Locelrzenp

BISERICA Bucuregti, Strada Sfingii Apos-

toli, nr. 60, sector 4. in apropie-
,,DOMNITA BALA$A' rea Piegii Unirii, a Dealului Mi-
tropoliei 9i a Centrului Istoric al
Bucuregtilor.

Coxrrxr uRBAN
Contextul urban al bisericii "Dom-
niEa Bila9a" a fost radical modifi-
cat, Agezimintele Brincovenegti
din care aceasta fhcea parte afldn-
du-se, din nefericire, in zona afec-
tatd de planul de sistematizare ce
propunea ridicarea noului Centru
Civic, dominat de Casa Poporului
gi Bulevardul Victoriei Socialis-
te. in anii 7984-1985 clidirile din
jurul bisericii au fost demolate;
vederea sa este obturatl in prezent
de clldirile inconjurdtoare reahza-
te recent.

Ppnroape
1880-1885, pe locul unor bise-
rici mai vechi, cu acelagi nume.

Auronr
arhitecgii - Alexandru Oriscu,
Carol Beneg (care a fost gi arhi-
tect diriginte), D. Hartman, con-
sultant - Andr6-Emile Lecomte
du Noiiy.

SrenB DE coNSERvARE
bund., ultima restaurare datind
din 1990 - 1.992,in urma cS.reia s-
a revenit la silueta initiald.

117
Srruarm luRrorcA
Biserica fhcea parte din ansam-
blul Agezlmintelor Brincove-
negti, conduse de descendengii
pe linie birbiteascl ai familiei
Brincoveanu. Veniturile Agezd-
mintelor se ridicau la aproxima-
tiv 450.000 lei pe anl. Pe soclul
monumentului Domnigei BI-
laga, executat de sculptorul Ca-
rol Storck senior gi aflat in cur-
tea bisericii, sunt inscrise numele
mogiilor ce au constituit zestrea
acordatl bisericii.
Dnrr rsroRrco-cRrrrcE:
CoNrBxrul rsroRrc AL
EDIFICIULUI
Prima biserici purtind acest
nume a fost ridicat[ intre 7743-
7745, de cltre Domnifa B[la-
9a, fiica lui Constantin Basarab
BrAncoveanu, gi de cltre sogul
acesteia, Banul Manolache Ran-
gtbe, zis Lambrino, avtnd hra-
nat.:J. ,,Botezul Domnului"2, pe un
loc din apropierea celui actual. In
1750, alituri de acest[ prim[ cti-
torie ce va fi folositl ca paraclis
pdnl in L871 cnnd este dlrima-
td, aceeagi Domnigl BIlaga, a ri-
dicat pe locul actualei biserici un
aI doilea hcag cu hramul ,inalya-
rea Domnului".
In 1831, biserica a fost infru-
muselatl 9i reinnoitl de Epitro-
1-ANIC, Fondul,,Epitropia Ageziri-
lor Brdncovenegti 1835 - 1912", dosar nr.
66/t898.
2- Actul zidirii a fost confirmat prin hri-
sov domnesc.
3 - Safta Brincoveanu este 6ica lui Theo-
dor Balg 9i a Profuei Rosetti.
4 - Probabil in iarna 1879 - 1880.
5 - Se dorea ridicarea nivelului pardo-
selii cu un metru ti jumitate, pentru
cd nivelul exterior de cilcare se inilta-
pul Grigore Brincoveanu, care s-
a prlbugit in urma cutremurului
din 1838. Epitropul, impreun[ cu
solia sa, Safta Brdncoveanu3, au
rezidit-o intre anii 7838 -7842,
sub o haini neogotici, constru-
ind in cadrul AgezS.mintelor
Brincovenegti gi o gcoali prima-
rn de biieEi (1860- 1898), un ad).
de vlduve bltrdne gi si.race 9i un
spital.
Inundaliile provocate de re-
v[rsarea Dimbovigei4 au slibit
biserica, impunind o expertizare
tehnic[. Aceasta a fost necesarl
gi datoriti doringei Episcopiei de
a face unele modificiri de anver-
gurl.s in urma expertizdtTi, arhi-
tectii Alexandru Or[scu si Carol
Beneg au propus, in rapornrl lof
dou[ variante: 1. biserica s[ rlmi-
nI in starea in care se afla, frrl, a
face alte intervenfii care i-ar pu-
tea agrava starea, sau 2. biserica si
fie dirimatl 9i si se construias-
ci una noud.,,,in stil bizantin, aSe-
zdndu-se intr-un mod rnai simetric
cu celelalte clddiri ce o inconjoard'7.
INrsnveNTtI uLTERToARE
Eorrtc.LnIr
Avind acordul mitropolitului
pentru ridicarea unei noi bise-
rici, Episcopia a lansat comanda
in 1882, dar sfintirea a amt loc
abia in 29 iulie 1885. Atit timp
se in timp gi prin urmare la intrarea in
bisericl se cobora in loc sI se urce. Dar
aceastd intervenfe care poate plrea mi-
norl ar fi determinat gi ridicarea feres-
trelor care implicau, la rindul lor, pentru
pistrarea propo4iilor, refacerea bol;ilor
gi in[llarea intregii biserici. ANIC, Fon-
dul,,Epitropia Agezirilor Brincovenegti
t835 - 19t2", dosar nr. 1711880, f. 1.
