Sunteți pe pagina 1din 14

SUB1:Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal,

meninerea constant a compoziiei corpului uman. SUB9.Lipidele:clasificare


Viata presupune consum permanent de energie , pentru satisfacerea SUB3.Factorii ce conditioneaza consumul energetic al SUB5.Proteine:clasificare 1.lipide simple-gliceride
unor necesitati: organismului:varsta, climatul,cresterea, sarcina, alaptarea. Proteine simple:-protamine si histone-in cel -steride-zoosteroli,fitosteroli,micosteroli-
- sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare Graviditatea este starea fiziologica ce solicita intens organismul seminale,hb,mioglobina,nucleoproteine. ficat,creier,ou,icre,lapte
- activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii femeii din punct de vedere energetic,datorita dezv fatului, placentei si -prolamine si gluteine-seminte de cereale -ceride
- contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii striate si netede; anexelor sale si prin sporirea masei corporale a mamei.Intreaga -albumine 2.lipide complexe-fosfatidele-lecitinele,cefaline,serinfosfatide-
- activitatea de secretie si excretie; perioada necesita suplimentarea aportului energetic cu 80000cal, -globuline-miozina,lactoglobulina,glicina ficat,lapte,galbenus
- mentinerea temperaturii constante a corpului; repartizate diferit pe parcursul sarcinii:150kcal/zi in primul trim si -sclero proteine-colagenul,elastina,keratina. -sfingolipide-sfingomieline,
- repararea uzurilor. 350kcal/zi urmatoarele 2. Proteine conjugate:-fosfoproteine-cazeina,vitelina,fosfovitelina -
Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor Alaptarea pe o perioada de 6 luni cu o secretie de lapte de 850ml/zi -glicoproteine-mucine,ceruloplasmina,fact intrinsic sfingoglicolipide(gangliozide,cerebrozide)
se exprima in calorii. Kcal= cantitatea de caldura necesara pentru corespunde unel valori energetice de 612 cal.Femeia trebuie sa Castle
cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius. KJoule= primeasca echivalentul in calorii al acestie cantitati de -lipoproteine
energia cheltuita pentru deplasarea unei greutati de 1 kg pe o distanta lapte(612kcal+150kcal pt efortul secretor=cca 750kcal/zi).Pt ca femeia -cromoproteine-
de 1 m cu o forta necesara de 1 Newton= forta care transmite unei mase acumuleaza in timpul sarcinii o rezerva de tesut adipos, se recomanda hb,mioglobina,citocromii,catalaza,peroxidaza SUB10.Rolul lipidelor in organism
de un Kg o acceleratie de 1m/s(1Kcal= 4.184 KJ) 200kcal din rezervele proprii sis a primeasca 550kcal din alimente. -metaloproteine-siderofilina,hemosiderina,feritina 1.rol energetic-1glipide-9kcal
In conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie Varsta.Copii si adolescentii au un metabolism raportat la cel al -nucleoproteine 2.rol antisoc-formeaza tesutul adipos ce tapeteaza organelle
pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale. Aceasta cheltuiala minima adultilor mai crescut.Ei pierd mai multa caldura prin procesul de 3.rol in termoreglare-tesutul adipos impiedica pierderile de caldura
de E= metabolismul bazal; cnsumul de E depaseste valorile termoreglare, fac mai multa miscare ca adultul si de aceea necesita un 4.rol in transportul unor substante necesare organismului-acizii grasi
metab.bazal in functie de activitatea indeplinita. aport caloric mai crescut:1-3 ani-1360 kcal,10-12 ani baieti 2600kcal si esentiali transp vitaminele liposolubile(A,B,K,E)
a. Adultul- MB= 1cal/Kg/h ; fete 2350.De aseameanea, copii si adolescentii necesita un aport caloric SUB6.Rolul proteinelor in organism 5.rol plastic-lipoproteinele intra in structura menbranei celulare
b. Copii si adolescenti valori maxime la 2-3 ani-> 2-2.5 cal/kg/h; suplimentar datorita cresterii si dezvoltarii. 1.rol plastic-formeaza matricea care asigura mentinrea str celulare 6.acizii grasi esentiali-normalizeaza procesele de crestere si dezvoltare
scade treptat la 1.5-1.7 cal/kg/h la adolescenti; ramane constant(1 Climatul.In zonele cu temperature scazuta organismul isi reduce -rol in transp O2,contractie,transmiterea influxului -intra in structura membranei celulare
cal./kg/h) intre 25-45 de ani. Dupa 45 de ani metabolismul scade din pierderile de caldura si isi intensifica termogeneza, procese ce au loc cu nervos,secretia glandelor -scad nivelul colesterolului
nou, la 55-60ani fiind cu 15-20% mai redus decat la adultul tanar. consum crescut de energie.Se recomanda ca pt fiecare scadere cu 10 2.rol enzimatic-toate enzimele au str proteica -intervin in procesele de oxidare
c. In a doua jumatate a sarcinii, MB creste cu 20-25% fata de perioada grade C a mediei termice anuale sa creasca aportul energetic alimentar 3.rol in apararea organismului-Ig au structura proteica -stimuleaza activitatea enzimatica
de negraviditate, iar lactatie creste cu 10-20%. cu 3%, iar in cazul cresterii acesteia, ratia alimentara sa fie diminuata 4.rol endocrine-hormonii au str proteica -acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor si
Sexul- MB scazut cu 8-10% fata de barbate cu aceeasi greutate cu 5% pt fiecare 10 grade. 5.rol in mentinerea ech hidric-apa intra si iese din celula,iar proteinele tromboxanilor care influenteaza tonusul vaselor sanguine
corporala. raman in celula si retin apa la acest nivel. 7.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau gust bun macarii,
Frigul- intensifica procesul de termogeneza, duce la cresterea MB , 6.rol in in sistemul tampon-mentin ph-ul constant primind si cedand scad motilitatea gastrica, sunt alimente care tin de foame
cu valori mai mari la copii. H+ cand este necesar 8.colesterolul-intra in str cailor biliare
Subalimentatia prelungita scadere a cheltuielilor de energie=>o 7.rol energetic-1 g proteine-4.1kcal -rol in formarea hormonilor sexuali
incercare de adaptare a organismului la un aport alimentar redus. 8.rol antitoxic-ajuta la detoxifierea organismului prin asigurarea -intra in str vitaminei D, a celulei cerebrale.
SUB4.Malnutritia proteino-calorica:tulburarile metabolice si echipamentului enzimatic necesar,prin mentinerea integritatii
SUB2.Consumul energetic al organismului:actiunea dinamica biochimice. organismului.
specifica,activitatea musculara. Malnutritia este o stare patologica determinata de o disponibilitate
ADS=cheltuiala de E in urma ingestiei de alimente -> se realizeaza redusa de principii alimentare, in special scaderea aportului proteic, cu
pentru fct. De digestie, are ca scop eliberarea substantelor nutritive din aparitia de modificari morfo-functionle in organelle si tesuturile de SUB11.Ratia de lipide si efectul consumului neadecvat, surse
alimente ce sunt indispensabile pt. desfasurarea in conditii normale a importanta vitala. SUB7.Clasificarea proteinelor dupa calitatea lor Necesar:20-35%din valoarea energetica a ratiei(20%pt
functiilor organismului. Exista diferente intre malnutritia la copil si malnutritia la adult. 1.proteine cu valoare biologica superioara(clsI)-contin toti aa esentiali varstnici,sedentary,gravide.pt cei cu afectiuni hepatice, pancreatice.cu
EX: o persoana are MB=1700 Kcal, consuma alimente ce aduc La copil exista mai multe stadii: in proportii adecvate org uman;majoritatea prot de origine animala. boli de malabsorbtie si 35% pt copii, adolescenti, cei ce fac un efort
cant. de E respective si ulterior se determina din nou metabolismul se -std I- tulb de crestere, intarziere in dezv psihica, intarziere in 2.proteine cu valoare biologica medie(clsII)-contin toti aa esentiali, dar mare in microclimat).Jumatate sau 1/3 trebuie sa fie grasimi ca
constata ca e superior valorii anterioare->1850 Kcal/24h. Surplusul de instalarea pubertatii, rezistenta scazuta la infectii, cresterea mortalitatii unii in proportii insuficiente;alimente de origine atare(ulei,margarina,unt).Raportat la necesarul pe kg corp:
150 Kcal, det. de ingestia de alimente = ADS. infantile. vegetala(legume,fructe,cereale. -0.7-1 glipide/kg copr/zi-adulti sedentari
Surplusul de calorii e det. de travaliul digestiv secretor si mai ales de -stdII-diaree, tulb in metab apei si electrolitilor(scaderea CA si P 3.proteine cu valoare biologica inferioara(cls aIIIa)-lipsesc unul sau -1-1.5 glipide/kg corp/zi-adulti active
met. intermediar al substantelor nutritive. sanguin, acidoza accentuate, Ksanguin crescut, edem), scaderea mai multi aa esentiali(zeina din porumb, collagen,lizina,treonina). -2glipide/kgcorp/zi-copii,adolescenti.
Activitatea musculara reprezinta cea mai importanta cauza a proteinemiei(a albuminei), hepatomegalie cu infiltratie grasa difuza, Acizii grasi trebuie sa reprezinte 2% din aportul energetic total,iar
cresterii consumului de energie.Intensitatea efortului depinde de tulb tegumentare(piele uscata, marmorata, eritem, descumatii) raportil acizi grasi esentiali pe acizi grasi neesentiali trebuie sa fie mai
numarul de grupe musculare angajate in effort, de volumul grupelor -stdIII-este stadiul de vindecare daca se iau masuri de corectare a mare ca 1 pt a preveni ATS.
musculare,de masa corporala, de valoarea raportului intre efort si tulb electrolitice si se foloseste o alimentatie corespunzatoare. SUB8.Necesarul de proteine ale organismului si sursele Surse:ulei vegetal, peste, ulei masline,margarina,unt,untura,smantana.
pauza. Kwashiorkorul apare ca rezultat al prelungirii alimentatie naturale Mentinerea vietii necesita un consum permanent de proteine.Aportul Efectele consumului neadecvat:scaderea consumului duce la
Dupa cantitatea de energie consumata profesiile si impart in: peste 1 an si a ablactarii improprii, fara produse almentare de origine de proteine trebuie sa fie in legatura cu costul de azot.1kcal2mg N2 dislipidemii cu tulburari metabolice si biologice, iar cresterea
-profesii cu cheltuiala mica de energie:profesorii,medicii,inginerii, animala.Simptome:edeme declive sau generalizate, hipotrofie 1700kcal3400mgN23,4gN2 consumului favorizeaza aparitia aterosclerozei si a obezitatii.
avocatii,vanzatori-consum calorii-2400 femei si 3000 barbati. musculara, diaree, infectii cutanate, apatie, hepatomegalie, 1gN26.25 g proteine
-profesii cu cheltuiala medie de energie:lucratori din ind anemie,hipopotrinemie. 3,4gN221.25 g proteine. SUB12.Glucide: clasificare
usoara(textile,confectii), ,studentii,gospodine-consum caloric-2700 La adult exista 3 stadii: La adult-0.8-1gproteine/kg 1.monozaharide-pentoze-riboza,arabinoza,xiloza,dezoxiriboza
femei si 3300 barbati. -stdI: disparitie tesutului adipos, hipotrofie musculara, astenie La copii-2 g prot/kg -hexoze-glucoza,fructoza,galactoza
-profesii cu cheltuiala mare de energie:strungari,frezori,mecanici, marcata.Testele de laborator sunt in limite normale datorita La adolescenti-1-1,1gprot/kg 2.dizaharide-zaharoza,lactoza,maltoza
lacatusi, tractoristi, sudori, militari-consum caloric-3000 femei si 3700 posibilitatilor de adapatare. La gravide-30g perioada de sarcina;20g perioada de alaptare. 3.polizaharide-amidon-amiloza+amilopectina
barbati. -stdII:edemul hipoproteic, poliurie, sete, manifestari cutanate(eritem, Exprimat in procente aportul de proteine trebuie sa reprezinte 10- -celuloza-sfecla,morcovi,dovlecei,pere,caise,tomate
-profesii cu cheltuiala foarte mare de enrgie:munc forestieri, sapatori, piele uscata, hiperpigmentarea,unghii friabile),manifestari 14%din valoarea energetica a ratiei, din care 30-40%trebuie sa fie de crude,piersici,prune;
mineri-consum caloric 4100 barbati. digetstive,anemie hipocroma si microcitara, proteinemie sub 6%. orogine animala. -glicogenul-forma de rezerva a glucozei;
Valorile sunt valabile pentru persoanele intre 20-40 ani.Pt.barbatii -stdIII:de vindecare. Surse de proteine:carnea alba, pestele,oua, branza, lapte,cereale -mucopolizaharidele;
intre 41-65 se scade aportul caloric cu 200cal, iar pt femei intre 41-60 integrale,leguminoase,ciuperci. -polizaharide vegetale insulina,gumele,pectinele,mucilagiile.
ani cu 300 cal.
SUB. 13 Glucidele: rolul n organism i efectele carenei. SUB.16 Calciul: absorbia Sub19. Magneziul: rolul n nutriie i efectele carenei. SUB. 24 Fosforul: rolul n nutriie i efectele carenei
- principalele furnizoare de enrgie, 1g->4 Kcal. -se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism, din care 95% se -sub forma ionizata activeaza enzimele ce intervin in metabolismul - este un element plastic care contribuie la formarea oaselor si a
- Pot lua urm. cai metabolice: concentreaza in oase si dinti; calcemia N= 9-11 mg%; glucidelor si respiratia celulara. dintilor, a unor lipide (cefaline, lecitine si a unor proteine);
o Sunt oxidate imediat, eliberand energie pt. tesuturi; Absortia variaza in functie de nevoiele organismului- 10-40%. Copii in -rol in ech, A-B - este un constituent al ac. Nucleici (ADN si ARN), care intervin in
o Sunt convertite in glicogen,, care este stocat inficat si muschi, fiind perioada de crestere, femeile gravide si cele care alapteaza absorb 40% -deprima excitabilitatea neuro-musculara; sinteza proteinelor, in multiplicarea celulara si in transmiterea
o rezerva de energie rapid metabolizata; sau mai mult din Ca adus de alimente. Sarurile de Ca sunt mai solubile -reglarea secretiei PTH; caracterelor ereditare;
o Folosite in sinteza de grasimi, la care org. apeleaza cand rezervele in mediu acid=>aciditatea gastrica este importanta pentru absorbtia Ca. -hipermagnezemia acuta inhiba secretia PTH ca si hipercalcemia; - ATP, ADP, GTP, GDP- esentiale pt. Stocarea si eliberarea energiei
de glicogen se epuizeaza Cresterea motilitatii GI scade cantitatea de Ca absorbita din intestin. -ech. Ca/Mg trebuie respectat; necesare activitatilor vitale;
- creierul, SN periferic, hematiile folosesc glucoza ca unica sursa de Imobilizarea prelungita a baolnavilor reduce absorbtia Ca si -Mg se mobilizeaza mai lent din oase. - Este oglibatoriu prezenta radicalului fosfat in multe etape ale
energie si sunt foarte sensible la scaderea glicemiei favorizeaza pierderea acestuia din oase. Emotiile prelungite, stresurile Simptomele deficitului: apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii. absorbtiei si metabolizarii glucidelor, ac. Grasi si AA.
