BAREM DE CUNOTINE MINIME OBLIGATORII 17. Formula leucocitar.

% nr/mmc
1. Osmolaritatea mediului intra- / extra- celular: ~300 mosmoli/l granulocite
2. pH-ul intracelular neutrofile 60 - 70 3000 - 4800
neutru; 7 eozinofile 1-4 300 - 400
valori normale extreme: 6-7,4; dup tipul de celul bazofile 0-1 20 - 80
3. pH-ul extracelular agranulocite
7,4 plasma sngelui arterial limfocite 25 - 35 1500 - 2400
7,35 plasma sngelui venos monocite 4-8 240 - 600
7,4 lichidul interstitial 18. Timpul de sngerare: definitie, valori normale.
4. Concentratia de Na+ n mediul intra- / extra- celular. Durata sngerrii induse prin punctie dermic (ac Francke); 2 - 4
Mediul intracelular:10 - 37 mEq/l min (tehnica Duke).
Lichidul interstitial:~136 mEq/l 19. Timpul de coagulare: definitie, valori normale.
Plasma sanguin: 140 5 mEq/l Intervalul de timp dintre momentul recoltrii sngelui venos si cel al
5. Concentratia de K+ n mediul intra- / extra- celular. coagulrii complete (disparitia fluidittii).
Mediul intracelular:~150 mEq/l Lee & White (n eprubet):
Plasma sanguin: 3,5 - 5,6 mEq/l 6 - 10 min prima eprubet (testat de la nceput)
6. Concentratia de Ca2+ n mediul intra- / extra- celular. 8 - 12 min a doua eprubet (repaus mecanic pn la
Mediul intracelular:~10-7 M coagularea complet n #1)
Plasma sanguin: 2,1 - 2,6 mEq/l Bazarov (pe lam):8 - 10 min
7. Concentratia de Mg2+ n mediul intra- / extra- celular. 20. Numrul plachetelor sanguine: valori normale.
Mediul intracelular:~2,6 mEq/l 200 000 - 300 000 /mmc
Plasma sanguin: 1,5 - 2,5 mEq/l 21. Explorarea fragilittii capilare prin proba Rumpel-Leeds.
8. Concentratia de Cl- n mediul intra- / extra- celular. Prin manset pneumatic se aplic pe antebrat o presiune cu cca. 10
Mediul intracelular:1 -3 mEq/l mmHg sub valoarea presiunii sistolice, timp de 5 min; se numr
Lichidul interstitial:~117 mEq/l petesiile (pete tegumentare rosietice) aprute pe o suprafat circular
Plasma sanguin: 90 - 110 mEq/l cu diametrul de 2 cm; se stabileste scorul
9. Concentratia total a proteinelor n plasma sanguin. +10 12, ++>20, +++ >30
6 -8 g/dl 22. Determinarea grupei sanguine.
10. Proteinograma (clasificarea proteinelor dup masa molar; Determinarea aglutinogenului (Beth-Vincent)
concentratii plasmatice). Pe o lam de sticl se pun 3 picturi de ser hemotest (de la stnga la
total 6 - 8 g/dl 100 % dreapta; din grupele I, II, III). La fiecare din acestea se adaug o
albumine 4,5 - 5,7 g/dl 55 - 70 % cantitate foarte mic (1/10) de snge, proaspt recoltat prin punctie
globuline 1,46 - 2,54 g/dl 30 - 45 % venoas sau dermic (capilar); se omogenizeaz; se observ (cu
fibrinogen 0,2 - 0,4 g/dl ochiul liber) dup 2 - 3 min. Prezenta (+) aglutinogenului
(raport albumine/globuline 1,5 - 2,5) (corespunztor aglutininei din serul hemotest) determin aglutinarea
11. fractii globulinice (% din total proteine plasmatice) hematiilor, urmat de sedimentare rapid; sediment rosu (spre
1=3 7, 2=7 10, =9 17, =12 - 20 deosebire de mentinerea culorii rosietice initiale n absenta
12. Hematocritul: definitie, valori normale. aglutinogenului (-).
Raportul dintre volumul elementelor figurate si cel al sngelui Determinarea aglutininei (Simonin)
n care se gsesc Pe lama de sticl se pun trei picturi din sngele de cercetat. Se
brbat 46,5 % adaug la fiecare (n ordine, de la stnga la dreapta) o cantitate
femeie 42,0 % foarte mic de suspensie de hematii test (grupele I, II, III). Se citeste
nou-nscut 56,0 % rezultatul ca mai sus.
