Secretul

profesional in prac0ca
medicala. Conden0alitatea la
actul medical

George Cris*an Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si e0ca medicala
Discipl. Medicina legala si Bioe0ca, Facultatea
Medicina UMFCD
 Secretul profesional in general si in par0cular cel din domeniul medical
(din prac0ca medicala) este ferm reglementat legal si e0c.

Impera0vele legale si e0ce trebuie bine cunoscute pe de o parte pentru
a apara loialitatea actului medical si a nu insela increderea aratata de
catre pacient dar si pentru a proteja pe al0i in cazul in care ar in
pericol.

Prin secret profesional se nelege secretul a carei cunoatere a fost
dobndit in exerciiul unei ac0viti profesionale.

Termenul de profesie se refer la ocupaia, ndeletnicirea cu caracter
permanent pe care o exercit o persoana n baza unei calicri
corespunztoare.

Secretul profesional se refera la pastrarea secretului in profesie din

perspec0va legii (incidenta penala ca infrac0une-)

Conden0alitatea se refera la moralitatea actului de loialitate si a

delita0i ca trasatura de caracter si se aa la baza rela0ei medic-pacient
 Secretul profesional este reglementat prin:
Norme juridice
Na4onale
legisla4e penala : incalcarea secretului profesional este
infrac0une de drept comun (Cod penal, Cod Procedura Penala)
legisla4e organica (legea 46/2003 privind drepturile pacientului
partea I art. 21-25, legea 95/2006 a reformei medicale, Legea
nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic sec0unea
1,4 art. 39, h)
Interna4onale
Declara0a Universala a Drepturilor Omului art. 8-10, Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene art. 7 Respectarea
vie0i private si de familie, Art. 8 Protec0a datelor cu caracter
personal
Norme e4ce si deontologice
Na4onale
Codul deontologic al medicului 2012 si al medicului den0st, 2010
Interna4onale
Juramantul Hipocra0c, Declaraia de la Geneva, Codul
internaional al e0cii medicale, Principiile E0ce Interna0onale
pentru profesia medicala dentara ale Federa0ei Mondiale
Dentare.
JURAMANTUL HIPOCRATIC, cca 400 iH Norme e*ce si deontologice
Tot ceea ce voi vedea sau auzi in *mpul tratamentului sau in afara lui in legatura
cu viata aceluia si care nu trebuie vorbit in nici un fel in afara, nu voi vorbi, cu
privire la cele ce nu se pot spune.
DECLARATIA DE LA GENEVA, 1948, WMA
Voi respecta secretele care imi sunt incredintate chiar si dupa ce pacientul a murit.
CODUL INTERNATIONAL AL ETICII MEDICALE, 1949, Asocia*a Medicala Mondiala,
WMA
Un doctor datoreaza pacientului completa loialitate, si toate cunos0intele sale.
Un doctor va pastra secretul absolut asupra celor ce le cunoaste despre pacientul
sau ca raspuns la increderea pe care acesta i-a aratat-o.
PRINCIPIILE ETICE INTERNATIONALE PENTRU PROFESIA MEDICALA DENTARA ALE
FEDERATIEI MONDIALE DENTARE, 1997
4. Va asigura conden0alitatea tuturor informa0ilor aate in exerci0ul
profesional.Raspunde de conden0alitate si fata de personalul din subordine. Va
ac0ona aldel doar daca legile tarii indica diferit.
CODUL DEONTOLOGIC AL MEDICULUI DENTIST, 2010
Art. 2 Prezentul cod deontologic are rolul:
e) de a garanta secretul profesional.
Art. 16 Medicul den0st va respecta secretul profesional.
 ART. 17
Secretul profesional
Medicul va pstra secretul profesional i va aciona n acord cu dreptul legal al
fiecrei persoane la respectul vieii sale private din punctul de vedere al
informaiilor referitoare la sntatea sa.

