ANALELE BRAILEI

- REUIST DE CULTURri RE5IONIRL -

FONDATOR: ING. GH. T. NIARINESCU

cubh

1:319)

:APARE TRIMESTRIAL
ANUL X. -- Nr. 2
Aprilie-lunie, 1938
. www.dacoromanica.ro
,
Anul X. NT. 2
-.41.44..ia.C.L51-11171.

,ANALELE BRAILEI"
REVIST DE STUDII SI CERCETARI REGIONALE

ABONANIENTUL ANUAL: 240 lei pentru particularl.

500 l 1000 lel pentre Institutil, blrourl.

- Or'cine reline un numr, se considerd prin aceasta

abonat pe anul in curs i e obligat a plti abona-
mental.
- Abonamentele manuscrisele, crtile pentru recenzii,
schlmbul de publicalii si corespondenta privitoare la
redactia i admini,tratia Analelor Brtler, se vor
adresa directiei revistei : Ing. Oh. T. Marinescu,
sir. Bgiei No. 1, Braila.
- Reproducerea TONI indicarea isvorului, este oprild.

www.dacoromanica.ro
Anul X. - Nr. 2. Aprilie - Tunie 1938

NALELE B ILE!
- REUIST DE CULTURriRE510HRE1 -
FONDATOR: ING. GH. T. MARINESCU

COMITETUL DE CONDUCERE

RADU PORTOCALA NAE IONESCU

Fost MIntstru Profesor Unluersitar
Fost depulat de Braila

PAWL DEMETRIAD GH. T. MARINESCU

!twiner Inspector General Inginer
DIreclorel Docurtlor Baffle

DIRECTOR
- --
Ing. GH. T. MARINESCU

APARE TRIMESTRIAL

REDACTI ;I ADMINISTATIA
Ing. GH. T. MARINESCU, Str. BieI 1, BrNila

Costul abonamentului, 240 lei pe an. - Pentru institut ii de Stat

si particulare, birouri, etc. 500 si 1000 lei

www.dacoromanica.ro
 ANALELE BRAILEI
ANUL X. - Nr. 2. Aprilie - lunie 1.938.
IIMMINIM1111iMIN Nim.1

CUPRINSUL
STUDII
PANAIT !STRATI (t) De ce m'am retras la Braila.
G. GALACTION Protesorul Gh. Murgoci, - amin-
tiri de la cea din urmii conferintl a sa
tinut la Braila.
Ing. GH. MARINESCU Aspecte geologice ale pman-
tadui brfillean, - contributia Prof.
Gh Murgoci.
OH. TULES Privelistl din Bella Brill lel.
D-na Prof. ANGELA TOINESCU Legturile poetulul Italian Ar-
turo Graf as Br Alfa.
Ing. Insp. G-ral P. DENIETR I AD Un secol de Incercarl zadernice
pentru crelarea zonei Mere In
Portul Brills.

Redectionale si Administrative, - de Ing. Ch. T. K.

www.dacoromanica.ro
 DE CE M'AM RETRAS LA BRAILA 1)
de PANAIT ISTRATI

Braila e orasul in care am vzut, pentru intaia oat% lumina zilei.

Am iubit'o in copilrie, am urat'o in adolescent, apoi am pierdut'o.
M'am dus in fume. N'am mai fost, pentru ea, decat un musafir.
Acum, - dup ce-am fAcut inconjurul mai multor vieti, imi
regsesc Brila.
Cu ce stare sufleteasco regsesc, n'are s se stie decat foarte
tdrziu. i e pacat. E pcat, fiinda un tlmcitor al limbajurilor mute
se serveste de fire, de viat, de fapte, numai si numai ca sg'si strige
la cer propria-i stare sufleteascA, sbuciumul lui luntric. Caci nu
firea, nu viata, nu faptele exist, ci numai strile noastre sufletesti.
De acolo vine c ne intelegem asa de rau, unii pe altii, chiar atunci
cand suntem de bun credint. Tot de-acolo vine si faptul uimitor
cd ne intelegem de minune, chiar atunci cand singuri nu stim dece.
dac potrivirile ori nepotrivirile acestea, deopotriv de absurde,
sunt adevrate pentra a judeca pe muritorul de rand, cat trebue s
fie ele de adevrate, si mai ales de ru venite, atunci and vrem
s ascultm, apoi s judecOm, pe un tlmcitor al limbajurilor mute,
fr s stim ce stare sufleteasa l'a stpanit in clipa in care s'a pus
s ne povesteasc ce e firea, cum e viata, care e intelesul adanc al
multelor noastre fapte !
Cu alte cuvinte, lumea nu piere atat de foame, de boal, de
rzboae, cat piere din neputint de-a'si da inima pe fat. Piere, tot
continuand s se sprijine pe dott picioare, adicA : cea mai crancen
dintre toate mortile.
De-aceast moarte inceat se stinge astzi Occidentul. Mor
sufletele, in amasa lor de piele, care continua s se blbneasc
1.) Poate cl nu exist rapt mai elocvent, care a dovedease, puterea de
neinvins cu care e legat omul de locul su natal, de locul copilriei i adoles-
centei sale, unde s'a plamidit tot ceeace e mai intim in fiinta sa i undo i s'au
urzit primele intuitii fundamentale ale vietii, - dect intoarcerea lui Panait
Istrati in Brila sa natal, dupa ce colindase toat Europa, incarcat de glorie
dar i de suferint.
Dine a avut prilejul s stea de vorb cu el, in vremea and revenise la
Brila, a simtit marea linite i impIcare a regisirei, de sine, 0 mrturisea
Panait Istrati cu darul rat] neintrecut de a povesti cu patima sa nvalnici de
soi deschide sufletul qi a vorbi.
Pentru Analele Brilei", care cultivi ideea legiturii omului cu locul su
natal, care lupt s, tie vie in sufletul briilenilor iubirea pentru locurile brilene,
este potrivit, eredem, s reproducem mrturisirea ce a scris-o Panait Istrati in
Dec. 1930, De ce m'am retras la Braila, articol publicat in ziarul brilean
Anchete G. M.
www.dacoromanica.ro
4 PANAIT ISTRATI

in \rant, pana in ziva cand o suta de capete plesuve o conduc la

tintirim, fara s verse o lacrima. Singure, bocitoarele publice, adica
jurnalitii, se tanguesc pentru toat lumea, povestind, pe apte co-
loane ori pe dott vingalace, cat de mandr a f ost pretioasa camas
de piele care a Incetat de-a se mai balabani in Ont.

N'am s uit nici odata felul cum a fost primit, de catre pa-
rintii si amicii lui, moartea naprasnica a unui tartar domnior din
Iumda mare".
Intamplarea a avut loc anul trecut. Imi odihnearn oasele In
Kurhaus-ul Victoria de la Montana (Elvetia).
Intr'o zi toata nobilimea ofticoas a acestui sanatoriu se ridica,
emotionatr, ca s stranga cu efuziune" mainile susnumitului
domnisor, care venea s-i vada nevasta, greu bolnav. Sportman
pana in varful unghiilor, adica tampit, tanrul cavaler sosea, dea-
dreptul din Bruxeles, calare pe un asiu, care-I adusese la Montana
,,cu o viteza mijlocie de-o sut km. pe org, zicea el. Era Malt si
subtire ca ca o prjin. Praful si sudoarea il transformasera tuft o
matahala de noroiu, de care era mandru, cad domniorul era bogat
i se intitula baron.
Primul gest al tanrului baron fu s la o bae, bine 'nteles ; al
doilea, sa'i srute nevasta, sub ochii amantei, i amanta sub ochii
nevestei, srutari cari nu se vad decal In lumea mare" ; iar al
treilea i cel din urma gest sportiv al acestui cuceritor de inimi
moarte, fu s Incalece, In vazul tuturor, pe balustrada de beton a
terasei Intaiului etaj, unde se aflau cu totii ; s se dea uta, cu spa-
tele In afara, ca sa'i sperie admiratorii ; apoi, s cada, sa'si sfa-
rame stlinca" craniului i s moara ca un soricel, dupa treizeci de
ceasuri de agonie cu crucifixul la cap, inconjurat de neamuri, de
prieteni si de o droae de chirurgi.
Nita aci, nimic uimitor. Un simplu accident mortal.
Uimirea, pentru mine, Incepu imediat dupa deces. Vasta sufra-
genie a sanatorului bazaia ca un roiu, in conversatiile animate, dar
discrete, ale mesenilor, compusi aproape toti, din admiratorii l ru-
dele mortului.
Mai Intai, ma miram c cei atat de crunt loviti" se aflau la
mas, ca i cum nimic nu s'ar fi Intamplat, si nu lsau sa le
scape o Imbucatura din toate cele sase feluri ce se serveau. Apoi
ce credeti ca'i comunica Indoliata asistenta ? Jalea ? Durerea ?
Da' de uncle ! Nu era vorba decal de o jignire genera% PA-
rinti i prieteni nu puteau s inteleaga cum se Meuse ca un sport-
man, care a igit toldeauna Prdiul la cele mai periculoase tntre-
ceri, sei moard ceizdnd numai dela o tnilllime de doi metre. 0
astfel de moarte era privit ca o insult grosolan adus burghe-
zetei aristocratii Deci, nu sfaritul tragic al unuli tartar era regretat,
ci chipul banal al acestui sfarit.
Seara, In hall, fiecare isi ocupa locul obinuit la bridge, poker
www.dacoromanica.ro
 DE CE M'AM RETRAS LA BRAILA 5

ori sah. Baroneasa mama, teapn i sulmenit ca baba de la pa-

naramr, nu -Ikea decat s traverseze hati-ul, ducndu-se In camera
mortuara sa'i mai contempleze neIntrecutul ei sportman, nu din In-
tristare, ci ca s'o vad lumea c stie s srute crucifixul si en'i
faca semnul crudi pe linguric. Baronul, un ramolit, umbla de la o
mas la alta i fcea pe chibitul, glumind, rznd.
N'am vzut pe niciunul vrsnd o lacritn. Cineva m lmuri,
spunndu'mi c baroneasa nu plangea din demnitate, i ca baronul
rldea din prostie.
Singur, baronasul, Intins pe catafalc, purta pe fat fr voia lui,
pecetia grava a mortii nprasnice, lipsit de orice vanitate sportiv.

Asa e Occidentul luminat, cnd e lovit de-o intristare. Tot asa

e, icrid II Intmpin o mare bucurie. Adicd : n'are nici un fel de
stare sulleteasc, iar cnd o are, lupt ca s n'o mai aiba i o
ascunde, ,ca pe-o rusine. E lucru rusinos ca saiti trdezi svcnirile
inimei, cari trebuesc pstrate pentru tine Insuti.
Or, ce se Intmpl ? Cum inima nu svcneste pentru tine, ci
inimi), -
pentru tot ce e afore:, - (cAci ei ii place s plavreasa cu alte
reprimndu-i btile cele mai nobile, vesele ori triste,
ajungi Inteo zi s constati ca srmana nu mai bate dect ca s ajute
stomacului s mistue un pumn de fasole ori un biftec cu pampa servit.
Aceast moarte a sufletului, aceast lips total de stri su-
fleteVi la marea burghezie apusean, au Impins civilizatia modern
pe drumul setei de Imbogtire cu ori-ce pret si al desirdului lipsit
de ori-ce voiosie sincera Se caut emotii tari" si se obtin, redu-
andu-le la cteva vitii capi tale : coitul fr dragoste, bctia fra
veselie, jocul Ong la ruin i viteza pti la frngerea junghiturei.
Le-am vzut pe toate, practicndu-se pn sus de tot. $i m'a
cuprins o mare scarb. Asta ins nu m'ar fi hotrt s tn reintorc
definitiv la Brila, (cci acolo vreau s ajung).
Mi-am Indreptat privirile atre lumea scriitoriceasc, In dorinta
mea de a sluji cauza celor multi. Aci, iluziile mele au durat cti-va
ani. MI se Ora ca ceva se poate face. Apoi, am vazut cd i lumea
literatilor merge tot spre pieire. Unii si-au fcut un mijloc de Imbo-
gtire, descriind In chip neutru, dar cu un sos excitant, vitiile st-
pnilor zilei. Altii i l'au fcut, criticnd cu scandal aceste vitii. 0 a
treia categorie, rmas fr teicA, miorlaie Intr'un colt, ca o soacr,
si nu stie pe ce cale s apuce. De esteti nu mai vorbesc. Nu m
.intereseaa
I-am prsit pe toti, fr regref, i m'am apropiat de-o a patra
categorie, foarte redus : aceia care vorbeste cu succes In nurnele
constiintei universale.
A fost o iubire mare, care-a durat putin. Cci, cernd acestei
constiinti universale s se se coboare In strad, mi-a rspuns c ei
nu-i place s fie stropit cu noroiu, ba s se mai aleag l cu guturai.
Atunci, disperat, - nestiind ce s fac cu puterea de care dis-
www.dacoromanica.ro
6 PANAIT IS TRATI
1111111110

puneam si care crestea mereu, - mi-am autat scdpare in Rusia

sovieticd, ale cdrei acte le aprobam de mult, LAM s le controlez.
Aci, iubirea a fost de si mai scurt durat : iar dezamgirea,
totald, dupd cum se stie.
Asa am ajuns la Braila.
0 regsesc cu suflet nou, cu ochi noi, i mi-e dragd. Peste ea,
ca i peste mine, deceniile au trecut frd s ne aducd nimic care
s foloseascd celor multi.
Mahalalele ei, - vaste, simetrice, cum nu se vdd multe, nici
chiar in marile capitale europene, - au rrnas asa cum le-am cu-
noscut acum patruzeci de ani. Aceleasi bltdoge ; aceias piatr col-
turoas, fcutd par'cd dinadins ca sd-ti sfsie talpa i sa-ti scrin-
teascd piciorul, mai ales noaptea, cnd mergi pe dibuite. Lumind
electricd, tot chioard. Canalizare, tot puturoas. lar apd, noaptea, nu
pop s ai dect dacd cumva e incendiu In oras.
Dar, astzi, toate astea sunt niste fleacuri. Cu pavaj ori fr
pavaj, cu lumina ori frd lumind, cu higend ori fr higend, cu
confort ori frd confort, omul rmne acelas, bun sau ru, asa curn
a venit pe lume. Cei buni si drepti, sunt mai rari dect diamantele,
gi numai acestia m mai intereseazd individual.
Omenirea, s'o ia dracul I Scoalei-te tu, ca set met avez eu,
asta-i legea ei. Omenirea deci nu exist.
Exist, Ins, omul. Si omul cautd pe orn. Si-I gseste. Nu se
poate s nu-1 gseased. De indat ce Inlturi ornenirea din drumul
tu, descoperi pe orn. Cci noi nu vedem pe oameni din cauza
omenirei. Cel putin asa s'a Intmplat cu mine.
Nici odat n'arn trait mai frteste cu attia oameni, ca de and
m'am despartit de lume si am revenit in orasul meu. Nici odat nu
m'au autat si nu m'au gsit mai multi oameni. Si nici and n'am
crezut cd Brila, de a cdrei ticAlosie atata am fugit, ar putea s
placd attor strini de seamd cari au vdzut in viata lor numai
orase strlucite.
Asa cd am regsit Brila copilriei mele. De fapt, m'am regsit
pe mine. aci, pentru mine, eu i cei cari Imi seamnd sufleteste,
sunt toat Brila i toat omenirea.
Aceast afirmatie ar putea sd pard o obrznicie. $i totusi.
Nimeni nu poate s inbeased omenirea. Nu poti s iubesti ce
e anonim i cep scapd cu totul. Dar poti s iubesti un orn, zece,
doudzeci, Inteo viat Intreagd. Poti sd le salvezi viata, la nevoie,
ei pot s'o salveze pe-a ta.
Asta-i toat umanitatea. M'am certat eu ea, alergand s'o des-
copr i negsind'o, Incercnd s'o iubesc i neputnd.
Acum, la Brdila, nemai alergnd dupd nimeni si nemai Wan-
du'mi o datorie din iubire, descopr oameni frd sd-i caut sunt
simpatici frd. greutate. De altfel, nici nu mai am de-aface decdt cu
tnvinO, eu insumi filnd un tnvins al propriei mele victorii.
Numai lnvinii sunt demni de simpatie. Omul devine o find,
de Indat ce i-se dd In !nand o frm de putere, adica de tnsent-
www.dacoromanica.ro
 DE CE M'AM RETRAS LA BRILA 7

niitate. El o Intrebuinteaz, pe loc, ca s striveasc pe aproapele

su. Aa c m'arn saturat de oameni 1nsemnati i m voi desprti,
pe viitor, de ori ce prieten care va deveni un orn tnsemtzot.
Sunt i la Brila oameni Insemnati, dar eu n'am de-aface cu
ei. Iti trebue, oare, un om Insemnat, cnd vrei s joci table, ori s
bei un rachiu, ori s asculti povestinduli-se verzi i uscate, mai
mult verzi cleat uscate ?
Si pentru aa ceva, - adicA pentru tot ce alceituete o vial,
- Brila 1mi ajunge.
Ea e toat omenirea. ,
PANAIT ISTRA TI
t
Braila, Decembrie 1930.

www.dacoromanica.ro
 FIGURI REPREZENTATIVE BM/ARNE.

