LABORATOR

DESEN TEHNIC SI INFOGRAFICA

ANUL I 2017-2018

SPECIALIZARI: TCM; AR; IS

Nr de ore: 14 (2ore/saptamana, 7 saptamani)

Saptamana 1-2

Laboratorul 1: Protectia muncii. Introducere in desenul tehnic

Saptamana 3-4

Laboratorul 2: Tema 1: Linii folosite in desenul tehnic. Chenar.

Indicator.

Saptamana 5-6

Laboratorul 3: Tema 2: Reprezentarea vederilor unor piese

fizice.

Saptamana 7-8

Laboratorul 4: Tema 3: Reprezentarea vederilor unor desene

izometrice.

Saptamana 9-10

Laboratorul 5: Tema 4: Reprezentarea vederilor unor desene

izometrice.

Saptamana 11-12

Laboratorul 6: Tema 5: Reprezentarea vederilor unor desene

izometrice.

Saptamana 13-14

Laboratorul 7: Recapitulare. Recuperari.

 MASURI DE PROTECTIE A MUNCII IN LABORATORUL
DE DESEN TEHNIC SI INFOGRAFICA

Planul de desfasurare a lucrarilor va fi dinainte stabilit, iar executantii vor fi instruiti

in prealabil.
Incaperea de lucru va asigura conditii bune de munca, fiind respectate prevederile
privind microclimatul, ventilatia si iluminatul.
Temperatura incaperii va fi cat mai apropiata de 20 0C; umiditatea relativa, de 50-
60% ; vitaza curentilor de aer, de cel mult 0,3 m/s iarna si 0,6 m/s vara.
Ventilatia si iluminatul se pot realiza natural, artificial sau mixt.
De pe locul unde se desfasoara lucrarile, vor fi indepartate toate obiectele care nu
sunt necesare.

In cadrul laboratorului si a cladirrii in care este amplasat, se vor stabili caile de acces
si modul de acces in caz de nevoie.
Executantii vor fi instruiti la fiecare lucrare, in vederea prevenirii accidentelor la
folosirea aparatelor,instrumentelor si uneltelor utilizate.
Masa maxima de ridicat sau transportat manual nu va depasi valorile-limita stabilite
de normele in vigoare, in functie de grupa de varsta si sex.
In cazul utilizarii curentului electric la tensiuni ce pot fi periculoase, se vor avea in
vedere masurile de electrosecuritate.
Aceste masuri constau in principal din:
- izolarea partilor metalice aflate sub tensiune;
- utilizarea legaturii la pamant (cu rezistenta de cel mult 4 ohmi);
- protectie prin legare la nul;
- folosirea echipamentului de protectie specifica lucrarilor;
- amplasarea covoarelor electroizolante sau a gratarelor din lemn in fata utilajelor;
- utilizarea dispozitivelor de decuplare automate.
Iluminatul local se va efectua la tensiune nepericuloasa (24 V sau mai mica).
Pardoseala incaperii trebuie sa fie uscata sau acoperita cu un covor izolant.
Masa de lucru trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea permite plasarea in
bune conditii a intregului aparataj.
Uneltele de lucru vor fi in stare perfecta, prevazute, in caz, cu manere
electroizolante.
Pentru controlul tensiunii si intensitatii, se vor introduce in circuite aparate de
masurat.
Realizarea montajului sau a oricarei modificari a montajului existent, precum si
introducerea sau scoaterea instrumentelor de masurat din circuit se vor face cu intregul
aparataj scos de sub tensiune.
Inainte de conectarea instalatiei la sursa de curent electric, se va face o ultima
verificare generala a aparatelor, a legaturilor, a izolatiei etc.
 Executantii vor avea imbracamintea adecvata (stransa pe corp, cu maneci bine
incheiate) de preferinta halate de laborator.
Este interzisa parasirea locului de munca.
La lucrarile la care se utilizeaza substante chimice, se vor respecta concentratiile
prevazute.

Se vor folosi vase si aparate, tehnici de lucru numai in conformitate cu cele indicate
in metodici, manuale sau in instructiunile de folosire a materialelor respective.