ART. 18
ntinderea obligaiei de pstrare a secretului profesional
(1) Obligaia medicului de a pstra secretul profesional este opozabil inclusiv fa
de membrii familiei persoanei respective.
(2) Obligaia medicului s pstreze secretul profesional persist i dup ce
persoana respectiv a ncetat s i fie pacient sau a decedat.

ART. 19
Transmiterea datelor referitoare la sntatea persoanei
Medicul, la solicitarea persoanei n cauz, o va informa pe aceasta sau pe persoana
desemnat de aceasta cu privire la orice informaie pe care o deine referitoare la
starea de sntate a persoanei n cauz.
ART. 20
Derogri de la regula pstrrii secretului profesional
Derogrile de la dreptul fiecrei persoane la respectul vieii sale private din punctul
de vedere al informaiilor referitoare la sntate sunt numai cele prevzute n mod
expres de lege.
 Cazul Taraso v. Regents Univ. California (
17 Cal. 3d 425, 551 P.2d 334, 131 Cal. Rptr. 14 (Cal.
1976)
de Jus00e a SUA a stabilit
In acest caz istoric, Curtea Suprema
(ceea ce va deveni o norma interna0onala de atunci) ca medicii
care se ocupa de ingrijirea psihiatrica si psihologica au o datorie sa
protejeze persoanele care sunt puse in stare de pericol de catre
pacien0i instabili psihic.
Prin extensie norma interna0onala a vizat to0 medicii care trebuie
sa apere un interes al unui tert ori un interes public sunt datori sa o
faca intrucat interesul celui vulnerabil prevaleaza asupra
interesului pacientului iar medicul are datoria sa rezolve dubla
lolialitate in interesul celui vulnerabil.
Datoria ii da dreptul profesionistului sa ac0oneze pentru a ins0inta
vic0ma de pericolul in care se aa e individual e prin intermediul
autorita0lor e ambele sau sa ia orice alte decizii care sa conduca
spre ins0intarea poten0alei vic0me si salvarea ei.
 Prosenjit Poddar a fost un student din India, Bengal la UC Berkeley. In 1968
par0cipa la cursuri de dans unde o intalneste pe Ta0ana Taraso. Au urmat mai
multe intalniri; la una dintre ele Ta0ana l-a sarutat pe Poddar. El a interpretat
gestul ca ind unul ce implica un angajament serios intre ei, in 0mp ce Ta0ana a
considerat ca a fost doar un gest de curtoazie fata de Poddar intrucat mai iese si
cu al0 baie0. Nu au mai urmat intalniri dar Poddar vazand ca Ta0ana il respinge si
iese cu al0i a suferit o stare depresiva care a impus asistenta de specialitate.
La inceputul anului 1969 Ta0ana a parasit Berkeley plecand in America de Sud. In
0mpul sedintelor de psihoterapie ce au urmat Poddar marturiseste medicului dr.
Moore ca doreste sa o omoare cand va putea. Medicul solicita ajutorul poli0ei din
campus opiniind ca Poddar sufera de schizofrenie. Poli0a intervine si il re0ne dar
in vericarea care s-a dispus Poddar a fost considerat neviolent de catre al0
medici responsabili, ind eliberat. A intrerupt consultanta psihologica si
