Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tezastoica PDF
Tezastoica PDF
FACULTATEA DE INSTALAŢII
CATEDRA DE ELECTROTEHNICĂ
Teză de doctorat
„Contribuţii la realizarea sistemelor automate,
distribuite, de supraveghere şi alarmare la incendii”
Conducător ştiinţific:
Prof. dr. ing. Ovidiu CENTEA
Doctorand
ing. Gigel-Valentin Stoica
1
Cuprins
LISTA FIGURI ........................................................................................................................................... 5
LISTA TABELE ......................................................................................................................................... 7
1 Introducere ................................................................................................................. 9
1.1 Noţiuni generale despre incendiu .................................................................................................... 9
1.1.1 Terminologie [73], [104], [107], [108], [109] .......................................................................... 11
1.1.2 Evaluarea analitică a incendiilor folosind curbe standard ........................................................ 16
1.1.3 Parametrii incendiilor ............................................................................................................... 19
1.2 Reglementări privind supravegherea şi alarmarea la incendii. ..................................................... 28
1.3 Prevederea instalaţiilor de supraveghere şi alarmare la incendiu .................................................. 30
1.4 Concluzii ....................................................................................................................................... 31
2 Stadiul actual al instalaţiilor de supraveghere şi alarmare la incendiu .................... 35
2.1 Structura instalaţiilor de supraveghere şi alarmare la incendiu. .................................................... 35
2.1.1 Echipament de control şi semnalizare (centrala de semnalizare) ............................................. 37
2.1.2 Detectoare de incendiu ............................................................................................................. 39
2.1.3 Instalaţii de alarmare în caz de incendiu .................................................................................. 46
2.1.4 Echipamentul de alimentare cu energie electrică ..................................................................... 52
2.2 Alegerea echipamentelor pentru supravegherea la incendiu. ........................................................ 53
2.2.1 Detecţia .................................................................................................................................... 56
2.3 Alte prevederi ale supravegherii şi alarmării la incendii ............................................................... 68
2.3.1 Spaţii destinate echipamentelor de control şi semnalizare aferente instalaţiilor de semnalizare
a incendiilor 68
2.3.2 Protecţia împotriva incendiului ................................................................................................ 71
2.3.3 Protecţie împotriva defectelor mecanice .................................................................................. 72
2.3.4 Protecţia împotriva efectelor electromagnetice ........................................................................ 72
2.3.5 Prize de pământ pentru instalaţiile de semnalizare a incendiilor .............................................. 73
2.3.6 Realizarea, montarea cablurilor şi exploatarea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor ........ 73
2.3.7 Zonarea clădirii ........................................................................................................................ 76
2.4 Concluzii ....................................................................................................................................... 77
3 Conceptul „Building Management System (BMS)” ................................................ 79
3.1 Generalităţi ................................................................................................................................... 79
3.2 Funcţiunile principale ale sistemului BMS ................................................................................... 80
3.3 Structura sistemului BMS ............................................................................................................. 82
3.4 Strategii de management energetic ............................................................................................... 85
3.5 Principalele sisteme BMS existente pe piaţă ................................................................................ 86
3.6 Aspecte legate de viitor................................................................................................................. 88
3.7 Concluzii ....................................................................................................................................... 89
4 Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare ........................ 91
4.1 Standarde şi protocoale de comunicaţie ........................................................................................ 91
4.1.1 Modelul de referinţă OSI ......................................................................................................... 91
4.1.2 Clasificarea protocoalelor de comunicaţie [13], [59], [90]: ..................................................... 95
4.1.3 Protocolul Modbus ................................................................................................................... 96
4.1.4 Protocolul BACnet ................................................................................................................... 97
4.1.5 Protocolul LonTalk ................................................................................................................ 100
4.1.6 Protocolul KNX ..................................................................................................................... 104
4.1.7 Protocolul OPC ...................................................................................................................... 107
4.2 Topologia reţelelor de comunicaţie............................................................................................. 111
4.2.1 Topologii de bază ................................................................................................................... 111
4.2.2 Topologia LonTalk ................................................................................................................ 115
4.2.3 Topologia BACnet ................................................................................................................. 115
4.2.4 Topologia KNX ..................................................................................................................... 115
4.3 Sisteme automate de achiziţie a datelor, conducere şi supervizare a proceselor ......................... 116
4.4 Concluzii ..................................................................................................................................... 118
5 Interacţiunea sistemelor de supraveghere şi alarmare la incendiu cu alte sisteme şi
instalaţii de avertizare şi de stingere a incendiului ................................................................ 121
3
5.1 Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de protecţie împotriva incendiilor ............................ 121
5.2 Sisteme şi instalaţii de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi ................................................... 123
5.2.1 Elemente generale de echipare ............................................................................................... 124
5.2.2 Desfumarea prin tiraj natural organizat .................................................................................. 126
5.2.3 Desfumarea prin ventilare mecanică ...................................................................................... 127
5.3 Sisteme de stingere a incendiilor [68], [69] ................................................................................ 128
5.3.1 Instalaţii de stingere cu sprinklere .......................................................................................... 128
5.3.2 Instalaţii cu drencere .............................................................................................................. 131
5.3.3 Instalaţii fixe de stingere a incendiilor cu apă pulverizată ..................................................... 132
5.3.4 Rezervoare şi staţii de pompare ............................................................................................. 132
5.3.5 Instalaţii speciale de stingere ................................................................................................. 134
5.4 Pregătirea şi analiza prealabilă a intervenţiei .............................................................................. 136
5.4.1 Principiile organizatorice ale intervenţiilor ............................................................................ 136
5.4.2 Desfăşurarea acţiunilor de intervenţie .................................................................................... 139
5.5 Concluzii ..................................................................................................................................... 144
6 Sisteme virtuale de vizualizare a parametrilor instalaţiilor ce intervin în
funcţionarea clădirilor ............................................................................................................ 145
6.1 Introducere .................................................................................................................................. 145
6.2 Vizualizare ICONICS ................................................................................................................. 147
6.3 Vizualizare Citect ....................................................................................................................... 148
6.4 Vizualizare Siemens ................................................................................................................... 151
6.5 Vizualizare GE Fanuc ................................................................................................................. 153
6.6 Vizualizare Rockwell Automation .............................................................................................. 155
6.7 Vizualizare Wonderware ............................................................................................................ 156
6.8 Concluzii ..................................................................................................................................... 157
7 Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la incendiu „Centrala
de supraveghere dispecer” ..................................................................................................... 159
7.1 Studiu teoretic ............................................................................................................................. 159
7.1.1 Componenţa instalaţiei ........................................................................................................... 160
7.1.2 Topologia reţelei .................................................................................................................... 164
7.2 Simularea unor începuturi de incendiu ....................................................................................... 164
7.2.1 Descrierea programului FDS.................................................................................................. 164
7.2.2 Descrierea submodelelor FDS ................................................................................................ 165
7.2.3 Parametri de intrare ................................................................................................................ 166
7.2.4 Cantităţi de ieşire ................................................................................................................... 166
7.2.5 Limitări ale programului FDS ................................................................................................ 167
7.2.6 Condițiile în care se desfășoară simularea, descrierea modelului .......................................... 168
7.3 Implementare în LabView .......................................................................................................... 178
7.3.1 Accesul la funcţionalitatea reţelei .......................................................................................... 180
7.3.2 Stabilirea modului de lucru al dispozitivelor utilizate ............................................................ 181
7.3.3 Operaţii şi instrumente realizate [41], [56] ............................................................................ 185
7.4 Implementarea în C++ a funcţionalităţii centralei de alarmare la incendiu ................................ 217
7.4.2 Tehnologia COM [24], [26] ................................................................................................... 218
7.4.3 Conceptul de clasă în C++ ..................................................................................................... 219
7.4.4 Implementare ......................................................................................................................... 220
7.5 Concluzii ..................................................................................................................................... 234
8 Concluzii şi contribuţii personale ......................................................................... 236
Anexa A .................................................................................................................................................. 243
Anexa B ................................................................................................................................................... 263
Anexa C ................................................................................................................................................... 270
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................................... 288
4
LISTA FIGURI
Figura 1-1 Schema generală a procesului de ardere ............................................................................................. 10
Figura 1-2 Curba temperatură-durată a unui incendiu standard............................................................................ 17
Figura 1-3 Curba temperatură-durată a unui incendiu într-o incintă aşa-zis deschisă .......................................... 18
Figura 1-4 Curba temperatură-durată a unui incendiu mocnit .............................................................................. 19
Figura 1-5 Analiză comparativă a curbelor standard temperatură-durată ............................................................. 31
Figura 1-6 Analiză comparativă curba standard ISO şi curbe de la incendiu de la 50 de teste de laborator ....... 32
Figura 2-1 Detector de fum SDN cu adaptarea pragului de răspuns ..................................................................... 43
Figura 2-2 Reacţia detectorului la: a)creştere normală b)creştere lentă c)creştere rapidă a concentraţiei de fum 44
Figura 2-3 Schemă de principiu a unei instalaţii de alarmare pentru evacuare in caz de incendiu. ...................... 47
Figura 2-4 Schemă de principiu; by-pass potenţiometru. ..................................................................................... 49
Figura 2-5 Curba focului. ..................................................................................................................................... 55
Figura 3-1 Arhitectura sistemului BMS................................................................................................................ 83
Figura 3-2 Exemplu de interfaţă cu utilizatorul .................................................................................................... 85
Figura 4-1 Modelul de referinţă OSI .................................................................................................................... 94
Figura 4-2 Schema ierarhică CEN și diferite protocoale de comunicaţie ............................................................. 96
Figura 4-3 Echivalenţa între nivelurile BACnet și nivelurile OSI ........................................................................ 98
Figura 4-4 O rețea LonTalk ................................................................................................................................ 104
Figura 4-5 Funcţionarea KNX ............................................................................................................................ 107
Figura 4-6 Locul OPC în automatizarea clădirilor ............................................................................................. 110
Figura 4-7 Topologii de bază .............................................................................................................................. 112
Figura 5-1 Dispeceratul 112 ............................................................................................................................... 140
Figura 5-2 Subunitate alarmată în vederea primirii ordinului de deplasare ........................................................ 142
Figura 5-3 Deplasarea la intervenţie ................................................................................................................... 142
Figura 5-4 Salvarea persoanelor ......................................................................................................................... 143
Figura 6-1 CitectSCADA ................................................................................................................................... 150
Figura 6-2 SIMATIC WinCC/WebNavigator .................................................................................................... 152
Figura 6-3 Proficy HMI/SCADA CIMPLICITY ................................................................................................ 154
Figura 6-4 Proficy HMI/SCADA iFix ................................................................................................................ 155
Figura 7-1 Koffer demonstrativ .......................................................................................................................... 159
Figura 7-2 Laptop pentru vizualizarea evoluţiei intervenţiei .............................................................................. 160
Figura 7-3 Dispozitivele KNX vizualizate în ETS3 ........................................................................................... 161
Figura 7-4 ETS3 – programarea dispozitivelor KNX ......................................................................................... 162
Figura 7-5 Programarea dispozitivelor KNX – proprietăţi controler temperatură .............................................. 162
Figura 7-6 Programarea dispozitivelor KNX – paramatrii de configurare controler de temperatură ................. 163
Figura 7-7 Controler de temperatură .................................................................................................................. 163
Figura 7-8 Topologia reţelei de automatizare KNX ........................................................................................... 164
Figura 7-9 Modelarea etajului 2 al Facultății de Instalații .................................................................................. 168
Figura 7-10 Incendiu cu încăperea închisă ......................................................................................................... 169
Figura 7-11 Incendiu cu fereastra biroului deschisă ........................................................................................... 170
Figura 7-12 Incendiu cu fereastra biroului închisă, ușă deschisă, fereastră hol deschisă ................................... 170
Figura 7-13 Incendiu cu fereastra biroului deschisă, ușă deschisă, fereastră hol deschisă ................................. 171
Figura 7-14 Amplasarea dispozitivelor în încăpere ............................................................................................ 171
Figura 7-15 Rata eliberării de căldură pentru cele patru cazuri (de la stânga la dreapta, de sus în jos).............. 173
Figura 7-16 Valorile măsurate de detectorul de temperatură pentru cele patru cazuri ....................................... 173
Figura 7-17 Rata arderii pentru cele patru cazuri ............................................................................................... 174
Figura 7-18 Nivelul de obstrucționare a vizibilității măsurat indicat de detectorul de fum ................................ 175
Figura 7-19 Temperatura indicată de termocuplurile din tavan .......................................................................... 176
Figura 7-20 Incendiul dupa aproximativ 150 secunde ........................................................................................ 176
Figura 7-21 Temperatura obiectelor dupa aproximativ 150 secunde .................................................................. 177
Figura 7-22 Temperatura straturilor de aer dupa aproximativ 150 secunde ....................................................... 177
Figura 7-23 Planul spaţiului supravegheat ......................................................................................................... 179
Figura 7-24 Modul de realizare a legăturii cu serverul OPC .............................................................................. 180
Figura 7-25 Schema de principiu ........................................................................................................................ 181
Figura 7-26 Contact magnetic ............................................................................................................................ 183
Figura 7-27 Control acces ................................................................................................................................... 183
Figura 7-28 Senzor de mişcare utilizat pentru controlul iluminatului ................................................................ 184
Figura 7-29 Detector de fum de incendiu ........................................................................................................... 184
Figura 7-30 Prezentare generală a Centralei de supraveghere ............................................................................ 185
5
Figura 7-31 Prezentare plan general „Facultatea de Instalaţii” ........................................................................... 186
Figura 7-32 Diagrama funcţionare plan general ................................................................................................ 187
Figura 7-33 Prezentare fereastră „Supraveghere Video” ................................................................................... 188
Figura 7-34 Prezentare panou „webcam” ........................................................................................................... 188
Figura 7-35 Diagramă corespunzătoare panoului „webcam” ............................................................................. 189
Figura 7-36 Prezentare fereastră „Etaj 2” ........................................................................................................... 190
Figura 7-37 Apariţia unui incendiu în două zone ............................................................................................... 190
Figura 7-38 Zonă programare pentru o încăpere („Sală şedinţe”) ...................................................................... 191
Figura 7-39 Prezentare fereastră „Listă evenimente” ......................................................................................... 192
Figura 7-40 Diagramă programare „Listă evenimente” ...................................................................................... 192
Figura 7-41 Diagramă SubVI„ adaugă_eveniment.vi” ....................................................................................... 193
Figura 7-42 Diagramă SubVI „formatare_mesaj.vi” .......................................................................................... 194
Figura 7-43 Diagrama SubVi „scade_eveniment” .............................................................................................. 195
Figura 7-44 Panou VI „analiza_mesaj.vi” .......................................................................................................... 195
Figura 7-45 Diagramă „analiza_mesaj.vi” .......................................................................................................... 196
Figura 7-46 Panoul frontal sms.vi ...................................................................................................................... 196
Figura 7-47 Diagrama corespunzătoare sms.vi ................................................................................................... 197
Figura 7-48 Funcţionare Iluminat ....................................................................................................................... 198
Figura 7-49 Panou pentru VI-ul „valaore_modificata.vi” .................................................................................. 198
Figura 7-50 Diagramă VI „valaore_modificata.vi” ............................................................................................ 199
Figura 7-51 Diagrama SubVI „vi_iluminat.vi” .................................................................................................. 200
Figura 7-52 Panou „interval_orar.vi” ................................................................................................................. 200
Figura 7-53 Diagrama „interval_orar.vi”............................................................................................................ 201
Figura 7-54 Simulare stare ferestre .................................................................................................................... 202
Figura 7-55 Diagrama SubVI „vi_fereastra” ...................................................................................................... 202
Figura 7-56 Diagrama programare fereastra ....................................................................................................... 203
Figura 7-57 Simulare sonerie.............................................................................................................................. 203
Figura 7-58 Diagrama programare sonerie ......................................................................................................... 204
Figura 7-59 Diagrama SubVI „vi_sonerie” ........................................................................................................ 204
Figura 7-60 Acţionare deschidere uşi ................................................................................................................. 205
Figura 7-61 Diagrama programare uşă ............................................................................................................... 205
Figura 7-62 Diagrama SubVI „vi_usa” .............................................................................................................. 205
Figura 7-63 Fereastră Casa Scării ....................................................................................................................... 206
Figura 7-64 Panou VI „vi_trape_evacuare.vi” .................................................................................................... 207
Figura 7-65 Diagramă funcţionare pentru VI-ul „vi_trape_evacuare.vi” ........................................................... 207
Figura 7-66 Panou „Opţiuni” .............................................................................................................................. 208
Figura 7-67 Diagrama programare trimite email ................................................................................................ 209
Figura 7-68 Panou SubVi „email” ...................................................................................................................... 209
Figura 7-69 Diagrama SubVI „email” ................................................................................................................ 210
Figura 7-70 Crearea interfeţei web cu unealta Web Publishing Tool ................................................................. 211
Figura 7-71 Stabilirea unor parametrii ai paginii web ........................................................................................ 211
Figura 7-72 Alte opţiuni de configurare ai Interfeţei web .................................................................................. 212
Figura 7-73 Interfaţă web – aşteptarea cedării controlului ................................................................................. 213
Figura 7-74 Aplicaţie – se cedează controlul către Interfaţa web ....................................................................... 213
Figura 7-75 Aplicaţie – confirmarea faptului că s-a cedat controlul .................................................................. 214
Figura 7-76 Interfaţă web – s-a primit controlul asupra aplicaţiei ...................................................................... 214
Figura 7-77 Monitorizarea traficului prin reţeaua KNX a kofferului ................................................................. 215
Figura 7-78 Exportarea informaţiilor pentru serverul OPC ................................................................................ 215
Figura 7-79 Fişierul exportat pentru OPC .......................................................................................................... 216
Figura 7-80 Importul datelor pentru utilizarea cu serverul OPC ........................................................................ 217
Figura 7-81 ETS Connection Manager, în urma executării funcţiei OpenConnectionManager() ...................... 224
Figura 7-82 Interfaţa aplicaţiei ........................................................................................................................... 231
Figura 7-83 Fereastra de dialog în editorul „Dialog Editor”............................................................................... 233
6
LISTA TABELE
Tabel 1:1 Lungimea de undă a radiaţiilor ............................................................................................................. 25
Tabel 2:1 Semnătura focului şi detectoarele comerciale existente ....................................................................... 56
Tabel 3:1 Informaţii BMS .................................................................................................................................... 86
Tabel 4:1 Reprezentarea unui obiect BACnet ...................................................................................................... 99
Tabel 7:1 Valoarea temperaturilor pentru cele patru cazuri............................................................................... 172
Tabel 7:2 Timpii de declanșare ai detectoarelor(s) ............................................................................................. 178
7
Capitolul 1 – Introducere
1 Introducere
9
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
10
Capitolul 1 – Introducere
11
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
12
Capitolul 1 – Introducere
13
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
14
Capitolul 1 – Introducere
alimentare electrică de rezervă, acţionarea uşilor antifoc, alertarea pompierilor şi salvării etc.