6 - Idem, f. 2. Rispunsul arhitectilor este
datat 18 februarie 1880 gi inregistrat la
118
cit a funqionat, personalul bise-
ricii a fost format dintr-un arhie-
reu, patru preofi, doi diaconi, doi
cintlregi gi un cor avind 30 de
membri.
Deteriorlrile produse in urma
cutremurului din 1940 au de-
terminat inchiderea ei intre anii
795 4 - 1959. Lfost apoi restauratl
intre 1959- 7962.Dupit cutremu-
rul din 797 7 au existat cdteva etape
in care s-au fhcut reparatii sumare,
una dintre ele a fost chiar imedi-
at dupl cutremur (7977 -t978),o
alta in 1985. Ultima restaurare a
avut loc la inceputr:l anilor'90; cu
aceasti ocazie s-a revenit la silueta
originari, a edificiului.
Pnornct, PERToAD;. DE
REALIZARE, FAZE DE EXECUTIE,
FABRICANTI, MATERIALE
Arhitecgii Alexandru Ordscu,
Carol Beneg 9i D. Hartman pri-
mesc din partea Episcopiei, co-
manda8 pentru reaTtzarea proiec-
tului gi a devizului general. Dupi
citeva reprogramLri ale licitagieie
(10 iunie, 30 august, 10 octom-
brie,20 decembrie 1880) se pre-
dau proiectul, antemS.suritoarea,
devizul estimativ 9i caietul de sar-
cinilo. Se propunea: inceperea lu-
crlrilor la 1 aprilie 1881, finaliza-
tea,,la roSu"la sfirgitul lui octom-
brie 1881 iar receptia era progra-
Epitropie la nr.226, in 6 martie 1880.
7- Citatul se referi la clidirile Agezd-
mintelor Brincovenegti: gcoala, azilul gi
spitalul.
S-Adresa este datati 10 aprilie 1880.
ANIC, Fondul,,Epitropia Agezirilor
Brincovenegti 7835-1,972", dosar nr.
77 /7880, f.3,6,7,20.
9-Anunturile licitatiilor au fost publi-
cate in ziarele ,Rominul" (17 oct.),
"Te-
legraful" t. 2541, ,,Monitorul Oficial"

mati pentru iulie 1882, termene
care nu au fost respectate. Ma-
terialele proPuse Prin Proiect au
fost betonul pe bazi de var hi-
draulic pentru fundalii, cirimida
pentru zidtrrli, Piatra de Pirgos
pentru stilpi 9i scdl, terra-cot-
ta perrtr]u ornamente 9i tabla de
arami pentru invelitori. Soclul
trebuia s5. fie tencuit cu ciment
Portland, tratat rustic, imitind
piatra. Faladele exterioare trebu-
iau 9i ele vdruite cu var hidraulic
in doul culori de aP[ intercala-
te in asize, una imitind Piatra 9i
cealalti cdr[mida. Fa9[ de ProPu-
nerile arhiteclilor, mitropolitul a
adus citeva modi{icdri: dorea ca
biserica si fie mai lungd cu un
metru, sI fie intr-adevlr Placati
la exterior cu clrimidl aParenti
presat[, in doul culori - rogu 9i
galben - , si existe cite un Portal
aseminitor cu Portalul vestic dar
de dimensiuni mai reduse la fie-
care dintre cele patru intriri se-
cundare in turnuri.
FesRrcaNrr iI MATERIALE
Vitraliile au fost comanda-
te la F. X. Zetier din Munchen,
cel care era pe atunci fabricantul
Cu4ii regale t:avareze, in docu-
mentele de arhiv[ mentionindu-
se cererea expres[ a mitroPolitu-
lui ca vitraliile bisericii s5. repre-
v. 233, 234, 235. Corespondenla refe-
ritoare 1a reprogramlrile licitaliei se afli
f
in dosarul citat mai sus, 10, 22-24,27,
37,43,71,.
10 -Idem, f. 44-52, 55 -58, 59 -65, 67 -69.
11 - Corespondenla cu firmabavxezil: L8
nov. 1882,5 iunie 1883, 14 martie 1884.