PROFESORUL GH. MURGOCI

- AMINTIRI DE LA CEA DIN URMA CONFERINTA A SA,7rINUTA
LA BRAILA. -
de GALA GALACTION

Era inteo Sambata, n ziva de 14 Februarie 1925.

Seara, trebuia sa tin o conferinta, la Braila, in sala Tea-
trului Comunal. Am strabatut Brganul far:A de omt, in
cate-va ceasuri de soare clar si oblic, si am ajuns intre
prietenii - cunoscuti si necunoscuti - cari doreau sa
m asculte.
Aflu din gura lor, ca profesorul Murgoci este in
Braila si ca m pofteste sa sMm de vorba. Il cunosteam
de multa vreme (de vre-un sfert de veac) dar intr'un
chip sumar si departat. L-am gasit in gazda la piste nea-
muri. .Era de fel brilean, copil din popor, venise in
orasul copilariei cu gandul cucernic sa riclice o cruce
la capatalul parintilor adormiti, si sa le faca o slujba' de
pornenire. Cea dintai vorba a lui a fost sa ma Intrebe
dac pot sa Lau parte la parastasul de a doua zi. Nu I
Chiar in noaptea a ceia, trebuia sa plec la Galati, unde,
a doua zi, rn asteptau alte conferinte.
Al doilea cuvant al lu Murgoci a fost sa-mi cear
voe sa se asocieze si el la conferint, cu o cuvahtare de
un sfert de ora... \Iola sa vorbeasca cel dintai s faca
un fel de introducere la lectiunea mea crestina.,. Foarte
bucuros L.. Si eu toti ceilalti vom fi incantati s-1 as-
cultam.
Il vazusem pe Murgoci de mai multe ori, in anii din
urma, si stiam bine c e bolnav.... In seara acea mi s'a
prut aproape lecuit departe de orice primejdie. Mi-I
aduceam aminte pe profesorul de alt data : viguros, e-
lastic, manjit pe obraji de barb* lui neagra, ca un fo-
chist de carbunii locomotivei, totdeauna plin de voe
buna, de verva si anecdote....
Il regaseam in seara aceea - in casa micilor ne-
www.dacoromanica.ro
 PROFESORUL OH. MUROOCI 9

gustori, rudele sale - aproape acelas Murgoci de odi-

nioara.... Se simtea bine in acea lume smpl necon-
ventional din care pornise. Era fericit ca avusese vreme
putere sa puna la cale pornenirea de a doua EL.. llr-
candu-ne in trasura, ca sa mergem la sala Casei Cornu-
nale, Murgoci imi arata pravalia modesta tinuta de gaz-
dele lui : - Nu ma supara nimic.... Dorm aici admirabiL.
(Si Murgoci adaoga cu o neglijenta simpatica cuceri-
toare: _am dormit si la Buckingam.
Fusesem de fata, cu vre-o jumatate de an mai na-
kite, cand Murgoci i copii lu daruisera Fvndattei rin-
Op el e arl o biblioteca intreaga de carti pentru tine-
rime. anume carti englezesti, cunostearn ceva din le-
gaturile profesorului cu lumea cultura britanica.
Pe drum, aud de la el, in cuvinte putine surprin-
zator de sintetice, inceputurile vietii lu In acest oras,
pregatirea lui pentru cariera de mai tarziu curajul lui
de flu al Baraganului si al BMW, in lupta cea mare, de
timpurin inceputa.... Murgoci se uita, cu multumita in-
duiosare, la aceste strazi ale Brailei, unde se jucase si
strengarise, in anii de arsice; se Oa de pe inaltirnea bi-
ruin cu cinste a situatiei lui de azi... Leganat de trasura
cu rotile invelite in cauciuc si dulce imbiat de amintiri,
el ulta o clipa suferinta lu trupeasca inima cu resor-
turile-i darapanate.
Pe treptele largi i multe ale palatului Comunal bie-
tul Murgoci se desumfla ca un balon... Elocinta, stralud-
rea figurii i toata expasiunea lu de pana ad se vete-
r deodatA... Era o scara lunga de urcat motorul
central functiona desuchiat anevoe
Sus in sale Palatului, Murgoci si-a venit in fire, 0
s'a aratat publicului numeros, venit la conferinta, stapan
pe sine si mester la cuvant. Era un profesor si un pe-
dagbg de marca orice ar fi spus, spunea cu farmec
comunicativ. Tema lui Murgoci era pentru mine surprin-
zatoare. Eu cunostearn in el - destul de vag - numai
pe omul de scoala. Il auzeam vorbind, intaia oara, des-
pre ideile sale metafizice. Profesorul se dovedea un idea-
list de convingere absoluta. Si convingerea lui, pentru
care nu credea necesara nici o pregatire nici o* pre-
cautiune oratorica, era ca moartea este un simplu episod
www.dacoromanica.ro
10 GALA GALACTION

in 'data noastra misterioasa infinita. Nu este adevarat

ca murim ! Moartea in intelesul stingerii totale a cor35-
tiintei, in intelesul absurd trivial al filosofiei materialiste
- nu exista I Nimeni nu mu ar e, atat de proste0e, nici
macar matera4tii cei mai fanatici.
$ iata-1 pe profesorul Murgoci, aducandu-ne o mul-
time de dovezi de afirmari ale cercetatorilor idea14ti
de azi, de earl se pare ca Anglia are parte, in primul
loc. Firqte, n'as fi putut sa-m doresc, pentru conferinta
mea predica, o introducere mai bine venita.
Luand cuvantul, dupa Murgoci, am pus in lumina'
interesul raritatea intamplarii : Poate este intaia oara
in tara noastra, cand se intmpla acest fenomen emina-
mente anglo-american ; un profesor de Oiinta exacta se
arata, inaintea unei adunari dornice de invatatura, mana
in mana cu un slujitor al altarului, amandoi bine nfele
lucrand impreuna ca s desrobeasca sufletul omenesc
de broboadele soioase ale conceptiei materialiste
Dupa conferinta, amicli noOri braileni ne-au poftit la
o agapa. Murgoci ne-a imbracat masa in florile convor-
birii lui abondente, variate, mai presus de toate agalnice
i descretitoare I Am vazut, in ora aceea, pe Murgoci,
studentul dela Scoala Normala Superioara, elevul lu A-
lexandru Odobescu, am vazut pe tanarul sarac sargu-
incios, dar pln de viata, de glume de farse, am va-
zut pe fericitul dais academicus de alta data, pe can-
taretul lu Gaudeamus igitur sub boltile unui Heidel-
berg ideal, despre care tinerimea de azi nu mai are nici
o idee.
Ne-am despartit cu parere de rau. (Era sa fie cea
din urma despartire a noastra, ac pe pamant). La mie-
zul noptii trebuia sa flu in Galati...
...$i daca am socotit bine zilele, exact peste doua
saptamani, dela conferinta dela Brla, adica tot 'kite()
Sambata, Murgoci a intrat in mormantul de care nu se
mai temea.
G. GALACTION

Post-Scriptum. - Este adevarat a Murgoci, intre Serata de la Bra-

ila si ceasul cand a inchis ochii, a mai apucat sa faca Academiei Romane o
pretioasa comunicare asupra chiblimbarului romanesc. Dar In fata marelui
public, s'a aritat oea din =nil oaril la Braila.
www.dacoromanica.ro
 ASPECTE GEOLOGICE ALE PAMNITULUI
BRAILEAN
CONTRIBUTIA PROFESORIMUI GH. MURGOCI-
de Ing. CH. MARINESCU

Ca mai in toate ramurile fiintei, literaturei, artei, Braila a

dat i in stiinta geologiei un emerit om de ffinti, unul dintre
acei ce au asezat geologia romneasci pe fundarnentele ei pro-
prii. E vorba de profesorul Oh. Murgoci. De fapt, Morgoci nu
era niscut in ; ci, peste drum, in Dobrogea, la Mein.
Era fiu de mocani siraci asezati in. Mein, dup ce biluseri
multi vreme, cu oile, drumul intre Carpay i Balia Brilei. In
toatii infitisarea si firea lui, Murgoci era expresia virtutilor mo-
cinesti. Era mndru de origina lui, dar se simtea profund le-
gal de coltul acesta de fari dobrogeanti, de Mein, uncle s'a
nscut, ca si de Briila, unde copilirise i invitase. Imi amin-
tese a la Scoala de Poduri, unde ram avut i eu profesor de
geologie, cnd ne vorbia de muntii Dobrogei, de Dunire si de
Birigan, vibra fiinta lui intreagi. Asa se si explica frurnusetea,
bogitia si noutatea studiilor lui geologice, inchinate, mai ales,
deslusirei stiintifice a acestor pirti ale pimntului romnesc,
pe cari le iubea ?I le intelegea, nu numai prin stiinfa ce si-o
apropiase, dar si prin instinctul adnc ce leagi pe orice orn
de locurile sale natale.
La Braila, venia totdeauna cu emotie i cu o plicere ne-
sfirsiti. A conferentiat de cteva ori la Briila i e piked al nu
s'au stenografiat aceste conferinte. Am gisit inteun volum vechi
(din 1922) al Buletinulut ,Societeitil Regale Romne de Geogra-
ties, un minunat studiu geologic a lui Murgoci, intitulat Studii
de geografie jizic in Dobrogea de Nord", (pag. 164 si urm.).
Din acest studiu, reproducem doui pasagii, cari privesc mai
deaproape geologia pimntului brilean.
Cu acest prilej, am mai descoperit un studiu (mi se pare
eh e rezumatul unei conferinte finuti la Brilla) a lui Morgoci,
acesta privind special geologia Briiei. Studiul acesta il India(
el singur inteo notiti din josul paginei 169 al Buletinului Soc.
Reg. de Oeogr. pe 1912 $1 e intitulat Vedere geologici in ju-
rul Brileie. (Convorbiri literare 1V02). Il vorn chuta in colec-
tille vechi ale Convorbirilor i l vom reproduce, inteun nu-
mir viifor din .Analele Brailei".
www.dacoromanica.ro
12 In . CH. MARINESCH

Acura, iata pasagiile extrase din studiul mentionat

Insulele stfincoase. Un fapt geografic foarte important
pentru orografia Dobrogei e acela ca solul ei pietros se con-
tinua, ce-i drept nu tocmai evident, departe Inca pe sub bltile
ce o inconjoara de trei parti. In balta Brailei gasim in fata
Muntelui Carol stnca Blasova, de gresii de tipul de carapelit
(verrucano ?), lar in Balta Ghecetului, stance Piatra Fetet, de
cuartit; ambele sunt constituite din roce caracteristice Dobro-
gei. In Balta Jijilei avem Podu, un dmb pietros, continuarea
cuartitelor din Bugeac, iar in Balta Pisicei avem Popina mic
pe grind si Popina mare, ca insul In iezerul din N Crapinei,
ambele de granit cu porfire. Mai spre E avem Popina ascunsii
de calcar i diabas, in dreptul Movilei Mari dela Luncavita. La
Rasarit de Rachel avem Piatra caleata, iar in fata Parkesului
Stnca mice!. Peters presupune ca o astfel de stne a fost cauza
care a facut sa bifurce aa de nenatural Durairea in bratul St.
Oheorghe i bratul perpendicular al Chiliei ; lucrul e posibil mai
ales ca G. Calmuschi1) a gasit in mai multe locuri dealungul
bratului St. Oheorghe (de ex. la Tulcea, la Morughlol) stand
inaintnd pe sub apa, dar bifurcarea se poate explica i altfel,
cum se va vedea mai la vale.
Dar nu numai baltile dintre malul dobrogean i panza Du-
nrii apartin ca sol Dobrogei, dar chiar regiuni din stnga Du-
narei se pun la iveal, ca fiind continuarea catenelor dobro-
gene. Amintesc aci colturile stfincoase dintre lacul lalpug i
Catalpug, la satul Cartal de sisturi argilocuartoase si la Ma-
nastirea Teraponti de calcar triasic. Aceste dou insule de roce
sedimentare, impreuna cu Popina mare i Popina mic, colti
dintr'un sambure granitic, constitue desigur continuarea inimei
anticlinalului de granite, cuartite, filite si verucano acoperiie de
calcarele triasice dela Tulcea-Isaccea.
Trebue sa arnintese aici accidentele ce de mult sunt cu-
noscute pe fundul Dunarei la Bra'ila in dreptul vadului Budu-
rului. Ad Dunarea formeaz vartejuri periculoase, iar la apele
mici undele se rostogolesc spumegoase indicnd obstacole seri-
case in drumul lor. Legenda populara, acreditata chiar de
unii scriitorii (lug. Budeanu, Maior Driighicescu, Casseli, etc.)
povesteste de urmele picioarelor unui pod ; eu impreunii cu alti
geologi2) inclinam sa admitem existenta unor stnci ca acelea
a Blasovei say a Pietrei-fetei, care ar fi indicat evident prelun-
girea straturilor dobrogene sub cmpie, dupa cum emisese Pe-
ters pentru dealul Bugeac ca s'ar continua pe sub dealul P-
ena tnga Galati. Anul trecut (1911) inginerul portului Braila
N. Georgescu a cercetat cu scafandrieri locurile cu obstacole
i) Comunicari verbale, din cari putine au fost publicate in : Descrieri
geografice din Dobrogea raAriteang, 1904. .
2) Murgoci. Vedere geologic. in jurul Brilei. Convorbiri literare, 1902.
www.dacoromanica.ro
 ASPECTE OEOLOGICE ALE PMNTULUI BRAILEAN 13

