TEMA3

REELE DE COMUNICAII PRIN CABLU

3. 1 Retele de telecomunicatii

Consideratii generale
Retelele de telecomunicatii furnizeaza utilizatorilor servicii la distanta prin intermediul carora se pot
transmite/receptiona informatii de diverse tipuri. Conectarea n retea a terminalelor de diverse tipuri si pentru
diferite servicii a devenit necesara odata cu cresterea ariei de raspndire a acestora. Retelele au ca functie principala
conectarea permanenta sau temporara (comutatia) a doi sau mai multi utilizatori sau distribuirea aceluiasi
mesaj/informatie la un numar mare de utilizatori (difuziune).

Dezvoltarea tehnologiei comunicatiilor are loc astazi n paralel cu tehnologia calculatoarelor, acestea din
urma fiind componente inerente ale retelelor de telecomunicatii moderne si ca puncte terminale si ca sisteme de
comanda a transportului n retea.

Arhitecturi noi de retele si metode de interconectare a acestora.

- IDN ("Integrated Digital Network") - retea digitala integrata ca dezvoltare a retelei telefonice clasice;

- ISDN ("Integrated Services Digital Network") - retea digitala (numerica) cu integrare a serviciilor;

- B-ISDN - retea digitala cu integrare a serviciilor de banda larga - ca suport universal pentru o multitudine de
servicii : de voce/date/texte/imagini;

- LAN , MAN , WAN - retele locale ,metropolitane si de arie mare ntre calculatoare / terminale - interconectate
ntre ele direct sau prin B-ISDN;

- IN ("Intelligent Network") - retea inteligenta.

Dezvoltarea retelelor are loc n doua planuri :

- retele private (locale, metropolitane)

- retele publice (metropolitane si de arie mare).

Structura unei retele de telecomunicatii

Necesitatea existentei retelei de telecomunicatii apare n mod evident atunci cnd se pune problema
interconectarii a n2 statii de utilizator, numite n continuare terminale.

n figura este prezentata structura topologica a unei retele (R). Elementele componente sunt:
subreteaua de comunicatie/transport (RC), terminalele- utilizator/gazda (T); centrele de comutatie (noduri de retea)
(C); jonctiunile ntre centre (J); jonctiunile externe pentru legarea cu alte retele (JE)- includ n ele si sistemele de
transmisie la distanta.

Principalele topologii utilizate pentru subreteaua de comunicatie sunt: retea plasa sau cu interconectare
totala, retea poligonala sau inel, retea n arbore cu 0, 1, 2, sau mai multe nivele si variantele
corespunzatoare, retele neregulate, retele mixte care interconecteaza mai multe retele din tipurile precedente. n
practica,
retelele mari au structuri topologice mixte.

Structura retelei telefonice

Reteaua telefonica nationala este alcatuita din : reteaua urbana, reteaua rurala
si cea interurbana.
 Reteaua urbana - este compusa din :

-centre telefonice urbane (CT) si tandem (CTd) ;

-linii de abonat ale posturilor telefonice urbane si tandem (cablurile urbane);

-circuite de jonctiuni dintre centrele urbane si tandem (cablurile de intercomunicatie).

Reteaua rurala - cuprinde retele de abonat corespunzatoare abonatilor telefonici din

mediul rural si centre telefonice terminale.

Reteaua interurbana - este alcatuita din :

- centre de tranzit interurbane, ierarhizate n functie de conectarea realizata :

Centre de zona (CZ)- care asigura concentrarea traficului mai

multor judete. Fiecare centru de zona este conectat cu toate
celelalte centre de zona. Un centru de zona este conectat cu
centrele de distributie pe care le deserveste. Centrele de zona
asigura, de asemenea, accesul retelei telefonice nationale spre
reteaua telefonica internationala.

Centre de distributie (CD)- sunt amplasate, de obicei, n

resedinta de judet; ele asigura concentrarea traficului de la centrele
de grup ale judetului si permit accesul abonatului din judet spre
centrul de zona prin care se obtine accesul spre reteaua telefonica a
oricarui judet.

Centre de grup (CG)- au rolul de a concentra traficul din

interiorul unei zone rurale si de a asigura interconectarea centrelor
terminale deservite la centrul de distributie .

- reteaua cablurilor interurbane simetrice de joasa si nalta frecventa, a cablurilor

coaxiale si a fascicolelor de radiorelee ;

- sisteme de transmisiuni analogice.

 Retea telefonica
internationala cuprinde :
- centrale internationale

- sistemele internationale de transmisiuni analogice.

Tipuri de retele de telecomunicatii

Variante functionale de retele
PSTN (Public Switching Telecommunication Network) - este reteaua clasica telefonica, ce are ca obiectiv
principal asigurarea de comunicatii telefonice si de date prin realizarea interconectarii a doua terminale care opereaza
cu semnale analogice.

N-ISDN (Narowband Integrated Service Digital Network) - este o retea digitala cu comutatie de circuite
care permite accesul abonatilor la un numar mare de servicii de baza si suplimentare.

B-ISDN (Broadband Integrated Service Digital Network) - este o retea digitala cu integrarea serviciilor de
banda larga.

PLMN ( Public Land Mobile Network ) - este reteaua de telecomunicatii care asigura controlul comunicatiilor
prin statiile mobile MS (Mobile Station).

INTERNET - retea globala de calculatoare.

Retele de telecomunicatii conventionale

Prin servicii "conventionale" ntelegem serviciile oferite n mod uzual de retelele actuale, dezvoltate n
ultimele doua decenii.

- Reteaua telefonica - ofera serviciul de baza telefonic. Reteaua analogica "clasica" a fost dezvoltata n
esenta pentru acest serviciu. Ea poate asigura nsa functia de transport pentru alte servicii ca:
facsimil, videotex, date, teleactionari, daca se folosesc pentru acestea terminale dedicate, conectate la retea prin
interfete adecvate.

- Reteaua telex - ofera serviciul de telegrafie comutata (transmisie de texte cu viteza mica). Permite trafic
de texte ntre masini telex, prin proceduri standard. Este necesara compatibilitate ntre echipamentele implicate din
punct de vedere al vitezelor si codului.