mitropolinrlui citre Epitropi es-
Adresa
iulie 1881 9i tot in ea
te inregistrati la 7
se cete"rdutarea unui maistru special pen-
tru marmorizarea stdlpilor interiori Si cd-
zinte sfinli gi s[ fie rezolvate in
stil bizantin.ll
Sobele de faianli a1b[ cu ghir-
lande aurite au fost comandate
la firma L. et C. Hardtmuth din
Viena, prin reprezentann-rl siu la
Bucuregti, M.H. 9i H.D. Rosen-
bhith, specificindu-se, de aseme-
nea, doringa rezolvdrii in stil bi-
zantin. (martie- septembrie
1883 )
Sculptorii in lemn au fost fra-
lii Petre 9i Mihail Babik' Ei au
realizat uSile, stranele din lemn
de stejar gi ramele a doui icoane
din pronaos (cele de Pe Perete-
le vestic). Tronurile regale, tronul
metropolitan gi amttonul diaconu-
lui au fost copiate duPI modelul
adus de Ia Paris (probabil de trPi-
trop). Iconostasul gotic a fost inlo-
cuit cu unul sculPtat tot de frafii
Babik, in stil bizantin cu elemen-
te decorative preluate de la Para-
clisul Mitropoliei.l2
Coloanele dela cele cinci Porta-
luri au fost rcal\zate din Piatr[ de
Rusciuk de G. HalePas, siPltor
in piatri (8/20 august 1883).13
Tabla de aramd Pentru inveli-
tori a fost recuperati de la biseri-
ca ddrdmatd'iar pentru comPleta-
re a fost comandat[ la Jean Sch-
neider din Viena.la
Ornamentele din iPsos gi ci-
ment in relief, interioare 9i ex-
terioare au fost realizate de Jos
in Viena, Mtnthen sau
utarea unui pictor
Paris, care sd zugrdzteascd in stil bizantin,
dup,i modelurile rele mai alese din strdi-
ntitate". ANIC, Fondul ,,Epitropia A9e-
zlrilor Brincovenegti 1835 - 7972", do-
sarele 16, f. 150- 151, 766, 775' 379' 9i
t7/7880,f.6,95-97.
12 - Informatiile au fost oblinute din
adresa Epitropuiui Bibescu cltre Mitro-
polit, din 3 nov. 1882, prin care igi jus-
tifica alegerea unor artitti romini 9i nu
119
Dollischek (februarie 1883).
Policandrele gi
sfeSnicele din
metal alb Cristofle cu foill de ar-
gint, poleite cu aur gi incrustate
cu pietre, avind blazonul familiei
Brincoveanu, au fost comanda-
te la fabrica Poussielque-Russant
din Paris. Candelabrul Si candelele
au fost realizate de argintarulTe-
odor Filipov.
Lucririle de Poleire a iconosta-
sului, tronurilor, amvonului, con-
solelor gi grilajelor lojei corului 9i
ale balcoanelor au fost realizate de
FrantzFerdinand (martie 1884).
Scunr,4. DESCRIERE
aRnrreclunar,A
Din punct de ttedete Planime-
tric-spafial s-a aPelat la o rein-
terpretare a elementelor bisericii
de influen1l bizantinl, Pistrind
toate spatiile tradilionale: Prona-
os, naos gi altar, gi fXcind trimi-
tere la trpul"cruce greacd inscrisd",
referire evidentS. in plan, dar mai
greu infeleasi spagial.
Biserica este PercePutl ascen-
dent, nivelul interior de c[lcare {i-
ind ridicat cu 8 trepte fall de ni-
velul terenului din zona accesu-
lui principal, asigurindu-i aces-
teia monumentalitatea doriti.
Pridvorul tradigional a fost re-
dus la un element architectural
oscilind intre un portal amPlifi-
striini, considerindvi "la /el de buni si
mai cu tilul bizan tin".Ter-
familiarizaPi s
menul lucrlrilor a fost sePtembrie 1883,
dar au reficut tronurile regale, prea mari,
initial gi lucririle au continuat pini in
ianuarie 1885. ANIC, Fondul,,Epitropia
Agezirilor Brincovenegti 7835 - 791.2",
dosar 17l1880, f. 257, 27 0, 372.
13 - Idem, dosar 1611880, f. 370,373.
14-Idem, dosar 1711880, f- 222, tdresa
din 23 iulie 1882.
cat gi un portic redus. Este format
din trei travei inegale, avind pa-
tru coloane libere gi patru pilagtri
adosaqi zidului de vest, pe care se
descarci patru arce identice pe di-
rectia longirudinali, respectiv gase
arce pe direclia transversali.
Pronaosul este acoperit cu o
bolti "a vela"gi cite doui arce lon-
gitudinale reductoare la nord 9i
sud. In treimea sa vesticl se afl5
"loja comlui" proiectatl de arhitec-
d Gottereaur5, avand o structurd
ugoar[ din fontl, accesibih prin
doui scdri elicoidale pozilionate in
extremiti.gile nordicl gi sudici.
Naosul poate fi citit, aga cum
am specificat anterior, ca o rein-
terpretare a tipului "tuce greacd
insrisd". Spre deosebire de rezol-
varea btzantini, aici pltratele de
colt constituie baza a patru tur-
nuri cu sciri inchise in spagii ac-
cesibile din exteriorl6.
BraEul transversal al crucii nao-
sului este format din doui abside
circulare acoperite de semicupole.
Nici absidele gi nici cupolele nu pot
{i citite in exterior, fiind, aga cum
am mentionat anterior, incadrate
de cele patru turnuri. La intersecfia
celor doui brafe se afle turla Pan-
tocrator, cilindricl la interior 9i oc-
togonald in exterior, avind ferestre
bifore 9i acoperire in cupoli.