dela Vadul Budurului *i a gasit ea ele sunt gramezi de pietre,

unele rotunjite, altele coljurate, probabil lestul vechilor vase ce
veneau la Braila dupa cereale. Asa dar in regiunea Brdila-Ga-
lali-Reni-Ismail catenele vechi ale Dobrogei se afund sub ter-
Oar, constatat in malul limanurilor Basarabiei sudice i chiar
sub delta la 6-8 m, lata origina micului i marelui M.
Dunrea. Terasele i baffle ei. Se pare, dupa datele ce
le avern !Anil scum, ea de cnd Dunarea exista cu caracterul
ei actual de fluviu important, odata cu inceputul cuaternarului,
ea s'a stabilit dealungul jarmului dobrogean i in multe parti
s'a fixat chiar in cuprinsul baltei ei de azi. Terasele ce le cons-
tatam in marginea podisului bulgar Ousel la Ostrovu, si cele
dela marginea Baraganului, Bugeacului basarabean si Tulcea,
ne silese sa adrnitem aceasta. Dunarea a urmat probabil aci
dela inceput legea lui Loczy, fixndu-si patul nu in depozitele
slabe pliocene ci in roca dura a teritorului dobrogean, &tare
care eril impins de altfel prin tendinta general a raurilor din
emisferul nostru, de a se deplasa spre dreapta si prin nume-
rosii afluenti 1).
Dela Cernavoda la vale malul drept al Dunrei nu mai a-
rata nici urme de terase ; ea si azi sapa la baza malurile stn-
coase, abrupte sau chiar coblorte de apele ei ; aci tendinta ei
a fost si este mereu spre rasarit.
Inaintea depunerei pturei de loess Dunarea, care se ali-
ment ca si azi cu rurile scobortoare din Carpoti i din Bal-
cani, trimete un brat deacurmezisul BaraganuIui pe depresiu-
nea de azi a jigliei: pierderea terasei superioare a vaii Du-
narei in dreptul Jigaliei, prezenta pe aceasta depresiune a pie-
trisuritor grosolane de provenienja balcanic (ca cele din te-
rasa dela Giurgiu) directiunea si modul de imbinare incompa-
tibil al afluentilor Dunarei, din Dobrogea ; si In fine raporturile
incurcate ale panzelor de ape subterane pe depresiunea figliei
(ca in depozite neregulate de aluviuni), toate acestea m'au fa-
cut sa imbrtisez ipoteza unui brat al Dunarei (cum ar fi Bor-
cea acum) peste Bragan.
Existenta teraselor si a popinilor in jos de Fete0i ne a-
rata e Dunarea avea fo1ui un brat Insemnat pe unde e azi
1) Pentru stabilirea Dundrei pe aci nu e nevoe Sd invocm o faIie tndrd .
cum s'a flicut de multi geologi incepnd co CobIcescu : pant cmpioi romne.
caracterul depresiunei, felt)! i bogtia afluentilor de partea rioastrit, i tendinta
Dundrei, ca a tuturor rAurilor din aceast hemiserd; de a se deplasd spre dreapta,
ne explicit desirnetria geologic i orografic a malurilor, alipirea cursului apei
de Dobrogea i fixarea lui aci.
Dar foarte probabil c in suportul mesozoic de fundament avem multe
fracturi. Numai 8 ne putem explicit disparitia, probabil prin scufundare, a bol-
tei anticlinalului din partea stng a Dui:IL-el dintre Rusciuc si Silistra. Gturile
de bazalt dela E la Plevna sunt o indicare neindoelnic a fracturelor funda-
mentului cretacic i chiar a directinnii lor, Vezi i expunerea Die Untere
Donau de Al. Dumitrescu, 1911.

www.dacoromanica.ro
14 Ing. OH. MARINESCU

Borcea. Acest brat se unea cu al figelliei in lunca de azi a la-

lomitei (pe la Tndarei) de unde o lua spre N peste marginea
cmpului Ceilmtuiului i peste cmpul Breillei pe la Viziru. Nu
suntem tocrnai siguri &tea Valea Encei era un brat al Dunrei,
dar avem resturile unei terase pronunjate acoperite de loess la
Galati-Reni etc., taiata in depozitele levantine (sau vechi cua-
temare preoloessiane), ce ne arata urmele vechii Dunre.
Dela nivelul terasei superioare a cmpului, Dunarea de-
plasandu-se spre dreapta s'a scoborit, si din ce in ce mai a-
dnc, lasand in urm trei trepte (in afara de balta de azi); pa-
tul ei cel mai de jos l'a sapat in stanca, cum se constata la
Giurgiu, dealungul malului dobrogean (mai ales dela Turcoaia
la vale) si cum se arat Inca azi dela Reni la vale. Lata balta
a lalomitel i Brand foarte probabil ca este mai toat formata,
ca si balta din Galati la Tulcea, pe locul unei albii largi,taiata
in terenul dobrogean. Azi pe toata aceasta portiune Dunarea 1i
resfira apele sale pe o patura de aluviuni groase de zeci de me-
tri, depuse pe un pat fait in mare parte in sincile Dobrogei.
Sondajele dela podul Carol -- unde calcarul a fost atins sub
25 m. numai la pilele de rasarit, - si alte multe facute in balta
Mlle i Ghecetulul, precum i cele dela Leitimea (Bugeac) devi
mai putin adnci, au demonstrat cu prisosinta grosimea aluviu-
nilor tinere, ce au ingropat sub ele si terasele inferioare ale
Dunrei, multe popine i chiar baza dealurilor Dobrogei. Foarte
probabil ca albiile actuale ale Dunarei vechi ca si a Borcei,
Cremenei (Dunarea nouil) etc. sunt sapate in aluviunile baltei,
chiar in partile cele mai adnci, cum e delta Braila la vale;
numai la Tiglina-Galoti se vede ca Dunrea revenind iar spre
malul apusean, a erodat terasa de loes si si.a sapat albia in
depozitele vechi cuaternare si levantine. Carlele, grindurile, jep-
sele, dunele deltei etc., sunt de o formatiune tlinara 1) in urma
divagarei Dunarei incolo si'ncoace si a umplerei albiei.
Acestea toate ne arata c'fi Dun'rea stabilita din primele
timpuri la marginea horstului dobrogean, a avut i are si acum
tendinja de a roade direct sau prin micil ei afluenti dealurile
vechi dobrogene i a provoca astfel pantele cele repezi ce le
constatam in apropierea Dunfirei. In decursul timpurilor cuater-
nare nivelul ei a variat (oscilat) cum se va vedea si din
alte fapte.
=1MrIMImOINill

1) Vezi asupra acestor cbestiuni : Regiunea inundabiI a DunKrei de Gr.

Antipa (1910). Editia ncarteaseft imbogatittl, cu figuri etc., 1911. Anuarul Insti-
tutului geologic IV,
www.dacoromanica.ro
 PRIVELISTI DIN BALTA BRAILEI
de G. TULE$

Cand privesti catre Dun Are, de pe malul nalt al GrAdinii

publice din Braila, fi se arat o priveliste, care, dacA esti in-
-MLA oarA sosit pe acele meleaguri, iti pare un tAram de basm.
Dealtfel si cadrul, in care sM Inchis aceasta MLA, este de o i
veche si larga poezie. Fluviul puternic si mandru si-a ImpAr-
tit aici apele si ImbrAtiseazA balta Inteo stransoase de bar-
bara dragoste, jucndu-si valurile prin umbra deasa svarlit
de sAlcii. In fund, muntii Mcinului, numai piatra vanAtA, ro-
tunjesc zarea bltii si o pecetluesc cu grele porti de granit.
Doar pajura de aur a lunii se strecoarA printre crestele sim-
Wife si-si Intinde aripile peste impArAtia de tainA si de Were.
FiindcA cea dintai impresie ce-ti face balta este aceea a u-
nui finut virginal, cu o viatd proprie, pe deantregul diferit
de altele, desfAsurAndu-se cielic Intre viituri si retrageri de
ape, Intre plecAri si Intoarceri de pAsAri, dela Inceputul lumii
s pana azi. Si tocmai aceasta incredinf are ea' poezia dintai
a lumii se pastreazA aici neschimbatA, urrnand legi organice
si netntrerupte, d bAltii o pulsatie nesfArsit de duh de
poveste.
Balta BrAilei este cuprins Intre canalul MAcinului, sau
DunArea Veche, si Dunarea NouA, Dunarea mare, IncArcatA
de cargoboturi, remorchere, elevatoare si slepuri. Ambele
brate se unesc inteun unghiu In fata Ghecetului, InvArtind a-
nafoare mari, prin care barca sovde si s simte prinsa. Din
chiar acest unghiu incep sAlciile 5i se continua' trite() urzealA
nesfarsitA de frunzisuri. Barcagiul trage din greu la lopeti si
cu o ultima zmuciturA Impinge barca liing un trunchiu mort
care slujeste ca punte spre luntrul MM. La eAtiva pasi de
aid se afl canalul cu oarecare faima, pe nume Corotisca. SA
spunem dela nceput c balta este ImpAnzitA de nenumArate
canale mai mari si mai mid, al cAror rost este, vara, de a
descongestiona interiorul de apele rAmase din revArsare. AsA
www.dacoromanica.ro
10 OH. TULE$

ca aceste canale, desi curg repezi marl uneori, nu sunt

rauri adevarate, neavand zvor. Inceputul lor sM in mlasti-
nele ce acopera balta si care scad Meet, pe msura ce vara
inainteaza. Pe aceiasi masura seaca si canalele, nemai fiind
alimentate, si in miezul verii, Intainesti deseori asemenea san-
turi adanci, pe fundul carora abia se iteste un fir de apa.
Corotisca e un asemenea canal de scurgere. Fiind insa un
canal marisor si venind mai din adanc, el are deobicei des-
tula apa ca sa nu poata fi trecut cu picioml. Din aceasta
pricina, Corotisca este populata de o sumedenie de obleti,
care asteapta sa fie pescuiti. Corotisca este un loc ideal de
pescuit cu undita. One are vreme de pierdut, sa vie aici
sa fie sigur ea nu-i va pare rau. Corotisca t da o prima
imagine de ceeace trebue sa fie eanalul minunat, Filipolul.
Fara indoiala, viata ei e mai mica, mai sraca decat a Fili-
poiului. Si totusi, cand stai cu ochii tintiti pe pluta ce miscd,
trasd la fund de un peste zglobiu si lacom, pe care it vezi
dand tarcoale ramei din undit, cand urmaresti cu privirea
puful alb pe care salcille l leapda peste ape, in vreme ce
cate o barza ori cate un pesedrus luneca scurt pe deasupra,
te vei simti patruns de unda leganata a unei negralte frurnu-
seti Pe Corotisca urea spre tainice puncte de pescuit, lun-
trite negre ale pescarilor lipoveni. Trec taind apa si umbrind
limpezimile si cateodata rusii incep sa cante cu note lungi si
ascutite, care trezesc tacerile pana departe si le fac i pe ele
sa cante. Alteori, lipovenii coboara cu luntrile Incareate de
pepeni de aur si aerul se umple deodata de un miros, care
starue pana seara. Si daca, cine stie cum, vre-un harbuz a
scapat din luntre, te uiti la el cum pluteste purtat de ape, ca
un soare al baltii, pe care l-a adus Corotisca.
Dar o vraje noua fi atrage privirea si pasii : vraja ve-
getatiei robuste, de un verde crud, a baltii. Puterea acestor
vegetatiuni este urnitoare. Catva limp dupa retragerea ape-
lor, care se intampla destul de tarziu spre vara, iese din pa-
mantul ingrasat de putregaiuri si de mal carat de ape, o
flora specified, ce se desvolta cu repeziciune. In cateva Bile,
balta dospita de soare se acopera de ierburi. de flori cui rni-
ros si coloratura suava, de tufarisuri prin care nu-i chip sa
rasbesti, de rugeturi de mure, aspre i incaleite, de soiuri de
vrejuri groase si care plesnesc sub pasi, de trestii,.de papurd,
www.dacoromanica.ro
 PRIVELiSTI DIN SALTA BRMLEI 17

de rogoz, de brusturi cu frunza cat o preche de elefant, de

tot felul de plante, care cresc n voie In acest paradis slba-
tee. Deasupra futuror domneste salcia, singurul copac al bltii.
Este cu neputint s mai fie pe lume vre-un alt copac, care
s te transpue atat de direct si de complet In basm. Iti pare,
trecand printre aceste salcii, ca umbli prin tara lui Statu-
Palma' si a lui Stramb-Lemne. Nu este salcie, care s semene
cu cealaltd. Ici vezi un trunchiu contorsionat, scortos, intin-
zand brate monstruoase spre o iazm nevAzut. Colo, o sal-
cje orizontal, arcuind o poart de toat frumusetea.
Uite si un balaur : o salcie care se tarste pe pmant, Inl-
tand o creast de ramuri verzi. Mai incolo, uite o alta, din
care trznetul si-a fcut vatr. Salcia s'a despicat .maduva
i-a ars, rmanand o urn incrcat de cenuse. Si te dai dean-
dratelea, scotand un strigt de spaim : lang un ochiu de
ap neagr si neclintit, te asteapt un urias brbos, fr n-
doial, Ochil din poveste. $i nu e decat o salcie sue, cu un
smoc de rdcini adventive spanzurandu-i de trunchiu. Trec
astfel pe lang tine in procesiune fantasticd toate fpturile de
basm si tot mergand dela copac la copac incepi s crezi c
ai trecut pe cellalt MI-am dupa vre'o comoar din acelea,
despre care se spune n poveste.
Si n adevr, la captul unui drum intortochiat, intr'un
luminis mai larg, pardosit cu lespezi de ape sticloase, g-
sesti nuferii, florile albe ale linistii si apelor. Slsluesc n
taina bltii, pziti jur-Imprejur de formele stranii ale slciilor,
abia cltinati rar de un tremur de ap. Nu pot mrturisi cat
duh de poezie poart aceste plante ascunse si pure. Balta nu
a zmislit nimic mai frumos sunt putine flori care se pot
asemui cu nufrul.
Ca s ajungi la Filipoiu, trebue sa urci pe Dundrea Ve-
che spre Mcin, cam vreo 3 km. Drumul pan la gura ca-
nalului minunat poate fi fcut foarte bine cu salupa si chiar
cu vase mai mari, cum ar f remorcherul sau vaporul de pa-
sageri. Astf el, cu prilejul Lunii Brilei de acum 2 ani, s'au or-
ganizat, srbtoarea, curse de vaporase de-ale Navigatiei Flu-
viale Romane, care te luau din port si Inteo jurntate de or
te lsau la gura Filipoiului ; cltorie cu adevrat incant-
toare, daca n'ar fi prea comd si prea scurt. Poti ins n-
drzn sa pornesti cu barca, trgand din greu la lopeti, cu
www.dacoromanica.ro
18 OH. TULES
.C1370.C1=3. .41:1CM =11331.M