Dupa caz, se vor respecta si normele de protectie a muncii insusite in atelierele de

prelucrari mecanice, electrotehnica, in laboratoarele de fizica si chimie.
La terminarea lucrarii se va anunta profesorul de specialitate (conducatorul lucrarii)
si, dupa verificarea rezultatelor, se va restabilii ordinea initiala la fiecare loc de muncasi
in intregul laborator.
Se acorda atentie respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor
(P.S.I).Acest lucru are in vedere: dotarea cu mijloacele tehnice P.S.I.; existenta planului
de evacuare; manevrarea si pastrarea materialelor inflamabile; restrictiile privind
utilizarea focului deschis si fumatul.
Este obligatorie efectuarea instructajului deprotectie a muncii, in cele trei etape
prevazute:
- instructajul introductiv general;

- instructajul la locul de munca;

- instructajul periodic.

ISTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL DE PROTECTIE A MUNCII

A Obiective

In conformitate cu normele in vigoare, la inceputul oricarei activitati organizate,

persoanele participante la procesul care se desfasoara trebuie sa fie instruite din punctul
de vedere al protectiei muncii, astfel incat sa cunoasca si sa respecte masurile de tehnica
securitatii muncii si de igiena muncii.

In orice activitate, problemele de protectie a muncii sunt de importanta primordiala

si de respectarea normelor in vigoare in acest sens raspund direct cadrele de conducere
a procesului de munca. Un obiectiv important al acestei lucrari este de a aduce la
cunostinta studentilor masurile generale si cele specifice locului lor de munca pentru
evitarea accidentelor in cadrul activitatii practice de laborator. De asemenea, se au in
vedere masurile referitoare la prevenirea si la stingerea incendiilor (P.S.I.).

A Probleme generale de protectie a muncii

Prin protectia muncii se intelege ansamblul de masuri tehnice, sanitare,

organizatorice si juridice.
 Aplicate pentru ocrotirea vietii si a sanatatii celor ce muncesc. Protectia muncii
face parte integranta din procesul de munca si are ca scop asigurarea celor mai bune
conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Normele de protectia a muncii cuprind norme de igiena muncii si norme de tehnica

securitatii muncii.

Se refera atat la lucrarile ce se efectueaza in cadrul operatiunilor procesului

tehnologic, cat si la conditiile generale de lucru (incaperi, cai de acces etc.). Legislatia
protectiei muncii stabileste reguli obligatorii pentru toate procesele tehnologice si toate
operatiunile specifice fiecarui loc de munca, reguli ce atrag anumite obligatii si
responsabilitati atat pentru conducatori, cat si pentru cei ce participa la procesul
de munca.

Raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de protectie a muncii o au,

potrivit atributiilor ce le revin, toti cei care organizeaza, controleaza si conducprocesul de
munca. Aceasta raspundere se concretizeaza prin urmatoarele:

- stabilirea si organizarea proceselor tehnologice astfel ca desfasurarea activitatii sa se

