Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caiet de Sarcini Arhitectura PDF
Caiet de Sarcini Arhitectura PDF
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
CAIET DE SARCINI
ANTIER:
OBIECT:
1. DISPOZITII GENERALE
2. ARHITECTURA
2.1.A. - ZIDARII
2.1.B. PERETI DIN IPSOS - CARTON
2.2.A. HIDROIZOLATII CU MATERIALE
BITUMINOASE
2.2.B. HIDROIZOLATII CU MEMBRANE
BITUMINOASE TERMOSUDABILE
2.3. LUCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE
2.4. - TENCUIELI INTERIOARE
2.5. TAVANE DIN IPSOS CARTON
2.6. - ZUGRAVELI VOPSITORII
2.7. FINISAJE EXTERIOARE LA FATADE CU
VOPSITORII TEXTURATE
2.8. - TENCUIELI EXTERIOARE
2.9. - TAMPLARIE DIN LEMN
2.10. - TAMPLARIE METALICA
2.11. - GEAMURI
2.12. PARDOSELI
2.13. SCARI CU FINISAJE OBI}NUITE
2.14. SCARI CU FINISAJE DIN MARMUR~
2.15. LUCRARI INTERIOARE SI EXTERIOARE DIN
MARMURA
2.16. PLACAJE DIN FAIANTA
2.17. CONFEC|II METALICE (BALUSTRADE, GRILE,
ETC.)
2.18. INVELITORI
2.19. TROTUARE SI BORDURI
2.20. - ELEMENTE DE PROTECTIAMUNCII SI PSI
2
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP S.R.L. PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
INTOCMIT,
Arhitect
Daniela Costachescu
CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR
SI LUCRARILOR ANEXE
Intocmit in conformitate cu prevederile Ministerului Lucrarilor Publice si al
Comunicatiilor Directia Generala a Constructiilor
1. CAPITOLUL I
1.1. Dispozitii generale
1.1.1. - Prezentul Caiet de Sarcini este aplicabil tuturor lucrarilor de constructii care
se executa pentru administratiile publice, societatile comerciale de stat sau
private inclusiv persoanele fizice.
1.1.2. - In cel mult 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este
datoare sa nceapa aprovizionarea materialelor necesare lucrarilor, anuntnd n
scris, despre aceasta, beneficiarul.
1.1.3. - In termen de maximum 10 zile de la data aprobarii ofertei, beneficiarul va
preda antreprizei santierul. Predarea santierului se va face prin proces-verbal
ncheiat n patru exemplare, de catre dirigintele santierului mpreuna cu
reprezentantul antreprizei. Odata cu predarea santierului, se vor fixa
amplasamentele si axele constructiilor n raport cu repere stabile, bine
precizate si se vor stabili si reperele de nivel la care se va raporta executarea
ntregii constructii. Reperele alese vor fi precise, ct se poate de robuste si
bine fixate n teren, pentru a nu fi distruse sau deplasate in timpul lucrarilor.
Antrepriza ramne responsabila pentru pastrarea intacta a reperelor si pentru
amplasarea constructiilor, conform procesului-verbal de predare a santierului
si indicatiilor date, pna la receptia provizorie a lucrarilor.
1.1.4. - In termen de 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este
datoare de a nainta beneficiarului, un program de aprovizionari de materiale
si de executia lucrarilor n cadrul termenului general de executie prevazut prin
contract. Acest program, n forma n care se va aproba de beneficiar, n acord
cu antrepriza, devine obligatoriu pentru acesta din urma, care este
raspunzatoare de executarea lui si de consecintele ce decurg din nerespectarea
lui ntocmai.
1.1.5. - Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar
avea nevoie pentru executarea lucrarilor, n conformitate cu proiectele. In
afara de verificarea terenului si a proiectului de fundatie, antrepriza este
obligata sa verifice planurile, antemasuratorile si notele de calcul si daca va
gasi erori sau nepotriviri ntre diferitele piese, sa le semnaleze n scris
beneficiarului, pentru a fi corectate din timp. In caz contrariu, antrepriza
ramne responsabila de orice erori, iar pagubele survenite, sporurile de cost,
3
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP S.R.L. PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
ncepe fara autorizarea dirigintelui santierului, data prin carnetul pentru ordine
de santier si numai dupa ce s-au notat n carnetul de atasament dimensiunile
lucrarilor deja executate. Dirigintele santierului va controla si verifica
ntocmirea masuratorilor, le va semna pentru exactitate; cele nesemnate de
dnsul nu se vor putea lua ca baza la reglementarea platilor.
Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia cunostinta de nscrierile
facute n carnetul de atasament si sa le subscrie. In cazul n care antrepriza nu
este multumita de rezultatele nscrise n carnet, va avea dreptul de reclamatie,
n termen de 5 zile, la beneficiar. Dupa trecerea acestui termen, cifrele ramn
definitive si antrepriza pierde dreptul de orice contestatie. De asemenea
antrepriza nu are nici un drept de contestatie asupra cantitatilor nscrise,
atunci cnd, desi datoare sa ia parte la masuratori si invitata n scris pentru
acest scop (n caz de omisiune de a-si respecta aceasta datorie), nu ia parte
sub nici o forma forma la aceasta lucrare, oricare ar fi motivele invocate,
pentru a scuza aceasta lipsa.
1.1.15. - Antrepriza este datoare a executa ordinele de santier date de beneficiar sau
de organele proiectante, prin dirigintele santierului. Toate ordinele de santier
cu privire la conducerea si modul de executare a lucrarilor, se vor da
antreprizei de catre diriginte prin carnetul de ordine de santier, care se va
pastra n permanenta la locul lucrarii. Antrepriza este datoare sa subscrie n
acest carnet la primirea fiecarui ordin.
1.1.16. - La termenul fixat prin contract, sau n lipsa acestuia la termene nu mai mici
de 20 de zile, se vor ntocmi prin grija dirigintelui santierului, situatii
provizorii, prin care se vor propune pentru plata. Situatiile vor fi
recapitulative, spre a se putea corija erorile strecurate eventual n situatiile de
plata precedente si se vor verifica de dirigintele care controleaza lucrarea
nainte de a fi remise organelor de resort pentru facerea formelor de plata. Din
valoarea lucrarilor, la fiecare situatie se va retine, n lipsa de specificare, 6%
pentru garantarea lucrarilor, n timpul termenului de garantie. Aceasta retinere
se va restitui antreprizei dupa receptia definitiva. Intrzierile ce eventual s-ar
produce n efectuarea platii situatiilor provizorii, nu dau dreptul antreprizei la
nici o despagubire si nici nu pot fi invocate ca motiv pentru ntrzierea sau
suspendarea lucrarilor.
1.1.17. - Lucrarile trebuiesc predate n perfecta stare de folosinta la termenul prevazut
n contract, sau prin scrisoare de comanda. Daca beneficiarul cere antreprizei
executia unor lucrari suplimentare, aceasta n cazul n care nu le poate preda
complet terminate odata cu restul lucrarilor contractate, are dreptul sa ceara
prelungirea termenului de predare, cu un numar de zile corespunzatoare cu
importanta lucrarilor comandate n plus. De asemenea, daca din diferite
motive beneficiarul ar opri complet executarea lucrarilor pentru a se aduce
vreo modificare proiectului, antrepriza are dreptul din oficiu la o prelungire a
termenului de predare, egala cu cel mult ntrzierea provocata de
administratie, fara a putea solicita vreo despagubire de orice fel, n caz ca
aceasta oprire nu a depasit 1/10 din durata de executie contractata.
6
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP S.R.L. PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
2. CAPITOLUL II - A R H I T E C T U R A
2.1.A. ZIDARII DIN CARAMIDA
2.1.A.1. GENERALITATI
8
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP S.R.L. PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
- Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede,
fara desprinderi si fisuri. Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se
spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita
pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos la 1 parte apa) in cantitati
mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte ipsos si 1
parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare. Dupa uscare
suprafetele reparate se slefuiesc cu hirtie de slefuit, peretii de sus in jos, si se
curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate.
2.6.5.3. Suprafete de lemn
- Timplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este
cazul, din transport sau montaj. Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de
lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate si bine curatate.
Umiditatea timplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15 %, verificata cu
aparatul electric tip Hygromette. Accesoriile metalice ale timplariei care nu
sint alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si
vopsite cu vopsea de ulei.
2.6.5.4. Suprafetele metalice
- Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice
fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de
sirma, spacluri de otel, hirtie sticlata sau sau solutii decapante (feruginol etc.).
Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi, exclusiv petrol lampant si
benzina auto. Timplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund
anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei.