- pantru o metabolizare normala a lipidelor si a proteinelor este nervoase duc la o balanta negativa. Sunt asemanatoare cu cele din hipocalcemie, de aceea diferentierea se - Vit. Din grupul B sunt active dupa combinarea cu ac. Fosforic;
necesar ca ratia alimentara sa asigure un minim de 50-80 g de proteine Factori alimentari care cresc absorbtia Ca: Vit D si C; raportul egal face din determinarea serica a celor 2 cationi. Diareea prelungita poate - Fosfatii anorganici participa la formarea sistemelor tampon prin care
- glucoza este un tonic pt. celulele hepatice, extreme de solicitate in dintre Ca si P, lactoza si ac. Lactic. duce la hipomagnezemie. se asigura mentinerea constanta a PH-ului.
multe reactii anabolizante si catabolizante Factori alimentari care diminua absorbtia Ca: ac. Oxalic sin ciocolata, Hipermagnezemia: sete, senzatie de caldura, anorexie, scadere in
- in starile de hipoxie si atunci cand fibrele musculare se contracta cu cacao, spanac, ac. Fitic din cereale, excesul de grasimi, de fosfati, de greutate, diminuarea tonusului muscular si a excitabilitatii nervoase,
viteze mari, tesuturile prefera glucoza fata de acizii grasi, pt. ca aceasta fibre alimentare. depresie, fibrilatie atriala.
contine in structura ei maim ult oxygen; Referitor la proteine- unii autori: ratii bogate sporesc absorbtia de ca,
- intra in structura acidului glucuronic, hialuronic, condroitin si alti autori: cresc excretia si duc la instalarea osteoporozei. SUB20.Mangneziul:ratia si sursele alimentare
mucoitinsulfonic, heparinei, ac. nucleici, galactolipidelor (SN), Glandele paratiroide (in conditii de scadere a concentratiei plasmatice) Ratia-nevoi zilnice-350mg barbati si 300mg femei
imunopolizaharidelor (rezistenta la infectii), factorului intrinsec Castle. secreta PTH, care creste absorbtia de Ca, mobilizeaza Ca din oase si 40-70mg copii 0-1an
este restabilit nivelul normal circulant al acestuia. De asemenea 150mg copii prescolari
SUB. 14. Fibrele alimentare: rolul n organism i efectele mentine raportul normal Ca/P in sange. Calcitonina tiroidiana scade 250mg copii scolari
consumului neadecvat. calcemia (efect antagonist PTH). Surse alimentare-legume verzi-salata, spanac,urzici,patrunjel SUB. 25 Fierul: absorbia i eliminarea
Glucidele nedigerabile= fibre alimentare (celuloza, hemicelulozele, 70% din Ca ingerat se elimina prin fecale. -toate alimentele contin Mg mai putin zaharul si Organismul contine: 3.5-4g Fe(barbati) si 2-3 g Fe(femei)
pectinele, gumele si mucilagiile); lignina- polimer neglucidic grasimile Absorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a jejunului, iar in
- Aceste glucide raman nehidrolizate in intestinal subtire si au efecte SUB. 17 Calciul: rolul n nutriie i efectele carenei. cantitai mult mai mici in stomac si ileon.
biologice: - intra in compozitia scheletului; SUB 21 Potasiul: rolul n organism i efectele consumului Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a
o Celuloza si hemiceluloza- accelereaza tranzitul; - intervine in coagularea sangelui (Protrombina-> Trombina) neadecvat. organismului.
o Pectinele si gumele, solubile in apa, formeaza geluri si intarzie - activeaza un nr. De enzime: labferment, tripsina, lipaza, FA, - in fenomene electrice de membrane Fe 2+ se absorbe mai bine decat Fe3+. HCl are rol important in
golirea gastrica si intestinala; colinesteraza; - contractia musculara absorbtie, facilitand reducerea Fe 3+ in Fe 2+.
o Leaga cationii si se pierd in felul asta, prin fecale unele metale (Ca, - activeaza fact. Intrinsec Castle, facilitand absobtia vit. B12; - influenteaza presiunea osmotica Fe din carne si peste se absoarbe mai bine decat cel de origine vegetala,
Mg); - participa la mec. contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii - excitabilitate cerealele sunt bogate in Fe, dar sunt putin absorbite.
o Absorb sau inglobeaza substante organice(saruri biliare, colesterol), membranare. - ech. A-B Ac fitic, ac. Oxalic, contin cantitati exagerate de fosfati si celuloza,
produsi de secretie si de descuamare ai tubului digestive, - Efecte simpaticomimetice, in antagonism cu K (act. - metabolismul glucidelor scad coeficientul de utilizare a Fe prin formare de compusi putin
microorganisme; parasimpaticomimetic); - influenteaza transmiterea nervoasa si a dinamicii cardiace solubili sau accelerarea tranzitului.
o Prin accelerarea tranzitului si formarea unor pereti greu de patruns - +Mg diminua excitabilitatea neuromusculara; scaderea Ca det. Scaderea K: astenie musculara marcata; areflexie osteotendinoasa; apar Conc. Fe plasmatic: 100-140g/100ml(B) si 80-120 g/100ml(F).
de catre enzimele digestive, scad coeficientul de absorbtie al Spasmofilie, tetanie, convulsii; modificari ECG specifice, somnolenta, stare depresiva, confuzionala, Eliminare Fe: prin urina, fecale, piele, fanere, descuamari ale tractului
substantelor digestive - Participa la ment. Ech. A-B. aritmii. digestiv si urinar.
o Ajunse in colon favorizeaza dezv., florei de fermentatie (contribuie Carenta: rahitism la copii si osteomalacie sau osteoporoza(densitatea Cresterea K: diminuarea capacitatii intelectuale, scade memoria, stare
la sintetizarea vit. din grupul B) osoasa e mult scazuta) la adulti si varstnici. Frecvent apare depresiva, modificari ECG.
o efecte nefavorabile: pot agrava afectiunile inflamatorii sau iritative postmenopauza(osteoporoza senila). apare din cauza tulb. GI si
ale tubului digestive(gastrite, ulcere,duodenite, enterite, colite de endocrine. SUB. 22 Sodiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.
fermentatie), favorizeaza volvulusul de sigmoid Hipercalcemia: la copii care au primit cant. excesive de vit. D- tulb. GI Na e element care domina extracelular.
o Lipsa din alimentatie: creste incidenta constipatiei, si a unor maladii si tulburari de crestere. La adult poate apare dat. Hipertiroidismului sau - influenteaza: presiunea osmotica, deplasarile apei din mediul
associate cu aceasta: diverticuloza colonului, colite spastice, hemoroizi, a dozelor excesive de vit. D si la ulcerosii care consuma mult lapte si extracel. In mediul intracel. si invers
cancer de colon) alcaline: HTA, varsaturi, hemoragii GI. - mentine ech. A-B;
o Nevoia de fibre: 15-25g - excitabilitatea neuro-musculara;
SUB. 18 Calciul: necesarul organismului i sursele alimentare - favorizeaza absorbtia intestinala a glucozei. SUB. 26 Fierul: rolul n nutriie i efectele carenei.
SUB.15 Acoperirea necesarului de glucide n funcie de tipul -mai ridicat la copii, adolescenti, gravida, femeia care alapteaza. Scaderea Na: manifestari neurologice=>edem cerebral, crampe 2 functii principale:
surselor alimentare Laptele matern-30-40 mgCa/100ml (cauza de spoliere a organismului musculare, anorexie, greturi, varsaturi, stare de agitatie, scad reflexele - 4 atomi de Fe din molecula de Hb se combina cu O2, in cant. Var.
Glucidele trebuie sa acopere 50-68% din ratia alimentara . Pe masura mamei in acest mineral). osteotendinoase. Dupa presiunea gazului; O2 atasat la atomul de Fe din mioglobina este
ce standardul economic creste, exista o tendinta de scadere a -zilnic: 0,8g/zi-adult, copii-10-12 ani- 1,2g/zi; 14-18 ani- 1,4g(Baieti), Cresterea Na: retentie hidrosalina, edeme, HTA depozitat in muschi;
procentului de glucide din ratie, in avantajul proteinelor si a lipidelor. 1,3g(fete) - Fe feric si feros, prezent in citocromi realizeaza schimb de electroni
In cadrul glucidelor se remarca o diminuare a cantitatii aduse prin -FAO/OMS =>parte esentiala a procesului de oxidare a multor substante.
cereale, leguminoase, legume si crestrea proportiei de zahar si a SURSE: SUB. 23 Sulful: rolul n organism i efectele carenei Zilnic se folosesc pt. Sinteza Hb 20 mg Fe.
produselor indulcite cu zahar. Produsele de faina alba si orez decorticat -lapte si branzeturi (principal)- conditii favorabile pt. absorbtie (raport - intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina, cistina. Carenta de Fe se manifesta zilnic prin: anemie hipocroma microcitara.
inlocuiesc aproape total pe cele preparate din seminte integrale sau Ca/P supraunitar), prez. Vit.D3, absenta fitatilor, oxalati. - Sub forma de mucopolizaharid (condroitinsulfat) ia parte la Niv. Hb este cel mai utilizat indicator.
faina neagra. Consumul sporit de zahar si produse zaharoase -lapte de vaca: 120mg/l formarea cartilajelor, oaselor, tendoanelor, pielii.
favorizeaza caria dentara. -branzeturi: 200mg/100g-branza proaspata de vaca, 500mg/100g- - Sunt bogate si sulf, keratina din par, unghii, piele, sulfolipide
Zahar...99glucide; bomboane..89-90, miere de albine..70-80, faina, telemea, 900-1000mg/100g in branzeturi tip Olanda si Schwaiter. concentrate in substanta alba a SN;
arpacas, orez, paste fainoase..70-75, dulceturi, gemuri, jeleuri..55-75 -legumele si fructele- cantitati mici de Ca; - Ia parte la multiple reactii de oxidoreducere;
zaharoza, ciocolata..50-60, fasole, mazare uscata..50-55, paine alba..53, -derivate ceraliere si carnea sunt sarace in Ca. exceptie: conserve de - Ac.sulfuric ajuta la conjugarea unor metaboliti (H. steroidieni) si a
paine integrala..48, prajituri..20-40, cartofi..19, struguri..17, fructe peste in sos tomat, in care, datorita mediului acid,Ca din oase se multor substante chimice cu potential toxic (benzen, fenoli)
proaspete..8-15, legume proaspete..4-8, lapte..4,8 solubilizeaza. transformadu-le in compusi usor de eliminat si mai putin toxici
SUB 27. Vit A: rolul in nutritie si efectele carentei SUB.31.Vitam.E:Rolul in nutr. si efectele carentei: E absorbita 50- SUB.36.Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. carentei: Necesita SUB.39. Compoz.ch.a laptelui de vaca:-normal alb-galbui,gust usor
- intra in structura pigmentilor retinieni (sub forma de retinol); in 70%,transport-tata prin caile limfatice si raspandita in tesuturi. Stocarea pt.absorbtie factorul intrinsec,iar dupa combinarea cu el e transportata dulceag,miros caracteristic, dens1026-1034, ph 6,33- 6,59.1)Proteine-
structura cel.cu bastonase si conuri; se realiz.in tes.miscular,adipos, testicu- in ileon unde e absorbita.Participa le metab.prot.,glu.,lip.,acizilor caze-ina(2,9%);-lactalbumina(0,4%);-lactoglobuline-le(0,05%);-
- celulele cu bastonase favorizeaza vederea in lumina slaba; lar,uter,pancreas,splina,ficat.Efec. carentei sunt reprez.de: - nucleici si ac.folic si la functia normala a cellule-lor maduvei lactotransferina(0,02%);-cazeina e o fosfoproteina combinata cu saruri
- celulele cu conuri participa la distingerea culorilor; modif.degenerative ale cel. din tubii seminiferi;-reducere nr.si cresterea spinarii,SN,tract gastrointestinal.Di-rect sau prin intermediul ac.folic min sub forma de fosfocazeinat de ca si mg;-precip.la ph 4,6, formand
- vit. A participa la formarea smaltului dentar, la buna functionare a mortalitatii spermatozoizilor ducand la sterilitate;-la femei embrionul participa la for-marea si transferal radicalilor metal,formil si fo-losirea micelii mari;-cazeinat acid de Ca+ac lactic=ac cazeinic+lactat de Ca;-
ficatului, tiroidei si a altor organe; moare si e rezorbit sau avortat;-se for-meaza peroxizi si scade cantit.de acestora in sint.bazelor purinice si pirimi- prot.zerului repr 17%din prot totale. Apropae jumatate sunt beta-
- mentine integritatea celulelor epiteliale ale tegumentelor si retinol.Roluri:-asig.troficitatea sist. muscular si a altor tes.si or-gane;-e dinice,ac.nucleici,nucleoproteine.Carenta e se-cundara absentei lactoglobulina.Alfa-lactoglobulina reprez.aprox. 20%, contin mult
mucoaselor; entioxidant protejand vitam.A si ac.grasi polinesaturati de oxidare;-rol factorului intrinsec sau malabs. triptofan si alti aa esentiali
- controleaza diferentierea celulara; in sint.de ac.nucle-ici,eritropoieza,protejeaza eritrocitele de hemoli-za;- acesteia in ileon si are drept consecinte:-anemia 2)S azotate neproteice:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa
- reduce incidenta cancerului (in special caroteni); prevenirea imbatranirii cel.,a aterosclerozei, protectie hepatica; - Biermer,leucopenie,trombocitopenie;-tulb.dig. prin modificarile liberi;-5-7%;3)Glucide:-neu-tre(lactoza);-azotate(glucozamina,
- rol in troficitatea epiteliului genital anticancerigen. atrofice ale esofagului,stomacu-lui;-tulb.neurologice. galactozami-na);-acide(ac sialici);-lactoza(4,9g%) se desc in gluc si
Efectele carentei: galactoza;-la 110-130 grade lactoza pierde apa de cristalizare si
- carenta primitiva de vit. A exista numai in tarile subdezvoltate ; incepand cu 150 se ingalbe-neste, la 175 devine bruna;-sufera fenom.de
- prima cauza de cecitate definitiva din lume; SUB.32.Vitam.K: rolul in nutr.si ef.carentei:Are rol in coagula-rea fermentatie cu form ac lactic, diacetilul si acetil-
- carentele sec. Apar in caz de icter obstructiv, ciroza, sprue. sangelui catalizand sinteza in ficat a 4 factori ai coagularii: metilcarbinolul.3)Lipidele:-trigliceride(98%-fos-folipide(0,05-
Efectele carentei secundare: protrombina(II),proconvertina(VII), 0,075%);-steride(colesterol si leci-tina);-grupate in 3 faze
- scade vederea la lumina slaba (=hemeralopie); fact.Christmas(IX),fact.Stuart(X).Intervine in o-xido-reducerile tisulare distincte:globule de gra-sime, membrana care inconjura aceste globule,
- keratinizarea cel. Epiteliale; si fosforilarea oxid. Anticoagulantele,Dicumarol si Warfarina sunt plasma laptelui;-ac.grasi: ac alfa-butiric,capro-
- uscarea conjunctivelor si tegumentelor; antivit.K.Organul de stocare e ficatul. Deficienta sa se poate intalni la nic,caprinic,lauric,miristic,palmitic, steraric, oleic 4)Saruri minerale:-
- afecteaza proteinogeneza si osteogeneza; adulti datorita tulb.de absor-btie,interferentei cu sinteza intest.a 9-9,5%;-fosfati(CA, K, Mg)
- crestere lenta la copil ; vitam.K. 38)Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de -citrati(na, k, ca, mg);-cloruri(na, k, ca), iod; -factori ce favoriz.
- la gravide, carenta de vit. A poate duce la moartea embrionului, tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al absobtia:rap supraunitar fata de fosfor, vit D sub f activa, lactoza si ac
avortarea lui, nasterea unor copii cu malformatii. hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo- lactic, citrati.-contine mai mult ca si fosfor decat cel uman;-conc na, k,
xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si mai mare in laptele de vaca 5)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza
SUB 28. Vitamina A: necesarul zilnic i sursele alimentare. CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a alcalian, lizozimul, amilaza, proteaza, peroxidaza, catalaza -act optima
1. necesar zilnic: 4000 U.I. pt. Femeia adulta; 5000 U.I. pt. B si F care ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta la 40-50 grade;-inceteaza catre 70 sau sub 15.6)Vitamine:-sursa saraca
alapteaza, 1000-2500 U.I. pt. copii si adolescenti (in functie de vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in SUB.37.Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: E trans-portata de sange in de vitD;-ac as-corbic 3-4 mg/dl;-scorbutul nu apare la copiii alimentati
greutate). cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner- creier si suprarenala.Participa la reactiile de oxidoreducere la san;-sursa sraca de vitC;-B2-80%;-B1-33%;-A-30%;-C-29%;-PP-
2. surse alimentare: vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de tisulara.Protejeaza vitam.A si E de oxidare.Trece Fe3+ in Fe2+. Ac- 6%;-pigmenti: carote-nul, xantofila, lactoflavina
- Vit. A: doar in alimente de origine animala: ficat(mai ales de peste), bere,fasole boabe. tiveaza ac.folic in ac.tetrahidrofolic.Protejeaza gr.B. Catalizeaza
lapte nedegresat, produse de lapte gras, galbenus de ou, peste gras hidroxilari.Participa la sinteza horm.steroidici
- carotenii: in alimente de origine vegetala: morcovi, frunze corticosuprarenalieni.Carenta det. Hemoragii
verzi(spanac, urzici, marar, salata verde, patrunjel), ardei gras, subperiostale,intramusculare,gingival-
gogosari, tomate, sfecla rosie, caise, piersici, capsuni, pepene galben, SUB.33.Vitam. B1 :rolul in nutr. si sursele alim: Sub forma de le,nazale,tegumentare.Ac,vitam.poate inhiba cresterea tumorilor
porumb galben, banane tiamin-pirofosfat intervine in me-tabolismul intermediar al maligne.La adult avitaminoza C det.astenie,dureri musculare,hemoragii
hidrocarburilor(gluci-de),constituind cofactorul unor enzyme(decarbo- gingi-vale si perifoliculare
SUB 29. Vitamina D: rolul n nutriie i efectele carenei. xilaze)producand decarboxilarea ac.piruvic tre-candu-l in acetil-Ca A si
- regleaza absorbtia de Ca si P in intestin, facand mucoasa intestinala CO2 sau aldehida si CO2.Intervine in decarboxilarea oxidative a
mai permeabila pt. acesta; ac.alfacetoglutaric convertindu-l in ac.succinic.In insuficienta
- contribuie la formarea complexului Ca-P, precursor mineral al vitam.B1,ac.lactic,ac.piruvic se acu-muleaza in sange si tes.si se elim.in
osului; cantit.crescu-ta in urina.Are rol in transmiterea influxului ner-
- intervine in depozitarea de Ca si P in tes. Osos; vos.Sursele alim.sunt reprez.de carne,lapte,oua, cereale,drojdia de
- creste reabsorbtia P la niv. Rinichiului. bere,fasole boabe.
Efectele carentei:
- scade absorbtia Ca, care se elimina prin fecale; SUB.40. Laptele:neces.zilnic si indicatiile folosirii: -1-12 ani-400-
- absorbtie defectuoasa a P; SUB. 34.Vitam.B 2:rolul in nutr.,ratia si sursele alim.: Riboflavi-na 600ml;-adolesc-300-500ml;-ma-tern-400-600ml;-adulti-250-300ml;-
- lipsa de calcifiere a oaselor si dintilor; este constituientul a 2 enzime: flavinmononu-cleotid si favin-adenin- pers expuse-500ml;-varstnici-300-500ml.Branza:20-60g.
