Sunteți pe pagina 1din 38

AN NA SE\,VE LL

I\EGR,UT CREA \ CA
PARTEA INTII peste un mal abrupt, se zirea o ape curge-
toare.
Cit am fost mic, deoarece nu puteam si
meninc iarbe. m-am hranit cu laptele mamei
mele. In timpul zilei alergam in preajm6-i, 9i
noaptea mi culcam llngd ea. Cind era cald
obignuiam se stim linge iaz la umbra copaci-
lor, iar clnd era frig aveam linge plantalie un
adipost foarte bun si calduros
Dup6 ce m-am fEcut destul de mare ca si
pot minca iarb6, mama iegea in timpul zilei la
munce $i se inapoia abia seara. -
In livadi se mai aflau lnci Sase minji, toli
mai virstnici decit mine unii aDroaDe ci
nici nu se mai deosebeau - de caii'cei'mari.
Alergam cu ei gi ne jucam cu totii foarte fru-
mos; galopam impreuni, cit puteam de tare,
in jurul cimpului. Uneori joaca era mai be-
tiioasd penfiu c6, pe clnd alergam, se intim-
pla destul_ de des si ne rnugcdm 9i se ne lovim
cu^ copllele.
Inrr-o zi, dupi ce ne-am lovit cam tare,
mama a. nechezat citre mine, m-a chemat la
ea sr mr-a zls:
se fii atent la ce am s6-ti soun.
- Agdevrea
Minjii aici sint foarte buni, dar ei nu au
avut de la cine si deprindd bunele purt6ri. Tu
elti binecrescut, iar piringii tdi au fost ce-
PRIMUL MEU SALA$ lebri: tatel teu era foarte cunoscut Drin Der-
lile acestea. iar bunicul t6u a ciitigai. doi ani
Primul loc de care-mi aduc bine aminte e o la rind, cupa la intrecerile de la New Market;
livadA in care se afla un iaz cu api limoede. bunica ta avea cel mai placut temperament pe
Gliva copaci umbrogi se aplecair deaiupra care l-am cunoscut vreodatd 9i cred cd nici pe
Iui. iar la marginea ia"zului papura gi nufirii mine nu m-ai vezut lovind cu piciorul sau
crestea.u din_ bel5ug. Intr-o parte, peste un mugcind. Sper c, vei cregre blind-$i bun Si cA
gard vlu. vedeam un cimp arat. iar in cealaltd nu vei deprinde niciodati ndravuri proaste:
parte. dincolo de poarte,-casa st6pinului meu, s6-1i faci munca ta cu voie bune, salte bine
aflatiL la marginea drumului; la un capdt al li- picioarele cind mergi la trap, nu mu5ca 5i nu
vezii era o plantalie de brazi, ti la'celalalt, lovi cu copira nici micar in joac6.

5
N-am,se uit niciodat6 sfatul mamei mele;
itram ca esre un cal batfin, inlelept $i ce st6-
pinul nosrru avea o perere foarte bune despre CAPITOLUL 2

ea. Pe mama o chema Duchess. dar deseori el


u spunea .comoala mea",
Stipinul nostru era un om inimos si bllnd.
\e dAdea hrani bund. adapost bun ti ne vor-
bea frumos, la fel de frumos cum le vorbea si
propriilor sdi copii. Noi toli il iubeam, dar
mama cel mai mult. Cind il vedea la poafii,
necheza de bucurie 5i alerga la el in trap. El o
ngngiia 5i o bdtea ugor cu palma, spunindu-i;
-tr. comoara mea, ce mai face Taciunel al
tiu?" Imi spunea ,,Ticiunel" pentru c6 eram
negnr ca pana corbului; apoi imi d6dea o bu-
cate de piine care era foarte gustoase, iar
uneon aducea $i cite un morcov pentru
mama. Toli caii veneau la el. dar cred id noi
eram [avorilii lui. Intotdeauna. in zi de tirg.
mama il ducea la ora$, intr-o gareti mici.
La fermi era un beiat de ajutor pe careJ
chema Dick gi care venea uneori pe cimpul
unde ne aflam noi, ca si culeagi coacize din
gardul viu. Dup6 ce minca atit-cit poftea, ,,se
distra', cum spunea el, arunclnd cu pietre 9i
cu nuiele in minji, ca s6-i faci sa alerge.
NouA nu prea ne pisa de_ el pentru cd puteam
sa tugrm Sl sA ne Ienm, dar uneori ne mai ni-
merea cu cite o piatre ti atunci ne durea.
Intr-o zi, Dick ,,se distra", tot asa, ferA se
Stie ci stepinul se afla in apropiere, urmirind vINATOAREA
tot ce se petrecea; deodate acesta s6ri peste
gardul viu 9i apucindu{, prin surprinderi, de lnainte de a implini doi ani, am fost mar-
bmt, ii dedu o palmd a9a de zdravdna, incit il tor la o intimplare pe care n-am s-o uit nicio-
fEcu si urle de durere. Cum il vizurim pe dat6. Era pe la inceputul primdverii; in tim-
stdpin. ne apropiardm in trap ca sd vedem ie pul noplii fusese pulin inghet ti inc6 mai plu-
se va mai intimDla. tea o ceale u5oard deasupra plantaliilor Si a
- Biiat
Reule!
nesufeiit ce esti! exclame steDlnul.
Se fug6re5ri minjiil $i asra nu este nici
paJi$tilor. Impreun6 cu ceilalli minji. pi5team
in partea cea mai de jos a paji5tii. cind. deo-
prima 5i nici a doua oari, dar va fi pentru uF datt, se auzi la o oarecare deDertare ceva ce
tima date. Iali banii ce li se cuvin gi pleaca aducea cu Etrat de ciini. Mlnzul cel mai mare
acase; nu mai vreau se te tin la ferma mea. i5i ini116 capul. ciuli urechile;i spuse: ..Sint
A5a se face ce nu l-am mai v6zut niciodate ciinii de vindroare! ' Si imediat. urmar de cei-
p Dick. Bitrinul Daniel, omul care avea lalli, galopd spre partea de sus a pajigtii, de
grijide cai, era la fel de bllnd ca gi stiplnul unde puteam sA ne uitdm peste gardul viu Ia
nostru, astfel cd ne mergea foarte bine. ogoarele li pi$unile ce se intindeau dincolo.
Mama 9i un cal berrin de cildrie erau prin
apropiere gi pireau sA itie torul despre ceG ce
se petreceau.
Au descoperit un iepure, spuse mama.
gi -dace trec pe aici vom vedea linetoarea.
Curind, toli ciinii strabeteau larmuind cim-
pul alaturat, semenat cu griu timpuriu. l,iicio-
\l (,lll i

dat6 nu mai auzisem astfel de sunete. Nu le- lalt zAcea nemigcat.


trau, nu urlau! nu scinceau, ci tot timpul sco-
- $i-a frint gitul, zise mama.
teau din rerunchi un fel de: yo! yo, o, o! yo! Aga-i trebuie, spuse unul din minji.
yor o, or -gi eu gindeam la fel, dar mama nu s-a ile-
In urma lor veneau ciliva birbali celare, turat peredi noastre.
- O,
unii imbrdcati in haine verzi, toti galopind cit nu, nu trebuie se vorbili asa; cu
puteau de tare. toate ce sint betdne $i am vezut si auzit
Calul cel bitrin fornii 9i se uiti lung dupi multe. niciodate nu am putut pricepe de ce le
ei. iar noi minjii am fi vrut si galopdm im- place oamenilor atit de mult acest sport, desi
preund cu dingii, dar cudnd erau depafte, pe adesea ei i$i risce viata. Se pierd cai buni care
ogoarele de jos; aici, pirea ci s-au oprit; cii- nu mai pot folosi la nimic, iar culturile se
nii au incetat se mai latre 9i alergau incolo qi strice $i toate astea pentru un iepure, pen-
incoace cu boturile in o6mint. tru o -vulpe sau un cerb, pe care i-ar putea
- Au
Poate
pierdut urma, spuse calul cel b6tdn.
ci iepurele va scipa.
dobindi mult mai ugor, inti-alt mod; dai noi
nu. sintem decit niste cai 5i nu ne dem seama!
- Care
O! Nu
iepure? am intrcbat.
care iepure. S-ar putea
In timp ce mama vorbea astfel, noi stateam
9i priveam. Cei mai mulgi dintre vinetori se
- bine si Stiu
foarte fie dintre aceia ce nu locuiesc apropiard de tin6r, iar steplnul meu, care ur-
pe plantalia noastrd; dar este de aiuns s6 se _ merise tot ce se petrecuse, fu primul care se
iveasca unul ca se-i faca pe ciini gi ire barbali
sd alerge.
Dupe putin rimp. ciinii incepura, din nou.
..yo! yo"-ul lor $i cu totii se intoarsere in
goana mare indreptindu-se spre pajigtea noas-
tre, in partea unde malul inalt 9i gardul viu
atirnl parcd deasupra apei curgetoare de care
am mal pomenlt.
- Acum o si
mama.
vedem iepurele, spuse

$i chiar atunci, un iepure, innebunit de


fricd. trecu in iureg 9i se indrepta spre planta-
lie. Dupa el veneau ciinii caie ndveliia spre
mal. trecurd piriul dintr-un salt se nipus-
tiri peste cimp, urmafi de vinitori. 'i $ase sau
opt dintre ei serire de pe cai ti merserd pe
lingd ciini, tupilindu-se, a$a cum fac vinetorii.
Iepurele incercd se treaci prin gardul viu, dar
fiind prea des se intoarse imediat ca s-o ia
spre drum: lnsi era prea tirziu; clinii, cu urle-
tele lor sdlbatice, erau gr6mad6 pe el; auzi-
Iem un lipet asculit $i acesta i-a fost sfir$itul.
Unul dintre vinarori cabri spre ciini gonin-
du-i cu crava$a. pentru -ci altfel acettia ar fi
ficut iepurele bucalele. Il ridica de un picior,
ala sfi9iat cum era, gi toli ceilalti vin6tori pe-
reau inclntaii.
Cit despre mine, erarn atit de uimit, lncit la
incput. nu prea am vizut ce se petrece lingd
pinu: dar cind m-am uitat mai bine, mi s-a
inlitiiat inaintea ochilor o privelitte tristl:
doi cai minunali erau tdntili, unul zb6tin-
du-se in api, iar celilalt gemind in iarb6. Un
caErel ie$ea din piriu, plin de noroi, dar cel6-
duse s5-l ridice. Capul tinirului cezu pe spate
iar bralele ii atirnau gi toate lumea parea im-
presionati.
\u se mai auzea nici un zgomot; chiar gi
ciinii steteau lini$titi, ca gi cind ar fi qtiut ci
se intimplase ceva riu. Mai tirziu am aflat ce
tindrul era George Gordon unicul fiu al mo-
;ierului, un beiat inalt 9i frumos, mindria fa-
miliei.
Vinetorii pornid celare, in toate direcliile
doctor, dupi medicul veterinar $i,
-ieredupe
indoiala, acasi la Gordon. ca si-i ducd
vestea despre cele ce se intlmplase cu fiul sdu.
Cind domnul Bond, medicul vetennar, a ve-
nit se vade calul negru care zAcea gemind in
iarbd, si-a dat seama cA nu mai e nimic de fd-
cut ti a clitinat din cap; calul avea un picior
rupt. Cineva a alergat acasi.la stipin; imediat
dupA aceea se auzi o detundturi $i ut'] neche-
zat strident, apoi urmi linigte; calul cel negru
nu se mat ml$ca.
Mama pdrea foarre lulburatd: ne spuse cd
il cuno5tea pe calul acela de ani de zile Si ci
numele lui cra Rob Roy; fusese un cal bun,
indraznel 5i nu avusese nici un ndrav. Dupd
aceastd intimplare mama nu s-a mai dus ni-
ciodatd ir partea aceea a pajigtii.
La cileva zile dupd aceea, am auzit clopo-
tele de la bisericiL bi.tind indelung gi, uitln-
du-ne peste poafie, am vazut o trdsure nea-
gre, lungA, ciudata, acoperite cu pinze tot
neagre Si trasa de cai negri: dupA ea venea o
alta trAsure qi alta qi alta, Si toate lumea era DRESAJUL
imbrecate in.negru, iar clopotele beteau me-
reu, mereu! Il duceau la cimitir De tinerul
Gordon. El nu va mai celefi niciodale: N-am Incepeam s6 cresc Ai si md fac frumos; pA-
mai aflat ce au fecut cu Rob Rov. dar totul rul mi se fecuse carifelat. moale 5i era negiu.
se intimplase doar penrru un iepura5! stdlucitor, Aveam un picior alb qi pe frunte
o pate alb5, frumoasi, in formi de stea.
Eram socotit un cal foarte aretos: steDinul
meu nu m-a vindut pine nu am implinit parru
ani; el spunea ci biietii n-ar trebui sa ;un-
ceasce la fel ca bdrbalii, iar minjii sl nu fie
pugi la treabd, la fel cu caii. pina nu cresc
mal marl.
Cind am implinit patru ani, a venit si me
vada mo$ierul Gordon. Mi-a cerctat ochii-
gura 5i picioarele; mi-a pipiit, pe rind, fiecare
picior pind la copiti gi apoi a trebuit sA alerg
in fala lui. la rrap gi la galop: se pirea ci
i-am pldcut. penrru ca a spus: ,.Cind va i
bine dresat, va corespunde". St6pinul i-a ris-
puns ca ma va dresa chiar el, deoarece nu

I
-:: a ::\ar-'1 \i lru \pcnlt suu riltil. fatij sii r\ urrllill Jplr1 ).1i]!, (il:t .l\lr J -.1 i .t -
't ,r l.r I r I r.l. .r .l r.r /r :r .t trtc. lrl' rtr 'lifrrrtr r' l .rl t .. r.i.t. I lt : i .. J .

I .rla ca u lL,iLti lunlra flie cc cstc accle [)arric] irrri lrnca eapLrl. \talpilriti iI:-.1 ;..:,- :-j
' .:t...r .r)i, Llr .rr'r ..l-l J(\rtti. it,\Jtt,J. 'p.rlL I.'.rrl( ||) 't. .i .l tr\ l\t.- .
.r: l,1fl. ii inieli Lrn cal sa poarte (i sr sl Lln hl.rlr,. nrrrlit '.i.t tr., it \ ,rhl .t t-t
-.1;rii\tru )i si ducli i| \pate ur) bArbat. (r lc- l.t.l. o- l| rii |.rr.r .ia ,,r I rr .i.
::rf)e \ilu Lrn aopll: sa ntcargi cxact pc drumul plrrrh.'t prr1rr,. i, .. t ll| .,l .i .r.- .,. .' ... .

:r. airr'r \\rr ci. sa trntble lini5trt. In alari de in Iiecare ,,i. pina cin(l lm inc!'nUt \.r i.1..:
J\tJ. lrcbulc si iI]rcle si suportc LlI] llatn. un .r'rgLf '\i/ul .i ),r.r... Ir .Ll. ,l .rrr , .

l)trl Sr () chrngi, ii in rimp ce isc pun t()alc (llmlncilli, stipinul s.t rlrclll iIl sp,!t!,a,ltr!1 .
.r\lea sa slcn p(rt()ltt: ap()i. cincl i sc lcaga la nt-a eildrrt in jrrrLrl pajrSrri pr lrrh.r nr .,:
ipiltc Lr caruli seu o diligc li. si poali nrcrgc Bincinlclcs ui nti \o pitfcil cc\11 cluJul. ,1.:r
.r lrllp. tr,qind \ehiculul dufJi e]: it mal trc- lrebillc \,i racrrn(Jsc cii nLl \tntl(-llrn (lf,tLil i,
burc \i moarqi rcpcdc sau ircet. ala eurn clo- rrlin(lfu Ci-n pL,fl \lafinul :i. cltnt al li.,r lt-
re)tc Vizitiul. Nu alc toic s o ja i collo \cdc r'r...1 .i r)ri rilirc....i .'L.rlL ,, .i1., ,L
.u ()chii. nici sd se legc dc ccllalli citr. sal c rr rind nr-irnr obiiltLltl
nruttc sau sd l!)\easci cu i)ici()rul. )l Jllct \a []rrnarli)arca trcabi a li,st i)urlcilru I)1i1...1'
.lrbi rfco dorinli. ci intotdcauna sa ir)depli \u.,t. ?. ..rLrtr. i.lJ J l,'t. rJ it.(.lrt.l. l .,r:.
rcascA dL)rinla slipinului. chiar daca :e rirrrtc 8rerr. Siarpinul ri nr.'rs chrar el cu nrinr'lrr f,:
iorrtc obosil sau cstc in[ontctat: dar nrli riu (' !,ri. (.1 riJ \'t.tl|\., .i llrr IJ r,l \:ltl .; I
decit toate este ci. od:lti cr i s-llu pLls htmii- \perii. Ficrarul nri l luat. pc rir)d. pici,).rr...
rrlc. cl nu mai p()ale nicr ri sa|i tlc Lrrrcrrric. in miinr 5r r liirt cilr pulln din sr,pita. \i.
nlcr si sc lungcasci pc los de plicttsclli. .\5t nr-i] dLlrut. il)ll ci arD stat. de fiecarc dali. l:'
r,l \e(lelt ce mare lucnl c drrsltjitl ii\tll! ri:lil. n( lrLi piir '.rre. pirri (( lc i, .rr.llri.,r :

Estc adcvdrat ce [u\esed] Lrbr;nul. nlrr tlc li,rlc. Apoi t luat o bLrcali cle iier de l,,rnr.r
mult, cu uD cepestru. cu pripon. )i si IiLr dus erpilci melc. il rp,rsrl o bine $i a bitut nr:rc
de lriu. linittit. peste cinrp $i fe p(llecr. (kr cricle prin p(rlcorVi. pini cind a prins-() brre
Jcunl urnra si mi sc pur)i un cipaslfu cu ,/a- 1rc copiti. In sinrlca0l picioar.le li)ar1r'J:
brlA: stipinul mi I dar, ca clc Lrbicci. ni5tc pcnc;l grelc. dar cu tinrpul nr-am Lrbrtnuir ':
,rriz ;i. riupi cc lni-a !,()rbil cu blin(iele cil \a cu ilslll.
r1.i ll'ri)lrrsril. ri-J pu. /Jb.rlJ ir !lrrj:l l)upi ce a aiuns alit de departc, stipinLll .l
mi-a alczat cipastrul. uccil ca cra ul] lllcrLt lrccut la ilzlt urmitoarc dc a mi d!-
lare ncplacutl Ci e n-a purtat Dici()(jala o /ar- - accea
prrnrir cLr hanrLrrile: mai crau $i alle multi lu
bali in gurd nu pr)ato si $i dea sct la clt dc crLlri n!)l pr carc trebuia si le p()rt.
!:reLl se suporla: o bucilti nllrc de rtlcl recc 5i l\1,'i rrtir. cr:r n l-cl d( !ulcr lJr( )t :-(
-gfca. sroasi cit degetul u ui birbat. ilt c\te pu\ chiar pc gil. ti Lln cApistru. cu nrstc tLl
ririti in guri. inlre diDli ii linrbi. cu capetelc cili nrrri de pielc lingi oclli. r)urrlirc !)chclrl
1c)i d la col!unle gurii !i tinuta srrin\ acolo ,lu r.tt dc, trc.c crJLr inlr lJc\:rr \.r r . ..
eu aJutorul ullor curclufe. care-li lrcc i)c sub {rchclafl care nu nri lasau sa vid id ldtlln. .r
git. in lurul narilor ti sub bot. tfa incif nintic J..rr itt [.r1r rll(:r: Jp"r ,' )J rrrui. .u -Jr-
l)r lLlmc llu te p()atc \ciplt de ilcesl (rbiect ne- lu!d biloasA, neplicuti, care se prelirnr..,
irlicut li grcu. Estc foirrtc fiul Da. )i cstc firr.r 1., . ':,tii. r.unril; rr',iil I rJflr .i-u.l i :r
'',,'1. .rIr(\,.t,.' Ccl nrrlrn .r):l trt \c larcJ din pricina ciruia cl)ada mca IuDga lrebui.,
:rrle; dar fllal ca tDanla o purla i|1()t(leauna trasi in sus Si lreculi peste cureluia raeed. ari
.-i.d pl.ca und*a.5i roli c!ii la iU. atunci carc era la fcl de rdu ca )l cu rdbala. \r.r,,-
.rrd \!'liceau mari: Si itlil. mai cu nifte ()\dz, date n-am simlit mai mull ca atullcl d(rnnl.l
:l:.ri .u nlingiicrilc. eu vorbcle 1_rurtrrasc ;i cu Jr ;r l'.\i (u('l\it(l(.J.ll'cirlcr( . ., .. I.-
.:r.. r., \lirrrli ., -liplllulul. i,nl JIU s \J p.,rl toam s, lovosc ur stipiD ltit de buD. \r .l:llf .