2.6.6. CONDITII DE EXECUTIE
- Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de
executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. Lucrarile de finisare a
peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de
cel putin +50C, in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot
timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru
vopsitorii, dupa executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si
nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vint
puternic sau arsita mare. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si
vopsitorii se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 3%
suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de umiditate a aerului
de pina la 60% si temperatura +15-200C, acestea se obtin in 30 zile de la
tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul
Hygromette sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie
fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza
in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%. Diferenta de
temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa
fie mai mare de 60C, pentru evitarea condensarii vaporilor. Nu se vor folosi
vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de
confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in
limitele standardelor si normelor de fabricatie.
35 S.R.L.
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
Suprafata cuprinsa
in conturul exterio-
rul proiectiei verti-
cale a acestor ele-
mente 1,00
Vopsitorii la elemente de instalatii; se deconteaza la metru patrat si la m.
a - radiatoare Suprafata reala vop-
sita calculata pe ba-
za de tabele de supra-
fete (mp) 1,00
b - la conducte cu Lungimea real vopsita
diametre exter. pina (m) 1,00
la 34 mm inclusiv
c - conducte cu dia- Suprafata desfasurata
metrul exterior mai real vopsita 1,00
mare de 34 mm
Vopsitoria elementelor de tabla de zinc, se deconteaza la metru patrat.
Suprafata desfasurata efectiv vopsita, cu scaderea golurilor mai mari de 0,25m2
1,00
2.7. FINISAJE EXTERIOARE LA FATADE CU VOPSITORII
TEXTURATE
2.7.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia lucrarilor de
finisaje exterioare la fatade.
2.7.2. MATERIALE
Materialele utilizate la executarea finisajelor exterioare vor fi de tip vopsea
texturata (tip KENITEX) cu urmatoarele caracteristici tehnice:
- vopsea n suspensie cu liant pe baza de poliester elastomer sintetic durabil n
solvent organic white spirit, materiale de umplutura - textura din perlite si
mica cu pigmenti minerali, diverse adaosuri fungicide care sa asigura o
rezistenta ndelungata a culorii, rezistenta la apa si buna protectoare si
izolatoare, cu textura de tip fina-0.9-1.0kg./mp., care n stare uscata se
prezinta sub forma de strop, cu aderenta mare la suportul pe care se alica,
rezistenta chimica orespunzatoare, fara toxicitate fata de sanatatea oamenilor si
a mediului, sa aiba proprietati antistatice (sa retina foarte putin praful) sa aiba
rezistenta culorii la radiatii solare, comportare corespunzatoare din punct de
vedere higrotermic , rezistenta la cicluri de nghet dezghet, impermeabilitate
la apa si permeabilitate la vaporii de apa;
- aderenta la suport=clasa 0 sau 1;
- aderenta la suport la eforturi normale de tractiune=s>0.5;
- rezistenta la agenti chimici=nu se admit exfolieri, basicari, etc.;
- toxicitate=sa nu fie toxic pentru oameni si mediul nconjurator;
- comportare la mijloace de curatire=nu se admit nici un fel de degradari dupa
cicluri;
43 S.R.L.
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
- impermeabilitate la apa=g/dm/zi=p<100;
- permeabilitate la vapori=m/s=max.=108x108;
- rezistenta la cicluri de batrnire accelerata=dupa cicluri sa nu apara
modificari de aspect ( shimbari de culoare, exfolieri, basicari, etc.)
- culori- conform proiect-detaliu anexat
2.7.3. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR
- Materialele utilizate la lucrarile de finisaje exterioare vor fi depozitate separat
pe loturi, in locuri uscate si ferite de inghet, acoperite si ambalajele ermetic
inchise butoaie metalice cu diferite capacitati - de 50 sau 55 kg., conform
specificatii furnizor. Pordusele se vor livra cu etichete de identificare privind
denumirea produsului, cantitatea, numele si sigla producatorului, instructiuni
de transport, manipulare si depozitare, numarul lotului, data fabricatiei si
termenul de garantie. Fiecare livrare este nsotita de certificatul de garantie si
instructiuni de punere n opera.