multumirea ca. la intoarcere vei cnt boereste adus de curen-

tul apel. Treci, asa dar, Dunarea, vaslind, pe la cotul din fata
Ghecetului, intri pe canalul Macinului si avand deschis Inainte
drumul larg al canalului, te proptesti zdravan in lopeti si m-
ping barca impotriva apelor, pe langa mal. Aluneci Meet,
avand in stanga Ghecetul, satuc de zarzavagii si mai ales de
carciumari, fiindca Ghecetul este, de cand e Braila, loc de
agrement duminical pentru oraseni. Aid se mananca oblet
proaspt, abia prins cu chipcelul. Imi aduc aminte de zaia-
feturile ce se faceau alci, inainte de razboi, pe vremea pros-
perittii Brlei. Azi, odaM cu ruina, orasului, s'a mai linistit
s Ghecetul. Traeste ins& fiindca este aid punctul de contact
Intre Regat si Dobrogea. Astfel; crutele si masinile vin din
launtrul Dobrogel pana alci, jar de aici sunt trecute la Bra-
ila, cu bacurile, mari pontoane miscatoare. Tot la Ghecet sunt
trase, cand n'au ce face, si slepurile, o adevarat flota de
vase matt negre, Insirate pe o lungime de cel putin 1 km. pe
canal in sus. Treci deci cu barca printre sirurile de slepuri
Matte, simtindu-te me alaturi de namilile acestea smolite, ca-
rora nu le mai dai de capt. Insfarsit, slepurile se mai raresc
si Dunarea Veche se desf ace In toat rara ei frumusete. Fill-idea
acest canal al Macinului, Dunarea Veche - cum i spun
bastinasii, este inca una din minunele cu care Dumnezeu a
inzestrat regiunea. Dunarea Veche este un brat al Dunarei,
din care se desface cam pe la Harsova si arcueste larg balta,
pe care o inchide aid. Este o ap larga, adanca si foarte
repede. Vapoarele de pasageri, ce fac cursa intre Braila si
Mein, ceamnrile incarcate cu piatr, ce vin dela carierele
de la Greci si Turcoaia, umbla fara grije pe intinsoarea cana-
lulu. Cu cat intri mai adanc pe canal, cu atat panza apelor
se limpezeste capetele lui se deschid spre doua privelisti
de neuitat. Inapoi in fund, se zareste terasa Malta a Brailei,
plutind ca un rniraj in pacla albastra a departarii. Pe msura
ce soarele coboara spre asfintit, terasa se inalta si se a prope:
pana ce vine ceasul cand pe marginea ei incep sa se arate
zidurile albe si crude bisericilor din Erailita si din satul li-
povenesc al Piscului. Iar pe lunga clipa de cumpan a soa-
relui Intre lumina si umbra, malul Brailei incremeneste pe vire
ca o zugrveala din alta lume.
Inainte, capatul Dunarii Vechi da spre Mein spre dea-
www.dacoromanica.ro
 PRIVELISTI DIN BALTA BRILEI 19
.4119=1-6IPINM61921MIMMLISIA

lurile lui de piatra goala. Departarea ascunde zirntii stancilor,

pe care le stii rsturnate 5 risipite acolo de mana puternic
a vremii. Dealurile se continua' gratios in linii ovale, peste
care Pricopanul pune o culme violeta. E un peisaj neverosi-
mil de munti fara urma de vegetatie s care, priviti de pe a-
ceste ape pustii, te intorc cu gandul peste vremi. la incepu-
tul inceputurilor. Targul minuscul ce se Eareste jos si care e
Macinul, risipit si el in pete albe, sporeste impresia de liniste
primara, ce umple zarile.
Malurile joase ale Dunarei Vechi, peste care, primavara
apele se revarsa in voe si se retrag la fel, adauga canalului
un pitoresc neintrecut, De pe ambele laturi ale canalului se
ridica o padure imbulzita de salcii, din chiar marginea apei
si la aceeasi inaltime, ca trasa cu linia. Salcile ba franc atarna
cu ramurile peste apa si deseori trunchiuri uriase stau ulna-
tate In apa s jumatate -pe uscat. Cum te urci spre Filipoi,
privesti la stanga, strtInse intre desisurile verzi, casute de pes-
cari, avand la mal punti mid, de care e legata cate o luntre.
Pe dreapta, balta desveleste adancuri neumblate, cu jepci 5
grinduri 5 salcet incalcit. Barca inainteaza printre inalti pe-
reti de verdeata si privind fermecat inainte si indirat, ai im-
presia ca te uit prin ochianul vrajit din poveste. Vaslind si
privind, nici nu 5t cand ajungi la gura Filipoiului, care se
deschide deodata pe stanga, de dupa un pale de salcii mari.
Filipoiul vine de departe, din adancul baltii, carand in
Dunare apele stranse din nenumarate mlastini. privaluri.
Este cel mai mare canal al bairn Brailei, avand o lungine de,
peste 20 km. El ia fiinta din acel rai al pasarilor, din lacul
Serban, spre care urea numai pescarii si indragostitii de pri-
velisti scumpe. Coborand tocmai din miezul tainic al WU,
Filipoiul aduce eu el si ceva din intensitatea vietii naturale a
acstea.
Cand ajungi la gura Filipoiului si. te uit in susul lui, vezi
un rau care curge navalnic intre maluri Inalte si usor povar-
nite. Uneori cursul apei e atat de puternic, Incat pescarului
e cu neputinta sa urce tragand la lopeti. Atunci - lopa-
tarul prinde o funk cu un capat de varful luntrii, coboara
pe mal si inhamandu-se la celalalt capat, trage vartos la e-
dec. Malurile Filipoiului sunt, cum am spus mai inainte, Inalte
si usor rotunjite pana in apa. Padurea impinge salciile pana
www.dacoromanica.ro
20 OH. TULES

pe muchea malului, ba, pe alocuri, cate-va salcii au dat In

apa, ca niste balauri insetati, cari au ramas inpotmoliti de
cine stie cate veacuri. In unele parti Ins& padurea da Inapoi
si Imprejmueste luminisuri mari, pline de albastrele, de zma,
de rugi cu mure brumate si de multe burueni de balta. Pre-
tutindeni se simte reveneala pamantului, peste care navalesc
anual apele mari. Hine Ica primavara nu se mai cunoaste ni-
mic din Filipoi si din batatura Ina lta a malurilor. Totul e o
apa, jar din balta nu se mai vad decat insulele verzi ale
frunzisurilor de salcii. Acum, In toiul verii, umbli pe malul
Filipoiului ca Pe un drum batut ; dar cand te uiti la slcii,
vezi pe trunchiul lor o dunga de mal galben, care arata pana
unde s'a urcat asta primavara apa. Filipoiul desparte desisul
de saldi cu albia lu, destul de lata ca sa primeasca
trecerile taetoare de valuri ale salupelor. Salciile nu se mai
impreuna deasupra i soarele toarna In apa un puhoi de lu-
mina, In care scalda aripile Cate un stare misterios. Ur-
cand mai sus cateva sute de metri, afli pe stanga un pavi-
lion, Intr'un luminis pitoresc linistit. E un pavilion inflorit
cu galerii peste cari curg In cascada zorelele, fulguit de sca-
ma alba i usoara pe care o desprinde din salcii vantul. Aid
a venit uneori Regina Maria ca sa-si legene visurile regale pe
valurile tail-lice ale Filipo'ului, In linistea neatinsa a balti, des-
pre care a scris pagini minunate.
Dar trecand de pavilion si mai sus, Infalisarea Filipoiului
se schimba, se salbaliceste. Alba se strimtoreaza, malurile se
inalla si se fac abrupte, apa incepe sa clocoteasca sa ro-
teasca volburi, iar linistea se face compacta ca materia. Mai
mergi Inca printre saldile neclintite, infiorat de nu stiu ce
spaima de necunoscut si de la un timp Incepi sa deslusesti
un zgomot ca de cadere de apa, care se mareste mereu, pe
masura ce te apropii. Insfarsit, dupa ce ai zbutit sa te des-
curd dinteun desis, care ti-a lasat pe haine toata scarna, cazi
Inteo asezare, ce te face sa te crezi ratacit Inteo padure e-
cuatoriala, atat e de primitiva si de deosebita de viata de
toate zilele. Este asezarea de vara a unor pescari lipoveni.
Zgornotul de cascada vine dela gardurile de nuele, puse
deacurrnezisul Filipoiului, printre care nu se poate strecura
decat apa. Pestii raman si intra In sacul Impletit din sfoara,
care este legat cu gura la poarta din minocul gardului celui
www.dacoromanica.ro
 PRIVELISTI DIN BALTA BRAILEI 21

de sus. Din limp in limp, doi lipoveni trag sacul si-1 descarca
de pesti, alegand plevusca si svarlind-o inapoi n ap, pe
cand o sumedenie de pescdrusi dau roat si se reped, inhd-
tand cu ciocul cate un oblet ce se zbate.
Iti intorci privirea la salasul acelor oameni p jumdtate
slbateci, voinici, brbosi si tdcuti, cari petrec ac cteva luni
-- din primdvar si pan toamna, mncati de tntari de care
se apr seara cu focul, iar noaptea cu poloagele. Ei vin ac
din satele lipovenesti din Imprejurirni, din Piscul Erilei, ori
dela Caracaliul Mcinului. Strmosii lor au fost cazaci la gu-
rile Donului, de unde si-au luat lumea In cap, goniti pentru
credint. Te uiti la fetele lor brboase aspre s fr voe iti
zici c ei sunt cei mai potriviti locuitori ai acestui tinut slba-
tec. Ei spintec pestll cu cutitul, crapi, somn si pltic la un
loc, i arunc in ceaunul agtat In pirostie si-si pregtesc
vestitul bors pescaresc. Cnd jarul s'a ncns, infig n ramuri
de salcie Cate un crap despicat si-1 prplesc pe o parte si
pe alta. Este faimosul crap la protap. Iar soarele, ce d'n a-
murg, impleteste In prul blond al cazacilor surghinuiti au-
reole ca'n icoanele lor zugrvite pe lemn.
$i iat c basmul deschide miezul. Psri ciudate,
starci, babite, cuvlc, corcodei s loptari, trec pe deasupra
acestui slas cAtre raiul tainic ce le cheam, catre lacul ser-
ban. Salciile s'au dat mai aproape s asculte si ele povestea
starostelui brbos si catecele trgnate, care amintesc de o
tara nevazut niciodat.
GIL TULE5

www.dacoromanica.ro
LEGATURILE POETULUI ITALIAN ARTURO GRAF
CU BRAILA
de d-na Prof- ANGELA VOINESCU

Scriitorul si poetul A. Graf, care a trait si in tara noastra

in copilarie pe la 1856-63 si in adolescenta 1871-74 este o
interesanta figura cultura15, care a atras atentia adeseori (In
chip partial) atat a cercetatorilor romani ca : O. Densuseanu,
N. lorga, Al. Marcu, Constantinescu Pimen cat si a cercetato-
rilor italieni, printre care citez pe : G. L. Frollo, Ortiz Ramiro,
Rodolfo Renier, Flamini Francisco, Ciau Vittorio, Galetti A.,
Momighiano Felice, Roux Onorato. Acestia au facut ample si inte-
resante studii aspra lui A. Graf, ca poet, autor dramatic, nu-
velist, romancier, critic si istoric, profesor universitar (Thrino),
filolog si erudit. In ce ne priveste, viata si opera lui A. Graf,
prezinta o deosebita importanta prtn studiile pe cart le-a facut
aci ca copil i prin motiveIe de inspiratie oferite de mediul in
care trilia (tarn noastra) si in special Braila, motive transformate
in teme lirice ; si in deosebi prin numeroasele descrieri in proza
Dal libro deiRlcordl
k Din carlea amintirilor ) din care se oglindeste starea orasului Braila,
din punct de vedere eellitar si cultural pe acea vreme.
Interesul acestor descrieri facute cu multa tragere de inima
pentru pamantul unde si-a petrecut cei mai frumosi ani ai vietei,
culmineaza in siudiul istorico-etnografic a lui Graf : (Dfjesne
poezia popular
poesia popolare romena/ care constitue o importanta monografie ce
poarta pecetea iubirii si a intelegirii pentru tara care i-a dat
ospitalitate.
Pentru o mai justa intelegere a celor afirmate mai sus si
o mai complecta apreciere a operei sale e necesar s halt-
sez o schita a vietil lui Graf, destul de sbuciumata I Dupe cum o
spune el insusi in Dal libro dei riccordi, sonetul I si IV si ,,Versi",
Braila : ( La ttroccpr=relrdtrZezoepile) a nascut la Atena la 29 Ian.
1848. Tatal sau, un bogat bavarez din Nrenburg i luteran, se
stabilise in capitala Ore ciei pe vremea regelui Olon si era co-
merciant. Mama lui, Serafina - nascuta Bini, era italianca din
Ancona, de veche vita florentina. (Dal libro dei riccordi : So-
netul III). Primii 3 ani i-a trait in Atena, dupa cum prima limba
pe care a gangurit-o a fost cea greaca. Soarta schimbritoare a
comerfului a determinat pe familia Graf sa se mute la Trieste.
Acum vorbea italieneste. Dupa ce vede Venetia, Padova si Vi-
www.dacoromanica.ro
 LEOITURILE POETULUI ITALIAN ARTURO GRAF CU BRILA 23
WIZIEFSSISIMMIISIZSMIIM.S1V

cenza i moare lall in 1855, dupa ce pierduse Inca de mid, 2

frati $i o sora. Ramasese cu fratele sat/ Otto, mai mare cu sase
ani ca el, sub oblduirea unei mame fara putere. Cat a stat la
Trieste, el la lectii de scris si citit la o scoala privata si in pri-
mete zile ale lui Mai 1856, se imbarc Id Trieste pentru Tara
Romaneasca, faspunzand invitatiei unui frate al mamei, comer-
ciant in Braila. Vede Ancona, Corfu, Siria, Smirna, Constanti-
nopolul ; vede Pireul si Atena si cam pe la jurnatatea aceleiasi
luni ajunge la Braila, unde sta pana in lunie 1863, adica 7 ani,
cand prseste Braila si se duce insotit de mama sa la Nea-
pole unde face liceul i universitatea. Vede : Genova, Milanul,
Verona, Padova $i ajunge avocat. Dar nici aceasta nu cadra cu
firea lui, dupa cum nici comertul nu-1 atrasese ca copil, de$i
era ocupatia familiei. El apnea din nou drumul BriIei i impre-
una cu mama s'a in primele zile ale lunei Mai 1871", pe la
20 ale lunei" era tar in Romania, in cas a fratelui s'au Otto, care
ramasese aci si era negustor. La 4 Noembrie 1874 singur, pleaca
In Italia, trece prin Viena si Trieste i la sfarsitul lunei" era la
Roma, unde colaboreaza la revistele de seama italiene, i ajunge
profesor de literaturile romanice' la Universitatea din Torino.
Dupa o activitate bogata in domeniul literilor moare aci la 30
Mai 1903. Se vede precis din aceste amindri" ale lui A. Graf
ca el a stat prima data la Braila dela jumatatea lui Mai 1856
pang in lunie 1863, deci $apte ani si mai bine, dela 8 la 15 ani,
timp pe care-1 petrece in casa unchiului sau si a doua oara de
la 20 Mai 1871 Nina la 4 Noembrie 1874 deci Intre 23 pana la
26 ani. In total 10 ani. In intervalul 1856-63 el a vizitat Cons-
tanta fiind singura lui iesire pentru timpul acesta dintre hota-
rele Brailei, dupa spusele lui din : Dal libro dei riccordi.
In toti acei ani, care flail 7, eu nu esil din Braila decat
o singura data $i fu pentru a merge in miezul iernei, la Cons-
tanta (Custenge) pe Marea Neagra :daca nu chiar in locul unde
fu exilat Ovidiu, desigur, la o mica distanta de acolo ; si era a-
tunci sub dominatia turca". El se mai duce odata la Constanta
in al doilea interval al seder pi 1871-74, $i despre aceasta a-
flarn Intai din poesia : Unui cipru (ad un cipresso) din volumul
de versuri tiparit la Braila in 1874 unde vorbeste de: Iunadulcealuikprie
deasemeni In Memorie autobiografich", autobiografte publicata in
1909, vorbe$te de : o scurta sedere pe care o facui pentru a
doua oara in in 1872 la Constanta".
La Napoli unde se afla dela (1863-1870) adica dupa prima
dintre cele 2 sederi in Braila, Graf s'a tmbolnavit de ochi.
Schimbarea climei prin revenirea la Braila nu i-a ajutat $i la in-
ceputul lui 1872 pleacii la Bucuresti unde sta 2 saptamani sa
se caute : zadarnic. In August pleaca la Viena, de unde dupa
3 luni, In Noembrie, se intoarce vindecat la Braila, datorita ingri-
jirii profeserului AnD. Deci Graf a parasit Braila rareori, in tim-
pul celor 10 ani pe cari i-a trait aci, i numai pentru un scud
www.dacoromanica.ro
4