copil 40,0 % 5 %
Ht somatic = 0,91 x Ht venos DIGESTIV
13. Numrul de hematii n snge: valori normale.
brbat 4,5-5,0 mil/mmc 23. Tehnica tubajului gastric.
femeie 4,2-4,5 mil/mmc Se introduce n tubul digestiv o sond (tub de cauciuc de constructie
copil 5-6 mil/mmc special);
14. Concentratia hemoglobinei n snge. F: Faucher, groas, 1cm diametru/75 cm lungime;
brbat 14 - 18 g/dl E: Einhorn, subtire, 0,5cm diametru/150cm lungime;
femeie 12 - 16 g/dl pe cale oral (F sau E) sau nazal (E).
nou nscut 18 - 27 g/dl Prezenta n stomac a captului distal al sondei permite aspirarea
copil < 1an 10 - 15 g/dl continutului gastric (cu seringa atasat la captul proximal al
copil < 10 ani 12 - 17 g/dl sondei).
15. VSH: definitie, valori normale. 24. Tehnica tubajului duodenal.
Inltimea coloanei de supernatant (1, 2, 24h) din amestecul Se introduce n tubul digestiv (pe cale oral sau nazal) o sond (tub
(4:1) de snge (venos, proaspt recoltat prin punctie venoas) de cauciuc de constructie special; Einhorn, subtire, 0,5cm
si lichid anticoagulant (citrat de sodiu 3,8 %). diametru/150cm lungime). Prezenta n duoden a captului distal al
1h 2h sondei permite aspirarea continutului duodenal (cu seringa atasat
brbat 2-7 7 - 15 la captul proximal al sondei).
femeie 4-9 12 - 17 25. Determinarea acidittii sucului gastric; valori normale
sarcin 35 Se neutralizeaz sucul gastric (filtrat) cu NaOH 0.1N n prezent de
nou nscut 0,5 reactiv Topfer si fenolftalein. Schimbri de culoare n cursul
copil 9 - 12 titrrii:
- initial rosu,
16. Numrul de leucocite n snge: valori normale. - galben-portocaliu, la pH~3,5; aciditate "liber",
adult 4000 - 8000 /mmc - roz intens, la pH~8,2; aciditate "total".
nou nscut 15000 - 30000 /mmc Valori normale Unitti clinice HCl (g/l)
sugar 9000 - 15000 /mmc liber 15 0,9-1
copil < 6 ani 4000 - 10000 /mmc combinat 25 1-2,5
total 40 2,5-3,5

1
26. Debitul secretiei gastrice n conditii bazale si de stimulare Durat: 0,08 - 0,15 s.
maxim (Kay) Frecvent: 35-100 Hz., Timbru: nfundat.
Parametru Bazal Maximal 12.Zgomotul II: focare de ascultatie, caracteristici
Debit (ml/h) 60 250 Zgomotul II se ascult pe toat aria cardiac, cu intensitate maxim
Debit acid (mEq/h) 2 18 n spatiul 2 intercostal, la 2 cm parasternal, n dreapta pentru aort si
27. Recoltarea secretiei biliare prin tubaj duodenal. n stnga pentru pulmonar. Este scurt si nalt.
Se introduce n tubul digestiv (pe cale oral sau nazal) o sond (tub Durat: 0,07 - 0,1 s.
de cauciuc de constructie special; Einhorn, subtire, 0,5cm Frecvent: 100 - 150 Hz.
diametru/150cm lungime) prezenta n duoden a captului distal al Timbru: clar, lovit.
sondei permite aspirarea continutului duodenal (cu seringa atasat 13.Presiunea arterial - valori normale
la captul proximal al sondei). 120 -140 mmHg maxima; 60 - 90 mmHg minima; max=100+vrsta
Bila A coledocian: galben nchis, vscos (<160 mmHg); min=max/2+p (p este10 - 20 mmHg).
