Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiuni de fonetica
- se afirma,in sens general,ca fonetica studiaza sunetele vorbirii din punct de vedere fizic
- cea mai mica unitate sonora din care sunt formate cuvintele se numeste fonem
- in manualele scolare,notiunile de sunet si fonetica sunt folosite cu sensul de fonem si
fonologie
- dupa modul si locul de articulare,sunetele se clasifica in :
vocale
semivocale
consoane
I.VOCALE,SEMIVOCALE,CONSOANE VOCALE SEMIVOCALE CONSOANE
1.Sunetele a surde sonore
- sistemul fonetic este alcatuit din 33 de
sunete
() p b
- sunetele se clasifica in :
e t d
vocale (7 V)
i k g
semivocale (4 Sv)
consoane (22 C) o f v
1
3.Semivocalele
- au acelasi simbol grafic ca si vocalele,rostindu-se si ele fara ajutorul altor sunete,dar nu pot
alcatui singure silabe
- pot construi o silaba doar grupandu-se impreuna cu o vocala sau cu o vocala si o alta
semivocala
- semivocalele intra in alcatuirea diftongilor si a triftongilor
- e,i,o,u pot fi vocale pline sau semivocale (, , , )
- vocalele se transforma in semivocale atunci cand indeplinesc conditiile tabelului de mai jos :
() o sta inainte de a
3.Consoanele
2
- sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete,neputand forma singure silaba decat cu
ajutorul unei vocale
- vocalele sunt :
b,c/ (ce,ci),k` (che,chi)/,d,f,g/ (ge,gi),g` (ghe,ghi)/,h,j,k,l,m,n,p,q,r,s,,t,,v,w,x,z
II.DIFTONG,TRIFTONG,HIAT
1.Diftongul
- este grupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si o semivocala,rostite in cadrul aceleiasi silabe
- diftongul se poate alcatui si din doua sunete alaturate apartinand unor cuvinte diferite dar
pronuntate intr-o silaba (mi-a spus,ti-a scris etc)
diftongul se poate realiza si din rostirea impreuna a doua cuvinte :
Ti-ar placea asta ? ti-ar -> tiar (i-Sv;a-V) In structura ti-ar apare diftongul *ia+
- ca si exemple de diftongi,putem lua :
mai -> ai (a-V;i-Sv)
mei -> ei (e-V;i-Sv)
floare -> floa-re (o-Sv;a-V)
- se clasifica astfel :
a.diftongi ascendenti (sau urcatori)
b.diftongi descendenti (sau coboratori)
A.Diftongii ascendenti
- au semivocala pe primul loc si vocala pe locul al doilea (Sv + V)
- drept exemplu de diftongi ascendenti,avem :
iarna -> iar-na (i-Sv;a-V)
moara -> moa-ra (o-Sv;a-V)
B.Diftongii descendenti
- au vocala pe primul loc si semivocala pe locul al doilea (V + Sv)
- drept exemplu de diftongi descendenti,avem :
crai -> ai (a-V;i-Sv)
3
gutui -> gu-tui (u-V;i-Sv)
2.Triftongul
- este gtupul de sunete alcatuit dintr-o vocala si doua semivocale,rostite in cadrul aceleiasi
silabe
- triftongul se poate alcatui si din trei sunete alaturate apartinand unor cuvinte diferite dar
pronuntate intr-o silaba (mi-au zis)
triftongul se poate realiza si din rostirea impreuna a mai multor cuvinte :
Mi-ai adus cartea ? mi-ai -> miai (i-Sv;a-V;i-Sv) In structura mi-ai apare triftongul *iai+
- ca si exemple de triftongi,putem lua :
leoaica -> le-oai-ca (o-Sv;a-V;i-Sv)
traiai -> tra-iai (i-Sv;a-V;i-Sv)
inimioara -> i-ni-mioa-ra (i-Sv;o-Sv;a-V)
- se clasifica astfel :
a.triftongi centrati
b.triftongi progresivi
A.Triftongii centrati
- au vocala intre semivocale (Sv + V + Sv)
- drept exemplu,avem :
vreau -> eau (e-Sv;a-V;u-Sv)
B.Triftongii progresivi
- au vocala dupa semivocale (Sv + Sv + V)
- drept exemplu,avem :
creioane -> cre-ioa-ne (i-Sv;o-Sv;a-V)
In cuvintele care contin consoanele (ce,ci), (ge,gi),k` (che,chi),g` (ghe,ghi) nu exista
diftongi sau triftongi care sa inceapa cu literele e sau i.
diftong : ceata -> cea-ta = c`a-ta (nu are diftong)
geam -> geam = g`am (nu are diftong)
triftong : ziceau -> zi-ceau = zi-c`au (nu are triftong)
4
vegheau -> ve-gheau = ve-g`au (nu are triftong).