Încăpere de centralizare semnale de defect; încăpere de semnale de defect – încăpere
în care sunt primite semnale de defect şi unde pot fi luate măsuri necesare de repunere în
funcţiune.
Încăpere de supraveghere – încăpere, cu prezenţa umană permanentă, situată în sau
aproape de spaţiile supravegheate pentru recepţionarea apelurilor de urgenţă şi echipate cu
mijloace pentru indicarea situaţiei în fiecare loc protejat şi comunicaţiile necesare pentru
transmiterea apelurilor la serviciile de urgenţă.
Linia telefonică de incendiu – circuit telefonic rezervat exclusiv pentru transmisia
unei alarme de incendiu.
Resetare – operaţie capabilă de a încheia o stare de alarmă la incendiu şi/sau o stare de
defect.
Staţie centrală de supraveghere incendiu – centru, cu prezenţă umană permanentă,
aparţinând în general unei organizaţii din afara spaţiilor protejate sau supravegheate şi la care
personalul, după recepţionarea unui apel de incendiu, informează (anunţă) serviciul de
pompieri.
Semnal de defect (deranjament) – indicaţie automată, sub formă vizuală, a prezenţei
unui defect în sistem.
Sistem de alarmă de incendiu – sistem de componente care produce o alarmă de
incendiu audibilă şi /sau vizibilă şi/sau altă alarmă de incendiu perceptibilă. Sistemul poate de
asemenea să declanşeze o altă acţiune.
Sistem automat de detectare şi de alarmă la incendiu – sistem de alarmă incendiu
alcătuit din elemente pentru detectarea automată a unui incendiu iniţierea unei alarme de
incendiu şi alte acţiuni corespunzătoare.
Staţie de recepţie de alarmă de incendiu – centru situat în spaţii protejate sau la
distanţă de acestea, de unde pot fi luate în orice moment măsuri de intervenţie şi de protecţie
împotriva incendiului.
Spaţii protejate (sau monitorizate) – spaţii, sau părţi din acestea, echipate cu unul sau
mai multe sisteme automate de detectare şi/sau stingerea incendiului.
Sursă de alimentare electrică de bază – alimentarea cu energie electrică a instalaţiei
de semnalizare a incendiului în condiţii normale de funcţionare.
Sursă de alimentare electrică de rezervă – alimentarea cu energie electrică a
instalaţiei de semnalizare a incendiului în cazul indisponibilităţii sursei de bază.
Telefon de incendiu – telefon rezervat exclusiv apelurilor de incendiu.
15
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
16
Capitolul 1 – Introducere
Curba de foc exterior este o relaţie temperatură-durată, care modelează expunerea feţei
exterioare a unui perete la un incendiu exterior în dezvoltare liberă [3], [14], [15], [120].
Curba temperatură-durată a unui incendiu într-o incintă aşa-zis deschisă este
reprezentată grafic în figura 1-3 şi este definită prin relaţia:
𝜃 − 𝜃0 = 660[1 − 0,687e−0,32t − 0,313𝑒 −3,8𝑡 ], (1.2)
în care:
este temperatura gazelor din cuptorul instalaţiei experimentale, [C];
17
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
18
Capitolul 1 – Introducere
Incendiul este o ardere care, datorită proceselor chimice şi fizice ce au loc în fazele de
desfăşurare, conduce la apariţia unor fenomene caracteristice cunoscute sub denumirea de
efecte ale arderii.
Transformările de materiale şi energie care au loc pe durata arderii conduc la
modificarea parametrilor fizici şi chimici ai mediului în care arderea are loc.
Măsurarea variaţiei acestor parametri în locuri mai mult sau mai puţin apropiate de
focarul de incendiu, prin intermediul unor aparate adecvate, oferă posibilitatea semnalizării
automate a apariţiei incendiilor [99], [100].
Pe durata desfăşurării proceselor de transformare energetică, se eliberează, în cantităţi
variabile, energie termică. Această energie se transmite mediului ambiant prin radiaţie,
convecţie şi prin conducţie.
Pe durata procesului de transformare a materialelor, se formează, pe de o parte, produse
solide şi lichide care rămân în zona de desfăşurare a incendiului (exemplu cenuşa) şi, pe de
altă parte, produse care se răspândesc în spaţiul înconjurător focarului de incendiu (exemplu
fumul).
Produsele volatile sunt fie gazoase, fie sub formă de particule solide sau lichide, fin
dispersate în aer. Cele din urmă, mai obişnuit, sunt cunoscute sub denumirea de fum.
În funcţie de tipul de incendiu mocnit sau cu flacără, fenomenele caracteristice care se
19
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
20
Capitolul 1 – Introducere
Fumul este un aerosol care se compune dintr-un mediu de dispersie şi o fază dispersă.
Mediul de dispersie este un gaz rezultat din amestecul dintre aer şi gazele de ardere
(CO, CO2, HCl, HCN, NO2 etc.) [17].
Faza dispersă este formată din particule lichide şi solide rezultate în urma procesului de
ardere a materialelor combustibile.
Faza dispersă a fumului este caracterizată în principal prin formă, mărime, concentraţie,
distribuţia mărimii particulelor, structură, precum şi de indicele de refracţie al particulelor.
În fum se pot observa particule cu compoziţie chimică şi structură diferită determinată
în principal de compoziţia materialelor combustibile care ard.
Frecvent, în fum se întâlnesc particule de funingine formate din carbon pur, printre
acestea găsindu-se particule fine de apă şi particule de funingine care sunt îmbrăcate într-o
peliculă fină de apă.
În funcţie de mărimea şi concentraţia particulelor ce-1 alcătuiesc, fumul poate fi vizibil
sau invizibil. În plus, în funcţie de compoziţia chimică a materialelor care ard, fumul poate
prezenta diverse nuanţe coloristice, însoţite, în unele cazuri, şi de anumite mirosuri
caracteristice.
Aerosolii emişi de focarele cu flăcări (acetonă, benzină, lemn, alcool etilic, păcură)
evoluează cu o granulometrie medie centrată pe valoarea de 0,2 µm. Numai metanolul emite
aerosoli foarte fini, acesta reprezentând tipul perfect de focar cu flăcări la care granulometria
este sub 0,01 µm. Evoluţia acestui aerosol începe printr-o fază de nucleare pentru a sfârşi prin
acumulare-coagulare lentă.
Evoluţia aerosolilor emişi de arderile mocnite (bumbac, PVC, lemn, carton) este lentă,
favorizând formarea unor aerosoli cu masă mare, la care coagularea este favorizată de viteza
de deplasare redusă determinată de cantitatea scăzută de căldură care se degajă în exteriorul
focarului. Numai doi combustibili, carbonul şi sodiul, au emis în condiţii de ardere mocnită
aerosoli cu granulometrie mai mare de 1 µm.
Variaţia diametrului aerosolilor este relativ mică, în medie fiind de ordinul 101 nm, pe
când variaţia de volum a acestora poate depăşi valori de ordinul 103 nm. Astfel, masa
aerosolilor generaţi este concentrată într-un număr mic de particule la care sedimentarea
(căderea la sol) este importantă pentru acelea care au un diametru mai mare de 1 µm [17].
În funcţie de poziţia lor în raport cu focarul, se constată că granulometria aerosolilor
creşte pe măsură ce distanţa se măreşte faţă de focar (lucru explicabil prin efectul de
21
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
coagulare).
Detectoarele de fum utilizate în prezent răspund la faza dispersă a fumului, fază care,
datorită produselor ce se degajă pe durata arderii, reprezintă un amestec neomogen de
particule.
Dimensiunile acestor particule pot varia în limite foarte largi. Pentru detectoarele de
fum, de un real interes sunt particulele ale căror diametre sunt cuprinse în intervalul de la 5
nm la 5 µm. Particulele cu un diametru mai mare de 5 µm sunt puţine la număr şi în
majoritatea cazurilor, au o concentraţie prea mică pentru a avea o importanţă practică.
Particulele cu un diametru mai mic de 5 nm nu sunt durabile şi se coagulează prea repede
pentru a avea importanţă reală.
în care:
Q= cantitatea de căldură absorbită (kcal /h);
c = constanta de radiaţie a corpurilor (kcal/m2);
S =suprafaţa prin care se primeşte căldura radiată (m2);
22
Capitolul 1 – Introducere
Ca urmare a determinărilor efectuate atât pentru condiţii normale cât şi în diverse cazuri
de incendiu, s-a ajuns la rezultate deosebit de importante în ceea ce priveşte modul de variaţie
în timp a temperaturii [113].
Astfel, în încăperi, utilizarea aparatelor uzuale de gătit şi încălzit produce o creştere a
temperaturii cu circa 2 - 3°C/min.
Utilizarea normală a aparatelor cu flacără deschisă sau a reflectoarelor de iluminat din
studiouri provoacă o viteză de creştere a temperaturii de circa 10 - 15°C/min.
În condiţiile unui incendiu mocnit, viteza de creştere a temperaturii este de 0,005 - 0,3
°C/min. În general, pentru incendiile cu flacără, viteza de creştere a temperaturii este de 20-
30 °C/min dar, în unele cazuri, aceste valori pot fi depăşite de câteva ori.
Cu privire la fluxul de gaze fierbinţi se apreciază că acesta se deplasează aproximativ
vertical, cu o viteză de 51-100 cm/s deasupra surselor de căldură. Pentru punctele aflate la o
distanţă relativ mare de sursa de căldură se poate aprecia că fluxul de gaze fierbinţi are o
deplasare aproximativ orizontală, cu o viteză mai mică de 50 cm/s. În acest caz temperatura
creşte liniar cu timpul, spre deosebire de prima situaţie când temperatura are o variaţie sub
formă de treaptă, conducând la creşterea bruscă a temperaturii sub planşeul superior şi la
menţinerea acestei temperaturi la o valoare relativ constantă.
Experimental s-a constatat că, în condiţiile unei arderi cu flacără, circa 70% din energia
produsă de focar se transmite mediului înconjurător prin convecţie, restul de 30% se degajă
sub formă de radiaţii, cea mai mare contribuţie având-o radiaţia dată de flăcări.
În timpul incendiilor cu dezvoltare rapidă, însoţite şi de flăcări, se poate ajunge în
spaţiul respectiv la temperaturi în jur de l000°C sau chiar mai mult.
În cazul unei arderi mocnite, se estimează că aproape în întregime energia degajată prin
combustie este transferată mediului înconjurător prin convecţie.
În timpul incendiilor cu dezvoltare lentă, provocate de arderile mocnite, temperatura
poate atinge valori de circa 500°C, iar în condiţii de umiditate ridicată şi aport redus de aer,
temperatura se situează în jurul valorii de 300°C şi uneori chiar sub această valoare [11].
Pentru detectoarele de temperatură este important a se determina modul în care variază
temperatura în diferite puncte ale spaţiului protejat.
În condiţiile în care, în spaţiul protejat, nu există mişcări ale aerului provocate de
diferite deschideri sau instalaţii de ventilare-climatizare, fluxul de gaze fierbinţi formează
23
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
deasupra focarului un con orientat cu baza către partea superioară a încăperii. În interiorul
acestui con are loc mişcarea în plan vertical a gazelor şi a altor produse rezultate din ardere.
Examinând modul în care aerul rece aflat la o distanţă relativ mare faţă de tavan se
amestecă în stratul de aer de sub tavan, se constată că este necesar un aport de energie pentru
ca să aibă loc ridicarea straturilor de aer mai reci printre gazele mai calde. Această energie,
cunoscută şi sub denumirea de energie potenţială de înălţime, se poate obţine numai din
energia cinetică de deplasare a gazelor calde în raport cu aerul mal rece. În condiţiile în care
stratul de aer de sub tavan are o deplasare relativ înceată, ca în cazul incendiilor de mici
dimensiuni, energia cinetică degajată de gazele fierbinţi va fi insuficientă pentru a putea
ridica straturile de aer mai rece, amestecarea fiind un proces relativ lent şi datorat în cea mai
mare parte fenomenului de difuzie, conducând în final la creşterea suprafeţei bazei conului şi
la mărirea distanţei acesteia faţă de plafon.
Aproximând că temperatura este constantă în planul secţiunii transversale a conului de
convecţie, pentru faza iniţială de dezvoltare a incendiilor mici şi în condiţii de atmosferă
liniştită, variaţia temperaturii în funcţie de înălţime este dată de relaţia: [65]
2 5
𝛥𝑇 = 0,26 ⋅ 𝑄 3 ⋅ ℎ−2 , (1.6)
unde:
ΔT- creşterea de temperatură la înălţimea h faţă de focar în raport cu temperatura
mediului ambiant (oC);
Q- fluxul de căldură transferat de la focar prin convecţie în unitatea de timp, în mediul
ambiant (W);
h- distanţa faţă de focar (m).
Această relaţie este deosebit de importantă, deoarece ilustrează modul în care căldura
degajată, care trebuie să acţioneze detectorul de temperatură, variază odată cu creşterea
înălţimii tavanului .
Înălţimea încăperii prezintă o deosebită importanţă în funcţionarea detectoarelor de
temperatură (termice), astfel, după relaţia de mai sus, pentru ca acelaşi detector să fie
acţionat, este necesară o putere de 22,5 kW, când este montat într-o încăpere care are plafonul
la 2,5 m şi 720 kW, când este amplasat la o înălţime de 10 m.
Degajarea de energie calorică, pe durata arderii diferitelor substanţe şi materiale
combustibile, este dependentă de puterea calorifică inferioară şi de viteza de ardere. De
exemplu, dacă se ard materiale cu viteze de ardere mici, atunci cantitatea de energie calorică
ce se degajă în unitatea de timp va fi relativ mică, chiar şi în cazul în care puterea calorifică
24
Capitolul 1 – Introducere
are o valoare mare. Acelaşi fenomen are loc şi atunci când materialele care ard prezintă o
viteză mare de ardere, dar au o putere calorifică redusă. Dimpotrivă, atunci când ard
materiale eu puteri calorifice ridicate şi viteze de ardere mari, are loc o degajare importantă
de energie calorică. Aceasta se transferă mediului înconjurător şi acţionează atât asupra
celorlalte materiale combustibile, pregătindu-le pentru aprindere, cât şi asupra elementelor de
construcţie.
După cum s-a arătat, energia care se degajă la incendii nu se propagă numai prin
convecţie, ci şi prin radiaţie. După cum se ştie orice corp aflat la o temperatură mai mare de
zero absolut emite radiaţii. Pe măsură ce temperatura corpului creşte şi radiaţia emisă de el va
creşte, atât în intensitate, cât şi în frecvenţă. Radiaţia emisă de corpurile calde este de natură
electromagnetică.
Spectrul flăcărilor
Flăcările, rezultat exclusiv al arderii gazelor, radiază energie atât în domeniul vizibil,
cât şi în cel invizibil al spectrului electromagnetic.
Procesul de schimb de masă şi căldură joacă un rol esenţial în fenomenele de aprindere
şi determină în mare măsură dimensiunile geometrice ale flăcării, câmpurile de temperaturi în
25
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Modulaţia flăcărilor
26
Capitolul 1 – Introducere
27
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
28
Capitolul 1 – Introducere
stingerea incendiilor.
O.M.A.I. nr.163 din 28 februarie 2007 al ministrului administraţiei şi internelor
pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor.
Ordin nr.599 din 18 noiembrie 1998 al ministrului muncii şi protecţiei sociale
privind aprobarea Prescripţiilor minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă.
D.G.P.S.I. 004/2001,aprobată cu O.M.I. 108/2001, Dispoziţiile generale privind
reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice.
Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalaţiilor
electrice in zone cu pericol de explozie – indicativ NP 099-04, aprobat de MTCT cu
ordinul 176/15.02.2005.
Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor. P 118/99.
Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de semnalizare a incendiilor
şi a sistemelor de semnalizare contra efracţiei din clădiri, Indicativ I 18/2/02.
Normativ pentru protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului I20/2000.
O.C.C.P.M. nr. 530/2001 pentru aprobarea reglementării tehnice „Condiţii tehnice
generale. Echipamente de control şi semnalizare”, Cod CTGA 01.01.00.
Normele de prevenire şi stingere a incendiilor în unităţile din ramurile industriei
electronice, electrotehnice şi mecanicii fine şi de dotare cu maşini, instalaţii, utilaje,
aparatură, echipamente de protecţie şi substanţe chimice pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor, aprobate cu Ordinul nr. 12 / 92 -O.D.I.E.M.F.
Colecţia de standarde SR-EN-54 necesare dimensionării instalaţiilor pentru detecţia
şi semnalizarea incendiilor.
SR ISO 8421-2:1999 – Protecţie împotriva incendiilor. Vocabular. Partea 2:
Protecţia structurală împotriva incendiului
SR ISO 8421-7:2000 – Protecţia împotriva incendiilor. Terminologie. Partea 7:
Mijloace de detectare şi de inhibare a exploziilor.
SR ISO 8421-3:2000 – Protecţia împotriva incendiilor. Terminologie. Partea 3:
Detectare şi alarmă la incendiu.
STAS 297/1, 2 – Culori şi indicatoare de securitate.
STAS 10903/2-79 – Măsuri pentru protecţie contra incendiilor. Determinarea
sarcinii termice în construcţii.
Norma cea mai importantă din punctul de vedere al dimensionării instalaţiilor
pentru detecţia şi semnalizarea incendiului este standardul SR-EN-54.
29
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
30
Capitolul 1 – Introducere
destinaţia clădirii.
1.4 Concluzii
31
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
curba incendiului standard, se pot face unele precizări critice la aceasta, mai ales ţinând
seama de alura curbei unui incendiu real după cum se poate observa în figura 1-6 [5], [17],
[58], [66], [98]:
curba standard nu ţine seama de influenţa sarcinii termice şi de distribuţia acesteia
din spaţiul incendiat;
curba standard nu ţine seama de natura materialelor incendiate;
echivalarea cantităţii de căldură degajate cu ajutorul curbei standard în raport cu cea
din incendiul real se face cu o aproximare mare. Astfel temperatura atinsă într-un
incendiu real este mult mai mare decât cea din incendiul standard şi drept urmare
pot să apară o serie de transformări chimice ale materialelor din elementele de
construcţie;
32
Capitolul 1 – Introducere
33
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
35
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
36
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
În cazul în care nu se interpune o intervenţie umană, după o anumită temporizare,
centrala îşi continuă programul, declanşând alarma generală. Aceasta conţine alarma externă,
acustică şi/sau optică, destinată mobilizării şi avertizării personalului din obiectiv şi anunţării
unităţilor de pompieri.
Concomitent cu executarea acestor operaţii instalaţia poate executa, în funcţie de
programul prestabilit, activarea comenzilor în caz de incendiu (închiderea uşilor antifoc,
deschiderea gurilor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, întreruperea alimentării cu
energie electrică a instalaţiilor etc.) şi declanşarea instalaţiilor de stingere (dioxid de carbon,
halon etc.)