- la copii apare rahitismul, la adulti osteomalacia; dinucleotid.Ezimele intra in lantul respirator care preiau ioni de H de la -con. insuf: cresterea incompleta,rahitism, intarz dezv staturo-pond,
- intarzieri in cresterea staturo ponderala; NAD,NADH si ii transfera la citocromi.Ac.vi-tam.e componeneta a diminuarea rezist.la infectii si stari toxice;-regim lactat sau lacto-fainos
- hipotonie musculara; aminoacidoxidazelor care oxideaza aminoacizi si hidroxiacizi la alfa- prelun-git duce la anemie feripriva si hipovit C;-contra-ind: gastrite
- transpiratii, spasmofilie; ce-toacizi si a xantinoxidazei ce catalizeaza oxidarea purinelor.Ratia e hipo si anacide, enterocolite de ferm, colite ulceroase-se recomanda
- tendinta la convulsii in stari febrile. 0,6mg/1000kcal,iar in sarcina si alaptare 2,5-3g/zi.Sursele alim.sunt branz cu cheag.
reprez.de fi-cat,rinichi vita,lapte,oua,peste,soia, varza. SUB.38.Vitam.PP:rol in nutr.,ratia si sursele alimentare:Sub forma
SUB. 30 Vitamina D: necesarul zilnic i sursele alimentare. de nicotinamida intra in struct.coenzimelor niacinice care participa la
1. necesar zilnic: 100 U.I. pt. adulti, 400 U.I. pt. sugari si copii mici, re-actii de oxido-reducere.In lantul respirator preiau ionii de H din
800 U.I. sugarul alimentat artificial si cu expuneri limitate la soare, SUB.35.Vitam.B6:rolul in nutr.si ef.carentei: Roluri:-metabolic in ciclul Krebs si-l trec enzimelor flavinice.Prin intrarea acestei vitam.in
100-200 U.I. pt. copii si adolescenti, 600 U.I. in sarcina, 600-800 U.I. reactia de decarboxilare,de dezami-nare,transaminare,etc;-convertirea struct.a numeroase enzyme are rol in metab.glu.,lip.,prot. si alcoolului
in perioada alaptarii. triptofanului in niacina,a ac.linoleic in arahidonic;-desfacerea gli- etilic.Ratia: un echivalent-niacina e egal cu 1mg de vitam.PP sau cu
In intoxicatii cu vit. D => anorexie, tulb.digestive, slabire, cefalee, cogenului in glu-fosfat;-biosinteza unor horm.hi-pofiz.si gonadali;-in 60mg triptifan;pt adult 6,6echivalenti-niacinici pt.1000calorii/zi sau 16-
modificari de comportament, sete, poliurie, hiperCa cu depunere de Ca metab.lipidelor prin actiunea ac.grasi nesat.in prevenirea ATS;-in 20mg/zi si 23mg/zi pt.femeile insarcinate. Sursele alimentare sunt
in tendoane; rinichi, artere mari prezenta B6 glucidele sunt rapid asimilate.Carenta det.:-sdr. depresiv in reprez.de carne,ficat,pes-te;laptele,branzeturile si ouale au cantit.mai
2. Surse alimentare: ulei din ficat de peste, peste gras, galbenus de ou, trat.cu anticonception.;-tulb.de glico-reglare;-apare la copii mici hraniti mici de vitamPP,dar cantit.mari de triptofan;legumi-noasele
ficat de vita, unt, branzeturi grase. cu lapte praf. uscate,fructele si derivatele cerealiere cu exceptia porumbului.
SUB. 41 Carnea: compozitia chimica si valoarea nutritiva SUB.42 Ouale : str anatomica SUB.44 Legumele : compozitia si valoarea nutritiva SUB. 46 Cerealele : str bobului de grau si compozitia chimica
-una din componentele principale ale ratiei alim. Si absolut necesara in Ouale prez 3 parti anatomice: coaja, albusul si galbenusul Compozitia Invelisul ( pericarpul )
alim. copiilor si adolescentilor ; Coaja - apa 3-96% determina gradul de peristabilitate al legumelor - din care rezulta taratele
-sursa imp. de prot cu val nutritiva mare - reprez aprox 10,9 % din greut oului - glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate - reprez ~ 14,5% si contine aproape toata cantitatea de celuloza
Proteinele - compusa din carbonati de Ca (94%), fosfati si subst organice (3%), formele chimice cu exceptia lactozei si galactozei impregnata cu lignine, gime si mucilagii, cant mici de proteine, unele
se gasesc in carne intre 15-25 %, in medie de 20 % si contin toti AA. insolubile in apa si prez pori de diferite dimensiunu dupa specia lor - monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care minerale (P, Ca, Mg etc) si complexul de Vit B
Esentiali - prin ei se realiz schimbul de gaze, dar se pot infiltra si unii microbi insoteste glucoza, sorboza-se gaseste in unele legume, zaharoza cea Miezul ( endospermul)
- tes muscular este componentul principal al carnii Sub coaja se afla membranele cochilifere parielala captuseste fata mai imp sursa este radacina sfeclei de zahar - format din celule voluminoase cu membrana subtire si protoplasma
- tes conjunctiv este diferit de cel muscular, prin perzenta in compozitia interioara a cojii - polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul incarcata cu amidon contine aproape tot amidonul din bobul de grau -
sa a colagenului si elastinei care sunt sarace in AA esentiali (metionina, - viscerala acopera albusul - hemicelulozele-polizaharide mixte ( varza, gulii, salata) insotesc , mici cant de proteine si urme de minerale si Vit
izoleucina, lizina, histidina) si lipsite de triptofan. Prin fierbere Pe masura ce oulu se invecheste, spatiul se umple cu are prin partea celuloza - stratul periferi este format din celule cubice si contine cant mai mari
prelungita, cea mai mare parte a colagenului se hidrolizeaza in gelatina, rotunda a oului, unde coaja are mai putini pori. - alte polizaharide : insulina ( gulii, napi, cicoare, papadie ) pectinele de proteine si vit
usor digerabila ; elastina rezistenta la aceasta prelucrare termica, nu Albusul (in produsele horticole ) Germenele (2,5% )
este digerata si se elimina prin fecale - reprez 57% din greut oului - lipidele au rol plastic si constituie substante de rezerva - contine aproape toata cant de lipide si Vit E
- au rol deosebit in procesele de aparare ale org, marind rezistenta fata - contine apa (85,8%), subst proteice (12,7% ) sub forma de - proteinele legumina in mazare si linte, faseolina in fasole, glicina - continut bogat de proteine si unele Vit de complexul B, saruri
de infectii si substante toxice ovoalbumina 8%,ovoglobulina 4,7%, gliprot sub forma de ovomucoide in soia minerale si enzime
Lipidele si ovomucina. - acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, - este atasat la bob printr-o str speciala scutelum ( contine foarte
- difera in functie de animal ( aprox. 5-24%) - Lipidele se gasesc in cant mici 0,3% acidul succinic, acidul lactic, acidul piruvic, acidul formic, care prin multa tiamina )
- cea mai redusa propotie se gaseste in carnea de iepure, pui - Glucidele 0,32 0,55% metabolizare reprez o mica sursa de energie, in schim confere un gust 1. proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit
- carnea de vita, oaie contine mai multi AG saturati comparativ cu cea - Sarurile minerale (K, Na, Cl, Ca, Fe, P) si Vitmaine( B2) sunt reprez specific B1, PP, B2
de porc, pasare, peste in cant mici - Vit C, Betacaroten , acid folic, Vit B ( exceptie Ribaflavina ); 2. se poate pregati in forme usor digerabile
- colesterolul variaza de la un organ la altul, cea mai mare parte se Galbenusul vegetalele frunze sunt surse bune de riboflavina 3. proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea
gaseste in creier - reprez 32% din greut oului - Fitosterolii provitaminele D2 spanac, varza si in frunzele mai alimentelor bazate pe aluat porozat
Glucidele - este situat in centrul oului datorita a 2 cordoanede albus numite multor legume 4. se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
- prezente in carne sub forma de urme salaze, care se prin de membrana cochilifiera, la cela e 2 extremitati ale - Tocoferoli telina, spanac, canopida, varza alba, morcovi, varza 5. fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A,
Elem Minerale oului. La oule vechi, salazele sunt slabit, inact galbenusul nu mai este rosie se asocoaza in alimentatie cu laptele, carnea, ouale, branza, legumele si
- carnea de vita, mai laes visverele, sunt o sursa imp de Fe mentinut in centru - Pigmentii : porfirinele ( clorofila ), carotenoidele si xantofilele fructele
- spre deosebire de Fosfor si Potasiu, continutul de sodiu si de calciu - contine intr-o masa coloidala toate subst azotate necesare dezvoltarii - Glicoizii : cianidina ( morcov, varza, ceapa , rosii ), betadina (sfecla
este mairedus organismului, globule fine de lipide, vitamine, saruri minerale, enzime rosie ) SUB.47 Faina de grau: valoare nutritive a fainii cu diferite grade de
- cantitatea de Ca este mai mare in unele moluste si in conservele de intr-um mediu apos de 50,8% - Alcaloizii : capsaicina ( ardei iuti ) extractie
peste in care sunt incluse si oasele - subst proteice (16,8% ) ovovitelina si globuline in cant mici - Fitoncidinele subst antibiotice produse de palntele superioare : - proteine 12,2g%, grasimi 2,30g%, Ca 30mg%, Fe 3,5 mg%, Vit B1,
- iodul se gaseste , in special, in pestii de apa sarata - lipidele 31,7%din compozitia galbenusului, din care TG-63%, alicilina din usturoi, tomatidina din tomate, pisantina din mazare PP, B2
- carnea de peste constituie a doua sursa de fluor dupa ceai Lecitina-33%, Cefalina-8-15%, Steride- cu prezenta relativ mare a Valoare nutritiva - se poate pregati in forme usor digerabile
Viataminele colesterolului-0,2% - sunt caracterizate prin actiune catalitica datorita cintinului ridicate - proteina compleza Gluten ( gliadina si gluteina ) permite preperarea
- in special, Riboflavina si Acidul Nicotinic - elem minerale cele mai imp din albus : P, Ca, Fe, S de vitamine, saruri minerale, acizi organici, uleiuri aromatice alimentelor bazate pe aluat porozat
- carnea de porc Vit. B1 - oligoelemente - reprez surse de oligielemente - se poate pastra in conditii obisnuite periaoade lungi de timp
- Vit. A, D ficat, plamani , rinichi, carnea grasa - predomina miliechivalentiialcalini, care contrabalanseaza actiunea - fiind sarace in unii AA, in general Lizina, acid ascorbic, Ca, Vit A, se
- Cobalamina, Acid folic, Acid ascorbic carnea imbibata in sg acidifianta a altor produse alimentare asocoaza in alimentatie cu laptele, carnea, ouale, branza, legumele si
Datorita continultul ridicat de Lizina poate completa val nutritive a - factori calorogeni : maslinele fructele
produselor cereale - prezenta substantele fitoncide ( usturoi, ceapa, hrean, morcovi )
Substantele extractive ( carnozina, creatinina, bazele purinice, urea ) se SUB.43 Ouale: valoare nutritive si consumul zilnic inhiba dezvoltarea unor microorganisme ( bacili, protozoare, helminti )
gasesc in speciala in carnea pregatita si produc o puternica secretie de - proteinele bogate in tioaminiacizi, in special tirozina aflate in tractul intestinal
suc gastric si de suc pancreatic, ceea ce asigura o activitate digestiva - fosfoproteinele-ovovitelina-au o mare importanta biologica
buna. - proteinele din albus( in special albuminele ) au valoarea biologica SUB. 45 Fructele : compozitia chimica si necesarl zilnic
ceam mai ridicata pt adulti si copii - glucidele 50% din subst uscata, sunt prezente aproape in toate
- grasimi de calitate (lecitine ), AG nesaturati formele chimice cu exceptia lactozei si galactozei
- actiune acidifianta prin predominanta niliechivalentilor acizi ( - monozaharidele hexozele (reprez de glucoza), fructoza care SUB. 48 Painea: ratia si efectele consumului neadecvat
combinatii de fosfor, sulf, clor ) insoteste glucoza, sorboza-se gaseste in sucul de mere, cirese, in Copii 1-12 ani 100-300g/zi
- sursa de Fe(~1,5 mg/ou) numeroase fructe fiind raspandita sub forma de sorbitol Adolescenti 290-370g/zi
- Ca (~30mg/ou ) - polizaharidele- formeaza substanta de rezerva principala: amidonul, aaaAdulti barbati 350-540g/zi
- Galbenusul sursa de Vit A, contine cant mici de tiamina, acid gumele si mucilagiile, asemanatoare cu pectinele (aflate pe coaja unor Adulti femei 280-360g/zi
nicotic, riboflavina. Nu contine acid ascorbic pomi sau in unele fructe sau samburi ) Batrani 970-1590g/zi
- Colesterol ( ~ 250mg/ou ) - lidele rol plasmatic si constituie subst de rezerva; se gasesc in cant - painea integrala este ami greu suportata de persoanele cu un intestin
- Albusul crud contine o subst antitriptica antitriptidaza care scade mici ( 0,1 0,6%) ajungabd in cant mariin alone si nuci ( 51-57% ) mai sensibil, fiind mai greu digerabila
digestibilitatea proteinelor - acizii organici esentiali : acidul oxalic, acidul mailc, acidul tartric, - prezenta acidul fitic,care antreneaza prin eliminare lui Ca si fe din
- In albus exista o subst glicoproteica avidina care se combina cu acidul succinic, acidul lactic, acidul piruvic, acidul formic, care prin intestin, fac ca consumatorii de paine integrala sa necesite un supliment
biatina (Vit H) rezultand un produs rezistent la actiunea enz digestive metabolizare reprez o mica sursa de energie, in schim confere un gust de ca si fe
Consumul zilnic : specific - painea neagra, avand mai multa celuloza scade coeficientul de
Sugar galbenus -amestec cu piure de legume, din luna a IV-a - glicoizii: amigdalina ( samburii de piersici, caise, cirese, visine, absortie al substantelor calorigene si antreneaza in fecale si colesterolul
Prescolari jumatate de ou/zi prune ), mertilena ( affine ) adus de alimente
Scolari si adolescenti 1 ou / zi - vitamine
Femaia gravida 4-5 oua /zi, iar in per de lactatie 1 ou/zi Necesar zilnic
Adult muncitor 6-7 oua/ sapt - se stabileste proportional cu alte alimente, in raport cu cerintele
Varstnici 2-4 oua /sapt calorice si trofice ale organismului
SUB.49 :Influenta variatiei presiunii partiale a N ( azotului ): SUB.51:Influenta variatiei presiunii partiale a CO2 SUB.53:Presiunea atmosferica- importanta pt organism: SUB.56:Poluanti iritanti:actiunea cronica asupra org
- in aerul atmosferic are o concentratie de -78,09% - concentratiile de CO2 in aer - 0,03-0,04% Organismul uman este adaptat fiziologic la variatiile mici de presiune Ex: Sox,Nox,subst oxidante,Cl si compusii,NH3,pulberi
- este considerat ca un diluent al oxigenului pana la proportia la care Producerea CO2 se realizeaza prin: diurne sau sezoniere. Variatiile de presiune mari, neregulate, cu Efecte cronice: *modificari functionale: alterari functionale la nivelul
sunt adaptate organismele - transformarile biochimice naturale din sol ( procesele de amplitudini de 20-40mmHg, survenite la intervale scurte de timp, nu ap respirator.Modif functionale:
- la presiunea normala nu are actiune nociva, dar inhalat la presiune descompunere a materiilor organice) produc dezechilibre la persoanele sanatoase. Ele sunt considerate ca -suprasolicitarea mecanism de clearence pulmonar
poate produce unele tulburari - transformarea bicarbonatilor in carbonati la suprafata marilor si factori cauzali in dezechilibrele care survin la persoanele -cresterea secr de mucoasa ce fixeaza poluantii,cilii deplaseaza
- submarine,chesoane,scafandri aceanelor meteosensibile ( accentuarea crizelor de astm, cresterea tensiunii mucusul spre faringe.In expuneri prelungite , secretia mucoasa scade.
