozei, protectie hepatica; -
anticancerigen.
SUB.32.Vitam.K: rolul in nutr.si ef.carentei:Are rol in coagula-rea
sangelui catalizand sinteza in ficat a 4 factori ai coagularii:
protrombina(II),proconvertina(VII),
fact.Christmas(IX),fact.Stuart(X).Intervine in o-xido-reducerile tisulare
si fosforilarea oxid. Anticoagulantele,Dicumarol si Warfarina sunt
antivit.K.Organul de stocare e ficatul. Deficienta sa se poate intalni la
adulti datorita tulb.de absor-btie,interferentei cu sinteza intest.a
vitam.K. 38)Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de
tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al
hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo-
xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si
CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a
ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta
vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in
cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner-
vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de
bere,fasole boabe.
SUB.33.Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de
tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al
hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo-
CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a
ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta
vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in
cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner-
vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de
bere,fasole boabe.
SUB. 34.Vitam.B 2:rolul in nutr.,ratia si sursele alim.: Riboflavi-na
este constituientul a 2 enzime: flavinmononu-cleotid si favin-adenin-
dinucleotid.Ezimele intra in lantul respirator care preiau ioni de H de la
NAD,NADH si ii transfera la citocromi.Ac.vi-tam.e componeneta a
aminoacidoxidazelor care oxideaza aminoacizi si hidroxiacizi la alfa-
ce-toacizi si a xantinoxidazei ce catalizeaza oxidarea purinelor.Ratia e
0,6mg/1000kcal,iar in sarcina si alaptare 2,5-3g/zi.Sursele alim.sunt
reprez.de fi-cat,rinichi vita,lapte,oua,peste,soia, varza.
SUB.35.Vitam.B6:rolul in nutr.si ef.carentei: Roluri:-metabolic in
reactia de decarboxilare,de dezami-nare,transaminare,etc;-convertirea
triptofanului in niacina,a ac.linoleic in arahidonic;-desfacerea gli-
cogenului in glu-fosfat;-biosinteza unor horm.hi-pofiz.si gonadali;-in
metab.lipidelor prin actiunea ac.grasi nesat.in prevenirea ATS;-in
prezenta B6 glucidele sunt rapid asimilate.Carenta det.:-sdr. depresiv in
trat.cu anticonception.;-tulb.de glico-reglare;-apare la copii mici hraniti
cu lapte praf.
SUB.36.Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. carentei: Necesita
pt.absorbtie factorul intrinsec,iar dupa combinarea cu el e transportata
in ileon unde e absorbita.Participa le metab.prot.,glu.,lip.,acizilor
nucleici si ac.folic si la functia normala a cellule-lor maduvei
spinarii,SN,tract gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic
participa la for-marea si transferal radicalilor metal,formil si fo-losirea
acestora in sint.bazelor purinice si pirimi-
dinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei
factorului intrinsec sau malabs.
acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia
Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig. prin modificarile
atrofice ale esofagului,stomacu-lui;-tulb.neurologice.
SUB.37.Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: E trans-portata de sange in
creier si suprarenala.Participa la reactiile de oxidoreducere
tisulara.Protejeaza vitam.A si E de oxidare.Trece Fe3+ in Fe2+. Ac-
tiveaza ac.folic in ac.tetrahidrofolic.Protejeaza gr.B. Catalizeaza
hidroxilari.Participa la sinteza horm.steroidici
corticosuprarenalieni.Carenta det. Hemoragii
subperiostale,intramusculare,gingival-
le,nazale,tegumentare.Ac,vitam.poate inhiba cresterea tumorilor
maligne.La adult avitaminoza C det.astenie,dureri musculare,hemoragii
gingi-vale si perifoliculare
SUB.38.Vitam.PP:rol in nutr.,ratia si sursele alimentare:Sub forma
de nicotinamida intra in struct.coenzimelor niacinice care participa la
re-actii de oxido-reducere.In lantul respirator preiau ionii de H din
ciclul Krebs si-l trec enzimelor flavinice.Prin intrarea acestei vitam.in
struct.a numeroase enzyme are rol in metab.glu.,lip.,prot. si alcoolului
etilic.Ratia: un echivalent-niacina e egal cu 1mg de vitam.PP sau cu
60mg triptifan;pt adult 6,6echivalenti-niacinici pt.1000calorii/zi sau 16-
20mg/zi si 23mg/zi pt.femeile insarcinate. Sursele alimentare sunt
reprez.de carne,ficat,pes-te;laptele,branzeturile si ouale au cantit.mai
mici de vitamPP,dar cantit.mari de triptofan;legumi-noasele
uscate,fructele si derivatele cerealiere cu exceptia porumbului.
SUB.39. Compoz.ch.a laptelui de vaca:-normal alb-galbui,gust usor
dulceag,miros caracteristic, dens1026-1034, ph 6,33- 6,59.1)Proteine-
caze-ina(2,9%);-lactalbumina(0,4%);-lactoglobuline-le(0,05%);-
lactotransferina(0,02%);-cazeina e o fosfoproteina combinata cu saruri
min sub forma de fosfocazeinat de ca si mg;-precip.la ph 4,6, formand
micelii mari;-cazeinat acid de Ca+ac lactic=ac cazeinic+lactat de Ca;-
prot.zerului repr 17%din prot totale. Apropae jumatate sunt beta-
lactoglobulina.Alfa-lactoglobulina reprez.aprox. 20%, contin mult
triptofan si alti aa esentiali
2)S azotate neproteice:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa
liberi;-5-7%;3)Glucide:-neu-tre(lactoza);-azotate(glucozamina,
galactozami-na);-acide(ac sialici);-lactoza(4,9g%) se desc in gluc si
galactoza;-la 110-130 grade lactoza pierde apa de cristalizare si
incepand cu 150 se ingalbe-neste, la 175 devine bruna;-sufera fenom.de
fermentatie cu form ac lactic, diacetilul si acetil-
metilcarbinolul.3)Lipidele:-trigliceride(98%-fos-folipide(0,05-
0,075%);-steride(colesterol si leci-tina);-grupate in 3 faze
distincte:globule de gra-sime, membrana care inconjura aceste globule,
plasma laptelui;-ac.grasi: ac alfa-butiric,capro-
nic,caprinic,lauric,miristic,palmitic, steraric, oleic 4)Saruri minerale:-
9-9,5%;-fosfati(CA, K, Mg)
-citrati(na, k, ca, mg);-cloruri(na, k, ca), iod; -factori ce favoriz.
absobtia:rap supraunitar fata de fosfor, vit D sub f activa, lactoza si ac
lactic, citrati.-contine mai mult ca si fosfor decat cel uman;-conc na, k,
mai mare in laptele de vaca 5)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza
alcalian, lizozimul, amilaza, proteaza, peroxidaza, catalaza -act optima
la 40-50 grade;-inceteaza catre 70 sau sub 15.6)Vitamine:-sursa saraca
de vitD;-ac as-corbic 3-4 mg/dl;-scorbutul nu apare la copiii alimentati
la san;-sursa sraca de vitC;-B2-80%;-B1-33%;-A-30%;-C-29%;-PP-
6%;-pigmenti: carote-nul, xantofila, lactoflavina
SUB.40. Laptele:neces.zilnic si indicatiile folosirii: -1-12 ani-400-
600ml;-adolesc-300-500ml;-ma-tern-400-600ml;-adulti-250-300ml;-
pers expuse-500ml;-varstnici-300-500ml.Branza:20-60g.
-con. insuf: cresterea incompleta,rahitism, intarz dezv staturo-pond,
diminuarea rezist.la infectii si stari toxice;-regim lactat sau lacto-fainos
prelun-git duce la anemie feripriva si hipovit C;-contra-ind: gastrite
hipo si anacide, enterocolite de ferm, colite ulceroase-se recomanda
branz cu cheag.
SUB. 41 Carnea: compozitia chimica si valoarea nutritiva
-una din componentele principale ale ratiei alim. Si absolut necesara in
alim. copiilor si adolescentilor ;
-sursa imp. de prot cu val nutritiva mare
Proteinele
se gasesc in carne intre 15-25 %, in medie de 20 % si contin toti AA.
Esentiali
- tes muscular este componentul principal al carnii
- tes conjunctiv este diferit de cel muscular, prin perzenta in compozitia
sa a colagenului si elastinei care sunt sarace in AA esentiali (metionina,
izoleucina, lizina, histidina) si lipsite de triptofan. Prin fierbere
prelungita, cea mai mare parte a colagenului se hidrolizeaza in gelatina,
usor digerabila ; elastina rezistenta la aceasta prelucrare termica, nu
este digerata si se elimina prin fecale
- au rol deosebit in procesele de aparare ale org, marind rezistenta fata
de infectii si substante toxice
Lipidele
- difera in functie de animal ( aprox. 5-24%)
- cea mai redusa propotie se gaseste in carnea de iepure, pui
- carnea de vita, oaie contine mai multi AG saturati comparativ cu cea
de porc, pasare, peste
- colesterolul variaza de la un organ la altul, cea mai mare parte se
gaseste in creier
Glucidele
- prezente in carne sub forma de urme
Elem Minerale
- carnea de vita, mai laes visverele, sunt o sursa imp de Fe
- spre deosebire de Fosfor si Potasiu, continutul de sodiu si de calciu
este mairedus
- cantitatea de Ca este mai mare in unele moluste si in conservele de
peste in care sunt incluse si oasele
- iodul se gaseste , in special, in pestii de apa sarata
- carnea de peste constituie a doua sursa de fluor dupa ceai
Viataminele
- in special, Riboflavina si Acidul Nicotinic
- carnea de porc Vit. B1
- Vit. A, D ficat, plamani , rinichi, carnea grasa
- Cobalamina, Acid folic, Acid ascorbic carnea imbibata in sg
Datorita continultul ridicat de Lizina poate completa val nutritive a
produselor cereale
Substantele extractive ( carnozina, creatinina, bazele purinice, urea ) se
gasesc in speciala in carnea pregatita si produc o puternica secretie de
suc gastric si de suc pancreatic, ceea ce asigura o activitate digestiva
buna.
SUB.42 Ouale : str anatomica
Ouale prez 3 parti anatomice: coaja, albusul si galbenusul
Coaja
- reprez aprox 10,9 % din greut oului
- compusa din carbonati de Ca (94%), fosfati si subst organice (3%),
insolubile in apa si prez pori de diferite dimensiunu dupa specia lor
- prin ei se realiz schimbul de gaze, dar se pot infiltra si unii microbi
Sub coaja se afla membranele cochilifere parielala captuseste fata
interioara a cojii
- viscerala acopera albusul
Pe masura ce oulu se invecheste, spatiul se umple cu are prin partea
rotunda a oului, unde coaja are mai putini pori.
Albusul
- reprez 57% din greut oului
- contine apa (85,8%), subst proteice (12,7% ) sub forma de
ovoalbumina 8%,ovoglobulina 4,7%, gliprot sub forma de ovomucoide
si ovomucina.