- Retele de date publice sau private - retelele de date permit schimburi de date folosind comutatia de
circuite si/sau pachete. S-au definit n standarde clase de abonati pentru diverse viteze, coduri, mod de
stabilire/deconectare a legaturii. Pentru faza de transmisie nu exista specificatii fixe privind codurile, protocoalele de
comutatie, acestea fiind de regula
specificate de utilizatori.

Folositi-va cunostintele
1. Care este structura retelei telefonice urbane?

2. Care este rolul unei centrale de zona?

3. Precizati semnificatia notatiilor utilizate n schema de reprezentare a unei
retele de telecomunicatii?

Retele de calculatoare

Consideratii generale
Retelele de calculatoare nu mai sunt de ceva vreme un lux chiar si pentru companiile mici, ele au devenit o
necesitate obiectiva. n acelasi timp pentru a fi utile, retelele trebuie realizate nu artizanal ci conform standardelor
internation
ale.

Se pot
proiecta,
si executa
sisteme
de cablar
e
structura
ta. n
functie de
configurati
a dorita,
se pot
realiza
sisteme de
cablare de
categorie
5, 5e, 6,
numai cu
cablu
UTP/STP
 sau combinat cu fibra optica , conform cu situatia specifica din teren.

Cablarea structurata este bazata pe premiza ca o retea de

cabluri de comunicatie reprezinta o parte integranta a infrastructurii
cladirii si drept urmare trebuie sa aiba o viata utila de cel putin 10 ani.

Fiind independenta de aplicatie, ea trebuie sa ofere suportul necesar

obtinerii unei performante maxime pentru fiecare aplicatie, fie ca avem
de-a face cu transmisii de voce, date sau imagini.

Sistemul de
cablare structurata red
uce simtitor costul pe
termen lung al cablarii
pentru comunicatii a cladirii prin eliminarea necesitatii de-
a instala noi cabluri si echipamente de fiecare data cand
utilizatorul isi schimba locul de munca sau cand este schimbata
amplasarea echipamentelelor din zona de lucru, respectiv
ehipamentele de retea.

In plus este furnizata o interfata utilizator asemanatoare

cu priza electrica, usor de folosit. Sistemul de cablare
structurata respecta standardele in vigoare pentru a asigura
o compatibilitate pe termen lung cu aplicatiile de retea
vitoare.

Un calculator care trebuie conectat la retea trebuie sa aiba o placa de retea (Network Interface Card sau pe
scurt NIC). Aceasta este o placa ce permite comunicarea in retea de la si catre acel computer. Ea se monteaza pe un
slot PCI al placii de baza si are un port prin care se realizeaza
conectarea in retea a computerului.

Cardul de retea are nevoie de un driver prin care sa

poata fi controlat. In cazul in care cardul este plug & play,
resursele sunt configurate automat.

Insa daca computerul are o placa de retea nu inseamna ca s-a

conectat la retea. Este necesar un mediu de transmisie a
datelor (cablurile) precum si echipamente specifice.

Echipamentele
principale folosite in realizarea
unei retele de
calculatoare
 ECHIPAMENTE
PASIVE

patch-panel

prize

conectori

cabluri

patch-cord

ECHIPAMENTE ACTIVE

switch

router

lan card

ACCESORII

rack

Etapele principale n realizarea unei retele de

calculatoare
1. Proiectarea retelei
2. Instalare echipamente de retea pasive
-priza UTP simpla aplicata
-priza UTP dubla aplicata
-Rack / cabinet metalic
-Patch-Panel 16 / 24 porturi
-Patch-Panel 48 Porturi
3. Pozare cablu UTP
-direct pe suport / perete (fara canal de cablu) sau
 -in canal PVC de cablu
4. Mufare cablu UTP / patch cord (la ambele capete)
5. Instalare echipamente de retea active
-Hub / Switch < 8 porturi
-Switch: 8 / 16 porturi
-Switch: 24 / 48 porturi

Folositi-va cunostintele
1. Care este semnificatia termenului "cablare structurata"?
2. Care este rolul unei placi de retea?
3. Precizati cateva echipamente folosite intr-o retea de calculatoare?
4. Care sunt principalele etape in realizarea unei retele de calculatoare?

TIPURI DE CABLURI PENTRU REALIZAREA

REELELOR DE TELECOMUNICAII
TIPURI CONSTRUCTIVE DE CABLURI TELEFONICE

Cu conductoare metalice :

cu manta de PVC(policlorura de vinil) ;

cu manta de PE(polietilena) umplute cu gel impotriva patrunderii apei (tip ALPET);

autopurtate si neautopurtate;

coaxiale ;

Cu FO -folosite pentru intercomunicatii ntre centralele telefonice ale aceleasi localitati si pentru legaturi
telefonice interurbane.

ELEMENTE COMPONENTE ALE CABLURILOR TELEFONICE

CABLURI CU CONDUCTOARE METALICE

Cablurile de telecomunicatii sunt formate din trei elemente constitutive:

- conductoare

- izolanti

- nvelis (camasa sau manta)

Materialele de baza folosite la fabricarea cablurilor sunt:

- cuprul (Cu), aluminiu (Al) din care se obtin conductoare

- hrtia electroizolanta, bumbacul, matasea, iacul, materialele plastice etc. folosite ca izolanti;

- plumbul, fierul, iuta, bitumul, policlorura de vinil, etc. , folosite la fabricarea nvelisului.
 Conductoarele

Conductoarele sunt fire de cupru (Cu) sau aluminium (Al) de diferite grosimi (calibre). Cuprul folosit la
fabricarea cablurilor se obtine din calcopirita (minereu de Cu). Acesta se trateaza mai nti n cuptoare, de unde iese
sub forma de placi sau de bare. n aceasta forma cuprul este supus electrolizei ntr-o solutie slaba de sulfat de
cupru. La catod se depune cuprul pur. Astfel obtinut, el se numeste cupru electrolitic si este un material
superior, cu o mare conductibilitate electrica.

Cuprul se trage n fire de diferite diametre: 0, 4; 0, 5; 0, 51; 0, 6; 0, 64; 0, 7; 0, 8; 0, 9;1, 0; 1, 2; 1, 27;

1, 3 mm.

Conductoarele de calibru 0, 4 - 0, 9 mm inclusiv sunt utilizate pentru cablurile urbane; firele de calibrul 0, 9
- 1, 3 mm se folosesc pentru cablurile interurbane. Conductoarele de cablu se pot trage si din aluminiu; ele au
o grosime mult mai mare dect cele de Cu (=1, 55 mm este diametrul cel mai obisnuit). Conductoarele de Al se
ntrebuinteaza pe o scara mai redusa, ele avnd caracteristici mai putin avantajoase, pentru telecomunicatii.