24 D-na Prof. ANGELA VOINESCU

timp. La Braila el a trebuit sa continue scoala. Si de asta data

se pregateste tot cu un dasctll particular.
Iat ce ne spune el: acele rude de aproape ale noastre...
(Stefano Palma si marchizul Beccadelli) aduseser din Venetia
un tanar profesor cu numele de Luigi Frollo, care fu mai tarziu
profesor la Universitatea din Bucuresti si care publica cam pe
la 1867 un mare dictionar italiano-romn. Era un orn de o va-
riata si profunda cultura literara si juridica, cunostea ctiteva
lirnbi, versifica foarte limpede, desemna, pieta in miniatura. li
lipsea numai putin, aria de a se face ascultat.
Timp de 3 ani, filed' a frecventa alta scoala It avui pro-
fesor, in tovaria ctorva veri, apoi fr ei, limp de alti patru
ani.
Dela Luigi Frollo invafai pufin latin, francez i ger-
mana, putina istorie i geografie, sa desemnez i s fac versuri.
In realitate se numea Giovanni Luigi Frollo. El fu mutat la Bu-
curesti, unde a fost had profesor la Liceul Matei Basarab, apoi
fu numit profesor de limba franceza la Universitate la 7 Mai
1878. El incearca sa ia si lectii de pian. De douil ori incepe
dar nu isbuteste. Ii place mai mull sa improvizeze vocal :
Asa pusei pe o muzica care varia continu, nu stiu ciale
eanturi din Divina Comedia. 5i in chip mai deosebit acela al
contelui Ugolino". Dar pe lnga studiile sale si preocuparile
muzicale 5i poetice afram din amintirii" ea teatrul 11 atragea
mult si amanuntele ce ne d in aceast privinta sunt o marturie
pretioas cu privire la inceputurile culturale si artistice ale Bra-
ilei la acea data. lata ce spune el :
ln acei ani (1856-63) (prima sedere) ma pasionai inca
pentru teatru, fiind sosit in Braila, de mai multe ori to compa-
nie dramatica italiana, hoinara i Infornetata. Se poate inchipui
ce artisti erau : cel mai stralucit fcea Inca pe zugravul de de-
coruri. In loc de teatru, care nu exists aci, o sala destul de
spatioasa, in fund cu o scen improvizata. Tot restul dupa pro-
portie (potriveala). Dar in acea sal eu auzii recital-id multe tra-
gedii de Alfieri si de Niccolini, multe comedii de Goldoni si de
Gherardi del Testa, si f. multe drame franceze traduse. i imi
amintesc de un prim actor care. ma intreba spre a sti ce erau
I liburni ladron" ai lui Antonio Foscarini" i eu o stiam tot
att cat si el. Tot din ,,amintiri" aflm ca patima lui cea mare
era insa literatura. Isi adusese dela Trieste cartile printelui su
ca la cinci sute de volume". Prima carte cetita de el a fost :
Aventurile lui Robinson Crusoe dupe cuvintele lui Graf : din
romanul: ,,Eliberare" : O traducere a aventurilor lui Robinson
Crusoe, ornata cu multe gravuri, care atatasera in mod viu cu-
riozitatea mea, putin mai inainte de a fi stiut c citesc, fu prima
carte ce eu cetii". Se adaoga la aceasta Robinson Svizzero"
si Don Chischiotte". Desi prima data avea repulsie pentru co-
melt ramura de activitate imbratisata de fratele sari, intre 1871-
www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE POETULUI ITALIAN ARTURO GRAF CU BRAILA 25
1010110101M1=1.=.71/MILMarC16. IIIMI:=111CMr

1874 el ajut acestuia cu mare chin in afacerile comerciale. A-

cepsta ne-o spune prof. Ramiro Ortiz in : Cronici italiene" ;
aici precizeaza, in afarii de Braila, Galatii, ca centru comer-
cial unde Graf a activat. Dar cu aceiasi pasiune cu care citea,
tanarul Graf scria proz i versuri cu mult inlesnire. Iata cro-
nologic, productiile sale literare, legate de pmntul farei
noastre :
1) 1853-1860, Inceputurile sale literare" i despre cari
in : (ari= Eliberare" zice c5 nu face precizri, desi le pas-
treaza ca mrturie a aceia ce el a fost.
2) In 1860 scrie 2 poezii Aurora" si Seam" : La 12 ani
in 1860 compusei primele mele poezii, 2 (scurte bucati lirice)
poezioare, intitulate una : Aurora, alta Seara, ambele in versuri
de 8 silabe. ,, A doua, o gsim publicata daca nu in intregime,
cel putin ca conceptie in poezia : Serei" publicata In Ver-
suri" Braila 1874.
3) 1860-62. Traduce in versuri cateva" tragedii din Schi-
ller, compune un poem eroic intr'o surd' de octavo Mafia de
la Lepanto" $i o poema satirica in 4 canturi, imitand : Anima-
lele vorbitoare".
4) 1860-63. Scrie o comedie inteun act, pe care nu o
reprezinta.
5) 1861. Graf publica primul volum de versuri sub pseu-
donim. Poesii de Filarete Franchi, cel de 14 ani, Braila 1861 cit.:
La finele lui 1861, iesira pentru prima oars& la tipar, cu
numele de Filarete Franchi quatordicene, cateva versuri ale
mele i aceasta fu prima $i ultima oara cand eu ma ascunsei
sub un nume fats".
6) 1863. Incurajat de succes, urmeaza un al doilea volum,
Arturo Graf, Poesii, Braila. G. Pestemalgioglu 1863 cit. :
Dupa cateva luni, aparura in tiparele lui Pericle Pesta-
malgioglu Poeziile lui Arturo Graf" o fascicola in care era o
satira intitulata : ProgresuP, o balad Romilda" i o poesie
politica. Chelluiala se urea pang la 15 galbeni, cam 180 lire,
si aceasta fu cred prima scriere (hartoaga) poetica, care se ti-
prise vreodata in Braila, uncle singura litografie nu tiparea de-
cat formulare i cupoane (inscrisuri) i &le lucruri asemana-
toare spre folosul comercianjilor. La aceasta totu$i figura pe
coperta o harp, culeasa nu tiu de unde. Cat despre porecla
tipografului, grozvia sa este toata $i numai in sunet. Vrea sa
zica pe turceste : fini vanzatorului de batiste". Apoi dildu in 1867
al treilea volum de versuri : Cinci Poezii" (Cinque Poesie).
Sunt primele poezii ale lui Graf pe care ne e dat sii. le cunoa--
tern cad volumele dela No. 2, 3 si 6, nu se gasesc nici la A-
cademia Romlina. Apoi intre 1870 pang in Mai 1871 compune
diferite nuvele ca : Demonul aurului, Biblioteca unchiului, in ma-
nuscris $i altele publicate ca : Ua inchis, Cursa, Fratii dus-
mani, Puntea diavolului.
www.dacoromanica.ro
26 Dna Prof. ANGELA VOINESll
...1.11.111:21Wi=116151:11.511rdanilliCOMMIZMIIII7C,17.

De la 1871 cnd revine in tare noastra scrie :

26 Sept. Diavolul din sticld", nuveld publicatd 1871, 30
Oct. Poveste adevarath" nuveld in manuscris, 1811., 30 Oct.
Il Fiasco, nuveld in mss.., refaced la data de 15 lunie 1872 sub
titlul: Lama de cut!! din Toledo.
1872, 23 Apr. : Prizonierul, nuveld publicatd. Intre 1871 si
1874 compusei... o jumdtate duzinii de nuvele. Pe una din acele
nuvele avui radarea s'o transcriu hi intregime, de o jumfitate
duzind (de 6 ori) inainte de a fi multumit de ea".
1871-74, scrie o comedie Locuinta militard" in dour' acte,
dupa cum se vede in mss.
1873. Intr'o scrisoare adresatii unui prieten din Italia, nu-
nit C. Labriola, el ji anuntrt o lucrare asupra ,Poeziei italiene
contemporane", i o lucrare asupra filosofiei lui Leopardi.
1874. Public al patrulea volum de versuri Graf Arturo
Versi" Brdila. Tipografia lui P. M. Pestemalgioglu 1874 : 150
pag . In loc de prefatd acest volum are o scrisoare a lui cu
titlul : Canicula dela 1874" chtre Victor Mendel, tndrul si ne-
asteptatul su editor cdruia ii inchind si a &tin poezie din acest
volum : Rdspuns la acele cuvinte ale odei lui Manzone" (alu-
zie la oda lui Manzone : Cinci Mai, in care inteun avnt sublim
de admiratie el cnt gloria i virtutile lui Napoleon.
Volumul acesta cuprinde : Cntece, Satire", Amorul ne-
gustor" si glume". Graf i aminteste de acest eveniment in a-
cest mod :
Lin tndr care mil luase in bund vointa sa, al chrui mi-
me l scriu cu sentiment de gratitudine de nesters, Victor Men-
del, mai tndr ca mine cu chtiva ani, vroia cu orice pret sd se
Meg editorul meu, inteo lard unde nu era nici editori, nici lib-
rdrii. Si iatd, chiar pe acest Pericle Pestemalgioglu, care cu 20
ani mai inainte imi tiprise primele mele incercdri poetice, ia-
ta-1 tipdrind cu cea mai bung elegantil posibil, un volumes de
versuri, Cnd md aflai in posesia a vre-o suth de cpii ale nou-
lui volum, m simtii incurcat. Impartii din ele unele la prietenii
apropiati i departati, cu cele rmase nu OEtiam ce sd fac". De
data aceasta sfortarile lui Graf au fost incununate de succes,
cci volumul i s'a riispndit, critica a luat act de el si avu rd-
sunetul asteptat. Autorul constient de cele ce a Inchis in pagi-
nele lui, l'a imprtit trimetnd Ministrului instructiei din Italia,
profesorului R. Bonghi, un volum ce se gseste azi la Biblio-
teca Nationald" din Romm cu dedicatia sa.
Trimete unul si liii Fanfani, bibliotecar la Florenta, care--
multumeste in scris, lui Francesco de Sanctis, celebrul critic,
prietenilor si Kuntze, A. Labriola, contilor Fusinato cu rugd-
mintea s ia seama la criticile ce vor apare In ziarele Ill Fan-
fulla, La Perseverenza, La Gazeta d'Italia, L'antologia, La Re-
vista di Bologna" cdrora le trimisese cte un exemplar, editorul.
Criticii care 11 recenzeazd full Pietro Fanfani, Francesco
www.dacoromanica.ro
 LEOTURILE POETULUI ITALIAN ARTURO GRAF CU BRAILA 27
Am Mire.

d'Ovidio, G. Arco lo, R. Garofalo cum si o gazeta greceasca,

care starue pe larg asupra volumului. In toate aceste recenzii
el este elogiat, exceptie Grafolo care-i gaseste scaderi. Dupa
moartea lui Graf, Flamint Francesco scria in Noua antologie :
Versurile publicate la Braila in 1874 ell (greutatile, piedicile) unei,
forme aspre, neemancipata Inca de cilutarea unei elegante retorice
si de arhaismul (voit) reveleaza deja conceptia sa pesimista a
propriului sau destin si a aceluia al omului". Dupii parerea d-nei
Defferari aceste versuri sunt: o adevarata imitatie a poeziei lui
Leopardi" si compara Silvia" g cestuia cu Luna" de Graf.
Versurile au fost republicate in Poezii i Nuvele", la Roma,
Loescher 1876. Spre finele lui 1875 tipari Poesii i Nuvele".
Poeziile erau chiar cele tiparite cu un an inainte, la Braila, cu
adaosul catorva noi. Nuvele in numar de zece erau toate ine-
dite, compuse unele in Neapole, allele in Braila, una in Roma.
Despre versuri si proza vorbesc cu mai multa faun decfit ar
fi meritat Angelo de Gubernatis $i Vittorio Bersezio.
Dar Mendel') avea planuri $i mai mrirete. El ofera lui Graf
6-7000 de lire ea sa fondeze un jurnal ; despre acest pro-
ect el instiinteaza pe Labriolo la 18 Sept. 1874 si inteo alt
scrisoare adauga ea va pleca la Roma cu editorul sn spre
a infiinta si o tipografie.
Dar aceste planuri n'au avut urrnari dupa cum reiese dintr'o
alta scrisoare a lui. In 1874 Graf publica tot la Braila, P. M.
Pestemalgioglu, o lucrare : Despre calilfile i prfile tragediei"
dedicata lui Labriolo din care trimite un exemplar si criticului
De Sanctis care-i dedicase si el un esseu filosofic (lui Graf).
Tot tn 1874, 20 Oct. Conjuratia lui Catilina tragedie in mss.
Planul acestei tragedii if impartapa lui Labriolo inteo scrisoare
din Braila 21 Mai 1874. Aseasta tragedie neobicinuita (avea
6000 de versuri si 40 personagii $i el Incearca s'o reprezinte
la Roma unde ajunge in Noembrie 1874, dar din cauza dificul-
tatil celor 40 de personagii, toate lucrnd i vorbind, aceasta fu
imposibil. In 1875 Graf isi trece libera docenta la Roma, cu
o lectie de proba asupra lui Leopardi $i tot in acest an pu-
blica in Noua Antologieu un studiu intitulat : Despre poezia po-
pulard romdad 0. Roux in introducerea ce face Memoriilor
autobiografice" ale tut Graf, citeaza aces! studiu ca pe unul din
cele mai bune, in genere, asupra poeziei noastre populare. Ma-
terialul documentar pe care se bazeazii acest studiu 11 formeaza
poeziile populare culese si publicate de Alexandri. Din poezia
culta foloseste pentru comparatii Pe: Crlova, Alexandri, Bolin-
tineanu.
Citeaza fara alta mentiune, o intreaga ceata de genii" :
Asachi, Heliade, Alexandrescu, Negruzi, Boliac. Ca studii folo-
1) Mendel a fost un o are exportator de ccreale al Brilei. Om foarte
bogat si de o cultur aleag, 2. G. M.
www.dacoromanica.ro
28 D-na Prof. ANGELA VOINESGU