- Lipidele se gasesc in cant mici 0,3%
- Glucidele 0,32 0,55%
- Sarurile minerale (K, Na, Cl, Ca, Fe, P) si Vitmaine( B2) sunt reprez
in cant mici
Galbenusul
- reprez 32% din greut oului
- este situat in centrul oului datorita a 2 cordoanede albus numite
salaze, care se prin de membrana cochilifiera, la cela e 2 extremitati ale
oului. La oule vechi, salazele sunt slabit, inact galbenusul nu mai este
mentinut in centru
- contine intr-o masa coloidala toate subst azotate necesare dezvoltarii
organismului, globule fine de lipide, vitamine, saruri minerale, enzime
intr-um mediu apos de 50,8%
- subst proteice (16,8% ) ovovitelina si globuline in cant mici
- lipidele 31,7%din compozitia galbenusului, din care TG-63%,
Lecitina-33%, Cefalina-8-15%, Steride- cu prezenta relativ mare a
colesterolului-0,2%
- elem minerale cele mai imp din albus : P, Ca, Fe, S
- oligoelemente
SUB.43 Ouale: valoare nutritive si consumul zilnic
- proteinele bogate in tioaminiacizi, in special tirozina
- fosfoproteinele-ovovitelina-au o mare importanta biologica
- proteinele din albus( in special albuminele ) au valoarea biologica
ceam mai ridicata pt adulti si copii
- grasimi de calitate (lecitine ), AG nesaturati
- actiune acidifianta prin predominanta niliechivalentilor acizi (
combinatii de fosfor, sulf, clor )
- sursa de Fe(~1,5 mg/ou)
- Ca (~30mg/ou )
- Galbenusul sursa de Vit A, contine cant mici de tiamina, acid
nicotic, riboflavina. Nu contine acid ascorbic
- Colesterol ( ~ 250mg/ou )
- Albusul crud contine o subst antitriptica antitriptidaza care scade
digestibilitatea proteinelor
- In albus exista o subst glicoproteica avidina care se combina cu
biatina (Vit H) rezultand un produs rezistent la actiunea enz digestive
Consumul zilnic :
Sugar galbenus -amestec cu piure de legume, din luna a IV-a
Prescolari jumatate de ou/zi
Scolari si adolescenti 1 ou / zi
Femaia gravida 4-5 oua /zi, iar in per de lactatie 1 ou/zi
Adult muncitor 6-7 oua/ sapt
Varstnici 2-4 oua /sapt
SUB.44 Legumele : compozitia si valoarea nutritiva
Compozitia
- apa 3-96% determina gradul de peristabilitate al legumelor
- glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate
formele chimice cu exceptia lactozei si galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care
insoteste glucoza, sorboza-se gaseste in unele legume, zaharoza cea
mai imp sursa este radacina sfeclei de zahar
- polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul
- hemicelulozele-polizaharide mixte ( varza, gulii, salata) insotesc
celuloza
- alte polizaharide : insulina ( gulii, napi, cicoare, papadie ) pectinele
(in produsele horticole )
- lipidele au rol plastic si constituie substante de rezerva
- proteinele legumina in mazare si linte, faseolina in fasole, glicina
in soia
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric,
acidul succinic, acidul lactic, acidul piruvic, acidul formic, care prin
metabolizare reprez o mica sursa de energie, in schim confere un gust
specific
- Vit C, Betacaroten , acid folic, Vit B ( exceptie Ribaflavina );
vegetalele frunze sunt surse bune de riboflavina
- Fitosterolii provitaminele D2 spanac, varza si in frunzele mai
multor legume
- Tocoferoli telina, spanac, canopida, varza alba, morcovi, varza
rosie
- Pigmentii : porfirinele ( clorofila ), carotenoidele si xantofilele
- Glicoizii : cianidina ( morcov, varza, ceapa , rosii ), betadina (sfecla
rosie )
- Alcaloizii : capsaicina ( ardei iuti )
- Fitoncidinele subst antibiotice produse de palntele superioare :
alicilina din usturoi, tomatidina din tomate, pisantina din mazare
Valoare nutritiva
- sunt caracterizate prin actiune catalitica datorita cintinului ridicate
de vitamine, saruri minerale, acizi organici, uleiuri aromatice
- reprez surse de oligielemente
- predomina miliechivalentiialcalini, care contrabalanseaza actiunea
acidifianta a altor produse alimentare
- factori calorogeni : maslinele
- prezenta substantele fitoncide ( usturoi, ceapa, hrean, morcovi )
inhiba dezvoltarea unor microorganisme ( bacili, protozoare, helminti )
aflate in tractul intestinal
SUB. 45 Fructele : compozitia chimica si necesarl zilnic
- glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate
formele chimice cu exceptia lactozei si galactozei
- monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care
insoteste glucoza, sorboza-se gaseste in sucul de mere, cirese, in
numeroase fructe fiind raspandita sub forma de sorbitol
- polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul,
gumele si mucilagiile, asemanatoare cu pectinele (aflate pe coaja unor
pomi sau in unele fructe sau samburi )
- lidele rol plasmatic si constituie subst de rezerva; se gasesc in cant
mici ( 0,1 0,6%) ajungabd in cant mariin alone si nuci ( 51-57% ) mai sensibil, fiind mai greu digerabila
- acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric,
acidul succinic, acidul lactic, acidul piruvic, acidul formic, care prin
metabolizare reprez o mica sursa de energie, in schim confere un gust
specific
- glicoizii: amigdalina ( samburii de piersici, caise, cirese, visine,
prune ), mertilena ( affine )
- vitamine
Necesar zilnic
- se stabileste proportional cu alte alimente, in raport cu cerintele
calorice si trofice ale organismului
SUB. 46 Cerealele : str bobului de grau si compozitia chimica
Invelisul ( pericarpul )
- din care rezulta taratele
- reprez ~ 14,5% si contine aproape toata cantitatea de celuloza
impregnata cu lignine, gime si mucilagii, cant mici de proteine, unele
minerale (P, Ca, Mg etc) si complexul de Vit B
Miezul ( endospermul)
- format din celule voluminoase cu membrana subtire si protoplasma
incarcata cu amidon contine aproape tot amidonul din bobul de grau -
, mici cant de proteine si urme de minerale si Vit
- stratul periferi este format din celule cubice si contine cant mai mari
de proteine si vit
Germenele (2,5% )
- contine aproape toata cant de lipide si Vit E
- continut bogat de proteine si unele Vit de complexul B, saruri
minerale si enzime
- este atasat la bob printr-o str speciala scutelum ( contine foarte
multa tiamina )
1. proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit
B1, PP, B2
2. se poate pregati in forme usor digerabile
3. proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea
alimentelor bazate pe aluat porozat
4. se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
5. fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A,
se asocoaza in alimentatie cu laptele, carnea, ouale, branza, legumele si
fructele
SUB.47 Faina de grau: valoare nutritive a fainii cu diferite grade de
extractie
- proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1,
PP, B2
- se poate pregati in forme usor digerabile
- proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea
alimentelor bazate pe aluat porozat
- se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
- fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se
asocoaza in alimentatie cu laptele, carnea, ouale, branza, legumele si
fructele
SUB. 48 Painea: ratia si efectele consumului neadecvat
Copii 1-12 ani 100-300g/zi
Adolescenti 290-370g/zi
aaaAdulti barbati 350-540g/zi
Adulti femei 280-360g/zi
Batrani 970-1590g/zi
- painea integrala este ami greu suportata de persoanele cu un intestin
- prezenta acidul fitic,care antreneaza prin eliminare lui Ca si fe din
intestin, fac ca consumatorii de paine integrala sa necesite un supliment
de ca si fe
- painea neagra, avand mai multa celuloza scade coeficientul de
absortie al substantelor calorigene si antreneaza in fecale si colesterolul
adus de alimente
SUB.49 :Influenta variatiei presiunii partiale a N ( azotului ):
- in aerul atmosferic are o concentratie de -78,09%
- este considerat ca un diluent al oxigenului pana la proportia la care
sunt adaptate organismele
- la presiunea normala nu are actiune nociva, dar inhalat la presiune
poate produce unele tulburari
- submarine,chesoane,scafandri
- in timpul activitatii sub apa, organismul uman este supus la presiuni
crescute care determina concomitent si cresterea presiunii partiale a
azotului =>azotul in tra in organism in cantitati mari intr-un interval
foarte scurt de timp
Prin scufundare,N2 inspirat trece in sange,se depoziteaza in tesuturi,
mai ales in cele bogate in lipide narcoza hiperbarbara sau betia
adancurilor
-prima faza - de excitatie cu: reflexe exacerbate, neliniste, agitatie,
tulburari senzeriale
-a doua faza- de inhibitie cu adinamie ,somnolenta ,bradicardie,
bradipnee, hiporeflectivitate lipotimie
Sindromul de decompresiune:revenirea la suprafata
-decompres rapida embolii gazoase-creier,cord,pulmon
-semne prodromale:dureri articulare, musculare, hiperestezie
cutanata, emfizem subcutanat, pareze
-prevenirea:decompresiune lenta in trepte,
-selectia pers:se evita obezitatea,afectarile cardiace,pulmonare
SUB.50 :Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenului:
- in aerul atmosferic are o concentratie de 20-21% e indispensabil
organ; conc e cst:echilibru intre producere si consum
Surse de oxigen: asimilatia clorofiliana, respiratia nocturna a plantelor
Consumul de oxigen:respiratie,descompunerea substantelor
organice,arderi industriale
- variatii ale concentratiei de oxigen din aerul atmosferic, in sensul
scaderii sau cresterii se pot intalni in cazul in care oxigenul atmosferic
scade in incaperi aglomerate cu aer viciat, fantani, adaposturi contra
gazelor sau submarine, in mine adanci sau in urma exploziilor de mine
- concentratia oxigenului scade proportional cu altitudinea si cu
gradul de rarefiere a aerului
- cresteri ale cantitatiii de oxigen din aer sunt foarte rare, numai in
administrarea artificiala ( in scop terapeutic, aviatori, cosmonauti, la
scafandri)
Raul de munte:2500 3000 m
-oboseala ,tahipnee,dispnee,tahicardie,cefalee,vertije,
somnolenta,cianoza epsitaxis hemoptizie chiar deces
pp O2 scade cu altitudinea PpO2= (concO2 x pres atm)/100
Deficitul de oxigenare la nivelul plamanului produce starea de hipoxie,
anoxemie, anoxie, care desemneaza scaderea mai mult sau mai puitn
accentuata a oxigenului in intreg organismul si in unele organe si
tesuturi
- scaderi ale oxigenului in aerul atmosferic pana la 18% nu prod
tulburari
- intre 18-15% - accelerarea ritmului cardiac, cresterea presiunii
arteriale, marirea nr de hematii in sangele periferic, vasodilatatie
periferica
- 15-20% - alcaloza, dispnee, excitatie nervoasa
- in conditii de hipoxie intensa afectarea centrului respirator,
bradicardie, in final colaps respirator si cardiovascular
SUB.51:Influenta variatiei presiunii partiale a CO2
- concentratiile de CO2 in aer - 0,03-0,04%
Producerea CO2 se realizeaza prin:
- transformarile biochimice naturale din sol ( procesele de
descompunere a materiilor organice)
- transformarea bicarbonatilor in carbonati la suprafata marilor si
aceanelor
- degajari provenite din procesele tehnice, in dustriale
- activitatea vulcanica
- respiratia nocturna a plantelor
- respiratia umana si animala
Consumul de CO2 se realizeaza prin:
- procesul de asimilatie clorofiliana
- transformarea carbonatilor din apa marilor si aceanelor in bicarbonati
In ultimul timp s-a observat o crestere a CO2 in atmosfera, ca rezultat
al utilizarii considerabile a combustibilului pt producerea de energie.
Concentratii reduse se pot intalni in:
- spatii inchise ( locuinte aglomerate, Sali publice )
- in mediul in dustrial
- in industria extractiva mineriera, metalurgica si chimica
- in adaposturi, submarine, fantani adanci
Cocentratii crescute de CO2:
- 1-2% - polipnee
- 2-3% - creste ritmul si amplitudinea respiratorie
- 4-5% - dispnee accentuata, constrictie toracica, tulburari senzoriale,
cresterea TA
- 6-8% - cefalee, vertije, greata, varsaturi, adinamie, somnolenta
- 9-10% - lipotimie
>16%CO2-paralizia centrilor respiratori
SUB.52:Influenta aeroionizarii asupra organsimului:
Factorii ionizanti agreseaza molecula neutra captarea sau pierderea
unui electron.
Ei se impart in :
- factori cosmici - radiatii corpusculare solare, electromagnetice (
infrarosii, UV, X, gama)
- factori telurici - roci radioactive ce emit radiatii alfa,beta,gama,
descarcari electrice, pulverizarea apei,furtuni,combustii
Clasificare:
- mici(predomina in zonele curate:munte,caderi de apa,litoral)
- mari(locuri poluate) pozitivi/negativi
Semnificatia biologica:
- transferul de sarcini electrice din aer in organismul uman creste
stabilitatea particulelor coloidale din plasma si elementele figurate
- modifica echilibrul hidro-mineral al organismului;
- modifica ph-ul mediului intern gradient bazic sau acid
- modific neurohormonale
- ionii+ imprima caracterul acid mediului intern, stimuleaza
metabolismul serotoninei, cresc frecventa respiratorie siactivitatea
sistemului nervos simpatic
- ionii (- ) imprima caracterul bazic mediului intern ,inhiba
metabolismul serotoninei, au efect sedativ pt sistemul nervos central,
favorizeaza parasimpaticotonia.
Terapia cu ioni mici negativi: eficienta in afectiuni ale aparatului
respirator (catar, astm, bronsita cronica), HTA, tulburari neuropsihice,
gastrita, ulcer duodenal
SUB.53:Presiunea atmosferica- importanta pt organism:
Organismul uman este adaptat fiziologic la variatiile mici de presiune
diurne sau sezoniere. Variatiile de presiune mari, neregulate, cu
amplitudini de 20-40mmHg, survenite la intervale scurte de timp, nu
produc dezechilibre la persoanele sanatoase. Ele sunt considerate ca
factori cauzali in dezechilibrele care survin la persoanele
meteosensibile ( accentuarea crizelor de astm, cresterea tensiunii
arteriale )
- persoanele care fac ascensiuni pana la altitudinea de 2000-2500 m,
- calatorii cu aeronavale
Manifestari patologice apar datorita hipoxiei celulare, alcalozei,
dilatarii gazelor din organele cavitare.
Simptome:
- circulatorii(tahicardie,HT,cianoza)
- repiratorii ( creste frecventa si amplitudinea respiratiei)
- gastro-intestinale (meteorism,greturi, varsaturi,dureri abdominale)
- nervoase (ameteli,cefalee,vedere neclara oboseala
placuta pierderea cunostintei)
Contraindicatii:
- zbor cu avioanele, cabine nepresurizate
- ATS, infarct, afectari valvulare decompensate, angina, HTA,
pneumotorax, AB, ulcer
Populatia ce locuieste la inaltime- aclimatizare:poliglobulie, cresterea
Hb si circulatiei sangvine,creste volumul respirator, torace globulos,
reactii rapide-formarea si disocierea oxiHb
SUB.54:Poluarea aerului:surse de poluare:
-naturale:eroziunea solului, incendii, descompun materiilor organice,
eruptiile vulcanice
-artificiale: - procese de combustie ( oxizii de sulf, oxizii de azot, oxizii
de carbon, aldehidele si acizii organici, hidrocarburile, funinginea,
pulberile)
- transporturi,diverse procese industriale
Combustie:-gazele naturale mai putin poluante(oxizi de N si oxid de
C,aldehide,acizi organici, hidrocarb aromatice)
-carbune si petrol:pulberi,gaze(oxizi de S,de C, de
N,aldehide,hidrocarburi)
Transporturi:CO2,Nox,pulberi,funingine,aldehide,Pb,acizi organici
Procese industriale: poluantii depinde de profilul industriei:
-industria cimentului-pulberi
-azbociment- azbest
-industria sticlei si ceramicii- HCl,Pb,anhidrida aresenioasa
-industria chimica foarte poluanta.
SUB.55:Autopurificarea aerului:
Def:reducerea treptata a conc poluantilor pana la disparitia
lor completa din aer
Fact ce cond auropurif:fact meteorolog,vegetatia,Suparfetele
de apa, fact urbanistici.
Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali (disperseaza
poluantii la distante mari),verticali (ridica poluantii in strat.
atm curentii orizontali disperseaza)
2.Temperatura: diferentele de temp- curenti de aer
3.Umiditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule in
suspensie ceata impiedica difuziunea poluantilor.
-ac lucru se intampla cu oxizii de N ploi acide.
Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului;
-dispersia poluantilor-autoepurarea atm.In z cu depres se acumuleaza
aer rece,apare inversia termica.