Din punct de aedere aolumetric
Si stilistic, biserica apartine curen-
tului neoromanesc, dar are evi-
dente influenfe neogotice, proba-
bil o contribulie a lui Lecomte du
Noty sau doar un rnemento d.bi-
sericii anterioare. Silueta elansa-
ti dati in primul rind de rapord
intre lltimea gi iniltimea corpului
bisericii, de gruparea celor cinci
rurle deasupra naosului, de suple-
tea gi delicategea porticului dar gi
de rezolvarea acoperirii in doui
ape gi fronton, apoi apelul la roza-
se 9i ferestre bifore sunt elemente
romantice puternic exprimate.
Paramentul este tratat printr-
o alternanti de patru asize de c[-
rlmidi in doud culori (rogu-clrI-
miziu gi alb) gi o suprafali tencu-
iti in ocru de aceeagi inlllime.
PnrzENle gI INTERvENTIA
FRATILOR AXAT.IO: PTNIOAO.4,,
CONTRACT
in privinga {inislrii
interioa-
relor mitropolitul s-a pronuntat
pentru marmorizzrealT celor 8 pi-
lagtri din bisericd,,,cu capitelurile lor
Si a pdrlilor de zid ce nu oorfi zu-
grdai1i". Colonelul Bibescu a ciu-
tat, la indemnul acestuia, probe de
,,stuko-marmura" gi de,,stuko-lus-
tro",in Franga, Italia gi Austria, 9i- ind in raportu cu celelalte lucrdri de
i rispunde la intoarcerea sa, prin- arta proiectate ?entru Sfanta Bise-
tr-o scrisoare datatd 22 noiembrie ricd, pentru cd este supusfoarte lesne
18
1 8 82 explicAndu-i diferenla: la stricaciuni."
,,Sistemul de stuko-rnarmura este Epitropul face apel in argu-
cu totul superioru" celullalt, ,,cdci mentarea sa gi la exemple cunos-
stuko-lustro, deSi nu ar costa decdt cute de mitropolit, amintind lu-
15 lei pe metru ?atratu", ,,el nu este cr[rile de ,,stuko-/ustro" din ,,antre-
decdl o imitayiune a marmurei prin urild' Ministemlui Flnantelor din
,uo?sea combinatd, care numai
2hnd Bucuregti, c6.t gi atit de admiratele
/a oarecare grad imiteazd marlnura lucriri in,,s tuko - marmura" de la bi-
Si aceasta numai cdnd este vdzutti sericile ,,Votitt Kircbe" gi de la ,,Ca-
din depdrtare". ,t4m considerat acest pela Greaca" din Viena, lucriri care
procedeu cu totul ordinar Si ca nefi- au determinat sugestia venitl chiar
15 -Idem, dosar 1611880, f. 316. Informa- ci exist'i accese din interior gi in turnurile
gia nu apare explicit, ea este dedusi din estice, acestea sunt posibile doar din altar,
corespondenla referitoare la ofertele fir- spaliu inaccesibil observatorului.
melor Weigel gi Lemaitre pentru struc- 17-Prin adresa mitropolitului citre Epi-
rura din fontiL a"lojei corului" (septembrie tropi din 7 iulie 1881, mentionate ante-
1884) 9i confirmatl prin contractul cu I. rior, prin care se mai cerea ciutarea unui
Dollischek, artist in stucco-plastie, anga- pictor 9i a unor megteri sticlari de vitra-
jat pentru ornamentrrea pirtii inferioare lii. ANIC, Fondul ,,Epitropia Ageziri-
a balconului (8/13 martie 1885). lor Br6.ncovenegti 1835-1912", dosarul
16-Existl 9i accese din pronaos in cele t7/7880,f. i50-151.
doul turnuri vestice, dar ele sunt mascate, 18-Ibidem, f. 258-259. Vezi scrisoa-
ugile fiind subdimensionate, ncmarcate gi rea Epitropului Nicolae Bibescu cltre
tratate identic cu finisajul pereEilor. Da- Mitropolitul Calinic, inregistrati la nr.
120

de la miropolit de a Ie introduce gi
in biserica Domnita Bilaga.
Dupa ce avdzttt probele fragi-
lor Axerio, Nicolae Bibescu a tri-
mis o telegram[ Consulului Ge-
neral al Rominiei la Budapesta
pentru a anula infelegerea gi a-i
pliti o compensafie lui Ba (?)
Gerolamo, probabil tot un megter
in stucomarmuri, de origine ita-
lianI, care lucra in capitala Unga-
riei gi clruia dorise inilial si-i in-
le
credingeze lucrarea.
Apreciind calitatea probe-
498,i 22 noiembrie 1882.
19-Ibidem, f. 267. Telegama adresati
"domnului Fara, Consulul general al Romd-
niei la Buda Pestd din 27 octombrie 1882.
20 - In aceeagi scrisoare a Epitropului Ni-
colae Bibescu citre Mitropolitul Calinic,
inregistrati la nr. 498, in 22 noiembrie
1882, ibidem, f 258-259.
2l-Telegrama scrisl in limba germanl a
sosit in 10 decembrie t882 gi a fost inre-
gistrat[ la Epitropie cu nr. 7346,in 29 no-
iembrie 1882; lbidem, f . 27 8.