3.Hiatul
- este format din doua vocale alaturate aflate in silabe diferite
- ca si exemplu,putem lua :
aur -> a-ur (a-V;u-V)
teatru -> te-a-tru (e-V;a-V)
biolog -> bi-o-log (i-V;o-V)
- vocalele care se gasesc in hiat pot fi :
de acelasi fel :
/a-a/ : contraatac -> con-tra-a-tac (a-V;a-V)
/e-e/ : idee -> i-de-e (e-V;e-V)
/i-i/ : fiinta -> fi-in-ta (-//-)
/o-o/ : alcool -> al-co-ol (-//-)
/u-u/ : asiduu -> a-si-du-u (-//-)
diferite :
/a-e/ : aer -> a-er (a-v;e-V)
/a-i/ : tain -> ta-in (a-V;i-V)
/a-o/ : aorta -> a-or-ta (-//-)
/a-u/ : cauteriza -> ca-u-te-ri-za (-//-)
/-i/ : fin -> f-i-n (-//-)
/a-u/ : paun -> pa-un (-//-)
/e-a/ : ideal -> i-de-al (-//-)
/e-i/ : peisaj -> pe-i-saj (-//-)
/e-o/ : teologie -> te-o-lo-gi-e (-//-)
/e-u/ : muzeul -> mu-ze-ul (-//-)
Atentie la literele care nu redau vocale,ci semivocale !
ziu -> zi-u (i-V;u-Sv;-V) In cuvantul ziu exista diftongul *u],nu exista hiat !
5
III.CORESPONDENTA DINTRE SUNETE SI LITERE
1.Corespondenta dintre sunete si litere
- de regula,exista o corespondenta intre sunetele si literele aceluiasi cuvant,ele fiind egale :
ou 2 2 pagina 6 6
lac 3 3 calator 7 7
elev 4 4 veverita 8 8
munte 5 5 doctorita 9 9
2.Litera ()
- sunetul este redat prin din i la inceput si la sfarsit de cuvant,cat si in interiorul cuvintelor
compuse sudate,in care,al doilea cuvant incepe cu dar si a cuvintelor derivate cu prefixe de la
un cuvant care incepe cu (nceput,cobor,binenteles,nentrecut etc)
6
- iar prin () din a in celelalte cuvinte (cntec,cnd,cobornd etc)
3.Litera x
- se scrie x :
7
cand se afla la sfarsitul cuvantului,fara sa formeze silaba :
baci -> baci = bac` (4l,3s)
fagi -> fagi = fag` (4l,3s)
in aceasta situatie,e si i nu reprezinta sunete,motiv pentru care nu apar in transcrierea
fonetica a cuvintelor respective
ele au numai rol de litere ajutatoare
b.doua sunete (ce,ci sau ge,gi) :
inainte de o vocala :
8
cheama -> chea-ma = k`a-ma (6l,4s)
inainte de o consoana :
chem -> chem = k`em (4l,3s)
chip -> chip = k`ip (4l,3s)
ghem -> ghem = g`em (4l,3s)
ghinda -> ghin-da = g`in-da (6l,5s)
e si i sunt vocale silabice sau litere ajutatoare in grupurile de doua litere (ce,ci,ge,gi)
sau trei litere (che,chi,ghe,ghi)
9
6.Literele duble
- noteaza,de regula,o realitate fonetica,fie ca este vorba de vocale,fie de consoane
- cele doua vocale identice si alaturate se pronunta distinct,in silabe diferite :
contra-animal,lice-e,fi-ind,zo-ologie,perpetu-u
- la consoane este vorba :
a.fie de repetarea aceleiasi consoane in cuvintele compuse : kilogram-metru si in derivate cu
prefixe : in-nora,inter-regn,post-traumatic,trans-siberian
b.fie de consoane diferite notate prin aceeasi litera : ac-celera /ak-celera/,ac-cent /ak-cent/,
vac-cina /vak-cina/
7.Alternantele fonetice
- sunt modificarile suferite de sunete (vocale,semivocale,consoane) in diferite forme ale
aceluiasi cuvant sau prefix : poarta-porti,greseala-greseli,asez-aseaza
- alternantele pot fi :
a.vocalice (apofonia) cand se modifica o vocala :
vocala vocala
a/ sare/saruri,mare/maret,taie/taiem