-S. de apa- fixeaza suspensiile si dizolva compusii gazosi
-vegetatia-fixeaza particul.in suspensie,fixeaza CO2, SO2
Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in autoepurarea atm;e vorba
de :amplasarea corecta a z ind.,instituirea z de protectie
sanitara,orientarea strazilor in fct de directia curentilor de
aer,asigurarea de spatii verzi conform normelor sanitare.
SUB.56:Poluanti iritanti:actiunea cronica asupra org
Ex: Sox,Nox,subst oxidante,Cl si compusii,NH3,pulberi
Efecte cronice: *modificari functionale: alterari functionale la nivelul
ap respirator.Modif functionale:
-suprasolicitarea mecanism de clearence pulmonar
-cresterea secr de mucoasa ce fixeaza poluantii,cilii deplaseaza
mucusul spre faringe.In expuneri prelungite , secretia mucoasa scade.
-poluantii iritanti scad miscarea cililor;
-scade lizozimul si Ig A.
*modificari mecanice urmeaza modific morfologice (hipertrofia
gld.mucoase, hiperplazia celul caliciforme)
Conc.la care apar modif sunt variabile.
Scade clearencul mucoasei nazale traheale,bronsice.
La nivelul alveol pulm mecan e mai putin eficace pt gaze si
vapori,sunt mai active procesele imunitare.
Eliminarea pulberilor retinute: *cele din caile aeriene- se deplas cu
lama de mucus in faringe-inghitite sau expector
*cele din alveole- solubile- circ gener.-se fix in tes, org
-insolubile-fagocite(coniofage)-travers stomatele
alveolare cai limf cantonate in ggl intrahilar->
nodulifibrosi dificultati in circul limfatica
-posibil in ggl mezenterici
*declansarea infect resp ac. Ale cailor resp sup si profunde in special in
z cu oxizi de N ce inhiba mai mult proc imunitare nespecifice.Sunt
implicati in special copiii se pregateste terenul pt bronsita cronica.
*alte afectiuni:perturbarea dezv fizice,iritatie oculara, gena respiratorie
la concentratii ce nu influent patologia pulmonara, migrena, cancer
pulmonar.
SUB.57:Poluanti asfixianti:actiunea asupra org:
Def:produc hipoxia(anoxia)tesuturilor.
Ex:CO, H2S,HCN, cianuri,nitriti.
Hb + CO COHb (VN: COHb- 0,5%din Hb)
Efecte acute: < 2 % - nu apar simptome;
2 10 % - tulb senzoriale
- tulb psihomotorii- scade acuitatea vizuala, dexteritatea
manuala si randamentul intelectual
-10 20 % - se adauga la simpt ant: cefalee,dispnee, modif ritmului
cardiac si respir
-20-40 %- intox acuta grava cu cefalee,greturi, ameteli, adinamie,tulb
senzoriale
-40 % - pierderea cunostintei
- 60% - moarte
Efecte cronice:la gospodine,agenti de circul,pop din z pol
SDR:oboseala,cefalee,iritabilitate,ameteli,tulb de somn
Afinit pt mioglobina (pana la 15% COHb) alterari
mioc decompensari ale unei cardiopatii,infarct mioc.
-5-10% COHb timp indelungat ATS prin modificari enzimatice si de
permeab vasculara;
-CO strabate bariera fetoplacentare copii subdezvolt.
SUB.58:Poluantii alergizanti:tipuri si actiunea asupra org
Clasif: - de orig vegetala: polen, levuri, ciuperci,fibre veg
-de orig animala:prod de descuamatie, pene, peri, blana
-de orig industr:bumbac,canepa,cereale,piele,lemn,tutun
1)Alergeni de orig vegetala:Polenul reprez dupa praful de casa si
fungi,cea mai frecv cauza a alergiilor respirat.
Alergozele cauzate de polen apar vara si primavara.Este vorba de :
febra de san,rinita periodica,astm br. polenic.
Polenul tb sa indepl anumite cond: sa fie alergogen(sa contina principiu
activ),sa apartina plantelor cu distributie mare in reg respectiva, sa
apara in cant mari in aerul atm, sa fie usor transportabil la mari
distante.
-sezonul alergogen polenic:15 mai 15 iulie.
Plantele incriminate:alge,licheni,ciuperci,muschi,ferigi, plante cu
flori,furaje,plopii,tei,artar,salcam,stevia,lucerna, patlagina,trifoi,sulfina
Polinozele sunt prototip de boli alergice,in general monoetiologice,cu
simpt caract(nazala,bronsica,conjunct)
2)Alergeni de orig animala:peri,blanuri,descuamatii
Praful de casa:f raspandit si f imp: contine fibre,bumbac,
lana,fulgi,peri,scuame,mucegaiuri,bacterii.
Agentii fizici:caldura,lumina,frig urticarie
-mecan de act insuficient clarificat;
-se manif la pers cu instabilit vasomotorie,cu eliberare masiva de
mediatori de tip histamina
-alergia la caldura imbraca o f gener urticarie colinergica raspuns
anormal la acetilcolina;
-alergia la lumina- pers hipersensib la lumina
solara urticarei,edem,eczema
3)Alergii ind: Beriliu re granulomatoasa, Co afect pulm, Parafenilen
diamina astm br.,dermatoze
SO2- hiperiritabilit a muc.bronsice sau bronhiale ce se manif la
expuneri anter la ac gaz.Posibil ca microorg prezente in tractul resp sa
gaseasca in muc lezata de gaz un med prielnic pt o rata mare de
multiplicare.
SUB.59:Poluarea aerului cu Pb si Cd: ef asupra org
*PLUMB:surse-topitorii Pb,ind metalelor neferoase, ind sticlei, a
cauciucului, circul auto, fabrici de coloranti;
Efecte cronice: 1/3 patrunde pe calea respir si 2/3 pe cea digestiva
(calea resp e mai periculoasa).
-de la nivel perete alveolar circ sg hematii si plasma
-se depoz in sist osos + par, dinti, tesuturi moi
Eliminarea:urina( 79%) si prin fecale
Efecte: perturba fixarea Fe in porfirine, scade activ ala-dehidrazei,
creste coproporfirinele urinare si ac.delta aminolevulinic seric si
urinar,afecteaza hematopoieza (hematii cu granul bazofile,scade
Hb,creste reticulocite),
infl SN, ap CV si tractul GI.
-cel mai frecv e abs cresc de Pb- simpt: iritabilit,cefalee
insomnie,inapetenta, greturi,tulb de tranzit,dureri articul.
*CADMIU- pulberi; surse:ind aliajelor,ingrasaminte, fumat,fotocelule
de raze UV,coloranti.
-abs e mai mare pe cale resp(30-40%)decat pe cea digest
Putine partic de Cd se fix in plam,marea majorit trece in circ
gener,special in hematii. Se fixeaza de asem in
rinichi,tiroida,splina,ficat.
-act toxica se exercita:metab proteic,liposteroizi.
-intoxicatia apare in ind:afect CRS,bronhopneumopatii, emfizem. In
popul afect rinichiul,ap CV( ATS, HTA)
-prez in org gener afect CV, renale, pulmon, neoplazice.
SUB.60:Poluarea aerului cu As si Hg:ef asupra org:
MERCUR:-calea de patrundere aeriana e secundara
-pericol scazut pt popul; Surse de poluare: mine,uzine de rafinare,lampi
cu vapori de Hg,fungicide,vopsele
-Hg metalic si comp sai se obs in special pe cale resp (70-80%).Din
circ sg trec in tesuturi.
-sarurile anorg ajung in rinichi si cele organ in creier
-in par se conc f mult
-eliminare:fecale, urina ,saliva, lapte; trece bariera placentara; riscul
intoxic la val > 40 ug/100 ml
-simpt:astenie,cefalee,tulb de somn,anxietate,manif renale si
CV,hiperiritabilitate
ARSEN:mai rasp decat Hg.Surse de poluare: arderea
carbunelui,pesticide,ind metalurg,extractia si rafinarea metalelor
neferoase
-calea resp e predom ca abs 40 50 %; act: inhiba respir celul.prin
blocarea gr SH; alte efecte: iritante, cancerig
-transp in org:legat de hematii; depozitare:ficat,rinichi,
capilare,piele,fanere; elimin:urina,fecale,lapte,transpir
Tablou clinic intoxicatia cronica: fen locale iritative
(conjunctivita,rinita,faringita,laringita),cheratita cutan,
hiperpigmentare degenerari maligne
SUB.61: Infl.poluarii aerului asupra factorilor de mediu:
In z. cu aer poluat se pot obs.simple schimbari de mediu, de ordin
estetic pana la alterari ale microclimatului,florei, faunei,constructiilor
sau altor obiecte.
A)Efecte asupra climatului:- cresterea nebulozitatii,sunt mai frecv
precipitatiile,cresc cu 15-20% nr zilelor inorate;
-cresterea conc de CO2 din aer efectul de sera;
-e redus regimul de rad solare prin nebulozit crescuta si abs si
refectarea lor de catre impurit din aer.
Rad UV pot fi retinute pana la 20%,dar ac lipsa e compensata prin
modific conc de ozon din atm,ceea ce permite o permeabilit mai mare
pt rad UV.
B)Efecte asupra florei si faunei:
*plantele sunt afect de gazele toxice si pulberi;exista plante sensibile la
poluarea atm:flori,conifere,pomi fructiferi,vita de vie,lichenii si plante
rezist precum salcam si stejar
*animalele si insectele-f .sensibile sunt albine,viermi de
matase,animale domestice
-poluantii cei mai agresivi:oxizi de S,de N, F,,Pb,As,Cd,
-unele animale sensibile si albinele sunt utiliz ca indicat de apreciere a
poluarii aerului.
C)Efecte asupra constructiilor si alte obiecte:
-ex de poluanti: CO2,comp de S,ac fluorhidric,ozon si subst oxidante,
pulberi;
-produc degradarea peretilor cladirilor,monumentelor, picturilor
precum si a ob metalice(acoperisuri,burlane, garduri
metalice,autovehicule.
SUB.62:Contamin aer: forme de exist ale germen.Rolul aer in
raspandirea bolilor infectioase:
*Picat de secr-nasofaring(pic Pfluge)-partic ce contin in str sa
apa,mucus si germeni(virusi,bacterii,micete) si care sunt eliminate prin
stranut
-au dimens variabile si au grd de contaminare de 100%
*Nucleii de picatura(nl .Wels)- partic de dimens mici provenite din
secr naso-faring,salivara sau bronsica,cu stabilit mare ce raman un timp
mai lung in aer;
-reprez o forma de transmit mult mai rscanta decat pic Pfluge(dat marii
deplasabilitati) desi grd lor de contamin e de 50 %.
*Praful bacterian:-e form din partic de praf pe S carora sunt abs
ag.biol.microbieni ce provin din pic Flugge,nl de picatura sau din prod
patolog.
-vehiculeaza de rezist germ cu rezist relativ mare in med extern:bacil
Koch,bacili difterici,streptococi,stafilococi.
Cele mai frecv boli transmise aerian sunt b.infect respiratorii prin
inhalarea suspensiilor contaminate (picaturi, nl de pic,praf bact).Exista
ag patog ce act asupra naso-faring (strept hemolitic,bacil difteric) si
altii ce act asupra traheei,bronhiilor(b.pertusis, b.tuberculos).
De regula alveolele si tes pulm sunt protej contra ag agresivi prin faptul
ca partic pe care adera germ sunt de regula mari si nu patrund in
profunz ap resp si dat mecan si mijl de retinere de la nivelul cailor resp(
mucus,cilii)
Tipuri de ag patog ce prod boli aerigene:
-inalt patogeni:b.difteric,H.influentzae,Neisseria meningitE.coli,
Streptoc pyogenes,Micobacteriumtuberculosis
-conditionat patog:Klebsiella,Proteus,Pseudomonas
aeruginosa,Yersinia enterocolitica,Legionella pneumoph,
stafilococ aureus, strept faecalis,clostridium
-accidental patog:Citobacter,Micrococcus,strept salivaris,
stafilococ epidermidis,Aeromonas Hydrophyla.
SUB. 63 Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase : boli
transmise pe calea aerului
- Principalul mecanism de imbolnavire pe cale aerogena este
inhalarea suspensiilor contaminate ( ricaturi, nuclei de picatura, praf
bacterian ), care vor produce imbolnaviri ale aparatului respiratior
- agenti patogeni cu putere de agresiune asupra nazo-faringelui (
Streptococ hemolitic, bacil difteric )
- agenti patogeni care actioneaza asupra traheii ( B. pertusis, B
tuberculos )
- In general, alveola si tesutul pulmonary sunt protejate contra
agentilor agresivi, prin faptul ca particulele pe care adera germenii sunt
de regula cu dimensiuni mai mari, care nu patrund in profunzimea
aparatului respirator si sunt retinute la niv cailor resp superioare. Un alt
factor protector este functionare normala a mecanismelor si mijloacelor
de retinere la niv cailor resp ( lama de mucus, cilii vibratili, integritatea
mucoasei )
- I n producerea bolii intervin modificari si in virulenta agentilor
patogeni.
- Bolile transmise pe calea aerului pot ave aca agenti etiologici
bacterii, virusuri, fungi, paraziti.