2.7.4. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA
FINISAJELOR EXTERIOARE
- Inainte de inceperea lucrarilor de finisaje exterioare vor fi terminate lucrarile
de reparatii tencuieli, placaje, inclusiv remedierile acestora. Suprafetele suport
trebuie sa fie uscate, degresate, lipsite de praf, ulei sau alte substante ce pot
mpiedica aderenta.
tencuielile din praf de piatra din mortar M50T, iar la tencuielile tip similipiatra
din mortar de ciment-var marca M100T. Smirul prea uscat se uda cu apa
inainte de executarea grundului. Pe suprafetele de b.c.a. pe care se executa
tencuiala din praf de piatra grundul va fi de 10-11 mm grosime din mortar 1:2:6
(ciment, var, nisip - 3 mm) consistenta 12-13. Grosimea grundului se va
incadra in grosimea reperelor de trasare (stilpisori) si se va verifica obtinerea
unei suprafete verticale si plane, fara asperitati, neregularitati, goluri. Interzis
aplicarea grundului pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul
sa inghete inainte de intarire. Grundul (ca si spritul) se va aplica pe fatadele
cladirilor de sus in jos, de pe schela de fatada independenta, montata la cca. 50
cm fata de suprafata fatadelor. Inainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor
speciale) suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins.
pozitionare intr-un pat de chit elastic aplicat pe falturi cu pistolul special pentru
chit, se monteaza pe chit si cale geamul, presindu-l pe patul de chit pina la
nivelul calelor; se aplica un al doilea pat de chit elastic cu pistolul in care se
aseaza al doilea rind de cale de distantare dupa verificarea calelor de
pozitionare, se fixeaza baghetele metalice cu suruburile respective; se curata
excesul de chit.
2.11.8.3. Montarea geamurilor armate la luminatoare
Montarea geamurilor se va face astfel incit sa se asigure o etansitate buna si
scurgerea libera a apelor. La lungimea pantei mai mare de 3,00 m se pot
suprapune foile de geamuri in caplama pe o distanta de cel putin 20 cm, la
care se vor monta cite doua agrafe de tabla zincata, indoite in forma de cirlig.
In dreptul picaturii luminatoarelor se prevad agrafe de tabla zincata de
inaltimea profilului pe care se sprijina geamul. Un capat al agrafei este bine
prins (sudat cu suruburi etc.) de profilul metalic, iar celalalt capat sub forma de
cirlig sustine geamurile.
Succesiunea operatiilor:
- de elementele metalice de sustinere a geamurilor prevazute, cu piese de fixare
din 50 cm in 50 cm, se monteaza colectorul de picatura de apa din tabla zincata
si agrafele de capat bine fixate (in buloane, suruburi etc.); se aplica pe toata
lungimea elementelor metalice de sustinere a geamurilor cordonul de garnitura
din banda de cauciuc neopren de 30x6 mm; se monteaza placile de geam
armat, incepind de la picatura spre coama, sprijinindu-se in cirligele agrafelor
de capat; in cazul suprapunerii geamurilor, se monteaza intre ele cite doua
agrafe de inadire la fiecare geam; dupa montarea celor doua siruri de geamuri
armate care se sprijina pe acelasi element metalic, se chituieste spatiul cu chit
permanent elastic; se aplica in lungul pantei cordonul de cauciuc; se monteaza
dispozitivul de fixare omega din tabla zincata, prevazut cu gaurile necesare
de fixare (in buloane etc.) si se monteaza rodeaua, saiba si piulita care stringe
si etanseaza si un capacel de protectie din polietilena; distanta intre bulon pina
la marginea geamului sa fie de cca. 5 mm.
2.11.8.4. Montarea usilor securit
Montarea usilor securit la intrarea principala si la interior pe holuri se face
conform instructiunilor tehnice de montare elaborate de fabrica producatoare,
de muncitori specializati. Usile de geam securizat, avind foile de usi batante cu
minere, balamale, la partea inferioara si superioara, broasca la partea inferioara
se monteaza dupa finisarea completa a peretilor, tavanelor si pardoselilor ce
sint executate cu minim de tolerante posibile.
plasa la mijlocul grosimii foii usii; se va urmari repartizarea cea mai economica
a fisiilor de covor in incaperea cu minimum de rosturi si de fisii mai inguste de
50 cm. Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul
si se va taia in fisii, cu 2...3 cm mai lungi decit dimensiunea respectiva a
incaperii. Pentru valorificarea capetelor de material, ramase dupa taierea fisiilor
la dimensiunile necesare, se admite ca o fisie sa se realizeze din doua parti, nu
mai mult de una pentru o incapere. Fisia innadita se va amplasa linga un perete,
de preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de innadire intr-o pozitie cit mai
putin expusa circulatiei. Fisiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se
vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare si in acelasi
timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute in material datorita sederii in
sul a covorului. Dupa aclimatizare, fisiile de covor vor fi croite definitiv cu
2...3 mm mai scurte fata de profilul peretelui. La nise, radiatoare, sobe, spaleti
de usi, in drepul tevilor de instalatii etc., fisiile covor se vor taia si ajusta dupa
conturul respectiv, utilizind un cutit pentru croit.