Indiferent din ce material se confectioneaza, conductoarele trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii de

calitate:

- sa aiba sectiunea rotunda si la fel de groasa pe toata lungimea lor;

- sa nu prezinte pete, crapaturi, aschii, muchii sau ndoituri (crcei);

- sa nu aiba nadiri, n afara de cele admise;

- rezistenta de rupere ct si rezistenta electrica la nadire sa se nscrie n norme.

Firele de Cu se ntrebuinteaza n general asa cum ies din fabrica. La comanda beneficiarului, ele se pot acoperi
cu un strat de cositor sau de lac, dupa necesitati; Astfel acoperite ele se utilizeaza la fabricarea cardurilor de
conexiune din centralele telefonice (cabluri ce leaga diferite elemente ale centralelor).

Izolatia

Conductorii cablului se acopera cu unul sau mai multe straturi de izolatie dupa tipul de cablu ce urmeaza a se
fabrica (urban, interurban etc. ).
 Izolatia poate fi formata din: hrtie electroizolanta, bumbac, matase, materiale plastice si n cazuri mai rare din
cauciuc s.a.m.d. Hrtia folosita n acest caz este o hrtie speciala care se taie sub forma de benzi de 0,06-0,2
mm grosime si de 4-6 mm latime. Dimensiunile variaza ntre aceste limite dupa felul cablului.

O buna hrtie electroizolanta trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie perfect uscata;

-sa nu absoarba umezeala;

-sa nu contina substante vatamatoare;

-sa fie uniform de groasa;

-sa aiba n orice punct aceeasi structura;

-sa nu crape sau sa se rupa la parafinare;

-sa aiba coloratia stabila, care sa nu dispara la lumina solara, sau electrica si nici sub actiunea parafinei;

-sa nu contina acizi.

O buna parte din conditiile de mai sus se pretind si celorlalte materiale izolante. Modul de asezare a izolatiei pe
conductoare poate varia de la fabrica la fabrica. Se cunosc urmatoarele tipuri de nfasurari:

-n spirala: hrtia se nfasoara elicoidal pe conductoare si se petrece margine peste margine circa un sfert
din latimea ei;se asigura astfel o izolare completa a conductorului (fig.a);

-n teaca: firul este mbracat de-a lungul unei benzi de hrtie asezate n lungime;n acest caz izolamentul
se fixeaza pe conductor cu ajutorul unui firisor de bumbac care se rasuceste n spirala peste hrtie (fig.b);

-n pasta (pulp): conductorul se acopera cu hrtie sub forma de pasta, oferind o izolare superioara
celorlalte sisteme (fig.c).

La cablurile de mare distanta se mai aplica pe conductorul n spirala un firisor de hrtie de bumbac sau de
material plastic (fig.d). -

Fig. a.b.c. Izolrea conductoarelor: a-izolare cu hrtie n spirala; b-izolarea cu hrtie n teaca; c-izolarea cu hrtie
n pasta (pulp); d-izolarea cu hrtie sau stiroflex cu cordel.
 Aceasta poarta denumirea de cordel. El are rolul de a mentine izolatia egal distantata de fir si de a forma astfel
un strat uniform de aer ntre conductor si hrtie. Astfel de cabluri au deci izolamentul de aer si hrtie(izolament aer-
hrtie).

Formarea miezului

Conductoarele unui cablu pot fi grupate n perechi sau n cuarte. Totalitate lor
formeaza miezul sau inima cablului. Perechea este cea mai simpla formatie compusa din doua conductoare izolate
si rasucite ntre ele, dupa un anumit pas, care poate varia ntre 10-30 mm. Cuarta este o formatie de conductoare
imediat superioara perechii. Ea este compusa din patru fire izolate si rasucite ntre ele dupa sisteme de torsadare mai
complexe.

Cuartele folosite n mod curent, deci cele mai obisnuite n prezent sunt:

-sistemul n dubla pereche notat n plan DP, DM, MT;

-sistemul n stea.

Cuarta n dubla pereche are conductoarele perechilor asezate unul lnga altul;conductorul nsemnat cu o linie
formeaza o pereche cu cel nsemnat cu doua linii(perechea I); a doua pereche este formata din firul nsemnat cu
trei linii si cel cu patru linii pe conductoarele respective (perechea II).

Oricum ar fi format miezul, din perechi sau din cuarte, straturile de conductoare se rasucesc n miez
(torsadeaza) conform aceleiasi reguli: straturile cu sot sunt rasucite ntr-un sens, iar straturile fara sot n sens
opus. n acest fel, un strat rasucit ntr-un sens se nvecineaza cu altele doua rasucite n sens invers. Niciodata doua
straturi alaturate nu vor fi rasucite n acelasi sens.
 O torsadare corecta nlatura inductia dintre circuite si mpiedica deci aparitia fenomenului de diafonie. Miezul
astfel format, se trage n benzi de hrtie sau de pnza si se ruleaza pe bobinele metalice, care se introduc apoi n
autoclave pentru uscare. Fisa tehnologica respectiva indica durata si temperatura de uscare, n functie de capacitatea
numerica a perechilor si de alti factori de fabricatie.

Aceste operatii se conduc cu foarte multa atentie, caci orice abatere sau nerespectare a normelor tehnice de
fabricatie, are drept urmare arderea sau prajirea izolatiei, ori insuficienta ei de uscare. si ntr-un caz sau altul,
cablul este rebutat deci nu poate fi folosit pentru productie.

nvelisul sau mantaua

Dupa uscare, miezul este trecut la presa de plumb, unde se acopera cu un strat de plumb; de fapt materialul
utilizat pentru nvelirea miezului de cablu este un aliaj de plumb care n mod uzual este denumit plumb. n presa,
printr-o compresie puternica asupra aliajului n stare lichida, se formeaza pe miez, de jur imprejur, un tub de
plumb.

Aliajele cele mai ntrebuintate n fabricarea cablurilor sunt:Pb-97, 5% ;Sn-2% si Cd-0, 5%. De asemenea, se
utilizeaza destul de des si aliajul Pb-Sn-Sb, care da o mare duritate camasii cablului.