37
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
38
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
Cu ajutorul unei imprimante sau al unui sistem de afişare cu diode electroluminiscenţe (LED)
sau cu cristale lichide (LCD), se pot obţine date referitoare la natura semnalizării (incendiu
sau defect), la data apariţiei evenimentului, ora şi minutul, la linia care semnalizează. La
cerere, centrala poate oferi din memoria proprie rapoarte despre evenimentele care s-au
produs.
Dispozitivele optice pentru producerea semnalizărilor trebuie să fie fiabile în exploatare
şi să asigure un nivel luminos uşor identificabil chiar în condiţiile iluminatului artificial sau
natural al mediului ambiant din spaţiul de amplasare a centralelor.
2.1.2.1 Generalităţi
Detectoarele de incendiu sunt componente ale sistemului de detectare care conţine cel
puţin un senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizează cel puţin un parametru
fizic şi/sau chimic asociat incendiului, şi care furnizează cel puţin un semnal corespunzător la
echipamentul de control şi semnalizare (centrala de semnalizare) [107].
Pentru anumite tipuri de instalaţii decizia de alarmă se poate lua la nivel de centrală şi
nu la nivel de detector de incendiu.
Pentru a fi eficiente, detectoarele de incendiu trebuie să îndeplinească, în principal,
următoarele cerinţe:
funcţionare sigură în condiţii specificate de mediu (temperatură, umiditate, curenţi
de aer, concentraţii de praf etc. );
timp de răspuns rapid în prezenţa parametrului supravegheat;
stabilitate în timp a pragului de acţionare;
lipsa semnalizărilor false ;
imunitate la semnale perturbatoare induse de natură electrică şi electromagnetică;
consum redus de energie electrică;
construcţie simplă;
întreţinere şi depanare uşoară.
39
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
40
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
trebuie înlocuite una sau mai multe componente pentru a trece în starea sa normală
de veghe.
detector neresetabil (fără elemente schimbabile): detector la care, după răspuns, nu
mai poate fi trecut în stare de veghe (şi care trebuie înlocuit integral).
41
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
42
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
43
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
pentru evaluarea stării de alarmare. Pe baza acestui set de informaţii, avertizorul îşi adaptează
singur, în raport cu condiţiile din mediul înconjurător sensibilitatea, selectivitatea, dinamica.
R = recunoaştere "în grilă". Pe baza unor teste extinse au fost analizate şi structurate
evoluţii diferenţiate ale incendiului. Inteligenţa sistemului de recunoaştere "în grilă" constă în
aceea că detectorii se adaptează individual în sistem "grilă" evoluţiei efective a incendiului.
Astfel pe de o parte, se poate recunoaşte o presupusă mărime caracteristică de incendiu ca
neadevărată şi pe de altă parte se poate reduce semnificativ timpul de reacţie pentru
recunoaşterea timpurie a incendiului.
a) b) c)
Figura 2-2 Reacţia detectorului la: a)creştere normală b)creştere lentă c)creştere rapidă a concentraţiei de fum
45
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
exteriorul acestora;
pentru medii explozive (de interior şi exterior);
pentru mediu naval (de interior şi exterior).
2.1.3.1 Clasificare.
Principalele elemente componente ale unei instalaţii de alarmă pentru evacuare în caz
de incendiu, figura 2-4 constau din:
Figura 2-3 Schemă de principiu a unei instalaţii de alarmare pentru evacuare in caz de incendiu.
unitatea de comandă şi control;
dispozitive de alarmare;
circuite de legătură;
surse de electroalimentare.
47
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
48
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
dispozitivelor a fost considerabil redus.
Mai mult, dispozitivele acustice piezoelectronice pot reda şi frecvenţele audio, într-un
domeniu de frecvenţe mai redus decât al difuzoarelor clasice, fapt ce le conferă şi
posibilitatea de se putea transmite mesaje către ocupanţi, în caz de incendiu.
În caz de alarmă de incendiu, prin cel de-al treilea conductor (S.C.) se comandă intrarea
în funcţiune a releului (REL) care prin contactele sale, comută semnalul modulat (SM) din
punctul (c) în punctul (b), asigurându-se funcţionarea instalaţiei chiar dacă potenţiometrul de
volum (P) este închis.
Alarmarea persoanelor în caz de incendiu prin instalaţii care nu sunt dedicate acestui
scop, trebuie privită cu o oarecare reţinere, deoarece nu prezintă un grad ridicat de siguranţa
în funcţionare. Astfel dacă, din cauze accidentale, alimentarea cu tensiune necesară
funcţionării aparatului se întrerupe, funcţionarea instalaţiei este compromisă. De asemenea,
întreruperea conductoarelor de semnal (SM) sau de comandă (SC), nefiind semnalizate ca
defecte, se produce nerealizarea alarmării ocupanţilor din zona respectivă.
La instalarea circuitelor de alarmă trebuiesc luate măsuri de protecţie corespunzătoare,
49
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
astfel încât sistemul de alarmare a ocupanţilor în caz de incendiu să-şi poată îndeplini
funcţiunile.
În unele ţări, cerinţele de protecţie pentru circuitele de alarmare în caz de incendiu sunt
cu mult mai severe decât pentru liniile pe care sunt montate detectoarele automate de
incendiu (circuite de detecţie).
50
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
dispozitivele acustice de alarmare, chiar în prezenţa unor zgomote de fond sau a altor
semnalizări existente în acele locuri.
Sunetul emis de dispozitivele acustice de alarmare în caz da incendiu trebuie să fie
distinct şi uşor de identificat faţă de alte semnalizări acustice utilizate în alte scopuri.
Se interzice folosirea în alte scopuri a instalaţiilor de alarmare în caz de incendiu.
Toate dispozitivele acustice destinate alarmei de incendiu, instalate într-o clădire,
trebuie să fie de acelaşi tip şi să producă acelaşi sunet, cu excepţia acelor locuri unde se
impun cerinţe speciale.
În cazul în care, datorită configuraţiei clădirii sau altor cerinţe, o evacuare totală a
persoanelor nu este posibilă, vor fi avertizaţi iniţial ocupanţii din zona afectată de incendiu şi
zonale adiacente acestora şi apoi selectiv ocupanţii din celelalte zone, pentru a se efectua,
dacă este cazul, evacuarea completă.
În cazuri deosebite, în care ocupanţii nu sunt apţi să se autoevacueze sau pentru evitarea
panicii, se va notifica (înştiinţa) printr-o alarmă discretă numai personalul instruit pentru
intervenţie, astfel încât ocupanţii să nu perceapă starea de alarmă instituită. În aceste cazuri se
recomandă prevederea unei instalaţii de comunicaţie internă, cu posturi instalate în diverse
locuri din clădire, prin care să se asigure legătura cu dispeceratul de coordonare a evacuării şi
intervenţiei. Această instalaţie poate fi parte integrantă a instalaţiei de alarmare în caz de
incendiu sau realizată separat.
Nivelul sonor produs de dispozitivele acustice de alarmare utilizate în clădirile publice
şi în general în spaţiile cu condiţii normale de zgomot de fond trebuie să fie de minim 65dB.
În cazul în care în aceste spaţii pot apărea zgomote de fond cu un nivel sonor mai mare de 65
dB pe o durată mai mare de 30 secunde, nivelul sonor produs de dispozitivele acustice de
alarmare trebuie să fie mai mare cu cel puţin 5 dB peste valoarea maximă a nivelului sonor
produs de zgomotele de fond.
Nivelul sonor produs de dispozitivele acustice de alarmare nu trebuie să depăşească 135
dB la distanţa minimă de audiţie faţă de acestea (stabilirea nivelului maxim a fost determinată
de cerinţele fiziologice). Depăşirea pragului maxim conduce la senzaţia de durere în sistemul
auditiv al omului şi poate amplifica starea de nelinişte sau nesiguranţă.
În spaţiile cu nivel ridicat de zgomot, nivelul sonor produs de dispozitivele acustice de
alarmare trebuie să fie mai mare cu cel puţin 10 dB peste nivelul zgomotului. În aceste spaţii,
în funcţie de necesităţi, se va asigura suplimentar şi semnalizarea optică.
În clădirile sau spatiile destinate cazării persoanelor, nivelul sonor produs de
dispozitivele acustice de alarmare trebuie să fie de minim 75 dB.
51
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Pentru realizarea nivelului sonor minim în toate locurile unde se află oameni, la
alegerea tipurilor şi numărului dispozitivelor acustice de alarmare se va avea în vedere şi
atenuarea sunetelor produsă de elementele fonoabsorbante (mochete, uşi capitonaje etc.
Pentru spaţiile mari este recomandabil să se utilizeze mai multe dispozitive acustice cu
intensitate sonoră mai redusă, dar care asigură nivelul de audibilitate necesar.
Întreruperea alarmei de evacuare în caz de incendiu se va realiza numai manual de către
personal autorizat.
Transmiterea alarmei de evacuare în caz de incendiu prin echipamentele de informare a
publicului cu care este dotată clădirea, în locul unei instalaţii speciale de alarmare, se admite
numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe :
alarma de incendiu este transmisă în toate spaţiile în care sunt persoane;
alarma de incendiu este prioritară şi distinctă faţă de orice alte semnale transmise;
pe durata funcţionarii în regim de alarmare, sunt deconectate toate microfoanele şi
sursele de program, cu excepţia microfonului şi sursei pentru anunţuri de incendiu;
defectarea amplificatoarelor de putere şi a generatorul de semnal pentru alarma de
incendiu se semnalizează ca defect;
întreruperea circuitelor la care se conectează dispozitivele acustice de alarmare se
semnalizează ca defect;
alimentarea cu energie electrică a instalaţiei se face din două surse distincte;
se asigura nivelul sonor minim pentru alarma acustică de evacuare în caz de
incendiu.
52
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
53
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
54
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
55
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
2.2.1 Detecţia
Pentru a proiecta partea de detecţie a unui sistem, este necesar să se determine locul de
amplasare a detectoarelor de incendiu pentru realizarea obiectivelor propuse. Mai multe tipuri
de detectoare por răspunde la incendiu, deci este necesar să se compare mai multe sisteme,
folosind diverse combinaţii de detectoare pentru optimizarea performanţelor sistemului şi
micşorarea costului de realizare al acestuia. Semnale specifice ale incendiului sau fenomene
prezente în timpul combustiei pot fi măsurate.
Schimbarea bruscă
ai arderii mai mici
Undele de radiaţie
Produşi invizibili
electromagnetică
electromagnetică
produşii arderii
mai mari de 0,1
Fumul vizibil şi
(termică) 6500-
focului/tipul de
a temperaturii
de 0,1 microni
Temperatura
Semnătura
1700-2900
Angstrom
Radiaţia
detector
microni
înaltă
8500
Detectorul de ultraviolet X
Detectorul de raze X
infraroşii
Detectorul de particule
sub-microne
Camera de nori a lui X
Wilson
Detectorul de particule
infraroşii
Detectorul de fum
Fotoelectric X
Ionizare X
Raza foto X
Detectorul cu rată de X
creştere
Detectorul cu rată de X
anticipare
Detectorul cu temperatură X
fixă
Tabelul 2.1 reprezintă o referinţă a tipurilor de detectoare comercializate în funcţie de
semnalele specifice ale incendiului. În tabel este prezentat răspunsul detectoarelor raportat la
proprietatea predominantă de incendiu.
56
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
Pentru un detector dat, problema este determinarea distanţei maxime dintre detector şi
incendiu astfel încât detectorul să funcţioneze în parametrii specificaţi ai sistemului. Este
57
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
unde:
c = căldura specifică a elementului ce este încălzit kJ/(kg0C)
𝑞 = căldura transferată
Heskestad and Smith au propus folosirea unei constante de timp, 𝜏, care să descrie
transferul convectiv de căldură la anumite elemente ale detectorului
𝑚𝑐
𝜏= s, (2.6)
hA
𝑑𝑇𝑑 Tg – Td
= . (2.7)
𝑑𝑡 𝜏
𝜏, este funcţie de masa, aria şi căldura specifică ale detectorului utilizat. Pentru o
anumită temperatură a gazului rezultat prin ardere şi un anume detector, o creştere a masei
duce la creşterea timpului 𝜏. Un timp mai mare rezultă la o încălzire mai mică a elementului.
Coeficientul convectiv de transfer, h, este funcţie de viteza fluxului de gaze ce ajunge
la elementele detectorului şi de forma acestor elemente. Pentru un anume detector, dacă
viteza gazului este constantă, h este constant. A fost arătat că acel coeficient de transfer
convectiv de căldură pentru sfere, cilindri şi alte obiecte similare cu sprinklerele sau cu
elementele detectoarelor este aproximativ proporţional cu numărul Reynold:
𝑢𝑑
Re = , (2.8)
𝜐
unde:
u = viteza gazului,
d = diametrul cilindrului sau sferei expusă la încălzirea convectivă,
𝜐 = vâscozitatea cinematică a gazului.
Pentru un anume detector, această ecuaţie arată că h şi deci 𝜏 sunt aproximativ
proporţionale cu rădăcina vitezei gazului ce trece prin detector. Această relaţie poate fi
exprimată ca o caracteristică de răspuns în timp RTI a unui anume detector:
59
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
𝜏𝑢1 2
≅ 𝜏0 𝑢0 1 2 , (2.9)
Astfel, dacă τ0 este măsurat în laborator la o viteză de referinţă u0, această expresie este
folosită pentru a determina τ pentru orice altă viteză a gazului, u, pentru acelaşi tip de
detector. RTI are unităţi de m1/2s1/2.
Cunoscând RTI, schimbarea de temperatură a unităţilor similare poate fi calculată
pentru orice istorie a gazelor de ardere care curg prin ea. Formula ecuaţiei de transfer termic
este:
dT d u 1/2 (T g −T d )
= . (2.10)
dt RTI
unde:
3 u u ∗2 ∆T 2 ∗ t
γ=4 ∗ 1 2 (t ∗ ) , (2.13)
u ∗2 ∆T 2 RTI 2
60
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
aerosolilor din fum, transportul acestora, aerodinamica detectoarelor şi răspunsul senzorilor.
Caracteristicile aerosolilor din fum la punctul de realizare sunt în funcţie de compoziţia
carburantului, modul de ardere (cu flacără sau fumegând) şi de vicierea aerului comburant.
Caracteristicile considerate includ mărimea particulelor şi distribuţia acestora, numărul
particulelor şi concentraţia la un anumit moment, compoziţia, culoarea şi indexul refractar.
Ţinând cont de natura dinamică a dezvoltării incendiului, răspândirea şi carburantul implicat,
condiţiile de ventilare se vor schimba în timp şi vor afecta modul de producere al fumului.
Considerentele referitoare la transport includ schimbări în caracteristicile aerosolilor ce
au loc în timp şi la o anumită distanţă faţă de sursă şi la timpul de transport. Schimbările ce se
petrec la aerosoli sunt în general referitoare la mărimea particulelor şi la concentraţie. Timpul
de transport depinde de caracteristicile drumului de transport de la sursă la detector şi includ
înălţimea tavanului şi configuraţia acestuia, anumite bariere precum uşile şi efecte de
flotabilitate ca cele determinate de stratificările straturilor şi de inversiunea termică.
De îndată ce fumul a ajuns la detector, alţi factori devin importanţi, printre care şi
aerodinamica detectorului şi tipul de senzor folosit. Aerodinamica detectorului este
determinată de uşurinţa cu care fumul poate trece prin locul în care se află detectorul şi poate
intra în senzor. Diferitele modalităţi de detectare (ionice sau fotoelectrice) vor răspunde
diferit, în funcţie de caracteristicile aerosolului transportat. În familia senzorilor fotoelectrici,
vor fi variaţii datorită lungimilor de undă ale luminii şi unghiurilor de incidenţă a acesteia. De
asemenea, algoritmii folosiţi pentru măsurarea răspunsurilor senzorilor, sunt introduşi de
producători şi afectează răspunsul detectoarelor.
Practica standard de proiectare a sistemelor de detecţie a fumului sunt aproape la fel ca
şi cele pentru sistemele de detecţie a căldurii. Criteriile de distanţare sunt stabilite în funcţie
de răspunsul detectoarelor la diferiţi parametri, ca de exemplu densitatea optică. O varietate
de teste pentru fum sunt folosite pentru verificarea încadrării răspunsului detectoarelor între
anumite limite minime şi maxime, pentru anumiţi timpi de răspuns specifice diferitelor tipuri
de fum. Prin aceasta se determină criteriile de spaţiere necesare pentru răspunsul
detectoarelor la anumiţi parametri. În unele cazuri distanţele recomandate pot fi mărite, în
funcţie de factori precum configuraţia compartimentului şi viteza de deplasare a aerului.
În aplicaţii când estimarea răspunsului detectoarelor nu este critic, criteriile
recomandate de spaţiere reprezintă o informaţie suficientă pentru proiectarea unui sistem de
detecţie a fumului. Dacă proiectul solicită un răspuns într-un anume interval de timp, o
anumită densitate optică, un anumit flux de căldură sau o anumită creştere a căldurii, trebuie
efectuate şi alte analize. În acest caz sunt necesare informaţii referitoare la cantitatea de
61
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Densitatea optică, D
I0 I
D = log10 = −log10 . (2.17)
I I0
unde:
I0 -este intensitatea iniţială a razei de lumină ce ajunge la fotocelulă,
I -este intensitatea razei de lumină în prezenţa fumului,
62
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
l -este distanţa dintre sursă şi fotocelulă.
Densitatea optică şi obstrucţionarea sunt date esenţiale pentru a evalua vizibilitatea.
Oricum, singurele detectoare de fum ce se găsesc în comerţ ce folosesc atenuarea razei de
lumină sunt detectoarele de fum cu raze proiectate. Acestea sunt sensibile la lungimile de
undă ale luminii folosite. Astfel, vor fi folosite pentru estimarea răspunsului unui detector cu
raze proiectate de lumină, iar datele vor trebui măsurate şi raportate folosind aceeaşi lungime
de undă de lumină ca şi sursa de lumină folosită de detector.
Cele mai întâlnite două tipuri de detectoare sunt cele cu ionizare şi cele fotoelectrice.
Nici un tip nu foloseşte atenuarea luminii. Fără o corelaţie între densitatea optică şi
caracteristicile de răspuns ale unui anumit detector, o modelare foarte precisă nu este
posibilă.
În plus, detectoarele, adesea folosesc algoritmi complecşi mai degrabă decât praguri
simple sau rate de schimbare a răspunsului algoritmii sunt folosiţi pentru reducerea alarmelor
false şi pentru a mări detectarea incendiului. Aceşti algoritmi variază de la detector la
detector şi în general nu sunt publicaţi de producător. Astfel, dacă corelaţiile dintre densitatea
optică şi răspunsul detectoarelor de fum cu ionizare şi cu dispersie ar fi disponibile, răspunsul
actual al fiecărui model ar fi afectat de semnalul acestui algoritm.