- r'la.l ru I cu,,abale. cu limpLll, m am obi5nuit cu roale ir pur.r:r:


\d r urr\(\. ; l,l J, hiri i:, .i t ,.'rrr.'
Nu trcbuic si uit sal p!)nlcn.s. d.\pf.
: - !rrr.ru,i (1i Ll harr \ru (ie lir parte cilr dresajul nreLr pe crlre lm i,)aL,lr:-
:: .r.. .,.r!1.r ..rlu lur inlotdeaunr. de l0i]ft. Drrrc l.lr,s. Sti:.i:..
m-a trimis pentru doua sepEmini la un fer- Mai existi insi o mullime de oameni nechib-
mrer vecrn. care avea o livadi mdrginitd pe o zui1i. ingimfali, ne$tiutori Si nepesarori. care
parte de calea ferat6. Aici mai erau vreo ci- niciodat5 nu se ostenesc se gindeascd: tocmai
teva oi $i citeva vaci pi am fost b6gat 9i eu lipsa lor de grij6 este ceea ce stricd, maj mulr
pnnlre ele. ca orice. caii: ei nu doresc se fie nerevaii. Si
Niciodati nu voi uita primul tren care a totuii sint. Sper ca tu s6 nimeregti pe miini
trecut pe acolo. Pasteam lini$tit ling6 ingrddi- bune; un cal nu gtie niciodati cine poate sa-l
tura care despe4ea livada de calea ferati, cumpere sau clne poate se-l mine; pentru noi
cind, deodate, auzii un zgomot ciudat in de- totul este neprevazut dar te sfetuiesc se
pirtare ti, inainte de a-mi da seama de unde -
faci tot ce-li ste in putinl6, oriunde ai fi, 5i
venea, un obiect lung gi negru, IEcut din nu se-li pestrezi bunul teu nume."
Stiu ce, zbura pe fingi mine in iureq, uruind gi
scolind rotocoale de fum, apoi disp6rind,
aproape inainte de a-mi putea trage rlsufla-
rea. M-am intors 5i am galopat cit-am putur CAPITOLUL 4
de.tare spre partea cea mai lndep6rtate a pa-
jigtii 9i am stat acolo forneind de uimire 9i
team6, In cursul zilei, au mai trecut multe
alte trenuri, unele mai lncer: acestea se
opreau in gara din apropiere, scoteau uneori
un sunet ascutit ti stirfiau inainte de a si:
opri. Eu le socoteam ceva inspdimintitor, dar
vacile continuau sd pasce foane linigtite, gi
atunci cind acel obiect negru $i infricoteror
trecea pufdind 9i scirliind, ele de-abia isi inil-
lau capetele.
Timp de citeva zile nu mi-a tihnit piscutul;
dar cind am descoperir cd aceastf reribild
..fepture" nu venea niciodate pe cimp gi
nu-mi ficea nici un r6u, am lnceput si nu o
mai bag in seami 9i foarte cud;d imi pisa
tot atit de pulin de trecerea unui tren cit le
plsa vacilor gi oilor.
De atunci, am vezut mulli cai foarte neli-
nistili ti speriali la aparigia unei locomorive
sau la auzul ei; datorite grijii bunului meu
stepin, sint.tot atit de liniitit la gard pe cit
sint in grajdul meu.
Deci, dac6 cineva vrea si dreseze bine un
cal tin6r, aceasta este metoda
Adesea, stepinul mi lnhima aldturi de
mama, pentru cA ea avea mult6 experienla gi
pltea si md lnvele mai bine cum si merg, de-
cit un cal strain. Fiindca, imi spunea ea, cu cit
ma voi purta mai bine, cu atit voi fi tratal PARCUL BIRTWICK
mai bine gi cel mai intelepl lucru era s6 fac
intotdeauna tot ce-mi srA in putinle ca se fiu ln tot acest ttmp, s6team in grajd 5i in fie_
pe plac stepinului. ,,Dar, continue mama, care zr mr se peria perul pina cind strelucea
existE foarte multe feluri de oameni: exist6 ca .pana corbului. Era pe la inceputul lunii
:e=ej.buai 5i atenli. ca stipinul nostru, pe mai. cind de la moSierui Gordon veni un om
tra:= iii.e cal ar purea fi ririndru si-l slu- car ma dus_e la conac. La plecare, stipinul
.:ai:e: exisd Si oameni rei, cruzi, care nicio- imi spuse: ,,La revedere, Tniiunel! Se fii un
dari n-ar trebui sa aibe un cal sau un ciine. cal bun gi se faci intotdeauna tot ce-ti sti in

11
putinla . Eu nu r-am putut spune ..la reve- graunJe. Acest fel de boxd se numeste .bLr\A
dere". ata ce mi-am pus botul in palma lui; liberd", deoarece calul care este dus in ea nu
m-a mingiiat cu blindele, apoi am pSrdsit pri- e legat, ci l6sat liber si facd ce vrea. Era mar.
mul meu sila'. $i deoarece am stat la mosie- lucru sd stai intr-o asemenea boxiI
rul Gordon timp de citiva ani, sint in mdsurd $i intr-o astfel de boxa m-a dus grijdarui
sd \-i povestesc ii despre acest loc. pe mine: era curate, aerisitd Si plicure. \ici..-
Parcul mogierului Gordon merginea satul data n-am stat intr-una mai bun6. Mareinile
Birnr,ick. In parc se intra printr-o poarta ei nu erau prea inalle- a5a ci printre barels
mare de fier, lingd care se afla primul corp de de fier fixate de tavan puteam vedea trrt ce se
case. Mergeai la trap, pe un drum neted, str6- petrece.
Juit de arbori mari, bdt ni, gi dddeai de un Grdjdarul mi-a dar ni5rc oviz loarre su.rers.
alt corp de case ;i de o altd poarti, care te m-a mingirat. mi-a spus cireva cuvtnte'blirrd-
ducea la casa propriu-zisd a mo5ierului qi la ti apoi a plecat.
gladine. Dincolo de acestea se aflau padocul, Dupd ce miam mincat po4ia de boabe.
rechea ogradd ti grajdurile. Deqi existau add- am privit in jur. ln boxa de lingd mine era un
posturi pentru mulli cai Si ceruie, eu voi ponel micuJ, grasut, sur, cu coada fi coama
descrie numai grajdul in care am fost dus; stufoase, cu un cap foarte drdgul 9r un oor
acesta era foarte spalios, cu patru boxe; o fe- mic, obraznic.
reastra mare dedea in curte. ceea ce ficea ca Mi-am rezemat capul de barele de fier ate
gra.jdul si fie pldcut pi aerisit. boxei 9i am spus:
Prima boxi era mareJ petrati, inchisi in Bund ziua, cum te cheamd?
spate cu o u$ila d lemn: qi celelalte erau -El s-a intors spre mine atit cit ii ingeduia
bune, dar nu tot a$a de mari; boxa cea mare funia cipdstrului Si mia rdspuns:
avea o iesle pentru fin $i un igheab pentru Md numesc Merrylegsr, sint foarte fru-
- duc
mos, in spate domnigoare gi uneori o duc
Ia plimbare 9i pe stapina noastri, intr-o tre-
suricA. Ele. ca ii James. de alt[el. au o pArere
foarte bund despre mine, Tu o se locuietti in
boxa asta?
Am respuns:
Da.
- Atunci e bine. Sper cA egti blind; nu-mi
- se stea lingi mine cineva care mu$ca.
place
Chiar in clipa aceea am zirit capul unui cal
ce se uita din boxa de vizavi; urechile ii erau
daLe spre spare. iar ochii priveau destul de
nelini5tili. Era o iapA inalti. murgA, cu un gir
lung. frumos: se uitd piezi5 la mine 5i spuse:
Aqa! Deci tu esti cel care m-a dat afari
din- boxi. Este un lucru foarte urit pentru un
minz ca tine, se vin6 ti se alunge o doamna
din propria sa boxd.
- Scuzad-mi.
nimeni
am spus. eu nu am dat pe
afara; omul car; m-a adus m-a bdear
aici ti nu am nici o vini penrru asra: iir
despre faptul ce sint minz, am implinir parru
ani gi acum sint un cal in toat, puterea cu-
vintului; nu m-am certat niciodatd cu al cai
$i dorinla mea este sA traiesc in pace.
Bine, rispunse ea, vom vedea: se il!e-
-
j Picioare frumcrase (engl.)
\T (;RI T

lege c6 nici eu nu vreau se md cert cu un cal


tinar ca tine. CAPITOLUL 5
Nu am mai zis nimic.
Dupi-amiazd, cind iapa din boxa de vizavi
a plecat, Merylegs mi-a povestit totul despre
ea.
- Deobicei
prostul
fapt, incepu Merrylegs, Ginger are
sA mutte; de aceea au !i bote-
zat-o Gingerr gi cind era in boxa libera
-
mu$ca pe cine apuca. Intr-o zi l-a mutcat pe
James de bral de i-a dat singele, qi aga se face
cd domnigoarelor Flora 9i Jessie, care me iu-
besc foarte mult, le este teami se mai intre in
grajd. EIe obignuiau sd-mi aduci. bunete$: un
m6r, sau un morcov, sau o bucat6 de piine,
dar de cind Ginger a fost puse in boxa libere,
n-au mai indrdznit sa vine $i eu le simt foarte
mult lipsa. Sper ci acum, dace tu nu mugi,
vor veni din nou.
I-am rdspuns ce n-am muscat niciodatd
altceva decit iarbi, fin gi griunle ti cA nu-mi
puteam inchipui ce pldcere gisea Ginger in
asta.
eu nu cred cd Ginger gesette vreo
- P6i,spuse
pldcere, Merrylegs, este vorba doar de
un obicei urit; zice ci nimeni n-a fost bun
vreodati cu ea 9i, deci, de ce sd nu muste?
Bineinleles ce este un obicei foarte urit, dar
sint .sigur, dacd este adevArat ce spune, c6
inainte de a veni aici toli s-au purtat foarte
r6u cu ea. John insi face tot ce Doate ca se-i UN INCEPUT BUN
intre in voie 5i James la fel, iar itipinul nos-
tru nu foloseste niciodat6 biciul dacd un cal Pe vizitiu il chema John Manly; era cesato-
se poarti cum trebuie; de aceea, socotesc ce rit, avea un copil mic gi locuia in casa rezer-
aici Ginger ar trebui sA fie blinde. Vezi, spuse vate vizitiului, foarte aproape de grajduri.
el cu o privire plini de inlelepciune. eu am A doua zi diminea;a el m-a scos in curte ti
doisprezece ani; Stiu multe gi pot si te asigur m-a Fselat bine; tocmai cind intram in boxa
ce in tot tinutul nu existe un alt loc mai bun mea, cu pirul strelucitor gi moale, mogierul
pentru un cal, ca aici. John este cel mai bun veni si md vadd $i pdru mullumit.
gr6jdar din citi au existat vreodate este John, spuse el, in dimineala asta aveam
- bun
aici de paisprezece ani. Iar un bdiat mai -
de gind si incerc calul cel nou, dar am alt6
ca James cred ci n-ai intilnit niciodati; asa treabe; du-te tu cu l pe llngi pigunea comu-
cd nu este decit din vina ei cd n-a mai rdmas nall 9i pe lingi pidure, apoi intoarce-te pe la
in boxa liberi. moar6, pe malul riului, ca sd vezi cum merge.
Mi voi duce, domnule, rdspunse John.
-Dupi micul dejun. veni 5i imi puse un c6-
pistru. John era deosebit de dibaci in felul
cum stringea qi slabea curelugele cepestrului,
ca si-mi lase capul cit mai liber; apoi aduse
$aua care nu era destul de lati pentru spina-
rea mea; observi imediat acest lucr.u ti se
duse dupi alta, care se potrivea bine. Intii am
sens de ,.zvepeiau' (engl.). mers la pas, apoi la trap, apoi la galop mic.9i

13
.ind am ajuns pe petune mA atinse ugor cu $i nu l-am grdbit; cred ca alun.: .::: "
.:a\ata ti atunci am pornit intr-un galop in- mic nu a fost nici speriat. nrcr ::=i=:
:LNS,
Ho. ho, beiatul meu ! imi zise in timp ce - Aslagi eeu.bine. spu:e mo).(ru.: :::.: -
incerca
-
ma potolea. Cred cA li-ar placea sa insole$ti A doua zi am fost adus panlru !::.:,.
ciinii de vinitoare. Mi-am amintit de sfatul mamei 5! al :i.:_,,
Pe cird ne inlorceam prin parc. ne-am in- meu stepin gi am incercat sd indepiir::: :::
tilnit cu domnul 5i cu doamna Gordon, care ceea ce dorea el sa fac. Am de)!oDir:: _-i ::,
se plimbau; se opri16 9i John descileci. un foarte iscusit cdLlirel. care s: sir;.'.:, , -
Ei. John. cum mergel
- Clasa intii, domnule, rispunse John, cal. Cind ne-am intors acasa. :r;tri:. :: -..,
- spnnten ca o cAprioare si are o de$tept6- la u5a de la inrrare.
este
ciune aparte; poate fi minat scuturind doar - Ei, dragul meu, intrebi ea. .jr. ::-
place?
dirlogii. La cap6tul pd5unilor am intilnit o ce- E intocmai cum a spus John. ris::ri:
rula de acelea cum au negustorii ambulanli, el;-nici nu mi-am dorit saieleresc un .-ji -.
de care atirne coguri, pituri gi alte asemenea bun. Ce nume si-i dim?
lucruril dumneavoastre gtiti c6 mul;i cai nu Nu fi-ar pldcea Abanos? inrrebd .3
trec liniStili pe ling6 cerule de felul 6sta; el -
Este negru ca abanosul.
doar s-a uitat bine la ea gi apoi, cit se poate
- Nu, nu Abanos.
de lini;tit $i mullumit, a mers mai departe. Vrei si-i spunem Corbu. a)a \un i
Lingi pridure era o viniroare de iepuri ;i un - pe calul cel bitrin al unchiului ri:'ll
chema
elonl a trecut foarte aproape; s-a oprit pulin, Nu, 6sta-i mult mai frumos decir bet:i-
a privit, dar nu s-a clintit nici un pas la stinga nul- Corbu.
sau ia dreapta. Eu am Jinut doar bine dirlogii Da. spuse ea. e intr-ader6r o lrumJic!:
qi -are o infaligare atit de pldcuta qi de blindi
si ochi atir de inreligenli 5i de frumoyi... ct-":
zice siJ numim Negrul?
Negrut? O, da, cred c6-i un nume care :
se - DacS-ji place, aga se va chena.
^potrive$te!-
>l a$a a tost.
Cind John a intrat in grajd i-a spus lui Ja-
mes ca stapinul $i stepina imi alesesera un
nume frumos, englezesc, plin de sensibilira:e.
care insemna ceva, nu cum erau Mareneo sau
Pegasus sau Abdullah. Amindoi au rl.. r":
James spuse:
n-ar riscoli nigte amintiri din rre-
- euDacA
cut, l-a$ fi botezat Rob Roy, pentru ca:|:
am mal vizut doi cai care sd se asemene ma:
mult.
Nu-i lucru de mirare, spuse John. \u
-
ttiai ce Duchess, bitrina iapi a fermierul::r
Gray, le-a fost mamd la amindoi?
Pini acum nu auzisem nimic despre aces:
lucru: deci sdrmanul Rob Roy care a a.::
omorit la vindtoarea aceea efa fratele meul
Nu m-am mai mirat ce mama a fosr aril ii
tulburatA atunci. Caii se pare ce nL au l:
serliment de rudenrel cel pulin. dupa .c {in:
vinduli, nu se mai cunosc.
John pArea foarte mindru de mrne: o::s-
nula sa-mi impleteasca 5i coama st ci'ac: -,
tel c. pirul unel doamn: \.\:ti. j. c:::
)r
\i,t .