SUB. 64 Contaminarea aerului : masuri de combatere si profilaxie
- VENTILATIA
- asigura aer de buna calitate in spatiile inchise
- asigurarea cubajului necesar incaperilor, in functie de nr de persoane
si de activitatile care se desfasoara
- aerul trebuie schimbat periodic prin introducere de aer curat,
necontaminat, nepoluat si in departarea celui existent in incapere
incarcat cu microorganisme si diversi agenti chimi
- asigurarea volumului ventilatiei si a multiplului de schimb conform
gradului de aglomerare a incaperii
- in spitale, ventilatia ar trebui sa fie amia mare
- utilizarea sistemelor de aer conditionat, in care aerul este debrasat de
microorganisme anterior introducerii in incaperi, este una din cele mai
bune metode
- aerisirea organizata a incaperilor prin deschiderea usilor si
ferestrelor, prin aerisire in curent continuu ( deschiderea ferestrei si a
usii concomitent ), timp de 15 min
- CURATENIA
- indepartarea microorganismelor, prafului si subst organice de pe
suprafetele obiectelor din incapere
- aplicarea corecta a metodelor de curatenie realiz o decontaminare de
95-98%
- spalarea cu apa calda, la 35-40%C, la care se adauga1-2%
carbonat de sodiu sau sapun, detergenti anionici sintetici
- curatenia se intretine prin stergerea umede a suprafetelor cu carpe
curate
- curatenia prin aspirare este recomandata numai cu aspiratoare
umede
- DEZINFECTIA
- distrugerea in mediul fizic inconjurator, a formelor vegetative
microbiene, in scopul prevenirii infectiilor si bolilor transmisile
- Metode fizice
- se bazeaza pe efectul bactericid al temperaturilor inalte si al
radiatiilor UV
- dezinfectia prin spalare , la temperaturi de 60-95 grade C
- radiatii UV in unitati sanitare, industria medicamentelor, industria
alimentara
- Metode chimice
- Cele mai importante substante chimice utilizate sunt :
- cloramina, var cloros, hipoclorit de sodiu
- formol,
beta-propiolactona, solutii de ulei de pin
- glicol : trietilen glicol, propilenglicol, solutii de alcool propilic
SUB.65:Poluarea aer:surse de zgomot din med comunal si act ac
asupra organ: *Zg.industr (17%)-ind
metalurg,turnatoriile,cazangerii ind construct de masini;
*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme,
autobuze,tramvaie,metrou,transp feroviare,transp aerian (in fc de tip de
avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu vibratii)
*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a
cailor publice(asfaltare,pietruire,macarale)
*Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de
apa si canaliz,ascensor,si zg prod de locatari prin
vorbire,cantat,jocuri,plansete,dansuri iar in institutii contribuie la pol
masini de scris,convorbiri telef
-in rap su sursa si distrib terit exista:
*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe
locuri de munca
*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate
*Zg de intens > 90 dB sect de product f zgomotoase
Efecte asupra organ:
*Efecte asupra analiz auditiv:
-oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion
-obos.audit crest temporara a prg perceptiei auditive in urma expunerii
la un Zg intens; este reversibila.
-traumatism sonor al timpanului,urechii medii,interne; se manif prin
imfundarea sau perfor timpan,hemor otice.
-surdit.profes pierdere def si irevers a auzului in urma expuneii
indelung la zg; se prod leziuni la nivel melcului.
*Efecte extraauditive:
a) SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije
-scade capacit de munca,in spec cea intelectuala
-perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la
trezire,somnolenta diurna
-duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(obsesia,
depresiunea),iritabilit psihica.
b)apar CV:vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres
diastolice,modif ale pulsului.,modif ale traseului EKG prin modif
tonusului vaselor coronariene.
c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud
toracica redusa.
d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia
ulceroasa,
-modific endocrine ale gld cu secr interna.
e)femei gravide:miscari ale fatului,avorturi
SUB.68:Surse de apa potabila si caract lor:
Surse de apa potabile:
1)Ape subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol
-din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii;
- prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric.
-caracter:-au multe saruri minerale(Fe,Mn,Ca,Mg); -sunt filtrate de sol;
-prin descomp materiei org sub infl florei autohtone CO2,ce face apa
oxigenta fata de sarurile minerale din sol.
-sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza rapid apa nu e
buna.
Clasif:-ape freatice-2-3 m 10-12 m,propr variabile, usor
contaminabile;
-ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub
pres,debit cst,propriet const, O2 scazut-NO3 trece in NH3SO4, SO4
H2S,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de potabilitate.
2)Apele de supraf:mari,oceane.lacuri,rauri,precipit atm, fluvii,topirea
zapezilor,izvoare
-caract:-propr variabile; -se pot polua; -sunt infl de vreme
Lacuri naturale:-bazine de sedimentare;
-apa are curenti verticaliMari si oceane:- saruri 3,5 %
;desali.
SUB.69:Poluarea apei:surse de poluare si caract lor:
I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice
-reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din
apa.Ac proc au loc cu cons de O2 din apa det modific la nivel faunei si
florei acvatice
-inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomee apa
isi modif culoarea,mirosul.
II.Surse artificiale:
*surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloid-
menajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit
comerc); - ape uzate industriale(contin subst chimice in cant crescuta);
-ape reziduale zootehnice (contin multe subst
chim:antibiotice,pesticide, materii organice si agenti biologici)
-sunt sub supraveghere continua
*surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de
irigatii incarcate cu cubst chim si suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt
scaldat, pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de reziduri solide
(gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor
SB70:Poluarea apei:autopurificarea:
Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit
primite,partial sau pana la purit lor anter poluarii.
-eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei
poluate.
*fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); -
sediment(depunerea treptata a suspensiilor din apa pe fundul albiei; e
infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad solare(exercita o act
bactericida sau bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp mai
scazuta se ditrug mai repede germ patog).
*fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org
acvatice(protoz,infuzorii,crustacei,moluste); -act litica a bacteriofag(se
multiplica pe bact omologe det distrug lor); - interv bacter in proc
biochim din apa( microorg din apa realiz un continuu proc de
biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate exista org
nitrificatoare,denitrificatoare,petro-oxidanta,fenol-oxidante,fenol-
litice,feruginoase.
SUB.71:Tratarea apei de S in scop potabil:sediment(simpla si
cu coagulare)si filtrarea:
-scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa.
*Sedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de
apa cu o v redusa,timp in care partic in suspens se depun; Sedim partic
e infl de v de curgere a apei,forma bazin,temp apei,marimea partic
-prin ac met se reduce 40-60% din cont de suspensii din apa
*Sedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce contin
suspensii fine coloidale,greu sedimentabile
-se acceler depunerea suspensiilor prin adaugare de subs
coagulante:sulfat de Al,sulfat feros,clorura ferica,sulfat feric
-coagul ridica eficienta sedim cu 60-80%.
Filtrarea:- reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din
apa; indepartarea lor se face prin act mecan si oxid biologica
-filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat
mec cat si biol,in mb biol form din microorg veg si anim;
-eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici
-filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form
rapid si e mai saraca in micoorg oxidante; retinerea e in special
mecanica si mai rar biolog; eficienta e 80-95%
SUB.72:Dezinfectia apei:met chim curente(avant si dezavant)
-dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea celor
saprofiti pana la limita potabilitatii.
*Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie
epidemiologica,dupa introducerea ei morbidit prin boli gastro-intest
scazand f mult.
-dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor)
-efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr
-efecte cancerigene ale halometanilor;
-met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz.
*Ozonizarea: -avantaje:act mult mai rapida decat clorinarea
-nu prod miros sau gust
-act sa nu e infl de pH sau temper;
-dezav: cost ridicat.
*dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai
mare fata de clorinarea; -e dezodorizant;
-propr bactericide puternice
-dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa
SUB.73:Dezinfectia apei:clorinarea la pct de rupere :
-se folos Cl gazos imbuteliat sub pres(stare lichida).
-mec de act a Cl e un proc de oxidare:
Cl2 + H2O HOCl + HCl
HOCl H + Ocl
-la pH acid se form OCl care e mai putin activ; la pH de 7apare HOCl
si dezinf se realiz prin ambii compusi.
In proc de clorinare tb sa se oxideze toate materiile organ,anorg
reducatoare ,germeni si sa ramana un surplus de Cl liber sub f de
HOCl sau OCl cl rezidual liber(0,1-0,2mg/l)
Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul
microorgan.
Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.
Mec de act asupra germenilor:sisteme enzim in special cele ce au grup
SH.
Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.
Virusurile necesita concentr mai mari de Cl.
SUB.75:Protectia sanit a surselor de apa si a instal centr de aproviz
cu apa:
Perim de prot sanitara-z amplasate in jurul surselor sau instal de alim
cu apa,in inter carora se impun interzicerea sau limitarea poluarii.
Rol:asigurarea calit apei potabile.
1.Ape de supraf: la locul de captare
-z de regim sever: marcata cu borne, 100 m in amonte depriza si 25 m
aval si later.Se interzic deversari de reziduri oraginiz sau neorganizate.
-z.de restrictie:in exter perim de regim sever,cu dimens var,fct de partic
hidrogeolog ale bazin natural resp.
2.Ape subterane: Perim de reg sever are f circulara,limita ext la o dist
de captare incat o eventuala poluare sa o parcurga in min 20 zile(max
de suprav a germ enterici)
-in amonte la captare-dist nu poate fi mai mica de 50 m
-se protej: interzicerea utiliz ingrasamint nat sau artif,a subs
fitofarmac,a pasunatului,a forajelor,a depozit mater chim.
-perim de restrictie: o sursa de poluare bacteriolog sau chim,sa aiba o
durata de parcurgere de 50 zile pana la limita z deregim sever
3.Instaatii centrale: au numai perim de regim sever,un teren concetr cu
o raza de 20 m,ingardit cu un zid exter.
-pt conducte de aductiune:30 m de la orice sursa de contam.
SUB.76:Boli bacteriene transmise prin apa.:
Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze
minore; -febra tif nu mai reprez o probl maj de sanat dat masurilor de
igiena gener si a vaccin;
- apele de S sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella;
- contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape
menajere.
Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E.
Coli,proteus,clostridii,Pseudomonas aerug,yersinia
-rezervorul: pasari,ovine,porcine.
Dizenteria: -afect hidrica cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella, Salmomella
tiphy; -incid mare se explica prin contamin med ambiant inclusiv
bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi;
-receptivit e mare prin lipsa de vaccin
Holera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El
Torr.; -propagarea bolii e legata de apa de baut, apa contam utiliz la
irigari,ape reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal sanit,insufic de apa
potabila
Leptospiroza: - e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez
de sobolani,soareci, alte anim cu rol de rezervor elim leptospire prin
urina si dejecte,trecand in ape de S; -omul se contamin prin
imbaiere,trecerea prin apa contamin,in timpul pescuitului,apa
potabila,irigatii;
Tularemia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin urina
si dejectele anim bolnave si prin cadavre; -omul se contam prin
imbaiere.
TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii
tbc;- omul se contamin prin imbaiere.
Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele
anim bolnave; -suprav in apa timp var.
SUB.77.Boli virale si parazitare transmise prin apa
Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de
imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent
enterococii.Imbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase ,
cutanate ...Exista o discordanta intre prezenta virusului in apa
(permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile parazitare afectiuni
produse de protozoare ( a-mibiaza , lamibiaza , balantidioza ,
trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode ( fas-cioloza
det de fasciola hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de
nematode ( geohel-mintiazele , filariozele , dracunculoza dracun-
culus medinensis )
SUB.78.Poluarea apei cu substante pesticide si implicxarea asupra
sanatatii Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt
distrugerea insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati
de poluare a surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate
de ape uzate provenite din industria unor produsi , antrenarea
pesticidelor din sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de
precipitatii a subst pesticide depozitate necorespunzator , tratamnete
aeriene.Efecte acute sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe
abdominale, transpi-ratii lacrimare salivare , contractii musculare.E-
fecte cornice efecte : hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice ,
cancerigene prezenta subst pesti-cide in apa det deteriorarea
proprietatilor orga-noleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-
centrate de catre organismele acvatice

SUB.79.Poluarea apei cu detergenti D p d v chimic , detergentii
sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici . Poluare surselor de apa
se face prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale menajere si
industriale precum si tratrarea agricola cu insecticide care contin si
detergenti .Una din principalele consecinte ale poluarii apei cu
detregenti este modificarea proprietatilor fizico chimice si
organoleptice. Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust si un miros
specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia piscicola.Efectele :se
modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea ce favorizeaza patrunderea
altor subst toxice.In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre :
0,2 -0,3 mg / l
SUB.80.Efectele carentei si excesului de fluor is iod din apa asupra
organismului:Apa repezinta o sursa importanta de fluor pt organism
deoarece ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta
de fluor caria dentara reprez o distrugere localizata si progresiva a
dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei externe a
dintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea
cariei . Profilaxa ca-rentei : fluorizarea apei cu dif subs ca : fluorura de
mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicSu-plimentarea orala de fluor
prin comprimate de la anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale
fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic. Fluorizarea
laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.Alimentatia
echilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.Excesul de fluor : intoxi-
catia acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica
) , intoxicatia cr = fluoroza endemica apare la conc de peste 1,5-2 mg /
l apa. Iodul este singurul oligoelement inte-grat in structura unui
hormone, majorit iodului din org este in tiroida15 mg din totalul de 25
mg. Carenta de iod gusa endemica
SUB.81.Substantele minerale din apa si bolile cardiovascularre:
Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu cea mai amre raspandire
si cu o pondere a mortalitatii de 50% dintotalu de ceselor
.Etiopatogenia BCV este incomlpet elucidate dar unul din afctorii de
risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism.Opiniile
privind importanta acestui fac-tor sunt grupate astfel :unul sau mai
multi consti-tuienti ai duritatii apei au efect protector im-potriva
BCV;unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure au
efect protector impotriva BCV. Apele moi contin elemente chi-mice cu
efecte nefavorabile asupra sist circulator Majoritaea informatiilor sustin
prima ipoteza , considerand ca duritatea apei sau componentii acesteia
protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri de calciu
in proportii inalte astfel se exercita un effect protector asupra cordului,
tot apa dura contine Mg , carenta de MG det modif EKG , aritmii ,
HTA , tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori sustin ca
apele dure cont o cant mai mare de oligoele-mente: Cr impiedica
depozitarea lipidelor in or-gane de aceea la pop cu risc crescut de
ATS,Cr se gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipo-trop,Vanadiul
,ca si manganul are rol in tran-sportul oxigenului. Zincul effect lipolitic
, se o-pune aterosclerozei.Cadmiul a det experimenta ( pe animale )
HTA.