22-Ibidem, f. 277. Telegrama scrisi in
lor executate de fragii Axerio, pe
atunci angajagi la firma lui Anto-
nio De Toma din Viena, epitropul
cere acordul mitropolitului pentru
incheierea conffactului cu aceg-
tia. Celelalte oferte referitoare la
pre! se situau in jurul valorilor de
50-80 lei metml pitrat de perete
9i 120-150 lei metrul de comigL,
mult superioare celei de 45 lei ce-
rute de fraEii Axerio pe metrul pI-
trat, indiferent de tipul suprafe1ei2o.
La Epitropie sunt inregistra-
te atat telegrama lui Antonio De
Toma21 cit gi cea a lui Pietro Axe-
rio22 prin care se anunlI sosirea
celui din urma, la Bucuregti, in 12
decembrie 1882 pentru semnarea
contractului, trimise ca rlspuns la
avertizarea colonelului Bibescu
cL vor anula ingelegerea23.
Un alt document important
este procura lui Antonio De Toma,
prin care acesta dI
scrisL la Viena,
puteri depline fragilor Axerio, ca
reprezentanli ai fumei sale. Ea
este semnati de Pietro Axerio 9i
le galnat1, la B ucure gti, co nstituind,
de asemenea, gi un angajament al
megterului. Procura este scrisl in
limba francezi, semnati de Anto-
nio De Toma gi datat[ 10 decem-
brie 1882, Viena. Cei doi martori
sunt megteri in stucatur[, proba-
limba germani a fost inregistratl la Epi-
tropie cu nr. 1345, in 29 noiembrie 1882.
23-Probabil o ciorni. a unei telegrame
trimisi de pringul Bibescu lui A. De To-
ma la Viena, inregistratl la nr. 518, in 3
decembrie 1882; lbidem, f . 27 9.
24-Ibidem, f. 296-297.Aceiagi doi mar-
tori confirmi autenticitatea semniturii lui
Pietro Axerio. Documentul a fost redactat
la Consulatul Italian din Viena gi autenti-
ficat Ia Bucuregti in 22 decembrie 7882.
25-Contracnrl se afli in acelagi dosar, f.
295,303,317.
121
bil angajagii acestuia: Giovanni
Depaulis, de 47 de ani gi Cristo-
foro Ragozzi, de 36 de ani, am-
bii din Rima/Novara, iar textul lor
pe procurl este in limba italianl gi
este datat 16 decembrie 1882. An-
gajamenn:l lui Pietro Axerio este
redactat in limba francezL,este da-
tat tot 16 decembrie, la Viena, 9i
prin el se obligl a face tot ce este
in puterea sa pentru a onora firma
lui Antonoi DeToma.2a
Contractul ce se va semna la 15
decembrie 1882 intre Epitropie,
Antonio De Toma gi fratii Axe-
rio este bilinry, redactat in rominl
9i germanl, semnat de Epitropul
Nicolae Bibescu gi Pietro Axerio
gi legalizat la 2 ianuarie 1883. in
el se menlioneazil marmorizarea
pilagtrilor, capitelurilor, soclului
9i a unor plrgi de perete nezugrl-
vi,ti, aproximativ 500 mp, stabilind
pretul la 45 lei metrul pitrat, in-
cluzind manopera gi materialele gi
asigurind megterii. Lucrlrile pre-
gititoare (de grund) sunt propuse
si inceapi in 75 z:Je de la semna-
rea contractului (1 ianuarie 1883)
gi daci wemea o permite ar fi tre-
buit finalizate in 2luni 9i jumitate,
pentru ca intreaga lucrare de snr-
comarmurl sI poati fi recepgiona-
ti la sfhrginrl lui septembrie 1883.
Grosimea tencuielii se stabilegte
la 9 mm, iar suprafap ar trebui sd
aibi culorile 9i sI fie lustruiti exact
ca in probele trimise, care i-au in-
cintat atit pe epitropi cit gi pe
mitropolit. Obligagia Epitropiei
era sI asigure schelele necesare gi
s5. inchirieze ferestre pentru incdl-
zirea bisericii pe durata lucrlrii.2s
Un alt lucru care ar putea fi im-
portant este faptr:l ci. in contract,
Pietro Axerio este mentionat ca
fiind domiciliat in Curtea Biseri-
cii. Acest lucru ar putea sI insem-
ne ce este posibil ca atat el cdt gi cei
care au efectuat lucrarea si fi fost
caza,ti pe perioada execugiei in ca-
dnrl Agezimintelor Brincovenegti
sau, doar fapol cI, fiind venit de
curdnd, nu avea inci un domiciliu
stabil in Bucuregti gi fiind necesari
o adresl au utilizat una fictivl, cea
mai comodi fiind aceasta.