2.12.6.5.4. Lipirea covorului cu Prenadez 300
- Inainte de aplicarea adezivului, atit suprafata stratului suport, cit si capetele
fisiilor de covor, se vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei
cirpe. De asemenea, se va curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va
circula cu ea in afara incaperilor in care se lucreaza. Fisiile de covor curatate,
vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu marginile longitudinale
petrecute pe o latime de circa 2 cm incepind cu ultima fisie asezata se apuca
unul din capetele fisiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua
jumatati ale fiecarei fisii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi la
exteriorul fiecarei bucle astfel formate. Pentru lipirea cu Prenadez 300 se va
incepe cu fisia de covor de linga peretele cel mai apropiat de usa de acces din
incapere. Se va aplica cite un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent,
atit pe jumatatile fisiilor de covor intoarse cit si pe suprafata stratului suport
care a ramas astfel neacoperita; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale
fisiilor de covor cit si a marginilor innaditurilor se va lasa cite o zona de cca. 5
cm latime, neunsa de adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faza, lipirea
covorului in dreptul marginilor. Adezivul se va aplica in strat subtire
(0,200...0,250 kg/mp pentru fiecare strat) si cit mai uniform; nu se admit
aglomerari (cuiburi de adeziv). La portiunile curbe din dreptul buclelor formate
de fisiile de covor, pentru a putea urmari curbarea buclei, adezivul se va aplica
cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor pvc taiata la
dimensiunile 2x12 cm. Aplicarea adezivului atit pe stratul suport cit si pe
spatele fisiilor de covor din pvc pe suport textil se va face cu ajutorul unul
spaclu dintat, care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica adezivul,
astfel ca in urma lui sa ramina numai cantitatea de adeziv care trece printre
dinti; spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa
fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe linga marginea spaclului, spre partea
inca neunsa cu adeziv. Adezivul se va aplica in strat subtire si cit mai uniform;
nu se admit aglomerari (cuiburi) de adeziv. Cantitatea totala de adeziv va fi de
66 S.R.L.
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
circa 0,700 kg/mp, adica cite circa 0,350 kg/mp, atit pentru stratul suport cit si
pentru fisia de covor. Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este
interzisa; nu se va face pe fisiile de covor gata lipite sau pe petice curate
(neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport. Lipirea covorului se va
face dupa 20...40 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar
pentru zvintarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de
umiditate si gradul de ventilatie a incaperii. O indicatie asupra momentului
potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea degetului uscat pe stratul de
adeziv; se considera ca lipirea se face numai atunci cind degetul nu mai este
murdarit si se simte o oarecare aderenta. Jumatatile de fisii de covor care au
fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului suport, care si
ele au fost unse. Aceasta asezare trebuie sa se faca dintr-o data, exact pe locul
indicat, deoarece deplasarile ulterioare ale fisiilor de covor nu mai pot fi facute
fara a provoca deteriorari ale adezivului. Aceasta asezare a fisiilor de covor
prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv pentru a evita
prinderea de aer sub fisia de material. Totodata, se va proceda la presarea
manuala a fiecarei fisii in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul
fisiei de covor catre marginile ei si din axul fisiei de covor catre marginile sale.
In cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fisiilor
de covor se vor aseza niste benzi (straifuri) din acelasi materiale, cu o latime de
cca. 5 cm care vor fi plasate cu fata in jos; aceste benzi au rolul sa impiedice
lipirea fisiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a
covorului. Dupa lipirea tuturor fisiilor de covor pe fiecare jumatate de camera,
pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu miner lung), avind greutatea de
25...30 kg, lungimea de 40...50 cm si diametrul de 12...15 cm; ruloul este
imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avind grosimea de
1,5...2 cm (pentru lipirea covorului). In lipsa acestui rulou, pardoseala se va
presa cu mina prin intermediul unei cirpe. Eventualele urme de adeziv ramase
pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa fiecare operatie de lipire,
prin frecare cu o cirpa aspra si uscata; daca curatarea nu se face imediat,
suprafata covorului va ramine patata. Lipirea fisiilor de covor in ce de-a doua
jumatate a incaperii se va face repetind operatiile aratate mai sus. Dupa
minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fisilor de covor
ramase nelipite, se vor taia si lipi. Taierea se va face incepind din apropierea
unui perete si se va executa prin tragere, avindu-se grija ca platbanda de
ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele covorului
dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va face cu
ajutorul cutitului pentru croit. Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor
ridica (rasfringe) marginile fisiilor, se va curata bine din nou suprafata stratului