Cu toate acestea, există metode ce pot fi folosite pentru o estimare grosolană a
răspunsului detectorului de fum. O asemenea metodă de estimare poate să aducă nu chiar
estimări foarte exacte ale timpului de răspuns al detectorului, deoarece posibilele erori în
metoda de estimare nu sunt cunoscute şi algoritmii de răspuns pentru un anumit detector nu
sunt cunoscuţi. Fără ca acurateţea acestei metode şi potenţialele erori să fie cunoscute, ea nu
ar trebui folosită pentru compararea răspunsului detectoarelor cu alte modele de calcul.
Metodele de estimare sunt cel mai bine utilizate pentru a compara schimbările din răspunsul
unor anumite detectoare, ca un rezultat al schimbărilor în distanţă şi locaţie, atât timp cât
celelalte variabile sunt constante.
În plus, la aceste metode, testele actuale de incendiu cu prezenţa detectoarelor pot
asigura informaţii pentru compararea răspunsului detectoarelor de fum la alţi factori
importanţi ca timpul de producere, răspunsul structurilor, fluxul de căldură degajat şi altele.
Testele de performanţă asupra produselor pot fi surse de date. Chiar dacă răspunsul nu va fi
raportat de producători, performanţele minime şi maxime solicitate de testele standard oferă o
varietate de răspunsuri posibile.
63
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Pentru detectoarele bazate pe razele de lumină, modelele incendiului sau ale fumului ce
determină densitatea optică pe unitatea de lungime, Du, într-o arie sau densitatea totală optică,
D, pot fi folosite pentru a determina când detectorul va răspunde. Specificaţiile
producătorilor, vor indica la ce nivel de obscuritate sau la ce densitate optică totală vor
răspunde detectoarele. Detectoarele bazate pe proiectarea razelor de lumină au în general un
maxim ajustabil al răspunsului.
În multe modele de incendiu se estimează densitatea optică pe unitate Du, într-un strat
uniform sau în volum. Această metodă se referă la zona de modelare. Această densitate optică
a întregii lungime de undă a razei, este determinată înmulţind Du cu lungimea razei de lumină
l, care este distanţa dintre sursă şi detector. Această metodă presupune o distribuţie omogenă
a fumului prin drumul parcurs de rază, o presupunere ce va fi întotdeauna inexactă.
O altă metodă de modelare a răspunsului detectoarelor cu raza proiectată sau cele cu
obstrucţionarea luminii constă în a calcula unitatea de densitate optică, Du, la anumite puncte
sau la anumite segmente dintre sursă şi receptor. Densitatea optică pe unitate este apoi
înmulţită cu lungimea unui anume segment. Densitatea totală optică a traiectoriei este în final
o însumare a tuturor densităţilor pentru fiecare segment în parte.
64
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
MEACHAM a demonstrat că este posibil să se modeleze răspunsul detectoarelor cu
împrăştiere de lumină, folosind informaţii despre proprietăţile fumului determinate prin teste
la scări mici, ale anumitor carburanţi. Oricum, metodele recomandate de testare nu au fost
încă stabilite, testate sau încorporate în programele de testare ale incendiului.
În acest moment, nu există metode practice de a modela direct răspunsul detectoarelor
cu raze împrăştiate. Oricum, modelarea densităţii optice sau a obstrucţionării, cum am spus
mai sus despre detectoarele ce răspund la obstrucţionarea luminii, poate fi folosită într-o parte
limitată, pentru estimarea răspunsului detectoarelor de împrăştiere a luminii.
O altă cale de a înţelege răspunsurile diferite ale detectoarelor cu împrăştiere a luminii,
la două tipuri de fum, constă în luarea în considerare a cantităţii de lumină ce este împrăştiată
când fumul din cele două exemple are aceeaşi densitate optică. Ambele exemple de fum
restrâng în mod egal vederea asupra luminii reflectate de un obiect. Un anumit tip de fum
poate fi compus din mai multe particule ce reflectă, astfel încât lumina va fi împrăştiată în
mai multe direcţii. Astfel, se reduce cantitatea de lumină pe direcţia înainte. Celălalt tip de
fum poate avea particule ce absorb lumina mai repede decât o reflectă. Chiar dacă au densităţi
optice egale, un anumit tip de fum poate împrăştia mai bine lumina şi astfel poate determina
un răspuns mai rapid al detectorului.
Pentru a modela răspunsul unui detector pe bază de lumină, folosind densitatea optică
sau împrăştierea luminii, este necesar de cunoscut densitatea optică necesară pentru un
anumit tip de fum ce va determina răspunsul detectorului. De exemplu, mulţi producători
etichetează detectoarele de fum cu o numită densitate optică, Du, sau cu o unitate de
obstrucţionare Ou, bazate pe un test de calibrare al standardului UL 268. Numărul indică
densitatea optică necesară pentru ca un detector să răspundă. Densitatea optică necesară
pentru răspuns, indicată de producător pentru o anumită distribuţie a particulelor,
concentraţie, culoare, va fi folosită în laborator pentru calibrarea răspunsului anumitor
detectoare. Dacă fumul şi condiţiile sunt similare cu cele folosite în teste, condiţiile de
răspuns pot fi folosite în calcul.
Nu este suficient să existe date despre un anumit carburant şi despre detectorul ce
trebuie să fie folosit. Se ştie că fumul se schimbă în timpul de mişcare a acestuia. Pot apărea
schimbări la numărul, mărimea, forma şi viteza particulelor. Densitatea optică pentru
răspunsul detectoarelor la caracteristicile fumului, altele decât cele folosite pentru calibrare în
laborator, va fi diferită şi va varia în funcţie de tipurile de carburanţi şi modelele de incendiu.
Unii producători pot asigura datele dacă se ştiu şi când sunt solicitate, însă multe date
de răspuns la diferiţi carburanţi nu sunt cunoscute. Testele de performanţă şi de siguranţă la
65
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
incendiu precum şi cele efectuate cu detectoare de incendiu sunt surse de ajutor pentru
limitarea datelor de performanţă. Standardele produselor, în general testează detectoarele în
camere cu anumiţi carburanţi şi anumite dezvoltări ale fumului şi ale vitezei acestuia.
Detectoarele trebuie să răspundă la atingerea anumitor praguri sau într-un interval de timp
specificat. Dacă datele exacte referitoare la performanţe nu sunt accesibile, limitele testelor
sunt folosite pentru estimarea unui anumit răspuns al detectoarelor.
66
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
fotoelectrice şi cele cu ionizare, rezistenţa la intrare este realizată de un filtru, designul
camerei şi caracteristicile aerodinamice ale detectoarelor.
Într-un scenariu în care densitatea optică de la locul detectorului creşte în timp,
densitatea optică din interiorul camerei detectorului va fi întotdeauna mai mică decât cea din
afara lui. Similar, dacă un detector este amplasat în curentul fumului având densitatea optică
constantă, va apare o întârziere înainte ca densitatea optică din cameră să se apropie de cea
din afara detectorului. Cât timp căldura se transferă la detector, rezistenţa de intrare a fumului
poate fi caracterizată printr-o constantă de timp, τ, a detectorului:
dD ui 1
= τ Du − Dui s−1 ∙ m−1 , (2.19)
dt
unde:
Dui m−1 = densitatea optică pe unitatea de lungime înăuntrul camerei detectorului
Du m−1 = densitatea optică pe unitatea de lungime înafara detectorului
τ = constanta de timp a detectorului (s)
Dacă această constantă de timp şi rata de schimbare a densităţii optice din afara
detectorului sunt constante, atunci această ecuaţie poate fi rezolvată. În continuare, înlocuind
Dur pentru densitatea optică din afara detectorului la răspuns şi cu Duo pentru densitatea
optică cerută în interiorul detectorului pentru a răspunde, se obţine expresia:
dD u 1 dD u
Dur = Duo + τ 1 − exp −Dur m−1 , (2.20)
dt τ dt
unde:
L - este lungimea caracteristică a detectorului,
u - este viteza jetului din plafon care trece pe lângă detector.
Lungimea caracteristică se presupune a fi o proprietate a detectorului care este
independentă de fum şi de proprietăţile jetului ce ajunge la tavan. Ea este interpretată ca
distanţa pe care fumul o traversează până la viteza u, înainte ca densitatea optică din
interiorul detectorului să atingă valoarea din afara detectorului. Combinând ecuaţiile,
L dD u u dD u
Dur = Duo + u 1 − exp −Dur L m−1 (2.22)
dt dt
67
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
dD u
Dur = Duo + τ m−1 , (2.23)
dt
sau
L dD u
Dur = Duo + u m−1 . (2.24)
dt
Această formă a ecuaţiei rezistenţei de intrare demonstrează în mod clar că atunci când
densitatea optică din afara detectorului creşte în timp, densitatea optică din detector va
rămâne în urmă, dacă există o rezistenţă de intrare.
Inginerii pot folosi pe L ca o măsură a rezistenţei de intrare pentru determinarea
timpului de întârziere. În scenarii în care viteza fumului spre tavan este mică, nesiguranţa în
rezultate va fi mai mare.
68
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
încăperile respective;
să nu fie amplasate sub încăperi încadrate în clasa U3 (AD4) conform normativului I
7 (anexa 3);
spaţiile pentru echipamente de control şi semnalizare aferente instalaţiilor de
semnalizare a incendiilor să fie prevăzute cu instalaţii de iluminat de siguranţă
pentru continuarea lucrului.
În aceste încăperi au acces doar persoane autorizate.
Încăperile trebuie să fie prevăzute cu tablou electric separat, alimentat înaintea
întrerupătorului general – la o singură cale de alimentare – sau de pe bara cu tensiune
permanentă – la dubla alimentare.
Echipamentele de control şi semnalizare se vor instala de regulă în clădirea serviciului
de pompieri, în spaţii uşor accesibile sau, când nu există pompieri, într-o incintă
supravegheată permanent.
Centrala sau panoul repetor vor asigura retranslaţia indicaţiilor în clădire cu mai multe
intrări pentru pompieri prin panouri suplimentare de avertizare. Indicaţiile vizuale sub forma
lămpilor de avertizare şi ale iluminatului pentru continuarea lucrului, trebuie să fie montate la
intrările prevăzute pentru accesul pompierilor în clădire. Acolo unde se montează mai multe
panouri de control care permit preluarea controlului de la mai multe locaţii, trebuie luate
măsuri pentru a se preveni operarea contradictorie a comenzilor din poziţii diferite prin
retranslaţia comenzilor [38].
Amplasarea echipamentului de control şi semnalizare (centrala de semnalizare) la
incendiu impune în plus şi următoarele [79]:
indicaţiile şi controalele să fie uşor accesibile pompierilor şi personalului
responsabil din clădire;
iluminatul să permită citirea cu uşurinţă a etichetelor şi indicaţiilor vizuale;
riscul de incendiu să fie scăzut şi spaţiul să fie acoperit de instalaţiile de
semnalizare a incendiilor.
Dacă echipamentul de control şi semnalizare este distribuit în mai multe carcase, este
necesar ca
spaţiul de amplasare al fiecărei carcase să satisfacă cerinţele de mai sus;
conexiunile dintre carcase să fie protejate corespunzător împotriva avarierii prin
incendiu sau avarierii mecanice;
facilităţile de monitorizare a defectelor să acopere interconectările dintre diferite
carcase ale centralei.
69
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
70
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
anunţarea pompierilor.
Amplasarea corpurilor de iluminat din dispeceratele cu monitoare TV se face astfel
încât pe ecranele acestora să nu cadă lumină directă atât naturală cât şi artificială.
Echipamentele şi aparatura de comandă se instalează pe pereţi la nivelul privirii operatorului,
la minim 0,8 m de pardoseală.
Monitoarele se vor amplasa la o distanţă de 6...10 ori diagonala ecranului faţă de locul
de supraveghere al operatorului. Dacă numărul monitoarelor este mai mare de 4, acestea se
vor instala în rack-uri astfel încât operatorul să le poată urmări fără mişcarea capului.
Cablurile coaxiale care asigură legătura între diferitele echipamente (multiplexor,
monitoare, camere video, videorecordere etc.) se vor amplasa la o distanţă mai mare de 0,5 m
faţă de cablurile de forţă şi se vor evita traseele paralele ale acestora pe distanţe mai mari de 1
metru.
În cazul în care paralelismul nu se poate evita, cablurile coaxiale se vor proteja în tuburi
metalice, legate la pământ la ambele capete, situaţie în care distanţa nu se normează.
De regulă cablurile se instalează în zone cu risc mic de incendiu (cu excepţia celor din
incintele protejate).
Dacă este necesară prevederea de cabluri în alte zone, trebui utilizate cabluri rezistente
la foc sau se asigură supravegherea canalizaţiilor de cabluri prin detectoare împotriva
incendiului, astfel încât un defect al acestora să nu împiedice:
recepţia unui semnal de detectare la echipamentul de control şi semnalizare;
funcţionarea dispozitivelor de alarmă;
recepţia semnalelor iniţiate de sistemul de detecţie prin echipamentul de transmisie
al alarmei de incendiu.
Cablurile care trebuie să rămână în funcţiune mai mult de 1 minut după detectarea
incendiului trebuie să reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau să fie protejate
pentru această perioadă. Aceste cabluri sunt cele care asigură:
conectarea dintre echipamentul de control şi semnalizare şi echipamentul de
alimentare cu energie electrică, dacă se găsesc în carcase diferite;
conectarea dintre părţi ale echipamentului de control şi semnalizare, dacă se găsesc
în carcase diferite;
conectarea dintre echipamentul de control şi semnalizare şi panourile repetoare de
71
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
72
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
73
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
74
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
normativelor şi standardelor în vigoare.
La stabilirea traseelor se vor evita trecerile prin spaţii cu pericol de explozie, medii
corozive sau zone în care există pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea deteriora
învelişul cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu, alegându-se soluţii de montaj pe
pereţii exteriori acestor spaţii (cu condiţia protejării împotriva efectelor de radiaţii termice în
caz de incendiu şi deteriorărilor mecanice) şi anume în spaţiile de circulaţie, anexe tehnice
sau alte spaţii fără pericol.
Pentru realizarea circuitelor de alarmă la incendiu pentru conectarea dispozitivelor de
alarmă se utilizează acelaşi tip de cablu.
Cablul de joasă tensiune pentru alimentarea echipamentului de control şi semnalizare la
incendiu se montează în carcasa echipamentului pe o intrare separată faţă de toate celelalte
cabluri ale sistemului de detectare şi de alarmă de incendiu.
Pentru sistemele de detectare şi de alarmă la incendiu se vor prevedea puncte de
concentrare separate, marcate corespunzător.
Cutiile de conexiuni se vor instala numai în locuri uscate, asigurate împotriva accesului
persoanelor neautorizate, uşor accesibile personalului de întreţinere.
Cablurile, conectoarele, bornele etc. trebuie să fie marcate pentru a putea fi uşor
identificate.
Rezistenţa de izolaţie faţă de pământ a circuitelor de semnalizare trebuie să fie de
minim 10 mΩ cu decuplarea bornei de legare la pământ.
În clădirile înalte şi foarte înalte pentru circuitele destinate instalaţiilor de semnalizare a
incendiilor coloanele dispuse pe verticală vor fi separate de celelalte categorii de instalaţii
electrice sau de telecomunicaţii.
Organizarea echipamentului aferent instalaţiilor de semnalizare a incendiilor se face pe
niveluri de acces a echipamentului cu sistem de parolare.
Circuitele pentru instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor instala în tuburi
separate.
Proprietarul sau o altă persoană având control în acea parte a clădirii care conţine
instalaţia de semnalizare a incendiului este responsabil pentru:
asigurarea conformităţii iniţiale şi continue a instalaţiei sau sistemului cu cerinţele
în vigoare;
scrierea procedurii pentru abordarea diferitelor alarme, avertizări şi a altor
evenimente apărute în instalaţie sau sistem;
antrenarea ocupanţilor pentru recunoaşterea diferitelor situaţii, alarme şi pentru
75
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
evacuare;
păstrarea instalaţiei sau sistemului în cele mai bune condiţii de funcţionare;
prevenirea alarmelor false prin luarea de măsuri adecvate pentru împiedicarea
activării detectoarelor prin operaţii de sudare, tăiere metale, fumat, încălzit, gătit,
evacuare gaze etc.;
asigurarea că instalaţia sau sistemul este modificat corespunzător dacă apar orice
schimbări semnificative de utilizare sau configurare a clădirii;
ţinerea unui registru de evidenţă a intervenţiilor la sistem şi înregistrarea tuturor
evenimentelor care afectează sau au ca sursă instalaţia sau sistemul;
asigurarea că instalaţia sau sistemul este întreţinut la intervale corespunzătoare după
apariţia unui defect, incendiu sau alt eveniment care poate afecta sistemul;
numirea uneia sau mai multor persoane pentru îndeplinirea acestor funcţii. Numele
lor trebuie scrise în registrul de evidenţă a intervenţiilor la sistem;
schimbarea periodică a codurilor de acces ale utilizatorilor şi personalizarea
acestora.
Proprietarul poate delega aceste funcţii prin contract unei organizaţii (organizaţia care a
instalat sistemul sau care asigură service). Jurnalul (registrul) instalaţiei trebuie ţinut într-un
loc accesibil persoanelor autorizate, de regulă lângă centrală, şi trebuie efectuate înregistrări
privind toate evenimentele sistemului.
Clădirea trebuie împărţită în zone de detectare astfel încât locul de origine al alarmei să
poată fi determinat rapid din indicaţiile date de echipamentul de control şi semnalizare la
incendiu (centrala de semnalizare). Trebuie asigurate circuite de rezervă pentru identificarea
semnalelor de la declanşatoarele manuale de alarmă, astfel încât să fie prevenite semnalele
false.
Împărţirea clădirii pe zone de detectare trebuie să ţină seama şi de următoarele reguli:
Aria desfăşurată a unei singure zone trebuie să fie mai mică sau egală cu 1600 m2;
Distanţa de căutare (în interiorul unei zone) pentru a avea confirmarea vizuală a
incendiului trebuie să fie mai mică sau egală cu 30 m;
Într-o zonă de detectare se pot include mai multe încăperi dacă:
- încăperile sunt învecinate, numărul lor nu este mai mare ca 5 şi întreaga suprafaţă
76
Capitolul 2 – Stadiul actual al cunoaşterii instalaţiilor de supraveghere şi alarmare
la incendiu
nu depăşeşte 400 m2;
- încăperile sunt învecinate, cu posibilitatea de acces uşor la acestea, suprafaţa totală
1000 m2 şi în centrala de semnalizare a incendiilor sau la accesele la încăperi s-au
prevăzut avertizori de alarmă pentru spaţiul afectat de incendiu.
Fiecare zonă trebuie limitată la un singur nivel al cădirii cu excepţiile:
- zona este casa scării, puţul liftului sau o structură similară care se întinde pe mai
mult de un nivel;
- suprafaţa totală a clădirii este mai mică de 300 m2.