::r.rh cu mine; desigur cd nu inplegeam chiar de vinitoare, roib, pe nume Sir Oliver: el nu
l:: ce-mi spunea, dar am invejat din ce in ce mai era pus la muncA din cauza virstei inain-
::ai bine ce voia s6 zicd gi ce dorea si fac. tate, dar rdmesese un mare favorit al stipinu-
{m inceput si lin mult la el; era aga de blind lui. care ii didea voie s6 intre gi in parc.
;: dc bun 5i pdrea sd grie exact ce simte un Uneori ficea transporturi usoare cu ceruF pe
cal, iar cind me curdJa cunoftea locurile sen- mo$ie sau ducea pe vreuna din domnigoare
sibile gi unde anume md gidilam; cind imi pe- cind cdlarea impreuna cu tatdl lor, pentru ce
na capul, trecea peste ochi atit de grijuliu, de era blind 9i puteai s6-i incredin;ezi un copil.
parcd ar fi fost ai lui, 5i niciodati nu-ii pier- la fel cum i
se incredinla gi lui Merrylegs.
dea rdbdarea qi nu se enerva. Justice era un cal puternic, bine fecut, linisrit.
In felul siu, James Howard, gri.jdarul, era ii uneori steteam de vorbi cu el la p65une.
.a fel de blind si de bun. asa cA me socoteam dar, de fapt, nu puteam si fiu la fel de apro-
mulgumit de situatia mea. ln curre mai era piat cu el cum eram cu Ginger, cu care iocu-
ince l]n om care ajuta, dar el avea foarte pu- iam in acelagi grajd.
gin de-a face cu mine 5i cu Ginger.
Dupe citeva zile, a trebuit sE ies in oras in-
hAmat cu Ginger la aceeagi tri.sur6, Me intre-
bam cum o si ne impiclm impreun[; dar, in
afari de faptul ci -gi-a lisai urechile spre
)pate cind am fost adus lingi ea. Ginger s-a
purtat foarte bine. $i-a indeplinit munca cin-
stit. aducindu-gi partea ei de contribulie.
\u-mi puteam dori alt partener mai bun
atunci cind eram inhemat impreune cu altci-
neval Cind am ajuns la un ddal, in loc si in-
cetineasci pasul, ea se opinti cu toate greuta-
tea in ham gi se smuci spre pantd. Eram
amindoi la fel de avintali in treaba noastrd;
iar John trebuia mai degrab6 si ne domo-
leasce decit si ne zoreascd: Dentru nici unul
din noi nu era nevoie si fbloseasci biciul;
apoi pagii nogtri se aseminau foarte mult si
am descoperit c6. atunci cind mergeam la
trap. era foarte ugor sd 1in pasul cu ea, ceea
;e lacea ca torul sd fie nespus de placut. iar
stapinului, ca de altfel pi lui John, ii plicea
btotdeauna cind lineam bine pasul.
Dupi ce am ie5it de dou6 sau de trei ori
impreune. ne-am imprietenit. lucru care m-a
-iut sd md simt in larqul meu.
Cit despre Merrylegs, iurind am devenit
buni amici: era un cal atit de prietenos. de
juraJos si de blind. incit era oreferatul tutu-
:or 5i in special al domnigoarelor Jessie gi
Fiora, care obignuiau sd-l cdlbreasci in livadd
jr se se joace frumos cu el gi cu cbgelugul lor,
i- n sli!.
inrr-un alt grajd. stapinul mai area doi cai.
L-rul era Jusricer. un cal murg, folosit la celA- LIBERTATEA
.3 sau la ciruF de bagaje; celilalt era un cal
Eram destul de fericit in noul loc unde mi
aflam 9i, chiar daci exista un lucru care imi
)..pra!e (engl.). lipsea, nu trebuie se crede ci eram nemulgu-
{\I\"A SIi\\F-I-L

mit: toti cei care aveau de-a face cu mtne $i noi libertatea noastrd pentru citeva ore: ;r
erau buni, iar eu aveam un grajd luminos, ae- asta se intimDla in duminicile frumoase di:
-Duminicile.
risit gi o hrand cit se poate de gustoase. La ce timpul verii. trAsurile nu iciia.j
mai puteam rivni? La libertate! Timp de trei niciodate.
ani Si jumAtate am avut toatd libertatea pe Era o mare bucurie pentru noi sA fim scc;i
care mi-am putut-o dori; dar acum, septA- in padocul de lingd casd sau in vechea liladl
mini de siptimine, tune de luni 5i fird ln- Iarba pe care celcam era atit de moale 5i de
doiali an de an, va trebui si stau zi ;i noapte recoroase, aerul atit de proaspit, iar libena-
in picioare. intr-un grajd. in afari de cazurile tea de a face tot ce voiam era atit de placui:!
cind sint cerut de cineva, 5i chiar 9i atunci va Puteam se galopem. se ne culclm Si se ne
trebui si fiu la fel de cuminte 9i de lini9tit ca rostogolim pe spate sau se pa$tem iarba par-
un cal betrin care munceste de douizeci de fumat6. Apoi era gi un prilej foarte bun de a
ani. Cureluge ici 9i cureluSe colo, zabale in mai vorbi intre noi, stind impreune la umbra
gurd gi ochelari de cal dar nu md pling unui castan urias.
-
pentru cd stiu cA asa trebuie si fie. Vreau sa
ipun numai ce pentru un cal tinir, plin de
putere gi de cuiaj, care a fost obiSnuit cu
aimpii intinse unde putea se-Si repeadA in sus
capul gi coada gi si galopeze cu toate iufeala, CAPITOLUL 7

aooi si mai face un tur si se revina cu un ne-


cirezat la tovarigii sei, este greu. Este greu sa
nu ai niciodati un pic de libefiate ca se faci
cu ea ce-ti place. Uneori, cind faceanl mai
outina miicire decit de obicei. md simleam
atit de olin de viatd si alit de navalnic incil.
arunci iind John ma scotea afari penlru an-
trenament, nu mai puteam si stau lini$it Se
fac ce voiam insemna sd sar, ,,si dansez" sau
sd mA ridic in doud picioare, $i ttiu ce de
multe ori, mai ales la inceput, John a trebuit
se me struneasca de hifuri; dar el era intot-
deauna bun 9i r6bddtor.
Cuminte, cuminte, beiatul meu, spunea
- -o pulin ti vom face un tur din
el, a$teapte bun,9i
imediat s6-1i treacd neastimpdrul pi-
cioare. Apoi, de indati ce iegeam afara din
sat, me ltsa s6 merg clteva mile intr-un trap
sDrinten, ca apoi sA md intorc la fel de voios
ca mai inainte, doar cu ..dracii" cum ii nu-
mea el potolili. Cind nu fac -destul antre-
nament, -caii n-au astimper 5i adesea se spune
desore ei cd sint prea zburdalnici, cind, de
fapi, ei nu vor decit sd se joace; unii grijdari
-pedepsesc
ii pentru asta, dar John al nostru
nrr o f6cea- stiind ce este vorba numai de
orea multi vioiciune, Totugi, el avaa modul
ieu de a ma face se lnfeleg, fie dup6 ton, lte GINGf,R
dup6 felul cum linea hilurile. Dacd era foarte
serios si hot6rit, o' $tiam intotdeauna dupe
glas |i, pentru ce-l iubeam foarte mult, asta lntr-o zi, pe cind m6 aflam numai cu Gin-
avea mai mare putere asupra mea decit orice ger la umbr6, am discutat foarte mult; ea
altceva. voia si gtie totul despre felul cum am fost eu
Ar trebui se spun. totuii. cd uneori aveam crescut 9i dresat
- ti i-am povestit.
\r URL l

spuse ea, dacd 9i eu ag fi fost cres- tinjeam si fiu slobodi. Tu insuli ttii ce esie
- caPdi,tine,
.ute a$ fi avut o fire la fel de buni ca destul de rdu si stai inchis, chiar gi atunci
a ta, dar acum cred ce este prea tirziu. cind ai un stdpin blind, care $tie sa-Ii spund
ce? am intrebat. vorbe bune; dar cind nu ai nimic din roare
- De
Pentru cA totul a fost altfel cu mine, astea!
-
:e5punse ea. Niciodatd nu am avut pe nimeni. A existat unul bitfinul stepin Ryder
ili cal, fie om, care si fie drigul cu mlne sau - -
care cred ce ar fi putut se mA cistige repede
care sA m5 intereseze se-i fac pe plac; pentru de partea sa li sd facd orice cu mine; dar el
ci. in primul rind, am fost luati de la mama renuntase sA se mai ocupe de toate paftea
de indati ce am fost intercate, gi pusd lao- grea a acestei munci gi a incredinlat-o fiului
laltd cu mai mul;i minji; nici unuia nu-i pisa seu si unui alt om cu experienJd, el venind
de mine gi nici mie de ei. Nici stipinul nu era doar din timp in timp ca se controleze. Fiul
atit de bun ca al tiu ca sI aibi griji de mine, seu era un beiat inalt, putemic $i indrAznel: il
sA-mi vorbeasca $i s6-mi aduci de mincare lu- chema Samson si se leuda ca nu a intilnit ni-
cruri gustoase. Omul care avea griji de noi ciodati un cal care se-l poate azvirli din 5a.
nu mi-a spus niciodati un cuvint bun. Nu
\reau se spun ce s-a puftat rdu, ci doar cd
nu-i pdsa nici un pic de noi, in afari de fap-
tul ca se ingrijea si avem destule hrani ti
adApost pentru iarnd.
Cimpul pe care stdteam era strebdtut de o
cirare, gi foarte des biielii mai mari care tr-
ceau pe acolo aruncau cu pietre ca s6 ne faci
sd alerglm in galop. Eu nu am fost loviti ni-
ciodatd, dar un minz frumos a fost lovit riu
la cap $i cred c6 a rdmas pentru toate viala
cu un semn. Noui nu ne pdsa de ei, dar
bineintreies c6 acest lucru ne ficea mai s6lba-
tici 9i ne-am bdgat in cap ci bSielii sint dug-
manii no$tri.
Pe pajigtile largi ne distram foarte bine, ga-
lopind in sus 5i in jos ti alergind unul dupd
altul de jur imprejurul cimpului; apoi statam
lini5titi la umbra copacilor. Dar cind sosea
timpul dresajului. era lucrul cel mai rau pen-
Iru mine: mai mullr berbali veneau se ma
prindi 5i, cind m6 inghesuiau intr-un colt al
cimpuLui, unul mi inhata de mo;ul din
trunte, altul i$i incletta mina pe botul meu
si-l linea atit de stfins, incit de-abia puteam
sa-mi tmg risuflarea; apoi un altul imi apuca
t'alca de jos cu mina lui solidi, fo4indu-md
si deschid gura, ti imi bega cu sila zebala,
apoi un altul md tdgea de cApdstru Si altul,
i. spatele meu, md betea cu biciul; asta a fost
pflma dovadi pe care am avut-o despre,,bu-
idtatea" oamenilor totul stAtea in fo4i. Ei
:u-mi dddeau prilejul- sd pricep ce vor. Eram
ir:ne dezvoltatA Si destul de inteligenti, dar,
iara indoiald, foarte sdlbaticd 9i le pricinu-
rJrn. dupa cit se pare, multe necazuri; dar era
i:grozitor si fii inchis zi de zi intr-un grajd,
:. l,,c sd te bucuri de libertate. Md agitam si
\u avea nimic din blindelea ratelui seu, ci numai odihnA nu putea :-i :i .- r: ::\:: _ :
rumar a\pnme: u \o\e aspr5. ^ pri\ire aspri. \reo prcature dc apa "u v -:._
o mind asprd. Am simtit de la incepur ci el mlaza trecea )i .LJar(l( d,t ::.'j \.. :::- : !-i:I
dorea doar se me istoveasca ti sA ma trans- ceilalli minli erau du.r ;-. i:- -
iorme intr-un cal alergdtor, ascultito., umil, acolo li se didea hrand r--i
linistrt. Un alergetor! Da, doar la asta se gin- in cele din urma. l. rrnr: .:.r .
dea. nea. l-am rizut pe bdrri-u : --_
Ginger bitu din picior ca gi cum fle si nu- )ind cu un ciur in nira E:= _ -1
mai gindul la el o supira Si continud: lom loarte drdgul. ..r :-: - -:'
nu-i ficeam pe voie, me scotea
- Dacd
alari pi mi punea sd alerg cu coarda aceea mie. Nu era nici inalt. ir.. :--i: : -;L rt'-
lungd. pe manej, pind cind mA isrovea. li pl6- grabi durduliu, avea . iii: .1.i: :.i , :i1,rL
cea sd bea cam mult gi cu cit bea mai des, cu dar cind didea ordine era aL: :: ::::- : rE
atit era mai rAu pentru mine. Intr-o zi, m-a hotarir incir loli )rraL. atir r-:-
muncit din cale afar5, in tot felul, 5i cind cd se altepta \a lic a\cultrr \:-:: -::: .:-:
m-am culcat pe les eram obositd $i suparata, minc, scuiurind. din cind ir ci:J. .:r- -'.
intr-o stare jalnic6; totul pdrea atit de greu! care il a!ca in ciur. r"lbrndu.mr ^ . : :-:-
A doua zi dimineatrd a venit la mine devreme tenos: ,,Haide, Ietilo. haide I.:rl i:,::-
!i iar m-a alergat un timp. De-abia dacd mi haidel" Am \tat lint)lrta 1 -,- :..: = -:
odihnisem o orA, cind a venit din nou dupd apropie de mine: lmi intrr.q a. - : i- --
mine cu o ta, cu un cdp5stru !i cu un nou fel ceput sA mdninc fard teami: sias!. i-: =, -.i!c
de zAbalit. N-at putea si spun niciodatd cum darul s6-mi risipeasce toat, in.;. S:::= ::
s-au intimplat lucrurile: mi aflam pe manej 9i pici,,31q 1;.*; mine. mireirr da--:.i :- . -: -=
tocmai incelecase, cind am ficut ceva care l-a mincam, iji vazind singele in.hl_s": c: l.
scLrs din sa tc ai m-a lovit tarc cu dirlogul. mine, paru tbarte necdjit: ..Sarn'rarr a:t:;,: {
\oua zibald era foartc supdritoare 9i deo- ii)st o treabi tare urir:. rare ui:a:- .1::
datd m-am ridicat pc celc doud picioare dina- apuce incel dirl"gri 1r mi du.e t. qrJ J. --.J:
pel. lucru care l-a enervat Si a inceput sa md in u$A sdtca Samson. Mi-am dai .l::;:r::
bata cu crava$a. Am simlir ci toatd fiin;a spre spate fi m-am repezit sa-, r.u>.
mea se rizvriteste impotriva lui $i am inceput Inapoi, spuse stepiDul. :1 da-rl .: .
sa arunc din copite Si se md ridic in doui pi- -
parte din drumul ei: ai chinurt-,. de:rut ::
cioare. a5a cum nu mai fdcuscm niciodati; a minzl$oara asta.
fost o luptA in toatA regulat o buni bucate de Samson a mormdit cera d!' scnui .., r:::i
rreme el m-a linut bine in friu 5i m-a pcdep- narAvaSA".
'it. l,'\indu-m, \tra)ntc cu cra\a)a )l cu pin- AscultA. spusc bitrinul. ur ,m ILi: ;
tenl. dar eram atit dc intaritad, incit nu mai - nu va imblinzi nicrrrdati ur .,rl \ r
minie
mi sinchiseam de ceea ce-mi fdcea, numai ca Ii-ai invd!at meseria. Samson I
sA-l pot risturna. in cele din urmd, dupd o Apoi m-a dus irt bo\a ntea. nu-a sa!,s ia-:d
lupte teribila, l-am azvirlit pe spate. L-am au- $i clpastrul 5i m-a legat: dupi aceea a cerui .'
zit cdlnd grcoi in iarbd $i, ferd sd mA mai uit gilcrtd cu apA (aldA. )r un bufclu..,.J...
inapoi, am galopat spre celelalt caper al cim- haina Si, in timp ce grejdarul iinea -sal.a:-.--
pului: acolo m-am intors $i l-am vizut pe pri- stapinul mi-a spAIat cu burclcle coast.'le. in-
gr)nitorul meu ridicindu-se incer de la pimint delung 5i atil de u),.r. incit tra-n.lcura.e
Si indreptindu-sc sprc grajd. Am stat aia sub )tia (c mult ma Jurrlu;i rcJu:r.it .r.lir. r.-
un \tclar )l am a)tcptal. dar ninrenr nu rcnc:r lite erau. ,,Ce-i, drA-qu!a mea. 5pLrnca :t. i:::
sa me ia. Timpul trccea, soarclc cra foarte lini$tite, stai liniititi!" Chiar 5i !r,c.a ,ur ixr:
fier\inte. mu)telc r,'rau in jurul mcu:r ie a)e- licea bine. iar.palalul dc\cn(d rul. n,br. l-
zau pe coastele melc singcrinde, acolo unoc c, llurilc gurri Drcl(r nrr-c..r rlit LI( rLptd. it.i:
se infipseserd pintenii. Mi-cra lirams pe.1rt nu puteam minca llnul deoarece tulpinile me
ci nu mincasem de dis-dc-dirnineagi, Si iarbi inlepau. Sc uiti alcnt la b,jtul mcu. cldrire
'ru er.1 pe tcrcnul areli. nlcl . it .e .( hra- Jir. .ap '1 .tu.c n ului \a h.ru(; ;r, rll(
reasca ., gis.a \ ',rrrr ri mi lunee.i r .i rri r-arc Jc tcr.i d . larit( .i 'j pr' , r 'r. r
'tirhrs.c. dar. CU iallJ .rrin\; tarc irr currr. teini io el. Cc bun a 1t,\t t(-rciu aceLal $r "-i:
\ E(;RL I

de moale )i de linislitor pentru gura mea: pdratd de un geamba5 pentru a forma o pere-
StSpinul a slar lingA mine tol timpul cit am che cu un cal murg. Timp de citeva sdptdmini
mincaL mingiindu-mi 5i vorbindu-i grAjdaru- ne-a minat pe amindoi, dar apoi ne-i vindur
lui:..Dacd un cal foarte aprig ca acesta, unui domn distins, a$a c6 am fost trimisi la
rpuse. nu va ll schimbal prin metode corecte, Londra. Geambagul acela imi punea rranze-
atunci niciodatd el nu va fi bun de nimic,,. lu!6, pe care o uram mai mult decit orice alr-
Dupe aceasta intimplare. venea adesea sa ceva; dar aici, unde eram acum, ne stringea Si
ma vada. }i atunci cind mi s-a vindecat eura mal tare aceastA curelu96, vizitiul 9i stipinul
a continuat- sa m6 dreseze un grdjdar crr;ia i gindind ce a$a aretem mai eleganli. Adesea
se spurea Job: era un biiat asezat gi grijuliu eram minaJi prin parc $i p n alte locuri
1i curind am invelat ceea ce voia, -
-
mondene. Tu, care n-ai avut niciodate o tran-
zeluld pe tine, nu $tii ce e asta, dar eu iti pot
spune ca este ceva ingrozilorl
Imi place, ca oricirui cal, sd-mi inalt caDul
CAPITOLUL qi sd-l gin in sus. Dar imagineaza-li 5i iu cirm
ar fi dac6 ti-ai ridica mai sus capul si ai fi
8