seste pe Craciunescu : Le peuple roumain d'aprs ses chants

nationaue Paris 1874. Dintr'o scrisoare ciitre Frollo dated din
Braila 4 Nov. 1874. inainte cu cateva ore de plecare in Italia
se vede ca el pretuia pe Hajdeu. Fiind de actualitate atunci dis-
cujiile asupra cronicei lui Dino Compagni, mai ales printre
invafafii germani, Fantani insarcineaza pe Graf sa-i adune pa-
rerile invajajilor romni, greci si rust in aceasta privinfa. Graf
plecnd i neavnd limp dill indeplineasca aceasta obligafie,
scrie lui Frollo sa-i faca serviciul reclamat de Fanfani, cit.:
La chestiune raspunde mai intai D-ta, apoi arat-o si lui Haj-
deu i la vreun altur. Toate aceste cunostinfi it vor fi ajutat
desigur in noua lui cariera de profesor la Universitatea din To-
rino. Chiar lecjia de deschidere a cursului sat' de Istoria corn-
parata a literaturilor neo-latine" final la 13 Dec.1876 poarta un
titlu care isvoraste din preocuparile lui trecute: Istorie literara
si comparajie publicata la Loescher in 1877.
In 1898, 23 Ian. Graf scrie un'rotnan: Eliberare, publicat
in Noua Antologie 1900 ; in volum, are subtillul Amintirile
unui reinviat" si o declaratie criticilor", Eliberarea (It Riscatto)
era un cuvnt la moda atunci. Mancini avea o gazeta cu acest
titlu in 1848. Reise din cele spuse pna aci despre viaja si o-
pera lui Graf ca acest copil precoce, dupg cum ne-o dovedesc
primele lui scrieri, cu o sanatate debila dela nastere si Onset la
moarte, debilitate, ce-1 izoIeaza de jocul i larma copilariei
sburdalnice, inclinat tocmai din cauza firei singuratece spre gn-
dire si contemplajie, cunoscnd convoiul grijilor si al zilelor
intunecate, Tulsa de copil, a fost un ganditor tot att de mare pe
cat de adnca era tristetea tinerefii tut. Tristejea crescanda
pana la desnadejde II impinge spre pesimism si el i afl ca
singur prieten din rafturile trecutului pe Leopardi, asupra filo-
sofiei caruia ajunsese la caleva concluzii inca din 1873 i tot
asupra acestui poet cocosat i trist, eel mat singuratec dintre
cantarejii sufletului omenesc, ii fine el leejia practica de do-,
cenja. Cu o puternica incredere in sine, el a muncit de mic
mull si izolarea a i cartea au facut din el un aprig individualist,
iubind libertatea ea pe eel mai scamp atribut al omului ce gan-
deste, al personalitaiii.
Singura aplicare a individualitiltii lui puternice spre socie-
late era iubirea pentru desmostenifii soartei ; admira pe Baleunin;
era socialist. Peste intreaga lui opera poetica pluteste valul de
umbra al firilor linistite, sensibile, inchise i triste. Prin prisma
acestei firi trec toate impresiiie i amintirile din descrierile sale
asupra locurilor prin care a trecut. Ecourile puternice au in
opera lui: Atena, cetatea natala careia i-a inchinat sonetul I si
IV din cartea amintirilor" apoi (al passo din Termopile) La
trecatoarea dela Termopile in Versuri" 1874. Braila, Napoli,
orasul studienfiei, in : Imprejurul golfului" si Napoli", Ischia,
in Amintire din Ichie, Bordighera : Amintirea din Bordighero"
www.dacoromanica.ro
 LEOXTURILE POETULUI ITALIAN ARTURO GRAF CU BRILA 29
110.7.744.73610MCWOOMMtne.1616,....-a211..9.37.7.1.741.1.1.4.10 .5..,717.11112,GS

pe care in Eliberare" o numeste : loc al indragostitilor si al

poetilor Stresa in : Note din tulle la Strese, Venezia in : ,Ve-
nezia" Roma in : Colosseo" i in poezia A. Romo" frumoasa
i inaltatoare din Versuri" 1874, Braila, toate loca1itti vazute
de el. Totusi e de retinut faptul ea dintre Odle straine pe unde
soarta l'a purtat, Graf starue mai indelung i cu mai mare in-
sistenta asupra pamantului i poporutui romanesc, cari l'au im-
presionat In copilarie mai mult, in adolescenta si in tinerete mai
putin. si nu sunt simple impresii fugitive si dragute pe cari ti
le dau putinele clipe hoinare de excursionist, doritor de culori
noi, de distractii i amintiri puternice, caci de Braila ii legau
anii copilariei si ai adolescentei. Aci a inmugurit in Graf dra-
gostea de natura, de cmpiile intinse si de verdeata padurilor
din portul dunarean ; cantecul idilic al clopotelor de biserici si
nostalgia doinelor, aci l'au subjugat ; dorurile toate i-au des-
teptat inima aci, i i-au infipt in constiint ambijia 1 barbalia.
De Braila II leaga prirnele tiparituri i aci personalitatea lui
Graf a inceput sa se cristalizeze. Graf care dupa cum am spus
in biografia lui a fost de 2 ori la Braila, o priveste prin prisma
a doua categorii sufletesti, bine difinite, a iubiri i a intereselor.
Prima data, Mai 1856, cnd vine ea copil in casa unchiului sau,
problema spinoasa a existentii brute si a viitorului nu se im-
punea cu asprimea experientii 1 a prevederii pe cari numai anti
le dau. In genere orasul l'a impresionat neplacut. Ne-o spune :
Braila era atunci o cctate semibarbara, unde cu populajia
indigena se amestecau numerosi straini : Greci, Slavi din mai
multe tari, turci, italieni, etc.. Nu avea nici una din elegantele
pl comoditatile (inlesnirile) cari acum au ajuns obicinuite in
cetajile civilizate, sau cari tree drept astfel...
Drumurile, sau nu erau pavate, sau erau in asa mod, in-
cat ea te faca sa doresti sa nu fi fost, i le matura numai din
cnd in cnd cte o furioasa ploae torentiala, si erau pe ele
cainii flamnzi, de toate culorile, si impreuna cu Cahill se a-
flau i porci. Iluminatul public consista in putine felinare gro-
solane, in cari ardeau 2 sau 3 ore, cateva slabe lumnari de
seu, cari mai mull faceau intunericul mai vizibil decal sa-1 im-
prastie.
Apa se scotea in butoaie, la un canal (conducla) noroios
al fluviului i pentru a o putea bea era filtrata in anume filtre
de piatra moate, calearoasa, din care picura picatura err pica-
tura. Intinsa i goala campie care se intinde cat vezi cu ochiul
la apusul orasului nu avea alle ci (drumuri) dealt cele trase
de numeroase care, ce intr'una aduc grnele la targ 5i la ma-
gaziile din port. Nu era aci inert o cale ferata. Cine vrea sa
mearga la Galati pe uscat, ea $1 pe apa, trebuia sa treaca Si-
retul pe o pluta nefiind aci pod.
Cine vroia sa se duca la Bucuresti, trebuia sa se ascunda
inteo trasura mare, acoperita, de forma preisioric i sa se lase
tart j balabanit vre'o trizeci de ore".
www.dacoromanica.ro
30 D-na Prof. ANGELA VOINESGU
.....711.7e e .15 KC X ...a. 17...1.12a+ -INCIal.. .nlasm.aaleitle 7.02-471:MlaAralei .111raralOCASffr....1.7.r./

Se simle din aceasta descriere grija cetateanului, care ar

dori ca orasul in care traeve sg se intreaca in frumusete $i
bune oranduiri pe zi ce trece, spre a deveni un ora$ cat mai
apropiat de a$a zisele cetji civilizate. Se vede aceasta $i din
faptul ca el stie sa aleaga partile rele care se vor indrepta
(dupa cum o va constata In 1870, el singur) de privilegiile pe
cari i le ofera Brila i pe cari le folosea. Despre casa unde
a stat spune :
Statearn inteo casa comoda $1 spatioasa, care avea al&
turi o grdin i o curte inchisa. In mijlocul curtii era un put ;
de o parte in fund erau spalatoria, pivnita de lemne, grajdul,
coteneata. Cate dupa mese petrecui in acea grading, descope-
rind plante $i insecte I" Pe urma era liber. Faced ceiace cu-
riozitatea i cerea. Se plimba, se ducea la teatru, canta, traia
inteun cerc ales de cunostinte dintre care aminteste pe Stefano
Palma $i pe marchizul Beccadegli. Citea si scria proza i ver-
suri, motiv pentru care ai sgi it luau in deradere parinteasca
$i-i ingaduiau orice capriciu. Ca viatg sufleteasca, pe deasupra,
Braila era cuibul desfatarilor rnicului visgtor : Se ducea
o viata foarie iiber i patriarhala. Afara de 2 strazi, casele erau
toate izolate $1 curti pline de aer i de soare ; $i fiece fami-
lie o avea pe a sa i eine este nascut $i crescut Inteo parte
de etaj dintr'una din acele cazarmi ale noastre, intgrite imprejur
pi facand fata din toate partite, nu-$i poate usor inchipui ce
mare usurare este aceasta.
In casg se tineau mari provizii, se facea splatul rufelor
cu lesie, se preparau conserve de orice fel, se prevedeau lem-
nele necesare pentru iritregul an $i trebuian multe, avand fiece
camera soba sa.
Cu venirea lui Decernbrie inghetand fluviul, aproape orice
lucru inceta, si orasul ramanea saptamani intregi, pe jumatate
ingropat in zapada, pe care nirneni nu-i venea in minte s'o a-
ting i pe care se alerga cu saniile. In Mai tot orasul inver-
zea i nenumaratii saleamii imbilIshmau aerul". Dupa cum se
vede din aceste randuri, A. Graf se atasase de Braila, ii placea,
tinea la ea, asa 'Meat In 1909 cand isi publica ,,Amintirile" o
avea in minte cu toate amgnuntele Intiparite in memoria frage-
dei copilarii si de neuitat. Pentru trupul lui firav $i pentru su-
fletul su sensibil de care am pomenit mai sus, toate acestea,
lumina linitit i ospitalierg, verdeata gradinitor $i imensitatea
campillor, viata calma a oamenilor si nostalgia ce se despindea
din toed atmosfera patriarhala a Brailei, au format laboratorul
cel mai potrivit unei desvoltgri armonice. In epoca a doua
1871-1874 Graf revine in Braila la 23 de ani ; terminase fa-
cultatea, practicase avocatura, avea cunostinte printre profesorii
sa-1 care-i dadusera poate a hit elege cuu er merita un viitor stra-
lucit. Il preocupau interesele.
www.dacoromanica.ro
 LEGATURILE POETULUI ITALIAN ARTURO ORAF CU BRAILA 31

Parasise cu regret Napoli unde-si depanase cum ne-o

spune Mat de mi$cator in : Imprejurul golfului" (P,76V),
Cei mai buni ani ai mei
Cei mai sacri ani ai mei,
Varsta primilor canturi,
Varsta prirnelor iubiri.
Dar ura co:nerlul si avocatura, nsa nct chiar la capatul
vietei safe avert sii spuna amicului Rodolfo Renier (20 Mai 1913)
Sunt satisfacut de un lucru ; de a fi fugit de 2 mart pericole
catre cari fatalitatea era sa ma traga i cari ar fi fost pentru
mine ni$te prapastii ; a face pe negustorul $i a face pe avo-
catur.
Totu$i revine la Braida, leagnul copilriei sale si o ga-
se$te schimbata. Cc schimbare" !exclama.Mi se pared aproape
ca nu ma mai regasesc pe mine-insumi. In 1871 Braila era un
ora$ modern ; civilizat, cu case mari, drumuri mai bune, iluminat
convenabil, cu curtenie mai orneneasca ; atribute care se leaga
de viata materiala, daci a colectivittilor organizate normal. De
data aceasta o preocupare mai puternica ii turbura buna-dispo-
zitie a tanrului Graf : viitorul. Se gandea ce va face el ?... cit.:
GanduI meu stapnitor era unul singur : sa nu pierd fructul
unor iubiri atat de indelungate si al unor oboseli atat de lungi
sa ies din Braila ; sa ma intorc in Italia ; sa-mi deschid un drum.
Desigur imi era neplacut in suflet s trebueascii s las pe mama
si pe fratele ; dar simleam ca la acea viat nu puteam sa re-
zist nici un pic ; ca desigur voi fi distrus si Inca in-scurt timp.
De cate ori ma dusei cu totul singur afara de portile ora$ului,
ca sa contemplu soarele care apunea in fundul campiei singu-
ratece, $i sufletul meu !Area ca se avant dupe el, pe caile Oc-
cidentului I
Intr'o poezie ce compuse atunci, gandul struitor se ex-
prima cu neliniste
Vigilia = Veghe, din Versuri Braila, 1874.
Spiritul meu mereu intors catre un gaud
Nu $tie sa gseasca somn
Stau in pat $i escult
Ceasornicele din ora$, rspund"
$i in strofa de incheiere :
In zadar, o inger pazitor al somnului greu,
Crezi sii-1 veghezi pe al meu,
Gandul care ma ucide
Se strecoar pe furi i tu nu-1 vezi".
Se adauga la aceasta faptul ca fratele sari saracise $i Graf
neavnd nici o indeletnicire retribuit, se considera ca o povar
pentru un corn, care nu i-o putea declara cu brutalitatea strai-
nului.
Firea lui de!icatii it facea sa se considere ca un exilat.
El scrie lui Labriola - 17 Noembrie 1872 - c o duce greu.
www.dacoromanica.ro
32
WpIIVA.Mia60-2Pe..4MnraY ..P.,
D.ne Prof. ANGELA VOINESCU

fara un suflet cu care sa schimbe o vorba"

Tot de pe atunci, din Oct. 1872 dateaza si poezia citata :
A vrea sa plec" din care se desprind gnduri si mai in-
tunecate, exprimate desigur intro clipa de suprema deprimare.
Din aceasta trista galera (inchisoare)
Ce se numeste viatd;
Din aceasta lume de necazuri
Si de chinuri nesfarsite...
As vrea s plec
In cel pmnt de odihna.
Ce se numeste moartea,..
Nimic nu ma refine,
Niel speranja, nici iubire...
Vai 1 biata mea inima
E obosita de a bate ;
Sunt obosit de nenorociri,
Sunt obosit de a lupta
As vrea sa plec...
Motivul primordial al acestei poezil este cel amintit, totui
inspirafia lui transforma atilt de mult motivul real 'Meat pluteste
in sferele din ce in ce mai diafane ale metafizicei. Corectivul
acestei strari sufletesti ni-1 da proza lui Graf din Arnintiri".
Exilul brailean i-a fost indulcit i schimbat prin condifiile pe
cart fratele si gazda sa i le-a creeat finnd seama de firea ultra-
sensibila a lui: Prea bunul meu frate... folosi eu mine atta
radbare, atta afabilltate, cl putea s foloseasca cel mai tanar
dintre tot! cu cel mai iubit dintre Acesta fu causa ca eu
ma intorsei cu o noua ardoare (zel) la poezie". Asa vede Graf
oraul Brila, cu ochii, adica cu starea sufleteasca din a doua
epoca a ederii sale aci, 1871-74.
Riese din lista data mai sus a incercarilor i realizarilor
filosofice datorite lui Graf, si in legatura cu Brila i Tara Ro-
maneasca in genere, ea In afara de versurile i lucrrile publi-
cate la Braila i deja menfionate mai sus, suntem siguri pana
acum de starea civila a urmatoarelor poezii :
1) Amintire din Constanta (Torni). Doua sonate inchinate
cetfii antice unde a fost exilat Ovidiu. Au fost traduse in ro-
mneste de Iorga si Pimen Constantinescu. In ele poetul invoe
pe Ovidiu in al crui destin se cosider inbracat si el.
2) A$ vrea s plec" comentata mai sus si care poarta
data de Octombrie 1872" and Graf era la Braila.
3) Unui Cipru. In 1871 fiind la Constanta, Graf ii inchi-
puia soarta lui Ovidiu pe acelea locuri. Cit. : Mi-linchipuiam
ratacind prin parnantul pustiu, sau dealungut farmului marii; si
gandind c eu punearn, poate piciorul, acolo unde el el pusese
acum 18 secole; i ca poate c eu nu voi mai revedea Italia
dupa cum el nu o mai revazuse, nu pot sa spun ce amara era
suferinfa mea. Si cu sufletul pierdut zieeam in poezia Utzui
Cipru" :
www.dacoromanica.ro
 LEOTURILE POETULIJI ITALIAN ARTURO GRAF CU BRILA 33
2111,1MI :EEL r-CIR