Pietro Axerio a depus o garur,-
gie provizorie de 10.000 franci, do-
rind sI-i fie inapoiati la depune-
rea celei definitive, 9i anume cea
de 5.000 lei in bonuri de renti ale
Regatului Italian sau Austriac.26
Aceasti sumi ar fi fost opritl de
citre epitropie daci nu s-ar fi res-
pectat modelul, dacd materialul fo-
losit ar fi fost de o calitate inferi-
oafi., dacd lucratorii ar fi fost inca-
pabili sau insuficiengi sau dacl ter-
menul nu ar fi fost respectat, orica-
re dintre aceste cauze determinind
9i rezilierea contractului.2' in ca-
zul in care totul ar fi decurs con-
form planificlrii, ratele plngii ar {i
trebuit sI fie: prima - dupd aduce-
rea materialului gi inceperea lucra-
rii grundului, a doua - dupl mar-
morizarea primilor 100 mp, a treia
la jumatatea lucririi 9i ultima, im-
preuna cu garantia depusl, la fina-
hzarealucrlrii gi recep,tia ei. Proba-
bil cI lucrlrile au decurs conform
ingelegerii pentru cI pe ultima pa-
gine a contracnr.lui sunt menfiona-
te suprafata totale de 656 mp mar-
mor'ruati,9i ordinele prin care s-au
efectuat phlile cltre fragii Axerio
26 -lbldem, f. 294. Declaralia este inregis-
trati la Epitropie sub nr. 7436,in 24 de-
cembrie 1882 gi aprobati de pringul Bibes-
cu- Pietro Axerio mai mengioneazi ci in
cazul in care nu reugegte schimbarea ga-
ranliei in termen de doui luni, atunci ea se
va transforma din provizorie in definitivi.
27 -lbidem,f 303,317.
28-Ibidem, f. 303, 317. Mentiunea de
efectuate in urma rapoartelor ar-
hitectului diriginte Carol Beneg.28
Drconnlrr.
ElnlrpNrp DECoRATIVE:
ScunrA DESCRTERE GENERAL.A. A nele iconostasului (ianuarie 1885).
ELEMENTELOR DECORATIVE
Solugia decorativi interioari
este de influenqi occidentali., cea
mai mare suprafali a peretilor in-
teriori fiind rezolvatd. in stucomar-
muri, iar zonele pictate fiind re-
duse la citeva icoane inrimate gi
de mari dimensiuni, arce gi bolgi.
Pictorul Josef Kott a fost adus de
la Viena, fiind recomandat de Le-
comte du Noui;. Pringul N.Bibescu
ii mirturisegte mitropolinrlui Ca-
linic intr-o scrisoare2e cd ,,a cdutat
artiSti la Viena, Munchen, Stutgard,
Paris, Berlin, Lipsca, Dresda Si Pes-
ta", dar ci, ori schilele erau infe-
rioare, ori preturile erau exagerate.
Josef Kott acceptase pictarea inte-
riorului gi a exteriorului gi poleirea
interiomlui cinci portaluri
gi a celor
cu 45.000 franci, in termen de 9ap-
te luni. in plus, avea avantajul de
a fi fost verificat, zugrivind Pala-
n-rl de la Peleg.3o Cel care a executat
efectiv cea mai mare parte a lucrl-
rilor dup[ planurile artisnrlui vie-
nez a fost insd Fritz Elsner.31
it pro.ruot sepdstreazl,pe pere-
tele vestic in dreapta intririi tabloul
votiv reprezentindu-i pe Domnita
Bila9a 9i Banul Manolache Lambri-
no - primii ctitori ai primelor dou5.
biserici gi pnrinlii Domnigei - Ma-
pe ultima paginl a contractului afirmi.
cL pentru suprafata marmorizatl, fratilor
Axerio li s-ar fi cuvenit 29.520 lei. La da-
ta lichidlrii primiseri deja 27.000 lei in
10 etape, restul de 2.520 ie\ fiind phtit
dupl raportul final al arhitecrului dirigin-
te, inregistrat cu r-rr. 735183, dar negdsit
printre documentele de arhivi.
29-Idem, dosar 1611880, f 62-63. Scri-
122
rica gi Constantin Brdncoveanu in-
chinind chivotul bisericii. La aceg-
tia au fost ad[ugate portretele no-
ilor ctitori pictate de Grigore Sto-
enescu care a mai reaJnat 9i icoa-
Interesant[ a fost citira tabloului
votiv, in care biserica are doar turla
Pantocrator, iar modul de acoperi-
re este cel tradigional - cu $alpante
in patru ape. O explicagie ar putea
fi ci in tabloul votiv este reprczer,-
tati biserica anterioari.Pe peretele
sudic sunt infhgigagi Patriarhul Jus-
tinian gi Sfintul Calinic de la Cer-
nica, iar pe cel nordic Mitropolitul
Calinic Miclescu gi Sfnntul Dimi-
trie Basarabov. Pe bolti este picta-
td,"Sfinta Treimlavind in colprri
medalioane reprezentindu-i pe cei
patm evangheligti.
In niga din sud-vestul naosu-
lui se afli mormd.ntul Domni-
tei Bllaga gi opera sculptorului I.
Georgescu " intristarea", reohzatl,
la Florenta, (decembrie 1883-sep-
tembrie 1884), operl ce a fost pre-
ferati de citre epitropi celei pro-
puse de Carol Stork, un sculptor
cu mai multl experien1i32. In niga
nord-vesticd, pe mormA.nnrl Zoiei
Brdncoveanu, fiica adoptivi a cti-
torului Grigore Brdncoveanu gi
so;ia domnitorului Gheorghe Bi-
bescu, a fost agezati opera sculpto-
rului francez Jules Roulleau.
in absidele naosului sunt pa-
tru icoane de dimensiuni impresi-
onante, re?hzate de pictorul Josef
sori datate 7 decembrie 1883,26 iulie 1884.