obligar y slai a5a ore inrregi. nepurind sa-l


mrttr alttel decit smucindu-l Si mai sus; te-ar
durea gitul pini cind n-ai sti cum s6J mai 1ii.
In afari de asta, si ai doui zibale in loc de
una! $i ale mele erau ascutite de-mi rdneau
falca, iar singele de la limbd colora spumele
ca.re-mr tot curgeau din guri. pentru cd falca
ml se treca 5r ml se rodea de zdba|i. Si mai
reu era atunci cind trebuia sa stdm $i s-o as-
teptam pe stapind, duse la vreo mare petre-
cere sau alte distmclie; gi daci mi frimintam
sau tro_pAiam de neribdare, era pus biciul pe
mine. $i asta era de aiuns ca si mi scoaii
din sirite.
" -, St6pinul nu se ingrijora din cauza ta?
lntreDal
- Nu, pe el il cum
echipaj
interesa doar sd aibi un
il numesc ei; cred cd
"elegant",
foarte putine
Stia lucruri despre cai gi ldsase
totul pe seama vizitiului sdu care i-a spus cA
am un temperament a4agos, cd nu fusesem
invAlate se port cum trebuie tranzeluta. dar
cd in curind ma voi obiSnui; insi nu era el
omul care sa m, invete. pentru CA atunci cind
eram in grajd. supdratd ca vai de mine, in loc
se me linigteasce cu blindele, imi d5dea nu-
mai lovituri Si-mi spunea cuvinte nepdete-
noase. Dace ar fi fost mai ingeduitor, aa fi in-
cercal sA suport. Eram gata sa muncesc ba
chiar se fac orice muncd grea; dar se fiu- cht-
nulti numai pentru capriciul lor
GI\GER iSI CONTINUI POVESTIREA - main su-
pAra. Cu-ce drept mA faceau ei se sulir [e-
lul dsta? In afare de durerea din guri 5i de Ia
Cr:J am mai avut ocazia se stau impreunA git, mereu mi inibuSeam, $i daae as mai fi
:-: Gi:r-ser in padoc, ea mi-a povestit despre ramas mult timp acolo, Stiu cA n-as mai fi
;c::rai ioc unde a fost datd. putut sd respir; dar pentru cA nu era nimic de
Dupd dresaj, continud ea, am fost cum- fecul. am devenit din ce in ce mai nelinitriti
-
19
:r mal .ervoase; ti a$a am inceput s6 mu$c ii rugrnedaci s-ar intimpla sd mugti sau si l.r,
sa lovesc cu piciorul ori de cite on venea cl- vetti cu piciorul pe John sau pe James.
neva se me tesale; din cauza asta, grejdarul
mA batea ti intr-o zi, in timp ce md inhdma - Nu
punse
am de gind si fac ata ceva, rAs-
ea. alita tlmp cit el rinl bunr cu m.nc
la trasurA $i imi bdga cu forla capul in ham, Odala l-am mu)caa de\tut de rare pe Jame..
m-am ridicat in doud picioare $i am incepur oar Jonn a spus: ..lncearc-o cu blindele..
sd lovesc cu copitele, dio toatd puterea. Am in loc_sA md pedepseasci, afa cum mi
1
a$rep-
rupt o mare parte din hamuri qi m-am elibe- tam, James, cu bratul bandajar, a ventt la
rat; ata am sfir5it cu locul acela. mlne, mi-a adus terci de tilile si m-a mingi-
Apoi am fost trimisi la Tatrershall, ca sA iat; 5i de atunci, niciodati nu am mai incercit
fiu vindute; cum ou se putea garanta pentru sd-l musc qi nici n-am s-o mai fac.
mrne cd nu am nrci un n,rav. nu.-a spus ni- Imi pdrea rdu pentru Ginger, dar se inle-
mrc in legiluri cu asta. Infaliparea mea fru- legc ci eu ftiam fodrte pulrnr lucrurr pe
moasi $i mersul meu elegant au atras curind aluncr )l gindeam cd-fi pierdea prea u7 ,r
un Sentllom care a fecut o oferti peDtru cumpatul; totu$i am descoperit ci, pe mAsure
mrne, dar am fost cumpiratd de un geambag ce siptaminile treceau, devenea tot mai
care m-a incercat in tot felul, mi-a pus dife- blindi qi mai prietenoase, pierindu-i din pri-
rite zabale il foarre (urind descnperr ceea ce vlre acea neincredere pinditoare cu care ur
n!r pute.rm sA supurt. ln cele drn urma m-a mdrea pe _oricine se apropia de ea. $i intr-o
plimbat fiird nici un [e. de ham. )i a)a a pu. ouna 21, J ames spuse:
tut \i mi vinde unui genrrlnm de ta lard ca
pe un caL foarte lini5tit. Era un stdpin bun $i - Cred incidimineala
dfigascA;
aceasta iapd inccpc sa ma in-
asta, cind i-am mingi,
o duceam foarte bine, dar bitrinul sAu grij- iat fruntea. a nechezat dupd mrne.
dar il pdrisi 5i veni un aLtul care era la fel de Ei, ei, Jim, acum e brinitd cu,,pilule
dur gi de aspru ca $i Samson; intotdeauna imi din- Birtwick", spuse John. Curind va fi la fei
rorbea morocanos fi mA tot zorea, iar dacd de bunA ca Negrul; blindeiea este singurul
nu md mi5cam in boxd in momentul cind leac de care are nevoie, sArmana!
\oia el, mi lovea peste picioare cu metura de $i stapinul a obser\ar schimbarea. inrr-,
grajd sau cu furca, cu ce avea la indemini. zL, cind s-a dat jos din trisuri ti a venit sd ne
Tot ce fdcea era de mintuiali ti am inceput vorbeascd, a$a cum fdcea deseori, i-a mingiiat
sa-l urisc; voia sI md laca si-mi fie frica de gitul frumos, spunind:
el. dar eu eram prea aprigd ca se me tem $i Ei, drAguta mea! cum mai srau lucrunte
intr-o zi, cind a intrecut masura, l-am mug- cu-tine acuml) Cred ca te.imli pultn mrr feri-
cat, lucru care se inlelege cd l-a infuriat qi crti decit aluncr .ind ai renit ta noi.
mdl lare rl d lncepul sd md l.'reasCA cu n Cra- Ginger i;i ridicd botul spre el, prietenoasi
va$5 in cap. DupA aceasta intimplare, nu a >r rncre,/AIoare. in rimp ce el o mingira us^r
mai indriznit si vind in boxe copitele sau .-o facem sd renasce, John, spuse el.
dingii mei erau mereu gata s6-i - intimpine, qi - 9 Da, domnule, s-a indreptat de minune,
el $tia asta. DeSi eram linjftitd cu stipinul nu- mai este cea care era. Efectul ,,pilulelor
meu, totu$i el dedea crezare spuselor grdjda- din Bifiwick", domnule, adiugd John rizind.
rului, a$a ci am fost vindutl din nou. Aceasta era o gluma nevinovatA a lui John;
Acela5i geamba$ auzi despre mlne Si spuse el spunea cd o mincare obiqnuitd impreund cu
ce el cunoa$te un loc unde crede cd mi-ar ,,pilule" din Birtwick poate vindcca orice cal
prii. ..E pacat ca un astfel de cal sd se piardd nAravas; aceste ,,pilule" erau alcdtuite din cite
numai pentru ca nu arc noroc - )i asllel. o livrdr de rdbdare $i de blindele, de fermi-
roate povestea s-a sfirSit, eu fiind adusd aici tate ;i de rdsfdl, amestecate cu jumitate de
nu cu mult inainte de a veni tu; dar acum mi pinta2 de bun-siml, $i toate astea date calului
con\'rnsesem cA oamenii erau duqmanii mei fi- in fiecare zi.
re:ti si cd rrebuie sd md apir singuri. E ade-
.:.id: .-; dici e mai bine. dar cine ltre pentrrr de mSsurd pe'1ru sreuratc
::: ::n:' A5 \rea sd gindesc la lel ca tine, dar 15,6u:::" 'sala c!
.r:--:. dupe toate prin cite am trecut. dc nlesure penrru crDaciri!r. .rata .u
- B:::- am spus. dar cred ci ar fi o mare ,,.;;rU'11,",.

20
\E(,RT I

ajuns $i nici cind imi era mie, aga cd i-am


cam aruncat din spate, fiindci numai in felul
esta puteau sA infeleage.
strigat eu. Ai azvirlit copiii?
- Ce?lcaam
Credeam ttii mdcar arira lucru! Le-ai irin-
tit tu domnigoarele Jessie 9i Flora?
pe
Merrylegs p6ru foade contrariat $i res-
punse:
Se inlelege cA nu; n-at face aga ceva nici
-
pentru cel mai bun oydz care mi s-ar aduce
vreodate in grajd; pdi, eu sint la fel de grijuliu
cu domnigoarele noastre ca $i stepinul; cit
despre cei mici. eu sint acela care-i invSt se
cdEreasce. Atunci cind par speria;i sau iind
nu stau prea siguri in spatele meu, pesesc la
fel de lin ti de incet ca o pisicd betdne ciDd
urmare$te o pasare; cind totul este in regula,
merg iardpi mai repede. $i asta, vezi, tocmai
ca sd-i obignuiesc; a$a ce se nu-ti faci griji ii
sA nu-mi Jii predici. Nu sint eu cel mai bun
pdeten fi cel mai bun profesor de celerie pe
care il au ace$ti copii? Ei, dar cu biie!ii... cu
beielii, spuse el scutufindu-$i coama, e cu to-
tul altceva: gi ei trebuie dresati ca si noi,
atunci cind eram minji, fi sA inveJe cum si
ciEreasce. Ceilalli copii m-au ceE t aproape
doud ore; apoi, baielii s-au gindit cd era fin-
dul lor, Si, de fapt, aga qi era, iar eu am fosr
gata se le fac pe plac. M-au celerit, pe rind, gi
o ord bune i-am dus in galop in sus si in ios.
pe paji5rea din jur 5i pri; lo;rA curtea. ln-loc
MERRYLEGS de crava;d, fiecare dintre ei isi tiiase din aluo
cite un bel mare gi-l foloseau cam cu prea
muhS rivnd: dar nu m-am superut deloc pine
Domnul Blomefield, vicarul, avea o familie clnd mi s-a pdrut cd, la urma urmei, era des-
:'rumeroasi; copiii lui, bAieJi !i fete, veneau tul; aga c6, de doui sau de trei ori, m-am
rneori 5i se jucau cu domnigoarele Jessie ;i oprit, dinduJe astfel se lnleleage. Dar, itii,
Flora. Una dintre fete era de aceeagi virstd cu baielii cred ci un cal sau un ponei esl.e ca un
Jessie, doi dintre bdie;i erau mai mari decit motor cu aburi sau ca o masine de treierat Si
ea $i mai erau 9i allii mai mici. Cind veneau cd poate conrinua sa meargA arita rimp cir
ei. Merrylegs era tare ocupat, pentru ci nimic . vor ei Si alir de repede cil le place: nu se gin-
nu-r incinta mai mult decit se-l incalece, pe desc niciodatd ci un ponei poate se obo-
rind,,qi s6-l mine prin toati curtea qi pe pdgu- seasci sau sd aibi 9i el vreun simtemint. Dar.
::ea de lingi casd
- fdcind
Inrr-o dupa-amiaza.
asta ore iniregi.
Merrylegs fusese cu-ei
atunci cind am vezut ce cel care mi bAtea cu
,,cravaga nu a inleles, m-am ridicat pe pi-
p: alari mai multd vreme 5i cind James il cioarele dinapoi $i l-am lesat si alunice-in
dduse ineunrru 5i-l legd. ii zise: jos. Asta a fost tot; el insd a incdlecat din
$trengarule, ai griji cum te porli nou ti eu iar l-am trinrit. Apoi s-a urcar cel6-
.4.-.MAi
dace rlu. ddm de bucluc. lalr bdiat Si. de indalA ce a incepur sA folo-
Ce-ai ficut. Merrylegs.' l-am intrebar. seasca bAlul. l-am pus gi pe el in iarba: gi am
- o. el. sihindu-Si caplorul in
:us.- ie-amraspunse
dat tinerilor ilora doar o micd lec-
continuat aga pin6 au fost in stare sA inle-
leagd cam asra a fosr. De alrfel, nu sirr
lre pentru ca nu ttiau nici cind le era lor de beieli -rdi nu vor sd fie cruzi. lmi place
-
loafle mult de ei; dar, r,ezi tu, a trebuit sa lc
dau o leclie. Cind m-au adus la James si i-au
porestit ce s-a intimplat, cred ci el a lbst CAPITOLUL IO

toarte supirat, mai ales cind a vdzut niite


befe atit de mari. A spus ce astea erau bunc
n-umai
.pentru vacari !ri nu pentru nigte tineri
calare!t.
Dacd ag fi fost in locul tiu, spuse Gin-
- le-a$
ger. ii dat beietilor cite o loviturd zdra-
\inA cu copita, de i-a$ li invatrat minte.
indoiali cd tu le-ai li da[, spuse
- FdrI dar
\4errylegs, nu sint a$a de prost (vd rog si
ma scuzali) ca sd-l supdr pe stapinul nostru
sau sd-l fac pe James sd-i fie ruSine din cauza
mea; in afari de asta, cit timp ciidresc, copiii
aceia sint in grija mea spus doar
ce-mi sint incredintali mie. - ti-am
Pii, nu mai de-
parre decit zilele trecute, l-am auzit pe stipi-
nul meu spunind doamnei Blomefield: ,,Sti
mari doamnA, nu trebui si fiJi ingrijorati
pentru copiil bdtrinul meu Merrylegs va avea
tut alit de mult2r grija de ei ca pi mine sau ca
dumneavoastrl; ve asigur cd pentru nimic in
lume n-as vinde acest ponei atit este de
blind 9i de demn de incredere".- gi credeli voi
cd sint o brutl nerecunoscatoare incit sd uit
de buna ingrijire de care m-am bucurat aici,
timp de cinci ani, de toatA increderea pe care
'' aL in mine. ti sir devin ndrdvay numai pen-
rru cd niqte beieli ne$tiutori s-au purtat cu
mine a$a cum nu trebuia? Nu! Nu! NiciodatS
D-a!i stat intr-un loc atit de bun $i n-a!i intil-
nit oameni care se se poarte mai frumos cu
voi, a5a c6.u fti(i ce inseamni asta, ti-mi TAIIAS I\ I,IVADA
pare rAu pentru voi. Dar vi pot spune cd
locurile bune ii fac pe cai buni. Nu vreau ca Nici Ginger 5i nici eu nu eram din rasa cai-
pentru un lucru de nimic sd necdjesc oamenrr. ior obi;nuili, solizi, de trisurd; mai mult.
Eu ii iubesc foarte mult, spuse Merrylegs Si a\eam \inge dc cai de curse. MS5urdm canl
scoase ur fel de forniit, a5a cum obignuia si clnclsprezece palme gi jumdtate inillime, asa-
lace dimineala, cind auzea la uqd paqii lui Ja- dar eram tor atit de buni la caldrie cit Si de
mes. In afarS de asta, continue el, dacd m-a$ pus la ham, qi stdpinul obi5nuia si spund ci
apuca de dat cu copita, unde a5 ajunge? Pii, lui ii displaceau atir calul cit qi omul carc nu
a; ii vindut imediat 5i a$ fi pus la munci grele erau in stare sA facA decit un singur lucru: $i
5i tratat ca un sclav, sau m-af istovi intr-o lo- cum cl nu linea si sc grozavcascA prin parcu-
calitate de pe litoral, unde niminut nu r-ar rile Lundrei. prelera alt soi dc cal. mai ac-
pisa de mine decit doar ca sA mA faca sA tiv ;i mai foiosilor. ^un
In ceed ce nc privea. cea
merg mai repede. Sau af ajunge si fiu biciuit, mai mare pldcere a noastrd era atunci cind
tregind o cerule incercala cu rret sau palru eram in$iuati pentru o partidd de caldrie: sta-
in5i solizi care s duc la petreceri duminica, pinul incSleca pe Crnger. slApina pe mlne. idr
asa cum am vdzut deseori acolo unde am domniSoarele pe bdrrinul OIiver;i Merrylegs.
treit inainte de a veni aici. Nu, spusc el scu- Eram, bucuros si lnergem impreuni ja trap ii
turind din cap, niddjduiesc ci nu voi alungc ln gaiop mlc, pentru ca asta ne dedea intor-
niciodatd in situatia asta. deauna buni dispozigie. Eu eram cel mar ci5-