Este important de retinut ca plumbul pur nu se foloseste la fabricarea cablurilor pentru ca este foarte
maleabil, nu are rezistenta mecanica si cristalizeaza foarte usor sub influenta trepidatiilor.

Grosimea plumbului, ct si compozitia sa, depind de felul cablului, de numarul de conductoare si de calibrul
lor;astfel nvelisul unui cablu armat va fi diferit de nvelisul aceluiasi cablu nearmat. De asemenea, la un cablu cu
conductoare mai groase, nvelisul de plumb va fi mai gros n comparatie cu acelasi cablu cu conductori mai subtiri.
n general, grosimea mantalei de plumb variaza ntre 1, 4 si 4, 5 mm.

Tehnica moderna a dat nsa un mare impuls utilizarii materialelor plastice, datorita faptului ca acestea pot
rivaliza si nlocui o buna parte din materialele feroase si neferoase folosite. n sectorul de cabluri, aliajul de plumb
si izolatia conductoarelor au fost si ele nlocuite de policlorura de vinil, polietilena care fac fata cu succes n
fabricarea cablurilor de telecomunicatii att ca nvelis al conductoarelor ct si al miezului de cablu.

Armatura cablurilor
Cablurile care se instaleaza direct n pamnt sau pe fundul apelor, poseda deasupra camasii de plumb, unul
sau mai multe straturii metalice, formate din benzi de otel moale, din bare cilindrice, trapeizoidale sau n forma
literei 'Z'. Acestea formeaza armatura cablului.

Armatura se calculeaza si se compune dintr-unul sau mai multe straturi n functie de solicitarile la care
urmeaza a fi supus cablul(armat n sapatura, autosuspendat, subfluvial). Pentru a proteja nvelisul de plumb,
armatura nu se aplica direct peste el, ci peste un strat combinat de iuta si bitum care formeaza un strat elastic
protector, denumit perna sau salteaua cablului.

Un exemplu de ordinea asezarii straturilor la armarea cablului este:

-un strat de bitum vscos, care se aseaza peste camasa de plumb;

-un strat de hrtie gudronata;

-un strat de bitum subtire;

-un strat de iuta gudronata;

-un strat de doua benzi de otel;

-un strat de bitum vscos;

-un strat de iuta gudronata;

 -un strat de var stins.

Primele patru straturi formeaza perna cablului, care are un dublu rol:

-sa protejeze nvelisul de plumb fata de armatura de otel;

-sa izoleze electric cablul fata de sol.

De regula armatura se compune din benzi de otel.

Uneori armaturile speciale trapezoidale 'Z', se pot combina cu benzile din otel;de pilda n cazul cablurilor
subfluviale, care sunt supuse la eforturi foarte mari, este necesar ca aceste eforturi sa fie preluate numai de
armatura cablului, fara ca ele sa solicite camasa de plumb sau conductoarele cablului;pentru aceasta armatura
trebuie sa corespunda la o rezistenta de rupere de 70-120kgf/mm2.

Se construiesc deci aceste cabluri cu armatura foarte puternica din bare de otel de 4-7 mm grosime avnd
pasul foarte prelung(1-2 m).

n general dimensiunea si forma armaturii depinde de greutatea cablului si de destinatia lui.

Bitumul utilizat la armarea cablurilor trebuie sa fie rezistent la temperaturi ridicate;de asemenea si compozitia
sa trebuie sa fie fara influente daunatoare plumbului sau otelului. Verificarea la scurgere se face asupra unei bucati
de circa 300 m lungime care se supune la o temperatura de 40 grade celsius timp de o ora. n tot acest timp,
masa de bitum nu trebuie sa curga din cablu.

Stratul de var folosit la armare evita lipirea spirelor ntre ele, fapt care ar ngreuna derularea cablului de pe
tambur, n timpul instalarii lui. n unele cazuri stratul exterior de iuta gudronata este suprimat; de exemplu
cablurile subfluviale ct si cele care
eventual se trag n conducta, nu au
acest ultim strat.

APLICATII :
1. Indicati n scris care sunt
elementele componente ale unui
cablu cu conductoare metalice:

a. . . . . . . . . . . . . .
.........................
.......

b. . . . . . . . . . . . . .
.........................
.......

c. . . . . . . . . . . . . .
.........................
........

d. . . . . . . . . . . . . .
.........................
........

2. Completati tabelul de mai jos

cu denumirea materialelor utilizate
pentru constructia unui cablu de telecomunicatii cu conductoare metalice.
 Elemente Materiale utilizate
componente
Conductoare
Izolatie conductoare
Manta cablu
Armatur cablu

3. Definiti ce este o cuarta si precizati care sunt variantele de cuarte utilizate n mod curent la realizarea miezului
unui cablu telefonic .

4. Definiti notiunea de torsadare a conductoarelor unui cablu si precizati rolul ei.

5. Pentru reprezentarile de mai jos precizati tipul de torsadare folosit la conductoarele cablului completnd
spatiile libere.

CABLURI CU FIBRE OPTICE

 Fibrele optice se pot folosi individual(cordon de fibra)sau grupate n cabluri.

Elementele unui cablu sunt: miezul cablului, nfasurarile(material plastic, aramida, kevlar), elementul central
de rezistenta, interstitiile cu aer sau gel, tuburile protectoare, fibrele optice, mantaua cablului, cablul de otel (pentru
cabluri aeriene).

Constructia cablului: n jurul elementului central de rezistenta se rasucesc tuburile largi, protectoare cu fibre
optice -elementul central poate fi utilizat ca element de rezistenta. nfasurarile (din material plastic, Kevlar) se
realizeaza peste elementul central si tuburile largi astfel nct s dea miezului o forma rotunda. Tuburile protectoare
largi sunt reprezentate de o teava mica, din plastic n interiorul careia se afla una sau mai multe fibre
optice. Mantaua se poate realiza din:

polietilena PE; policlorura de vinil PVC; etilen propilena florurata FEP; copolimer etilen/acetat de vinil EVA.

Cablul de otel reprezinta elementul de sustinere aerian a cablului cu fibr optica.

Cablu cu fibre optice pentru interconectare

VARIANTE DE CABLURI TELEFONICE

Cablurile de telecomunicatii se clasifica dupa diferite criterii.