a/e fata/fete,fata/fete,pata/pete,sa vada/sa vezi
/e mar/meri/tanar/tineri,vad/vezi
/i cuvant/cuvinte,tanar/tineri/tinerel,vand/vinzi
o/u sora/surori,mort/muritor,port/purtam
semivocala/semivocala
/i bou/boi,meu/mei,dau/dai
diftong/diftong
a/a ferastrau/ferastraie
a/ e iarba/ierburi
iu/ii solstitiu/solstitii,portocaliu/portocalii
vocala/diftong
e/a istet/isteata,trece/treaca
10
o/a cot/coate,frumos/frumoasa,pot/poate
cand intr-o silaba avem doi i (ii),primul i este vocala (intotdeauna) iar al doilea i este
semivocala (intotdeauna)
exemplu : portocalii -> por (123)-to(45)-ca(67)-lii(890)
123 -> p-c,o-v,r-c
45 -> t-c,o-v
67 -> c-c,o-v
890 -> b-c,i-v,i-sv
la cuvintele gen copii si portocalii :
scriem cu doi i (ii) :
copii frumosi
i(1) v,i(2) sv por-to-ca-lii,co-pii
pereti portocalii
consoana/consoana
d/z brad/brazi
d/j oglinda/oglinjoara,vested/vesteji
s/ bas/basi,gras/grasi
t/ frate/frati,lat/lati
z/j manz/manji,viteaz/viteji
c/ sac/saci,duc/duci
g/ fag/fagi,drag/dragi
11
c/k` - bloca/blochez
g/g` - larg/larghete
IV.SILABA,DESPARTIREA IN SILABE
1.Silaba
- o vocala sau o grupare de sunete care are o vocala,pronuntata cu un singur efort
respirator,formeaza o silaba
fiecare silaba are obligatoriu o vocala
- silaba poate fi formata :
12
dornic -> dor-nic
- raportat la numarul de silabe din care sunt compuse,cuvintele pot fi :
13
b.regula diftongilor si triftongilor
- o semivocala aflata intre doua vocale,formeaza diftong cu vocala a doua,ceea ce inseamna ca
este inclusa in silaba urmatoare :
caiet -> ca-iet (o-v,i-sv,e-v)
roia -> ro-ia (o-v,i-sv,a-v)
doua -> do-ua (o-v,u-sv,a-v)
V + Sv + V = V Sv,V
- acelasi lucru se intampla si cu semivocala aflata intre o vocala si un diftong descendent (Sv-V);
se alatura vocalei intregi din diftong,formand triftong,respectiv,silaba separata cu acesta :
croiai -> cro-iai (o-v,i-sv,a-v,i-sv)
(o-v,iai-triftong)
suiau -> su-iau (u-v,i-sv,a-v,u-sv)
(u-v,iau-triftong)
V + TRIFTONG = V Sv,V,sV
semivocala aflata la sfarsitul cuvantului dupa o vocala,formeaza evident diftong sau
triftong si,implicit,silaba cu acesta
c.regulile consoanelor
- o consoana aflata intr doua vocale,formeaza silaba cu vocala a doua
V + C + V = V C,V
apa -> a-pa (a-v,p-c,a-v)
masa -> ma-sa (m-c,a-v,s-c,a-v)
pana -> pa-na (p-c,a-v,n-c,a-v)
- regula ramane valabila si cand in locul uneia dintre vocale se gaseste un diftong sau triftong :
carau -> ca-rau (c-c,a-v,r-c,a-v,u-s)
haina -> hai-na (h-c,a-v,i-sv,n-c,a-v)
coate -> coa-te (c-c,o-sv,a-v,t-c,e-v)
- reprezentand sunetele [cs] sau [gz],ca si atunci cand grupurile ch si gh noteaza o singura
consoana :
a-xa,ta-xi,e-xem-plu
14
u-re-chea,pe-re-che,ve-ghe
- in aceste cazuri silabele ortografice marcheaza modul real de silabisire,adica silabele fonice
(ac-sa,tac-si,eg-za-men,u-re-k`a)
- doua consoane aflate intre doua vocale sau grupuri silabice formeaza silabe diferite,fiecare
consoana alaturandu-se vocalei (grupului vocalic) de langa ea
- altfel spus,despartirea se face intre cele doua consoane