- in timpul activitatii sub apa, organismul uman este supus la presiuni - degajari provenite din procesele tehnice, in dustriale arteriale ) -poluantii iritanti scad miscarea cililor;
crescute care determina concomitent si cresterea presiunii partiale a - activitatea vulcanica - persoanele care fac ascensiuni pana la altitudinea de 2000-2500 m, -scade lizozimul si Ig A.
azotului =>azotul in tra in organism in cantitati mari intr-un interval - respiratia nocturna a plantelor - calatorii cu aeronavale *modificari mecanice urmeaza modific morfologice (hipertrofia
foarte scurt de timp - respiratia umana si animala Manifestari patologice apar datorita hipoxiei celulare, alcalozei, gld.mucoase, hiperplazia celul caliciforme)
Prin scufundare,N2 inspirat trece in sange,se depoziteaza in tesuturi, Consumul de CO2 se realizeaza prin: dilatarii gazelor din organele cavitare. Conc.la care apar modif sunt variabile.
mai ales in cele bogate in lipide narcoza hiperbarbara sau betia - procesul de asimilatie clorofiliana Simptome: Scade clearencul mucoasei nazale traheale,bronsice.
adancurilor - transformarea carbonatilor din apa marilor si aceanelor in bicarbonati - circulatorii(tahicardie,HT,cianoza) La nivelul alveol pulm mecan e mai putin eficace pt gaze si
-prima faza - de excitatie cu: reflexe exacerbate, neliniste, agitatie, In ultimul timp s-a observat o crestere a CO2 in atmosfera, ca rezultat - repiratorii ( creste frecventa si amplitudinea respiratiei) vapori,sunt mai active procesele imunitare.
tulburari senzeriale al utilizarii considerabile a combustibilului pt producerea de energie. - gastro-intestinale (meteorism,greturi, varsaturi,dureri abdominale) Eliminarea pulberilor retinute: *cele din caile aeriene- se deplas cu
-a doua faza- de inhibitie cu adinamie ,somnolenta ,bradicardie, Concentratii reduse se pot intalni in: - nervoase (ameteli,cefalee,vedere neclara oboseala lama de mucus in faringe-inghitite sau expector
bradipnee, hiporeflectivitate lipotimie - spatii inchise ( locuinte aglomerate, Sali publice ) placuta pierderea cunostintei) *cele din alveole- solubile- circ gener.-se fix in tes, org
Sindromul de decompresiune:revenirea la suprafata - in mediul in dustrial Contraindicatii: -insolubile-fagocite(coniofage)-travers stomatele
-decompres rapida embolii gazoase-creier,cord,pulmon - in industria extractiva mineriera, metalurgica si chimica - zbor cu avioanele, cabine nepresurizate alveolare cai limf cantonate in ggl intrahilar->
-semne prodromale:dureri articulare, musculare, hiperestezie - in adaposturi, submarine, fantani adanci - ATS, infarct, afectari valvulare decompensate, angina, HTA, nodulifibrosi dificultati in circul limfatica
cutanata, emfizem subcutanat, pareze Cocentratii crescute de CO2: pneumotorax, AB, ulcer -posibil in ggl mezenterici
-prevenirea:decompresiune lenta in trepte, - 1-2% - polipnee Populatia ce locuieste la inaltime- aclimatizare:poliglobulie, cresterea *declansarea infect resp ac. Ale cailor resp sup si profunde in special in
-selectia pers:se evita obezitatea,afectarile cardiace,pulmonare - 2-3% - creste ritmul si amplitudinea respiratorie Hb si circulatiei sangvine,creste volumul respirator, torace globulos, z cu oxizi de N ce inhiba mai mult proc imunitare nespecifice.Sunt
- 4-5% - dispnee accentuata, constrictie toracica, tulburari senzoriale, reactii rapide-formarea si disocierea oxiHb implicati in special copiii se pregateste terenul pt bronsita cronica.
cresterea TA *alte afectiuni:perturbarea dezv fizice,iritatie oculara, gena respiratorie
- 6-8% - cefalee, vertije, greata, varsaturi, adinamie, somnolenta SUB.54:Poluarea aerului:surse de poluare: la concentratii ce nu influent patologia pulmonara, migrena, cancer
- 9-10% - lipotimie -naturale:eroziunea solului, incendii, descompun materiilor organice, pulmonar.
>16%CO2-paralizia centrilor respiratori eruptiile vulcanice
-artificiale: - procese de combustie ( oxizii de sulf, oxizii de azot, oxizii
de carbon, aldehidele si acizii organici, hidrocarburile, funinginea,
SUB.50 :Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenului: pulberile)
- in aerul atmosferic are o concentratie de 20-21% e indispensabil - transporturi,diverse procese industriale
organ; conc e cst:echilibru intre producere si consum SUB.52:Influenta aeroionizarii asupra organsimului: Combustie:-gazele naturale mai putin poluante(oxizi de N si oxid de
Surse de oxigen: asimilatia clorofiliana, respiratia nocturna a plantelor Factorii ionizanti agreseaza molecula neutra captarea sau pierderea C,aldehide,acizi organici, hidrocarb aromatice)
Consumul de oxigen:respiratie,descompunerea substantelor unui electron. -carbune si petrol:pulberi,gaze(oxizi de S,de C, de
organice,arderi industriale Ei se impart in : N,aldehide,hidrocarburi)
- variatii ale concentratiei de oxigen din aerul atmosferic, in sensul - factori cosmici - radiatii corpusculare solare, electromagnetice ( Transporturi:CO2,Nox,pulberi,funingine,aldehide,Pb,acizi organici
scaderii sau cresterii se pot intalni in cazul in care oxigenul atmosferic infrarosii, UV, X, gama) Procese industriale: poluantii depinde de profilul industriei: SUB.57:Poluanti asfixianti:actiunea asupra org:
scade in incaperi aglomerate cu aer viciat, fantani, adaposturi contra - factori telurici - roci radioactive ce emit radiatii alfa,beta,gama, -industria cimentului-pulberi Def:produc hipoxia(anoxia)tesuturilor.
gazelor sau submarine, in mine adanci sau in urma exploziilor de mine descarcari electrice, pulverizarea apei,furtuni,combustii -azbociment- azbest Ex:CO, H2S,HCN, cianuri,nitriti.
- concentratia oxigenului scade proportional cu altitudinea si cu Clasificare: -industria sticlei si ceramicii- HCl,Pb,anhidrida aresenioasa Hb + CO COHb (VN: COHb- 0,5%din Hb)
gradul de rarefiere a aerului - mici(predomina in zonele curate:munte,caderi de apa,litoral) -industria chimica foarte poluanta. Efecte acute: < 2 % - nu apar simptome;
- cresteri ale cantitatiii de oxigen din aer sunt foarte rare, numai in - mari(locuri poluate) pozitivi/negativi 2 10 % - tulb senzoriale
administrarea artificiala ( in scop terapeutic, aviatori, cosmonauti, la Semnificatia biologica: SUB.55:Autopurificarea aerului: - tulb psihomotorii- scade acuitatea vizuala, dexteritatea
scafandri) - transferul de sarcini electrice din aer in organismul uman creste Def:reducerea treptata a conc poluantilor pana la disparitia manuala si randamentul intelectual
Raul de munte:2500 3000 m stabilitatea particulelor coloidale din plasma si elementele figurate lor completa din aer -10 20 % - se adauga la simpt ant: cefalee,dispnee, modif ritmului
-oboseala ,tahipnee,dispnee,tahicardie,cefalee,vertije, - modifica echilibrul hidro-mineral al organismului; Fact ce cond auropurif:fact meteorolog,vegetatia,Suparfetele cardiac si respir
somnolenta,cianoza epsitaxis hemoptizie chiar deces - modifica ph-ul mediului intern gradient bazic sau acid de apa, fact urbanistici. -20-40 %- intox acuta grava cu cefalee,greturi, ameteli, adinamie,tulb
pp O2 scade cu altitudinea PpO2= (concO2 x pres atm)/100 - modific neurohormonale Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali (disperseaza senzoriale
Deficitul de oxigenare la nivelul plamanului produce starea de hipoxie, - ionii+ imprima caracterul acid mediului intern, stimuleaza poluantii la distante mari),verticali (ridica poluantii in strat. -40 % - pierderea cunostintei
anoxemie, anoxie, care desemneaza scaderea mai mult sau mai puitn metabolismul serotoninei, cresc frecventa respiratorie siactivitatea atm curentii orizontali disperseaza) - 60% - moarte
accentuata a oxigenului in intreg organismul si in unele organe si sistemului nervos simpatic 2.Temperatura: diferentele de temp- curenti de aer Efecte cronice:la gospodine,agenti de circul,pop din z pol
tesuturi - ionii (- ) imprima caracterul bazic mediului intern ,inhiba 3.Umiditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule in SDR:oboseala,cefalee,iritabilitate,ameteli,tulb de somn
- scaderi ale oxigenului in aerul atmosferic pana la 18% nu prod metabolismul serotoninei, au efect sedativ pt sistemul nervos central, suspensie ceata impiedica difuziunea poluantilor. Afinit pt mioglobina (pana la 15% COHb) alterari
tulburari favorizeaza parasimpaticotonia. -ac lucru se intampla cu oxizii de N ploi acide. mioc decompensari ale unei cardiopatii,infarct mioc.
- intre 18-15% - accelerarea ritmului cardiac, cresterea presiunii Terapia cu ioni mici negativi: eficienta in afectiuni ale aparatului Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului; -5-10% COHb timp indelungat ATS prin modificari enzimatice si de
arteriale, marirea nr de hematii in sangele periferic, vasodilatatie respirator (catar, astm, bronsita cronica), HTA, tulburari neuropsihice, -dispersia poluantilor-autoepurarea atm.In z cu depres se acumuleaza permeab vasculara;
periferica gastrita, ulcer duodenal aer rece,apare inversia termica. -CO strabate bariera fetoplacentare copii subdezvolt.
- 15-20% - alcaloza, dispnee, excitatie nervoasa -S. de apa- fixeaza suspensiile si dizolva compusii gazosi
- in conditii de hipoxie intensa afectarea centrului respirator, -vegetatia-fixeaza particul.in suspensie,fixeaza CO2, SO2
bradicardie, in final colaps respirator si cardiovascular Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in autoepurarea atm;e vorba
de :amplasarea corecta a z ind.,instituirea z de protectie
sanitara,orientarea strazilor in fct de directia curentilor de
aer,asigurarea de spatii verzi conform normelor sanitare.
SUB.58:Poluantii alergizanti:tipuri si actiunea asupra org SUB.62:Contamin aer: forme de exist ale germen.Rolul aer in SUB. 64 Contaminarea aerului : masuri de combatere si profilaxie
Clasif: - de orig vegetala: polen, levuri, ciuperci,fibre veg raspandirea bolilor infectioase: - VENTILATIA
-de orig animala:prod de descuamatie, pene, peri, blana *Picat de secr-nasofaring(pic Pfluge)-partic ce contin in str sa - asigura aer de buna calitate in spatiile inchise
-de orig industr:bumbac,canepa,cereale,piele,lemn,tutun SUB.60:Poluarea aerului cu As si Hg:ef asupra org: apa,mucus si germeni(virusi,bacterii,micete) si care sunt eliminate prin - asigurarea cubajului necesar incaperilor, in functie de nr de persoane
1)Alergeni de orig vegetala:Polenul reprez dupa praful de casa si MERCUR:-calea de patrundere aeriana e secundara stranut si de activitatile care se desfasoara
fungi,cea mai frecv cauza a alergiilor respirat. -pericol scazut pt popul; Surse de poluare: mine,uzine de rafinare,lampi -au dimens variabile si au grd de contaminare de 100% - aerul trebuie schimbat periodic prin introducere de aer curat,
Alergozele cauzate de polen apar vara si primavara.Este vorba de : cu vapori de Hg,fungicide,vopsele *Nucleii de picatura(nl .Wels)- partic de dimens mici provenite din necontaminat, nepoluat si in departarea celui existent in incapere
febra de san,rinita periodica,astm br. polenic. -Hg metalic si comp sai se obs in special pe cale resp (70-80%).Din secr naso-faring,salivara sau bronsica,cu stabilit mare ce raman un timp incarcat cu microorganisme si diversi agenti chimi
Polenul tb sa indepl anumite cond: sa fie alergogen(sa contina principiu circ sg trec in tesuturi. mai lung in aer; - asigurarea volumului ventilatiei si a multiplului de schimb conform
activ),sa apartina plantelor cu distributie mare in reg respectiva, sa -sarurile anorg ajung in rinichi si cele organ in creier -reprez o forma de transmit mult mai rscanta decat pic Pfluge(dat marii gradului de aglomerare a incaperii
apara in cant mari in aerul atm, sa fie usor transportabil la mari -in par se conc f mult deplasabilitati) desi grd lor de contamin e de 50 %. - in spitale, ventilatia ar trebui sa fie amia mare
distante. -eliminare:fecale, urina ,saliva, lapte; trece bariera placentara; riscul *Praful bacterian:-e form din partic de praf pe S carora sunt abs - utilizarea sistemelor de aer conditionat, in care aerul este debrasat de
-sezonul alergogen polenic:15 mai 15 iulie. intoxic la val > 40 ug/100 ml ag.biol.microbieni ce provin din pic Flugge,nl de picatura sau din prod microorganisme anterior introducerii in incaperi, este una din cele mai
Plantele incriminate:alge,licheni,ciuperci,muschi,ferigi, plante cu -simpt:astenie,cefalee,tulb de somn,anxietate,manif renale si patolog. bune metode
flori,furaje,plopii,tei,artar,salcam,stevia,lucerna, patlagina,trifoi,sulfina CV,hiperiritabilitate -vehiculeaza de rezist germ cu rezist relativ mare in med extern:bacil - aerisirea organizata a incaperilor prin deschiderea usilor si
Polinozele sunt prototip de boli alergice,in general monoetiologice,cu ARSEN:mai rasp decat Hg.Surse de poluare: arderea Koch,bacili difterici,streptococi,stafilococi. ferestrelor, prin aerisire in curent continuu ( deschiderea ferestrei si a
simpt caract(nazala,bronsica,conjunct) carbunelui,pesticide,ind metalurg,extractia si rafinarea metalelor Cele mai frecv boli transmise aerian sunt b.infect respiratorii prin usii concomitent ), timp de 15 min
2)Alergeni de orig animala:peri,blanuri,descuamatii neferoase inhalarea suspensiilor contaminate (picaturi, nl de pic,praf bact).Exista - CURATENIA
Praful de casa:f raspandit si f imp: contine fibre,bumbac, -calea resp e predom ca abs 40 50 %; act: inhiba respir celul.prin ag patog ce act asupra naso-faring (strept hemolitic,bacil difteric) si - indepartarea microorganismelor, prafului si subst organice de pe
lana,fulgi,peri,scuame,mucegaiuri,bacterii. blocarea gr SH; alte efecte: iritante, cancerig altii ce act asupra traheei,bronhiilor(b.pertusis, b.tuberculos). suprafetele obiectelor din incapere
Agentii fizici:caldura,lumina,frig urticarie -transp in org:legat de hematii; depozitare:ficat,rinichi, De regula alveolele si tes pulm sunt protej contra ag agresivi prin faptul - aplicarea corecta a metodelor de curatenie realiz o decontaminare de
-mecan de act insuficient clarificat; capilare,piele,fanere; elimin:urina,fecale,lapte,transpir ca partic pe care adera germ sunt de regula mari si nu patrund in 95-98%
-se manif la pers cu instabilit vasomotorie,cu eliberare masiva de Tablou clinic intoxicatia cronica: fen locale iritative profunz ap resp si dat mecan si mijl de retinere de la nivelul cailor resp( - spalarea cu apa calda, la 35-40%C, la care se adauga1-2%
mediatori de tip histamina (conjunctivita,rinita,faringita,laringita),cheratita cutan, mucus,cilii) carbonat de sodiu sau sapun, detergenti anionici sintetici
-alergia la caldura imbraca o f gener urticarie colinergica raspuns hiperpigmentare degenerari maligne Tipuri de ag patog ce prod boli aerigene: - curatenia se intretine prin stergerea umede a suprafetelor cu carpe
anormal la acetilcolina; -inalt patogeni:b.difteric,H.influentzae,Neisseria meningitE.coli, curate
-alergia la lumina- pers hipersensib la lumina Streptoc pyogenes,Micobacteriumtuberculosis - curatenia prin aspirare este recomandata numai cu aspiratoare
solara urticarei,edem,eczema -conditionat patog:Klebsiella,Proteus,Pseudomonas umede
3)Alergii ind: Beriliu re granulomatoasa, Co afect pulm, Parafenilen aeruginosa,Yersinia enterocolitica,Legionella pneumoph, - DEZINFECTIA
diamina astm br.,dermatoze stafilococ aureus, strept faecalis,clostridium - distrugerea in mediul fizic inconjurator, a formelor vegetative
SO2- hiperiritabilit a muc.bronsice sau bronhiale ce se manif la -accidental patog:Citobacter,Micrococcus,strept salivaris, microbiene, in scopul prevenirii infectiilor si bolilor transmisile
expuneri anter la ac gaz.Posibil ca microorg prezente in tractul resp sa SUB.61: Infl.poluarii aerului asupra factorilor de mediu: stafilococ epidermidis,Aeromonas Hydrophyla. - Metode fizice
gaseasca in muc lezata de gaz un med prielnic pt o rata mare de In z. cu aer poluat se pot obs.simple schimbari de mediu, de ordin - se bazeaza pe efectul bactericid al temperaturilor inalte si al
multiplicare. estetic pana la alterari ale microclimatului,florei, faunei,constructiilor radiatiilor UV
sau altor obiecte. - dezinfectia prin spalare , la temperaturi de 60-95 grade C
A)Efecte asupra climatului:- cresterea nebulozitatii,sunt mai frecv - radiatii UV in unitati sanitare, industria medicamentelor, industria
precipitatiile,cresc cu 15-20% nr zilelor inorate; alimentara
-cresterea conc de CO2 din aer efectul de sera; - Metode chimice
-e redus regimul de rad solare prin nebulozit crescuta si abs si SUB. 63 Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase : boli - Cele mai importante substante chimice utilizate sunt :
SUB.59:Poluarea aerului cu Pb si Cd: ef asupra org refectarea lor de catre impurit din aer. transmise pe calea aerului - cloramina, var cloros, hipoclorit de sodiu
*PLUMB:surse-topitorii Pb,ind metalelor neferoase, ind sticlei, a Rad UV pot fi retinute pana la 20%,dar ac lipsa e compensata prin - Principalul mecanism de imbolnavire pe cale aerogena este - formol,
cauciucului, circul auto, fabrici de coloranti; modific conc de ozon din atm,ceea ce permite o permeabilit mai mare inhalarea suspensiilor contaminate ( ricaturi, nuclei de picatura, praf beta-propiolactona, solutii de ulei de pin
Efecte cronice: 1/3 patrunde pe calea respir si 2/3 pe cea digestiva pt rad UV. bacterian ), care vor produce imbolnaviri ale aparatului respiratior - glicol : trietilen glicol, propilenglicol, solutii de alcool propilic
(calea resp e mai periculoasa). B)Efecte asupra florei si faunei: - agenti patogeni cu putere de agresiune asupra nazo-faringelui (
-de la nivel perete alveolar circ sg hematii si plasma *plantele sunt afect de gazele toxice si pulberi;exista plante sensibile la Streptococ hemolitic, bacil difteric )
-se depoz in sist osos + par, dinti, tesuturi moi poluarea atm:flori,conifere,pomi fructiferi,vita de vie,lichenii si plante - agenti patogeni care actioneaza asupra traheii ( B. pertusis, B
Eliminarea:urina( 79%) si prin fecale rezist precum salcam si stejar tuberculos )
Efecte: perturba fixarea Fe in porfirine, scade activ ala-dehidrazei, *animalele si insectele-f .sensibile sunt albine,viermi de - In general, alveola si tesutul pulmonary sunt protejate contra
creste coproporfirinele urinare si ac.delta aminolevulinic seric si matase,animale domestice agentilor agresivi, prin faptul ca particulele pe care adera germenii sunt
urinar,afecteaza hematopoieza (hematii cu granul bazofile,scade -poluantii cei mai agresivi:oxizi de S,de N, F,,Pb,As,Cd, de regula cu dimensiuni mai mari, care nu patrund in profunzimea
Hb,creste reticulocite), -unele animale sensibile si albinele sunt utiliz ca indicat de apreciere a aparatului respirator si sunt retinute la niv cailor resp superioare. Un alt
infl SN, ap CV si tractul GI. poluarii aerului. factor protector este functionare normala a mecanismelor si mijloacelor
-cel mai frecv e abs cresc de Pb- simpt: iritabilit,cefalee C)Efecte asupra constructiilor si alte obiecte: de retinere la niv cailor resp ( lama de mucus, cilii vibratili, integritatea
insomnie,inapetenta, greturi,tulb de tranzit,dureri articul. -ex de poluanti: CO2,comp de S,ac fluorhidric,ozon si subst oxidante, mucoasei )
*CADMIU- pulberi; surse:ind aliajelor,ingrasaminte, fumat,fotocelule pulberi; - I n producerea bolii intervin modificari si in virulenta agentilor
de raze UV,coloranti. -produc degradarea peretilor cladirilor,monumentelor, picturilor patogeni.