SUB.82.Intoxicatia cu nitrati pe calea apei:In mod normal apa cont
cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea materiei orga-nice
propie apei .In sit particulare ei sunt preze-nti in cant mari: 1. antrenati
din apa din soluri intens mineralize.2.patrundere in apa a materiilor
organice din soluri intens poluate cu reziduri organice.3.antrenati din
apa din soluri intens tra-tate cu ingrasaminte Consumul de apa cu
nitrati in conc mari det intoxicatia cu nitrati , met-
hemoglobinemie saucianoza infantilea . Me-canismul de formare
are la baza transformarea ni-tratilor in nitriti numia acestia fiind
implicate in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen. se combina
cu henoglobina pe care o transforma in methemoglobina, iar oxigenul
este astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturi-
lor.Sdr.de methemoglobinemie se manifesta:cia-noza
fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai
mare incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala.
PROFILA-XIE :-stab. conc max admise de nitrite in apa , cunoasterea
cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc
de nitrite, ins-truirea medicilor in recunoasterea bolii , alaptarea
naturala , reg;ementarea utilizarii de ingrasaminte
SUB.83.Poluarea apei cu substante cancerigene: Apa potabila cont
subst chimice care exercita a-supra organismlui
efecteprobabilcancerigene .Poluarea apei cu subst cancerigene poate
avea loc in urmatoarele sit : 1. poluantii sunt deja prezenti in apa
potabila furnizata populatiei 2 . poluari accidentale ale conductelor de
apa3.vop-sirea sau tratarea conductelor de apa Cele mai arspandite si
cunoscute subst : hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA), compusii
N-nitrozo, trihalometanul , saubst radioactive.HPA sursele pp de
impurificare sunt devarsarile de ape uzate urbane, menajere si
industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele + nitrozamidele au o
raspandire mare in mediul inconjurator si effect puternic
cancerigen.Trhalometanul-cuprinde o fam de compusi chimici din care
cloroformul este cel mai reprezentativ,Expuneera lmamiferelor la THM
det efecte oncogene, mutagene, teratogene si toxice. Subs radioactive
radioactivitatea naturala se datoreste radioelementelor prezente in
mod ubicvitar in solurile traversate de sursele de apa;-radioactv
artificiala-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in
diverse activitati
SUB.84.Termoreglarea fizica:Ac process este conditionat de
microclimat sau ambianta termica. Fcatorii de microclimat:
temperature aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp
radianta.Punctul de netralitatea termica = val temp mediului pt care
procesele metabolice se desf cu pierdere minima de energie.Punctul de
neutralitae termica are valoare diferita in fct de microclimat si cei care
tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt indiv cu acticit usoare, 12-
14 pt cei cu activit musculare intense.La cresterea temp mediului de la
pct de neutralitate termica pana la o temp critica, homeotermia se
realizeaza prin termoreglare fizica ce pp si cresterea pierderilor de
caldura din partea org prin termoliza: prin conductie, convectie ,
rediatie si evaporare. Conductie = se pierde caldura fata de obiectele cu
care org vine in contact .Convectie =pierderea de caldura care are loc
pana la egalarea temperaaturii in raport cu toate obiectele din
mediu.Pierderile de caldura au loc prin vasodilatatie periferica ,
accelerarea transpiratiei si respiratiei, scade prod de caldura care se
traduce pirn anorexie , apatie ,inertie , scaderea TSHului.
SUB.86.Influenta temperaturii crescute si scazute a aerului asupra
organismului Temperat aerului dintr-un loc sau regiune este det de
radiatia solara., caldura solara se acumuleaza la suprafat soluluide unde
e cedata aerului atmospheric.Temperatura aerului variaza in cursul zilei
in functie de intemsitatea radiatiei solare, mai exista si variatia
sezoniera si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de
pamant.Temp mai e influentata de : altitudine , caracteristicile
solului,existenta suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta
centrelor poluante. Temp aerului are multiple semnificatii igienico
sanitare:-este factor determinant in procesul de termoreglare al
orgamismului;-este factor de terminant in stabilirea caracterului
climatic;-este determinanta in stabilirea curentilor de aer;-regimul de
temp al unei zone sau al unui climat este factor determinant in
stabilirea unu anumit tip de morbiditate
SUB. 87. Radiaiile ultraviolete: efectele asupra organismului.
-au lungimea de unda cuprinsa intre 100-400 nm;
- 3 categorii: A (400-320 nm)- efect pigmentogen; B (320-280 nm)-
efct eritematos; C- (sub 280 nm)- efect bactericid.
-efecte asupra organismului: sanogene si patogene, act. Principala se
exercita la niv.teg., Ochilor precum si asupra mediului
Tegumente:
-efecte imediate:
pigmentarea- efect protector det. Cresterea rezistentei organismului la
iradiere. Initial se manifesta o pigmentare usoara precoce ce dureaza 8-
10 zile si acre apare dat. Pigmentului melanic preexistent, nu e insotita
de eritem. Dupa a 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa ce atinge un
maxim in a 12-a zi, dureaza 1-3 luni si apare dat. Pigmentului melanic
de catre melanocite.
Interfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore apare o scadere a
cresterii celulare;
Fav. Sinteza Vit. D
Nocive: eritem, fotodermatoza cutanata
-Efecte tardive: - degenerarea tegumentului;cheratoza actinica;cancer
cutanat
Ochi:efecte imediate: conjunctivita, fotocheratita; clinic- fotofobie,
blefarospasm;
Efecte tardive: cristalin- opacifiere(cataracta); retina- scaderea
tranzitorie a vederii insotita uneori de leziuni ale cel. senzoriale bazale
Mediu: depinde de doza de radiatii folosita doza mica- efect
bacteriostatic, mare- bactericid
SUB.88.Radiatii infrarosii efecte asupra organismului: Pielea are o
mare acpacitate de adsorbtie a RIR , datorita continutului sau ridicat
de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal /cm2 / min
timp nelimitat , incepand cu 1,5 cal/ cm2/min apare durerea.La niv
tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , vezicule , sau chiar
necroza.Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul
pleapelor sau chiar inflamatia cronica a pleoapelor.Efecte asupra
ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni corneene si declansarea
reflexului de inchiderea a ochilor
- iris = constrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar
cataracta. Alte efecte: asupra meningelui- insolatia, paliditate,
tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata ,
convulsii.Expunerile prelungite det 1.sca-derea reactivitatii
imunobiologice a organismului 2.rinita cronica cu polipi de hiperplazie
a mucoa-sei. 3. reducerea spermatogenezei
SUB.89.Radiatii ionizante conditii de expunere:IRADIEREA
NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit. radiatiilor emise
de subst radioactive afla-te in mod natural in toti factorii mediului
ambi-ent(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt rad de origine
solara , cu enrgii ridicate.Radiatii terestre,provin din elem. radioactive
ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 )Ele-mentele
radioactive din sol sia apa migreaza in plante si de aici in organismele
animale , reali-zand radioactivitatea naturala a alimentelor.
IRADIEREA ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale ,
centrale nuclearo- electrice, ac-tivitati industriale , exploatarile miniere
radioac-tive,utilizarea izotopilor radioactivi in cercetare ,
biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa artificiala de
iradiere a populatiei este utilizarea subst radioac-tive in diagnosticul si
terapia medicala:-rontgen-diagnostic(utilizarea razelorX);-radioterapia
externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu energii inalte);-
Curietera-pia;-meicina nucleara.Surse radioactive minore :ceasurile cu
cadran luminescent,aparatele de bord la care se utilizeaza vopselele
luminiscente, ecranele receptoarelor de TV.Expunerea profe-sionala:
mineri, muncitori de la uzinele de tratare a minereurilor, personal
medico sanitarindustria constructoare de masini.
SUB.90.Radiatii ionizante ef.somatice preco.:Ef. somatice cuprind
efectele ce apar la persoanele expunse la radiatii ionizan-te in doze
ridicate si care det lezarea unor tesutu-ri,organe sau sist.prin alterari
celulare grave.Cea mai grava manif. esteboala de iradiere acuta , a
carei gravitate este in functie de doza, tip de rad( alfa,beta,gamma,X ).
Principalele modificari sunt de natura hematological(
leucopenie),afectiunea putand sa dureze2-3 ani.Pot sa apara tulb car-
diovasc. sau digestive. In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce
boala de iradiere in forma grava a acesteia.STADIUL1(faza
prodromala):soc, gre-turi,varsaturi,diaree;STADUIL2(per.de latenta)li-
psita de manif. clinice obiectiveSTADIUL3: manifestari generale
(astenie ,cefalee,ameteli , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice.
SUB.91.Radionizante:efecte somatice tardive: -carcinogeneza, boala
de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul teratogen. *Carconogeneza-
se prod dat acumul in timp a mai multor doze mici pana la 20
rad.Radiatiiile transf cel norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a cel
nu inseamna deja proces de cancerizare.Ac apare numai cand cel
cancer au cond favor de dezv si cand sunt invinse react de aparare a
organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv in expuneri
profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr
hematologic(leucopenie,modi-fic morfol a leucocit,trombocitopenie
moder, anomalii morfol sau fct ale trombocit sau hema-tiilor).O alta f
de irad cron e sdr neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee,
diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca) *Efect
teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform
congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e mai mare
SUB.92.Locuinta- amplas., orientarea, materiale de contructii,
planificarea interioara:Locuinta= mediu complex su elem artificiale
si psiho-soci-ale .Ac mediu trebuie sa asigure conditii pe pro-gresul si
desavarsirea individului in cadrul unie vieti de familie sa-I asigure
refacerea dupa solicitarile legate de munca.Recomandarile OMS pt o
locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilro fizice, nevoi fundamentale (
asigurarea spatiului sufficient , o ambianta tremica corespunzatoare
-prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea
aglomeratiei, provizionarea cu apa potabile , existenta unor instalatii
sanitare corespunzatoare;-protectia impotriva accidentelor in locuinta(
utilize de materiale de constructie rezistente si neinflamabile, evitarea
alunecarilor, caderilor);-asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea
necesitailor individuale de izolare si realizarea unei vieti familiale
armonioase. AM-PLASAREA locuintei trebuie sa asigure protectia
populatie impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de
subsol , emanatiilor. Plat-formele pt colectarea reziduurilor , gunoiului
me-najer se amplaseaza la min 5 m distanta de locu-inta.Unitatile de
munca industriale, comerciale ce pot crea discomfort dat
prafului,fumului, zgo-motului trebuie sa fei la min 15 m fata de casa
MATERIALELE DE CONSTRUCIE folosite se aleg astfel incat san u
polueze aerul interior( formaldehida, azbest), se asigura izolarea
hidrotermica si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie
preferate : caramida BCA . Suprafata minima a unei cam trebuie sa fie
de 10 m2.Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade , umiditatea
aerului 35-65 %.
SUB.93.Fact.med.int.care influ.dezv. copiilor si tinerilor:Fact.
materni :deficitele morfologice cuprind insuficientele morfologice ale
organelor genitale sau ale oaselor bazinului mamei(malfor-matii sau
tumori uterine,bazin ingust);-tulburari hormonale in timpul graviditatii
(hipotiroidia, diabetul) adm de insulina ,hormoni sexuali sau
suprarenalieni la gravide poate duce la embrio sau fetopatii;- reducerea
aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare ,anemii
ale mamei;-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in
primele 3 luni de sarcina poate det malformatii :antibiotice,sufamide
,su-pradozajul vit. c., sedative...;-boli infectioase ale mamei(malarie,inf
streptococice, gripa sifilis ,rubeola...;-tulb de nutritie;-alti f materni
:varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv
fizica.Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f
geneticise; transmit genetic caracterele de rasa, nanismele ,gigan-
tismele,condrodistrofiile, factori metabolici mo-dificarile care apar pe
cai metobolice sunt: moficari ale sist nervos, ale proteinelor plasma-
tice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici ,
defecte in sinteza unor hormoni .a hemoglobinei, defecte in
metabolismul unor elem minerale,
factori endocrini : cresterea ,maturitaea si puber-tatea sunt controlate de
centrii nervosi hipotala-mici ,hipofiza ant ,tiroida,suprarenale si
pancreas.
h tiroidieni infl: cresterea , stimuland dezv statu-rala,maturizarea ,dif
scheletica ,dezv dentitiei, dezv intelectuala si evol sexuala, hipofiza act
prin h somatotrop din lobul ant care favorizeaza fixarea proteinelor( h
este activ doar in prezenta h tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica
activ in perioada prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si
latime, h gonadici ,indeo-sebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica
, a masei musculare si accelerarea maturarii sexuale, insulina act asupra
proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic
SUB.94.Fact.med.ext.care influ. dezv.copiilor si tinerilor:Clima si
mediul geo-grafic=temperatura mediului ambiant infl.vit.re-actiilor
chimice , a proceselor biologice si enzi-matice . Inaltimea si greut sunt
mai reduse in cli-matul cald.Se pare ca altitudinea mica are un rol
favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, ina-ltimea si greut copiilor
din zonele montane sunt mai reduse decat la altitudini mai mici.
Variatia sezoniera influenteaza dezv staturala si pondera-la a
sugarilor:mai redusa in oct-martie si mai in-tensa in aprilie-
iulie.Conditiile de habitat=o locu-inta insalubra influienteaza neg dezv
si starea de sana a copiilor prin:supraaglomerare, lipsa de ventilatie,
gazec toxice,bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste suprafata
de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor
infectioase.Spatiul insuficient tulbura somnul copilului si infl neg
randamentul scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si a
fatului prin alterarea sanatatii femei gravide.Ali-mentatia=fenomenele
cele mai raspandite sunt subalimentatia si malnutritia (mai ales in tarile
slab dezv). Alimentatia rationala infl hormonoge-neza ,imunogeneza si
functiile enzimatice.Urba-nizarea= s-a obs. cresterea niv de dezv
staturo ponderala a copiilor si tinerilor din mediul urban ,fata de cel
rural.Totusi poluarea constituie un potential nociv din ce in ce mai
serios.Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului este influentata de
actiunea formativa a mediului social,activi-tatea de instruire si
educatie.Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect
ingrijit este mai rezistent la agresiunile mediului.Atitu-dinea de
indiferenta sau de raceala afectiva infl neg dezv psihismului copilului
conditii social economice=exista corelatii semnificative intre greut la
nastere a copilului si venitul anual al parintilor, profesiunea,varsta
mamei.Pt dezv neuro-psihica a copilului factorul hotarator e cultura
parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social economic
si de trai.