Copacule, intinde-fi ramurile ; apara-ma

De soare
.Asseererai,
4) publicata la Braila in 1874 $i unde motivele
bucolice domina.
Fantome. (Torino 1922). Din grupul Medusa, carlea intai.
Intre aceste versuri $1 Amintiri" din Braila este o mare apro-
piere Imi amintese o noapte lini$tita de Decembrie. Zapada,
cazutii in mare cantitate cu o zi inainte acoperea drumurile si
acoperisurile ; pe cenil senin lucea luna cea mai limpede. Eu
sedeam inteo camera, rezemat la fereastra, cu totul singur cu
gandurile mele, in tacerea adnca, in limp ce in soba ultimul
fciune se stingea. Deodata, in acea imensa liniste, se ridica
melodia tremurata a unei vechi flasnete, cantata, gal indoiala
de vre-un vagabond italian.
Canta Casta Diva", apoi faimosul cor din Nabucco"
(opera muzicala).
La primele note imi trecu un fior prin corp. Regretul tre-
cutului, nelini$tea viitorului, o milli de mine insult-II, imi stran-
sera un nod in gat i isbucnii in suspine".
In toale aceste poezii e clara impresia ce se degaja c
ceva din tristetea poeziei populare romane a trecut cel pu-
tin in primele sale incercari poetice $i ca notele romanesti din
creatiile lui Graf precum $i unele teme din aceste poezii le da
o pronuntata culoare locala romaneasca. Dar mai mult decal
creatiile sale poelice studiul sari: Despre poezia popular ro- .
mad", ne arata cat de' mull s'a alipit el de pamantul tarei noas-
tre, pe care l'a descris cum am vazut, dar $i de poporul care
stapaneste acest pamnt; de istoria, de limba $i de crealia lui
cea mai aleasa, de poezia populara. Aceasta a putut-o face cu
eat mai deplin cu cat cunostea limba romna tot asa de bine
ca i italiana. Aci el accentuiaza ea poporul roman se trage
din colonisti romani adusi de Traian In 105, dupii cum spune
Eutropius, intre cari a predominat elementul italic. Da ca proba
ilnsrisi limbs vorbita de Romani, care cu toate amestecurile
straine e recunoscuta de toti cercetatorii ca o limb romanica.
Romanii ocupa pe langa Principate-Muntenia si Moldova-
Basarabia- Transilvania in care sunt foarte numerosi" ; $i sunt
raspandiji apoi in Albania, Macedonia $i Iliria.Poporul se ocupa
cu agricultura ; cu industria si me$tesugurile se ocupa strainii.
cit. Romanul e de natura blanda i calma, muncitor i sobru cu
suflet deschis $i u$or inclinat spre destainuire una dintre par-
ticularitatile caracterului sat], care in majoritate se observa de
straini e un anumit obicei de linistita melancolie, care face ca
el sa se fereasca de orice glume necumpatate $i sgomotoase
$i rare ori se departeaza de decenta. Totusi rau i-ar da prin
gand, cui ar vrea sa-I judece pentru aceasta c ar fi cu sufle-
tul umil $1 josnic. 0 istorie gIorioasa de mai mult de 3 secole,
in tirnpul carora poporul roman se vede (spre a nu vorbi de
www.dacoromanica.ro
34 D.na Prof. ANGELA VOINESCU
032IT

rsboaele pe cari le av continu contra Polonezilor si Ungurilor)

tinand piept puterii Turcilor invingandu-i in mai multe randuri,
punndu-se de-a curmezisul ca un bulevard la n5 vala lor spre
inima Eeropei i salvand in fine, daca nu intreaga, dar nu mai
putin micsorat independenta national:6; o astfel de Istorie ar fi
dup prerea mea, dovada suficient de contrariu".
Despre inbire i iubirea de patrie a Romanului el spune :
cit.: S' spus de unii si printre altii de Michelet ca dragostea
ar fi la Romani nu numai cea mai de seam i poate unica
surs de inspiratie poetica, dar chiar aproape toatii ocupatia
vietei lor. Spre a combate aeeast5 absurd5 p5rere s'ar putea
educe aci dovadd importanta atat a istoriei politice, ca si a
celei literare... Nu se poate un popor in toat Europa (excep-
tie numai cel grec) care s aib sfant mai mull decat romanul,
dragostea i cultul patriei.
Rar e cazul ca un Roman s-si prseascii patria cu pro-
punerea de a nu se mai intoarce niciodat; si cand e departe
de ea, l cuprinde atat de afectuos dorul de /aft!, sau nostalgia,
Meat in legile militare austriace fu stabilit o pedeaps mult
mai Wanda pentru dezertorii transilvneni decat pentru cei din
orice alt provincie a Imperiulur.
Si in cele din urrnii, lat concIuzia lui Graf cu privire la
poezia populara roman : Tara, obiceiurile, traditiile, marile
glorii, marele nenorociri, erau asa fel Inca s puna cu timpul
poporul roman in stare s aib o poezie nationala ; el o av,
si cantecele sale, prin frumusefe i varietate nu se tern, s fie
comparate cu acelea ale oricrui alt popor".
Simpatia si dragostea ce se desprind din acest studiu asu-
pra Romanilor arata c Arturo Graf se identificase complet cu
sufletul poporului nostru, tot asa dup cum lucrrile liprite
ulterior lui 1874. poart pecetea iubirii i Intelegerii pentru tam
si neamul care i-a dat ospitalitate ; iar pe deasupra, gandul per-
manent al adevrului i constiinciozittii in documentare au dus
pe autor la cumpiinirea dreapt a concluziilor si judeditilor.
Explicatia e in faptul cti el locuise 10 ani in tars noastr, cii
isi insusise limba poporului roman ca pe a sa proprie, c cu-
nostea istoria Romnilor si poezia popular romang, cri se obici-
nuise cu locurile si oamenii, c in sfarsit in Braila gandise, in
Braila visase, in Braila i compusese i tiprise operile sale1).

1) Toat documentarea din acest articol e luat, din frumosul studiu al

d-lui Bodin, publicat in Revista istoric, roil:tang. - A. V.
www.dacoromanica.ro
UN SECOL DE INCERCARI ZADARNICE PENTRU
CREIAREA ZONEI LIBERE IN PORTUL BRAILA
- DE LA REGIMUL DE PORTO FRANC" DIN 1836 LA REGIMUI DE
SARACIE DE AZI A PORTULUI BRAILA. -
de Ing. Insp. g.ral PAUL DEMETRIAD

Regimul de portb-franc" a fost decretat, pentru orasul Bra-

ila, de catre Domnul Munteniei Alexandru Ghica, la anul 1836. Cu
doi ani mai 'nainte, la 1834, se decretase regimul de porto-franc"
In Galati, de catre Domnul Moldovei, Mihail Sturza.
Efectul importului favorizat de regimul porto franc, cre-
dem c a fost mai mare la Galati, centru de import, de cat la
Braila, centru al comertului de exportat cerealele,
Insa din cauza imposibilitatilor de a se exercita o buna su-
praveghere vamala si din cauza contrabandelor, veniturile de pe
atunci, ale vamilor Galati si Braila, Inregistrau scaderi simtitoare.
Ca remediere si din spirit de echitate, de oarece locuitorii orase-
lor Braila si Galati se bucurau de avantaje de care nu putea be-
neficia nici un alt locuitor din celelalte orase, guvernul, dupa un
timp de experienta, a decis suprimarea regimului de porto-franc".
Unele cercuri sustineau Insa ca suprimarea regimului de
,,porto-franc", s'ar fi datorit influent& guvernelor Germainei pi
Austro-tUngariei, care urmareau, pe baza de coriventiuni speciale,
sa detroneze dominatia conierciala a Angliei la noi, trimetnd
vasele i marfurile lor ri porturile franco de la Braila i Galati.
Germania si Austro-Ungaria, lucrand mai mult pe uscat, trageau
prea putine foloase din Intrebuintarea marilor noastre porturi, Bra-
ila si Galati, cu largul lor regim de porto-franc".
Desfiintarea, desi nu s'a facut brusc, ci treptat, a fost Ins
complicata de multe restrictiuni. Astfel, la legea generala a Varni-
lor. In redactarea votata la 15 lunie 1873, se introduce artico-
lul 261, care prevedea ,ancetarea drepturilor de porturi-franco,
la data de I Iannarie 1876, pentru orasele Brila, Galati si
Ismail".
In compensare, aceiasi lege la art. 3 prevedea Insa Infiintarea
de intrepozite pentra mrfuri strine, In mai multe porturi de
corned, intre care si portul Brdila.
Totusi, fncetarea regimului de porto-franc", nu s'a facut, cad
s'a obtinut o nou pasuire, prin legea de la 7 Aprilie 1878, acor-
dndu-se o prelungire 'Mel la 1 Ianuarie 1880, pentru cele trei
www.dacoromanica.ro
36 Ing. Insp. G.rel PAUL DEMETRIAD
vala........-asefframwmczvoracsamazac..."

porturi ale Dunarei de jos, intre care $i Brdi la. Dar si aceasta
lege a fost din nou schimbata, Mtn.' cat legea de la 15 Februarie
1880, prelungeste pentru inc 10 ani, privilegiul de porto-franc"
acordat oragelor Breiila $i Galati, deci pad la 1890.
Dar aceastei prelungire a lost numai iiuzorie, fiindcei prin
legea de la 15 lunie 1881, pentru constructiimea inagazinelor
de intrepozit $i Docuri, se prevede cei privileg We de port-
franc", cu toate c erau prelungite prin legea de la 15 Februarie
1880 vor inceta treptat pentru fie care ora$, din momentul
ce magazinele de intrepozite vor incepe a functiona".
Toate aceste psuiri au mai fost ins complicate prin alte
restrictiuni, cum a fost acea prevazuta la Art. 2 chiar din legea
de la 15 Februarie 1880, pentru prelungirea cu Inca 10 ani a re-
glinului de port-franc". In adevr, textul acelui articol prevedea
ca toate prolzibititznile de import sau export, precum $i res-
trictiunile rezulteind din conventiunile de comer( sail din legi
speciale, vita aplicabile $i porturilor-france".
lat dar cat de iluzorii au fost prelungirile privilegiului de
porto-franc" pentru portul Braila Oa la anul 1890, Mtn.' cat se
dadea cu o man, ceiace se luase cu alta.
Pe Inga aceste restrictiuni pentru un porto-franc", se mai
adaugau i avantajele unei largi libertti la import, pentru Austria
si Germania, astfel c foloasele porturilor france deveneau iluzorii.
Orl, conventiunile noastre comerciale cu Austria si Germania, a-
cordand atatea avantaje acestor tri, au avut efect inca din anii 1875
si 1877.
Desfiintarea completei a regimului de porto-franc in ora-
$ele Breiila, Galati $i Constanta, se poote considera ns ca
definitivei, prin legea dela 3 Februarie 1883, pentru infiintarea
de intrepozite in ora$ele Brila. Galati $i Constanta".. Prelun-
girea pa'nei la 1 lanuarie 1890, a Jost numai pe heirtie" $i
feirei efect comercial.
Cu toate Ca' legea pentru intrepozite fusese votata Inca de la
15 lunie 1881 iar infiintarea efectiva, la Braila, a fost hotarata prin
legea de la 3 Februarie 1883, totusi de abia la anul 1891 au fost
puse in exploatare Docurile Braila, impreun cu magaziile sale de
intrepozitare, iar proectul de Regulament al exploatarei Docurilor
Barila impreun cu acelea de la Galati, se concepe tocmai la 1
lunie 1892. Dar si ado s'a acordat un avantagiu iluzoriu, prin art.
1, al Regulamentului, avantagiu Ins plin de sperante, intru cat
prescria Ca tot acest teritoriu (al Docurilor) se considerci ca
teritoria liber".
Acest avantaj ideal insa nu s'a realizat, Mtn' cat ulterior se
revine. i acel regulament se publica la 1894, far conceptia de
teritoriu liber, cum se feigeiduise de cdtre guvernul de pe atunci
ca o compensare a desfiintrei complete a regimului de porto-
franc la Breiiia ctit $1 la Galati.
Nu numai atat, dar cel putin, regimul vamal la intrepozite,
www.dacoromanica.ro
 UN SECOL DE INCERCR1 ZADARN10E A ZONE1 L1BERE IN PORTUL BRX1LA
+Mir
37

ar fi trebuit sd fie mai larg, astfel c avantajele ce existaserd in

regimul de ,,porto-franc", pentru importatorii notri, sd fie intru
cdtva recaltigate. Atunci cnd legea vamala, in redactarea de la
1874, autoriza intrepozitarea de materiale mai valoroase, ca
tiniclzea, sticleirie, etc., in magazine inclziriate nominal de ceitre
comercianti, Wei cd legea din 1905, trzlaturei intrepozitatea a-
cestor articole mai valoroase in magazine inchiriate comer-
cianfilor, iar intrepozitarea urma sei se facet numai la magazine
exploatate, in regie de ditre Docurile Braila.
Din aceasta cauza, nu s'a desvoltat la Docurile din Bra-
ila acel sistem de intrepozite inclziriate comercianfilor, cum s'a
desvoltat la Galati (magazine (le a doua linie pentru intrepozi-
tare), fzindcei acolo nu s'a aplicat legea din 1905, astf el cum
fusese modificatei, ci s'a tolerat in mod tacit modalitatea de
intrepozitare prevzutei tz legea de la 1874.
lat dar, c regimul vamal de intrepozitare, dei legalmente
stabilit, varia totui de la un ora la altul, de la o administratie
de docuri (Brdila) la cealaltd administratie de docuri (Galati).
Aceasta ar fi una din explicatiile pentru care importul vamal
nu a folosit cu aceiasi intensitate magaziile Docurilor din Bra-
ila, cum le-a folosit pe acelea din Galafi. La Braila se aplica
cu strictefel legea de la 105 pentru intrepozitare, iar la Galafi
se continua, prin toleranfa, aplicarea prevederilor din legea de
la 1874.
Mai mult incd, administratiile de docuri, de la 1901 i pand
la Aprilie 1908, fiind ataate Serviciului Comercial de la C. F. R.,
care le-a considerat ca pe nite copii vitregi, nu a mai putut in-
vesti nici un ban in magaziile de intrepozitare. Totui, Galatii au
putut, fiindcd legea vamald din 1905 care se aplica strict Brdilei,
rezervase numai Statului creiarea de intrepozite, pe cnd legea din
1873 care o folosea tacit Galatiul, admisese i oraelor dreptul de
a construi intrepozite nominale pentru mArfuri.
In aceste condifiuni, portal Braila, desi mai aproape de
intreaga Munte..zie, nu a putut totusi sa se formeze in comer-
ful de import, asa cum s'a format portul Galati. Portal Braila
s'a limitat deci named in comerful de cereale.
Dad porturile-franco prezentau un risc, fiindcd acordau un
privilegiu nejustificat locuitorilor acelor orap, care consumau lu-
crurile de care aveau nevoe fdrd plat de vamd, precum i prin
contrabandele ce se produceau ; in schimb insd, nimic nu ar fi
impiedecat sd se realizeze, cu cdte-va decenii mai curnd, regimul
de .zond liber". Acest regim prezinta pentru comercianti toate a-
vantajele portului-franc ; dar nu avea desavantajele pomenite, intru
ct regimul se aplicd numai la teritoriul portului fdr orawl pro-
priu zis.
Cu toate acestea, a trebuit s tread aproape un sfert de
veac, pentru ca s inceapd a se agita Camerele de Cornett pe
chestiunea unei legiferdri de zone-libere" in porturi. Tocmai in
www.dacoromanica.ro
38 Ing. Insp. 0.ral PAUL DEMETR1AD
1=7120[1.16E.IMIIIII=ILUL "IN