-abs e mai mare pe cale resp(30-40%)decat pe cea digest precum si a ob metalice(acoperisuri,burlane, garduri - Bolile transmise pe calea aerului pot ave aca agenti etiologici
Putine partic de Cd se fix in plam,marea majorit trece in circ metalice,autovehicule. bacterii, virusuri, fungi, paraziti.
gener,special in hematii. Se fixeaza de asem in
rinichi,tiroida,splina,ficat.
-act toxica se exercita:metab proteic,liposteroizi.
-intoxicatia apare in ind:afect CRS,bronhopneumopatii, emfizem. In
popul afect rinichiul,ap CV( ATS, HTA)
-prez in org gener afect CV, renale, pulmon, neoplazice.
SUB.65:Poluarea aer:surse de zgomot din med comunal si act ac SUB.69:Poluarea apei:surse de poluare si caract lor: SUB.72:Dezinfectia apei:met chim curente(avant si dezavant) SUB.76:Boli bacteriene transmise prin apa.:
asupra organ: *Zg.industr (17%)-ind I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice -dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea celor Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze
metalurg,turnatoriile,cazangerii ind construct de masini; -reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din saprofiti pana la limita potabilitatii. minore; -febra tif nu mai reprez o probl maj de sanat dat masurilor de
*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme, apa.Ac proc au loc cu cons de O2 din apa det modific la nivel faunei si *Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie igiena gener si a vaccin;
autobuze,tramvaie,metrou,transp feroviare,transp aerian (in fc de tip de florei acvatice epidemiologica,dupa introducerea ei morbidit prin boli gastro-intest - apele de S sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella;
avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu vibratii) -inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomee apa scazand f mult. - contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape
*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a isi modif culoarea,mirosul. -dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor) menajere.
cailor publice(asfaltare,pietruire,macarale) II.Surse artificiale: -efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E.
*Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de *surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloid- -efecte cancerigene ale halometanilor; Coli,proteus,clostridii,Pseudomonas aerug,yersinia
apa si canaliz,ascensor,si zg prod de locatari prin menajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit -met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz. -rezervorul: pasari,ovine,porcine.
vorbire,cantat,jocuri,plansete,dansuri iar in institutii contribuie la pol comerc); - ape uzate industriale(contin subst chimice in cant crescuta); *Ozonizarea: -avantaje:act mult mai rapida decat clorinarea Dizenteria: -afect hidrica cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella, Salmomella
masini de scris,convorbiri telef -ape reziduale zootehnice (contin multe subst -nu prod miros sau gust tiphy; -incid mare se explica prin contamin med ambiant inclusiv
-in rap su sursa si distrib terit exista: chim:antibiotice,pesticide, materii organice si agenti biologici) -act sa nu e infl de pH sau temper; bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi;
*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe -sunt sub supraveghere continua -dezav: cost ridicat. -receptivit e mare prin lipsa de vaccin
locuri de munca *surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de *dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai Holera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El
*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate irigatii incarcate cu cubst chim si suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt mare fata de clorinarea; -e dezodorizant; Torr.; -propagarea bolii e legata de apa de baut, apa contam utiliz la
*Zg de intens > 90 dB sect de product f zgomotoase scaldat, pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de reziduri solide -propr bactericide puternice irigari,ape reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal sanit,insufic de apa
Efecte asupra organ: (gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor -dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa potabila
*Efecte asupra analiz auditiv: SB70:Poluarea apei:autopurificarea: Leptospiroza: - e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez
-oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit de sobolani,soareci, alte anim cu rol de rezervor elim leptospire prin
-obos.audit crest temporara a prg perceptiei auditive in urma expunerii primite,partial sau pana la purit lor anter poluarii. urina si dejecte,trecand in ape de S; -omul se contamin prin
la un Zg intens; este reversibila. -eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei imbaiere,trecerea prin apa contamin,in timpul pescuitului,apa
-traumatism sonor al timpanului,urechii medii,interne; se manif prin poluate. SUB.73:Dezinfectia apei:clorinarea la pct de rupere : potabila,irigatii;
imfundarea sau perfor timpan,hemor otice. *fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); - -se folos Cl gazos imbuteliat sub pres(stare lichida). Tularemia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin urina
-surdit.profes pierdere def si irevers a auzului in urma expuneii sediment(depunerea treptata a suspensiilor din apa pe fundul albiei; e -mec de act a Cl e un proc de oxidare: si dejectele anim bolnave si prin cadavre; -omul se contam prin
indelung la zg; se prod leziuni la nivel melcului. infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad solare(exercita o act Cl2 + H2O HOCl + HCl imbaiere.
*Efecte extraauditive: bactericida sau bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp mai HOCl H + Ocl TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii
a) SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije scazuta se ditrug mai repede germ patog). -la pH acid se form OCl care e mai putin activ; la pH de 7apare HOCl tbc;- omul se contamin prin imbaiere.
-scade capacit de munca,in spec cea intelectuala *fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org si dezinf se realiz prin ambii compusi. Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele
-perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la acvatice(protoz,infuzorii,crustacei,moluste); -act litica a bacteriofag(se In proc de clorinare tb sa se oxideze toate materiile organ,anorg anim bolnave; -suprav in apa timp var.
trezire,somnolenta diurna multiplica pe bact omologe det distrug lor); - interv bacter in proc reducatoare ,germeni si sa ramana un surplus de Cl liber sub f de
-duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(obsesia, biochim din apa( microorg din apa realiz un continuu proc de HOCl sau OCl cl rezidual liber(0,1-0,2mg/l)
depresiunea),iritabilit psihica. biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate exista org Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul
b)apar CV:vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres nitrificatoare,denitrificatoare,petro-oxidanta,fenol-oxidante,fenol- microorgan.
diastolice,modif ale pulsului.,modif ale traseului EKG prin modif litice,feruginoase. Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.
tonusului vaselor coronariene. Mec de act asupra germenilor:sisteme enzim in special cele ce au grup SUB.77.Boli virale si parazitare transmise prin apa
c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud SH. Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de
toracica redusa. Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile. imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent
d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia Virusurile necesita concentr mai mari de Cl. enterococii.Imbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase ,
ulceroasa, cutanate ...Exista o discordanta intre prezenta virusului in apa
-modific endocrine ale gld cu secr interna. (permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile parazitare afectiuni
e)femei gravide:miscari ale fatului,avorturi produse de protozoare ( a-mibiaza , lamibiaza , balantidioza ,
SUB.71:Tratarea apei de S in scop potabil:sediment(simpla si trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode ( fas-cioloza
cu coagulare)si filtrarea: SUB.75:Protectia sanit a surselor de apa si a instal centr de aproviz det de fasciola hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de
SUB.68:Surse de apa potabila si caract lor: -scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa. cu apa: nematode ( geohel-mintiazele , filariozele , dracunculoza dracun-
Surse de apa potabile: *Sedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de Perim de prot sanitara-z amplasate in jurul surselor sau instal de alim culus medinensis )
1)Ape subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol apa cu o v redusa,timp in care partic in suspens se depun; Sedim partic cu apa,in inter carora se impun interzicerea sau limitarea poluarii.
-din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii; e infl de v de curgere a apei,forma bazin,temp apei,marimea partic Rol:asigurarea calit apei potabile.
- prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric. -prin ac met se reduce 40-60% din cont de suspensii din apa 1.Ape de supraf: la locul de captare
-caracter:-au multe saruri minerale(Fe,Mn,Ca,Mg); -sunt filtrate de sol; *Sedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce contin -z de regim sever: marcata cu borne, 100 m in amonte depriza si 25 m
-prin descomp materiei org sub infl florei autohtone CO2,ce face apa suspensii fine coloidale,greu sedimentabile aval si later.Se interzic deversari de reziduri oraginiz sau neorganizate.
oxigenta fata de sarurile minerale din sol. -se acceler depunerea suspensiilor prin adaugare de subs -z.de restrictie:in exter perim de regim sever,cu dimens var,fct de partic SUB.78.Poluarea apei cu substante pesticide si implicxarea asupra
-sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza rapid apa nu e coagulante:sulfat de Al,sulfat feros,clorura ferica,sulfat feric hidrogeolog ale bazin natural resp. sanatatii Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt
buna. -coagul ridica eficienta sedim cu 60-80%. 2.Ape subterane: Perim de reg sever are f circulara,limita ext la o dist distrugerea insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati
Clasif:-ape freatice-2-3 m 10-12 m,propr variabile, usor Filtrarea:- reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din de captare incat o eventuala poluare sa o parcurga in min 20 zile(max de poluare a surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate
contaminabile; apa; indepartarea lor se face prin act mecan si oxid biologica de suprav a germ enterici) de ape uzate provenite din industria unor produsi , antrenarea
-ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub -filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat -in amonte la captare-dist nu poate fi mai mica de 50 m pesticidelor din sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de
pres,debit cst,propriet const, O2 scazut-NO3 trece in NH3SO4, SO4 mec cat si biol,in mb biol form din microorg veg si anim; -se protej: interzicerea utiliz ingrasamint nat sau artif,a subs precipitatii a subst pesticide depozitate necorespunzator , tratamnete
H2S,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de potabilitate. -eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici fitofarmac,a pasunatului,a forajelor,a depozit mater chim. aeriene.Efecte acute sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe
2)Apele de supraf:mari,oceane.lacuri,rauri,precipit atm, fluvii,topirea -filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form -perim de restrictie: o sursa de poluare bacteriolog sau chim,sa aiba o abdominale, transpi-ratii lacrimare salivare , contractii musculare.E-
zapezilor,izvoare rapid si e mai saraca in micoorg oxidante; retinerea e in special durata de parcurgere de 50 zile pana la limita z deregim sever fecte cornice efecte : hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice ,
-caract:-propr variabile; -se pot polua; -sunt infl de vreme mecanica si mai rar biolog; eficienta e 80-95% 3.Instaatii centrale: au numai perim de regim sever,un teren concetr cu cancerigene prezenta subst pesti-cide in apa det deteriorarea
Lacuri naturale:-bazine de sedimentare; o raza de 20 m,ingardit cu un zid exter. proprietatilor orga-noleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-
-apa are curenti verticaliMari si oceane:- saruri 3,5 % -pt conducte de aductiune:30 m de la orice sursa de contam. centrate de catre organismele acvatice
;desali.
SUB.82.Intoxicatia cu nitrati pe calea apei:In mod normal apa cont SUB.86.Influenta temperaturii crescute si scazute a aerului asupra SUB.89.Radiatii ionizante conditii de expunere:IRADIEREA
cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea materiei orga-nice organismului Temperat aerului dintr-un loc sau regiune este det de NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit. radiatiilor emise
propie apei .In sit particulare ei sunt preze-nti in cant mari: 1. antrenati radiatia solara., caldura solara se acumuleaza la suprafat soluluide unde de subst radioactive afla-te in mod natural in toti factorii mediului
SUB.79.Poluarea apei cu detergenti D p d v chimic , detergentii din apa din soluri intens mineralize.2.patrundere in apa a materiilor e cedata aerului atmospheric.Temperatura aerului variaza in cursul zilei ambi-ent(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt rad de origine
sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici . Poluare surselor de apa organice din soluri intens poluate cu reziduri organice.3.antrenati din in functie de intemsitatea radiatiei solare, mai exista si variatia solara , cu enrgii ridicate.Radiatii terestre,provin din elem. radioactive
se face prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale menajere si apa din soluri intens tra-tate cu ingrasaminte Consumul de apa cu sezoniera si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 )Ele-mentele
industriale precum si tratrarea agricola cu insecticide care contin si nitrati in conc mari det intoxicatia cu nitrati , met- pamant.Temp mai e influentata de : altitudine , caracteristicile radioactive din sol sia apa migreaza in plante si de aici in organismele
detergenti .Una din principalele consecinte ale poluarii apei cu hemoglobinemie saucianoza infantilea . Me-canismul de formare solului,existenta suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta animale , reali-zand radioactivitatea naturala a alimentelor.
detregenti este modificarea proprietatilor fizico chimice si are la baza transformarea ni-tratilor in nitriti numia acestia fiind centrelor poluante. Temp aerului are multiple semnificatii igienico IRADIEREA ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale ,
organoleptice. Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust si un miros implicate in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen. se combina sanitare:-este factor determinant in procesul de termoreglare al centrale nuclearo- electrice, ac-tivitati industriale , exploatarile miniere
specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia piscicola.Efectele :se cu henoglobina pe care o transforma in methemoglobina, iar oxigenul orgamismului;-este factor de terminant in stabilirea caracterului radioac-tive,utilizarea izotopilor radioactivi in cercetare ,
modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea ce favorizeaza patrunderea este astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturi- climatic;-este determinanta in stabilirea curentilor de aer;-regimul de biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa artificiala de
altor subst toxice.In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre : lor.Sdr.de methemoglobinemie se manifesta:cia-noza temp al unei zone sau al unui climat este factor determinant in iradiere a populatiei este utilizarea subst radioac-tive in diagnosticul si
0,2 -0,3 mg / l fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai stabilirea unu anumit tip de morbiditate terapia medicala:-rontgen-diagnostic(utilizarea razelorX);-radioterapia
mare incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala. externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu energii inalte);-
PROFILA-XIE :-stab. conc max admise de nitrite in apa , cunoasterea Curietera-pia;-meicina nucleara.Surse radioactive minore :ceasurile cu
cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc cadran luminescent,aparatele de bord la care se utilizeaza vopselele
de nitrite, ins-truirea medicilor in recunoasterea bolii , alaptarea luminiscente, ecranele receptoarelor de TV.Expunerea profe-sionala:
naturala , reg;ementarea utilizarii de ingrasaminte SUB. 87. Radiaiile ultraviolete: efectele asupra organismului. mineri, muncitori de la uzinele de tratare a minereurilor, personal
-au lungimea de unda cuprinsa intre 100-400 nm; medico sanitarindustria constructoare de masini.