faca in conditii de securitate deplina;
- controlul respectarii disciplinei in munca si a proceselor tehnologice stabilite;
- efectuarea instructajului de protectie a umncii la toti participantii la toate locurile de
munca (trebuie sa se cunoasca si masurile de prim ajutor in cazuri de accidente sau de
imbolnaviri profesionale);
- asigurarea programului pentru protectia muncii;
- asigurarea echipamentului de protectie si de lucru conform normativelor in vigoare;
- aducerea la indeplinire a recomandarilor medicale date de organele de specialitate in
legatura cu imbolnavirile profesionale;
- inregistrarea, tinerea evidentei si raportarea accidentelor de munca si imbolnavirile
profesionale in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare;
- analizarea cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale; cercetarile nu pot
facute de acei care, potrivit dispozitiilor legale, aveau obligatia de a organiza, controla si
conduce procesul de munca la locul de unde a avut loc accidentul si nici de lucratiorii
subordonati direct acestora.
A Accidente de munca si boli profesionale
Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si
intoxicatia acuta profesionala, care se produce in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca
de cel putin o zi, invaliditate sau deces. Accidentarea a cel putin trei persoane in acelasi
timp si din aceeasi cauza se considera accident colectiv.
Se considera,de asemenea, accident de munca:
accidentul produs inainte de inceperea sau dupa lucrului daca lucratorul se afla in
unitatea unde isi are locul de munca sau in alta unitate pentru interese legate de servici.
Sumar protectia muncii:
Accesul studentilor n laborator se face numai n prezena cadrului didactic.
Calculatoarele i echipamentele periferice din laborator nu se vor muta i nu vor fi lovite sau
expuse unor condiii necorespunztoare de lucru.
Este interzis demontarea aparatelor, detaarea carcaselor, efectuarea reglajelor sau accesul
la componentele interne ale calculatoarelor (activitate rezervat administratorului de reea).
Este interzis utilizarea, de ctre studenti, a unitilor floppy, a CD-ROM-urilor i a discurilor
amovibile, fr acordul explicit al profesorului, justificat de necesiti didactice obiective.
Este interzis modificarea fiierelor de configurare i a celor al cror rol nu este foarte bine
cunoscut.
Este interzis utilizarea altor programe n afara celor impuse de coninutul disciplinei de
studiu sau indicate de profesor.
Este interzis navigarea pe Internet, n timpul orelor de curs, precum i descrcarea de
programe i fiiere (jocuri, poze .a.), fr acordul explicit al profesorului.
Nu este admis intervenia la tablouri electrice, prize, techere, mufe etc.
Se va respecta, cu strictee, distribuia pe posturi de lucru efectuat de profesor.
Fiecare student rspunde de postul de lucru la care i desfoar activitatea (mobilier i
sistem de calcul).
Studenti sunt obligai s verifice, la nceputul lucrului, integritatea mobilierului i a
sistemului de calcul de care rspund i s semnaleze profesorului neregulile (modificrile)
depistate, semnnd pentru aceasta n fia postului.
La sfritul unei sesiuni de lucru, studentu este obligat s predea postul la care a lucrat
profesorului sau administratorului de reea, completnd n mod corespunztor fia postului.
Orice deteriorare a mobilierului sau a sistemului de calcul de la un post de lucru este imputat
financiar titularului postului respectiv (conform distribuiei pe posturi fcut de cadrul
didactic).
n timpul orelor, suporturile de informaie necesare procesului instructiv-educativ vor fi
manevrate doar de ctre cadru didactic (sau cu acordul acestuia).
Sarcinile studentilor din punct de vedere al
proteciei muncii (art. 12 din NGPM/2002)?

Studenii trebuie:

- s-i nsueasc i s respecte normele i instruciunile de protecie a muncii i msurile de

aplicare a acestora;
- s utilizeze corect echipamentele tehnice, substanele periculoase i celelalte mijloace de
producie;
- s nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor de securitate
ale echipamentelor tehnice i ale cldirilor, precum i s utilizeze corect aceste dispozitive;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc orice defeciune tehnic sau alt situaie
care constituie un pericol de accidentare sau mbolnvire profesional;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc n cel mai scurt timp posibil accidentele
de munc suferite de persoana proprie, de ali angajai sau de ucenicii, elevii i/sau studenii n
practic;
- s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s informeze de
ndat conductorul locului de munc;
- s refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munc dac aceasta ar pune n pericol de
accidentare sau mbolnvire profesional persoana sa sau a celorlali participani la procesul de
munc;
- s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru
care a fost acordat;
- s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitii
i sntii n munc, atta timp ct este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea
s se asigure c toate condiiile de munc sunt corespunztoare i nu prezint riscuri pentru
securitate i sntate la locul su de munc;
- s dea relaii din proprie iniiativ sau la solicitarea organelor de control i de cercetare n
domeniul proteciei muncii.
 Introducere in desen tehnic