Împărţirea clădirii în zone de alarmă depinde de nevoile de diferenţiere a tipului de
alarmă. Dacă un semnal de alarmă se generează întotdeauna pentru întreaga clădire, atunci
divizarea clădirii în zone de alarmă nu este necesară.
2.4 Concluzii
77
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
au la bază un model de densitate a masei de particule cum a fost prezentat în acest capitol.
Pentru anumite detectoare de fum se foloseşte un model de creştere a temperaturii
gazelor de ardere şi altele folosesc un model de creștere a densității optice de masă sau un
model specific de stingere. Modelul specific de stingere este similar cu modelul densității
optice de masă. Multe dintre acestea nu includ modelarea rezistenţei de intrare. Unele permit
folosirea parametrilor specifici pentru fiecare carburant, pentru fum şi pentru densitatea
optică de masă.
78
Capitolul 3 – Conceptul „Building Management System (BMS)”
3.1 Generalităţi
1
EPID înseamnă Enhanced PID adică PID îmbunătăţit
79
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
clădirii.
Beneficiile dotării unei clădiri cu BMS sunt [49]:
- Eficientizarea consumurilor energetice în condiţii de confort prin utilizarea
algoritmilor de funcţionare ai diferitelor echipamente şi instalaţii.
- Grad ridicat de securitate al clădirii prin utilizarea unor sisteme avansate de control
ale accesului, detectare şi alarmare la incendiu şi efracţie, corelarea între sistemul de evacuare
a fumului şi sistemul HVAC al clădirii etc.;
- Sisteme avansate de comunicaţii - internet, intranet, poşta electronică, TV prin cablu
cu circuit închis, videofonie etc.;
- Management facil al clădirii printr-un post central şi mai multe posturi locale de
colectare, procesare şi transmitere a datelor.
80
Capitolul 3 – Conceptul „Building Management System (BMS)”
putea fi gestionate corespunzător, se creează automat bazele de date. Cu ajutorul acestora sunt
create rapoarte de funcţionare atât pe perioade de timp încheiate, cât şi pe perioade de timp
viitoare, rezultând aşa numitele trend-uri. Un alt scop al bazelor de date este calculul unor
indicatori de performantă. Un indicator de acest tip, des utilizat, îl reprezintă costul energiei
consumate/metru pătrat. Pornind de la acest indicator, coroborat cu alte date, se pot afla
informaţii utile. De exemplu indicele foarte mare de consum pe nivelul A al unei clădiri
închiriate unui beneficiar, în comparaţie cu indicele de consum pe nivelul B, de acelaşi tip, al
aceleiaşi clădiri, dar închiriat altui beneficiar, poate semnala diverse probleme: utilizarea
necorespunzătoare de către personalul angajat a echipamentelor terminate
(ventiloconvectoare), a iluminatului în mod excesiv pe timpul zilei, nefuncţionarea în condiţii
nominale a chilerului aferent nivelului respectiv din clădire, etc.
Totodată, bazele de date sunt folosite pentru a calcula durata de folosire a
echipamentelor, în urma căreia se decide trimiterea echipelor de intervenţie pentru controale
de rutină sau înlocuirea echipamentelor pentru a preveni o utilizare excesivă urmată brusc de
o defecţiune [21].
În cazul instalaţiilor ce folosesc echipamente de rezervă (cazane ce funcţionează în
cascadă, pompe/ventilatoare montate în paralel etc.), condiţia principală care determină
interschimbarea acestora era durata de funcţionare. Sistemul BMS pe lângă durata de
funcţionare ia în calcul şi consumul energetic realizat, pe diferite perioade de consum.
Pe lângă faptul că sistemul BMS oferă posibilitatea existenţei unuia sau a mai multor
posturi de comandă, acesta cuprinde toate sistemele de automatizare aferente instalaţiilor din
clădire prin interconectare, funcţionarea acestora având la bază schimbul de informaţii
reciproc. În cazul ansamblurilor de clădiri interconectarea se realizează prin reţele locale de
tip LAN iar unde nu este posibil - prin linii telefonice. Integrarea nu se rezumă doar la
instalaţiile propriu-zise ci chiar la sistemele informatice şi de contabilitate. De exemplu
dispariţia unui angajat de pe ştatul de plată al instituţiei conduce în mod automat la
dezactivarea cartelei de acces în clădire.
Utilizarea controlerelor digitale, cunoscute şi sub denumirea de DDC- Direct Digital
Controler, pe lângă caracteristicile de modularitate, extensibilitate şi versatilitate ce le oferă
sistemului BMS, permite programarea buclelor de automatizare şi parametrizarea proceselor
de la distanţă din interiorul clădirii şi/sau din exteriorul acesteia prin Internet sau linie
telefonică. Bucle standard de automatizare de tip PID, funcţii logice, de maxim şi minim, de
contorizare, temporizare, prescriere etc. sunt uşor de conceput, configurat şi modificat
datorită software-ului iniţial (firmware) cu care este prevăzut DDC-ul. Firmware-ul este
81
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
softul de bază care permite rularea ulterioară a aplicaţiilor concepute de producător, sub
formă de module soft, pentru diferite instalaţii tip (preparare a agentului termic primar,
încălzire, preparare a apei calde de consum menajer, centrala de tratare a aerului - diferite
tipuri constructive, ventiloconvectoare, unităţi terminale de tip VAV etc.).
Unităţile terminale de tip VAV (Variable Air Volume) sunt cutii de amestec dotate cu
ventilator cu turaţie variabilă, rezistenţă electrică şi grile reglabile. La ele aerul ajunge prin
tubulatura de la centrala de tratare a aerului. Reglarea temperaturii în încăpere se face prin
variaţia debitului de aer introdus (reglaj cantitativ), spre deosebire de ventiloconvectoare, care
sunt schimbătoare de căldură apa-aer şi reglează temperatura din încăpere prin variaţia
temperaturii aerului introdus (reglaj calitativ) [52].
Concepţia hardware şi software a DDC-urilor face posibilă implementarea strategiilor
de management energetic nu numai la nivelul softului central al sistemului BMS, ci chiar la
nivelul controlerelor, crescând gradul de eficienţă energetică al clădirii.
Deşi structura hardware a unui sistem BMS comportă multe forme, aceasta datorită
numărului ridicat de producători şi soluţii adoptate, în general este respectată structura din
figura 3-1.
Până la mijlocul anilor 1990, sistemul era structurat pe trei niveluri (nivel aparatura de
câmp – field level, nivel automatizare - automation level, nivel management - management
level), distincte între ele din punctul de vedere al funcţiilor şi al modului de comunicaţie [49].
Primul nivel era format din traductoare şi elemente de execuţie, fiecare conectat individual la
controlere [18] [19]. Astfel, între echipamentele tehnologice (cazane, sisteme de răcire,
centrale de tratare a aerului etc.) şi controlere exista aparatura de câmp ce realiza o delimitare
precisă. După anul 2000 implementarea la scară largă în producţia de echipamente
tehnologice şi automatizare aferente a standardelor LONMARK şi BACNet, nivelul aparatură
de câmp a fost integrat din punctul de vedere al comunicaţiei în cel de automatizare [47].
Principalul motiv îl constituie dotarea traductoarelor şi elementelor de execuţie cu
module de comunicaţie integrate (partea centrală a modulului de comunicaţie o constituie
microprocesorul), acestea putând forma cu reţelele de controlere o reţea unică de tip peer to
peer (de la egal la egal). Totodată şi echipamentele tehnologice au început sa fie prevăzute cu
module de comunicaţie de tip BMS. După cum se observă în figura 1 reţeaua de traductoare
82
Capitolul 3 – Conceptul „Building Management System (BMS)”
83
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
84
Capitolul 3 – Conceptul „Building Management System (BMS)”
camera supraveghere
incuietoare electromagnetica
buton sonerie
Scara acces
detector fum
Sala de sedinte
contact magnetic
cifru acces
Hol intrare
85
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
majoritatea situaţiilor.
Între sistemul de iluminat artificial şi cel natural trebuie să existe concordanţă. Nivelul
de iluminare artificial interior şi exterior trebuie să varieze automat în funcţie de cel natural.
În acelaşi timp funcţionarea corpurilor de iluminat se corelează cu senzorii de prezenţă. Lipsa
ocupanţilor unei încăperi trebuie să reducă nivelul de iluminare sau după caz, întreruperea
funcţionării sistemului de iluminat.
În cazul instalaţiilor electrice de forţă este necesară o monitorizare permanentă a
consumurilor de energie activă şi reactivă. Pe perioada consumurilor de vârf, când cantitatea
de energie reactivă este crescută, trebuie luate măsuri pentru ameliorarea factorului de putere
prin cuplarea automată a bateriilor de condensatoare. O cotă parte importantă a consumului
electric o constituie funcţionarea lifturilor. Motoarele lifturilor şi ale scărilor rulante folosesc
electronică de putere, apărând astfel inevitabilele armonici de curent care reduc valoarea
factorului de putere.
În tabelul următor sunt prezentate mai multe sisteme BMS, informaţiile fiind luate de pe
site-urile producătorilor. Acestea se referă la denumirea sistemului de management, la
software-ul folosit şi la tipurile de comunicaţii utilizate la cele două niveluri. La secţiunea
controlere sunt enumerate cele mai importante.
În România exista o serie de firme care comercializează, unele proiectează şi montează
instalaţii de BMS. Instalaţiile pornesc de la pachete simple care utilizează un releu
crepuscular care, în funcţie de iluminatul din mediul ambiant, alimentează sau întrerupe
circuitul surselor de lumină, la utilizarea unor relee electronice monostabile care alimentează
sursa de lumină în funcţie de prezenţă (COELCO, HAGER), la cele wireless care folosesc
transmisii radio la 868 MHz - sistemul EasySens la care transmisia de date se face prin
standardul EnOcean care permite combinaţia de senzori şi receptoare produse de diferite
firme.
86
Capitolul 3 – Conceptul „Building Management System (BMS)”
Controls
Honeywell SymmetrE Ethernet TCP/IP LON, C-BUS EBI, XBS Seria Excel 5000
I/A Series Enterprise Seriile UNC, Micronet,
Invensys I/A Series Ethernet TCP/IP LON, BACNet
Server MNB
Johnson Seriile LN,
Metasys BACNet IP LON Metasys
Controls Micronet,MNB
KMC KMD Digital
BACNet IP BACNet MS/TP OSA-5000 Seriile KMD
Controls System
Moeller XConfort EIB EIB Home Manager Module I/O tip EIB
Talon Ethernet TCP/IP LON Talon WorkSTATION Seria Raptor, Predator
Siemens Module Instabus I/O de
Instabus EIB EIB ETS Software
cuplare
Schneider TAC Vista Ethernet TCP/IP LON Tac Vista Seria XENTA
87
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
pentru locuinţe cât şi pentru clădiri publice, comerciale şi industriale DEMCO, FROSYS şi
altele. Sunt utilizate aparate şi echipamente de la Honeywell, Johnson Control, Rockwel
Automation, Moeller, Schneider, Legrand, Siemens etc. Sunt firme care au agremente tehnice
pentru comercializarea de aparate de automatizare necesare instalaţiilor de tip BMS [55].
88
Capitolul 3 – Conceptul „Building Management System (BMS)”
3.7 Concluzii
89
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
90
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
eşuat, modelul de referinţă OSI este folosit pentru prezentarea arhitecturii reţelelor şi a
protocoalelor de comunicaţie şi pentru a face mai uşor înţeles modul în care este transmisă şi
primită informaţia. Principiile pe care a fost creat acest model rămân valabile şi sunt folosite
la proiectarea protocoalelor noi de comunicaţii, dar nu în condiţiile rigide şi stricte prevăzute
de modelul OSI. Modelul OSI a influenţat dezvoltarea reţelei Internet.
Modelul OSI este un model alcătuit din şapte straturi sau niveluri: Aplicaţie,
Prezentare, Sesiune, Transport, Reţea, Legături de date şi stratul Fizic [78], [77]. Straturile
sunt organizate ierarhic; fiecare strat îndeplineşte un anumit set de funcţii, oferă servicii
pentru stratul imediat superior şi primeşte de asemenea servicii din partea stratului imediat
inferior. Informaţia pentru a fi transmisă trebuie să parcurgă succesiv toate nivelurile
începând cu nivelul cel mai de sus. La primire informaţia este reconstituită parcurgând în
ordine inversă toate straturile.
În continuare sunt prezentate straturile şi funcţiile pe care le îndeplineşte fiecare [115]:
Nivelul 7 – Aplicaţie – este o interfaţă ce oferă servicii de comunicaţie în reţea
proceselor, programului ce rulează pe sistem şi care vrea să transmită informaţii. Acest strat
oferă servicii ca transferul de fişiere, mesagerie şi altele, dar aceste servicii nu pot fi folosite
direct de către utilizatori ci prin intermediul unor aplicaţii specializate pentru transfer de
fişiere sau mesagerie. Nivelul aplicaţie controlează mediul în care se execută aplicaţiile şi
pune la dispoziţia acestora servicii de comunicare ca identificarea partenerilor de
comunicaţie, autentificarea lor, determinarea disponibilităţii acestora, sincronizarea
aplicaţiilor care comunică, stabilirea responsabilităţii, modul de tratarea a erorilor, transferul
informaţiei. Stratul Aplicaţie trimite cereri pentru stratul Prezentare. Exemple de protocoale
la nivelul aplicaţie sunt: FTP (File Transfer Protocol), SMTP (Simple Mail Transfer
Protocol), Modbus, HTTP, SSH, şi altele.
Nivelul 6 – Prezentare – are rolul de a transforma informaţia într-un format înţeles de
toţi participanţii la comunicaţie. Acest nivel este responsabil de codificarea datelor în funcţie
de caracteristicile maşinilor care comunică (comunicare între un sistem Unix şi un sistem
Windows/DOS). Tot nivelul prezentare ar trebui să realizeze şi operaţii de criptare/decriptare
şi compresie/decompresie a datelor. Spre exemplu stratul prezentare ar putea converti un
fişier codificat EBCDIC (Extended Binary Coded Decimal Interchange Code) într-un fişier
codificat ASCII (American Standard Code for Information Interchange).
Nivelul 5 – Sesiune – este responsabil cu stabilirea, menţinerea, gestionarea şi
închiderea conexiunilor între aplicaţii. Permite stabilirea de „comun acord” a caracteristicilor
92
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
93
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
tipuri de caracteristici:
Mecanice: numărul şi aşezarea pinilor, forma şi dimensiunile conectorilor.
Electrice: modulaţia, codarea folosită, lungimea maximă a liniei de comunicaţie,
lăţimea de bandă maximă.
Procedurale: succesiunea operaţiilor pentru activarea unui serviciu (cum se iniţiază
şi cum se opreşte comunicaţia).
Funcţionale: funcţia îndeplinită de fiecare pin.
Acest strat include standardele Ethernet, Bluetooth, FDDI (Fiber Distributed Data
Interface), IEE 802.11 (wireless), cablu coaxial şi altele. Nivelul fizic se preocupă cu modul
în care un dispozitiv comunică cu mediul (cablul) prin care se transmite informaţia (cum să
pună şi cum să primească informaţia), spre deosebire de nivelul de legături de date care
tratează comunicarea dintre un dispozitiv şi mai multe dispozitive. Alte exemple de
protocoale de nivelul 1 sunt ITU-T V.24 (protocolul folosit de modem) şi EIA-232, interfaţa
serială [34], [75].
Nivelul fizic stabileşte parametrii la care se desfăşoară comunicaţia, parametrii ca
viteza de comunicare şi distanţa maximă la care se poate face transmisia.
94
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
95
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
96
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
Pentru transferul informaţiei prin mediile de comunicaţie, BACnet poate folosi diverse
protocoale standardizate, peste mai multe medii fizice (diferite tipuri de cabluri, fibră optică,
unde radio) [6].
Acesta poate folosi protocoale ca PTP (Point-to-Point – Punct-la-Punct) şi poate
comunica prin intermediul liniilor telefonice (prin protocolul V.32bis sau V.42 folosit de
modemuri) sau conexiuni prin cablul serial folosind protocolul (EIA-232). Folosind acest
97
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
protocol, dispozitivele BACnet pot comunica între ele cu viteze de până la 56Kbps.
Un alt protocol folosit este MS/TP (master slave/token passing) implementat peste
protocolul EIA-485 care îi permite să atingă viteze de până la 76Kbps. Acest protocol este
folosit unde se doreşte un control centralizat deoarece un dispozitiv nu poate comunica, decât
dacă primeşte marca de la unitatea MASTER, el neputând avea iniţiativă indiferent de
condiţiile pe care le detectează.
BACnet poate folosi de asemenea şi protocolul ARCNET (ANSI/ATA 878.1) pentru
transferul informaţiilor. Acest protocol poate utiliza cablul torsadat ecranat (STP -Shielded
Twisted Pair), cablu coaxial sau fibră optică şi comunică la viteze de 150Kbps, 2.5Mbps şi
7.5Mbps.
Dacă se utilizează BACnet peste mediul Ethernet atunci comunicaţia se face la vitezele
suportate de acest standard: 10Mbps, 100Mbps, 1Gbps, prin cablu coaxial, cablu torsadat sau
fibra optică.
BACnet poate fi utilizat şi peste protocolul LonTalk. LonTalk este un protocol
proprietar dezvoltat de Corporaţia Echelon şi necesită hardware specializat [8].
Comunicaţia prin intermediul BACnet [7]
Protocolul BACnet a fost proiectat într-o manieră deschisă, flexibilă, orientată pe
obiecte ce permite interoperabilitatea uşoară a dispozitivelor aparţinând diverşilor
producători. Modalitatea de definire orientată spre obiecte a protocolului se traduce prin
faptul că datele sunt reprezentate prin „obiecte” care dispun de „proprietăţi”. Aceste
proprietăţi pot fi accesate acţionând asupra lor prin intermediul „serviciilor”.
Obiectele
Obiectele sunt folosite pentru reprezentarea tuturor informaţiilor. Un obiect poate
98
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
reprezenta o intrare sau o ieşire analogică, gruparea logică a unor puncte care îndeplinesc o
funcţie etc. Fiecare obiect are un identificator folosit pentru identificarea acestuia în cadrul
sistemului. De asemenea fiecare obiect este alcătuit dintr-un număr de proprietăţi prin
intermediul cărora poate fi monitorizat sau controlat. Fiecare obiect are unele proprietăţi care
sunt necesare, obligatorii, iar altele care sunt opţionale. Spre exemplu, un obiect asociat unui
termometru (intrare analogică) care măsoară temperatura are ca proprietate obligatorie
valoarea temperaturii într-o încăpere, iar pe lângă aceasta poate avea unitatea de măsură în
care se măsoară temperatura (grade Celsius sau Fahrenheit), tipul dispozitivului care măsoară
temperatura (termometru cu termistor de 10kΩ) şi alte proprietăţi cum ar fi o proprietate ce
descriere ce face obiectul (măsoară temperatura într-o încăpere).
Proprietăţile
Proprietăţile sunt modul prin care sunt controlate obiectele mediul BACnet.