22
rrqat. cicoarecc o duceam mereu pe stepini; partea lor. Dar mai era 5i altcera: cum nar
.u era prea grca, glasul ii era dulce $j nlina ii pulcarn eL guni multelc d< pc d. o:
.ra arir de utoarii pe dirlogi, incit eram
"rupc I.'l1r,.tc.c
prcroare.' vot- cdrc dvell rozi. guni1.
rondus aproape fArd st simt. fdrA sa vi ginditi la asta Si nu puLe!r trr.e
Oh! Daci oamcnii ar $ti ce plAcere esre turtura eile sa 5c a)elc pe \ol )t \: \e inl<pr
pentru cai o mini u5oard, carc le pi.streazd o S1 sa nu aveir cu ce sd le alungagi. Vd spun ci
gure sdndtoasA li-i face si fie blinzi, arunci este rau 5i c o pierdere peDtru toatA \ia!a.
r:J ;-ar mdi inJcmna cu pintenri 1i nu rr m<l1 - ceruluil
Dar, slavd Acum nu se mal race astat
rraBe cu puterc de hitruri. cum fac deseoril Pentru ce o thceau atunci? inrreba Gln-
Cind nu sint rinite sau aspritc din cauza -
proslulul tmtamenr sau al ignoranlei, gurile Din cauza modci! rispunse b6trinul cai.
Doasrrc sint arit de sensibile, incit simlim $i rzbrnd cu piciorul. Pentru modd! Dacd 5rir ce
cca mal ugoara mi;care a miinii cr:rnducitoru- inseamnd astal Pe vremea mea ru exrsra nrcr
lul fr $tim intr-o clipi ce sc cere oe la not. un cal tinAr de rasi puri care si nu aibi
Gura mea nu a lost .ani6 niciodare ii cred c.idda r(iezati in lelul aceir rupin,,..
ca acesta cste motivui pentru care stdpina Cred cd tot moda este cea care-i tace ia
m-a preferat in locul lui Ginger, deSi ea ne- stringA boturile cu acele z6bale oribile cu
merge toarte bine. Ginger mi invidia adesca care am lost torturata la Londra, spuse Gin-
$i spunea ca gura ei nu cra afa de perlectd ca ger.
a mea, llindci s-au ficut gregeli cu ea la dre- Bineingeles, rlspunse el; dupe pdr.re;
sa1, ti la Londra i-au pus zibala accca dubld; -
mea, moda este unul dintre cele mai relc lu-
$i atunci bitrinul Sir Oliver ii spunea: cruri din lume. Uitc, de cxemplu, ftlul in car:
- Eil fi: Nu tc mat oerd;l: tu dt cea mai se poarte cu ciinii, tiindu-le cozile ca sa-i
marc onoare: o lapa care poate duce cu irSu- faci si para curajoSi 5i retezindu-le urechile.
rtnld :i r iuiciunc un barbar d. greuratca rtd. in aqa fel incit sa dea impresia ci sint ciulrrc
plnulJl n,,\iru nu trehu.e ,i tie.upirara pen- de-adeverat! Am avut odata o prietend buna.
tru ci ru ducc doamne: noi, caii, sintem-sor- un ter er de culoare calenie -- o cherna
tili sA luAm lucrurilc a;a cum sint fi in- Skye; mi iubea atit de mult, incit nu dormea
totdeauna sd fim mulyumili ti binevoirori, niciodate decit in boxa mea; iqi ficuse culcu-
atita ttmp cit sinrem ti)losifi cu blinde(e. tul sub iesle 5i acoio a tetat cinci celeluii
M-am intrcbat adesea cum sc fdcca cd Sir mici, draguti, cum sint de obicei cdfeii: nicr
Oliver avea o coadd atit de scurti: intr ade- unul nu a lost inecat pentru c6 erau de rase
var,.atea Je numai )ase sau \aptr lolir ri rn valoroasd, $i cit de incintata era mama ior de
\lrl J,'ar un.m'r tle pdr $r inrr-una drn z.- eil lrr crno au l;cul ,,chi )l sc liraLr inc,!\( )l
lelc roastrc de repaus in livadd. mi-am luat incolo, era o adevirat6 plAcere sd-i pri\e$rr:
rnrma-n din1i.sa-l intreb prin ce accidcnt i;i Dar, intr-o zi, a venit un om 5i i:a luat.
plerousc coada. M-am gindit ci s-o tl temind ci a$ putea si i
---
Accidentl forndi el, cu o privire aprigi. calc in pici()are. Dar nu era vorba de asra:
Nu a fost nici un accidcnt! A i'trsr un acr dc seara, sermaDa Skye i-a adus inapoi in gurd.
cruzime ru;inos, prcmeditatl Cind eram tinar. unul cite uDul; dar micugii nu mai erau icri-
am Iost dus intr-un loc unde se comrteau ast- (rii cLrm lu.esrrd rnarntc: singerau )t \cinc(rl
itl Jc rruzimi: am 1,,\l lcgar )r mi-au terc/at, de le plingeai de mili: Ia toli li se tdiase o bu-
cu carne 5i cu os cu tot, coad:r mca lungd qi cati din coadA precum 5i o parte din urechile
lrumoasa
- $i au luat-o. lor lungi. Cum ii mai lingea mama lor ;i ce
Ce ingrozitor! exclama i. amaritd era, sernlanal N-am se uit nicioda!il
- Ingrozitor! Da! A fost ingrozitorl Dar Cu timpuL s-au vindecat Si au uitat durerea.
nu era vorba numal dc durerc, cu toatc ca dar virfurile acelcd driigulr: 1i m,,r ;arc .r.r,
etd (umplrti 'i a durar mull trmp: nu era menite, desigur, si apere de pral ti de \Ate
vorba. numar de ji-qnirea de a ni se rdpi cea min partea gingatd a urechilor. disperusere
mal lrumoasi podoabi, de;i a fost urit din pentru totdcauna. De ce oare nu taie ei 5i vir-
lul urechilor la propriii lor copiica si le faca
Lr :ralc de mdsuri penlfu lungimi. cgald cu 25.4 sa pare ciulitc'l De cc nu le taie rirlul nasurr,
lor. ca sa-i lacA sa para mai indrdznc!il Sl
23
unll ;i allii sint ]a fel de sensibili. Ce drept au dace strdzile sint aglomeratc. cL vede totul i:
ei sA chinuiascd ti si sluleasca asemenea fi- jur. E adevirat ce uneori carulele sau rra
rngel surile sint prca aproapc cle nirr -;r asra esrr
Sir Oli\.er, cu toate cA era blind. era un cal - dar ru fugim; sintem obi$nui[i $i iJi-
neplecut,
bdtrin aprig $i tot te spunea el era atit de nou lelegem, lar dacd nu ne-am pune ochelari. nr
.i de ilgr 'zit ,r. incil mi-am .lat \eama ca se ciodata nu le-am duce lipsa; am vedea ce este
nafte in minc un sentiment amar fa;6 de oa- acolo, am itl ce se intimple;i am fi mult nt,|
mcr.r senlrment pe care nu-l mai lvu\erem putrin spcriafi dccir arunci cind vedem numai
pine atunci. Cum cra de aiteptat, Ginger era cite o frintura din Iucrurile pe carc le putcm
;i mai tulburati; i;i avintd capul in sus, ochii recunoa$te. Bineinleles ci pot exista unii crr
ir scipdrau Si, cu neriie Ldrgite. declara ce oa- nervoti carc au fost lovili sau spcriali pc ciId
menli sint nitte brute $i nitte netingi. erau tlnerr 9r poate cd, avind ochclarir, c ntar
- Cine vorbegte de nAtingi'l intreba brne pentru el, dar cu nu am fbst niciodara
\lerrllegs care tocmai venea dinspre mirul nervos, a$a incit nu-i pot judeca.
barrin unde igi frecase spinarea de cea mai Cred, spuse Sir Olivcr, ci ochelarii pen
toasi creangi. Cine vorbeite de nitingi? Cred -
tru cai sint periculoSi in timpul noplii; ntr:
ci cste un cuvint uritl ca|l putem vedea pe intuneric mult mai bine
urite au fost fAcutc pentru a
- Cuvintele
irlalila lucruri urite..pusc Grnger pi-i 6'ore.ti
dccit oamenii. fi multc accidenle r1u 5-ar mai
fi intimplat daci ne-am fi putut folosi ochir.
ceea ce ne spusese Sir Oliver. nestingheriti. lmi aminresc ci, acun] cili\a
- Totul
tnstele,
este adcvdrat, spuse Merrylegs cu
am vizut Si cu mulli ciini cu coada
ani. iDth) noapte intunecoasa, un car cu dot
cai se intorcea la grajd. si chiar lingd. casa fer-
laiati. acolo unde am locuit prrma datd. Dar mierului Sparrow, acolo unde elcsteul ajungr
aici nu e aqa. Stii cA atit stdpinul cil $i John pina aproape dc drum, ro(ilc au trecut prea
;i James sint intotdeauna buni cu noi ii n-ar aproapc de ntargine 5i carul s-a rdsturnat ir
li un scmn de recunoitinli 5i nici n-ar pdrea apd; amirdoi caii s-au inecat 5i vizitiul de-a-
corect se vorbrm r'mpotriva oamenilor intr-un bi,r i..cap:rl. F\re dde\ardl .d dupa.rec.r ai-
loc ca Asta; lii mai $tii doar c6, in afari de ai cident a fost pusA acolo o bari albd, solida.
no5tri. mai existi 5i alli stdpini $i grdjdari care putea fi vdzuti cu uiurinlA, dar daca cci
buoi. de5i. bineinfeles, ai noStri sint cei mai doi cai n-ar fi fost in partc orbi, ar 1l nrcrs
bunr. mai departe de marginca ele$teului li nu s-ar
Aceste cuvinle irtelepte aie micutrului ii bu- fi produs nici un accident. Arunci cj^nd rre-
nului Merr)'lcgs, despre care ttiam cA sint sura stapinului roslru s-a ristu.nat. inarntc
ade\araie. ne-au linittit pe toti, in special pe de a veni tu aici. sc vorbea ci dacd lilinarul
Sir Oliver care il iubea li)arte muli pe stapin: de pc partea sting, nu s-ar li stins, John ar fi
;i. ca si schimb vorba, am intrebat: vazut groapa mare pe care lucrdtorii de la
Poate sd-mi spuni cineva la ce folosesc drumuri o idsascri: dar ;i in cazul esta cl pu
-
ochelarii de cal? tea evita groapa daci batrirul CL-rlin nu ar li
Nu. rispunse scurt Sir Oliver, pentru ca avut ochelarii, liindcd a5a ar fi vizut-Lr, cu
nu- sinr de nici un foLos. sau lbri felinar, el iiind un cal mult prea pri-
Se crede, rispunse Justice in lelul sAu ccput ca sa se aruncc in primejdic. A5a cunt
- cd-i impiedica pe cat \a lresara. sa se
.iniltit. s-au intimplal lucrurile, insi, calul a lirst ra
.pr-re \.ru sa laci , mr:crre brucca 1i sj pr,'- nil I.Jrrtc lare. Uasurd \-J \tnaat. t.tr r'um .l
\!race accldentc. scdpat John, nimcni nu ptie.
Atunci pentru care motiv nu se pun la A$ zicc, spuse Gingcr incrclindu-5i bo
-
caii de cdldrie ii, mai ales, la caii doamnelor? tul, ce ace!ti oame.i, carc sint atit dc in!e,
am intrebat. l(pli. dr lacc mar brrre.S rle" Lir.f,. zrtir ca l-
Nu existi alt motiv in aiari de modd. \,iitor to!i minjii si sc nasci cu Lrcirii agezagi
-
rispunse el, liniStit; se spune cd dacd un cal chiar in mijlocul frunlii: ci cred ci prrr fi1c.
ar vedea rolile propriei sale cArule sau trd- 1()tul mai bine decit Natura.
.un. carc \rne r .parcl( lui. .-iLr.pcnJ J)i] Situalia a clcrcnir din nou delicatA. 1r
de tare incit, cr.l stguran!4. ar lua-L) la li!d. atunci Mcrr\legs ;i-a ridicat capul lur ntic 1r
de5i esle linrpedc ci atunci cind este cdlanl. l nlell!rc I t. spunind:
ANNA SEWELL

- Vi voi dezvdlui un secret. Eu cred c6 loc ata cum era Birtwick. Stepinii no$tri erau
John nu este de acord cu ochelarii: intr-o zi. respectati Si iubili de toli cei care ii cunog_
l-am auzit vorbind cu st6pinul despre asta. teau; er emu buni gi amabili cu toati lumea-
Stdpinul spunea ci, in uneie cazuri, iind caii nu.numal cu bdrbaiii gi cu femeile, ci qi cu
s-au obignuit cu ei, s-ar putea se fie periculos caii 5i cu megarii. cu ciinii 9i pisicite, cu virele
se-i scoatd. Atunci John spuse, la rindul lui, $i pds_irile: nu exisra nici o fiin1i asupritA sau
ci ar fi _un lucru bun da;e toti minjii ar fi tratata prost care sd nu aibi in ei un prieten,
crescuti ferd ochelari, aga cum ie intimpld in rar servitorii Ior aveau aceeagi atitudini. Daci
unele !Ari. Haideli. deci, sA ne veselim-si si vreunul dintre copiii din sat era dovedit cd se
alerg6m pind la cel6lalt capit al livezii; cred poarta crud, ei aflau imediat.
ci vintul a daL jos nipre mere pe care o sd le Mogierul 5i fermierul Gray ..rrudiserd im-
ronlaim cu multd oldcere. preunA". cum spuneau chiar ei, mai bine de
. Nu-i puteai rezista lui Merrylegs, a$a
rntrerupt lunga noastr5 disculie $i ne-am luat
ci am douAzeci de ani ca sd desfiinleze tranzelufa la
caii de_ la cdruti. iar prin pirgile noastie se
avint spre a mesteca nigte mere foarte dulci vedea toafte rar un astfel de ham: daci insd
carc zAcea\ impre$tiate prin iarbd. se inrimpla ca stapina noaslra sA inrilneasca
vreun cal greu impovirat, cu capul tras in
sus. ea oprea lrAsura, cobora >i cu vocea ei
dulce. dar serioasa. cauta sd convinga cdrula-
iul 9i se incerce s6-i arate cit de neiabuite si
de crudi era lolosirea acesrui ham.
.Nu cred c6.vreun berbat putea sd se impo-
triveascA stdpinei noastre. A5 vrea ca toate
doamnele sd fie ca ea. Uneori 5i stdpinul nos-
tru dojenea foarle serios pe cei c;re nu se
purtau blne cu caii. Imi aminresc cii inlr_o di-
mrnealA, pe cind venea cdlare pe mine c6tre
casi, vdzu un bArbal solid indreptindu-se spre
noi intr-o trasurici trasa de un ponet. un po_
nel murg. lrumos. de rasl nobili. cu picioare
subliri 5i cu cdp5orul fin. Cind ajunie linga
porlile casei slApinului meu, rrdsurica .r liA
inspre ele; fird nici un cuvint sau alt semn de
prevenire, berbatul smuci helul $i trase capul
cdlulului cu o asemenea for;i 5i violenlii. in-
cit aproape c5-l facu sA se ridice pe Dicioarele
dinapoi: revenindu-5i, poneiul porni mai de_
parre cind. furios. viziriul incepu sa-l bala cu
biciull cAlu!ul se repezi inainte. dar mina grea
lr pulernicd strunea drdgdlafa fiingi cu suli-
crenle. lorle incil sd-i poari rupe faica 5i in
acelayi timp ii tor trdgea inainte cu biciul.
Pentru mtne. care Sttam ce durere cumplita
producea acelui boti;or, era o priveliSte in-
grozltoare; stdpinul ma indemni cu o vorbi
!i intr-o clipd ne apropia16m de om.
sawyer. strigi el cu o voce asprd. prr-
-
neiul acela nu este fecut din carne si sinse.l
O DISCUTII SINCERA
- Din
punse
carne ti singc. dar pi din rt_rane, ra:-
el; ii place prea mult s, face cc vrea )i
asta nu-ml convlne.
Cu cit trecea vremea, cu atit me simlea nl Vorbea ca ii cum era st6pinit de o minic
mai mindru si mai fericit mi aflam intr-rrrr puternicd. Omul acela vene; adesea cu trc-
\Ft(iR,. I

buri la stipinul meu. reveni prea mult din meritul pentru reu5it6.
- $i dumneata crezi, spuse stepinul tiios,
cd o purtare ca aceasta il va determina si
dacd oamenii dumitaie a1 avea capeteie fixale
intr-o speteaza de lemn! In afara de faptul ce
faci ce vrei dumneata? i-ar deranja gi i-ar obosi, lucrul acesla nu
- Nu avea de ce s-o apuce pe acolo! Dru- le-ar pricinui prea mult rdu la parad6; dar
mul.lui era drept inainte, raspunse omul cu care ar fi situatia intr-un atac la baioneta im-
asprrme. Dotriva unui dusmao, cind ei trebuie s1-5i fo-
Ai minat de multe ori poneiul spre lo- ioseasci nestingherili fiecare fibri musculari
-
cuinla mea, spuse stepinul, si asta dovedeste qi si se arunce cu toata puterea inainte? N-as
memoria 5i inteligenla animalului; cum putea acorda prea multe sanse victoriei ior! La fel
el si ptie ce dumneata nu mergeai iar acolo? stau lucrurile si cu caii: ii iri1i, ii stinghere5ti
Dar acest lucru are prea pl4inA legAtur5 cu qi le diminuezi puterea; in felul acesta nu le
purtarea dumitale tale de cal. Trebuie si re- ing6dui sd-gi concentreze toat, iorla asuPra
cunosc, domnule Sawyer, c6 inci nu mi-a fost muncii lor, igi obosesc prea mult articulaliile
dat sd fiu mart()r la o comportare mai si muSchii ti bineinleles cd se istovesc mat re-
neumand si mai brutali 1al5 de un ponei. $i pede. De multe ori, intr-un impas, poll de-
dind friu liber unor astlel de porniri ddunezi binde de un lucru ca esta: caii au fost Eculi
la fol de mult propriului dumitale caracter, ba ca si aibi capetele slobode, ca 5i oamenii. $i
poate chiar mai mult decit calului dumitale; daci ne-am putea cdleuzi ceva mai mult dupa
gi mai line minte ce noi toli sintem judecali bunul simt ii mai putin dupd modA, am des-
dupa faptele noastre, atit falt de oameni cit coperi ci multe lucruri ar merge mai u5or: in
5i fati de animale. afare de asta. dumneata stii la fel de bine ca
Stdpinul m-a minat spre casd incet, qi dupd si mine ca dacd un cal tace un pas gre)it. are
voce mi-am putut da seama ce intimplarea il mult mai puline san:'c se se redreseze atunci
mihnise. De obicei el era plin de aceea$i bu- cind gitul si capul ii srot lrase spre rpate; ;i
nAvointre fala de oricine, indiferent de rang. acum. spuse sldpinul rizind. dupe ce l-am
lntr-o zi, cind am ie$it la plimbare, l-am intil- oferit celulului meu o hoinireald bund, n-ai
nit pe cdpitanul Langley, un prieten de-al stA- putea si dumneata sA te hoterdsti si mergi ce-
pinului. El mina o pereche splendidi de cai lare, cdpitane? Poate ce exemplul dumitale ar
suri, inhemali la o trdsurd mare. Dupd ce au avea -o mare insemnAtate Si pentru ceilalli.
disc u La t pu!in. cdpitanul intrebd: In principiu, cred ce avetri dreptate, ras-
-
- Ce pirere
dtrmnule
aveti de noul meu echipaj,
Gordon? $tili cd prin aceste locuri
punse celelalt, $i comparafia cu soldaiii estc
destul de intristetoare; ei bine, m6 voi gindi
sinteJi considerat un expert in materie de cai la asta, Apoi se despirliri.
ri mi-ar face placcrc sA ve cun(,sc parerea.
Stipinul md trase pulin inapoi, a5a ca si
poati sd-i vadi mai bine.
- Eel,o9i pereche
spuse
neobi$nuit de frumoasi.
dace este 9i la fel de buni dup6
cum amtA, te asigur ci nu poli sd-lr dore$ti
altceva; dar vdd ci tii srrins ,,unealta" aceea
care deranjeazd caii gi le micporeazl puterea.
- | a ceO,5tiu
tranzelula?
vi rpfFriri') inrrFhi cc16lalr. La
cd acesta este un subiect
iarorit al dumneavoastrd! Ei bine, adevdrul e
ci-mi place si-mi vdd caii linindu-ti capul
su5.
mie, ca de altfcl oricui, respunse ste-
- $idar
pinul, nu-mi place s6-mi vdd caii lEcind
acesr lucru de nevoie. Langley, doar e5ti mili-
rar. Si lerd indoiaid ciJi place se-li vezi regi-
mentul prezentindu-se binc la o paradi.
-Capul sus!" Si asa mai departe. Dar nu ti-ar