suport si se va aplica adezivul cu grija, atit pe stratul suport si pe marginile
covorului. Se va evita introducerea adezivului pina la linia de intilnire covor-
strat suport pentru a nu se produce aglomerari de adeziv. Cu ajutorul unor
distantiere de lemn se vor mentine rasfrinte marginile covorului timp de 20...40
minute, necesar evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe
67 S.R.L.
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
- la ciment sclivisit:
* stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (cind se executa
peste umpluturi) de 8-10 cm grosime;
* imbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivist, 600 kg
la m3 nisip;
* plinte sau scafe.
- la mozaic turnat si gresie ceramica:
* sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm
grosime;
* imbracaminte din mozaic turnat de cca. 15 mm grosime sau gresie
ceramica;
* plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.
2.12.7.3.1. Executarea pardoselilor de ciment sclivist
Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai
mica de 0,8 pe umplutura) de 8-10 cm grosime; se vor lasa rosturi la turnare la
4-5 mm distanta in ambele sensuri se va controla nivelul fata de linia de vegriz
(nivel) prin fisii de beton B 100 executate la distante sub 2 m. Betonul turnat
intre fisii se va nivela cu dreptarul rezemat pe fisiile de ghidaj; in incaperile cu
sifoane de scurgere sau similare se va da betonului pante de 1 pina la 1,5% spre
punctul de scurgere. Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanta
sa se execute imediat dupa turnarea stratului suport dupa terminarea prizei
betonului, insa inainte de intarirea acestuia, spre a asigura o buna legatura intre
imbracamintea si stratul suport.
2.12.7.3.2. Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit
- Imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de
mortar de ciment de circa 20 mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata
cu ajutorul unei perii cu dinti). Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de
600 kg ciment la 1 mc nisip. La inceput se va amesteca nisipul uscat si
cimentul pina la obtinerea unui amestec omogen si de culoare uniforma.
Cantitatea de apa, care se va introduce ulterior, trebuie sa dea un mortar care sa
se intinda, usor cu mistria, fara sa fie insa prea fluid. Mortarul de ciment se va
prepara in cantitatile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de
inceperea prizei. Daca in incaperile unde se executa pardoselile sint scurgeri de
lichide, atunci se vor prevedea pante de 1...1,5% spre punctele care colectaza
aceste scurgeri. Inainte de aplicarea imbracamintii din mortar de ciment
sclivisit, suprafata stratului suport rigid din beton sau a planseului de beton
armat va fi curatata de praf, moloz, ipsos, var, vopsele, pete de grasime, uleiuri
si se va uda din abundenta cu apa. Realizarea stratului de mortar de ciment, la
grosimea indicata in proiect se va face prin turare intre sipci de reper (martor).
Fata vazuta slivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat
asternut cu mistria (pina la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata
stratului de mortar de ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de
ciment si sclivisirea acestuia prin trecere cu mistria. In cazul suprafetelor rolate
se va trece rola cu dinti pe suprafata imbracamintii din mortar de ciment,
70 S.R.L.
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
vor urma linia rampei. Executarea fiecarei etape componente al executiei scarii
se va face numai dupa executarea, elementului precedent, constatarea ca acesta
a fost complet si bine executata. Controlul cotelor elementelor realizate, al
materialelor, dozajelor si al procesului tehnologic se va face pe toate durata si
etapele executiei elementelor scarilor.
2.13.5.2. Lucrari care trebuiesc terminate sau pregatitoare
- Executarea elementelor scarilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor
prevazute ca elemente suport: treptele din beton brut executate incorporat cu
rampa de rezistenta cu scari. Se vor verifica planeitatea, orizontalitatea si
dimensiunile treptelor de beton brut suport al elementelor finite ale scarii. In
zonele cu neregularitate ce depasesc abaterile admise corectarea suprafetei se
face prin spituire, curatare si spalare si daca este cazul, se va aplica un mortar
de ciment, avind acelasi dozaj ca stratul suport. Se verifica existenta liniei de
nivel de referinta ( ) atit la partea superioara a rampei (podestul superior) cit si
la partea inferioara (podestul inferior) fara de care se cotelor proprii de
executie.