Proprietăţile pot fi citite iar unele pot fi şi scrise. Standardul defineşte 123 de proprietăţi,
dintre care trei proprietăţi sunt definite pentru fiecare obiect. Aceste proprietăţi sunt numele
obiectului (Object-name), identificatorul obiectului (Object-identifier) şi tipul obiectului
(Object-type).
Serviciile
Un serviciu reprezintă citirea sau scrierea unei proprietăţi, modalitate prin care se
monitorizează şi se controlează obiectele şi implicit procesele. Serviciile sunt folosite de
dispozitive pentru a obţine informaţii de la celelalte dispozitive, pentru a comanda un
dispozitiv să facă o anumită acţiune sau anunţă alte dispozitivă că s-a produs un experiment.
În BACnet sunt specificate un număr de 32 de servicii dintre care serviciul de citire a
proprietăţii (Read-property) trebuie implementat obligatoriu în fiecare dispozitiv.
99
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
seriale);
flexibilitate în alegerea mediului de comunicaţie (cablu, linii telefonice, reţele radio,
fibră optică);
poate fi extins prin definirea de noi obiecte, proprietăţi sau servicii;
interoperabilitatea dispozitivelor de la mai mulţi producători;
preţ scăzut de investiţie;
oferă scalabilitate (poate fi utilizate atât în medii mici cât şi în instalaţii mari);
poate fi folosit împreună cu dispozitive de la alţi producători;
Aplicaţii [8]:
controlul instalaţiilor de încălzire, ventilare şi de aer condiţionat;
automatizarea instalaţiilor de iluminat;
pentru instalaţii de securitate şi controlul accesului;
instalaţii de detecţie şi stingere a incendiilor;
instalaţii pentru controlul utilităţilor;
100
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
101
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
102
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
103
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Fiecare nod LonTalk are atribuit la fabricare un Neuron_ID. Neuron_ID este un număr ce
identifică în mod unic dispozitivul în lume. Un nod LonTalk neconfigurat nu are o altă adresă
decât Neuron_ID. Acest nod citeşte toate pachetele şi răspunde la toate cele care conţin ca
destinaţie Neuron_ID-ul său.
Protocolul LonTalk permite de asemenea şi adresarea folosind grupuri. Un grup
identifică în mod unic într-un domeniu, o mulţime de noduri. În interiorul grupului, nodurile
sunt identificate printr-un număr, „numărul de membru”. Un nod poate face parte din maxim
15 grupuri. Adresarea prin grupuri permite comunicaţia tip multicast (unul către mai mulţi).
104
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
Principiul care stă la baza proiectării KNX este că acest standard a fost astfel conceput
încât să fie total independent de platforma hardware pe care rulează sau de arhitectura
105
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
106
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
grup pot adera mai multe dispozitive. Spaţiul de adresare pentru acest tip de adresare este de
16 biţi şi astfel se pot aloca până la 64 000 adrese.
Funcţionarea KNX
O reţea KNX este alcătuită din senzori şi actuatori [53].
Senzorul de lumină detectează scăderea intensităţii luminoase în încăpere sub o anumită
valoare prestabilită şi trimite o telegramă pentru a anunţa producerea acestui eveniment.
Toate dispozitivele primesc această telegramă, dar doar cele cărora le este destinată
acţionează conform noilor parametrii ai mediului.
Acesta este un exemplu simplu de sistem distribuit. Dispozitivele nu răspund nici unui
alt dispozitiv „stăpân”. Toate echipamentele sunt inteligente şi pot lua singure decizii
Un caz aparte îl constituie protocolul OPC. Acesta este un protocol de nivel înalt şi are
o caracteristică ce îl deosebeşte de celelalte protocoale prin faptul că acesta se comportă ca un
pod între aplicaţii şi dispozitivele de la diverşi producători, astfel încât aplicaţia nu trebuie să
cunoască detaliile de implementare ale fiecărui protocol în parte.
OPC reprezintă o suită de specificaţii de acces la informaţii, folosite în domeniul
automatizării, prin care se oferă dezvoltatorilor de aplicaţii o infrastructură unică prin care pot
107
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
108
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
alarmă sau producerea unor evenimente în sistem (acţiuni ale operatorului, mesaje
de informare, de audit, alarme de proces şi altele)
OPC Data eXchange
Specificaţii ce tratează comunicaţia de date între servere OPC (de obicei prin medii
Ethernet). Acest lucru permite printre altele interoperabilitatea între diverşi
producători de servere OPC, configurarea de la distanţă şi de asemenea servicii de
diagnostic, monitorizare şi administrare a serverelor OPC.
OPC Security
Este setul de specificaţii care stabileşte modul de acces la serverele OPC. Serverele
OPC manipulează informaţii care dacă nu sunt actualizate corespunzător pot
determina apariţia unor consecinţe nedorite în desfăşurarea proceselor controlate.
OPC Security se ocupă cu accesul clienţilor la datele furnizate de un server OPC
pentru a proteja împotriva modificării neautorizate a parametrilor proceselor
tehnologice.
OPC Historical Data Access
Oferă, într-un mod uniform, accesul la date de proces arhivate, date care nu sunt
citite în timp real, ci sunt stocate în fişiere sau baze de date.
OPC Unified Architecture
Reprezintă un nou set de specificaţii care nu sunt bazate pe tehnologiile
COM/DCOM ale Microsoft şi permite implementarea OPC pe sisteme non-
Microsoft şi sisteme embeded (cu procesor şi memorie limitată, de mici
dimensiuni). Aceste specificaţii pot fi implementate în Java, C sau pe platforma
Microsoft .NET, eliminând necesitatea existenţei unei platforme Microsoft, şi
combină funcţionalitatea deja existentă în serverele OPC cu tehnologii noi cum ar fi
XML, servicii Web.
OPC permite accesul la datele provenite din automatizarea proceselor sau a clădirilor şi
facilitează dezvoltarea uşoară a aplicaţiilor de vizualizare şi control a acestor sisteme. Acest
lucru permite de asemenea dezvoltarea unor sisteme de vizualizare şi de control generice,
independente de tipul protocolului folosit pentru automatizare., ceea ce conduce la
posibilitatea clientului de a alege sistemul de vizualizare care se potriveşte cel mai bine
pentru nevoile sale fără să se preocupe dacă acest sistem cunoaşte protocolul folosit pentru
automatizare. Un alt avantaj îl reprezintă faptul că un server OPC poate şti mai multe
109
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Pentru ca dispozitivele fabricate de producători diferiţi să poată comunica între ele este
necesar un protocol de comunicaţie deschis, independent de producător şi standardizat. OPC
are aceste caracteristici şi de accea este utilizat din ce în ce mai des, în special în medii
eterogene ce utilizează tehnologii şi echipamente de la mai mulţi producători.
110
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
În urma studiului s-au evidenţiat câteva topologii de bază. Acestea pot fi combinate
pentru a forma topologii mai complexe, numite topologii hibrid [71], [35].
Topologiile de bază sunt:
magistrală
inel
stea
reţea/graf
arborescentă
111
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
112
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
Această topologie se obţine atunci când fiecare nod este conectat la alte două noduri, iar
primul si ultimul nod sunt conectate unul la celălalt, formând un inel. Topologia inel prezintă
unele avantaje foarte importante cum ar fi faptul că se creează un mediu de comunicare
redundant, în care nu există coliziuni. O variantă a acestei topologii este cea cu inel dublu, în
care se folosesc două inele, astfel încât dacă se întrerupe un punct în reţea, acest lucru să nu
întrerupă comunicaţia.
În topologia stea, fiecare nod este conectat la un dispozitiv (nod) central care permite
comunicaţia între dispozitive atâta timp cât el funcţionează corespunzător. Acest lucru
constituie şi punctul slab al topologiei; dacă se defectează nodul central, nu mai este posibilă
comunicaţia.
Mai există topologia „stea extinsă”, în care nodul central este înlocuit cu noduri sub-
centrale.
113
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
ridicate necesare implementării unei reţele complete, acestea se realizează doar când este
vorba de un număr redus de dispozitive care necesită siguranţă maximă în funcţionare.
Topologia reţea parţială
În această topologie doar unele noduri sunt legate la cel puţin un altul. Acest lucru
permite o redundanţă sporită la costuri mai reduse decât cele necesare utilizării unei topologii
reţea completă. În condiţii normale, într-o asemenea reţea informaţia este transmisă pe
drumul cel mai scurt şi parcurge o rută ocolitoare doar dacă apare un defect pe acea rută.
Un alt mod de a privi reţelele de comunicare este din punctul centralizării sau
descentralizării acestora.
Sistemele centralizate sunt sistemele în care informaţia şi funcţiunile sistemului sunt
concentrate într-un singur nod. Aceste sisteme sunt cele cu arhitectură client-server, din punct
de vedere al topologiei, topologii centralizate sunt cea stea şi cea arborescentă.
În sistemele descentralizate fiecare nod are drepturi egale cu celelalte noduri, iar
scoaterea din funcţiune a unui nod nu determină scoaterea din funcţiune a întregii reţele.
Avantajele oferite de diversele topologii se pot analiza prin prisma îndeplinirii unor
parametrii [36], [115]:
Posibilitatea de administrare – ţine cont de dificultatea întâmpinată la menţinerea
sistemului în stare de funcţionare. Sistemele mari, complexe au nevoi de
administrare crescute. Aceste sisteme sunt în general dificil de actualizat, de reparat
în cazul apariţiei unei defecţiuni, etc. Sistemele centralizate sunt mult mai uşor de
administrat decât cele descentralizate, deoarece informaţia rezidă într-un singur loc.
Coerenţa informaţiei – cât de sigură este informaţia care circulă în reţea şi cât de
corectă este această informaţie. Alte aspecte ale coerenţei informaţiei sunt
consistenţa acesteia, dacă sursa acesteia poate fi verificată.
Extensibilitate – faptul că un sistem poate fi mărit uşor la nevoie, că se pot adăuga
sau elimina uşor nodurile, reprezintă un factor important.
Securitatea – cât de uşor poate fi preluat controlul asupra reţelei de către o persoană
neautorizată, cât de uşor pot fi introduse în reţea informaţii false, sau cât de uşor
poate fi folosită reţeaua în alte scopuri decât a fost ea construită.
Scalabilitate – cât de mult poate creşte o asemenea reţea şi cât de bine scalează, cât
de bine să păstrează performanţele odată cu creşterea acesteia. În general, sistemele
descentralizate scalează mult mai bine decât sistemele centralizate.
Un tip aparte de topologie este topologia Punct-la-Punct. Acest tip de topologie apare
114
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
atunci când comunicaţia are loc între doar două dispozitive legate direct unul de celălalt.
Protocolul LonTalk poate utiliza pentru comunicaţia între noduri diverse medii fizice.
Un nod poate fi conectat la orice mediu, dacă acesta are posibilităţile hardware şi firmware
necesare. Protocolul LonTalk suportă separarea logică a reţelelor. Acest lucru înseamnă că
mai multe reţele pot împărţi acelaşi mediu fizic de comunicaţie. O reţea logică este numită
domeniu. Un domeniu formează o reţea distribuită de noduri, comunicarea între oricare două
noduri este posibilă prin unul din cele trei moduri de adresare. Protocolul permite de
asemenea utilizarea adreselor de grup, un nod putând fi membru al mai multor grupuri [61].
Topologia unei reţele BACnet depinde de mediul fizic peste care acesta este utilizat.
Dacă este utilizat peste mediul Ethernet, pot fi utilizate topologiile pe care acest tip de mediu
le permite (magistrală, arborescentă, stea, etc.). Comunicaţia între dispozitive se face pe baza
identificatorilor, dispozitivele formând o reţea distribuită [7].
115
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
116
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
Interfaţa HMI
Este un echipament prin intermediul căruia operatorul uman poate vizualiza datele şi
poate controla procesul supervizat. O interfaţă om-maşină este de obicei un software
specializat care trebuie[44]:
să prezinte datele achiziţionate într-o formă cât mai accesibilă operatorului uman
să permită asocierea unor reprezentări grafice cu valoarea unor parametri ai
sistemului
să genereze rapoarte complexe cu privire la evoluţia procesului sau rapoarte cu
caracter economic
De cele mai multe ori interfaţa HMI este legată la baza de date a sistemului ceea ce-i
permite să facă preziceri asupra stării procesului, administrarea, diagnosticarea, etc.
Forma grafică este una schematică care imită de obicei schema de funcţionare a
instalaţiei sau procesului controlat.
Un element important al acestor interfeţe este alarma. O alarmă reprezintă o
semnalizare digitală care poate avea starea „normală”, atunci când procesul funcţionează
normal sau starea de „alarmă”, atunci când sunt îndeplinite condiţiile pentru activarea
acesteia. Odată cu „aprinderea” semnalizării, se pot trimite atenţionări SMS sau e-mail.
Dispozitivele RTU
Unităţile terminale comandate la distanţă este elementul de legătură cu echipamentul
fizic. În mod normal un RTU transformă semnalele electrice ale echipamentului (de
închidere/deschidere ale unui întrerupător, valoarea presiunii, curentului, a tensiunii, etc.) în
semnal digital. De asemenea un RTU poate să controleze dispozitivele prin convertirea
semnalului digital în semnal electric pentru închiderea unui întrerupător, reglarea vitezei de
pompare, etc.
Dispozitivele PLC
Un automat programabil este un dispozitiv care prezintă un număr de intrări şi un
număr de ieşiri digitale şi analogice şi care poate pe baza unui program să sintetizeze orice
funcţie de transfer între intrări şi ieşiri [81].
Sistemul de supervizare
Prin termenul de sistem de supervizare se înţelege toate echipamentele (hardware şi
software) responsabile de achiziţia de date de la PLC-uri şi RTU-uri şi sistemele HMI din
camera de comandă.
Infrastructura de comunicaţii
Sistemele SCADA clasice folosesc pentru a comunica echipamente radio, conexiuni
117
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
seriale sau conexiuni prin modemuri. Pentru distanţe mari se foloseşte comunicaţia prin fibră
optică.
La nivelul PLC şi RTU se folosesc diverse protocoale de comunicaţie specifice
echipamentelor de automatizare.
Un protocol de comunicaţie ce a câştigat teren în ultimul timp în domeniul sistemelor
SCADA este OPC, deoarece acest software oferă posibilitatea comunicaţiei cu dispozitive
care nu au fost concepute pentru a face parte dintr-o reţea industrială.
4.4 Concluzii
118
Capitolul 4 – Concepţia reţelelor pentru instalaţiile de supraveghere şi alarmare
119
Capitolul 5 – Interacţiunea sistemelor de supraveghere şi alarmare la incendiu cu
alte sisteme şi instalaţii de avertizare şi de stingere a incendiului
121
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
122
Capitolul 5 – Interacţiunea sistemelor de supraveghere şi alarmare la incendiu cu
alte sisteme şi instalaţii de avertizare şi de stingere a incendiului
o Destinaţia construcţiei
o Amplasarea construcţiei
o Comportarea la foc a construcţiei
o Caracteristicile materialelor utilizate (densitatea sarcinii termice, clasele de
periculozitate, proprietăţi fizico-chimice, riscul de incendiu, modul de
depozitare al materialelor)
Pentru dispozitive de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi:
o Densitatea sarcinii termice
o Suprafaţa spaţiului prevăzut cu astfel de dispozitive
o Existenţa de zone vitrate sau goluri în pereţii exteriori ai construcţiei
123
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
124
Capitolul 5 – Interacţiunea sistemelor de supraveghere şi alarmare la incendiu cu
alte sisteme şi instalaţii de avertizare şi de stingere a incendiului
raport cu aerul introdus, fie prin diferenţe de presiuni între spaţiul protejat şi cel imediat pus
în depresiune, fie printr-o combinaţie a celor două procedee [67].
Canalele (sau ghenele) pentru desfumare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
secţiunea să fie cel puţin egală cu suprafaţa liberă a gurilor de evacuare ale unui
nivel al construcţiei, la care sunt racordate;
raportul dintre laturile secţiunii canalelor să nu fie mai mare de 2;
canalele (ghenele) să fie realizate din materiale C0 (CA1), etanşe la foc minimum
15min;
atunci când canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului traversează încăperi cu alte
destinaţii decât cele pentru care sunt prevăzute, vor avea aceeaşi rezistenţă la foc cu
a pereţilor sau planşeelor care delimitează destinaţia respectivă;
canalele principale colectoare vor fi verticale, fiind admise deviaţii de maximum
2%;
lungimile racordurilor orizontale ale canalelor de evacuare a fumului, între guri şi
ghenele verticale, vor fi cât mai scurte posibil.
125
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Desfumarea prin tiraj natural organizat se realizează prin introduceri de aer şi evacuări
de fum care comunică cu exteriorul direct sau prin canale (ghene), astfel dispuse,
dimensionate şi realizate încât să asigure circulaţia aerului în volumul protejat şi evacuarea
fumului.
Evacuarea fumului se realizează prin goluri în faţade (libere sau închise cu dispozitive
care se deschid automat în caz de incendiu), prin canale şi ghene, ori prin dispozitive (trape)
cu deschidere automată dispuse în acoperiş sau în treimea superioară a pereţilor exteriori ai
încăperii. Dispozitivele de evacuare a fumului dispuse în pereţii exteriori, asigură desfumarea
pe maximum 30m adâncime a încăperii.
Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, vor avea o suprafaţă liberă
normată, raportată la aria încăperilor pe care o protejează.
Golurile de ventilare permanent deschise, practicate în acoperiş sau în treimea
superioară a pereţilor exteriori, se însumează la suprafaţa liberă necesară desfumării.
Dispozitivele de protecţie a golurilor (gurilor) pentru desfumare (voleţi, panouri, trape
etc.) trebuie să fie (în poziţie de aşteptare) realizate din materiale C0 (CAI) etanşe la foc
pentru cele de introducere a aerului şi rezistente la foc pentru cele de evacuare, cu rezistenţa
la foc egală cu a canalului pe care sunt montate. Pentru golurile prevăzute în acoperiş sau în
pereţii exteriori, aceste condiţii nu sunt obligatorii.
126
Capitolul 5 – Interacţiunea sistemelor de supraveghere şi alarmare la incendiu cu
alte sisteme şi instalaţii de avertizare şi de stingere a incendiului
127
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
129
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
130
Capitolul 5 – Interacţiunea sistemelor de supraveghere şi alarmare la incendiu cu
alte sisteme şi instalaţii de avertizare şi de stingere a incendiului
în sectorul cel mai mare.
Pentru alimentarea cu apă a instalaţiei de sprinklere de la pompele mobile se prevăd
racorduri fixe tip B, amplasate în exterior, în locuri uşor accesibile utilajelor de intervenţie.