30 -Ibidem, 7 3-7 4, 88-89. Contractul es-
te bilingv gi a fost incheiat in 14/26 de-
cembrie 1883.
31 - Corespondentl din 19 iulie 1885; ib-
idem.
32-Ibidem, f 78, 80, 733, 743, 144. Epi-
tropul susgine, intr-o scrisoare citre mitro-
polit, proiecnrl sculptorului Georgescu ca-
Kott, reprezentind scene din via-
ga lui Isus: "Intrarea in lerusalim"
gi"Cobordrea de pe Crucd'in absida
nordicd.," inoierea Domnului' (pen-
tru care s-a imprumutat din Pina-
coteca Rominl icoana cu aceeagi
teml) gi "Pogordrea Sfrlntului Duh"
in cea sudici. Ele sunt pictate in
ulei gi a fost cerutl in mod expres
angrditrea dupi modelul celor de
la Curtea de fugeg. Icoanele sunt
pictate pe fond poleit cu aur, iar ar-
cele au bogate ghirlande vegetale.
Toate capitelurile, consolele dar
gi partea inferioari a lojei coru-
lui sunt bogat decorate cu motive
florale rcahzate din stuc, in relief
gi policrom 9i au fost reahzate de
sculpton-rl wenez Jos Dollischek,
intr-o tehnicl numiti "tollel'.tt
Elementele in relief sunt aurite,
fondul fiind tratat in rogu-purpu-
riu sau verde-turcoaz.
Pardoseala este unjoc geometric
din marmurl alba gi neagra, pa+-
al refolositi de la biserica anterioa-
ri, pa4ial importat[ din Italia, fiind
reahzatil de sculptoml Carol Stork
dupi planurile lui Carol Bene9.3a
EI,rvrrNre oB uenuun-L
ARTrFrCrALi.: POZTTTONAREA iN
CADRUL EDIFICIULUI
O influenli occidentah in bi-
serica Domniga Bdlaga este 9i veg-
mintul interior din stucomarmu-
ri al elementelor verticale (ziduri
9i pilagtri), pe care apar ca podoa-
be citeva icoane izolate sau guri de
rc concrua cu Carol Stork, pentru ci"ideea
estemaifrumoasd Si mai greu de executal, iar
artistul este ilfi tAndr romdn ce trebuie incu-
mjal'. Contrrct,i' semnat in 8 decembrie
1883, prevede termenul de 8 luni pentm re-
alizalea monumentului gi suma de 10.000
lei. Dar sculptonrl, printr-o scrisoare trimi-
sI din Floren1a, unde lucra (via St. Cateri-
na nr. 18) cere prelungirea termenului pini
ventilafe cu gnlaje dantelate, o ha-
inI mult mai sobrl decit cea
minteani de influengi bizantin[
frescei inviluitoare.
Interesant este modul in
lucrlrile de stucomarmurl prin
cele trei tipuri diferite de marmu-
rI sugerati se adapteazA planului 9i
spaliului bisericii.
Primul tip propune o marmu-
ri de culoare verde - cenugiu b[-
tind spre negru, cu nervuri consis-
tente, alb-gllbui cu accente rogieti-
ce ocazional. Utilizarealui la pilag-
tri le asiguri acestora 9i mai multi
suple,te, marcind verticalele. il re-
glsim deci, la cei doi pseudo-pilag-
tri de pe peretele vestic al naosului,
care se detageazil foarte pulin de
planul peretelui, la cei opt pilagtri
ai turnurilor ce flancheazl absidele
laterale gi la cei doi propugi in altar
pentru a inchide nigele proscomi
diarului 9i diaconiconului. In afara
acestor elemente verticale, acest
de sucomarmurl se mai regisegte
9i in nigele &eptunghiulare ale tur-
nurilor ce preced altarul.
Pe celelalte suprafege vertica-
le se folosesc alte doui tipuri de
stucomarmurl, unul folosit numai
in cimp iar celSlalt pentru caro-
iaj. Stucomarmura de cimp are o
culoare mai deschis[: ocru-crem,
cu nervuri foarte fine, negre, vigi-
nii, albastre, compundnd 9i o altl
structuri a pietrei, eatecum "gra-
nulatd'. Rafinamentr:l 9i calitatea
execufiei ies 9i mai mult in evi-
la 1 septembrie.I acordi timpul cerut cu
se
condigia de a face o dbpra.
capo
33 - Informagii referitoare la pictorul Jos
Dollischek se regisesc in corespondenla
Epitropului Bibescu cu Mitropolitul, din
data, de 24 februarie 1883, prin care jus-
tifici alegerea acestuia, afirmind c[
adus de rege de la Viena pentru decora-
rea Palarului de la Sinaia gi menlionea-
123
denp atunci cind o compari cu
p[- zone deterior ate gi" reficute" in ulei
a 9i cu o pensulalie vizibila. Snrco-
marmura de caroiaj are o structurl
care asemln[toare cu cea de camp, este
predominant rogie-cirlmizie cu
insergii verzi, negre gi vinelii.