27
mul, de$i sub api.. era bun.
CAPITOLUL ]2
Cind am ajuns la oraq, treburile il retinurd
pe stdpin destulA vreme 5i a trebuir sd agrept
c-am mult, astfel cd nu am pornir-o spre casd
decit tirziu. dup6-amiaz6. Vintul devenise 5i
mal puterntc $t t-am auzlt pe stdpin spunin_
du-i lui John cA niciodard nu a iesit De o ase-
menea lurtune: $i eu gindeam la-[el'in rimp
ce mergeam pe lingi liziera unei piduri. unde
crengile mari ale copacilor se leginau incoace
5i incolo ca nigte nuiele, iar guieiul lor era in-
grozLlor.
Ag vrea sA trecem odate de aceasta De-
- spuse sripinul.
dure,
- Da,
pldcea
domnule, rispunse John, nu ml-ar
deloc si cadi crengile astea peste noi.
De-abia rostise vorbelJ, cind deodati se
auzl- un. geamdt, o trosniture ti un stejar,
smuls din rddicini, se frinse, aplecindu-se
printre ceilalti copaci. 5i se pribu5i de-a
curmezi$ul drumului. chiar in fala noastri.
N-at putea spune niciodatd ce nu mi-a fost
frice, pentru ci mi-a fost. M-am opdt totu$i
linistit, de$i cred cd tremuram; binainteles ce
nu m-am inlors 9i nu am fugitl nu am fosr in-
veFt se_lac ata. John a coborir 9i intr-o clipe
a fost linei mine.
O A CU }'URTUNA - Ace-i
Acum
cizur foarte aproape. spuse sripinul.
de fdcur?
- Pdi,
pacul
domnule, nu putem trece peste co-
esta qi nici sdJ 6colim; nu ne rlmine
intr-o zi de toamne tirzie, stepinul trebuia altceva de ficut decit se ne intoarcem la res-
si facd un drum mai luns. duodlreburi. Am crucea celor patru drumuri, si asta inseamne
fosr inhdmat la un docar-5i Jbhn l-a insolir. gase mile bune pind cind ajungem din nou la
Intotdeauna imi placea si merg la docar; era podul de lemnl ocolul dsta ne va intirzia, dar
atit de usor pi rofle inalte se invirteau atit de calul e tiner.
plScut! Plouase mult gi acum vintul sufla Apa ci ne-am intors la rescruce: dar Dini
foarte tare spulberind frunzele uscate de pe am ajuns la pod. aproape ci se intuneCase:
drum. de parci ar fi fost un guvoi de frunje. de-abra am putut sd vedem cd apa acoperea
{m mers bine pine la ba erA 5i pini la podut mai mult de jumarare din Iungirirea podului
de lemn: maluiile riului erau deirul de inalte dar, cum se intimpla deseori ca rlul sd se re-
iar podul, in loc se fie mai inaltat decit ele. verse, stipinul nu se opri din cauza asm.
era exacr la nivelul Ior. astfel incir, dacA albia Mergeam destul de repede si in momentul
riulur era plini., la mijlocul podului apa ajun- cind am atins cu coDitele nrimele scinduri ale
gea aproape pinl sus la sclnduri; dar cum podului, am simlit ie cevi nu era in ordine.
existau balustrade solide de fiecare parte, oa- N-am indriznit si merg mai departe gi am in-
menlr nu se te meau. cremenit pe loc. ..Hai. di-i drumul. Negrul",
Omul de la barieri ne,spuse ci apele riului ma indemnA srdpinul qi me atinse cu biciul,
cre$eau repede qi se temea cd va fi o noapte dar eu nu aveam curajul sd mi clintesc. Apoi
rea. \{ulte paji5ti .erau inundate, gi, inti-o imi trase o loviture usturitoare: am flcui o
rani mai ioasd a drumului. apa imi ajungea seriture, dar nu am cutezat sd inaintez.
:il:a sub _senunchi; dar stipinul mina iniet E cera cu podul. domnule. spuse John
a:a ;a nu :ra nici o greutate, mai ales cd dru- Sr
-
sIn din docar: veni lingi mine 5i prirr in
'
ii
i. ' ,x t;':
' ,tx'
.{
ANNA SI'WXLL

jur. lncerci se me trage inainte: ,,Haide, Ne- cel mic, roib, spre podul de lemn ca sd se in_
grul, ce s-a intimplat?', Bincinleles ce nu tereseze d^e noi. Am vdzul lumind la ula de la
aveam cum sd-i spun ce esre, dar gtiam foarte not.$l ta terestrele de sus gi, cind.ne_am apro_
brne cd podul .nu era sigur. prat. sEpina a alergat in intimprnarea noas-
rocmar.atuncl. paznicul de la celalalt capdt tra.
al. podului se repezi afar6 din ghereta ca un
sounlnd:
,- E5ti_.reafiir. dragul meu? Oh! Am fosr
desperat, ridiclnd o torti. .
alrt de netrniStire. inchipuindu_mi rot felul de
- CeHei! Hei! Hei! Atb, oprili! strigi et. lucrun. Nu vi s-a intimolat nimic?
s-a intimplat? intrebd'stApin"ul. Nu. scump-a mea: dar dacd dragul riu
- Podul.
este_rupt la mijloc gi o parte din ,,-
Negrul nu_ar^fi fost mai inlelept decir noi, cu
el, -a tost luatA de ape: dacd mai meige!, ci_ ll
IoIlr am lost tuali de riu la pod,
oeu ln riu. N-am auzit mai mult fiindcd au intrat in
Slavi Domnului! spuse stapinul. casd pi_John m-a dus la grajd. Ah. ce cind
- Bravo, Negrull zise qi John care m6 lui gusloasa ml-au dat in seara aceea! La portia
de-capastru gi mi inroarse ugor spre drumul
_
mea de^ oviz au addugat un rerci bun de ie_
drn dreapta. de [ing6 riu. nle tl tasole mAcinati Si mi_au pus un agrer_
Soarele apusese de mult, vintul perea se se nul gros de paie de care am fost bucuros,
fi domolir dupd vijelia care smulsese copacul. pentru ce eram tare obosit.
Intunericul se l6sa ror mai mult 5i, o dit6 cu
el. tor mai mult6 ricere. Mergeam la trap li-
nrStlt, zgomolul rolilor de-abia auzindu-se pe
drumul moale. O bund bucad de vreme nici CAPITOLUL I]
stdpinul, nici John nu au scos un cuvint.
Apoi. slepinul a inceput sd spuna ceva pe un
ton loarte grav. Nu puteam distinge tot ce
vorbeau, dar mi-am dat seama cd credeau ce
daci a9 fi mers mai departe cum voia stipi-
nul, fird indoiali cd pbdul ar fi cedat sub
noi, iar calul, docarul, stipinul gi John ar fi
cdzut in du. $i cum curentul apei era foarte
puternic ;i nu era nici o lumind si nici un
a.;utor prin preajmd. mai mulr ca sigur ce
ne-am fi inecar cu rolii. Srdpinul mai sp-use cd
oamenii au fost inzeslrali cu raliune cu ajuto-
rul cAreia ei pot descoperi ceea ce le folo-
se$te, dar animalele au o putere de cunoa$tere
care nu depinde de ratriune gi care, in felul ei,
e mult mai temeinici $i mai pefecte, salvind
adeseori vieJile oamsnilor. Jbhn avea si el
multe de povestit despre ciini. despre cai 5i
Iaptete Ior mtnunate; el socotea cd oamenii
nu pretuiesc nici pe jumetate animalele asa
cum ar me ta 5i nici nu se impdetenesc cu
ele cum ar trebui.
Sint sigur ce dace vreun om ar face vreo-
dati acest lucru, John ar fi primul.
In cele din urmi am ajuns la porlile casei
noastre unde l-am inrilnil pe grAdinar care
pornrse in cautarea noastre. El ne souse cd. CRUZIMEA
de cind se ldsase intunericul. stepina era
intr-o srare de nelinisre ingrozitoare. firndc6 intr-o zi, dupd ce impreuni cu John fuse-
se temea ce se intimplase vreun accident. ll sem ptecall pentru nt$te treburi de-ale stipi-
trimisese si pe James cdlare pe Justice, calul nului $i ne intorceam Iinisti!i pe un drum
Lrnc ) drcpt. rm \;1J1. la, .ritc..rru Jrpir- nule, ci nu m-a tras inima sd fac lucrui asia.
:rr.. ur bai3l cilre rncercd se fdca u1 p,,nei :'a Nu 5i-a rupt nici un os, domnule. doar s-a
iari peste o poartd; poneiul nu izbutea $i zgiriat putin. Eu iubesc caii 9i md supare cind
baiatul il lovea cu biciugca, dar calul o apuca ii \ed tratati prost: este un lu.ru rau \a n<.;-
rrrcrcr irlr-,' parl(: baialul il biciur iar. irrsd jesti un animal, silindu-l sd-5i foloseascd pi-
p,-rneiui se intoarse in cealaltA parte. Atunci cioarele dinapoi; 5i dacd o face o dati, nu in-
biiatul descdleci $il bdtu tare pe celul, lovin- sea-mne intotdeauna cA va fi gi ultima.
du-l ti in cap; apoi incdlec6 5i inccrcd din nou In timpul 6sta, mama baiatului a incepur
se-L lace sd sar6 peste poarti, izbindu-l tot se plinge:
rmpui. feri ru$ine, cu piciorul; dar poneiul Oh, sirmanul meu Bill, trebuie sd mi
continua se refuze. Cind am ajuos aproape de -
duc 5i si-l gdsesc. O fi rdnit!
lLrcul acela, poneiul pi-a lisat capul in jos 5i
5i-a azvirlir picioarele dinapoi, trimilind biia-
- Aifermierul.
spuse
face mai bine se intri in casi, femeie.
Bill are nevoie de o leclie
rul direct intr-un gard de mAracini, apoi, cu pentru fapta 5a Si eu lrebuie sd am grij;.a.
Jirl',gii bdlabdnindu-se. ' purni spre casi in primeasci; nu este nici prima, nici a doua
-ralop mare. John se veseli grozav. oard ca se poarle rau cu acesl poner si pe \|l
tor il^voi impiedica sA mai facA asemenea lu-
- A$a-i trebuiel exclama el.
Au! Aul Au! striga bdiatul in timp ce se cru. I1i r6min indatorat, omule. Bune seara.
- \a ia.a
rpr" .1;nq1q .pini. Hci. \in., )i rJu. Dupd aceea. am mers mai dcpartc. irr
ia-me! John a ris pe infundate tot drumul pine
- Ai si agteptri mult 5i bine, spuse John. acasd; apoi i-a povestit intimplarea lui James
Cred cd e$ti tocmai acolo unde trebuie ti care. la rindul lui. ^a ris zicind
poate cd weo citeva zgirieturi te vor invata Aga-i trebuie! Il Stiu pe beiatul dsta de
minte si nu mai sile$ti un ponei si sare peste la -poali; i;i didea aere pentru cd era beiat
o poartd care este prea inaltd pentru el. $i de fermier; obiSnuia s-o facd pe grozavul 5i si
spunind acestea, John o porni mai depa e. infrico;eze b6ietrii mai mici. Cum noi, cei mar
..Poate ci tinarul ista este mincinos 9i crud, mari, nu sdvir5eam astfel de prostii, il fdceam
spuse ei ca pentru sine; vom merge acasd la sA infeleagd cA in $coal5 $i pe^terenurile de
iermierul Bushby Si dace o sA fim intrebali, o joacd toli copiii sint egali. Imr amrntesc
sd vezi, Negrul, ce-o s6 le spunem". loarte bine cd, intr-o dupd-amiazd, inainte de
A9a cd o luardm la dreapta Si curind ajun- ore. l.am gdsit in fap uner fere\tre man fnn-
ieram la cudea fermei, in apropierea casei. zind mu$te 5i rupinduJe aripile. El nu m-a
Fermierul tocmai se grdbea sd iasd in drum, vizut gi i-am dat un pumn peste ureche. de
rar solia stetea in poartd, pdrind foarte neli- i-am intins pe podea. Totugi, aqa turios cum
:l r str le. e.am, m-am speriat pentru ci urla 5i zbrera
ca din guri de garpe. Biielii de pe ierenul de
- NuBushby
lomnul
l-ai vdzut pe bdiatul meu? intrebd
cind ne apropiar6m, a ie;it joacd au dat nivald, iar profesorul a venir ii
Je rreo ori pe poneiul meu negru! care s-a vadi ,,cine a fost omorit".
irtors chrar acum 15rA cdliret. De buni seamd cd eu am spus imediat. cin-
Vi 'e pare. domnule. cd r-ar prii mai
- feri stit ;i deschi.. ce fdcu.em 5i din ce mntir.
:rni cdlaref daci nu este cilerit cum tre- apoi i-am aritat profesorului sdrmanele
: urc. spuse John. mu$te, unele zdcind zdrobite, alteie tirindu-se
vrei sd spui? intrebd f'ermierul.
- Ce Pii. domnule, l-am vizut pe fiul dum-
neajutorate, precum 5i aripile de pe per\irzul
ferestrei. Niciodati nu i-am vezut atit de su-
-
::l\oastri biciuind, lovind cu piciorui gi bd- pirat; dar cum Bill inci urla infioritor 5i ;e
::.du-l de Ji-era mai mare ru5inea pe poneiui vdita ca un la;, prof-esorul nu i-a mai dat pe-
--:.d rnl(ul. pentru ca nu voia si iari o deapsa pe care o merita, ci I-a pus s, stea pe
:--lnA care era prea inaltd pentru el. Poneiul \caun pentru tol re.lul dupi-amiezii .i -r
.'r :u at bine, domnule, qi nu pdrea si aibi spus ca nu va avea roie \e ia:a Ia joJca t'
"i;
..:.rn nirar', dar pind la urma a zvirlit din pi- siptamina aceea. Apoi s-a adresat tuturor
, .:ele dinapoi $i l-a risturnat pe domni$or eler rlor. vorbinti foarle {eno\ derpre cruz|r':
:"rdul de merdcini; el ar fi vrut st-1 ajut si !i dr;lind ci L'5re o lrpitate .a-i lore.ri p< ..
:.. dr acolo. dar cred cd md vetri ierta, dom- slabi 5i neajutorali.
1\\A S[:\lULI