Dupa modul de utilizare:

- cabluri urbane

- cabluri interurbane

- cabluri de centrala

- cabluri cu destinatii speciale

Dupa modul de pozare:

- cabluri subterane

- cabluri pozate n canalizatie

- cabluri pozate aeriene

 - cabluri subfluviale

Dupa tipul mantalei de protectie:

- cabluri cu mantale din plumb

- cabluri cu mantale din aluminiu

- cabluri cu mantale din materiale termoplastice: policlorura de vinil, polietilena

etc.

a)Cabluri urbane
Cablurile de telecomunicatii urbane se utilizeaza la cablarea zonelor urbane si sunt destinate sa functioneze la o
tensiune maxima de exploatare de 150V.

o Dupa destinatia lor cablurile urbane sunt:de abonati si de intercomunicatie.

Cablurile de abonati-sunt destinate legaturii dintre centrala telefonica si posturile de abonati ai acestei
centrale. De obicei aceste cabluri sunt cabluri n perechi. Ele pot avea diferite capacitati, cuprinse ntre 6 si 2424
perechi. Toate conductoarele cablurilor de abonati au diametrul cuprins ntre 0, 4 si 0, 9 mm. n ultima vreme, se
folosesc cabluri cuartate.

Cablurile de intercomunicatii-sunt destinate legaturii directe ntre centralele telefonice ale aceleiasi
localitatii. Aceste cabluri au diametre ale conductoarelor de la 0, 5 mm n sus. De obicei, ele contin conductoare cu
doua diametre:cele mai multe au diametrul de 0, 5.0, 6 mm, iar celelalte de 0, 9 mm(mai rar de 0, 8 mm). Ele se
numesc cabluri compuse.

o Dupa modului de pozare, cablurile de telecomunicatii urbane se grupeaza astfel:

Cabluri de telecomunicatii aeriene montate pe fatadele cladirilor sau pe

stlpi;

Cabluri de telecomunicatii subterane pozate direct n sol sau n canalizatie.

Aceste cabluri au conductoarele din cupru, grupate n perechi sau cuarte. Izolatia
conductoarelor se face cu benzi de hrtie impregnata , aplicata prin suprapunere,
formnd o pereche a cablului. Miezul cablului este protejat de o manta cilindrica din Pb,
iar straturile de protectie ce acopera mantaua sunt formate din hrtie si fire de cnepa.
Armarea se face cu benzi de otel laminate sau cu srme rotunde din otel, zincate sau
late. Impregnarea straturilor de protectie se face cu bitum.

Tipuri constructive si modul de simbolizare:

-THUPY si THUP2Y-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie din hrtie n manta de plumb si manta de
PVC,

-THUPAbI-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hrtie n

manta de plumb, armat cu nvelis exterior din fire textile,

-THUPArI-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hrtie n manta de plumb, armat cu srma de otel cu
nvelis exterior din fire
textile,

-TU2YY-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de polietilena n manta de PVC,

-TUHPAbY-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hrtie n manta de plumb, armat cu benzi de otel, cu
manta exterioara din PVC.

-TUHAY si TUHA2Y-cablu de telecomunicatii urban cu izolatie de hrtie n manta de aluminiu, cu manta

exterioara din PVC sau polietilena.

b)Cabluri interurbane

Cablurile de telecomunicatii interurbane sunt utilizate pentru cablarea traseelor de mare distanta. Acestea pot
fi omogene, cnd cablul contine conductoare cu acelasi diametru si aceleasi grupe de conductoare
sau neomogene, cnd cablul contine conductoare sau grupe de conductoare cu diametre diferite. Cablurile
interurbane sunt destinate sa functioneze la o tensiune maxima de 250V. Cablurile interurbane sunt cabluri
cuartate, diametrul conductoarelor fiind cuprins ntre 0, 9 mm si 1, 4 mm;Toate cablurile interurbane sunt armate,
caci se instaleaza n sapatura.

Cablurile de telecomunicatii interurbane pot fi de joasa sau de nalta frecventa.

Conductoarele sunt din cupru, nfuniate n perechi cu un anumit pas, n cuarte dubla pereche DM(Diesel
horst-Martin)sau cuarte S(stea).

a) cuarta stea b) cuarta combinata

LEGEND:

1) -conductor cupru

2) -sfoara hrtie
 3) -izolatie cu banda de hrtie

4) -fire de bumbac,

5) -umplutura de hrtie

Pentru a micsora capacitatile parazite ntre conductoare, acestea se izoleaza nti cu sfoara de hrtie(cordel)
si abia apoi cu banda de hrtie.

n scopul maririi distantei de transmisie s-a ajuns la necesitatea maririi artificiale a inductivitatii conductoarelor
cablurilor interurbane.

Cablurile interurbane cu inductivitate marita se numesc cabluri cu ncarcare inductiva. ncarcarea inductiva se
realizeaza fie prin constructia corespunzatoare a cablului, obtinndu-se asa numitele cabluri krarupizate, fie prin
pupinizarea traseului de cablu. La acest ultim procedeu, cablul este de fabricatie obisnuita, nsa pe traseul lui se
monteaza din loc n loc bobine de inductanta, numite bobine pupin.

La cablul krarupizat, ncarcarea inductiva se realizeaza prin nfasurarea n spirala pe fiecare conductor de cupru
a unei srme de fier moale ntr-un strat sau mai multe straturi. Spirele srmei de fier sunt alaturate. Peste ele se
nfasoara cordelul, ca la orice cablu interurban, dupa care urmeaza unul sau mai multe straturi de hrtie
electroizolanta.