SUB.95.Legile dezv. copiilor si tinerilor:RITMUL DEZV SCADE
ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in per.embrionara si fetala ,apoi o
crestere lenta intre 3-10 ani, per. de crestere inte-nsiva intre 10-15
ani,ritmul se reduce dupa pu-bertate ca la 22-25 ani sa
inceteze).RITMUL DEZV.NU ESTE UNIFORM-se creste in greut.
toamna si iarna ,iar in inaltime primavera si varaRITMUL DEZV.
DIFE. ORG., TES., SIST.SI APAR. E DIFERIT PT ACEEASI PER.
DE TIMP IN DEZV COPI-LULUI;DEZV FIE-CARUI TES. SAU
ORG. SE FACE IN STRAN-SA CORELATIE CU DEZV
TUTUROR TES. SI ORG.IN CRESTERE(dezv SN coordoneaza direct
si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg procesul dezv.DEZV
FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULA-RIT.CARE LE
DIFERENTIAZA(la nastere inal-timea si greut.F e mai redusa ca la
B,la F se obse-rva o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii
staturale si ponderale este dif., in per. prepubert. si la inceputul
adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat
laB,capa-cit.de lucru si ef. musc. e mai cresc.la Bca la F.
SUB.96.Cond. igienico-sanitare in scoli:Capacitate : nu trebuie sa fie
mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele mari.Amplasarea : cat mai
aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fat de calea
ferata.Terenul :sunt indicate solurile poroa-se ,igienice ,cu posibilitati
de autopurificare iar pt sala de clasa-1,5-2,5 mp \ elev.Banca scolara :
sa realizeze un raport corespiunzator intre dimen-siunile si
particularitatile fizice ale elevilor, sa permita o pozitie igienica,sa nu
expuna la traumatisme.Microclimatul : temperatura de 18 grade,
umiditate intre 30-70%, Incalzirea : prin instalatii centrale asezate sub
ferestre sau cu sobe de tereacota.Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori
in timpul unei ore.Iluminatul natural : coe-ficientul de iluminare 1\4-
1\6 Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de podea.Apa
potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua
centrala , in mediul rural apa se va pastra in recipiente de lemn sau
metal inchise cu lacatprevazute cu un jet ascendent sau robinete.Grupul
sanitar : W.C la orase si latrine in mediul rural .latrinele vor fi
prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili
SUB.97.Igiena programului instructive educativ in scoala:Igiena
scolara se ocupa cu studiul in-fluentei factorilor exogeni
(naturali,sociali,fizici , chimici si biologici)si endogeni (ereditari, meta-
bolici ,endorcini)asupra starii de sanatate a colec-tivitatilor de copii
,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in vederea
preve-nirii bolilor ,reducerii morbiditatii si mortalitatii , promovarii
sanatatii.Igiena scolara cuprinde : - igiena copiilor de varsat
prescolara;-igiena copiilor si adolescentilor de varsat scolara;-igiena
tineretului din invatamantul superior.Igiena sco-lara are ca obiect
urmatoarele probleme:-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica
a copii-lor ,adolescentilor,tinerilor;-influenta factorilor de mediu
asupra organismuluin in crestere;-igie-na institutiilor pt copii;-igiena
procesului de invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;-pro-filaxia
bolilor transmisibile in institutii ca scoala; -educatia sanitara a celor ce
participa la procesul instructive educativ;-organizarea activit medico-
sanitare in colectivitatile de copii.Normele pre-ved organizarea unei
scoli pt fiecare 1000 de locuitori.Structura unei scoli se refera la : cir-
culatia elevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ (
vestibule , holuri , culuare).Sali de invatamant ( Sali , laboratoare ,
ateliere).Sali pt activit extrascolare( biblioteca , sala festiva)
Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare ,
anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie , uscatorie)
SUB.73. Poluarea aerului: sursele de zgomot din mediul communal si
actiunea acestuia asupra organismului
*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme,
autobuze,tramvaie,metrou,transp feroviare,transp aerian (in fc de tip
de avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu vibratii)
*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a
cailor publice(asfaltare,pietruire,macarale)
*Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de
apa si canaliz,ascensor,si zg prod de locatari prin
vorbire,cantat,jocuri,plansete,dansuri iar in institutii contribuie la pol
masini de scris,convorbiri telef
-in rap su sursa si distrib terit exista:
*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe
locuri de munca
*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate
*Zg de intens > 90 dB?sect de product f zgomotoase
Efecte asupra organ:
*Efecte asupra analiz auditiv:
-oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion
-obos.audit?crest temporara a prg perceptiei auditive in urma
expunerii la un Zg intens; este reversibila.
-traumatism sonor?al timpanului,urechii medii,interne; se manif prin
imfundarea sau perfor timpan,hemor otice.
-surdit.profes?pierdere def si irevers a auzului in urma expuneii
indelung la zg; se prod leziuni la nivel melcului.
*Efecte extraauditive:
a) SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije
-scade capacit de munca,in spec cea intelectuala
-perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la
trezire,somnolenta diurna
-duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(obsesia,
depresiunea),iritabilit psihica.
b)apar CV:vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres
diastolice,modif ale pulsului.,modif ale traseului EKG prin modif
tonusului vaselor coronariene.
c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud
toracica redusa.
d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia
ulceroasa,
-modific endocrine ale gld cu secr interna.
e)femei gravide:miscari ale fatului,avorturi
SUB.74. Efectele specific ale poluarii sonore asupra organismului
Efectele auditive sunt reprezentate de oboseala auditiva,
traumatismul sonor si surditatea profesionala;
oboseala auditiva se manifesta prin cresterea pragului de perceptie
dupa expunerea la zgomote fenomenul este reversibil dupa minute,
ore, zile de la ncetarea expunerii; traumatismul sonor apare la
expunerea la zgomote de intensitate foarte mare chiar pentru
perioade scurte de timp apare perforarea timpanului, surditate,
hemoragia otica; surditatea profesionala reprezinta pierderea
definitiva si ireversibila a auzului dupa expunerea ndelungata la
zgomote;

SUB.75. Efectele nespecific ale poluarii sonore asupra organismului
Cele extraauditive zgomotul depaseste analizatorul auditiv, pe calea
nervului auditiv ajunge la nivelul sistemului nervos central unde
produce fenomene de excitatie si inhibitie ca o consecinta a actiunii
asupra axului hipotalamo-hipofizar. n prima faza apare cresterea
reactiei de vigilenta a organismului, cresterea tonusului simpatic,
cresterea secretiei hormonale si mobilizarea substratului energetic.
Ulterior toate aceste reactii sunt mult reduse.
La nivelul sistemului nervos observam scaderea atentiei, oboseala
rapida, cefalee, vertije, reducerea capacitatii de munca intelectuala;
zgomotele puternice determina modificari la nivelul
electroencefalogramei; apar perturbari ale somnului reprezentate de
dificultati de adormire, somn superficial; creste frecventa nevrozelor si
a tulburarilor psihice.
Apar modificari la nivelul aparatului cardiovascular reprezentate de
vasoconstrictie capilara periferica, modificarea frecventei cardiace,
cresterea tensiunii arteriale, modificarea electrocardiogramei prin
modificarea tonusului vaselor coronariene.
La nivel respirator observam cresterea ritmului respirator, scaderea
amplitudinii miscarilor cutiei toracice, miscari respiratorii scurte.
La nivelul aparatului digestiv apare scaderea peristaltismul si
cresterea secretiei gastrice.
La femeia gravida expunerea la zgomot se poate nsoti de cresterea
frecventei avorturilor sau miscari ample ale fatului.
Masurile de prevenire implica respectarea normelor recomandate n
locuinte 30 +/_ 5 dB.
SUB.76. Sursele de apa potabila si caracteristicile lor
Surse de apa potabile:
1)Ape subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol
-din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii;
- prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric.
-caracter:-au multe saruri minerale(Fe,Mn,Ca,Mg); -sunt filtrate de sol;
-prin descomp materiei org sub infl florei autohtone?CO2,ce face apa
oxigenta fata de sarurile minerale din sol.
-sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza rapid?apa nu e
buna.
Clasif:-ape freatice-2-3 m 10-12 m,propr variabile, usor
contaminabile;
-ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub
pres,debit cst,propriet const, O2 scazut-NO3 ? trece in NH3SO4, SO4 ?
H2S,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de potabilitate.
2)Apele de supraf:mari,oceane.lacuri,rauri,precipit atm, fluvii,topirea
zapezilor,izvoare
-caract:-propr variabile; -se pot polua; -sunt infl de vreme
Lacuri naturale:-bazine de sedimentare;
-apa are curenti verticaliMari si oceane:- saruri 3,5 %
;desali
SUB.77. Poluarea apei: sursele naturale si artificiale (organizate si
neorganizate) caracteristicile lor
I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice
-reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din
apa.Ac proc au loc cu cons de O2 din apa det modific la nivel faunei si
florei acvatice
-inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomee?apa
isi modif culoarea,mirosul.
II.Surse artificiale:
*surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloid-
menajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit
comerc); - ape uzate industriale(contin subst chimice in cant crescuta);
-ape reziduale zootehnice (contin multe subst
chim:antibiotice,pesticide, materii organice si agenti biologici)
-sunt sub supraveghere continua
*surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de
irigatii incarcate cu cubst chim si suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt
scaldat, pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de reziduri solide
(gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor
SUB.70 :Poluarea apei:autopurificarea:
Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit
primite,partial sau pana la purit lor anter poluarii.
-eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei
poluate.
*fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); -
sediment(depunerea treptata a suspensiilor din apa pe fundul albiei; e
infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad solare(exercita o act
bactericida sau bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp
mai scazuta se ditrug mai repede germ patog).
*fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org
acvatice(protoz,infuzorii,crustacei,moluste); -act litica a bacteriofag(se
multiplica pe bact omologe det distrug lor); - interv bacter in proc
biochim din apa( microorg din apa realiz un continuu proc de
biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate exista org
nitrificatoare,denitrificatoare,petro-oxidanta,fenol-oxidante,fenol-
litice,feruginoase.
SUB.78. Poluarea apei: procesul de autopurificare
Autopurificarea apei reprezinta capacitatea acesteia de a se debarasa
de impuritatile primite partial sau total. In autopurificare intervin
factori fizico-chimici si biologici.
-Factorii fizico-chimici sunt reprezentati de:
dilutie- dupa deversarea apelor reziduale in bazinul natural se
produce amestecul dintre cele doua medii lichide ceea ce deterina
scaderea concentratiei poluantilor; gradul dilutiei este exprimat prin
raportul Q/q unde Q este debitul receptor, iar q debitul apelor uzate;
in situatia in care raportul are o valoare are gradul de dilutie este
ridicat;
sedimentarea reprezinta depunerea treptata a suspensilor pe
fundul albiei; eficienta depinde de adancimea albiei si de viteza de
curgere a apei; asigura imbunatatirea transparentei precum si
reducerea continutului microbian si de substanta organica;
radiatia solara si in special cea ultravioleta are un efect bactericid
sau bacteriostatic la suprafata apei;
temperatura scazuta determina distrugerea in scurt timp a florei
conditionat patogene si patogene ce necesita temperatur ridicate
pentru supravietuire.
-Factorii biologici sunt reprezentati de:
concurenta microbiana- flora saprofita distruge microorganismele
patogene prin fenomenul de antagonism microbian; aceasta flora
exercita un efect antibiotic sau intervine prin consumul substratului
nutritiv; concurenta microbiana este eficienta la temperaturi mari
cand metabolismul germenilor este activ;
distrugerea de catre organismele acvatice (protozoare, infuzori,
crustacei) care folosesc bacteriile din apa drept suport nutritiv;
actiunea litica a bacteriofagilor se realizeaza prin multiplicarea
acestora pe bacteriile omoloage pe care le distrug;
interventia bacteriilor in procesele biochimice din apa - ele
actioneaza asupra sustantei organice sau anorganice pentru a-si
asigura substratul nutritiv; materia organica este transformata in
molecule cu greutate mica pana la mineralizare, materia anorganica
este degradata total pana a disparitie.
SUB.79. Tratarea apei de suprafata in scop potabil: sedimentarea
(simpla si cu coagulant) si filtrarea
-scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa.
*Sedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de
apa cu o v redusa,timp in care partic in suspens se depun; Sedim partic
e infl de v de curgere a apei,forma bazin,temp apei,marimea partic
-prin ac met se reduce 40-60% din cont de suspensii din apa
*Sedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce
contin suspensii fine coloidale,greu sedimentabile
-se acceler depunerea suspensiilor prin adaugare de subs
coagulante:sulfat de Al,sulfat feros,clorura ferica,sulfat feric
-coagul ridica eficienta sedim cu 60-80%.
Filtrarea:- reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din
apa; indepartarea lor se face prin act mecan si oxid biologica
-filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat
mec cat si biol,in mb biol form din microorg veg si anim;
-eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici
-filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form
rapid si e mai saraca in micoorg oxidante; retinerea e in special
mecanica si mai rar biolog; eficienta e 80-95%
SUB.80.Dezinfectia apei: metode chimice curente (avantaje si
dezavantaje)
-dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea
celor saprofiti pana la limita potabilitatii.
*Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie
epidemiologica,dupa introducerea ei morbidit prin boli gastro-intest
scazand f mult.
-dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor)
-efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr
-efecte cancerigene ale halometanilor;
-met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz.
*Ozonizarea: -avantaje:act mult mai rapida decat clorinarea
-nu prod miros sau gust
-act sa nu e infl de pH sau temper;
-dezav: cost ridicat.
*dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai
mare fata de clorinarea; -e dezodorizant;
-propr bactericide puternice
-dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa

SUB.81. Dezinfectia apei: clorinarea la punctul de rupere
-se folos Cl gazos imbuteliat sub pres(stare lichida).
-mec de act a Cl e un proc de oxidare:
Cl2 + H2O - HOCl + HCl
HOCl - H + Ocl
-la pH acid se form OCl care e mai putin activ; la pH de 7 apare HOCl
si dezinf se realiz prin ambii compusi.
In proc de clorinare tb sa se oxideze toate materiile organ,anorg
reducatoare ,germeni si sa ramana un surplus de Cl liber sub f de
HOCl sau OCl cl rezidual liber(0,1-0,2mg/l)
Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul
microorgan.
Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.
Mec de act asupra germenilor:sisteme enzim in special cele ce au grup
SH.
Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.
Virusurile necesita concentr mai mari de Cl.
SUB.82. Ozonizarea, dezinfectia cu UV, ultrasunete si radiatii
ionizante
Ozonizarea consta n tratarea apei cu ozon, oxidant puternic care are
si el avantaje si dezavantaje fata de clor. Avantaje: Necesita timp mai
putin pentru reactie (10 minute, fata de 30 minute la clor); activitatea
bactericida este de 20 de ori mai puternica; nu este influentat de pH-ul
apei; nu persista n apa si nici nu da produsi remanenti (se degaja
oxigen); nu produce clorfenoli si nu afecteaza nici n alt fel gustul.
Dezavantaje: Nu are efect de durata, remanent n retea; eficienta e
afectata n prezenta substantelor organice, care "concureaza"
bacteriile pe care ar trebui sa le atace; produce compusi toxici cum
sunt ozonidele, greu de dozat...
Ultravioletele sunt o metoda de dezinfectie aplicabila apelor foarte
curate, deoarece depind de transparenta apei. Trebuie aplicate n strat
subtire si timp relativ ndelungat, fapt ce face metoda aplicabila numai
pentru volume relativ mici de apa. Se formeaza si anumite cantitati de
ozon, care la rndul lui da derivati toxici, deci nici tratarea cu UV nu e
perfect "curata".
Razele gamma sunt radiatii electromagnetice, ionizate. Se folosesc mai
rar pentru dezinfectie.
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice de nalta frecventa care pot ucide
microorganismele. Sunt rar folosite.
SUB.83. Boli bacteriene transmise prin apa
Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze
minore; -febra tif nu mai reprez o probl maj de sanat dat masurilor de
igiena gener si a vaccin;
- apele de S sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella;
- contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape
menajere.
Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E.
Coli,proteus,clostridii,Pseudomonas aerug,yersinia
-rezervorul: pasari,ovine,porcine.
Dizenteria: -afect hidrica cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella, Salmomella
tiphy; -incid mare se explica prin contamin med ambiant inclusiv
bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi;
-receptivit e mare prin lipsa de vaccin
Holera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El
Torr.; -propagarea bolii e legata de apa de baut, apa contam utiliz la
irigari,ape reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal sanit,insufic de apa
potabila
Leptospiroza: - e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez
de sobolani,soareci, alte anim cu rol de rezervor elim leptospire prin
urina si dejecte,trecand in ape de S; -omul se contamin prin
imbaiere,trecerea prin apa contamin,in timpul pescuitului,apa
potabila,irigatii;
Tularemia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin
urina si dejectele anim bolnave si prin cadavre; -omul se contam prin
imbaiere.
TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii
tbc;- omul se contamin prin imbaiere.
Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele
anim bolnave; -suprav in apa timp var.
SUB.84. Boli viral si parazitare transmise prin apa
Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt
de imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent
enterococii.Imbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase ,
cutanate ...Exista o discordanta intre prezenta virusului in apa
(permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile parazitare afectiuni
produse de protozoare ( a-mibiaza , lamibiaza , balantidioza ,
trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode ( fas-cioloza
det de fasciola hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de
nematode ( geohel-mintiazele , filariozele , dracunculoza dracun-
culus medinensis )
SUB.85. Poluarea apei cu substante pesticide si implicatiile
asupra sanatatii
Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt distrugerea
insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati de poluare
a surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate de ape
uzate provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor
din sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst
pesticide depozitate necorespunzator , tratamnete aeriene.Efecte
acute sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale,
transpi-ratii lacrimare salivare , contractii musculare.E-fecte cornice
efecte : hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene
prezenta subst pesti-cide in apa det deteriorarea proprietatilor orga-
noleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-centrate de catre
organismele acvatice
SUB.86. Poluarea apei cu detergent si implicatiile asupra sanatatii
D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici
. Poluare surselor de apa se face prin deversarea in sursele de apa a
apelor reziduale menajere si industriale precum si tratrarea agricola cu
insecticide care contin si detergenti .Una din principalele consecinte
ale poluarii apei cu detregenti este modificarea proprietatilor fizico
chimice si organoleptice. Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust si un
miros specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia piscicola.Efectele :se
modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea ce favorizeaza patrunderea
altor subst toxice.In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre
: 0,2 -0,3 mg / l
SUB.87. Efectele carentei si excesului de fluor din apa asupra
organismului
Apa repezinta o sursa importanta de fluor pt organism deoarece
ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta de
fluor caria dentara reprez o distrugere localizata si progresiva a
dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei externe a
dintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea
cariei . Profilaxa ca-rentei : fluorizarea apei cu dif subs ca : fluorura de
mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicSu-plimentarea orala de fluor
prin comprimate de la anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale
fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic. Fluorizarea
laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.Alimentatia
echilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.Excesul de fluor : intoxi-
catia acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica
) , intoxicatia cr = fluoroza endemica apare la conc de peste 1,5-2 mg
/ l apa.
SUB.88. Efectele carentei de iod din apa asupra organismului
Iodul este singurul oligoelement integrat in structura unui hormon,
majorit iodului din org este in tiroida 15 mg din totalul de 25 mg. Apa
potabila, ca sursa de iod, aduce doar 10-15% din totalul necesarului
zilnic al omului, dar ea este importanta prin faptul ca reflecta
concentratia iodului din sol si respectiv din alimentele produse de
aceleasi terenuri.
Carenta de iod gusa endemic
SUB.89. Substantele minereale din apa si bolile cardiovasculare
Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu cea mai mare raspandire
si cu o pondere a mortalitatii de 50% din totalu deceselor.
Etiopatogenia BCV este incomplet elucidata dar unul din factorii de
risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism.
Opiniile privind importanta acestui factor sunt grupate astfel :unul sau
mai multi constituienti ai duritatii apei au efect protector impotriva
BCV;unul sau mai multe microelemente prezente in apele dure au
efect protector impotriva BCV. Apele moi contin elemente chimice cu
efecte nefavorabile asupra sist circulator
Majoritatea informatiilor sustin prima ipoteza , considerand ca
duritatea apei sau componentii acesteia protejeaza populatia
impotriva BCV. Apa dura contine saruri de calciu in proportii inalte
astfel se exercita un efect protector asupra cordului, tot apa dura
contine Mg , carenta de MG det modif EKG , aritmii , HTA , tromboza
coronariana. Apele dure contin o cant mai mare de oligoelemente:
Cromul scade cu inaintarea in varsta, pana la disparitie in zonele cu
morbiditate crescuta. La bolnavii dupa infarct miocardic si la cei cu
ateroscleroza concetratia cromului in tesuturi este mult scazuta.
Cromul, zincul, manganul si vanadiul influenteaza favorabil
metabolismul lipidelor si ar impiedica instalarea aterosclerozei.
Zincul impreuna cu manganul diminua lipidele din organele interne,
inclusiv din ficat.
Manganul pare a avea un efect lipotrop important, el contribuie la
reglarea metabolismului lipidic mai ales atunci cand organismul
dispune de colina adusa prin alimente. Are efect hipocolesterolemiant
si previne sau diminua modificarile aterosclerotice de la nivelul
vaselor. Contribuie la oxigenarea tesuturilor si a miocardului.
Vanadiul are rol important in transportul oxigenului datorita
capacitatii sale de formare a unor compusi cu valente diferite.
Alte microelemente in exces prezinta efecte nefavorabile asupra
aparatului cardiovascular.
Cuprul in exces intensifica oxidarea grasimilor, modificand
metablismul lipidic. In sangele bolnavilor ci infarct miocardic s-au
constatat cantitati crescute de cupru.
Cadmiu in concentratii ridicate favorizeaza hipertensiunea arteriala si
ateroscleroza.
SUB.90. Intoxicatia cu nitrati pe calea apei
In mod normal apa cont cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea
materiei organice propie apei. In sit particulare ei sunt prezenti in
cant mari:
1. antrenati din apa din soluri intens mineralize.
2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu
reziduri organice.
3.antrenati din apa din soluri intens tratate cu ingrasaminte
Consumul de apa cu nitrati in conc mari det intoxicatia cu nitrati ,
methemoglobinemie sau cianoza infantila . Mecanismul de formare
are la baza transformarea nitratilor in nitriti numai acestia fiind
implicati in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen. se combina cu
hemoglobina pe care o transforma in methemoglobina, iar oxigenul
este astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturilor.
Sdr.de methemoglobinemie se manifesta:cianoza
fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai
mare incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala.
PROFILAXIE :-stab. conc max admise de nitriti in apa , cunoasterea
cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc
de nitrite, instruirea medicilor in recunoasterea bolii , alaptarea
naturala , reglementarea utilizarii de ingrasaminte
SUB.91. Poluarea apei cu substante cancerigene
Apa potabila cont subst chimice care exercita asupra organismlui
efecte probabil cancerigene. Poluarea apei cu subst cancerigene
poate avea loc in urmatoarele sit :
1. poluantii sunt deja prezenti in apa potabila furnizata populatiei
2. poluari accidentale ale conductelor de apa
3. vopsirea sau tratarea conductelor de apa Cele mai raspandite si
cunoscute subst : hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA), compusii
N-nitrozo, trihalometanul , subst radioactive. HPA sursele pp de
impurificare sunt deversarile de ape uzate urbane, menajere si
industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele + nitrozamidele au o
raspandire mare in mediul inconjurator si efect puternic cancerigen.
Trihalometanul- cuprinde o fam de compusi chimici din care
cloroformul este cel mai reprezentativ,Expunenera mamiferelor la
THM det efecte oncogene, mutagene, teratogene si toxice.
Subs radioactive
radioactivitatea naturala
se datoreste radioelementelor prezente in mod ubicvitar in solurile
traversate de sursele de apa;
-radioactv artificiala
-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in diverse
activitati
SUB.92. Termoreglarea fizica a organismului
Ac proces este conditionat de microclimat sau ambianta termica.
Factorii de microclimat: temperatura aerului , umiditatea aerului ,
curentii de aer , temp radianta.
Punctul de netralitate termica = val temp mediului pt care procesele
metabolice se desf cu pierdere minima de energie.
Punctul de neutralitae termica are valoare diferita in fct de
microclimat si cei care tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt
indiv cu acticit usoare, 12-14 pt cei cu activit musculare intense.La
cresterea temp mediului de la pct de neutralitate termica pana la o
temp critica, homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce
presupune si cresterea pierderilor de caldura din partea org prin
termoliza: prin conductie, convectie , radiatie si evaporare. Conductie
= se pierde caldura fata de obiectele cu care org vine in contact
.Convectie =pierderea de caldura care are loc pana la egalarea
temperaaturii in raport cu toate obiectele din mediu.Pierderile de
caldura au loc prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si
respiratiei, scade prod de caldura care se traduce prin anorexie ,
apatie ,inertie , scaderea TSHului.
SUB.93. Termorglarea chimica a organismului
Temperat aerului dintr-un loc sau regiune este det de radiatia solara.
Caldura solara se acumuleaza la suprafata solului de unde e cedata
aerului atmosferic. Temperatura aerului variaza in cursul zilei in
functie de intensitatea radiatiei solare, mai exista si variatia sezoniera
si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.Temp mai
e influentata de : altitudine , caracteristicile solului,existenta
suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta centrelor poluante.
Temp aerului are multiple semnificatii igienico sanitare:-este factor
determinant in procesul de termoreglare al orgamismului;-este factor
determinant in stabilirea caracterului climatic;-este determinanta in
stabilirea curentilor de aer;-regimul de temp al unei zone sau al unui
climat este factor determinant in stabilirea unu anumit tip de
morbiditate
SUB.94. Radiatiile ultraviolet: efectele asupra organismului
-au lungimea de unda cuprinsa intre 100-400 nm;
- 3 categorii: A (400-320 nm)- efect pigmentogen; B (320-280 nm)- efct
eritematos; C- (sub 280 nm)- efect bactericid.
-efecte asupra organismului: sanogene si patogene, act. Principala se
exercita la niv.teg., Ochilor precum si asupra mediului
Tegumente:
-efecte imediate:
pigmentarea- efect protector det. Cresterea rezistentei organismului
la iradiere. Initial se manifesta o pigmentare usoara precoce ce
dureaza 8-10 zile si acre apare dat. Pigmentului melanic preexistent,
nu e insotita de eritem. Dupa a 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa
ce atinge un maxim in a 12-a zi, dureaza 1-3 luni si apare dat.
Pigmentului melanic de catre melanocite.
Interfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore apare o scadere a
cresterii celulare;
Fav. Sinteza Vit. D
Nocive: eritem, fotodermatoza cutanata
-Efecte tardive: - degenerarea tegumentului;cheratoza actinica;cancer
cutanat
Ochi:efecte imediate: conjunctivita, fotocheratita; clinic- fotofobie,
blefarospasm;
Efecte tardive: cristalin- opacifiere(cataracta); retina- scaderea
tranzitorie a vederii insotita uneori de leziuni ale cel. senzoriale bazale
Mediu: depinde de doza de radiatii folosita doza mica- efect
bacteriostatic, mare- bactericid
SUB.95. Radiatiile infrarosii: efectele asupra organismului
Pielea are o mare capacitate de absorbtie a RIR , datorita continutului
sau ridicat de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal
/cm2 / min timp nelimitat , incepand cu 1,5 cal/ cm2/min apare
durerea.La niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule ,
vezicule , sau chiar necroza.
Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul pleapelor sau
chiar inflamatia cronica a pleoapelor.
Efecte asupra ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni corneene si
declansarea reflexului de inchiderea a ochilor
- iris = constrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar
cataracta. Alte efecte: asupra meningelui- insolatia, paliditate,
tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata
, convulsii.
Expunerile prelungite det 1.scaderea reactivitatii imunobiologice a
organismului 2.rinita cronica cu polipi de hiperplazie a mucoasei. 3.
reducerea spermatogenezei
SUB.96. Radiatiile ionizante: conditii de expunere
IRADIEREA NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit.
radiatiilor emise de subst radioactive aflate in mod natural in toti
factorii mediului ambient(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt
rad de origine solara , cu energii ridicate.Radiatii terestre,provin din
elem. radioactive ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH
222,U238,K40 )Elementele radioactive din sol si apa migreaza in
plante si de aici in organismele animale , realizand radioactivitatea
naturala a alimentelor. IRADIEREA ARTIFICIALA: explozii nucleare si
experimentale , centrale nuclearo- electrice, activitati industriale ,
exploatarile miniere radioactive,utilizarea izotopilor radioactivi in
cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa
artificiala de iradiere a populatiei este utilizarea subst radioactive in
diagnosticul si terapia medicala:-rontgen-diagnostic(utilizarea
razelorX);-radioterapia externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia
cu energii inalte);-Curieterapia;-medicina nucleara.Surse radioactive
minore :ceasurile cu cadran luminescent,aparatele de bord la care se
utilizeaza vopselele luminiscente, ecranele receptoarelor de
TV.Expunerea profesionala: mineri, muncitori de la uzinele de tratare
a minereurilor, personal medico sanitar industria constructoare de
masini.
SUB.97. Radiatiile ionizante: efectele somatice precoce
Ef. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele expuse la radiatii
ionizante in doze ridicate si care det lezarea unor tesuturi,organe sau
sist.prin alterari celulare grave.
Cea mai grava manif. este boala de iradiere acuta, a carei gravitate
este in functie de doza, tip de rad (alfa,beta,gamma,X). Principalele
modificari sunt de natura hematologica (leucopenie), afectiunea
putand sa dureze 2-3 ani. Pot sa apara tulb cardiovasc. sau digestive.
In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce boala de iradiere in forma
grava a acesteia.
STADIUL1 (faza prodromala):soc, greturi,varsaturi,diaree;
STADIUL2 (per.de latenta) lipsita de manif. clinice obiective
STADIUL3 manifestari generale (astenie ,cefalee,ameteli ,
hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice.
SUB.98. Radiatiile ionizante: efectele somatice tardive
-carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul
teratogen. *Carcinogeneza- se prod dat acumul in timp a mai multor
doze mici pana la 20 rad.
Radiatiiile transforma cel normala in cel canceroasa. Dar simpla transf
a cel nu inseamna deja proces de cancerizare. Acesta apare numai
cand celulele canceroase au cond favor de dezv si cand sunt invinse
react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv
in expuneri profesionale; -poate fi interna sau externa; - se poate
manif sub f de sdr hematologic(leucopenie,modific morfol a
leucocit,trombocitopenie moderata, anomalii morfologice sau fct ale
trombocit sau hematiilor).O alta forma de irad cron e sdr
neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee, diminuarea
apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca) *Efect teratogen:- act
asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilitate scazuta
cu cat sarcina e mai mare
SUB.99. Locuinta: amplasarea, orientarea, materialele de
constructie, planificarea interioara
Locuinta= mediu complex cu elem artificiale si psiho-sociale.
Ac mediu trebuie sa asigure conditii pt progresul si desavarsirea
individului in cadrul unei vieti de familie sa-i asigure refacerea dupa
solicitarile legate de munca.
Recomandarile OMS pt o locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilor
fizice, nevoi fundamentale (asigurarea spatiului suficient, o ambianta
termica corespunzatoare
-prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea
aglomeratiei, aprovizionarea cu apa potabila, existenta unor instalatii
sanitare corespunzatoare;
-protectia impotriva accidentelor in locuinta (utilizare de materiale de
constructie rezistente si neinflamabile, evitarea alunecarilor,
caderilor);
-asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea necesitailor
individuale de izolare si realizarea unei vieti familiale armonioase.
AMPLASAREA locuintei trebuie sa asigure protectia populatiei
impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol ,
emanatiilor. Platformele pt colectarea reziduurilor , gunoiului menajer
se amplaseaza la min 5 m distanta de locuinta. Unitatile de munca
industriale, comerciale ce pot crea discomfort datorita
prafului,fumului, zgomotului trebuie sa fie la min 15 m fata de casa
MATERIALELE DE CONSTRUCTIE folosite se aleg astfel incat sa nu
polueze aerul interior( formaldehida, azbest), se asigura izolarea
hidrotermica si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie
preferate : caramida BCA . Suprafata minima a unei camere trebuie sa
fie de 10 m2. Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade ,
umiditatea aerului 35-65 %.
SUB.100. Factorii mediului intern care influenteaza
dezvoltarea copiilor si tinerilor
Fact. materni: -deficitele morfologice cuprind insuficientele
morfologice ale organelor genitale sau ale oaselor bazinului
mamei(malformatii sau tumori uterine,bazin ingust);
-tulburari hormonale in timpul graviditatii (hipotiroidia, diabetul) adm
de insulina ,hormoni sexuali sau suprarenalieni la gravide poate duce
la embrio sau fetopatii;
-reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-
vasculare ,anemii ale mamei;
-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni
de sarcina poate det malformatii: antibiotice,sufamide ,supradozajul
vit. c., sedative;
-boli infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice, gripa sifilis
,rubeola;
-tulb de nutritie;
-alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca
dezv fizica.
Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f genetici:
se transmit genetic caracterele de rasa, nanismele
,gigantismele,condrodistrofiile, factori metabolici
modificarile care apar pe cai metobolice sunt: moficari ale sist
nervos, ale proteinelor plasmatice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor
plasmatici, defecte in sinteza unor hormoni: a hemoglobinei, defecte
in metabolismul unor elem minerale,
factori endocrini : cresterea ,maturitatea si pubertatea sunt controlate
de centrii nervosi hipotalamici,hipofiza, tiroida,suprarenale si
pancreas.
h tiroidieni influenteaza: cresterea , stimuland dezv
staturala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv dentitiei, dezv intelectuala si
evol sexuala, hipofiza act prin h somatotrop din lobul ant care
favorizeaza fixarea proteinelor (h este activ doar in prezenta h
tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica activ in perioada
prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si latime, h
gonadici ,indeosebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica, a masei
musculare si accelerarea maturarii sexuale, insulina act asupra
proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic
SUB.101. Factorii mediului extern care influenteaza
dezvoltarea copiilor si tinerilor
Clima si mediul geografic=temperatura mediului ambiant influenteaza
reactiile chimice , a procese biologice si enzimatice . Inaltimea si
greutatea sunt mai reduse in climatul cald.Se pare ca altitudinea mica
are un rol favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, inaltimea si
greutatea copiilor din zonele montane sunt mai reduse decat la
altitudini mai mici. Variatia sezoniera influenteaza dezv staturala si
ponderala a sugarilor: mai redusa in oct-martie si mai intensa in
aprilie-iulie.
Conditiile de habitat= o locuinta insalubra influenteaza neg dezv si
starea de sanatate a copiilor din: supraaglomerare, lipsa de ventilatie,
gaze toxice, bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste suprafata
de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor infectioase.
Spatiul insuficient tulbura somnul copilului si infl neg randamentul
scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si a fatului prin
alterarea sanatatii femei gravide.
Alimentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt subalimentatia si
malnutritia (mai ales in tarile slab dezv). Alimentatia rationala infl
hormonogeneza ,imunogeneza si functiile enzimatice. Urbanizarea= s-
a obs. cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor si tinerilor din
mediul urban, fata de cel rural. Totusi poluarea constituie un
potential nociv din ce in ce mai serios.
Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului este influentata de
actiunea formativa a mediului social,activitatea de instruire si
educatie.
Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect ingrijit
este mai rezistent la agresiunile mediului.Atitudinea de indiferenta sau
de raceala afectiva infl neg dezv psihismului copilului conditii social
economice=exista corelatii semnificative intre greut la nastere a
copilului si venitul anual al parintilor, profesiunea,varsta mamei.Pt
dezv neuro-psihica a copilului factorul hotarator e cultura
parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social economic
si de trai.
SUB.102. Legile dezvoltarii copiilor si tinerilor
RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in
per.embrionara si fetala ,apoi o crestere lenta intre 3-10 ani, per. de
crestere intensiva intre 10-15 ani,ritmul se reduce dupa pubertate ca
la 22-25 ani sa inceteze).
Ritmul dezvoltarii nu este uniform - se creste in greut. toamna si iarna
,iar in inaltime primavera si vara
RITMUL dezvoltarii diferitelor organe, tesuturi, sisteme si aparate e
diferit pt aceeasi perioada de timp in dezvoltarea copilului;
DEZV FIECARUI TESUT SAU ORGAN SE FACE IN STRANSA CORELATIE CU
DEZV TUTUROR TESUTURILOR SI ORGANELOR IN CRESTERE (dezv SN
coordoneaza direct si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg
procesul dezv.
DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULARIT. CARE LE
DIFERENTIAZA(la nastere inaltimea si greut.F e mai redusa ca la B,la F
se observa o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii
staturale si ponderale este dif., in per. prepubert. si la inceputul
adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat la
B,capacit. de lucru si ef. musc. e mai cresc.la B ca la F.
SUB.103. Conditiile igienico-sanitare din scoli
Capacitate: nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele
mari. Amplasarea: cat mai aproape de locuinte, se evita strazile
aglomerate, 500m fata de calea ferata. Terenul: sunt indicate solurile
poroase, igienice, cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de clasa-
1,5-2,5 mp \ elev.
Banca scolara: sa realizeze un raport corespunzator intre dimensiunile
si particularitatile fizice ale elevilor, sa permita o pozitie igienica, sa nu
expuna la traumatisme.
Microclimatul: temperatura de 18 grade, umiditate intre 30-70%,
Incalzirea : prin instalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de
tereacota.
Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei ore.
Iluminatul natural : coeficientul de iluminare 1\4-1\6
Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de podea.
Apa potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua
centrala, in mediul rural apa se va pastra in recipiente de lemn sau
metal inchise cu lacat prevazute cu un jet ascendent sau robinete.
Grupul sanitar : W.C la orase si latrine in mediul rural. Latrinele vor fi
prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili
SUB.104. Igiena programului instructive-educativ in scoala
Igiena scolara se ocupa cu studiul influentei factorilor exogeni
(naturali,sociali,fizici, chimici si biologici) si endogeni (ereditari,
metabolici ,endorcini) asupra starii de sanatate a colectivitatilor de
copii ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in
vederea prevenirii bolilor, reducerii morbiditatii si mortalitatii,
promovarii sanatatii.
Igiena scolara cuprinde: - igiena copiilor de varsta prescolara;
-igiena copiilor si adolescentilor de varsta scolara;
-igiena tineretului din invatamantul superior.
Igiena scolara are ca obiect urmatoarele probleme:
-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica a copiilor
,adolescentilor,tinerilor;
-influenta factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere;
-igiena institutiilor pt copii;
-igiena procesului de invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;
-profilaxia bolilor transmisibile in institutii ca scoala;
-educatia sanitara a celor ce participa la procesul instructive
educativ;
-organizarea activit medico-sanitare in colectivitatile de copii.
Normele prevad organizarea unei scoli pt fiecare 1000 de locuitori.
Structura unei scoli se refera la: circulatia elevilor, cadrelor didactice ,
personalului administrativ ( vestibule , holuri , culoare). Sali de
invatamant (Sali, laboratoare, ateliere). Sali pt activit extrascolare
(biblioteca , sala festiva)
Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare ,
anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie , uscatorie)

SUB.105. Factorii care influenteaza capacitatea de munca

a elevilor
Capacitatea de adaptare a copiilor si adolescentilor la efortul cerut de
activitatea intructiv-educativa din scoala este influentata de :
-varsta - modificarile fiziologice sunt cu atat mai intense cu cat varsta
elevilor este mai mica;
-sex - forta musculara este mai redusa la fete, indeosebi la pubertate;
-intensitatea, durata si caracterul solicitarilor - organismul copiilor se
adapteaza mai usor la activitatatile dinamice decat la cele statice; in
cazul activitatilor de durata, intensitatea solicitarilor nu trebuie sa
depaseaca 15 - 20 % din efortul maximal; antrenamentul creste
randamentul activitatii;
-starea emotional - afectiva - teama, tristetea, nelinistea stressul,
constangerea, dezinteresul pot produce reducerea capacitatii de lucru;
-conditiile de lucru - discomfortul termic, zgomotul, praful, poluarea
aerului cu substante toxice, mobilierul scolar inadecvat, iluminatul si
incalzitul neigienic, microclimatul neorespunzator, ventilatia
insuficienta a incaperilor de lucru actioneaza negativ asupra
organismului tanar, reducand capacitatea de munca intelectuala si
fizica a copiilor;
-starea de sanatate - in perioada de incubatie a unor boli acute sau in
convalescenta scade capacitatea de lucru fizic si intelectual; de
asemenea bolile cu evolutie cronica ( endocrine- hipofiza, tiroida,
suprarenale- reumatism poliarticular acut, tulburari de nutritie, boli
cardiace etc.) pot reduce capacitatea de adaptare la efort.