Instalaţiile de sprinklere pot fi monitorizate prin intermediul unei centrale de
supraveghere la incendiu prin montarea unui senzor la ACS care poate semnaliza intrarea în
funcţiune a acestuia. De asemenea, pentru a stabili mai precis unde a izbucnit incendiul, pot fi
montate senzori de curgere pe coloanele de distribuţie, au chiar aparate de măsurat debitul de
apă, pentru a putea determina numărul de capete de sprinkler care au declanşat şi a putea
estima mărimea şi întinderea incendiului.
131
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
132
Capitolul 5 – Interacţiunea sistemelor de supraveghere şi alarmare la incendiu cu
alte sisteme şi instalaţii de avertizare şi de stingere a incendiului
Rezervoarele pentru acumularea apei reci se execută în general, din beton armat, beton
precomprimat sau din tablă de oţel (pentru capacităţi sub 40m3, destinate alimentării
instalaţiilor din interiorul unor clădiri industriale, social-culturale sau agrozootehnice).
În scopul supravegherii permanente a alimentării normale cu apă a rezervoarelor se
prevăd instalaţii pentru semnalizare optică şi acustică a nivelului rezervei de apă de incendiu,
care să permită luarea măsurilor de utilizare a rezervei de incendiu în regim de avarii, stabilite
prin instrucţiunile de exploatare (înlăturarea avariilor în timp util restrângerea sau suprimarea
unor consumuri, întărirea regimului de supraveghere etc.).
Staţiile de pompare pentru apa de incendiu pot fi instalate în clădiri independente sau
pot fi înglobate în clădiri civile sau industriale din categoriile C, D şi E de pericol de incendiu
sau alipite de acestea.
Încăperile staţiilor de pompare, înglobate sau alipite clădirilor cu alte destinaţii, se
separă de restul clădirii prin pereţi cu rezistenţa la foc de cel puţin 3 h şi planşee cu o
rezistenţa la foc de 1 h şi 30min., având acces direct din exterior. Se admite comunicarea şi
cu coridorul comun, printr-o uşă având limita de rezistenţă la foc de 1 h şi 30min.
Clădirile independente ale staţiilor de pompare vor fi de gradul I - II de rezistenţă la
foc, iar în cazul când există numai o pompă de incendiu, ele pot fi de gradul III de rezistenţă
la foc.
Încăperile în care se găsesc pompele de incendiu se prevăd cu legătură telefonică cu
serviciul propriu de pompieri, atunci când debitul de incendiu interior şi exterior este mai
mare de 20 l/s.
Echipamentul de rezervă (exclusiv pompa de rezervă) pentru ridicarea presiunii şi
asigurarea debitului de apă se montează într-o încăpere separată de cea a echipamentului
normal, zidul de separare având o rezistenţă la foc de minimum 2 h.
În pereţii de separare se pot prevedea uşi de comunicare rezistente la foc de 1 h şi
30min. Similar se vor amplasa şi separa şi grupurile electrogene.
Schema instalaţiei de pompare a apei, calculul şi executarea reţelelor, dimensionarea şi
alegerea hidrofoarelor, rezervoarelor compresorului de aer şi a conductelor din staţiile de
pompare se face astfel încât, în cazul unei avarii, în orice porţiune a acestor conducte şi ale
elementelor acestora să se poată asigura condiţiile de debit şi de presiune pe durata teoretică a
incendiului.
133
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
135
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
137
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
138
Capitolul 5 – Interacţiunea sistemelor de supraveghere şi alarmare la incendiu cu
alte sisteme şi instalaţii de avertizare şi de stingere a incendiului
asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului
General, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată, continuă să se execute
acţiunile din primele două urgenţe, în funcţie de momentul în care s-au declarat, cu forţe şi
mijloace sporite.
Activitatea de intervenţie bazată până acum pe nişte principii de intervenţie clare poate
fi modificată pentru anumite tipuri de clădiri. În această categorie se pot introduce clădirile
aşa numite inteligente, clădiri dotate cu sisteme inteligente care pot oferii informaţii
importante persoanelor ce intervin în situaţii de urgenţă. Situaţiile de urgenţă impun
realizarea intervenţiilor într-un timp scurt. O astfel de intervenţie se poate realiza în timpi
buni dacă se acţionează în „cunoştinţă de cauză”. Pentru clădirile inteligente se organizează
dispecerate unice de supraveghere, a activităţilor desfăşurate în acestea. În această situaţie
informaţiile de la nivelul dispeceratului pot fi accesate de către unitatea de comandă a
intervenţiei, prin protocoale încheiate între serviciile de urgenţă şi beneficiarul obiectivului.
Aceste protocoale permit accesul controlat pe baza unei parole, prin intermediului unei
reţele locale sau internet la nivelul dispeceratului.
139
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
140
Capitolul 5 – Interacţiunea sistemelor de supraveghere şi alarmare la incendiu cu
alte sisteme şi instalaţii de avertizare şi de stingere a incendiului
- se transmit toate datele la dispeceratele Politiei, Ambulanţei şi Pompierilor, în funcţie
de natura cazului (această operaţiune se realizează în 2-3 secunde);
- dispecerii stabilesc rapid mijloacele de intervenţie care participă la soluţionarea
cazului, având la dispoziţie aplicaţia AVL (Localizarea Automată a Vehiculelor);
- pe hartă se afişează conexiunea caz - mijloace de intervenţie;
Există toate premisele ca prin utilizarea eficientă a resurselor materiale şi umane
implicate în rezolvarea urgenţelor să se micşoreze considerabil, timpul de intervenţie. Acest
lucru este posibil şi datorită unicităţii numărului şi prin transferul simultan al datelor către
agenţiile de urgenţă.
În situaţia unei clădiri dotată cu sisteme inteligente dispecerul de serviciu apelează
sistemul de alarmare directă a unităţii de pompieri în raza căruia se află, şi odată cu aceasta se
oferă posibilitatea intrării în sistemul dispeceratului de către comanda echipelor ce intervin.
După primirea notei de intervenţie ofiţerul aflat la comandă poate intra direct în sistemul
obiectivului efectuând astfel o recunoaştere preliminară înainte de a ajunge la locul
intervenţiei. Astfel, se elimină timpul pierdut pentru efectuarea recunoaşterii preliminare.
Dacă sunaţi la 112 trebuie să anunţaţi:
- Ce urgenţă aveţi;
- Unde este urgenţa;
- Unde vă aflaţi;
- De la ce număr de telefon sunaţi;
- Cum va numiţi.
În funcţie de amploarea evenimentului se vor alarma subunităţile pe urgenţe, aşa cum
au fost prezentate mai sus.
b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create.
Personalul de conducere va fi informat după alarmarea forţelor de intervenţie, pe baza
unor protocoale stabilite la nivelul inspectoratelor judeţene şi a municipiului Bucureşti.
În situaţia clădirilor inteligente în urma recunoaşterii preliminare preefectuată ofiţerul
la comandă informează prin mijloacele proprii din dotare personalul ce va interveni, despre
situaţia existentă: locul evenimentului şi posibilitatea de a pătrunde spre focar, dezvoltarea
incendiului şi posibilitatea de propagare, existenţa persoanelor surprinse de incendiu,
existenţa instalaţiilor automate de stingere a incendiului, funcţionarea acestora, eventual
acţionarea de la distanţă a acestora, blocarea anumitor uşi şi ferestre, precum şi deschiderea
trapelor de evacuare a fumului, precum şi stabilirea exactă a locului de amplasare a
mijloacelor de intervenţie, şi posibilitatea abordării intervenţiei. În acelaşi timp comandantul
141
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
143
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
5.5 Concluzii
144
Capitolul 6 – Sisteme virtuale de vizualizare a parametrilor ce intervin în
funcţionarea clădirilor
6.1 Introducere
Sistemele pentru automatizare sunt din ce în ce mai prezente în viaţa noastră. Acest
lucru se întâmplă deoarece în ultimii ani dispozitivele pentru automatizare au suferit o
evoluţie rapidă şi spectaculoasă din punctul de vedere al funcţionalităţii, dimensiunilor,
fiabilităţii şi costului. Dispozitivele de automatizare au evoluat de la simple montaje
electronice care monitorizează şi reglează unul sau mai mulţi parametrii ai unui proces la
sisteme de dispozitive inteligente care comunică între ele în reţele de automatizare pentru a
îndeplini sarcini laborioase în condiţii foarte sigure şi precise şi care pot furniza informaţii
complexe despre procesul care rulează permiţând astfel un control de la distanţă.
În paralel cu dispozitivele de automatizare s-a dezvoltat şi tehnica pentru vizualizarea şi
controlul procesului de automatizare. Primele sisteme de vizualizare au fost dezvoltate de
companiile producătoare de echipamente de automatizare ca soluţii adoptate pentru fiecare
instalare în parte. Pe măsură ce echipamentele de automatizare s-au răspândit şi au fost
standardizate, s-au dezvoltat softuri de vizualizare generice, adaptabile la situaţii cât mai
diverse. Acestea sunt proiectate modular, suportă o gamă largă de protocoale comunicaţie
utilizate în automatizare şi pot fi folosite pentru supervizarea unui singur proces sau a unei
uzine întregi.
Softul de vizualizare se numeşte software HMI (Human Machine Interface) sau
software SCADA (Supervisory Control and Data Aquisition) [94] atunci când este vorba de
softul folosit pentru monitorizarea şi controlul automatizării unui proces industrial [29].
Termenul HMI (Interfaţa Om Maşină) este o denumire generică şi poate însemna orice
buton, manetă, interfaţă prin care se poate controla un dispozitiv [44]. În industria de
automatizare, în accepţiune modernă, termenul se referă la interacţiunea prin intermediul
interfeţelor grafice cu ajutorul mausului şi/sau a tastaturii sau prin atingere.
Softul HMI/SCADA folosit pentru vizualizare poate fi instalat pe computere personale
în camere de control sau în calculatoare embedded (încastrate) de dimensiuni reduse, cu ecran
tactil, răspândite prin locuinţă sau în zona procesului industrial. Acesta rulează de obicei pe
sisteme de operare în timp real deoarece trebuie să răspundă în timpul cel mai scurt la
145
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
146
Capitolul 6 – Sisteme virtuale de vizualizare a parametrilor ce intervin în
funcţionarea clădirilor
permită accesul facil la cele mai importante funcţii şi de asemenea trebuie să evidenţieze cât
mai bine atingerea unor stări speciale cum ar fi atingerea stării de alarmă. Dacă sistemul a
intrat în stare de alarmă acest lucru trebuie să fie foarte uşor de remarcat şi se obţine prin
alertarea pe cale vizibilă prin schimbarea culorii (permanent sau intermitent) şi/sau pe cale
sonoră.
Interfaţa de vizualizare trebuie să fie simplu de folosit dar şi suficient de complexă
încât să permită desfăşurarea tuturor funcţionalităţilor. Trebuie să permită accesul la istoricul
alarmelor, evoluţia în timp a procesului urmărit şi multe alte informaţii pe care să le afişeze
într-o formă uşor de urmărit de către operatorul uman.
Pe lângă aceste aplicaţii de bază, GENESIS32 poate folosi aplicaţii suplimentare ca:
AlarmWorx32Multimedia – permite alarmarea prin intermediul faxului, pagerului,
sms, email, etc.
WebHMI – pentru vizualizarea la distanţă a procesului
Pocket GENESIS – vizualizare pe dispozitive mobile PocketPC.
147
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
GENESIS32 recunoaşte un număr mare de surse de date. Astfel poate scrie şi citi
informaţii din baze de date ca: Microsoft Acces, MicrosoftSQL, Oracle, MSDE, Microsoft
Excel, baze de date ODBC sau OLEDB sau din fişiere text, CSV. GENESIS32 utilizează
pentru accesul la date specificaţiile OPC: OPC Data Access şi OPC XML.
GENESIS64 foloseşte pentru accesul la date noul set de specificaţii OPC Unified
Architecture şi are integrat modulul de vizualizare web, WebHMI [46]. Acest modul permite
utilizarea programului de navigat Internet Explorer pentru a accesa informaţii în timp real
despre procesul de automatizare.
148
Capitolul 6 – Sisteme virtuale de vizualizare a parametrilor ce intervin în
funcţionarea clădirilor
interfaţă web
Managementul sistemului de alarmare
Istoric şi evoluţia procesului în timp real
Unelte pentru creare de rapoarte
Date statistice despre procesul de control
Extensibilitate prin intermediul scripturilor VBA şi Cicode
Unelte de analiză a datelor
CitectSCADA are o bază foarte mare de drivere pentru dispozitivele pe care le suportă
şi vine cu documentaţia şi uneltele necesare pentru a scrie un driver pentru dispozitive noi
care nu sunt încă suportate. O altă facilitate este DriverWeb, un portal ce conţine informaţii
despre driverele suportate de CitectSCADA. Softul Oferă de asemenea şi suport pentru setul
de specificaţii OPC Data Access 2.0.
CitectSCADA are înglobat un limbaj de programare numit Cicode, asemănător cu
Pascal. Cicode permite un control mult mai precis şi o putere de optimizare foarte mare a
algoritmilor de control a proceselor de automatizare.
Alături de CitectSCADA, Citect mai comercializează aplicaţii cu facilităţi
complementare, cum ar fi:
Switch2Citect – care este o unealtă de conversie de la sistemele de control deţinute
la un sistem bazat pe Citect. Această unealtă ajută la menţinerea unui cost cât mai
scăzut al tranziţiei deoarece trecerea se face păstrând interfaţa şi modul de
149
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
funcţionare cât mai apropiat de vechiul sistem, dar aducând beneficiile noilor
tehnologii.
CitectHMI – este un sistem HMI bazat pe CitectSCADA destinat a fi utilizat de
către producătorii de echipamente pentru a fi integrat în panouri sau maşini,
obţinând astfel un sistem de control avansat.
CitectSCADA Reports – este o aplicaţie ce oferă facilităţi de înregistrare şi arhivare
a datelor în sisteme de baze de date, un istoric al evoluţiei procesului şi posibilităţi
de generare a rapoartelor de funcţionare.
CitectSCADA Pocket – face posibilă utilizarea dispozitivelor mobile PocketPC
pentru monitorizarea şi controlul procesului de automatizare.
CitectSCADA Facilities – este un sistem de management specializat ce integrează
controlul climatizării, al iluminatului şi ale altor sisteme din sisteme individuale sau
aflate dispersate şi creează un sistem de monitorizare şi control central la nivelul
întreprinderii.
150
Capitolul 6 – Sisteme virtuale de vizualizare a parametrilor ce intervin în
funcţionarea clădirilor
Siemens foloseşte SIMATIC WinCC pentru vizualizarea proceselor din toate domeniile
tehnologice, indiferent de mărimea sistemului.
WinCC reprezintă o bază pe care se pot construi o gamă largă de aplicaţii de vizualizare
a proceselor de automatizare. Peste această bază se pot adăuga funcţionalităţi individuale sau
specifice unui anumit sector prin intermediul unor pachete opţionale dezvoltate de Siemens,
„WinCC options” sau prin intermediul unor pachete suplimentare „WinCC Add-ons”,
dezvoltate de către alţi producători [96].
Cele mai importante pachete opţionale WinCC sunt:
WinCC/Server – transformă o soluţie individuală într-una distribuită bazată pe
arhitectura client/server cu până la 12 servere WinCC şi 32 de clienţi.
WinCC/Central Archive Server (CAS) – sistem central de arhivare a datelor din
procese (până la 120 000 de puncte de date), bazat pe Microsoft SQL Server.
WinCC/WebNavigator – oferă posibilitatea de acces şi monitorizare a instalaţiilor
automatizate prin intermediul unui program de navigatoare pe internet, cum ar fi
Windows Internet Explorer.
WinCC/DataMonitor – este o aplicaţie folosită la afişarea, analiza, evaluarea şi
distribuirea datelor (date furnizate în timp real sau date istorice) despre starea
proceselor. Aceste date includ valori măsurate, alarme, date furnizate de utilizator şi
altele. Clientul poate fi instalat pe orice calculator din birou şi oferă câteva unelte de
monitorizare şi analiză.
WinCC/ConectivityPack – permite altor aplicaţii să acceseze informaţiile stocate în
arhiva WinCC prin intermediul OPC-HDA (Historycal Data Access) sau WinCC
OLE-DB sau la informaţii în timp real folosind OPC-XML. De asemenea permite
transmiterea către sistemele de nivel superior a alarmelor prin intermediul OPC-
A&E (Alarms and Events).
WinCC/Redundancy – creşte disponibilitatea sistemului prin crearea unor staţii
WinCC sau servere care se monitorizează reciproc şi pot transfera sarcinile între
ele.
WinCC/ODK – permite accesul la funcţiile şi configuraţia WinCC, permite crearea
unor aplicaţii care să comunice cu WinCC prin intermediul unor interfeţe de
programare (C-Application programmin Interface).
151
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Aplicaţiile WinCC Add-ons sunt dezvoltate de către terţi şi adresează funcţionalităţi din
categoriile: conectivitate, managementul proceselor, diagnostic şi mentenanţă şi unelte de
configurare.
WinCC este foarte flexibil în ceea ce priveşte situaţiile în care poate fi utilizat deoarece
a fost proiectat cu suport pentru internaţionalizare (interfaţă în mai multe limbi, simultan),
sistemul de bază este dezvoltat independent de tehnologie sau de sectorul de activitate,
suportă o gamă foarte largă de protocoale de comunicaţie (PROFIBUS/PROFINET, OPC,
etc.) şi oferă interfeţe „deschise” de comunicare şi opţiuni de configurare. De asemenea poate
fi utilizat şi prin internet prin intermediul unei interfeţe web [96].
WinCC poate fi configurat uşor şi eficient deoarece conţine un editor grafic orientat pe
obiecte uşor de folosit, conţine o colecţie mare de elemente grafice predefinite, are o
arhitectură modulară şi poate fi modificat uşor, chiar şi de la distanţă, prin internet.
Produsul oferit de Siemens poate fi integrat uşor deoarece este bazat pe standarde
deschise: controale ActiveX, comunicaţie prin intermediul OPC, interfeţe standard pentru
acces la baze de date (WinCC OLE-DB, OPC HDA), limbaje de programare standard pentru
extensibilitate (VBScript şi ANSI-C) şi interfeţe de programare standard (API) prin
WinCC/ODK.
152
Capitolul 6 – Sisteme virtuale de vizualizare a parametrilor ce intervin în
funcţionarea clădirilor
Caracteristicile pe care le are SIMATIC WinCC (modular, flexibil, extensibil şi
independent de tehnologie sau de sectorul în care se aplică) au permis utilizarea acestui
produs într-o gamă mare de soluţii tehnologice din diverse domenii cum sunt: industria
producerii de automobile, industria chimică şi farmaceutică, industria alimentară, de tutun şi
băuturi, producerea şi distribuţia energiei electrice, sectorul comerţ şi servicii, industria
maselor plastice şi a cauciucului, transport şi logistică şi multe altele [97].