nici nu am de glnd si cred pini cind nu se r.a


CAPITOLUL 14
dovedi cum trebuie, cu martori; nu Dol se
Sliu cine incearce se-l ponegreasca pe iames.
dar vreau sa vA garantez. domnule, cA nu am
avut niciodate la grajdul esta un tin6r mai
dettept. mai cinsrit. mai serios gi mai simpa-
tic. Pot se am incredere in cuvinrul si-in
munca lui; este blind gi indeminatic cu caii, si
mai bucuros i-a$ lisa in grija lui decit in grija
multora dinlre tinerii imbracali in livrea 5i cu
pdlddi cu fireturi pe care ii cunosc; pi cine
vrea o recomandare pentru James Howard-
spuse John dind din cip cu horerire. sA vinA
la John Manlv.
in tot acest iimp, stdpinul a ascultat atent
qi, dupd ce John a terminat ce avea de spus.
un zimbet senin ii apdru pe fald: uitindu-se
pdetenos la James care strtuse tot timDul li-
ni$tit lingd u$4. zise:
James, bAiatul meu, pune jos ovizul gi
-
vino incoace: sint foarte bucuros se aflu ce
pArerea lui John despre caracterul tdu este la
fel ca a mea. John este un om precaut. spuse
el cu un zimbet amuzat, Si nu e intotdeauna
ugor sd-i afli pdrerea despre oameni, aqa ci
m-am gindit ce dace ,,bat in tufi5 dintr-o
' JAMES HOWARD pade, pesdrile vor zbura afard",5i astfel voi
afla foarte u$or ceea ce voiam si stiu. Si
intr-o diminea;d, pe la inceputul lui decem- acum sd revenim la problema noastre. Am
brie, dupi antrenamentul zilnic, John md du- primit o scrisoare de la cumnatul meu, Sir
sese in boxe gi, tocmai cind imi punea pdtura Clifford Williams din Clifford Hall: mi roaea
iar James imi aducea din hambar nigte ovez, sA-i gasesc un grajdar de incredere. tinir, cim
iate ci intrd stepinul in grajd: avea un aer de doudzeci, doudzeci 9i unu de ani, care isi
foarte serios gi ;inea in mini un plic deschis. cunoa5te bine meseria. Pe barrinul sau vizitiu,
John inchise uqa boxei, duse mina la gapci care a lucrat Ia el douezeci de ani, il cam lasA
salutind $i aStepti ordine. puterile ii ar vrea un om care s6 lucreze cu el
- Buni
Vreau
dimineaia, John, spuse stapinul.
si gtiu daci ai si te plingi cu ceva de
$i sa stea in preajma lui, ca, atunci cind betri-
nul se va pensiona, el se-l poate inlocui. La
James. inceput ar cepdta optsprezece qilingi simbrie,
- Si mA pling, domnule? Nu.
Este harnic ti respectuos cu dumneata?
un costum de grdjdar, un costum de cdl6rie, o
odaie de dormit deasupra Sopronului pentru
- Da, domnule, intotdeauna. cerule ti ar mai avea ca aiutor un biiat. Sir
- N-ai observat vreodate ce face treaba Clifford este un stapin cumsecade 9i daci ai
de- mintuiald cind nu-l supraveghezi? putea obtine postul, ar fi un bun inceput pen-
- Niciodati, domnule.
Asta este bine; dar trebuie si-li mai pun
tru tine. Eu nu vreau ca tu sA pleci ti, daca
ne-ai pdrdsi, gtiu cd pentru John ar fi ca qi
o -alti intrebare: ai vreun motiv si bdnuiegti cum $i-ar pierde mina dreapti.
cd, atunci cind iese cu caii ca si-i antreneze Chiar a5 pierde-o, domnule, spuse
sau se faci vreo treabl, se oprefte ca si stea -
John, dar pentru nimic in lume nu i-a5 sia in
de lorba cu cuno$tinle sau intri in case unde cale.
are el nevoie, ldsind caii afard'l
\u. dl'mnule. sigur nu. 5i dacd cineva a - Cili ani ai, James? inrrebe stepinul.
Nouisprezece in mai viitor. domnule.
-
spus asra despre James, eu unul nu cred Si - Ce crezi, John, nu este prea tiniil
-
domnule, e tiner, dar e la fel de
- Da,
a:ezat ca un om ritatur Si e la fel de puternic
;r de bine fecut: de5i nu are multi experienli
.a condus. are o mini sigurd. ugoard, 5i un
.}chi ager, este foarte atent Si sint absolut si-
gur ci nici un cal care va fi pe mina lui nu se
ra pripddi din pricind ce n-a avut griji de
potcoavele Si de picioarele lui.
dus vestea despre tine, John, pine
- S-aspuse
departe, stepinul, pentru ci Sir Clifford
adauge in post-scriptum: ,,Dace a$ putea gesi
un om pregatit de John al tiu, l-ag prefera
oriclrui altuia". Aia cA James, biiatule, gin-
deste-te, vorbegte cu mama ta in timpul prln-
zului 9i apoi fe-mi cunoscut dace dore$ti se
oleci sau nu.
La citeva zile dupd aceastd discutie, s-a sta-
bilit definitiv ca intr-o luni sau gase sipt6-
mini, dupi cum ii convenea stepinului nostru,
James sA meargi la Clifford Hall !i intre timp
sd se antreneze in conducerea cailor care i
s-ar fi putur incredinla. Pini atunci nu mai
vezusem niciodate ca tresura se fie scoasa
atit de des: cind stepha nu ieSea la plimbare,
stepinul iegea singur, in docar; dar acum, fie
cd pleca stipinul sau domnitoarele sau vreun
om dupd treburi. Ginger $i cu mine eram in-
hamaf la tresure li ne mina James. La ince- BATRh{UL Rh{DAs
put, John il insotea, indrumindul intr-un fel
sau altul, dar mai tirziu James a inceput s6
meargd singur. Dupe un timp, staplnul li stipina s-au ho-
Era o minune se treci prin locurile fru- tirit sA plece intr-o vizite h nigte prieteni
moase unde ne ducea stepinul, iar simbeta, la care locuiau cam la patruzeci ti tase de mile
ora9, pe ce strazi necunoscute gi ciudate mer- de casa noastre si James urma se-i duce
geam! Ne duceam la gari tocmai atunci clnd acolo. ln prima zi am cdErorit treizeci si
sosea trcnul gi cind cabrioletele $i tresurile, doui de mile; in drum am intilnit 9i dealuri
caruFle si omnibuzele incercau sa treace cu coaste lungi 9i grele, dar James a condus
toate odate peste pod. Clnd fluiera trenul, pe cu grijd 9i pricepere, astfel incit nu ne srm-
pod era nevoie de cai buni 9i de vizitii la fel leam deloc obosili. James nu uita niciodata
de buni, pentru ci podul era ingust gi drumul sd pund piedica atunci clnd coboram si sA o
spre gare f6cea o cotiturA scurti unde nu ar fi scoate pe drum drept. Ne mina pe partea cea
tost deloc greu se dea unii peste altii daci cei mai neted6, ti daci urculul era foarte abrupt,
ce ;ineau he[urile nu erau foarte atenfi ii nu cirmea rolile trdsurii pulin de-a curmezigul
dovedeau destuli dibdcie. drumului, in a9 fel incit sA nu dea inapoi, 5i
ne lisa si ne mai tragem sufletul. Toate
aceste lucruri mirunte aiut[ foarte mult un
E cal, mai ales dac6 i se'mai spun 9i vorbe
bune.
Pe drum, am ficut unul sau doui popasun
gi cind soarele tocmai apunea, am ajuns in
oragul unde urma se ne petrecem noaptea.
Am tras la cel mai cunoscut han care se afla
in Market Place; era un han foarte mare. Am
33
rnlrat prLntr-un gang care dddea intr-o curte vol spune ce lcl de grdldar arc. Uiti-tc la Asla
lungd. la capetul cdreia erau gra.jdurile $i $o- pldcut, lini5rit, se inrrrarce cunr vrci, ridice
proanele penlru trdsuri. Doi rindati se grd -picioarclc pentru ca sA-i te curilatc copitcle
brrd sA ne deshame. Rinda5ul gef era un om 5i face orice dore;ri; dar poti gasi ur alrul
mrc de staturi, plecut, vioi, dar cu un picior Lca\ltmfrirar. p,,irc. ljare nu \rea .,4 \e mt)lu
strimb, qi purta o jiletce cu dungi galbene. Nu cunl lrebule sau o porne$te razna prin boxi.
am mai vezut vreodatd un om care sd des- iSl smuccftc capuL dc indati ce te apropii dc
hame atit de repede ca el; apoi, cu mingiie cl. ipi 1a.d urechtle.prc.pdrc (J )i cum I ar tl
;i rorbe bune, md duse intr-un grajd lung, cu lrr(a dc llne sau.e riJica in d,,ll; fi(r.'are.a
Sase sau opt boxe, in care se aflau doi sau sa sc apere cu copitele. Sirmanele animale!
trer cai. Celdlalt rindag o aduse pe Ginger; in Eu 5tiu de ce fel dc tratancnt au avur parrc.
timp ce noi eram bufumati 5i cur61atri, James Dacd .inl Ir.(.,)r drn trre. \.. ,perie ,ru irc.ar
sritea deopafie. dln tc mln cc; daci sint l()arte iulj, devin pe-
\iciodatd nu am fost cureFt atit de ugor 5i nculofi, nirAva$i; caraoterul lor se formeazi
de repede cum a ficut-o bitrinelul acela. ince de cind sinr tincri. Sint ca ni5tc copii!
Dupd ce a terminat, James se apropie gi i;i Drescazi-i cum trcbure gi. aga cum se spunc
lrecu mina peste splnarea mea, ca 5i cind ar fi in cArli, daci au nor()c. nu sc v()r abate dl: la
ban.lir ca nu am fost le'alar !i perial cum lrc- cele irvdiate nici cind vor fi bdtrini. Asta cl
buie. dar se corrvinse cd pdrul meu era curat place si te aud vorbind a;a, spusc
,(i neted ca metasea. - Imi$i.noi,
James. acasd. la stipinul nostru, ta-
Ej bine, spuse el, credeam ce sint foarte ccm la lcl.
- jar
rure, John al nostru inci gi mai iute, dar stdpioul tiu, tincre'l Dacd in-
dumneata ii bali pe cei mai iuli $i mai feri - Cinenueste
trebarea e nelalocul ci. Din cclc cc vid, a5
.usur din cili am vezut vreodatd. crcde ca c un om bun.
Me$terul la Iucru sc cunoaStc, spusc rin- Estc moiicrul Gordon. din Birtwick
da)ul cel bdtrin 5i cu piciorul srdmb. lj ar tl Par- k. dc pe.rt. JeJIultc BcJ.
:i.et sd nu fie aga. Dupd (r munci dc patru- .l a mes.
'r. rarpJ.r,c
z:.1 de ani si nu laci totul cum sc cur,inc! * Al Ata. a;a. am auzit vorbindu-sc de el:
Hal Hal Ar fi picatl Cit prive$te iulcala, pii. bun curoscetor la cai. nu-i ala'l Cel mai bun
..rul.. asta e o chesliune de obi!nuinll: dacd cd lirel din !aril
!. obrtnuiesti si fii iurc, ili cste la Icl de ugor Cred ca este, rispunsc James, dar
aa ii cind ai fl incct, a5 spunc chrar ntai u;or. -
acum, de cind stdpinul nostru cel tiDAr a l()st
De lapt. socotesc ci nu cste binc nrcr pentru omorit. sArntanul. dontnul Gordoo cAlerc$tc
.enAlale sa te nrocdi de doud rrri ntai mult ioarte pulin.
d..it c ncvorc cu o treabi pc carc r) ai dc fA- AI Bietul biiar! Am ciril totul, alunci,
-..t D-c; m-a) m',)nl,,ndt cum fur unti. -t-d\ in-ziar; 5i a fost ontorit pi un cal nrinunat,
rutea lluiera in tintp ce muncescl Vezi, eu ant nu-l a$al
: ,it nrercu ir preajnta cailor, prin gralduri de Da, rispunse James. era un cxemplar
--1i dc \inatoarc $i prin cclc dc cai dc cur-se. -
frumos, lrate cu ista ;i la lel ca el.
:i.ia dr pe cj^.d avcam doisprczece lni; 5i fi Picatl Picat! Daci inri anrintcsc bine,
rr:Ll rrrc de staturl. mai ntulli ani am lirst .io- era un Ioc tare riu de sdrit. spusc bitrinclul;
;irru. Dar. si vczi. la Coodwood gaz()nul era un gard de pari asculili, un mal abrupt sprc
l, lirlc alunecos ;l !irmarul mcu Larkspur a riu, nu i a;a? Nici o gansi pcntru cal sA vadA
.azui. iar eu nli-am spart genuncl'liLLl $i, asr- j^ncotro mcrge. Sint $i cu, la li1 ca oricarc
!.r.:e iDlelegc ce nu am mai litsr nc orcr un birbat, pentru un sril indrizne! dc cildric,
t..,i,js acolo. Dar cu nu puteam Lrii [drd cai! dar exrsti totufi unele obstacolc pe care nu-
Llra clar ci nu puteaft. a;a cd m-am indrcp- mar ur vcchi ii cxpcrimcntat cAlArel arc voie
ldt spre hanu li por se-ii spun cA cste o ade- sa le saril Viala unui ()m ti viirla unui cal va
!iratA plAcere si ai pc mina un aDimal cu l()rcazi nrar mult decit () c{)itdi de tulpe, cel
laesta crcscut btnc. cu dcpriDdcri bunc, brl]c puJiD afa zic cu ci ar trebui si Ilc.
iIjsrljrr. PAt. eu sinl in sttrc sa,Ii spun din Intrc timp. cclilalt ont tcrntinasc cu Cjingcr
tflll1a elrpe cum t\te lralitt Lrn cal. I)a-mi pc 5r rte aclLrsese grdunlcLc. ier.Jlrnt.-.:t iLr bitri,
': i.J l'Lr titr.u tlL .l r.J/... .t. J. .tll nc Iul para\lfi intpfrula gfnl(iLll
\I]C;RLT

chipuit cd pe acolo venea fumul. Am ascultar


cu atenlie $i am auzit un fel de pocnete slabe
pi trosnituri. Nu $tiam ce se intimpli, dar in
aceste zgomote era ceva atit de ciudat. incil
md l5ceau sa tremur tot. lnrre timD. se tre-
ziri qi ceilalyi cai: unii smuceau de capAsrru.
allii bdteau din picioare.
In cele din urmd am auzit pagi pe afard gi
rinda$ul care adusese in grajd calul caldtoru-
lui dddu ndvali cu un felinar in mind si in-
cepu s6 dezlege caii 9i si incerce se-i scoatd
afarS; dar el insugi pirea atit de grdbit qi de
lnspdimintat, incit md sperie gi mai mult. Pri-
mul cal nu voi sE meargd cu el; atunci incercS.
cu al doilea 5i cu al treilea, dar nici ace5ria nu
se cljntiri din loc. Veni apoi la mine ii in-
cerca sA md scoate, trdgindu-m6 afard cu
forta; se intelege cA totul a fost in zadar.
Dupe ce a incercat, pe rind, cu toli, a plecat.
Fdri lndoiald ci noi eram foarte nesdbuiti.
dar pericolul parea sd fie pretulindeni ti niii
nu era nimeni pe care si-l cunoagtem gi in
care si ne incredem: totul era nesigur 5i
ciudat. Aer.ul proasp_dr carc pAtrunsese prin
uia deschlsa ne uture respiralia. dar zgomo-
tul care se iscase brusc deasuora caoului
crescu 5i mai tare; cind m-am uirat in- sus.
printre barele gritarului de fin. care era gol.
am yaz]dt pilpiind pe perete o lumini rotie.
liocuL Apoi am auzit strigind afare,,Foc!" $i rinda-
Sul cl batrln a intrat grabit, dar calm; el
scoase din grajd un cal 9i apoi se duse la un
.Seara, mai tirziu, cel de-al doilea rindag a altul, in timp ce fl6cirile dansau in jurul che-
adus calul unui cdlitor, 9i, in timp ce il iu- pengului, iar vuietul de deasupra capului era
r;la. un riner cu pipa in gura trindavea, raifa- mgrozrtor.
iurnd, in grajd. 'in mijlocul larmei am auzit vocea lui Ja-
- Asculte, Towler, spuse rinda$ul, vrei se mes, liniitite gi vioaie ca totdeauna.
urci_in pod 5i sd pui nigie fin in plasa calului Venifi, frumogii mei, esre timpul se ple-
isral Dar lasa pipa jos. -
cdm. ata cd sculali-vd Si haideli.-
- Bine. spuse celilalr 5i se urc6 prin gura Eu mi aflam cel mai aproape de uti ti deci
podului: l-am auzir pi$ind pe podeaua- de r eni mai intii la mine. mingiindu-me de cum
dea\upra Sr punind linul. James veni si se intrA.
:nar urle o dald la noi ;i apoi u5a fu incuiatd. Negrul, sa-!i pun cApastrul.
\u..pot spune cit timp -am dormit. nici ce - Haide.
biiete. si si iegim din fumul ista sros.
-1ra drn noapte era, dar m-am trezil foarte Mi-a pus capdsrrul inrr-o clipd: apoi. sco-
nilini5tit, deqi abia dac6-mi dideam seama de ;indu-5i fularui de Ia gir mi i-a legar ugor
.i. tI-am sculat. Aerul perea greu 9i inlbu6i- peste ochi 9i, mingiindu-md 9i vorbindu-mi
:.,r. Am auzlr-o pe Ginger ru5ind pe unul frumos tot timpul, m-a scos din grajd. in
::n cat mrSctnclu-se lara astimp5r: 5i
era foarre curte, fiind in afara pericolului. mi-a desfAcut
.:rrun(.flc 5r nu puteam sd vid nimic in graj_ fularul de la ocbi li a strigat:
lul plin de fum. incir de-abia mai puGam vini cineva aici si lind calul Ista
:: _.pira. - Si
pint mi duc duo6 altul!
Chepengul fusese ldsat deschis 5i mi-am in_ Un barbat inalr. voinic. veni la mine si mi

35
lu6 in primire, iar James se repezi din nou in stepina ta; i{i incredinlez lie caii; comandd ce
grajd. Cind l-am vizut plecind, am slobozit crezi ci este nevoie.
un nechezat ascutit. Mai tirziu, Ginger mi-a $i spunind aceste cuvinte, pleci. Nu alerga,
spus ci nechezatul acela a fost cel mai bun dar niciodatd nu am vdzut un om mergind
lucru pe care l-am putut face atunci penlru asa de repede cum mergea el in seara aceea.
ea. deoarece, daci nu m-ar fi auzit pe mine Tnainte ca eu si Grnger sa inrrdm in graj-
afard, nu ar fi avut niciodatb curajul sd iasd duri, se auzi nechezatul infioritor al bielilor
de acolo. cai care r6mdseseri si piard arzind in grajd;
ln curte era multd zipiceali; caii erau acel nechezat ingrgzitor ne ficu sA ne simlim
sco5i din grajduri, iar ceruple ti cabrioletele foarte stingherili, pentru cd noi fuseserim to-
crau luate de prin adaposruri -5i din 5oproane. tuti salvati $i acum eram tratati destul de
ca fldcdrile sA nu se inrinda. in cealalia parte bine.
a curlii. [ereslrele erau descht.e gi oamenii A doua zi dimineaF, stipinul veni ca si
strigau in fel gi chip; dar eu imi lineam privi- vadd cum ne mai simieam ii sA vorbeasci cu
rea dlintite spre ula grajdului prin care ie5eau James. N-am putut sa aud prea multe pentru
nori de fum mai grogi decit pind atunci 9i cA finda$ul tocmai mi treseLa pe picioare, dar
prin care se puteau vedea strafulgeriri rogii. am putut s6-mi dau seama ci James pirea
Deodatd am auzit vocea clare, puternice $i foarte fericit 5i mi-am inchipuit ce stdpinul
cunoscutd a stipinului, acoperind larma. era mindru de el. Stipina fusese atit de neli-
- James Howard! James Howard! Egti niitid in acea noapte, incit cildtoria a fosr
acolo? aminati pine dupi-amiaz6, aia cd James a
Nu primi nici un rispuns; se auzi trosnind avut toate dimineala libere; mai intii s-a dus
cela care se pribuqi in grajd, gi in clipa ur- la han ca si se intereseze de hamurile 5i de
matoare scosei un nechezat putemic ii plin trdsum noastrd, iar dupi aceea a vrut sd afle
de bucurie; il vdzusem pe James apirind prin aminunte despre incendiu. Cind s-a inapoiat.
fum si trdgind-o pe Ginger dupe el; tu$ea riu l-am auzit povestind rindagului. La inceput
;i nu era in stare sd rorbeasci. nrmeni nu ;i-a putut da seama care era cauza
Bravul meu bdiat, spuse stipinul punin- izbucnrrri focului. dar. in cele drn urmA, un
-
du-i mina pe umer, esti rdnit? bdrbat a spus cd l-a vdzut pe Dick Towler in-
lames clitini din cap neputind sI scoati o trind in grajd cu pipa in gurd. Cind a ietit nu
r orbi. o mai avea 5i s-a dus la bodegd si-Si ia alta.
- Ah, exclame bdrbatul voinic care md tri- La rindul sdu, ajutorul rindaqului povesti
nea. este un biiat curajos, ce mai! cum I-a rugat pe Dick se urce in pod ca sd
$i acum, James. spuse stipinul, dupl ce puni ni5te fin pi ci i-a spus sd-qi lase jos
te rei mai lini5ti, vom pleca din locul dsra cit pipa. Dick n-a recunoscut cd luat pipa cu
\om putea de repede. lmi amintesc re-
el, dar nimeni nu l-a crc/ul. 'i-a
Tocmai ne indreptam spre poard, cind gula lur Jnhn Manl) al nosrru nu se
dinspre Market Place se auziri cai in gaiop $i permitd nicioda16 inirarea in grajd- cu5apipa in
un huruit tare de roli. gure mi gindeam cA aceasta ar trebui si
- $i pestc tot.
- \'ine
cendiul
pompa de incendiu! Pompa- de in-
strigard doui sau trei glasuri. Inapoi,
fie regula
James a povestit cA acoperilul 5i tavanul se
faceli locl priburiserd in intregime )r ca numai perelir
Tropiind ii duduind pe pavaj, doi cai se innegri;i mai rimiscseri in picioare; cei doi
napustire in curte cu pompa cea grea dupd ei. cai neferici!i, care nu au putut fi scoti, fuse-
P"mpierii 'drird j,rr: nu era nevoie \d mai in- seri ingropali 5ub liglc ?r grinzi arse.
trebe unde ardea. pentru ca din .rcoperi) .e
inillau fl5cAri mari.
Ie5irdm cit puturam de repede in piaia
large: stelele striluceau 5i, in afard dc zgomo-
iul pe care-l ldsam in urnta noastre. totul era
lrni;tit. StApinul ne duse la un han de cealalrA
parte a pielii $i. de cum se ivi rindaqul. spuse:
- James. acum mA grdbesc sA mi duc la
,!-.
.{. .rtu.
tr'.i
"
AN\A Str\!ELL