Bila B vezicular: galben verzui 14.Msurarea presiunii arteriale prin metoda ascultatorie
Se administreaz pe sond o substant colagog (de exemplu 20ml Se bazeaz pe explorarea cu ajutorul stetoscopului a zgomotelor
MgSO4 33%; stimuleaza contractia veziculei biliare, cu eliminarea determinate de vibratia peretelui arterial (Korotkov) distal fat de o
bilei n duoden) compresie.
Bila C hepatic: galben auriu Se aplic manseta pneumatic a tensiometrului pe bratsi stetoscopul
la plica cotului. Se introduce aer n manset pn la o presiune mai
CIRCULATOR mare dect valoarea presupus a maximei. Se evacueaz lent aerul
introdus.
1.Amplasarea electrozilor n derivatiile standard Presiunea corespunztoare primului zgomot reprezint valoarea
D I: antebratul drept (-), antebratul stng (+), presiunii maxime (sistolic).
D II: antebratul drept (-), gamba stng (+), Presiunea corespunztoare scderii minime a intensittii zgomotelor
D III: antebratul stng (-), gamba stng (+). reprezint valoarea presiunii minime (diastolic).
Codul culorilor: antebratul drept - rosu, antebratul stng - galben, 15.Conditii tehnice de nregistrare a EKG
gamba stng - verde. *pacient n decubit dorsal, relaxat fizic si psihic;
Impmntare: gamba dreapt (negru). *temperatura mediului ambiant de 200C;
2.Amplasarea electrozilor n derivatiile unipolare ale membrelor *se degreseaz pielea cu alcool la locul unde urmeaz a fi plasati
Electrozii de culegere (+): electrozii;
aVR - antebratul drept, *se umezeste pnza cu care sunt nveliti electrozii cu solutie de
aVL - antebratul stng, clorur sau bicarbonat de sodiu sau se foloseste o past adeziv si
aVF - gamba stng. conductiv;
Pentru fiecare din cele trei derivatii potentialul electric de referint *se plaseaz electrozii pe zone musculare si se fixeaz cu benzi
(0) se obtine prin cuplarea celorlalti doi electrozi din triunghiul elastice sau fasa de tifon; vor evita regiunile cu pr si cele osoase;
Einthoven (prin rezistente de 5 k. *se efectueaz calibrarea de amplitudine (semnal rectangular de 1
Codul culorilor: antebrat drept - rosu, antebrat stng - galben, gamb mV); etalonare;
stng - verde. *se fixeaz viteza de derulare a hrtiei (25 mm/sec sau 50 mm /sec);
Impmntare: gamb dreapt (negru). *se nscrie traseul electrocardiografic.
3.Amplasarea electrozilor n derivatiile precordiale
Electrozii de culegere (+): RESPIRATOR
V1: parasternal dreapta, spatiul intercostal 4;
V2: parasternal stnga, - // - ; 17.Zgomotul laringo-traheal
V3: la mijlocul distantei dintre V2 si V4; Acest zgomot respirator, puternic si cu timbru suflant, este produs
V4: linia medio-clavicular, spatiul intercostal 5; de trecerea aerului prin glot (n inspir si expir). Stetoscopul se
V5: linia axilar anterioar, - // - ; plaseaz pe torace, anterior pe jumtatea superioar a sternului,
V6: linia medioaxilar, - // - . posterior pe regiunea interscapular (T1-T4).
Pentru fiecare din cele sase derivatii potentialul electric de referint 18.Murmurul vezicular
(0) se obtine prin cuplarea celor trei electrozi din triunghiul Acest zgomot respirator, slab si cu timbru dulce-aspirativ, este
Einthoven (prin rezistente de 5 k; borna central Wilson). produs de trecerea aerului prin comunicarea dintre bronhiole si
4.Durata si amplitudinea undei P canalul alveolar. Stetoscopul se plaseaz sistematic pe toat
0,08 - 0,11 s; 0,1 - 0,3 mV. suprafata toracic pentru a decela modificri patologice.