2.13.5.3. Executarea imbracamintii scarilo
2.13.5.3.1. Din mortar de ciment sclivisit
- Se va masura inaltimea reala a rampelor intre cele doua podeste si tinind
seama de numarul de trepte prevazute in proiect pentru fiecare rampa se va
determina inaltimea treptelor in baza careia se stabilessc dimensiunile tiparelor
acestora; Turnarea treptelor si contratreptelor in tipare, cu sau fara profil la
treapta, se incepe de la partea superioara a rampelor si se realizeaza din mortar
de ciment 600 kg la 1 m3 nisip, cu consistenta ce va permite sa se intinda usor
cu mistria, fara sa fie prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara in cantitati
strict necesare care pot fi puse in lucru inainte de inceperea prizei. Baterea
mortarului de ciment proaspat asternut cu mistria, pina la aparitia laptelui de
ciment, aruncarea pe suprafata stratului de mortar de ciment, inainte de
inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea
repetata a mistriei. Dupa executarea scliviselei treptelor, pentru evitarea
fisurarii, imbracamintea de mortar de ciment sclivisit se va proteja, dupa
terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, care se vor stropi cu apa
timp de 7 zile. Dupa decofrare contratreptele se vor uda si cu lapte de ciment se
va obtine o suprafata cit mai linsa, similara cu a treptei, prin astuparea porilor
si netezirea suprafetelor respective. Se va interzice circulatia pe trepte pina la
maturizarea scliviselei, sau se vor lua masuri de protectie prin imbracarea
treptelor cu scinduri, etc. pe care se va putea circula.
2.13.5.3.2. Din mozaic turnat
- Imbracamintea din mozaic la trepte si contratrepte se va executa din mortar de
ciment 600 kg la m3 piatra de mozaic, cu granulozitate continua sau
discontinua si in culorile cerute. Pentru colorarea mozaicului se vor adauga
coloranti minerali in proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului.
Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic, se va face amestecind
intii bine, cimentul cu colorantul uscate si apoi se rastoarna peste piatra de
76 S.R.L.
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
mozaic, se amesteca bine, dupa care se adauga apa necesara pina se va obtine
un mortar ce se va intinde usor, fara a fi fluid. Asezarea mortarului de mozaic
in tipare se face ca si in cazul mortarului de ciment sclivisit. Dupa turnarea si
terminarea prizei, contra fisurarii, scarile se vor proteja cu saci, rogojini,
rumegus de brad care se va uda periodic. Finisarea suprafetelor treptelor si
contratreptelor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire, ceruire si
eventual lustruire. In functie de timpul de priza al cimentului folosit, la citeva
zile dupa turnarea mozaicului, (sau dupa caz la citeva ore) acesta se va freca
manual iar tot timpul frecarii suprafata se va mentine umeda. A doua frecare
(slefuire) se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pina la netezire
perfecta, udindu-se suprafata cu apa. Dupa care suprafata se va matura, se
spala cu apa curata, se lasa sa se usuce, se lustruieste cu sare de macris cu o
pisla si apoi se da cu ceara, operatii care se fac numai in conditiile terminarii pe
santier a lucrarilor ce pot produce deteriorarea treptelor si contratreptelor sau,
cind se mai lucreaza pe santier, acestea se protejeaza atent pentru ca sa se
poata circula pe scara.
2.13.5.3.3. Din placi prefabricate din beton mozaicat
- Imbracamintea treptelor si contratreptelor prefabricate beton mozaicat se va
monta pe rampa scarii pe profilul treptelor brute, pe un strat de mortar de
ciment 400 kg 1 mc nisip. Treptele si contratreptele vor avea dimensiunile
cerute si detaliile de executie la proiect si nu se admit prelucrarea acestora,
mecanic sau manual pe santier, pentru adaptarea dimensiunilor prefabricatelor
rezultate din executie. Petru evitarea oricaror abateri la montaj, dimensiunile
treptelor brute executate, se verifica cu datele din proiect si se fac corecturile ce
se impun la montarea prefabricatelor (pina la cca. 10 mm) prin montarea
pozitiei contratreptelor fata de treptele pe verticala sau orizontala. Inceperea
montarii prefabricatelor se face de la treapta sus spre baza rampei, prin
montarea succesiva a prefabricatelor pe un pat de mortar de ciment, cu
respectarea stricta a orizontalitatii si verticalitatii fiecarui element. De
asemenea, dimensiunile se vor respecta riguros si in special inaltimea treptelor.