V + C + C + V = V,C C,V
carte -> car-te (c-c,a-v,r-c,t-c,e-v)
pasta -> pas-ta (p-c,a-v,s-c,t-c,a-v)
banca -> ban-ca (b-c,a-v,n-c,c-c,a-v)
- fac exceptie de la aceasta regula grupurile consonatice formate din b,c,d,f,g,h,p,t,v + l sau r
- in cazul acestor grupuri (bl,br,cl,cr etc) despartirea se face inaintea celor doua consoane :
tabla -> (t-c,a-v,b-c,l-c,a-v) ta-bla
cuprins -> (c-c,u-v,p-c,r-c,i-v,n-c,s-c) cu-prins
atlas -> (a-v,t-c,l-c,a-v,s-c) a-tlas
- trei sau mai multe consoane aflate intre doua vocale sau grupuri vocalice se despart dupa
prima consoana :
15
3.Despartirea dupa structura
- se pot desparti si dupa structura cuvintele (semi) analaizabile (formate in limba romana) sau
imprumutate :
compuse :
dreptunghi -> drept-unghi = drept-unghi
dinapoi -> din-apoi = di-na-poi
derivate cu prefixe :
analfabet -> an-alfacet = an-al-fa-bet
postuniversitar -> post-universitar = post-u-ni-ver-si-tar
subordona -> sub-ordona = sub-or-do-na
16
pivnita -> piv-ni-ta (i)
d.pe a patra sau a cincea silaba (de la sfarsit spre inceput)
veverita -> ve-ve-ri-ta (e)
nouasprezece -> no-ua-spre-ze-ce (o)
cele mai multe cuvinte au accent proxiton sau oxiton
- fiind liber,accentul poate avea,in unele situatii,rolul de a deosebi intre ele doua cuvinte ori
doua forme gramaticale ale aceluiasi cuvant;astfel de cuvinte si forme gramaticale care se scriu
la fel dar se pronunta diferit,se numesc omografe :
a.Ioana este vesela(1),pentru ca a primit vesela(2) noua.
1.vesela (adjectiv-bucuroasa)
2.vesela (substantiv-vase de bucatarie)
b.Aduna(1) jucariile !Ii spune mama copilului.;Acesta isi aduna(2) jucariile,apoi merse la culcare.
1.aduna (imperativ)
2.aduna (perfect simplu)
omografele nu trebuie confundate cu acele cuvinte care pot avea o dubla
accentuare;dintre acestea,la unele,ambele variante de accentuare sunt considerate
literare (antic/antic,profesor/profesor,trafic/trafic) la altele,doar una din variante este
acceptata de normele ortoepice ale romanei literare (caracter nu caracter,simbol nu
simbol,sever nu sever)
exista si nume proprii care se pot accentua in doua feluri
(Stefan,Stefan,Miron/Miron,Lugoj/Lugoj)
pentru o simplificare a gasirii accentului,cuvintele se despart in silabe,se cauta acea
silaba care se aude mai tare,iar din acea silaba se alege vocala,deoarece accentul pica pe
vocala
2.Cacofonia
- este sonoritatea suparatoare a unor silabe alaturate,de multe ori cu tenta vulgara
- utilizarea virgulei intre cele doua nu este eificienta,asadar nu este recomandabila,pentru ca
sunetele respective raman alaturate in continuare
- evitarea cacofoniei se face prin intermediul catorva parti de vorbire,cum ar fi :
decat,drept,faptul ca,asemenea,intrucat (in loc de pentru ca),articole prolitice ori pur si simplu
reformuland enuntul
17
- cele mai frecvente cacofonii sunt : la/la,sa/sa,ca/ca,ca/ce (ci),ca/ca,cu/co,ca/co,ca/cu,ca/cand,
cii/ru,pul/a
- drept exemplu,putem lua urmatoarele propozitii :
Astazi facem ora de chimie la laborator.
Astazi facem ora de chimie in laborator.
18