psihiatrica.
In octombrie 1969 Taraso se intoarce la Berkeley si nu este anuntata de cele ce
s-au intamplat. Pe 27 Octombrie 1969 Poddar o injunghie. In procesul ce a urmat
Poddar a fost acuzat de omucidere impreuna cu medicul curant si al0 membri ai
administra0ei Universita0i. Poddar a fost condamnat. A urmat apelul care a anulat
sen0nta pe mo0v ca instanta a fost dezinformata. S-a dispus un al doilea proces
care nu a mai avut loc, Poddar ind eliberat cu condi0a sa paraseasca deni0v
pamantul american si sa se reintoarca in tara ceea ce a facut.
 Poli0cile publice care promoveaza protec0a caracterului
conden0al al rela0ei medic-pacient in domeniul psihoterapiei
trebuie sa 0na cont de deschiderea acestei conden0ali0 atunci
cand se creaza pericol pentru al0i. Privilegiul protec0v asupra
rela0ei se termina acolo unde incepe pericolul public (avocatul
acuzarii).
Regulile pentru alte cazuri in viitor trebuie sa 0na seama de
predic0a concreta spre violenta a ecarui caz in parte si nu trebuie
stabilite prin standarde profesionale obiec0ve intrucat predic0ile
nu pot obiec0v relevante iar poli0a este in masura sa exercite
protec0e intr-o masura superioara ecaruia dintre noi (avocatul
apararii).
Cazul People of NY vs. Bierenbaum, un alt caz de crima, preia cazul
Taraso si aten0oneaza insa : Nici anuntul psihiatrului care
aten0oneaza ca are un caz cu poten0al Taraso si nici pacientul
care spune prietenilor ca se aa intr-un tratament de specialitate
nu cons0tuie o baza legala sucienta pentru a deschide privilegiul
protec0ei rela0ei medic-pacient (NY Times).
 Legi organice. Legea drepturilor pacientului
Legea drepturilor pacientului (legea nr. 46 din 21.01.2003, MO Partea I nr. 51 din
29/01/2003).
Capitolul IV. Dreptul la conden6alitatea (s.n.) informa6ilor si viata privat a
pacientului.
Art. 21 Toate informa0ile privind starea pacientului, rezultatele inves0gaiilor,
diagnos0cul, prognos0cul, tratamentul, datele personale sunt condeniale chiar i
dup decesul acestuia.
Art. 22 Informaiile cu caracter condenial pot furnizate numai n cazul n
care pacientul si d consimmntul explicit sau dac legea o cere n mod expres.
Art. 23 n cazul n care informaiile sunt necesare altor furnizori de servicii
medicale acreditai, implicai n tratamentul pacientului, acordarea consimtmntului
nu mai este obligatorie.
Art. 24 Pacientul are acces la datele medicale personale.
Art. 25 (1) Orice amestec n viata privat, familial a pacientului este interzis,
cu excepia cazurilor n care aceast imix0une inueneaz pozi0v diagnos0cul,
tratamentul ori ngrijirile acordate i numai cu consimmntul pacientului. (2) Sunt
considerate excepii cazurile n care pacientul reprezint pericol pentru sine sau
pentru sntatea public.
 Conicte e0ce. Dubla loialitate
Se poate manifesta un conict e0c intre:

interesul pacientului Interesul unui tert/public
ne cere sa respectam secretul / nu ne cere Accesul liber la informa0a de interes public
explicit dar ne sim0m obliga0 prin loialitate ca ne obliga sa aducem la cunos0inta publica ori
raspuns la increderea sa protejarea interesului unui tert ne obliga sa
inunos0intam acest tert ori sa il protejam
anuntand autorita0le

Medicul care datoreaza loialitate pacientului se aa in conict e0c. Conictul dublei loialita*
decurge din conictul e0c intre loialitatea fata de pacient ca valoare morala si loialitatea fata un
tert ca valoare morala . Rezolvarea se ob0ne prin protejarea celui vulnerabil: tertul aat in pericol
 Secretul profesional (confidentialitatea medicala)

Dreptul la informatie publica vs. dreptul la intimitate Beneficenta vs. fidelitate

Dreptul la libertate Binele individual

Dreptul la sanatate (al unui tert)
Dreptul la viata Dreptul la proprietate
Fidelitate
Dreptul la autodeterminare Binele comunitar

* Valori legale in bold * Valori morale in italic

 Inlantuirea valorilor morale din rela0a medic-pacient decurge asdel:
INCREDERE > INFORMATIE > SECRET PROFESIONAL > LOIALITATE > FIDELITATE>
CONFIDENTIALITATE
Pacientul se adreseaza medicului manifestand incredere.
Medicul este dator moral pacientului loialitate (trasatura de caracter este delitatea)
protejand informa0a dezvaluita in 0mpul consulta0ei medicale si asdel securizand rela0a
medic-pacient.
Medicul are o dubla loialitate atat fata de pacient cat si fata de ceilal0 oameni care nu ii sunt
pacien0 dar a caror bine poate pus in pericol de catre pacientul sau (rau inten0onat sau
bolnav, etc.)
Medicul are datoria sa faca bine pacientul (bine individual) dar sa si protejeze pe ceilala0
oameni (bine public). Pentru aceasta ceea ce aude ori cunoaste in rela0a medic-pacient si
este de natura sa puna in pericol pe al0i NU va cons0tui ca secret profesional.
Fata de ceea ce nu se cons0tuie ca secret profesional (intrucat poate vatama pe al0i ori
pune in pericol binele public ori al unui tert) nu are datorie morala de conden0alitate: are i
nschimb datoria morala si legala (decurgand din dubla loialitate) ca sa informeze spre a
proteja binele public
Nu va uita insa ca datoreaza pacientului sau datoria de ingrjijire medicala si respect.
De asemenea nu va uita ca informarea in interesul binelui public se refera doar la acele date,
informa0i care privesc binele public iar nu la TOATE informa0ile medicale ale pacientului
sau.
Protejarea interesului public dar nu prin anunt public.
 Medicul curant, nu are voie sa dezvaluie public datele medicale ale bolnavului
fara acordul acestuia nici chiar daca sunt de interes public.

Existenta unor date de interes public se va comunica insa pe linie ierarhica catre
conducerea ins0tu0ei care va abilita purtatorul de cuvant al ins0tu0ei sa le
ges0oneze in interesul public dar medicul va con0nua sa protejeze datele
aparand secretul profesional si evitand incalcarea legii penale.

Medicul curant si unitatea medicala NU au proprietatea informa0ilor medicale
pe care le-au aat in prac0ca profesiunii de la pacient. Proprietatea informa0ilor
apar0ne pacientului insusi, datele ind in administrarea unita4i medicale si a
medicului curant care raspund de buna si legala lor prelucrare.

Secretul profesional NU se incalca (incalcarea secretului profesional este o
infrac0une scare nu prevede excep0i in cadrul legii penale). Secretul profesional
NU se deschide o data cons*tuit ci se pastreaza (chiar si dupa moarte)

In schimb atunci cand sunt intrunite condi0i legale sau cand sunt in joc binele
unui tert (un individ ori societatea in ansamblu) care prin pastrarea secretului ar
deveni in pericol, este atat moral cat si legal ca secretul profesional sa NU se
cons*tuie si ca urmare anuntul starii de pericol poate facut (nepublic) catre
cei in masura sa poata interveni.

Necons0tuind secretul profesional medicul nu incalca datoria de delitate
pentru ca nu si-a cons0tuit loialitatea fata de acele informa0i.
IN CONCLUZIE
Cand are medicul obliga*a sa NU cons*tuie secretul profesional?
In 4 situa*i: 2 in interesul pacientului si 2 in interesul societa*i
1. CAND AUTORIZEAZA PACIENTUL
2. IN SCOPUL TRATAMENTULUI IN INTERESUL PERSOANEI VIZATE
a) Cand prelucrarea este necesara in scopuri de medicina preven*va, de stabilire a
diagnos*celor medicale, de administrare a unor ingrijiri sau tratamente medicale
pentru persoana vizata ori de ges*onare a serviciilor de sanatate care ac*oneaza in
interesul persoanei vizate
3. PENTRU A PROTEJA INTERESUL UNUI TERT/INTERESUL PUBLIC
a) in scopul protejarii unui interes public important
b) pentru protec*a sanata*i publice
c) pentru prevenirea unui pericol iminent
d) se pune n pericol viaa, integritatea corporal, sntatea unei persoane
e) pentru prevenirea savarsirii unei fapte penale sau pentru impiedicarea producerii
rezultatului unei asemenea fapte ori pentru inlaturarea urmarilor prejudiciabile ale
unei asemenea fapte.
4. IN ANCHETE JUDICIARE ORI DISCIPLINARE
a) privind procedurile judiciare: procedural n *mpul anchetei penale
b) privind anchete disciplinare