- 3 categorii: A (400-320 nm)- efect pigmentogen; B (320-280 nm)-
SUB.80.Efectele carentei si excesului de fluor is iod din apa asupra efct eritematos; C- (sub 280 nm)- efect bactericid.
organismului:Apa repezinta o sursa importanta de fluor pt organism SUB.83.Poluarea apei cu substante cancerigene: Apa potabila cont -efecte asupra organismului: sanogene si patogene, act. Principala se
deoarece ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta subst chimice care exercita a-supra organismlui exercita la niv.teg., Ochilor precum si asupra mediului
de fluor caria dentara reprez o distrugere localizata si progresiva a efecteprobabilcancerigene .Poluarea apei cu subst cancerigene poate Tegumente:
dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei externe a avea loc in urmatoarele sit : 1. poluantii sunt deja prezenti in apa -efecte imediate:
dintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea potabila furnizata populatiei 2 . poluari accidentale ale conductelor de pigmentarea- efect protector det. Cresterea rezistentei organismului la
cariei . Profilaxa ca-rentei : fluorizarea apei cu dif subs ca : fluorura de apa3.vop-sirea sau tratarea conductelor de apa Cele mai arspandite si iradiere. Initial se manifesta o pigmentare usoara precoce ce dureaza 8-
mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicSu-plimentarea orala de fluor cunoscute subst : hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA), compusii 10 zile si acre apare dat. Pigmentului melanic preexistent, nu e insotita SUB.90.Radiatii ionizante ef.somatice preco.:Ef. somatice cuprind
prin comprimate de la anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale N-nitrozo, trihalometanul , saubst radioactive.HPA sursele pp de de eritem. Dupa a 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa ce atinge un efectele ce apar la persoanele expunse la radiatii ionizan-te in doze
fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic. Fluorizarea impurificare sunt devarsarile de ape uzate urbane, menajere si maxim in a 12-a zi, dureaza 1-3 luni si apare dat. Pigmentului melanic ridicate si care det lezarea unor tesutu-ri,organe sau sist.prin alterari
laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.Alimentatia industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele + nitrozamidele au o de catre melanocite. celulare grave.Cea mai grava manif. esteboala de iradiere acuta , a
echilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.Excesul de fluor : intoxi- raspandire mare in mediul inconjurator si effect puternic Interfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore apare o scadere a carei gravitate este in functie de doza, tip de rad( alfa,beta,gamma,X ).
catia acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica cancerigen.Trhalometanul-cuprinde o fam de compusi chimici din care cresterii celulare; Principalele modificari sunt de natura hematological(
) , intoxicatia cr = fluoroza endemica apare la conc de peste 1,5-2 mg / cloroformul este cel mai reprezentativ,Expuneera lmamiferelor la THM Fav. Sinteza Vit. D leucopenie),afectiunea putand sa dureze2-3 ani.Pot sa apara tulb car-
l apa. Iodul este singurul oligoelement inte-grat in structura unui det efecte oncogene, mutagene, teratogene si toxice. Subs radioactive Nocive: eritem, fotodermatoza cutanata diovasc. sau digestive. In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce
hormone, majorit iodului din org este in tiroida15 mg din totalul de 25 radioactivitatea naturala se datoreste radioelementelor prezente in -Efecte tardive: - degenerarea tegumentului;cheratoza actinica;cancer boala de iradiere in forma grava a acesteia.STADIUL1(faza
mg. Carenta de iod gusa endemica mod ubicvitar in solurile traversate de sursele de apa;-radioactv cutanat prodromala):soc, gre-turi,varsaturi,diaree;STADUIL2(per.de latenta)li-
artificiala-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in Ochi:efecte imediate: conjunctivita, fotocheratita; clinic- fotofobie, psita de manif. clinice obiectiveSTADIUL3: manifestari generale
diverse activitati blefarospasm; (astenie ,cefalee,ameteli , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice.
Efecte tardive: cristalin- opacifiere(cataracta); retina- scaderea
tranzitorie a vederii insotita uneori de leziuni ale cel. senzoriale bazale
Mediu: depinde de doza de radiatii folosita doza mica- efect
bacteriostatic, mare- bactericid
SUB.81.Substantele minerale din apa si bolile cardiovascularre: SUB.84.Termoreglarea fizica:Ac process este conditionat de
Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu cea mai amre raspandire microclimat sau ambianta termica. Fcatorii de microclimat:
si cu o pondere a mortalitatii de 50% dintotalu de ceselor temperature aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp
.Etiopatogenia BCV este incomlpet elucidate dar unul din afctorii de radianta.Punctul de netralitatea termica = val temp mediului pt care
risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism.Opiniile procesele metabolice se desf cu pierdere minima de energie.Punctul de SUB.88.Radiatii infrarosii efecte asupra organismului: Pielea are o SUB.91.Radionizante:efecte somatice tardive: -carcinogeneza, boala
privind importanta acestui fac-tor sunt grupate astfel :unul sau mai neutralitae termica are valoare diferita in fct de microclimat si cei care mare acpacitate de adsorbtie a RIR , datorita continutului sau ridicat de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul teratogen. *Carconogeneza-
multi consti-tuienti ai duritatii apei au efect protector im-potriva tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt indiv cu acticit usoare, 12- de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal /cm2 / min se prod dat acumul in timp a mai multor doze mici pana la 20
BCV;unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure au 14 pt cei cu activit musculare intense.La cresterea temp mediului de la timp nelimitat , incepand cu 1,5 cal/ cm2/min apare durerea.La niv rad.Radiatiiile transf cel norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a cel
efect protector impotriva BCV. Apele moi contin elemente chi-mice cu pct de neutralitate termica pana la o temp critica, homeotermia se tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , vezicule , sau chiar nu inseamna deja proces de cancerizare.Ac apare numai cand cel
efecte nefavorabile asupra sist circulator Majoritaea informatiilor sustin realizeaza prin termoreglare fizica ce pp si cresterea pierderilor de necroza.Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul cancer au cond favor de dezv si cand sunt invinse react de aparare a
prima ipoteza , considerand ca duritatea apei sau componentii acesteia caldura din partea org prin termoliza: prin conductie, convectie , pleapelor sau chiar inflamatia cronica a pleoapelor.Efecte asupra organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv in expuneri
protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri de calciu rediatie si evaporare. Conductie = se pierde caldura fata de obiectele cu ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni corneene si declansarea profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr
in proportii inalte astfel se exercita un effect protector asupra cordului, care org vine in contact .Convectie =pierderea de caldura care are loc reflexului de inchiderea a ochilor hematologic(leucopenie,modi-fic morfol a leucocit,trombocitopenie
tot apa dura contine Mg , carenta de MG det modif EKG , aritmii , pana la egalarea temperaaturii in raport cu toate obiectele din - iris = constrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar moder, anomalii morfol sau fct ale trombocit sau hema-tiilor).O alta f
HTA , tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori sustin ca mediu.Pierderile de caldura au loc prin vasodilatatie periferica , cataracta. Alte efecte: asupra meningelui- insolatia, paliditate, de irad cron e sdr neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee,
apele dure cont o cant mai mare de oligoele-mente: Cr impiedica accelerarea transpiratiei si respiratiei, scade prod de caldura care se tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata , diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca) *Efect
depozitarea lipidelor in or-gane de aceea la pop cu risc crescut de traduce pirn anorexie , apatie ,inertie , scaderea TSHului. convulsii.Expunerile prelungite det 1.sca-derea reactivitatii teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform
ATS,Cr se gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipo-trop,Vanadiul imunobiologice a organismului 2.rinita cronica cu polipi de hiperplazie congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e mai mare
,ca si manganul are rol in tran-sportul oxigenului. Zincul effect lipolitic a mucoa-sei. 3. reducerea spermatogenezei
, se o-pune aterosclerozei.Cadmiul a det experimenta ( pe animale )
HTA.
SUB.92.Locuinta- amplas., orientarea, materiale de contructii, SUB.94.Fact.med.ext.care influ. dezv.copiilor si tinerilor:Clima si SUB.73. Poluarea aerului: sursele de zgomot din mediul communal si
planificarea interioara:Locuinta= mediu complex su elem artificiale mediul geo-grafic=temperatura mediului ambiant infl.vit.re-actiilor actiunea acestuia asupra organismului
si psiho-soci-ale .Ac mediu trebuie sa asigure conditii pe pro-gresul si chimice , a proceselor biologice si enzi-matice . Inaltimea si greut sunt SUB.96.Cond. igienico-sanitare in scoli:Capacitate : nu trebuie sa fie
*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme,
desavarsirea individului in cadrul unie vieti de familie sa-I asigure mai reduse in cli-matul cald.Se pare ca altitudinea mica are un rol mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele mari.Amplasarea : cat mai
refacerea dupa solicitarile legate de munca.Recomandarile OMS pt o favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, ina-ltimea si greut copiilor aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fat de calea autobuze,tramvaie,metrou,transp feroviare,transp aerian (in fc de tip
locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilro fizice, nevoi fundamentale ( din zonele montane sunt mai reduse decat la altitudini mai mici. ferata.Terenul :sunt indicate solurile poroa-se ,igienice ,cu posibilitati de avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu vibratii)
asigurarea spatiului sufficient , o ambianta tremica corespunzatoare Variatia sezoniera influenteaza dezv staturala si pondera-la a de autopurificare iar pt sala de clasa-1,5-2,5 mp \ elev.Banca scolara : *Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a
-prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea sugarilor:mai redusa in oct-martie si mai in-tensa in aprilie- sa realizeze un raport corespiunzator intre dimen-siunile si cailor publice(asfaltare,pietruire,macarale)
aglomeratiei, provizionarea cu apa potabile , existenta unor instalatii iulie.Conditiile de habitat=o locu-inta insalubra influienteaza neg dezv particularitatile fizice ale elevilor, sa permita o pozitie igienica,sa nu
sanitare corespunzatoare;-protectia impotriva accidentelor in locuinta( si starea de sana a copiilor prin:supraaglomerare, lipsa de ventilatie, expuna la traumatisme.Microclimatul : temperatura de 18 grade, *Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de
utilize de materiale de constructie rezistente si neinflamabile, evitarea gazec toxice,bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste suprafata umiditate intre 30-70%, Incalzirea : prin instalatii centrale asezate sub apa si canaliz,ascensor,si zg prod de locatari prin
alunecarilor, caderilor);-asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor ferestre sau cu sobe de tereacota.Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori vorbire,cantat,jocuri,plansete,dansuri iar in institutii contribuie la pol
necesitailor individuale de izolare si realizarea unei vieti familiale infectioase.Spatiul insuficient tulbura somnul copilului si infl neg in timpul unei ore.Iluminatul natural : coe-ficientul de iluminare 1\4- masini de scris,convorbiri telef
armonioase. AM-PLASAREA locuintei trebuie sa asigure protectia randamentul scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si a 1\6 Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de podea.Apa
-in rap su sursa si distrib terit exista:
populatie impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de fatului prin alterarea sanatatii femei gravide.Ali-mentatia=fenomenele potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua
subsol , emanatiilor. Plat-formele pt colectarea reziduurilor , gunoiului cele mai raspandite sunt subalimentatia si malnutritia (mai ales in tarile centrala , in mediul rural apa se va pastra in recipiente de lemn sau *Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe
me-najer se amplaseaza la min 5 m distanta de locu-inta.Unitatile de slab dezv). Alimentatia rationala infl hormonoge-neza ,imunogeneza si metal inchise cu lacatprevazute cu un jet ascendent sau robinete.Grupul locuri de munca
munca industriale, comerciale ce pot crea discomfort dat functiile enzimatice.Urba-nizarea= s-a obs. cresterea niv de dezv sanitar : W.C la orase si latrine in mediul rural .latrinele vor fi *Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate
prafului,fumului, zgo-motului trebuie sa fei la min 15 m fata de casa staturo ponderala a copiilor si tinerilor din mediul urban ,fata de cel prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili *Zg de intens > 90 dB?sect de product f zgomotoase
MATERIALELE DE CONSTRUCIE folosite se aleg astfel incat san u rural.Totusi poluarea constituie un potential nociv din ce in ce mai
polueze aerul interior( formaldehida, azbest), se asigura izolarea serios.Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului este influentata de Efecte asupra organ:
hidrotermica si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie actiunea formativa a mediului social,activi-tatea de instruire si *Efecte asupra analiz auditiv:
preferate : caramida BCA . Suprafata minima a unei cam trebuie sa fie educatie.Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect -oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion
de 10 m2.Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade , umiditatea ingrijit este mai rezistent la agresiunile mediului.Atitu-dinea de -obos.audit?crest temporara a prg perceptiei auditive in urma
aerului 35-65 %. indiferenta sau de raceala afectiva infl neg dezv psihismului copilului
expunerii la un Zg intens; este reversibila.
conditii social economice=exista corelatii semnificative intre greut la
nastere a copilului si venitul anual al parintilor, profesiunea,varsta -traumatism sonor?al timpanului,urechii medii,interne; se manif prin
mamei.Pt dezv neuro-psihica a copilului factorul hotarator e cultura imfundarea sau perfor timpan,hemor otice.
parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social economic -surdit.profes?pierdere def si irevers a auzului in urma expuneii
si de trai. indelung la zg; se prod leziuni la nivel melcului.
SUB.93.Fact.med.int.care influ.dezv. copiilor si tinerilor:Fact.
materni :deficitele morfologice cuprind insuficientele morfologice ale *Efecte extraauditive:
organelor genitale sau ale oaselor bazinului mamei(malfor-matii sau a) SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije
tumori uterine,bazin ingust);-tulburari hormonale in timpul graviditatii -scade capacit de munca,in spec cea intelectuala
(hipotiroidia, diabetul) adm de insulina ,hormoni sexuali sau -perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf, oboseala la
suprarenalieni la gravide poate duce la embrio sau fetopatii;- reducerea
trezire,somnolenta diurna
aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare ,anemii SUB.97.Igiena programului instructive educativ in scoala:Igiena
ale mamei;-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in scolara se ocupa cu studiul in-fluentei factorilor exogeni -duce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(obsesia,
primele 3 luni de sarcina poate det malformatii :antibiotice,sufamide SUB.95.Legile dezv. copiilor si tinerilor:RITMUL DEZV SCADE (naturali,sociali,fizici , chimici si biologici)si endogeni (ereditari, meta- depresiunea),iritabilit psihica.
,su-pradozajul vit. c., sedative...;-boli infectioase ale mamei(malarie,inf ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in per.embrionara si fetala ,apoi o bolici ,endorcini)asupra starii de sanatate a colec-tivitatilor de copii b)apar CV:vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres
streptococice, gripa sifilis ,rubeola...;-tulb de nutritie;-alti f materni crestere lenta intre 3-10 ani, per. de crestere inte-nsiva intre 10-15 ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in vederea diastolice,modif ale pulsului.,modif ale traseului EKG prin modif
:varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv ani,ritmul se reduce dupa pu-bertate ca la 22-25 ani sa preve-nirii bolilor ,reducerii morbiditatii si mortalitatii , promovarii
tonusului vaselor coronariene.
fizica.Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f inceteze).RITMUL DEZV.NU ESTE UNIFORM-se creste in greut. sanatatii.Igiena scolara cuprinde : - igiena copiilor de varsat
geneticise; transmit genetic caracterele de rasa, nanismele ,gigan- toamna si iarna ,iar in inaltime primavera si varaRITMUL DEZV. prescolara;-igiena copiilor si adolescentilor de varsat scolara;-igiena c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud
tismele,condrodistrofiile, factori metabolici mo-dificarile care apar pe DIFE. ORG., TES., SIST.SI APAR. E DIFERIT PT ACEEASI PER. tineretului din invatamantul superior.Igiena sco-lara are ca obiect toracica redusa.
cai metobolice sunt: moficari ale sist nervos, ale proteinelor plasma- DE TIMP IN DEZV COPI-LULUI;DEZV FIE-CARUI TES. SAU urmatoarele probleme:-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia
tice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici , ORG. SE FACE IN STRAN-SA CORELATIE CU DEZV a copii-lor ,adolescentilor,tinerilor;-influenta factorilor de mediu ulceroasa,
defecte in sinteza unor hormoni .a hemoglobinei, defecte in TUTUROR TES. SI ORG.IN CRESTERE(dezv SN coordoneaza direct asupra organismuluin in crestere;-igie-na institutiilor pt copii;-igiena
metabolismul unor elem minerale, si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg procesul dezv.DEZV procesului de invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;-pro-filaxia -modific endocrine ale gld cu secr interna.
factori endocrini : cresterea ,maturitaea si puber-tatea sunt controlate de FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULA-RIT.CARE LE bolilor transmisibile in institutii ca scoala; -educatia sanitara a celor ce e)femei gravide:miscari ale fatului,avorturi
centrii nervosi hipotala-mici ,hipofiza ant ,tiroida,suprarenale si DIFERENTIAZA(la nastere inal-timea si greut.F e mai redusa ca la participa la procesul instructive educativ;-organizarea activit medico-
pancreas. B,la F se obse-rva o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii sanitare in colectivitatile de copii.Normele pre-ved organizarea unei SUB.74. Efectele specific ale poluarii sonore asupra organismului
h tiroidieni infl: cresterea , stimuland dezv statu-rala,maturizarea ,dif staturale si ponderale este dif., in per. prepubert. si la inceputul scoli pt fiecare 1000 de locuitori.Structura unei scoli se refera la : cir-
Efectele auditive sunt reprezentate de oboseala auditiva,
scheletica ,dezv dentitiei, dezv intelectuala si evol sexuala, hipofiza act adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat culatia elevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ (
prin h somatotrop din lobul ant care favorizeaza fixarea proteinelor( h laB,capa-cit.de lucru si ef. musc. e mai cresc.la Bca la F. vestibule , holuri , culuare).Sali de invatamant ( Sali , laboratoare , traumatismul sonor si surditatea profesionala;
este activ doar in prezenta h tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica ateliere).Sali pt activit extrascolare( biblioteca , sala festiva) oboseala auditiva se manifesta prin cresterea pragului de perceptie
activ in perioada prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare , dupa expunerea la zgomote fenomenul este reversibil dupa minute,
latime, h gonadici ,indeo-sebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie , uscatorie) ore, zile de la ncetarea expunerii; traumatismul sonor apare la
, a masei musculare si accelerarea maturarii sexuale, insulina act asupra
proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic expunerea la zgomote de intensitate foarte mare chiar pentru
perioade scurte de timp apare perforarea timpanului, surditate,
hemoragia otica; surditatea profesionala reprezinta pierderea
definitiva si ireversibila a auzului dupa expunerea ndelungata la
zgomote;
SUB.79. Tratarea apei de suprafata in scop potabil: sedimentarea
SUB.75. Efectele nespecific ale poluarii sonore asupra organismului (simpla si cu coagulant) si filtrarea
Cele extraauditive zgomotul depaseste analizatorul auditiv, pe calea -scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa.