Simboluri si notatii pentru cablurile interurbane utilizate n reteaua

nationala
-TIHP-cu izolatie de hrtie si manta de Pb,
-TIHPAbI-armat, cu nvelis exterior din fire textile
-TIHPY-cu manta exterioara din PVC,
-TIHPAbY-cu izolatie de hrtie, n manta de Pb-armat, cu manta exterioara din
PVC,
-TIHAY-cu izolatie de hrtie, n manta de Al, cu manta exterioara din PVC sau
polietilena,
-TIHA2YabY-cu izolatie de hrtie, n manta de Al, cu manta exterioara din PVC
sau polietilena.
Caracteristici ale diferitelor tipuri de cabluri interurbane
TIHP, TIHPAbI, TIHPAbzI, TIHPAbY, TIHPAbzY, TIHPY
- conductoarele se executa din Cu electrolitic moale, cu diametrul de 1, 2
mm(nalta frecventa) si 0. 9 mm(joasa frecventa),
- hrtia si sfoara electroizolanta au grosimea cuprinsa ntre 0. 1 mm si 0. 17 mm,
- pentru consolidarea elementelor si a straturilor concentrice se utilizeaza fire de
bumbac,
- mantaua din plumb are grosime cuprinsa ntre 1. 5 mm-2. 3 mm
- nvelisurile de protectie si armatura aplicata peste mantaua de plumb au
grosimea de 2mm respectiv 2 x 0. 2mm
-la cablurile armate, peste mantaua de plumb se aplica un nvelis de protectie
avnd n structura:bitum, benzi de hrtie impregnata n substante bituminoase, fibre de
cnepa, benzi de otel.
TIHAY, TIHA2YabY, TIHA2YabzY, TIHAOY
- conductoarele realizate din Cu electrolitic,
- mantaua din Al cu grosime radiala ntre 1 mm si 1, 75 m,
- pentru protectia mantalei se utilizeaza:un strat de bitum cu adaos de cauciuc, un
strat anticoroziv din lac,
- armarea se face din benzi de otel laminat.
APLICAII :
1. Precizati semnificatia notatiilor folosite pentru cablurile de telecomunicatii urmatoare:

a. THUPAbI b. TIHPY c. TU2YY

2. Care este diferenta ntre cablurile de abonati si cablurile de intercomunicatie din punct de vedere a utilizarii lor ?.

3. De ce se folosesc n transmisiile interurbane cabluri telefonice armate?

4. n cazul reprezentarii de mai jos notati denumirile elementelor componente ale cuartei si materialele folosite
pentru realizarea lor.

Cablurile interurbane pentru nalta frecventa

Cablurile pentru frecvente nalte se realizeaza n doua variante constructive:cu circuite ecranate si
concentrice.

*Cabluri cu circuite ecranate

n cazul cnd printr-un cablu se transmit curenti cu mai multe frecvente, datorita diafoniei, transmisiile de pe
circuitele cu frecventa mai mare influenteaza transmisiile de pe circuitele cu frecventa mai mica. Perturbatia este cu
att mai puternica , cu ct frecventa este mai mare.

Suprimarea sau reducerea efectului acestui fenomen se obtine cu ajutorul ecranelor. Se utilizeaza ecrane
electrostatice si ecrane electromagnetice.

Ecranul electrostatic suprima diafonia provocata de dezechilibrul capacitiv al conductoarelor;el nu are nsa
nici un efect asupra diafoniei determinate de inductia mutuala dintre circuite. Ecranul electrostatic este format dintr-o
banda de hrtie metalizata(acoperita pe o parte cu un strat fin de metal, cel mai des folosit fiind aluminiul), care se
infasoara n spirala peste izolatia perechii(perechilor)sau cuartei(cuartelor)respective.

Ecranul electromagnetic-suprima ambele feluri de diafonie. Acest ecran consta ntr-una sau mai multe benzi
metalice, dintre care cel putin una este dintr-un material feromagnetic(fier, nichel etc. ), iar celelalte sunt din
aluminiu. Ele se nfasoara n spirala peste perechile sau cuartele care trebuie ecranate.

* Cabluri concentrice
Cu ajutorul tipurilor de cabluri prezentate pna acum nu se pot efectua transmisii pe frecvente mai mari de circa 0,
1 MHz. Cum frecventele din domeniul radiodifuziunii si televiziunii sunt cu mult mai mari, ajungnd pna la
circa 14MHz, a fost nevoie sa se creeze un nou tip de cablu, capabil sa satisfaca aceste cerinte. Una dintre greutatile
ntmpinate la realizarea lui a fost gasirea unui material cu proprietati electroizolante mult superioare hrtiei. Aceasta
dificultate a fost nlaturata odata cu descoperirea materialelor electroizolante sintetice, ca:stiroflexul, cotopa si
supercotopa.
 Cablurile simetrice cu straturi concentrice-au conductoarele identice ca diametru, dispuse alaturat.

CABLU SI
METRIC SECIONAT

Cablurile concentrice asimetrice sau coaxiale-sunt cele n care perechile sunt formate din conductoare cu
diametre diferite, introduse unul n celalalt. Miezul este compus din:

-un conductor de cupru de sectiune circulara(rotunda), avnd diametrul de 3..5 mm;

-un conductor de cupru sau aluminiu tubular cu peretii foarte subtiri;

-un numar de discuri de stiroflex, care izoleaza conductoarele unul de altul si le fixeaza astfel nct sa fie
concentrice(axa conductorului central sa fie aceeasi cu axa conductorului tubular). Miezul cablului coaxial este
izolat cu benzi de stiroflex peste care se afla camasa cablului si apoi nvelisurile de protectie(toate cablurile coaxiale
sunt armate).

n cazul cablurilor de telecomunicatii simetrice, frecventa maxima transmisa este de 552 kHz. n apropierea
acestei frecvente, creste foarte mult diafonia ntre circuitele fizice ale cablului, facnd imposibila transmisia de
informatii pe linie. Rezolvarea acestei probleme se face prin utilizarea, n retele de telecomunicatii interurbane, a
cablurilor coaxiale. Perechea coaxiala(circuitul coaxial) a aparut prin utilizarea ecranului de telecomunicatii simetric
drept al doilea conductor. Dielectricul poate fi aer sau material plastic.

d-diametrul exterior al conductorului interior;

D-diametrul interior al conductorului exterior.

CIRCUIT COAXIAL
 Pentru tipurile mai vechi se utilizeaza ca dielectrici cauciucul sau ceramica. Conductorul central, de forma
cilindrica masiva sau tubular, poate fi din cupru, aluminium sau fier. Conductorul exterior de forma tubulara,
semitubulara sau benzi metalice, a carui sectiune transversala poate fi un cerc, dreptunghi, poligon regulat sau
elipsa, se confectioneaza printr-o tehnologie specifica de lipire sau sudare electrica n atmosfera neutra.

Perechea coaxiala a devenit n scurt timp elementul determinant al numeroaselor structuri de cabluri coaxiale.

Cablurile coaxiale sunt de mai multe feluri:

-urbane

-interurbane

-de centrala.