zilele de 22 si 23 Mai 1904, aceastd problemd a fost discutatd la

Congresul tuturor Camerilor de Comert, care a avut loc la Focsani.
Dar a trebuit sd mai treacd Ind un alt sfert de veac, pentru ca o
asemenea legiferare sd devie concretd, ntrucat Incercarea de legi-
ferare fAcutd Intre timp, la 1910, prin introducerea la Art. 4 al Le-
gei pentru Incurajarea industriei nationale, si a posibtlitdfei de a
se infilnfa teritorii libere in cele trei partial mart ale fdrei,in-
tre care i Brila, a esuat, de la inceput.
Mat de pufind stdrainfd s'a pus de care porturile inte-
resale peqtru votarea acestei legi, -Molt ea a trecut numai la
Senat, _NM s fi ajuns a fi prezintatd $i la Camerd.
In anul 1925, problema zonelor libere a fost din nou discu-
tatd In cloud comisiuni iuter-ministeriale, una la Ministerul de Co-
men i alta la Ministerul de Comunicatii. O noud conceptie s'a
conturat. Solutionarea regimulul de zond liberd a fast legatd de
autonomia porturilor. Ceeace dupd pdrerea noastrA este o gresald.
Regimul de zond liberd este o exceptiune la regimul vamal, a-
dicci la a lege fiscald ; pc cad, Autonomia porturdor este o
modalitate de exploatare a porturtlor, fa cadral organizatitIor
Ministerului de Comunicalle i Lucrdri Publice. Divergenta, care
fatal trebuia sd se nascA Intre titularii celor cloud Ministere, a fd-
cut ca proectul acestei legi hibride (zond liberd i autonomia por-
turilor), sA rdmanA In cartoanele arhivelor de Stat.
Titularul Ministerului de Comunicatii, la finele anului 1926,
sub Guvernul prezidat de D-I General Averescu, punandu-si can-
didatura de Senator la Galati, a reluat problema zonelor libere,
separat de problema porturilor autonome. S'ar fi crezut cd portu-
rile mari, Intre care figura si Brila, vor urma sd aibd cu cati-va
ani mai curand, o lege a zonelor libere. Dar, acest Guvern retrd-
gandu-se la 1927, problema zonelor libere a fost InmormantatA
din nou.
Spre curiozitate, vom sublinia taptul, cd desi textul proectului
din arm! 1925, adicd al legel hibride de autonomia porturilor pi
zone libere, a fost proect al Guvernului National-Liberal, totusi
partizanii acestuia, numai fiincled se gdsiau la 1927 in opozitie,
criticau cu Inversunare propunerea i cereau sd nu se aplice. A-
ceasta denotA odatd mai mult cum politicianii nostri nu citesc le-
gile cari li se propun si se conduc numai dupd interese de partid.
La anul 1929, venind la Guvernul prei partidul National.
pi-Artist, aceastd problernd a zonelor-libere a fost reluatd. sfdr-
sit, o lege a fost votatA i promulgatd, la 29 lulie 1929.
S'ar fl crezut astfel, cd va da fericirea peste porturile
Brila, impreund cu vecinul Galafi i concurentul Constanfa.
Dar rezultatele nu au corespuns asteptdrilor, fiindcd legiferarea
s'a fdcut in o epoccl de crizd economicd, Mud nu se putea face
Investitiunile necesare unei incinte spectate, cu bazinuri, cheluri
i magazil, impreand cu tot utilajul pentru debarcare, in o par-
te cu total izolatd a porturilor Brila, Galafi sau Constanfa,
www.dacoromanica.ro
; 9 UN SECOL DE INCERCRI ZADARN10E A ZONEI L1BERE IN PORTUL BlaILA 39

ap cum specifica noua lege. Pe lng aceast dificultate econo-

mid, se mai adAuga i rspndirea clientelei din Europa Centrals,
ca Cehoslovacii i Polonezii, cari nu mai alergau dup noi, aa
cum au fAcut-o imediat dup rAzboiu. In adevr, In primii ani de
dup rAsboiu (1921 pn la 1923), numeroi delegati oficiali i
neoficiali ai Guvernului Ceho-Slovac, tratau cu difetiti proprietari
de magazii din portul Brda, infiintarea de intrepozite sub regimul
larg al zonelor libere, aa cum e acest regim In porturife din strA-
inAtate. Dad comerciantii Ceho-Slovaci nu s'au instalat la Bill la,
faptul se datorete regimului legal de intrepozitare, care nu pre-
zinta facilitAtile ce le &eau ei In porturile Triest i Hamburg,
unde aceti comercianti, In timpul existentei Austro-Ungariei, in-
trepozitau In mod normal. Ori, la 1929, comertul Ceho-Slovac dupS
ce a dutat alte porturi, se reintorsese la intrepozitele din Triest
i Hamburg, ca fiind cele mai avantagioase.
Guvernul Polonez a tratat i el de la 1921 la 1923, de a
obtine o parcelA din teritoriul Docurilor BrAila i Galati (portiunea
de lng5 malul de la intrare), pentru o baz de intrepozitare. Re-
gimul legal Ins aplicat intrepozitelor de la noi, i-a IndepArtat i
pe comerciantii polonezi. Curnd dup,A aceea InsA, Guvernul polo-
nez a construit portul Gdinia. In vecinAtatea portului Danzig, care
nu numai c servete clientela polonez, dar atrage i mrfurile
de la noi, gratie unor conventiuni tarifare cu C. F. R. de la noi,
Dad In noua organizare a Europei Centrale, porturile BrAila
i Galati, nu au reuit s Inlocuiasd avantajele de intrepozitare In
porturile Triest i Hamburg, iat c s'au adAugat noi concurenti,
cum e portul polonez Gdinia, la nord, i portul Genova In Italia.
In special, pentru traficul international de mArfuri generale al
Europei Centrale, folosind DunArea ca arter de comunicatie, con-
curenta celor dou porturi italiene Triest i Genova, este una din
cele mai mari piedici pentru desvoltarea portului BrAila, ca port
international de transbord, (debarcarea mrfurilor din vasele de
de mare In lepurile de Dunke). Pe de o parte, tarifele noastre
muncitoreti, foarte scumpe, gonesc acest trafic de transbord iar pe
de alt parte Comisiunea international de la gurile Dunrei im-
piedid reducerile tarifare ale taxelor de navigatiune pe enalul na-
vigabil Sulina-BrAila, sub motivul cA altfel nu se acoper cheltue-
lile acestei Comisiuni internationale. Mare parte din acest transbord
international, in loc de a se face la BrAila, se opereaz In portu-
rila Genova i Triest, folosind in urm transportul feroviar, pe
care Guvernul Italian l'a redus mutt, fat de transporturile locale.
In aceast situatie precarA, adid lipsit de fonduri pentru
construirea i amenajarea teritoriului viitoarei zone libere in portul
BrAila, un grup de parlamentari din BrAila si Galati, au prezintat
un fel de completare la legea pentru crelarea Regiei Autonome
a Porturilor $i Celllor de Comunicatie pe Apd, cernd autori-
zarea exploatdrii de zone libere, prin organele acestel Regii.
Legea a fost votat la 9 Aprilie 1931 iar ca o prim aplicare s'a
www.dacoromanica.ro
40 Ing. Insp. O-ral PAAL DEMETRIAD

hotrat ca incinta Docurilor din Galati set fie experimentatei ca

teritoriu de zonei liberei. Camera de Comert din Braila a protes-
tat si a obtinut experimentarea si la Bill la. Situatia ins a incintei
Docurilor, cu existenta magaziei cu silozuri care manipuleazd mr-
furile indigene si expediaz cu cdrutele deseurile de la conditio-
narea cerealelor, prezint mari inconveniente in privinta contraban-
delor. Regulamentul, pe care ins Regia P. C. A., nu a voit s-I
aplice, ar fi remediat lucrurile. Schimbarea de regim la carma TA-
rei a clasat i aceast Incercare rmdnnd in cartoanele cu atatea
propuneri i solutiuni, necesare pentru desvoltarea traficului inter-
national de mdrfuri in portal &di la.
Nu experimentarea regimului de zond liberd pentru exploa-
tarea incintelor de Docuri din Brdila si Galati speriase organele
superioare ale Regiei P. C. A.; ci faptul c se creiase, prin acea
lege de la 1931, un comitet local, atat la Brdila cat si la Galati.
Astfel ea atributiunile Consiliului Central al Regiei P. C. A. s'ar fi
redus trecand o bun parte din ele asupra acestui comitet nou
creiat. Se fcea un pas spre autonomia portului &Ha. Dar acest
lucru trebuia impiedecat, numai fiindcd nu convenia centrului.
Dui:A prerea noastrd, este mai bine cd nu s'a insistat asu-
pra aplicdrei regimului de zond liberd pentru exploatarea incinte-
lor de Docuri din Brdila si Galati. Fiindcd acel cui al lui Pepe-
lea", adicd silozurile cu marfd indigen, ar fi constituit un centru
de contrabande i deci de enorme discutiuni cu controla vamal.
Am lucrat la proectul de regulament pe care Regia P. C. -A. l'a
clasat, fArd aprobare. i trebuie s recunosc cd multe clauze din
acel regulament erau un nou sens fatd de principiul regimului de
zond liberd. Dar trebuiau prevdzute, fiidcd altfel reprezentantul Di-
rectiunei vdmilor nu ar fi contra-semnat acel proect, impreund
cu noi.
Fat cu aceast situatie, a imposibilittei aplicrei regimului
de zond liberd in portul Brdila, deci a imposibilitAtei de a se a-
trage traficuI international de mrfuri generate, mai ales ca trans-
bord de la vasele de Mare la cele de fluviu, am preconizat din
nou, la Aprilie 1932, cu ocazia modificeirei Legei generale a Vei-
milor, conceptia introducerea regimului vamal de Intrepozite
libere", a$a cum existei in Portal Triest, sub denumirea de
Panto-franco" $1 in portal Genova, sub denumirea de Depo-
zito-franco". Acest regim special vamal prezing toate avantajele
de zond liberd, limitandu-le inset la un sector din incinta por-
tului, sector bine pzit i supraveghiat in exterior de organele
vamale.
Un asemenea sector se putea creia in partea de nord a in-
cintei Docurilor Brdila i ar fi atras clientela care foloseste actual-
mente porturile Genova si Triest. Propunerea noastrei inset' nu a
fosi sustinutei $i nici acceptat de Ministrul de Finante, pentru
a fi introduset tu viitoarea lege generalei a vdmilor.
www.dacoromanica.ro
 UN SECOL DE INCERCARI ZA3ARN10E A ZONEI L1BERE IN PORTUL BR1LA 41

lad dar cum i aceast ultima speranta de a se aplica un

regim de zona liber, n portul Braila, a fost spulberat.
De atunci i pana astazi, solutiunea propusa nu a mai fost
discutata, de cat pentru a nu fi luat In consideratie. Sistemul este
acela al comisiunilor inter-ministeriale, cu numeroi membrii, cari
discut i se contrazic unul pe altul, pentru ca propunerile cele
mai interesante sa fie la urma clasate i nimic folositor sa nu se fad.
Portal Bretikr, care in sltuatia geograficei a Romniel in-
tregite se geiseste cam excentric $i este acum evitate de multe
transporturi feroviare de cereale; portal Brdila, care -in comer-
(id de cereale .se Imcura de o faimei mondialei in perioada ante-
belied, tsi are activitatea mull redusei actualmente din cauza
enormei micsoreiri a excedentului exportabil de cereale. Acest
port ar ji fast natural sei fie folosit pentru traficul interna-
tional de meirfuri generale, "Mtn' Celt se geisege la intersectla
ciei maritime ea calea fluviald a Duneirei. Dar, nimic nu s'a
fewut pentru realizarea acestui scop. S'a votat legea de zon
liberei, tocmai atunci cand nu mai erau fonduri pentru investi-
tulle necesare l toatei clientela Europei Centrale isi geisise rea-
gzarea "in porturile veclii ale Europei,porturi cu care erau o-
bipuiti. In lipsei de zonei liberci, nu s'a acceptat nici solutia
tranzitorie propus de mine, care s'a doved t cei reusote per-
fect -in porturile italiene : Depozito-jranco.
Si astfel trecand vremea, acum doi ani s'au implinit 100 de ani
de cand ideea portului-franco, sub diferite forme, ocolete mereu
portul Braila. Cat va mai trece. liana and se va gasi vointa i
ideea eficace de reorganizare, In spiritul vremei, a minunatului nos-
tru Port, astazi lsat cu atata uprinta In voia soartei ?
de Ing. Insp. O-ril PAUL DEMETRIAD

www.dacoromanica.ro
 REDACTIONALE & ADMINISTRATWE
- Rugrn cAlduros pe toV abonatii i pe toti brilenii de inim
s plteasc abonamentul revistei Numai In chipul acesta( putem
duce mai departe aceast oper de cultur care, prin valoarea ei si
prin struinta ei timp de 10 ani, face ciriste Brailei.
- Anul acesta, pe lng aparitia regulat a revistei, vom
tipri i alte dou volume, cari vor complecta colectiile anilor precedenti.
- In numrul viitor al revistei, vom publica o foarte impor-
tant catagrafie a populafiei negustoreti a Brilei din primii ani dupd
1829. Catagrafia este transcris din Arhivele Statului din Bucureti
de colaboratorul nostru pretios, d. I. Vtrtosu. Se Imbogtesc stfel
cunotintele despre Brila de dup 1829, cu noui date dintre cele
mai esentiale.
- Conferinttle organizate de Analele Briler vor reincepe,
dup o Intrerupere de aproape un an. Publicul brilean ne Indeamn
s continuAm i actiunea aceasta cultural, a organizrii conferintelor,
pe care timp de 8 ani am sustinut-o cu perseverent. Cci, Intreru-
pAnd noi organizarea conferintelor, Brila a !lams fr aceast
manifestare cultural, care a adus oraplui nostru, atAta inltare
sufletease i prestigiu.
G. T. M.

www.dacoromanica.ro
CIRTI APARUTE SUB AUSPICHLE .ANALELOR BRAILEI" :

1. Albumul Brdilei Veche" de Ing. Oh. T. Marinescu.

2, Colectia Doeumente privitoare la Brlla" - Vol. I.
3. Brila Veche - Schita a evolutiei istorice, din anti( hitate OWL In
sec. al XIX, de Ing. Oh. T. Marinescu.
4. Cei dint& ani (1828-34) de reorganizare ai Brilei, dupd elibe-
rarea de sub Turd -de loan C. Filiti.
5. Era noud -de M. Manoilescu.
6 loan Penescu, - Animator al Brdilei Culturale In prima juniA-
tale a sec. al XIX-lea - de I. Vartosu.
7. Aetivitatea Portului Brdila In 1931 fatd de anii preeedenti, de
Ing. Insp. G-ral Paul Demetriad.
8. Catagrafia locuitorilor 0 a venitului din Judeful Brdila ln 1828
de Prof. Mih, Popescu.
9. Asocialia Absolventilor $coalei Superioare Comerciale de &Yeti.
Istoric i expunere a activitatii - de Mih. Trufw.
10. Cadrul fizie al Brdilei, -de I. Bncild.

www.dacoromanica.ro
:.

AREA.
DUN AREA
ed.
- -
INSTITUT DE ARTE GRAFICE
BRAILA

Pretul, Lei 65.

www.dacoromanica.ro