nervului auditiv ajunge la nivelul sistemului nervos central unde SUB.78. Poluarea apei: procesul de autopurificare *Sedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de
produce fenomene de excitatie si inhibitie ca o consecinta a actiunii SUB.77. Poluarea apei: sursele naturale si artificiale (organizate si Autopurificarea apei reprezinta capacitatea acesteia de a se debarasa apa cu o v redusa,timp in care partic in suspens se depun; Sedim partic
asupra axului hipotalamo-hipofizar. n prima faza apare cresterea neorganizate) caracteristicile lor de impuritatile primite partial sau total. In autopurificare intervin e infl de v de curgere a apei,forma bazin,temp apei,marimea partic
reactiei de vigilenta a organismului, cresterea tonusului simpatic, I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice factori fizico-chimici si biologici. -prin ac met se reduce 40-60% din cont de suspensii din apa
cresterea secretiei hormonale si mobilizarea substratului energetic. -reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din -Factorii fizico-chimici sunt reprezentati de: *Sedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce
Ulterior toate aceste reactii sunt mult reduse. apa.Ac proc au loc cu cons de O2 din apa det modific la nivel faunei si dilutie- dupa deversarea apelor reziduale in bazinul natural se contin suspensii fine coloidale,greu sedimentabile
La nivelul sistemului nervos observam scaderea atentiei, oboseala florei acvatice produce amestecul dintre cele doua medii lichide ceea ce deterina -se acceler depunerea suspensiilor prin adaugare de subs
rapida, cefalee, vertije, reducerea capacitatii de munca intelectuala; -inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomee?apa scaderea concentratiei poluantilor; gradul dilutiei este exprimat prin coagulante:sulfat de Al,sulfat feros,clorura ferica,sulfat feric
zgomotele puternice determina modificari la nivelul isi modif culoarea,mirosul. raportul Q/q unde Q este debitul receptor, iar q debitul apelor uzate; -coagul ridica eficienta sedim cu 60-80%.
electroencefalogramei; apar perturbari ale somnului reprezentate de II.Surse artificiale: in situatia in care raportul are o valoare are gradul de dilutie este Filtrarea:- reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din
dificultati de adormire, somn superficial; creste frecventa nevrozelor si *surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloid- ridicat; apa; indepartarea lor se face prin act mecan si oxid biologica
a tulburarilor psihice. menajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit sedimentarea reprezinta depunerea treptata a suspensilor pe -filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat
Apar modificari la nivelul aparatului cardiovascular reprezentate de comerc); - ape uzate industriale(contin subst chimice in cant crescuta); fundul albiei; eficienta depinde de adancimea albiei si de viteza de mec cat si biol,in mb biol form din microorg veg si anim;
vasoconstrictie capilara periferica, modificarea frecventei cardiace, -ape reziduale zootehnice (contin multe subst curgere a apei; asigura imbunatatirea transparentei precum si -eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici
cresterea tensiunii arteriale, modificarea electrocardiogramei prin chim:antibiotice,pesticide, materii organice si agenti biologici) reducerea continutului microbian si de substanta organica; -filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form
modificarea tonusului vaselor coronariene. -sunt sub supraveghere continua radiatia solara si in special cea ultravioleta are un efect bactericid rapid si e mai saraca in micoorg oxidante; retinerea e in special
La nivel respirator observam cresterea ritmului respirator, scaderea *surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de sau bacteriostatic la suprafata apei; mecanica si mai rar biolog; eficienta e 80-95%
amplitudinii miscarilor cutiei toracice, miscari respiratorii scurte. irigatii incarcate cu cubst chim si suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt temperatura scazuta determina distrugerea in scurt timp a florei
La nivelul aparatului digestiv apare scaderea peristaltismul si scaldat, pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de reziduri solide conditionat patogene si patogene ce necesita temperatur ridicate
cresterea secretiei gastrice. (gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor pentru supravietuire.
La femeia gravida expunerea la zgomot se poate nsoti de cresterea
frecventei avorturilor sau miscari ample ale fatului. -Factorii biologici sunt reprezentati de:
Masurile de prevenire implica respectarea normelor recomandate n concurenta microbiana- flora saprofita distruge microorganismele
locuinte 30 +/_ 5 dB. patogene prin fenomenul de antagonism microbian; aceasta flora SUB.80.Dezinfectia apei: metode chimice curente (avantaje si
exercita un efect antibiotic sau intervine prin consumul substratului dezavantaje)
nutritiv; concurenta microbiana este eficienta la temperaturi mari -dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea
SUB.76. Sursele de apa potabila si caracteristicile lor cand metabolismul germenilor este activ; celor saprofiti pana la limita potabilitatii.
Surse de apa potabile: distrugerea de catre organismele acvatice (protozoare, infuzori, *Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie
1)Ape subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol crustacei) care folosesc bacteriile din apa drept suport nutritiv; epidemiologica,dupa introducerea ei morbidit prin boli gastro-intest
-din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii; SUB.70 :Poluarea apei:autopurificarea: actiunea litica a bacteriofagilor se realizeaza prin multiplicarea scazand f mult.
- prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric. Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit acestora pe bacteriile omoloage pe care le distrug; -dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor)
-caracter:-au multe saruri minerale(Fe,Mn,Ca,Mg); -sunt filtrate de sol; primite,partial sau pana la purit lor anter poluarii. interventia bacteriilor in procesele biochimice din apa - ele -efect iritant produs de clor asupra mucoasei gastr
-prin descomp materiei org sub infl florei autohtone?CO2,ce face apa -eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei actioneaza asupra sustantei organice sau anorganice pentru a-si -efecte cancerigene ale halometanilor;
oxigenta fata de sarurile minerale din sol. poluate. asigura substratul nutritiv; materia organica este transformata in -met e ineficienta pt virusuri si chisturi de protoz.
-sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza rapid?apa nu e *fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); - molecule cu greutate mica pana la mineralizare, materia anorganica *Ozonizarea: -avantaje:act mult mai rapida decat clorinarea
buna. sediment(depunerea treptata a suspensiilor din apa pe fundul albiei; e este degradata total pana a disparitie. -nu prod miros sau gust
Clasif:-ape freatice-2-3 m 10-12 m,propr variabile, usor infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad solare(exercita o act -act sa nu e infl de pH sau temper;
contaminabile; bactericida sau bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp -dezav: cost ridicat.
-ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub mai scazuta se ditrug mai repede germ patog). *dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai
pres,debit cst,propriet const, O2 scazut-NO3 ? trece in NH3SO4, SO4 ? *fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org mare fata de clorinarea; -e dezodorizant;
H2S,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de potabilitate. acvatice(protoz,infuzorii,crustacei,moluste); -act litica a bacteriofag(se -propr bactericide puternice
2)Apele de supraf:mari,oceane.lacuri,rauri,precipit atm, fluvii,topirea multiplica pe bact omologe det distrug lor); - interv bacter in proc -dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa
zapezilor,izvoare biochim din apa( microorg din apa realiz un continuu proc de
-caract:-propr variabile; -se pot polua; -sunt infl de vreme biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate exista org
Lacuri naturale:-bazine de sedimentare; nitrificatoare,denitrificatoare,petro-oxidanta,fenol-oxidante,fenol-
-apa are curenti verticaliMari si oceane:- saruri 3,5 % litice,feruginoase.
;desali
SUB.83. Boli bacteriene transmise prin apa SUB.85. Poluarea apei cu substante pesticide si implicatiile
Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze asupra sanatatii SUB.89. Substantele minereale din apa si bolile cardiovasculare
minore; -febra tif nu mai reprez o probl maj de sanat dat masurilor de Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt distrugerea Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu cea mai mare raspandire
SUB.81. Dezinfectia apei: clorinarea la punctul de rupere igiena gener si a vaccin; insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati de poluare si cu o pondere a mortalitatii de 50% din totalu deceselor.
-se folos Cl gazos imbuteliat sub pres(stare lichida). - apele de S sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella; a surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate de ape Etiopatogenia BCV este incomplet elucidata dar unul din factorii de
-mec de act a Cl e un proc de oxidare: - contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape uzate provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism.
Cl2 + H2O - HOCl + HCl menajere. din sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst Opiniile privind importanta acestui factor sunt grupate astfel :unul sau
HOCl - H + Ocl Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E. pesticide depozitate necorespunzator , tratamnete aeriene.Efecte mai multi constituienti ai duritatii apei au efect protector impotriva
-la pH acid se form OCl care e mai putin activ; la pH de 7 apare HOCl Coli,proteus,clostridii,Pseudomonas aerug,yersinia acute sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale, BCV;unul sau mai multe microelemente prezente in apele dure au
si dezinf se realiz prin ambii compusi. -rezervorul: pasari,ovine,porcine. transpi-ratii lacrimare salivare , contractii musculare.E-fecte cornice efect protector impotriva BCV. Apele moi contin elemente chimice cu
In proc de clorinare tb sa se oxideze toate materiile organ,anorg Dizenteria: -afect hidrica cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella, Salmomella efecte : hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene efecte nefavorabile asupra sist circulator
reducatoare ,germeni si sa ramana un surplus de Cl liber sub f de tiphy; -incid mare se explica prin contamin med ambiant inclusiv prezenta subst pesti-cide in apa det deteriorarea proprietatilor orga- Majoritatea informatiilor sustin prima ipoteza , considerand ca
HOCl sau OCl cl rezidual liber(0,1-0,2mg/l) bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi; noleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-centrate de catre duritatea apei sau componentii acesteia protejeaza populatia
Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul -receptivit e mare prin lipsa de vaccin organismele acvatice impotriva BCV. Apa dura contine saruri de calciu in proportii inalte
microorgan. Holera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El astfel se exercita un efect protector asupra cordului, tot apa dura
Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact. Torr.; -propagarea bolii e legata de apa de baut, apa contam utiliz la contine Mg , carenta de MG det modif EKG , aritmii , HTA , tromboza
Mec de act asupra germenilor:sisteme enzim in special cele ce au grup irigari,ape reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal sanit,insufic de apa SUB.86. Poluarea apei cu detergent si implicatiile asupra sanatatii coronariana. Apele dure contin o cant mai mare de oligoelemente:
SH. potabila D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici Cromul scade cu inaintarea in varsta, pana la disparitie in zonele cu
Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile. Leptospiroza: - e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez . Poluare surselor de apa se face prin deversarea in sursele de apa a morbiditate crescuta. La bolnavii dupa infarct miocardic si la cei cu
Virusurile necesita concentr mai mari de Cl. de sobolani,soareci, alte anim cu rol de rezervor elim leptospire prin apelor reziduale menajere si industriale precum si tratrarea agricola cu ateroscleroza concetratia cromului in tesuturi este mult scazuta.
urina si dejecte,trecand in ape de S; -omul se contamin prin insecticide care contin si detergenti .Una din principalele consecinte Cromul, zincul, manganul si vanadiul influenteaza favorabil
imbaiere,trecerea prin apa contamin,in timpul pescuitului,apa ale poluarii apei cu detregenti este modificarea proprietatilor fizico metabolismul lipidelor si ar impiedica instalarea aterosclerozei.
potabila,irigatii; chimice si organoleptice. Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust si un Zincul impreuna cu manganul diminua lipidele din organele interne,
Tularemia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin miros specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia piscicola.Efectele :se inclusiv din ficat.
urina si dejectele anim bolnave si prin cadavre; -omul se contam prin modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea ce favorizeaza patrunderea Manganul pare a avea un efect lipotrop important, el contribuie la
imbaiere. altor subst toxice.In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre reglarea metabolismului lipidic mai ales atunci cand organismul
TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii : 0,2 -0,3 mg / l dispune de colina adusa prin alimente. Are efect hipocolesterolemiant
tbc;- omul se contamin prin imbaiere. si previne sau diminua modificarile aterosclerotice de la nivelul
Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele SUB.87. Efectele carentei si excesului de fluor din apa asupra vaselor. Contribuie la oxigenarea tesuturilor si a miocardului.
SUB.82. Ozonizarea, dezinfectia cu UV, ultrasunete si radiatii anim bolnave; -suprav in apa timp var. organismului Vanadiul are rol important in transportul oxigenului datorita
ionizante Apa repezinta o sursa importanta de fluor pt organism deoarece capacitatii sale de formare a unor compusi cu valente diferite.
Ozonizarea consta n tratarea apei cu ozon, oxidant puternic care are ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta de Alte microelemente in exces prezinta efecte nefavorabile asupra
si el avantaje si dezavantaje fata de clor. Avantaje: Necesita timp mai fluor caria dentara reprez o distrugere localizata si progresiva a aparatului cardiovascular.
putin pentru reactie (10 minute, fata de 30 minute la clor); activitatea dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei externe a Cuprul in exces intensifica oxidarea grasimilor, modificand
bactericida este de 20 de ori mai puternica; nu este influentat de pH-ul dintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea metablismul lipidic. In sangele bolnavilor ci infarct miocardic s-au
apei; nu persista n apa si nici nu da produsi remanenti (se degaja cariei . Profilaxa ca-rentei : fluorizarea apei cu dif subs ca : fluorura de constatat cantitati crescute de cupru.
oxigen); nu produce clorfenoli si nu afecteaza nici n alt fel gustul. mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicSu-plimentarea orala de fluor Cadmiu in concentratii ridicate favorizeaza hipertensiunea arteriala si
Dezavantaje: Nu are efect de durata, remanent n retea; eficienta e SUB.84. Boli viral si parazitare transmise prin apa prin comprimate de la anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale ateroscleroza.
afectata n prezenta substantelor organice, care "concureaza" Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic. Fluorizarea
bacteriile pe care ar trebui sa le atace; produce compusi toxici cum de imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.Alimentatia
sunt ozonidele, greu de dozat... enterococii.Imbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase , echilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.Excesul de fluor : intoxi-
Ultravioletele sunt o metoda de dezinfectie aplicabila apelor foarte cutanate ...Exista o discordanta intre prezenta virusului in apa catia acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica
curate, deoarece depind de transparenta apei. Trebuie aplicate n strat (permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile parazitare afectiuni ) , intoxicatia cr = fluoroza endemica apare la conc de peste 1,5-2 mg
subtire si timp relativ ndelungat, fapt ce face metoda aplicabila numai produse de protozoare ( a-mibiaza , lamibiaza , balantidioza , / l apa.
pentru volume relativ mici de apa. Se formeaza si anumite cantitati de trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode ( fas-cioloza
ozon, care la rndul lui da derivati toxici, deci nici tratarea cu UV nu e det de fasciola hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de SUB.88. Efectele carentei de iod din apa asupra organismului
perfect "curata". nematode ( geohel-mintiazele , filariozele , dracunculoza dracun- Iodul este singurul oligoelement integrat in structura unui hormon,
Razele gamma sunt radiatii electromagnetice, ionizate. Se folosesc mai culus medinensis ) majorit iodului din org este in tiroida 15 mg din totalul de 25 mg. Apa
rar pentru dezinfectie. potabila, ca sursa de iod, aduce doar 10-15% din totalul necesarului
Ultrasunetele sunt vibratii mecanice de nalta frecventa care pot ucide zilnic al omului, dar ea este importanta prin faptul ca reflecta
microorganismele. Sunt rar folosite. concentratia iodului din sol si respectiv din alimentele produse de
aceleasi terenuri.