Structura unui cablu coaxial interurban de telecomunicatii este:

-conductor de cupru,

-rondele din material plastic,

-conductor tubular,

-pereche coaxiala,

-izolatie pentru pereche coaxiala,

-izolatie pentru grupa de perechi fizice,

-nfasurare comuna,

-circuite fizice pereche,

-nfasurare comuna,

-manta metalica,

-mantale interioare din material plastic,

-armaturi din benzi de otel,

-manta exterioara din material plastic,

-strat de protectie anti coroziune,

CABLU COAXIAL SECIONAT

APLICAII:

1. Precizati care este parametrul de semnal care determina folosirea cablurilor ecranate

2. Care este deosebirea ntre ecranul electrostatic si ecranul electromagnetic utilizate la cablurile cu circuite ecranate?
3. Definiti notiunea de circuit coaxial.

4. Pornind de la principiul constructiv al circuitului coaxial precizati elementele componente pentru reprezentarea de
mai jos:

a. 1.....................

b. 2 ......................

c. 3.. .....................

5. Precizati care sunt materialele folosite la constructia cablurilor coaxiale urbane si interurbane.

c)Cabluri de telecomunicatii de centrala

Un ansamblu de conductoare :cuarte, terte si chinte izolate, nfuniate dupa anumite criterii, cuprinse ntr-o
manta etansa peste care se pot aplica diferite nvelisuri de protectie pot constitui un cablu de telecomunicatie.

Cablurile de telecomunicatii cu conductoare de cupru, izolate cu PVC, n manta de PVC sau plumb, se utilizeaza
la cablarea centralelor telefonice, precum si la racordarea cablurilor de telecomunicatii urbane cu manta din plumb n
repartitorul centralei telefonice, tipul TCYP.

Pentru simbolizare se utilizeaza urmatoarele litere:

T-telecomunicatii,

C-centrala,

Y-izolare cu manta PVC,

P-manta de plumb,

Exemplu de notare:TCZZ 35x2x0. 5NTR2033-83-cablul de telecomunicatii de centrala avnd 35 perechi de

conductori de cupru de diametru 0. 5 mm.

Cablurile de centrala se fabrica cu conductori din cupru rasuciti n perechi, terte, curate si chinte.

Varietati de cabluri SHOWA

SHOWA este un producator experimentat si puternic n domeniul cablurilor telefonice urbane. ncepand de la
introducerea codului culorilor polietilenei (CCP)pentru cablurile telefonice, SHOWA a tinut pasul n privinta celor mai
noi tehnologii de obtinere a acestor cabluri.
 Se pot defini diferite tipuri de cabluri telefonice SHOWA, n plastic unele fiind nou introduse, iar altele
nlocuindu-le pe cele cu hrtie.

1. Tipuri de izolatie:

a)Solida-izolatie dura n ceea ce priveste proprietatile fizice si electrice, destul de usor de fabricat si de mnuit
ca si de condus procesul de productie.

Pe de alta parte este voluminoasa n mod inevitabil si deci mai putin economica (mai scumpa)dect altele.

b)Celulara-n primul rnd este economica datorita grosimii reduse a peretilor si miezului compact al cablului
continnd un mare numar de perechi ntr-un diametru total dat de cablu.

Pe de alta parte, izolatia este destul de fragila, mai slaba n proprietati fizice si n posibilitatea de a preveni
deplasarea compozitiei de umplere din interior.

c)Foam-skin(izolatie celulara cu pelicula)-aceasta este un hibrid a celor doua tipuri anterioare. Stratul
interior celular face miezul cablului mic si chiar economic. Stratul exterior solid furnizeaza izolatiei rezistenta mecanica
si o bariera suficienta contra patrunderii compozitiei de umplere n stratul celular interior.
 Tipuri de miez

2. Tipuri de miez

a) Miez cu aer-n acest caz izolatia este mai subtire si cablul este mai compact astfel nct cablul nsusi este
mai economicos. Pe de alta parte se obtin facilitati speciale pentru ntretinere cum ar fi sistemul de presurizare cu
gaz pentru retelele importante.

b)Umplut n ntregime-umplerea interstitiilor din interiorul miezului cablului cu o compozitie de umplere, duce la
o izolatie mai groasa datorita cresterii constantei dielectrice a miezului cablului deci cablul nsusi devine voluminos si
costisitor.

3. Forma de tosadare
 a)Perechea-n acest caz se realizeaza mai usor o echilibrare buna ntre circuite astfel nct sa se obtina
caracteristici bune de diafonie. Aceasta forma de torsadare este avantajoasa pentru transmisiile de mare viteza, pe
de alta parte cablurile devin inevitabil mai voluminoase.

b)Cuarta-face miezul cablului mai compact astfel nct mai multe perechi pot fi introduse n miez n mod mai
economic.

FOLOS
II-V
CUNOs
TINE
LE

Precizati
avantajele
si
dezavantaj
ele
diferitelor
variante
de
izolatii, de
miezuri si
de
torsadari
utilizate la
cablurile S
HOWA. C
ompletati
cu
informatiil
e cerute urmatorul tabel.

Tipuri de izolatie Avantaje Dezavantaje

1
2
3
Tipuri de miez
1
2
Forme de torsadare
1
2
CABLURI CU FIBRE OPTICE
Fibrele optice se pot folosi individual(cordon de fibra)sau grupate n cabluri.

Elementele unui cablu sunt:

-miezul cablului;

-nfasurari(material plastic, aramida, kevlar);

-element central de rezistenta;

-interstitii cu aer sau gel;

-tuburi protectoare;
 -fibre optice;

-mantaua cablului;

-cablu de otel(pentru cabluri aeriene).

CABLURI CU FIBRE OPTICE N

SECIUNE

La alegerea fibrelor optice si

conductoarelor, n vederea utilizarii acestora
la fabricarea cablurilor de telecomunicatii, se
tine seama de:

-geometria fibrei;

-dechiderea numerica(NA);

-atenuarea lineica(dB/km);

-largimea benzii de transmisie(MHz);

-rezistenta mecanica maxima permisa la ntindere;

-tipul conectorilor;

-factorul de cuplaj;

-natura sursei(LED sau LASER);

-mediul de functionare;

-raza de curbura minima admisa;

-temperatura de functionare;

-rezistenta la socuri si vibratii;

-functia de transfer.