Se curata mortarul de prindere refulat si se rostuiesc cu ciment, adus la
culoarea mozaicului, zonele de contact intre trepte si contratrepte precum si la
contactul cu peretele sau cu vangul rampei. Dupa intarirea mortarului,
suprafata prefabricatelor de mozaic se vor curata si slefui cu piatra de slefuit cu
granulatie fina. Suprafata se spala cu apa curata si se sterge cu cirpa, dupa care
se ceruieste. Pentru circulatie, treptele astfel finisate se protejeaza cu scinduri
bine prinse si in special muchia cu profil a treptelor.
2.13.5.4. Plinte la scari
- Plintele la scari se executa obligatoriu, acestea putindu-se executa in linie
continua sau in trepte, asa cum prevede proiectul. Plintele se vor executa in
conditiile tehnice indicate la imbracamintile treptelor din ciment sclivisit,
mozaic turnat si din placi de beton mozaicat. Plintele nu se vor executa pe
tencuiala, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat de mortar de ciment.
La partea superioara, delimitarea se face cu sipci geluite si tampoane de ipsos.
77 S.R.L.
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
STAS 515-71 si STAS 514-70 pentru tigle solzi, cu jgheab trase, cu jgheab
presate coame presate mari si mici din argila arsa.
STAS 513-74 pentru olane presate din argila arsa
STAS2863/2-76 si2863/1-76 pentru tigle solzi, cu jgheab trase, cu kgheab
presate din sticla.
STAS 5547-64 pentru coame din mortar de ciment.
STAS 942-78 si 1949-74 sipci din lemn de brad cu sectiunea de 24x38 mm. si
24x48 mm.
STAS 1030-70 mortar de ciment - var marca M 25
STAS 429-67 colorant- minium de plumb sau fier
STAS 2111-71 cuie cu cap plat, tip B pentru tabla si carton
STAS 2111- 71 cuie cu cap conic, tip A pentru constructii
STAS 889-76 srma moale zincata de 1.2 mm.
STAS 2028-71 tabla zincata de 0.40x750x1500 mm.
STAS 96-73 materiale de lipit
- aliaj de lipit - Lp-30
STAS 448-67 Clorura de amoniu ( tipirig)
STAS 447-74 amoniac tehnic tip 20sau25
- acid azotic tehnic
STAS 138-76 carton bitumat
STAS 7916-75 mpslitura de fibra de sticla tip IA
2.18.6.2 Prescriptii de executie
Lucrarile de tinichigerie (sorturi, dolii,pazii,strapungeri pentru ventilatii,
tabachera, imbracarea cosurilor de fum, carlige pentru jgheaburi etc. ) vor
precede montarea invelitorii propriu-zise. Montarea tiglelor sau olanelor se va
incepe de la poala catre coama. La nvelitorile din tigla solzi asezate simple,
primul rnd de la poala si ultimul rnd de la coama vor fi duble. Tiglele solzi
asezate simplu vor fi astfel suprapuse nct n dreptul unei sipci sa rezulte trei
tigle, iar ntre sipci doua tigle. Randurile de tigle de orice tip se vor decala,
unul fata de celalalt, cu o jumatate de tigla. La invelitorile din tigle asezate
dublu toate randurile vor fi duble, in dreptul unei sipci vor rezulta patru tigle.
Tiglele suprapuse de pe acelasi rand ( asezate dublu) vor avea rosturile decalate
cu jumatate din latimea tiglelor. La invelitorile din tigle cu jgheab, trase sau
presate, tiglele se vor aseza pe sipci astfel incat sa se asigure o rezemare
perfecta pe toate laturile lor. In cmpul invelitorii- tiglele solzi si tiglele cu
jgheab se vor lega de sipci cu srma zincata la fiecare al patrulea rnd. La
streasina si la margini, precum si in cmpul acoperisurilor a caror pante
depasesc pe cele uzuale, sau in zone seismice de gradul 7-9 ( STAS 3684-71)
se vor lega toate tiglele. Olanele se monteaza pe suport continuu, izolat cu
material bitumat, pe care se aseaza un rnd cu concavitatea in sus, cu partea
lata spre coama, iar peste aceasta un alt rnd de olane cu concavitatea n jos, cu
partea lata spre streasina. Olanele se vor suprapune pe linie de cea mai mare
panta, cu 4 cm. Spatiul dintre ultimul rnd de olane si coama sau calcan se va
umple cu mortar de var - ciment. In cazul depasirii pantelor uzuale se vor
93 S.R.L.
S.C. PROCONSULTING & MANAGEMENT GRUP PROIECT NR.
235
REABILITARE CLADIRE GRADINITA NR. 216 CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
INTOCMIT,
Ing. Gabriel
CONSTANTIN