Carenta de iod gusa endemic
SUB.90. Intoxicatia cu nitrati pe calea apei SUB.92. Termoreglarea fizica a organismului SUB.94. Radiatiile ultraviolet: efectele asupra organismului SUB.96. Radiatiile ionizante: conditii de expunere
In mod normal apa cont cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea Ac proces este conditionat de microclimat sau ambianta termica. -au lungimea de unda cuprinsa intre 100-400 nm; IRADIEREA NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit.
materiei organice propie apei. In sit particulare ei sunt prezenti in Factorii de microclimat: temperatura aerului , umiditatea aerului , - 3 categorii: A (400-320 nm)- efect pigmentogen; B (320-280 nm)- efct radiatiilor emise de subst radioactive aflate in mod natural in toti
cant mari: curentii de aer , temp radianta. eritematos; C- (sub 280 nm)- efect bactericid. factorii mediului ambient(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt
1. antrenati din apa din soluri intens mineralize. Punctul de netralitate termica = val temp mediului pt care procesele -efecte asupra organismului: sanogene si patogene, act. Principala se rad de origine solara , cu energii ridicate.Radiatii terestre,provin din
2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu metabolice se desf cu pierdere minima de energie. exercita la niv.teg., Ochilor precum si asupra mediului elem. radioactive ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH
reziduri organice. Punctul de neutralitae termica are valoare diferita in fct de Tegumente: 222,U238,K40 )Elementele radioactive din sol si apa migreaza in
3.antrenati din apa din soluri intens tratate cu ingrasaminte microclimat si cei care tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt -efecte imediate: plante si de aici in organismele animale , realizand radioactivitatea
Consumul de apa cu nitrati in conc mari det intoxicatia cu nitrati , indiv cu acticit usoare, 12-14 pt cei cu activit musculare intense.La pigmentarea- efect protector det. Cresterea rezistentei organismului naturala a alimentelor. IRADIEREA ARTIFICIALA: explozii nucleare si
methemoglobinemie sau cianoza infantila . Mecanismul de formare cresterea temp mediului de la pct de neutralitate termica pana la o la iradiere. Initial se manifesta o pigmentare usoara precoce ce experimentale , centrale nuclearo- electrice, activitati industriale ,
are la baza transformarea nitratilor in nitriti numai acestia fiind temp critica, homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce dureaza 8-10 zile si acre apare dat. Pigmentului melanic preexistent, exploatarile miniere radioactive,utilizarea izotopilor radioactivi in
implicati in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen. se combina cu presupune si cresterea pierderilor de caldura din partea org prin nu e insotita de eritem. Dupa a 4-a zi apare pigmentarea propriu zisa cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa
hemoglobina pe care o transforma in methemoglobina, iar oxigenul termoliza: prin conductie, convectie , radiatie si evaporare. Conductie ce atinge un maxim in a 12-a zi, dureaza 1-3 luni si apare dat. artificiala de iradiere a populatiei este utilizarea subst radioactive in
este astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturilor. = se pierde caldura fata de obiectele cu care org vine in contact Pigmentului melanic de catre melanocite. diagnosticul si terapia medicala:-rontgen-diagnostic(utilizarea
Sdr.de methemoglobinemie se manifesta:cianoza .Convectie =pierderea de caldura care are loc pana la egalarea Interfera cu cresterea celulara- in primele 24de ore apare o scadere a razelorX);-radioterapia externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia
fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai temperaaturii in raport cu toate obiectele din mediu.Pierderile de cresterii celulare; cu energii inalte);-Curieterapia;-medicina nucleara.Surse radioactive
mare incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala. caldura au loc prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si Fav. Sinteza Vit. D minore :ceasurile cu cadran luminescent,aparatele de bord la care se
PROFILAXIE :-stab. conc max admise de nitriti in apa , cunoasterea respiratiei, scade prod de caldura care se traduce prin anorexie , Nocive: eritem, fotodermatoza cutanata utilizeaza vopselele luminiscente, ecranele receptoarelor de
cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc apatie ,inertie , scaderea TSHului. -Efecte tardive: - degenerarea tegumentului;cheratoza actinica;cancer TV.Expunerea profesionala: mineri, muncitori de la uzinele de tratare
de nitrite, instruirea medicilor in recunoasterea bolii , alaptarea cutanat a minereurilor, personal medico sanitar industria constructoare de
naturala , reglementarea utilizarii de ingrasaminte Ochi:efecte imediate: conjunctivita, fotocheratita; clinic- fotofobie, masini.
blefarospasm;
Efecte tardive: cristalin- opacifiere(cataracta); retina- scaderea SUB.97. Radiatiile ionizante: efectele somatice precoce
tranzitorie a vederii insotita uneori de leziuni ale cel. senzoriale bazale Ef. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele expuse la radiatii
Mediu: depinde de doza de radiatii folosita doza mica- efect ionizante in doze ridicate si care det lezarea unor tesuturi,organe sau
SUB.91. Poluarea apei cu substante cancerigene bacteriostatic, mare- bactericid sist.prin alterari celulare grave.
Apa potabila cont subst chimice care exercita asupra organismlui Cea mai grava manif. este boala de iradiere acuta, a carei gravitate
efecte probabil cancerigene. Poluarea apei cu subst cancerigene este in functie de doza, tip de rad (alfa,beta,gamma,X). Principalele
poate avea loc in urmatoarele sit : SUB.93. Termorglarea chimica a organismului modificari sunt de natura hematologica (leucopenie), afectiunea
1. poluantii sunt deja prezenti in apa potabila furnizata populatiei Temperat aerului dintr-un loc sau regiune este det de radiatia solara. putand sa dureze 2-3 ani. Pot sa apara tulb cardiovasc. sau digestive.
2. poluari accidentale ale conductelor de apa Caldura solara se acumuleaza la suprafata solului de unde e cedata In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce boala de iradiere in forma
3. vopsirea sau tratarea conductelor de apa Cele mai raspandite si aerului atmosferic. Temperatura aerului variaza in cursul zilei in SUB.95. Radiatiile infrarosii: efectele asupra organismului grava a acesteia.
cunoscute subst : hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA), compusii functie de intensitatea radiatiei solare, mai exista si variatia sezoniera Pielea are o mare capacitate de absorbtie a RIR , datorita continutului STADIUL1 (faza prodromala):soc, greturi,varsaturi,diaree;
N-nitrozo, trihalometanul , subst radioactive. HPA sursele pp de si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.Temp mai sau ridicat de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal STADIUL2 (per.de latenta) lipsita de manif. clinice obiective
impurificare sunt deversarile de ape uzate urbane, menajere si e influentata de : altitudine , caracteristicile solului,existenta /cm2 / min timp nelimitat , incepand cu 1,5 cal/ cm2/min apare STADIUL3 manifestari generale (astenie ,cefalee,ameteli ,
industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele + nitrozamidele au o suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta centrelor poluante. durerea.La niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice.
raspandire mare in mediul inconjurator si efect puternic cancerigen. Temp aerului are multiple semnificatii igienico sanitare:-este factor vezicule , sau chiar necroza.
Trihalometanul- cuprinde o fam de compusi chimici din care determinant in procesul de termoreglare al orgamismului;-este factor Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul pleapelor sau SUB.98. Radiatiile ionizante: efectele somatice tardive
cloroformul este cel mai reprezentativ,Expunenera mamiferelor la determinant in stabilirea caracterului climatic;-este determinanta in chiar inflamatia cronica a pleoapelor. -carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul
THM det efecte oncogene, mutagene, teratogene si toxice. stabilirea curentilor de aer;-regimul de temp al unei zone sau al unui Efecte asupra ochiului- conjunctiva si cornee= leziuni corneene si teratogen. *Carcinogeneza- se prod dat acumul in timp a mai multor
Subs radioactive climat este factor determinant in stabilirea unu anumit tip de declansarea reflexului de inchiderea a ochilor doze mici pana la 20 rad.
radioactivitatea naturala morbiditate - iris = constrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar Radiatiiile transforma cel normala in cel canceroasa. Dar simpla transf
se datoreste radioelementelor prezente in mod ubicvitar in solurile cataracta. Alte efecte: asupra meningelui- insolatia, paliditate, a cel nu inseamna deja proces de cancerizare. Acesta apare numai
traversate de sursele de apa; tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata cand celulele canceroase au cond favor de dezv si cand sunt invinse
-radioactv artificiala , convulsii. react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv
-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in diverse Expunerile prelungite det 1.scaderea reactivitatii imunobiologice a in expuneri profesionale; -poate fi interna sau externa; - se poate
activitati organismului 2.rinita cronica cu polipi de hiperplazie a mucoasei. 3. manif sub f de sdr hematologic(leucopenie,modific morfol a
reducerea spermatogenezei leucocit,trombocitopenie moderata, anomalii morfologice sau fct ale
trombocit sau hematiilor).O alta forma de irad cron e sdr
neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee, diminuarea
apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca) *Efect teratogen:- act
asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilitate scazuta
cu cat sarcina e mai mare
SUB.99. Locuinta: amplasarea, orientarea, materialele de SUB.100. Factorii mediului intern care influenteaza SUB.101. Factorii mediului extern care influenteaza SUB.102. Legile dezvoltarii copiilor si tinerilor
constructie, planificarea interioara dezvoltarea copiilor si tinerilor dezvoltarea copiilor si tinerilor RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in
Locuinta= mediu complex cu elem artificiale si psiho-sociale. Fact. materni: -deficitele morfologice cuprind insuficientele Clima si mediul geografic=temperatura mediului ambiant influenteaza per.embrionara si fetala ,apoi o crestere lenta intre 3-10 ani, per. de
Ac mediu trebuie sa asigure conditii pt progresul si desavarsirea morfologice ale organelor genitale sau ale oaselor bazinului reactiile chimice , a procese biologice si enzimatice . Inaltimea si crestere intensiva intre 10-15 ani,ritmul se reduce dupa pubertate ca
individului in cadrul unei vieti de familie sa-i asigure refacerea dupa mamei(malformatii sau tumori uterine,bazin ingust); greutatea sunt mai reduse in climatul cald.Se pare ca altitudinea mica la 22-25 ani sa inceteze).
solicitarile legate de munca. -tulburari hormonale in timpul graviditatii (hipotiroidia, diabetul) adm are un rol favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, inaltimea si Ritmul dezvoltarii nu este uniform - se creste in greut. toamna si iarna
Recomandarile OMS pt o locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilor de insulina ,hormoni sexuali sau suprarenalieni la gravide poate duce greutatea copiilor din zonele montane sunt mai reduse decat la ,iar in inaltime primavera si vara
fizice, nevoi fundamentale (asigurarea spatiului suficient, o ambianta la embrio sau fetopatii; altitudini mai mici. Variatia sezoniera influenteaza dezv staturala si RITMUL dezvoltarii diferitelor organe, tesuturi, sisteme si aparate e
termica corespunzatoare -reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio- ponderala a sugarilor: mai redusa in oct-martie si mai intensa in diferit pt aceeasi perioada de timp in dezvoltarea copilului;
-prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea vasculare ,anemii ale mamei; aprilie-iulie. DEZV FIECARUI TESUT SAU ORGAN SE FACE IN STRANSA CORELATIE CU
aglomeratiei, aprovizionarea cu apa potabila, existenta unor instalatii -adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni Conditiile de habitat= o locuinta insalubra influenteaza neg dezv si DEZV TUTUROR TESUTURILOR SI ORGANELOR IN CRESTERE (dezv SN
sanitare corespunzatoare; de sarcina poate det malformatii: antibiotice,sufamide ,supradozajul starea de sanatate a copiilor din: supraaglomerare, lipsa de ventilatie, coordoneaza direct si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg
-protectia impotriva accidentelor in locuinta (utilizare de materiale de vit. c., sedative; gaze toxice, bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste suprafata procesul dezv.
constructie rezistente si neinflamabile, evitarea alunecarilor, -boli infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice, gripa sifilis de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor infectioase. DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULARIT. CARE LE
caderilor); ,rubeola; Spatiul insuficient tulbura somnul copilului si infl neg randamentul DIFERENTIAZA(la nastere inaltimea si greut.F e mai redusa ca la B,la F
-asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea necesitailor -tulb de nutritie; scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si a fatului prin se observa o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii
individuale de izolare si realizarea unei vieti familiale armonioase. -alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca alterarea sanatatii femei gravide. staturale si ponderale este dif., in per. prepubert. si la inceputul
AMPLASAREA locuintei trebuie sa asigure protectia populatiei dezv fizica. Alimentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt subalimentatia si adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat la
impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol , Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f genetici: malnutritia (mai ales in tarile slab dezv). Alimentatia rationala infl B,capacit. de lucru si ef. musc. e mai cresc.la B ca la F.
emanatiilor. Platformele pt colectarea reziduurilor , gunoiului menajer se transmit genetic caracterele de rasa, nanismele hormonogeneza ,imunogeneza si functiile enzimatice. Urbanizarea= s-
se amplaseaza la min 5 m distanta de locuinta. Unitatile de munca ,gigantismele,condrodistrofiile, factori metabolici a obs. cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor si tinerilor din
industriale, comerciale ce pot crea discomfort datorita modificarile care apar pe cai metobolice sunt: moficari ale sist mediul urban, fata de cel rural. Totusi poluarea constituie un
prafului,fumului, zgomotului trebuie sa fie la min 15 m fata de casa nervos, ale proteinelor plasmatice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor potential nociv din ce in ce mai serios.
MATERIALELE DE CONSTRUCTIE folosite se aleg astfel incat sa nu plasmatici, defecte in sinteza unor hormoni: a hemoglobinei, defecte Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului este influentata de
polueze aerul interior( formaldehida, azbest), se asigura izolarea in metabolismul unor elem minerale, actiunea formativa a mediului social,activitatea de instruire si
hidrotermica si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie factori endocrini : cresterea ,maturitatea si pubertatea sunt controlate educatie. SUB.103. Conditiile igienico-sanitare din scoli
preferate : caramida BCA . Suprafata minima a unei camere trebuie sa de centrii nervosi hipotalamici,hipofiza, tiroida,suprarenale si Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect ingrijit Capacitate: nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele
fie de 10 m2. Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade , pancreas. este mai rezistent la agresiunile mediului.Atitudinea de indiferenta sau mari. Amplasarea: cat mai aproape de locuinte, se evita strazile
umiditatea aerului 35-65 %. h tiroidieni influenteaza: cresterea , stimuland dezv de raceala afectiva infl neg dezv psihismului copilului conditii social aglomerate, 500m fata de calea ferata. Terenul: sunt indicate solurile
staturala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv dentitiei, dezv intelectuala si economice=exista corelatii semnificative intre greut la nastere a poroase, igienice, cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de clasa-
evol sexuala, hipofiza act prin h somatotrop din lobul ant care copilului si venitul anual al parintilor, profesiunea,varsta mamei.Pt 1,5-2,5 mp \ elev.
favorizeaza fixarea proteinelor (h este activ doar in prezenta h dezv neuro-psihica a copilului factorul hotarator e cultura Banca scolara: sa realizeze un raport corespunzator intre dimensiunile
tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica activ in perioada parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social economic si particularitatile fizice ale elevilor, sa permita o pozitie igienica, sa nu
prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si latime, h si de trai. expuna la traumatisme.
gonadici ,indeosebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica, a masei Microclimatul: temperatura de 18 grade, umiditate intre 30-70%,
musculare si accelerarea maturarii sexuale, insulina act asupra Incalzirea : prin instalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de
proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic tereacota.
Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei ore.
Iluminatul natural : coeficientul de iluminare 1\4-1\6
Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de podea.
Apa potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua
centrala, in mediul rural apa se va pastra in recipiente de lemn sau
metal inchise cu lacat prevazute cu un jet ascendent sau robinete.
Grupul sanitar : W.C la orase si latrine in mediul rural. Latrinele vor fi
prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili
SUB.104. Igiena programului instructive-educativ in scoala
Igiena scolara se ocupa cu studiul influentei factorilor exogeni
(naturali,sociali,fizici, chimici si biologici) si endogeni (ereditari,
metabolici ,endorcini) asupra starii de sanatate a colectivitatilor de
copii ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in
vederea prevenirii bolilor, reducerii morbiditatii si mortalitatii,
promovarii sanatatii.
Igiena scolara cuprinde: - igiena copiilor de varsta prescolara;
-igiena copiilor si adolescentilor de varsta scolara;
-igiena tineretului din invatamantul superior.
Igiena scolara are ca obiect urmatoarele probleme:
-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica a copiilor
,adolescentilor,tinerilor;
-influenta factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere;
-igiena institutiilor pt copii;
-igiena procesului de invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;
-profilaxia bolilor transmisibile in institutii ca scoala;
-educatia sanitara a celor ce participa la procesul instructive
educativ;
-organizarea activit medico-sanitare in colectivitatile de copii.
Normele prevad organizarea unei scoli pt fiecare 1000 de locuitori.
Structura unei scoli se refera la: circulatia elevilor, cadrelor didactice ,
personalului administrativ ( vestibule , holuri , culoare). Sali de
invatamant (Sali, laboratoare, ateliere). Sali pt activit extrascolare
(biblioteca , sala festiva)
Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare ,
anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie , uscatorie)

SUB.105. Factorii care influenteaza capacitatea de munca


a elevilor
Capacitatea de adaptare a copiilor si adolescentilor la efortul cerut de
activitatea intructiv-educativa din scoala este influentata de :
-varsta - modificarile fiziologice sunt cu atat mai intense cu cat varsta
elevilor este mai mica;
-sex - forta musculara este mai redusa la fete, indeosebi la pubertate;
-intensitatea, durata si caracterul solicitarilor - organismul copiilor se
adapteaza mai usor la activitatatile dinamice decat la cele statice; in
cazul activitatilor de durata, intensitatea solicitarilor nu trebuie sa
depaseaca 15 - 20 % din efortul maximal; antrenamentul creste
randamentul activitatii;
-starea emotional - afectiva - teama, tristetea, nelinistea stressul,
constangerea, dezinteresul pot produce reducerea capacitatii de lucru;
-conditiile de lucru - discomfortul termic, zgomotul, praful, poluarea
aerului cu substante toxice, mobilierul scolar inadecvat, iluminatul si
incalzitul neigienic, microclimatul neorespunzator, ventilatia
insuficienta a incaperilor de lucru actioneaza negativ asupra
organismului tanar, reducand capacitatea de munca intelectuala si
fizica a copiilor;
-starea de sanatate - in perioada de incubatie a unor boli acute sau in
convalescenta scade capacitatea de lucru fizic si intelectual; de
asemenea bolile cu evolutie cronica ( endocrine- hipofiza, tiroida,
suprarenale- reumatism poliarticular acut, tulburari de nutritie, boli
cardiace etc.) pot reduce capacitatea de adaptare la efort.