5.Durata segmentului PQ 19.Valorile normale ale volumelor respiratorii (ml; ~80% la femei)
0,04 - 0,1 s. 500 volum curent (VC);
6.Durata complexului QRS 3000 volum inspirator de rezerv (VIR);
0,04 - 0,1 s 1200 volum expirator de rezerv (VER);
7.Durata segmentului ST 1200 volum rezidual (VR);
0,1 - 0,2 s Capacitatea inspiratorie (CI) este VC+VIR.
8.Durata si amplitudinea undei T Capacitatea vital (CV) este VC+VIR+VER.
0,15 - 0,25 s; 0,2 - 0,6 mV. Capacitatea pulmonar total (CPT) este CV+VR. Capacitatea
9.Determinarea ritmului cardiac functional rezidual (CFR) este VER+VR.
Ritmul normal este ritmul sinusal; fiecare complex QRS este
precedat de o singur und P (pozitiv n cel putin dou derivatii 20.Determinarea VEMS
standard si cu aspect normal). Frecventa normal a ritmului Volumul expirator maxim pe secund (VEMS) se determin pe
sinusal este 70/min. expirograma fortat (inspir maxim urmat de apnee inspiratorie si
10.Determinarea frecventei cardiace pe ECG expir maxim; toate sub control voluntar).
Numrul de bti dintr-un minut se determin mprtind 60 la durata
n secunde a ciclului cardiac (interval RR). Dac frecventa este EXCRETOR
neregulat se calculeaz frecventa medie pentru 3-4 cicluri.
Frecventa cardiac normal este 70/min. 25.Urina normal: aspect, pH, diureza
11.Zgomotul I: focare de ascultatie, caracteristici Aspect (la emisie): galben pai (mai nchis dimineata), limpede.
Zgomotul I se ascult pe toat aria cardac, cu intensitate maxim n pH: 6,2 - 6,8 n alimentatie mixt; 5,2 - 5,3 n alimentatie bogat n
spatiul 5 intercostal stng pe linia medio-clavicular pentru mitral proteine; 7 - 7,5 n regim vegetarian.
si la baza apendicelui xifoid pentru tricuspid. Este lung, grav,
puternic.

2
 Diureza (volumul urinei n 24 ore): 900 - 1500 ml, cu variatii
fiziologice legate de vrst, sex, temperatura mediului, ingestia de
lichide, etc.
26.Componentele examenului sumar de urin
Aspect (normal), densitate (1015 - 1022), pH (6,2 - 6,8),
albumin, glucoz, corpi cetonici, pigmenti biliari, sruri biliare
(toate absente n mod normal), urobilinogen (normal), sediment
(rare: leucocite, celule epiteliale, cristale).
27.Proba Addis: valori normale
Examenul cantitativ al elementelor figurate si cilindrilor din
sedimentul urinar, pentru urina din 24 ore: hematii 500 000,
leucocite 1 - 2 mil., cilindri 5000.
28.Concentratia normal a ureei n plasma sanguin
0,2 - 0,4 g/l
29.Concentratia normal a ureei n urina final
15 - 35 g/l
30.Concentratia normal a acidului uric n plasma sanguin
2 - 5 mg/dl
31.Concentratia normal a acidului uric n urina final.
0,5 - 1 g/l
32.Concentratia normal a creatininei n plasma sanguin
0,6 - 1,3 mg/dl
33.Concentratia normal a creatininei n urina final
0,75 - 2 g/l
34.Concentratia normal a glucozei n plasma sanguin
0,8 - 1,1 g/l
35.Concentratia normal a glucozei n urina final
0 acoperit cu un opercul semitransparent. Subiectul este plasat n
36.Concentratia normal de Ca2+ n plasma sanguin
4,3 - 5,2 mg/dl
37.Concentratia normal de Ca2+ n urina final
0,14 - 0,20 mg/dl
38.Concentratia normal de PO43- n plasma sanguin
3,0 - 4,5 mg/dl
39.Concentratia normal de PO43- n urina final
1,2 - 1,5 mg/dl
ENDOCRIN
40.Principiul metodei de radioimunodozare (RIA)
Metoda RIA (radioimmunoassay) se bazeaz pe competitia dintre
hormonul de dozat (nemarcat) si hormonul marcat radioactiv n
reactia cu anticorpul specific.