Constructia cablului
n jurul elementului central de rezistenta se rasucesc tuburile largi protectoare cu
fibre optice. Elementul central poate fi utilizat ca element de
rezistenta. nfasurarile (din material plastic, Kevlar) se realizeaza peste elementul
central si tubururile largi astfel nct sa dea miezului o forma rotunda.

Tuburile protectoare largi sunt reprezentate de o

teava mica din plastic n interiorul careia se afla una sau
mai multe fibre optice.

Proprietatile tubului:

-nedeformabil;

-rezistent la ntindere;

-flexibil;

-protectie mpotriva influentei mediului;

-usor de denodat;

-permite micsorarea fibrei n tub fara ca aceasta sa fie supusa la tensiuni mecanice.

Fibrele optice sunt torsodate n tub, astfel ca exista un exces de lungime fata de lungimea cablului. Tuburile
protectoare strnse sunt reprezentate de un nvelis solid de plastic lipit de fibra. n aceste tuburi fibra nu este
lejera astfel ca ea poate suferi la tractiuni mari.

Tuburile protectoare hibride combina tipul de protector larg cu tipul de protector strns, iar ntre tipul de
protector si fibra exista un start alunecos.
 Mant
aua
cablu
lui -
aceast
a
trebui
e sa
protejez
e miezul
cablului
optic
contra inf
luentelor:

-
mecanice;

-
termice
;

-
chimice
;

-
umidita
te.

Mantaua se poate realiza din:

-polietilena PE;

-policlorura de vinil PVC;

-etilen propilena florurata FEP;

-copolimer etilen/acetate de vinil EVA.

Cablul de otel

Cablul de otel reprezinta elementul de sustinere aeriana a cablului cu fibra optica.

Cablu cu fibre optice pentru interconectare

 Clasificarea cablurilor cu fibre optice

Dupa tipul fibrei Dupa modul de pozare Dupa numarul de fibre

Cabluri cu fibre Cabluri subterane 1, 2
monomod
Cabluri cu fibre Pozate n subteran 6
multimod
Cabluri aeriene 12
Cabluri subacvatice 18
Cabluri de interior 32, 48

AP
LI
CA
I
I

1.
Indic
ati n
scris,
co
mple
tnd
spati
ile
liber
e, c
are
sunt
criter
iile
de
clasif
icare
a
cabl
urilor
cu
fibre
optic
e
enu
mera
te
mai
jos.
 Criteriul de clasificare Tipul de cablu
1. Cu fibra optica monomod

Cu fibra optica multimod

2. Aeriene Subterane

Subacvatice De interior
3. 1, 2, 6, 12, 18, 32, 48.

2. n figura este reprezentat n sectiune un cablu cu fibra optica. Notati n dreptul literelor de la A la E elementele
componente ale cablului :

3. Indicati materialele folosite pentru realizarea nfasurarilor, tuburilor de protectie si mantalei la cablurile cu fibre
optice.

CABLURI sI MEDII DE TRANSMISII DE DATE

N REELELE DE CALCULATOARE
Principalele medii de transmisie sunt:

Unshielded Twisted-Pair (UTP)

Acest mediu de transmisie este format din patru perechi de fire, izolate intre ele. Prin torsadarea perechilor
de fire apare efectul de anulare, efect ce limiteaza degradarea semnalelor din cauza interferentelor magnetice sau
radio. Cablul UTP are un diametru de aproximativ 0,4 cm, este un cablu usor de instalat si mult mai ieftin decat alte
tipuri de cabluri. Desi este considerat cel mai rapid mediu de transmisie bazat pe curpu, este mai vulnerabil in fata
zgomotelor electrice in comparative cu alte categorii de cabluri.
 Cablurile UTP din categoria 3 sunt
formate din doua fire izolate impletite impreuna.
O varianta mai performanta este categoria 5.
Acestea sunt similare celor din categoria 3, dar
au mai multe rasuciri pe centimetru si ar trebui
sa fie isolate cu Teflon, rezultand o interferenta
redusa si o mai buna calitate a semnalului pe
distante mari.

Cablu UTP (4 perechi)

Conectorul standard folosit pentru acest

tip de cablu este RJ-45 (Registered Jack),
asemanator cu cel de la cablul telefonic.
Conectorul este construit in baza unui standard
din industria telefonica, standard care precizeaza
care fir trebuie sa fie conectat pe un anumit pin
al conectorului.

Fibra optica
Fibra optica este mediul care asigura transmiterea luminii, modulate la
o anumita frecventa. Acest mediu de transmisie este cel mai costisitor, dar
nu este susceptibil la interferentele electromagnetice si, n plus, asigura rate
de transfer mult mai ridicate decat celelalte medii.

Cablul fibra optica este alcatuit din doua fibre de sticla imbricate separate
intr-un invelis de plastic (numit Kevlar).

Cablul coaxial
Acest mediu consta dintr-un invelis protector care imbraca doua
elemente conductoare: un fir de cupru imbracat intr-un material isolator si
o folie metalica (sau o plasa) ce actioneaza ca al doilea fir din circuit. Acest
al doilea fir este folosit pentru a reduce interferentele externe. Acest cablu are cea mai buna ecranare. Conectorul
folosit de acest tip de cablu se numeste BNC (Bayone-Neil-Concelman). Acest tip de cablu nu se mai foloseste foarte
mult in ultima vreme.

Shielded
Twisted-Pair
(STP)

Cablul STP
combina trei tehnici legate de transmisia datelor:
 shielding (protejarea),

cancellation (anularea) si

twisted (torsadarea) firelor.

Cablu STP de 100 ohmi folosit in retelele Ethernet ofera rezistenta atat la interferentele electromagnetice,
cat si la cele radio, fara a fi un cablu prea gros.

Chiar daca este mai scump decat cablul UTP, cablul STP ofera o protectie mai buna la interferente. Spre
deosebire de cablul coaxial, invelisul protector nu face parte din circuitul electric. O conectare incorecta face ca
invelisul protector sa actioneze ca o antena, absorbind semnalele electrice din cablurile aflate in vecinatate.

Avand in vedere standardele IEEE 802.3, Ethernetul foloseste doar cateva din standardele existente in materie de
cabluri: 10Base5, 10Base2, 10BaseT, 100BaseF. Notatiile arata ca reteaua foloseste o anumita latime de banda,
utilizeaza semnalizarea in banda de baza si poate suporta segmente de diferite lungimi pe diferite medii de
transmisie.