Prin desen tehnic se nelege reprezentarea grafic a unui obiect, realizat pe baza
unor reguli i convenii stabilite n acest scop. Dezvoltarea continu a produciei
industriale i extinderea cooperrii economice a impus sistematizarea regulilor i
conveniilor privind proiectarea i executarea produselor.
Operaia de sistematizare i unificare a regulilor i conveniilor de reprezentare,
proiectare, executare, control, exploatare i ntreinere a mainilor, agregatelor,
instalaiilor, serviciilor sau altor produse industriale i bunuri de consum este cunoscut
sub denumirea de standardizare.
Rezultatele operaiei de standardizare sunt standardele de stat: - STAS standard
romnesc elaborat pn n anul 1989; - SR ISO standard romnesc preluat dup un
standard internaional; - SR EN standard romnesc preluat dup o norm (standard)
european; - SR standard romnesc elaborat dup anul 1989, etc. nceputurile
acestei activiti de standardizare dateaz din perioada premergtoare celui de al doilea
rzboi mondial, primele standarde cu caracter naional fiind adoptate n 1937-1938 n
cadrul AGIR - Asociaia General a Inginerilor din Romnia.
Pe plan naional aceast activitate se realizeaz de ctre Asociaia de Standardizare
din Romnia - ASRO. Primul organism naional care s-a ocupat de aceast activitate a
fost Comisiunea de standardizare nfiinat n anul 1948. n anul 1970 ia fiin Institutul
Romn de Standardizare (IRS) care funcioneaz pn n anul 1998, cnd se pun
bazele standardizrii voluntare n Romnia. De la aceasta data, organismul naional de
standardizare este Asociaia de Standardizare din Romnia (ASRO). n prezent ASRO
este membru cu drepturi depline la:
ISO - Organizaia Internaional de Standardizare
CEN - Comitetul European de Standardizare
CENELEC - Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnic
CEI - Comisia Electrotehnic Internaional i membru observator la:
ETSI - Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaii
Pe plan internaional, n anul 1946 s-a nfiinat Organizaia Internaional de
Standardizare (ISO) la care este afiliat i ara noastr. Aceasta emite standarde care,
ns, nu au caracter obligatoriu pentru rile membre, dar devin obligatorii cnd sunt
adoptate de ctre acestea.
Desenele tehnice se clasific dup mai multe criterii:
A) Dup domeniul la care se refer, desenele tehnice se clasific n:
- desenul industrial care este reprezentarea grafic plan a obiectelor i concepiilor
tehnice privind structura, construcia, funcionarea i realizarea obiectelor din diverse
ramuri industriale (construcii de maini, electrotehnic, energetic, electronic, etc.);
- desenul de construcii care se refer la reprezentarea plan a construciilor de cldiri,
a lucrrilor de art, a cilor de comunicaii terestre, a construciilor hidrotehnice, etc.
precum i a concepiei tehnice privind elementele de construcie i finisaj ale acestora;
- desenul de arhitectur care este reprezentarea plan a concepiei funcionale i
estetice a construciilor i a elementelor de decor i finisaj, etc.;
- desenul de instalaii care este reprezentarea grafic plan a ansamblurilor i
elementelor de legtur ale instalaiilor electrice, hidraulice, pneumatice, energetice,
etc., aferente unitilor industriale, agregatelor, construciilor, centrelor populate, etc.;
- desenul cartografic (topografic, geodezic, etc.) care este reprezentarea grafic plan a
unor regiuni geografice, suprafee de teren, cu formele de relief i construciile de pe
ele;
- desenul de sistematizare (urbanistic) care este reprezentarea grafic plan a
concepiilor de ansamblu i de detaliu n vederea amenajrii unui teritoriu, centru
populat, uniti industriale sau agricole, etc.
B) Dup modul de ntocmire desenele tehnice se clasific n :
- schia care este desenul ntocmit cu mna liber respectnd proporia ntre
dimensiunile obiectului reprezentat n limitele aproximaiei vizuale;
- desenul la scar, ntocmit cu ajutorul instrumentelor de desen pe planet sau cu
ajutorul computerului respectnd un raport constant ntre dimensiunile obiectului de pe
desen i cele reale.
C) Dup gradul de detaliere a reprezentrii, desenele tehnice se clasific n:
- desenul de ansamblu este desenul n care se pune n eviden forma, construcia,
componena i funcionarea unui ansamblu, precum i ordinea de montaj a
componentelor sale;
- desenul de pies este desenul care are ca scop reprezentarea grafic a unei singure
piese;
- desenul de detaliu este desenul care are ca scop reprezentarea, la o alt scar, a unei
pri dintr-un ansamblu sau pies, n vederea precizrii unor date suplimentare ce nu au
putut fi evideniate n reprezentarea a crei detaliu este.
D) Dup destinaie, desenele tehnice se clasific n :
- desenul de studiu este desenul ntocmit, de regul, n mai multe variante, n vederea
stabilirii desenului final;
- desenul de execuie este desenul definitiv, ntocmit la scar, care conine toate
informaiile pentru executarea piesei sau ansamblului respectiv;
- desenul de montaj este desenul care conine informaiile necesare pentru montarea
obiectului respectiv, pentru punerea sa n funciune sau pentru verificare i rodaj;
- desenul de reparaie este desenul care conine informaiile necesare reparrii
obiectului reprezentat (pies sau ansamblu);
- desenul de prospect sau catalog este desenul realizat n vederea utilizrii lui n scopuri
comerciale