noapte, Jamqs a spus:


intreb cine va veni in locul meul
CAPITOLUL I? - MA
Micul Jue Creen din L,'dge. rispun..
-
John.
Joe Green? Dar 6sta e un copil:
- Micul
Are paisprezece ani pi jumdtate, spuse
-
John.
biiatul este atit de mlc...
- Dar
Da, este mic, dar e iute, seritor li bun:
- atit el cit $i tatdl seu tn fbarte mult si
apoi,
lucreze la noi; de asemenea stiu ce $i stApinul
ar dori si-i dea posibilitatea sA lncerce. De
altltl. mi-a spus ca dace socolesc cd nu corer-
punde, va ciuta un b6iat mai mare; dar eu
i-am rispuns ce me invoiesc slJ iau de probi
;ase sAptemini.
- $ase sdptamini! exclamd James. Pii
asta inseamni ce va trebui se treace $ase luni
pind cind va ajunge sd fie de folos! Pentru
tine, John, va [i munci multd.
Ei bine, spuse John zimbind, munca 5i
cu-mine sintem prieteni foarte buni; niciodatd
nu mi-a fost frici de muncd.
ESti un om foarte bun, zise James. Ag
- si
vrea fiu gi eu ca tine.
prea obignuiesc sd vorbesc despre
- Nu
mine. rdspunse John. dar cum urmeazd sd
pleci in lumea large ca si-}i cittigi singur
traiul, iti voi spune acum care este pererea
mea in privinla asta. Cind tata si mama au
murit de friguri, la zece zile unul de altul,
O DISCUTIE CU JOHN MANL\
eram de virsta lui Joe. Ei ne-au l6sat, pe
mine 9i pe sora mea Nelly, care e paralizatd,
singuri pe lume, fdrd nici o rudi la care am fi
Restul c5lttoriei noastre a fost foarte u;or, putut se ne ducem dupi ajutor. Eram argat la
ti pulin dupi apusul soarelui am ajuns la un fermier Fi nu ci$tigam nici cit se me pot
casa prietenului stepinului meu, Am fost dusi intretrine pe mine singur, iar pentru noi amin-
intr-un grajd curat si placut: acolo era un vi- doi era mult prea putrin. Dar m-a luat stapi-
zitiu binevoitor care ne-a fAcut sA ne simtim nul nostru, m-a adus la grajduri gi m-a dat in
bine gi care, auzind de incendiu, pdrea si se fi grija bitrinului Norman, vizitiul de pe vremea
gindit foart mult la James. aceea. Mincam in casd 5i dormeam in pod,
Este foafie limpede, tinere, spuse el, caii mi s-a dat un costum de haine 9i mi se pli-
-
Yostri Stiu in cio sA aibi incredere; ca sd teau trei iilingi pe s5ptimine, astfel incit pu-
scoli caii dintr-un grajd atunci cind e vorba team s-o ajut gi pe Nelly. Bdtrinul Norman ar
de foc sau de inundalii este unul din cele mai fi putut sA se poarte altfel $i se spune ce la
grele lucruri din lume. Nu $tiu de ce, dar nu virsta lui nu mai poate st-si bate capul cu un
si
lor iasd pentru nimic in lume. beiat ne$tiutor, de la coarnele plugului, dar
Timp de doui sau trei zile am rdmas in lo- mi-a fost ca un tatd 9i gi-a dat osteneala cu
cul acela !i apoi ne-am intors acas6. C6ldto- mine. La ciliva ani dupi aceea, cind bdtrinul
ria a decurs bine qi am fost fericili si ne a murit, am trecut eu in locul lui 5i bineinte-
aflim din nou in grajdul nostru, iar, la rindul les c6 acum am un salariu mai mare 5i pot sI
sau, John a fost $i el fericit si ne vadi. pun deoparte pentru zile grele sau pentru zile
Inainte ca el 5i James si incuie u$a pentru bune, dupd cum va fi cazul: la rindui ci.
\L(;RI T

Nelly este foarte fericiti. Aqa ci vezi tu, Ja- un stdpin fi o stepine foarte bqni, 9i apoi caii
ms, nu sint eu omul care sA strimbc din nas $i pe bAtrinul meu Merrylegs, In noul loc nu
cind este rorba de un beietel. Nu! Nu! lmi va fi nici o fiinli pe care s-o cunosc. Dac6 nu
vei lipsi foarte mult, James, dar ne vom des- ar fi se capit un posr cu o leafd mai mare 5i
curca noi, gi s6 5tii c6 nimic nu este mai fru- astfel se-mi pot ajuta mai mult mama, nu
mos decit si faci cuiva un bine cind $ se cred ci m-a9 fi hotirit se fac pasul 6sta; il fac
ive5te ocazia, iar eu sint fericit cI pot s[l fac. de mare nevoie, John.
Atunci, spuse James, nu egti pentru zi- James, biiatule, aga este, dar nu at
-
cala ,,Fiecare sd-ii poa e singur de grij6?" -
avea o pdrere prea buni despre tine dace ai
Nu, bineinteles, rdspunse John, unde putea si pleci de acasi, pentru prilna date,;i
am- fi ajuns eu $i Nelly daci stepinul, stepina nu ai sim ce simti acum. Curaj! I1i vei face
5i bitrinul Norman ar fi avut grij6, fiecare, prieteni pi acolo 9i o vei duce bine
- 5i cum
numai de el? Pdi, ea ar fi fost la azilul sdraci- sint sigur ci aqa se va intimpla, esta va fi un
lor, iar eu la s6pat napi! Ce s-ar fi ales de lucru minunat pentru mama ta care o sa fie
\egru1 9i de Ginger daci tu ai fi avut grija foarte mindri ci ai ajuns intr-un loc atit de
numai de tine? Ar fi ars de vii! Nu. Jim. nu! bun-
ista este proverbul egoigtilor, un proverb Cu vorbele astea John l-a mai incuraiat-
barbar; oricine il urmeazi 9i crede cd trebuie dar toatA lumea era mihniti cil pierde-pe
si aib6 grij6 doar d el, pdi acela este pecat James; clt despre Merrylegs, a tinjit dupi el
ce nu a fost inecat, ca un calelug sau ca un mai multe zile 9i ;i-a mai pierdut din pofta de
pisoi inainte de a deschide ochii; aqa gindesc mincare. Dar cind, in mai multe dimineli,
eu, incheie John cu o cletinare foarte hotifitd John l-a scos cu ni$te heFri mai lungi pentru
din cap. a face impreun6 cu mine exercilii de galop 9i
James zimbi la aceste vorbe; dar vocea sa de trap, celulului i-a revenit buna dispozilie
tremula de emolie cind spuse: si curind era din nou ca mai inainte.
In afard de mama, tu ai fost cel mai Tatel lui Joe venea adesea Si mai dedea pu-
-
bun prieten al meu; nidijduiesc ca nu mA vei lin ajutor, deoarece el cunogtea munca; Joe
ulta. iqi didea multi osteneale si invele 9i John i5i
Nu, bAiatule, nu! r6spunse John. $i fi- punea mare nidejde in el.
-
indce iii fac ai eu un serviciu, cred ce nici tu
nu me vei uita.
A doua zi Joe veni la grajduri si inveJe tot
ce se putea mai inainte ca James s6 plece. In-
vate sd meture grajdul, se aduci paie 9i fin;
incepu sA cureJe hamurile Si se ajute la spela-
tul trisurii. Cum era prea mic de stature ca
se poate face tot leselatul meu 9i al lui Gin-
ger, James il invdli lucrul acesta cu Mer-
rl"legs, care urma s6-i he dat in ingrijire
atunci cind va rdmine numai cu John. Era un
beiat micut, dr6gul, de$tept ti totdeauna ve-
nea la treabe fluierind.
Merrylegs a fost destul de necijit pentru ca
trebuia si fie ..maltralat'. cum spunea el. de
un biiar care nu gtia nimic, dar cAlre sfirsitul
.elei de a doua sdptimini mi-a spus, in taind,
ce el crede cA beiatul se va descurca foarte
bine.
in cele din urmd veni gi ziua cind James
trebuia si ne pareseasci; degi era vesel intot-
deauna, in acea dimineatra p6rea foarte trist.
- Vezi. ii spuse el lui John. las in urmd
ioarte multe: pe mama gi pe Betsy fl pe ne.
este nici o clipd de pierdut; predd acesr biler
doctorului White. odihne5te c;lul la han si in-
CAPTTOLUL 18 toarce-te cit Dod de reDede.
John spuse-,,Da. domnule" $i intr-o clipe
se silti in $a. GrAdinarul. care locuia intr-o
cesup din cele rezervate oamenilor de seni-
ciu,.auzise clopoplul. sunind .li era gara cu
porlle oescntsel am tuat-o pnn parc ai pnn
sat.. apol.am cobori( dealul pind am ajuns la
banera dln tosea unde se pldtesc taxe. John a
strigat rare. bdrind cu putire in uga gheretei:
paznicul ie$i repede afari qi dddu la o parre
Dartera.
Iate banii, spuse John, $i se tii bariera
-
deschisi Dentru doctor.
-pornit-o
$i am din nou.
Inaintea noastre, pe marginea riului, era o
bucate de drum neted; John mi-a spus:
Acum, Negrul, arard tot ce poli.
-$i aga am $i fecut; nu-mi trebuia nici bici.
nici pinteni Si cale de doud mile am galopal
cit am putut de iute, de-abia atingind pemin-
tul cu picioarele. Cred ci nici bdtrinul meu
bunic, care a ciltigat cursa de la New Market,
nu ar fi putut alerga mai tare. Cind am ajuns
la pod, John mi opri pulin gi mi mingiie.
spunlndu-mi:
-El Bravo, Negrut! Dragul meu prieten!
m-ar fi lasat se merg mai incet, dar
eram interitat, aga ci am pornit din nou, la
fel de iute ca mai inainte. Aerul era inghelat,
luna strelucea, era foa e plecut; am trecut
printr-un sat, apoi printr-o pedure intune-
DUPA DOCTOR coas6, am urcat un deal, apoi am coborit
pind clnd, dupi o fugd de opt mile, am ajuns
la orag, unde am mers pe clteva strezi $i prin
intr-o noapte, la citeva zile dupi plecarea pia1d. Totul era foarte lini$tit gi nu se auzea
lui James, tocmai imi terminasem porfia de decit tropotul potcoavelor mele pe pierre
fin 9i me culcasem pe paiele mele, adormind lumea dormea. Cind ne apropiam de poarta -
imediat; deodati am fost trezit de sunetul pu- doctorului White, ceasul de la bisericd b6tea
ternic al clopolelului de la grajd. Am auzit ora trei. John sun6 de doud ori, apoi ciocini
u9a casei lui John deschizindu-se gi pe el aler- puternic in uge. Se deschise o fereastri gi
gind spre vestibulul stepinului. Intr-o clipd se doctorul White, cu boneta lui de noapte,
intoarse, descuie u9a grajdului, intrd 9i strig6: scoase capul afari gi intrebi:
Negrut, ii dac6 ai mers vreodate
- Scoal6,
repede, atunci aSa trebuie se mergi acum. - Ce doregti?
Doamna Gordon este foarte bolnavd,
$i pini si md dumeresc despre ce este -
dolnnule; stepinul meu ve cheami urgent,
vorba, imi gi pusese gaua gi cdpistrul; doar pentru ce socote$te ce poate muri dace nu
mai didu o fuge dupe haini gi apoi mb mind venili acolo. Iati 9i un bilet.
in trap seltat spre u$a vestibulului. Mogierul
a$epta acolo cu un felinar in min6.
. ASteapta ci vin, spuse doctorul.
Inchise fereastra 9i curlnd se ivi in ug6.
John, sd fugi mincind pimintul, cel mai rdu, spuse el, este ca
- Acum,
pentru cd este in joc viaga stdpinei tale; nu - Lucrul
toale ziua calul meu a ficut curse si acum

40
este istovit; chiar fiul meur care avea nevoie toria, a plecat. Curind am inceput sd lremur.
de el, a trebuit sA caute alt cal. Ce-i de fAcut? sd am frisoane 5i sd-mi fie ingrozitor de frig:
Pot sd iau calui dumitale? picioarele, coapsele 9i pieptul mi dureau 5i
Aproape tot drumul a venit in galop, peste tot simJeam junghiuri. Ata cum steteam
-
domnule, gi urma si-l odihnesc aici, dar dacl qi tremuram, ah, cit imi doream pdtura mea
socotilr cd e nevoie, cred cA stepinul meu nu groasa 9i cdlduroasi! Cit il doream pe John.
ra avea nimic impotrivi, domnule. dar el avea de mers opt mile, astfel cA m-am
Bine, spuse doctorul, voi fi gata cit pot lungit pe paiele mele qi am incercat sa dorm.
-
de repede. Dupi o bune bucatd de weme l-am auzit la
John stdtea lingi mine 5i mi mingiia pe git. u5d pe John: am gemur incel. penlru ji
Eram foarte infierbintat. Doctorul veni cu aveam dureri mari. Inrr-o clipa a fost in
cravaSa sa de cdldrie. boxi, aplecindu-se spre mine; nu puteam si-i
Nu trebuie sd luali asta, domnule. Ne- \pun ce simr. dar el pdrea sd rtie tol: m-a
-
grul vd va duce pinE. la ugd, firl sd fie nevoie acope t cu doud sau trei pituri cdlduroase 5i
ii folositi cravaqa, qi, dace putefi, aveti gdje a alergat in casi dupi niqte apd fierbinre:
Jr el: n-at \rea ca i se intimple nrmic rdu. mi-a fScut o fierturi de oviz pe care am min-
-Nu, nu, John, rdspunse doctorul, sper cat-o calde $i, apoi, cred cI am adormir.
ca nu. John pdrea foarte tulburat. L-am auzit de
Si intr-o clipd pornirdm, depertindu-ne tor mai multe ori zicind ca pentru sine: ..Copii
mar mult de John. prost! Copil prost! Sd nu-i pun6 nici o pdturd
Nu v6 voi povesti despre cildtoria noastrA
de intoarcere: doctorul era un berbat mai
sint gata se cred cA Si apa a fost foarre
-rece:ti nu sint buni copiii!" Dar Joe era rorulr
greu decit John 9i nici nu era un cilerel prea un copil fbarte bun.
bun. Totugi m-am striduit cit am putut. Paz- Era destul de grav, fecusem o puternice
nicul a inut bariera deschisd, a5a cum il ru- aprindere de plimini ti nu puream sd re"prr
gase John. Cind am ajuns la deal, doctorul fara sd ma doari. John m-a ingrijir ror rim-
m-a opnt. pul; se scula de doue sau rrei ori pe noapre
- Ac{m. ..cumpul meu. spu.e el. rrage-1i
puILn sutLetul.
ca sd vind la mine. Stipinul venea $i el foarre
des sA ma vade.
Am fost bucuros de asta, pentru ci eram meu Negruf, md mingiie el
rorodpe lslovit; aceasli pauza m-a ajulal - S6rmanul
intr-o zi. b"rnul meu cal. ai salvar riap sripi-
se-mr continui drumul 5i curind eram la co- nei tale, Negrutr! Da, i-ai salvat vialal
nac. Joe a$tcpta la poart6, iar stipinul, care Am fost foarte bucuros cind am auzit a.td.
ne auzise venind, era in uga casei. Nu rosti pentru ci se pare cd doctorul a spus cd daci
nLll un cuvint; doctorul intre in case impre- ar mai fi trecut pu[in timp, ar fi fost prea tir-
uni cu el, iar Joe md duse la grajd. Eram ztu.
irucuros cA sint acas6; tremuram, gifiiam $i John i-a povestit stipinului c6 in viap lui
c:-abia me mai puteam ;ine pe picioare. Pe nu a vdzut niciodata un cal care sd aierge atit
-nireg corpul nu exista nici micar un fir de de repede. ca Sl cum Stia despre ce esrs
:e. care sa fie uscat, apa imi giroia pinl la vorba. Bineingeles ca Stiam, de$i John credea
:.-prte. iar aburii ie5eau din mine, dupe cum ce nu; $tiam m6car atita lucru, cd John 5i cu
::-ncd Joe. ca dintr-o oala cu ape pu\d pe mine trebuia si mergem cit mai iute $i ci asra
:--.j. Bieiul Joe! Era prea tindr fi $tia inct era pentru binele stSpinei noastre.
:::ne puline lucruri, iar tatil sau, care l-ar fi
:-:u ajuta, fusese trimis in satul vecin. Sint
:.-:-r inse cl a fecur tot c i-a stat in putinJe
:. r-)t ce tria. Mi-a frecat picioarele 5i pieptul,
;:f nu mi-a pus pdtura; poate ce s-a gindit ca
.::r'n atit de infierbintat incit treaba asta nu
:r-ii 1l pldcut. Apoi mi-a dat sA beau o gi-
.:"!e plLnd cu apa: era rece gi foarte bund gi
.:: baur-o toat5; dupi aceea, mi-a dat njtte
:r. :i griunle 5i. crezind ci 5i-a fdcut bine da-