41.Prezentarea unei metode de diagnostic precoce de sarcin
Diagnosticul precoce de sarcin se bazeaz pe evidentierea cresterii
concentratiei gonadotropinei corionice umane (HCG) n urina
gravidei ncepnd cu ziua 7 - 14 de sarcin, cu un maxim n
sptmna 6. Proba Galli - Mainini: se injecteaz urina de femeie (1
- 3 ml) la broscoi prin musculatura coapsei n sacii limfatici dorsali.
Dup 45 min. se recolteaz urina din cloaca animalului si se
examineaz microscopic direct (fr colorare).
16.Reflexul cutanat plantar L4 - S2
Excitarea cu un vrf ascutit a marginii externe a plantei dinspre
clci spre degete determin flexia degetelor pe plant. Inversarea
reflexului (extensia halucelui si abductia celorlalte degete; semnul
Babinski) apare fiziologic la copii sub 3 ani si la adult n somnul
profund, iar patologic n leziuni ale cii piramidale.
47.Reflexul cutanat abdominal D9 - D12
Excitarea usoar cu un vrf bont a tegumentului abdominal n
regiunea superioar, mijlocie, inferioar determin contractia
musculaturii peretelui abdominal. Pentru explorare subiectul este n
decubit dorsal, cu coapsele usor flectate pe abdomen (pentru
relaxarea optim a musculaturii abdominale).
48.Metode de stimulare vagal
Comprimarea sinusului carotidian (unilateral, timp de 20 secunde)
determin scderea frecventei cardiace si presiunii arteriale (efect
mai intens la subiecti vagotonici).Proba Valsalva const n inspir
profund urmat de apnee postinspiratorie si determin bradicardie
tranzitorie. Proba de postur const n trecerea din clinostatism n
ortostatism si determin cresterea frecventei cardiace si presiunii
arteriale prin mecanism simpatic, urmat de efect invers prin reactie
parasimpatic compensatorie.
ANALIZATORI
49.Determinarea acuittii vizuale
Se face cu ajutorul unui optotip standardizat, pentru fiecare ochi n
parte, ncepnd cu cel cu vederea mai slab, ochiul neexaminat fiind
conditiile impuse de optotip (de obicei la distant de 5 m) si I se
indic s citeasc semnele grafice din fiecare rnd, ncepnd cu cele
de dimensiuni mai mari. Valoarea acuittii vizuale se consider cea
corespunztoare ultimului rnd n care subiectul distinge corect
majoritatea semnelor (maxim 20% greseli) si se exprim dup
formula AV=d/D, unde d este distanta de citire a optotipului de ctre
subiectul examinat, iar D este distanta de citire a optotipului de ctre
un ochi emetrop. In cazul imposibilittii citirii de la distanta impus
se apropie subiectul de optotip pn cnd reuseste s citeasc primul
rnd (dac este imposibil, se cerceteaz capacitatea de a recunoaste
degetele minii si, n ultim instant, de a percepe lumina).

NERVOS

42.Reflexul rotulian L2 - L4
Percutia tendonului rotulian determin contractia cvadricepsului
femural, cu extensia gambei pe coaps. Se poate examina la
subiectul n pozitie seznd (picior peste picior) sau la subiectul n
decubit dorsal (cruia examinatorul i sustine membrul inferior la
nivelul spatiului popliteu).
43.Reflexul achilean L5 - S2
Percutia tendonului achilean determin contractia tricepsului sural,
cu flexia plantar a piciorului. Pentru explorare subiectul se aseaz
cu genunchiul sprijinit (pe scaun, marginea patului).
44.Reflexul bicipital C5 - C6
Percutia tendonului distal al bicepsului brahial (prin intermediul
degetului examinatorului0 determin contractia bicepsului, cu flexia
antebratului pe brat. Pentru explorare subiectul are antebratul usor
flectat pe brat.
45.Reflexul tricipital C7 - D1
Percutia tendonului tricepsului brahial la nivelul olecranului
determin contractia tricepsului, cu extensia antebratului pe brat.
Pentru explorare examinatorul sustine bratul subiectului la nivelul
plicii cotului si l aduce usor napoi si nafar.