Compozigional, benzrTe cfuil-
mizii impart cnmpul peretelui - fie
el nordic sau sudic, aI pronaosu-
lui sau al absidelor naosului, in trei
travei gi trei registre. Registrul in-
ferior, ascuns de strane, este cel ce
corespunde zonei in care este pic-
tati draperia, conform erminiei bi-
zantine. Banda orizontah ce sepa-
ri primele doui registre are o llgi-
me dubll fag[ de celelalte, care sunt
egale. Al doilea registm se inche-
ie sub ancadramenhrl ferestrelor,
iar al treilea, cel mai important atat
dimensional cat gi datoritl fapn:lui
cL, in abside, reinrirnerzl icoane-
le gi ferestrele, se incheie la nagte-
tip rea arcelor sau bolflor. in pronaos,
icoanele sunt pozilionate sub fe-
restre, in registrul doi, traveea cen-
trali. Primele doui nige, circulare gi
acoperite cu semicupole sunt ffa-
tate in intregime in stucomarmura
de culoare ocm, folositS. in cAmp.
(A.N,)
FoNo oocuMENTAR
Arhivele Nationale Istorice Cen-
trale, Fondul,,Epitropia Agezirilor
Br6.ncovenegti 1835- 1972", dosa-
rele 1611880, 77/7880, 66/7898.
z[ lucrlrilepe care le va efectua acesta.
Contractul este bilingv gi este incheiat la
16 februarie 1883, afirmind cd termenul
pentru lucriri este de trei luni gi suma ce
va 6 plititi este de 4.200 lei. Idem, dosa-
rul 17l1880, f 342,352,359.
este 34-Contracnrl s-a semnat in iulie 1883,
artistul avind gapte luni pentnr finalizarea
lucririi. Idem, dosarul 1611880, ( 5, 12.
glia d'argento, dorati e incasto-
nati di gemme, recanti lo stemma
dei Brdncoveanu, furono com-
missionati alla ditta Poussielque-
Russant di Parigi.Il grande lam-
padario e i lumini furono fabbri-
cati dall'argentiere Teodor trili-
Pov.
La doratura dell'iconostasi,
delle cattedre, del pulpito, delle
mensole e dei cancelli fi realiz-
zata da Fraotz Ferdinand (mar-
zo 7884).
Il pavimento interno d, rialzato
di otto gradini rispetto al livello
del terreno dell'ingresso princi-
pale; tale dislivello conferisce al-
la chiesa la monumentaliti desi-
derata.
Il tradizionale esonartece fu
trasformato in un elemento ar-
chitettonico a mezza strada fra
Il pronao d coperto da una
volta a crociera. Nella sua por-
zione orientale d collocato il bal-
cone del coro (cantoria), proget-
tato dall'architetto Gottereauls.
Esso ha una struttura leggera in
ghisa ed d accessibile per rnez-
zo di due scale a chiocciola, po-
ste alle estremiti nord e sud.

Bnsvs DEScRTzIoNE
ARCHITETTONICA
Dal punto di vista planime-
trico - spaziale assistiamo ad una
reinterpretazione degli elementi
della chiesa in stile bizantino, con
la consewazione degli spazi tra-
dizionali: pronao, navata ed altare
con riferimento, o\,n/io nella pian-
ta, meno owio nel volume, al tipo
"croce greca inscritta".
un portal.e ampio ed un portico
ridotto. E composto da tre cam-
pate diseguali, con quattro colon-
ne libere e quattro semipilastri
sul muro occidentale, su cui pog-
giano quattro archi in un senso
sei nell'altro.
0 I 2 1 ,l 5m
lsdl:-++l
La navata pud essere conside-
rata, come detto, una reinterpre-
tazione della chiesa a "croce greca
iscritta". A differenza dello stile
bizantino, qui i quadrati agli an-
goli costituiscono la base di quat-
e tro torri contenenti scale accessi-
bili dall'esterno dell'edifi cio16.

14-Dosar 1611880, Fondul,,Epitropia
Agezirilor Brincovenegti 7835 - 7972",
m. inv. 27 65, Arhivele Nationale.
15-Qrest'informazione non viene resa
esplicita; la si pud tuttavia dedurre dal-
lo scambio di lettere in riferimento alle
offerte delle ditte Weigel e Lemaitre per
la struttura in ghisa del "balcone del co-
ro" (settembre 1884) ed d confermata da1
contratto con L Dollischek, maestro stuc-
catore, assunto per decorare la parte infe-
riore del balcone (8/13 marzo 1885). Do-
sar I 6/1 880, Fondul,,Epitropia Agezirilor
Brincovenegti 1835 - 7912", or. inv. 2765,
Arhivele Nationale.
16 - Esistono anche accessi dal pronao al-
le due torri occidentali; essi sono perd na-
scosti dietro a porte. Gli eventuali accessi
alle torri orientali, qualora esistessero, po-
trebbero essere collocati solo nell'altare,
spazio inaccessibile allbsservatorc.

107