153
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Una din facilităţile oferite de CIMPLICITY este DGR – „Digital Graphical Replay”
care permite utilizatorului să vizualizeze într-o formă grafică evenimentele petrecute într-o
perioadă trecută dată, asemănător reluârilor TV. De asemenea oferă unelte pentru a crea
butoane pentru navigaţie rapidă şi uşoară în cadrul aplicaţiei, unelte pentru securitate şi unelte
pentru dezvoltarea rapidă a aplicaţiilor cum ar fi [87]:
Master objects – obiecte şablon ce pot fi folosite la fel pe mai multe ecrane
Jurnalizare şi stocare a valorilor în baze de date
Limbaj interpretat (scripting) pentru extensii rapide
Calendar cu acţiuni – atât cele care au fost cât şi cele care trebuie să fie executate
Interfaţă web pentru vizualizare
154
Capitolul 6 – Sisteme virtuale de vizualizare a parametrilor ce intervin în
funcţionarea clădirilor
Aceste date pot fi publicate pe internet prin intermediul aplicaţiei „Proficy Real-Time
Information Portal” care converteşte graficele pentru web şi afişează valorile în timp real
pentru a avea o imagine exactă asupra procesului [88].
155
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
156
Capitolul 6 – Sisteme virtuale de vizualizare a parametrilor ce intervin în
funcţionarea clădirilor
dispoziţie este unul multi-utilizator, colaborativ, uşor de folosit şi versatil [119], [117].
InTouch HMI poate primi informaţii de la nenumărate surse şi de la aproape orice tip
de dispozitiv de automatizare prin intermediul driverelor pe care le are la dispoziţie sau
folosind protocoale ca OPC sau Microsoft DDE. Aplicaţia se poate conecta la orice server
OPC dar poate funcţiona şi ca server pentru alte aplicaţii care necesită acces la valorile
monitorizate [118].
Pentru securitate InTouch poate folosi mai multe metode de restricţionare a accesului:
Securitate folosind accesul pe baza parolei – limitează accesul utilizatorilor pe zone
de responsabilitate şi autoritate
Securitate folosind „Microsoft Windows Authentication” – permite accesul la
InTouch utilizatorilor conectaţi la un domeniu Windows sau local pe baza identităţii
acestuia şi pe baza apartenenţei la grupuri.
Securitate la nivelul datelor – pentru utilizatorii Platformei Wonderware, acest tip
de securitate permite stabilirea restricţiilor de acces la nivel de punct de date sau
chiar la nivelul atributelor acestuia.
Funcţionalitate FDA 21 CFR Partea 11 – pentru conformitate cu cerinţele de
securitate solicitate de guvernul S.U.A
InTouch ReadOnly – o versiune „doar citire” a software-ului InTouch, care nu
permite modificarea valorilor sau elementelor grafice.
6.8 Concluzii
157
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
soluţiile prezentate implementează într-o formă proprie elementele generale ale unei interfeţe
de vizualizare. Unele dintre aceste soluţii au fost dezvoltate sub formă de platformă, ceea ce
permite dezvoltarea de aplicaţii specializate pentru nevoile specifice ale clientului.
Deşi furnizează drivere de acces pentru diferite echipamente de automatizare, pentru a
beneficia de o utilizare cât mai largă, aceste aplicaţii folosesc, ca modalitate de acces la
reţelele de automatizare, standardul OPC. Folosind standardul OPC, aplicaţiile nu mai sunt
legate de un protocol anume şi permit producătorilor de echipamente posibilitatea de a
dezvolta drivere pentru servere OPC. Un astfel de driveer este scris o singură dată şi poate fi
întrebuinţat de către orice aplicaţie de vizualizare ce oferă conectivitate OPC.
Intrumentele pentru monitorizarea şi controlul instalaţilor şi mai ales uşurinţa şi
eficienţa cu care pot fi ele utilizate sunt esenţiale pentru buna desfăşurare a activităţilor
supuse procesului de automatizare. Eficienţa şi uşurinţa cu care pot fi utilizate a crescu
simţitor odată cu experienţa dobândită de dezvoltatorii acestor aplicaţii însă niciuna din
acestea nu este adaptată furnizării în timp real a datelor necesare îmbunătăţirii eficienţei şi
eficacităţii echipajelor de intervenţie în eventualitatea apariţiei unei situaţii de urgenţă.
Integrarea acestui tip de funcţionalitate într-o aplicaţie de vizualizare reprezintă încă un pas
important pentru a creşte eficienţa managementului intervenţiei. Beneficiind de informaţii
suplimentare exacte, comandantul intervenţiei poate lua decizii cu un grad ridicat de eficienţă
şi poate reduce riscul apariţiei unor situaţii periculoase.
158
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
159
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Lista completă a dispozitivelor poate fi vizualizată în figura 7-3, aşa cum o afişează
softul de programare a dispozitivelor KNX, ETS3 (Engineering Tool Software). Pentru
160
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
fiecare dispozitiv se poate observa adresa pe care o are, numele, încăperea unde a fost
instalat, o scurtă descriere şi funcţiile pe care acesta le poate efectua.
În funcţie de specificul său (dimmer, întrerupător pornit/oprit, senzor – de temperatură,
de mişcare), fiecare dispozitiv KNX are un set de funcţii preprogramate de către producător.
Programarea unei reţele KNX constă în stabilirea unei relaţii între punctele de ieşire ale
unui dispozitiv şi punctele de intrare ale unuia sau mai multe dispozitive.
161
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
163
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Reţeaua KNX are o topologie logică formată din arii, linii şi dispozitive pe fiecare linie.
165
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Toţi parametrii de intrare necesari în FDS pentru a descrie un scenariu particular sunt
exprimaţi printr-un singur fişier text creat de utilizator. Fişierul conţine informaţii despre
grila numerică, mediul înconjurător, geometria construcţiei, proprietăţile materialelor,
cinetica incendiului şi cantităţile de ieşire dorite. Grila numerică conţine una sau mai multe
linii cu celule uniforme. Toate caracteristicile geometrice ale scenariului trebuie să fie în
conformitate cu grila numerică. Obiectele mai mici decât o celulă pot fi aproximate cu o
singură celulă sau eliminate. Geometria structurii este introdusă ca o serie de blocuri
dreptunghiulare. Condiţiile limită sunt aplicate pentru suprafeţele solide ca petice
dreptunghiulare. Materialele sunt definite prin conductivitatea termică, căldura specifică,
densitate, grosime şi reacţia la ardere .
O parte importantă a fişierului de intrare în FDS direcţionează codul către cantităţile
de ieşire în diferite moduri. Ca la un experiment real trebuie să se decidă înainte de a începe
rularea, ce informaţii trebuie calculate şi salvate. Nu există nici o modalitate de a recupera
informaţia după ce calculul s-a încheiat dacă aceasta nu a fost specificată în faza de
preprocesare.
166
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
adiţionale asociate cu balanţa de energie între faza gazoasă şi cea solidă, incluzând:
temperatura suprafeţei şi interiorului;
fluxul de căldură, atât radiativ cât şi convectiv;
rata de ardere;
masa picăturii de apă pe unitatea de suprafaţă.
Cantităţile globale înregistrate de model includ:
rata eliberării de căldură (HRR);
duratelor de activare a sprinklerelor şi detectoarelor;
fluxul de masă şi de energie prin deschideri sau solide.
Deşi în FDS se pot modela diferite scenarii de incendiu, există limite pentru algoritmii
utilizaţi.
Ipoteza fluxului de viteză mică. Utilizarea FDS este limitată la arderi cu viteză mică.
Această ipoteză nu este aplicabilă utilizării modelul pentru toate scenariile în care vitezele
proceselor sunt apropiate de viteza sunetului (ex. exploziile, detonaţii etc.).
Geometria rectilinie. Eficienţa FDS se datorează simplităţii reţelelor numerice rectilinii
şi utilizării celor mai rapide metode de rezolvare a câmpului de presiune. Aceasta poate fi o
limitare în unele situaţii unde anumite forme geometrice nu sunt conforme cu reţeaua de
calcul, deşi majoritatea componentelor structurilor se potrivesc.
Dezvoltarea şi propagarea incendiului. Deoarece modelul a fost proiectat iniţial pentru
a analiza incendii la scară industrială, el poate fi utilizat când rata eliberării de căldură (HRR)
este cunoscută şi transferul de căldură şi mişcarea efluenţilor incendiului este principalul scop
al simulării.
Arderea. Pentru cele mai multe aplicaţii, FDS utilizează modelul de ardere a fracţiei de
amestec. Modelul presupune că arderea este controlată (se cunoaşte evoluţia ratei de pierdere
masică în funcţie de durată) şi că reacţia combustibilului cu oxigenul este infinit de rapidă în
raport cu temperatura. Pentru incendii la scară largă, bine ventilate, aceasta este o
presupunere bună. Oricum, dacă un incendiu este într-o încăpere slab ventilată combustibilul
şi oxigenul intră în contact, dar pot să nu iniţieze incendiul.
Transferul de căldură prin radiaţie. Acesta este inclus în model prin soluţia ecuaţiei de
transfer de căldură prin radiaţie utilizând Metoda Volumului Finit (FVM) pentru un gaz gri
sau - în anumite cazuri - se utilizează modelul benzilor spectrale. Există câteva limite ale
167
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
modelului. În primul rând, coeficientul de absorbţie pentru fum (mediu gazos şi funingine)
este o funcţie complexă de componentele sale şi de temperatură. Datorită modelului de ardere
simplificat compoziţia chimică a fumului (în special conţinutul de funingine) este aproximată
ceea ce afectează absorbţia căldurii şi emisia radiaţiei termice. În al doilea rând, transferul
prin radiaţie este discretizat folosind aproximativ 100 de unghiuri solide. Pentru obiectele
situate la depărtare de sursa de radiaţie discretizarea poate conduce la o distribuţie
neuniformă a energiei radiante. Problema poate fi rezolvată prin includerea mai multor
unghiuri solide, dar aceasta conduce la un timp de compilare mai mare.
Scenariul folosit pentru acest studiu este modelat plecând de la etajul 2 al Facultății de
Instalații (figura 7-9). Deși s-a modelat întreg etajul 2 al clădirii, simularea s-a efectuat decât
pentru o parte a modelului deoarece includerea întregii suprafețe în domeniul de calcul ar fi
însemnat o creștere foarte mare a timpului de calcul. De asemenea acest lucru nu ar fi
influențat vizibil rezultatul calculelor [40], [62].
168
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
unui incendiu de canapea.
Parametrii de intrare pentru efectuarea simulării sunt următorii:
birou cu suprafața 3,3x4,2 = 13,86 m2 , înălțimea de 3 m și un volum de 41,58 m3 ;
combustibil - material tapițerie cu următoarele caracteristici:
densitate: 40 kg/m3;
căldură specifică: 32,25 kJ/ (kg K);
căldura de ardere: 30000 kJ/kg;
grosime: 1-5 cm;
temperatura aerului, 20 C;
presiunea atmosferică, 1,0132 Pa
umiditatea relativă a aerului, 40%.
Pentru parametrii de mai sus s-au efectuat mai multe simulări, dintre care patru
considerate importante. Pentru fiecare simulare s-a modificat aportul de aer pentru a studia
influența acestuia asupra dezvoltării incendiului.
Cazurile sunt următoarele:
cazul 1 – incendiu fără aport de aer, în care ușile și ferestrele sunt închise (figura 7-
10);
cazul 2 – incendiu cu aport de aer prin fereastra biroului(figura 7-11);
cazul 3 – incendiu cu aport de aer prin fereastră și ușă hol(figura 7-12);
cazul 4 – incendiu cu aport de aer prin fereastră birou și fereastră capăt hol(figura
7-13).
169
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Figura 7-12 Incendiu cu fereastra biroului închisă, ușă deschisă, fereastră hol deschisă
170
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
Figura 7-13 Incendiu cu fereastra biroului deschisă, ușă deschisă, fereastră hol deschisă
În fiecare încăpere, în anumite puncte, s-au montat dispozitive virtuale pentru a măsura
parametrii incendiului (fiura 7-14).
171
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Astfel, pentru biroul în care s-a efectuat simularea avem următoarele dispozitive:
un detector de căldură (HD);
un detector de fum (SD);
dispozitiv de măsurat înălțimea straturilor de gaze fierbinți și temperatura acestora;
termocupluri – câte unul în dreptul fiecărui perete al încăperii la înălțimea de 1,6 m
(THCP_A, THCP_W, THCP_S, THCP_D), unul pe tavan (THCP_T ) și unul pe
peretele încăperii vecine (THCP_D02).
În celelalte încăperi s-au montat detectoare de fum, câte unul în fiecare încăpere și pe
hol unul la fiecare 3,5 m.
Sursa de aprindere are o putere de 1500 W/m2 și este aplicată pe o suprafață de
0,2x0,2 m2.
172
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
Figura 7-15 Rata eliberării de căldură pentru cele patru cazuri (de la stânga la dreapta, de sus în jos)
Figura 7-16 Valorile măsurate de detectorul de temperatură pentru cele patru cazuri
173
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
174
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
175
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
176
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
177
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
178
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
179
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Funcţionarea programului este determinată de modul în care sunt conectate între ele,
prin fire, terminalele elementelor de control si ale indicatoarelor cu nodurile (funcţiile,
proprietăţile şi metodele obiectelor) şi cu structurile.
Panoul împreună cu diagrama programului formează un VI. Acesta are ataşate o iconiţă
şi un panou de conectare. Panoul de conectare este format din legături la elemente de control
sau la elementele indicatoare. Un VI poate fi folosit în interiorul altui VI (caz în care se
numeşte SubVI) şi va fi reprezentat pe diagrama programului ca iconiţa pe care o are ataşată,
iar intrările şi ieşirile sunt determinate de panoul de conectare.
180
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
181
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
instalații ce necesită separare fizică clară (conform normelor specifice în vigoare) centrala de
incendiu dedicată trimite în coada de mesaje semnal de incendiu pe o anumită zonă sau dacă
aceasta este adresabilă poate trimite informație clară despre detectorul care a declansat.
Aplicația este creată ca un nivel superior care înregistrează și gestionează evenimentele
semnalate de centrala clasică de incendiu. Suplimentar aplicația analizează informațiile de
care dispune și prezintă operatorului o imagine mult mai exactă a situației. Aplicația face o
verificare continuă a temperaturii preluată de senzorii din fiecare încăpere și înregistrează
creșterea acesteia. La creșterea temperaturii într-un spațiu peste valoarea de avertisment,
aplicația emite semnal de avertisment și atenționează utilizatorul trecând în modul de
prealarmare. Dacă temperatura continuă să crească peste valoarea de alarmă, aplicația
semnalizează alarmă de incendiu. Pragurile de avertisment și alarmă pentru temperatură pot fi
stabilite de către operator în funcție de condițiile specifice.
În cazul detecției fumului într-o încăpere, aplicația analizează semnalul dat de
detectorul vecin cât și temperatura din încăperea respectivă pentru a evita alarmele false.
Aplicația analizează situațiile create diferențiat în funcție de programul de lucru. În
cazul sesizării prezenței unei persoane în afara programului de lucru se face verificarea
sistemului de control acces și dacă este cazul este semnalată alarmă de securitate. În situația
existenței unui incendiu este important de știut dacă există persoane surprinse de incendiu cât
și zona unde acestea se află. Aceste informații sunt obținute de aplicație pe baza interogării
instalațiilor de control acces și efracție.
Starea ferestrelor este importantă din punct de vedere al securității și al dezvoltării
incendiului. În cazul unui incendiu se verifică starea ferestrei în zona respectivă. Împreună cu
viteza de creștere a temperaturii se pot trage concluzii referitoare la evoluția incendiului.
Criteriul cel mai important pentru alegerea unui contact de acest gen este distanţa de
deschidere pe care o poate detecta. Se pot alege contacte cu distanţa de deschidere de 30 mm,
care nu sunt cele mai bune dar sunt accesibile din punct de vedere al montării. Dimensiunile
sale mici permit montarea rapidă fără a atrage atenţia.
Rolul acestora este de protecţie antiefracţie în cazul montării împreună cu o sirenă de
alarmă sau la o centrală de dispecer. Aceleaşi contacte montate împreună cu centrala de
supraveghere şi alarmă la incendii pot fi folositoare dând informaţii despre accesibilitatea în
182
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
interior sau aportul de aer proaspăt care întreţine arderea, precum şi posibilitatea de evacuare
a persoanelor.
Cardul pentru acces (figura 7-27) permite accesul persoanelor autorizate în interiorul
spaţiului protejat, şi anunţarea persoanelor străine. Acesta lucrează împreună cu încuietorile
electromagnetice care permit comanda lor atât la nivel local cât şi la nivelul dispecerului.
183
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
184
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
185
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
asemenea în cazul unui eveniment în primă fază este anunţată zona afectată. Programul dă
posibilitatea ca anunţarea evenimentului să fie făcut în fereastra principală sau automat să
facă trimitere direct în planul afectat.
186
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
Scopul acestor ferestre este de a prelua imagini din zonele selectate şi de a vizualiza
persoanele care intenţionează să intre. Front Panel-ul zonei de supraveghere a holului de
intrare este prezentat în figura 7-33. Imaginile înregistrate sunt stocate într-un fişier pentru a
putea fi verificate şi consultate în caz de necesitate. Există posibilitatea înregistrării manuale
atunci când se consideră necesar sau o înregistrare automată condiţionată de un senzor de
mişcare.
La apăsarea unui buton se deschide o fereastră asemănătoare cu cea din figura 7-34 în
care se poate urmări imaginea captată de camera video. Diagrama bloc corespunzătoare
pentru VI-ul webcam este prezentată în figura 7-35. Pentru a accesa camera se face apel la o
bibliotecă de funcţii WebCam.dll.
187
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
189
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
culori diferite. Fiecare formă grafică reprezintă un anumit tip de element care comunică
utilizatorului modificarea stării prin schimbarea culorii.
190
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
aprins) dar şi în partea de jos a ferestrei de către un buton numit Alarmă incendiu, care începe
să clipească. În plus incendiul este semnalizat şi acustic.
În figura 7-38 este prezentat codul de programare pentru încăperea „Sala de şedinţe”.
Acest bloc conţine codul necesar funcţionării tuturor elementelor din această încăpere.
Programul este modularizat pentru a asigura uşurinţa eventualelor extinderi sau
modificări. Există câte un asemenea bloc pentru fiecare încăpere, ceea ce conduce la aerisirea
codului care devine mult mai uşor de urmărit, depanat, de întreţinut şi de modificat. După
cum se poate observa, bucla conţine cod pentru tratarea evenimentelor provenite de la
detectoare de incendiu, senzor de prezenţă, senzor de temperatură, iluminat, sonerie, fereastră
şi uşă.
191
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
192
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
În meniul Opţiuni se poate opta pentru transmiterea acesteia prin e-mail, în cazul
producerii evenimentelor. Apariţia telefoanelor cu e-mail mobil da posibilitatea informării
mai multor persoane cu putere de decizie.
În figura 7-40 este prezentată diagrama bloc responsabilă pentru înregistrarea
evenimentelor în fişier şi afişarea acestora în fereastra „Listă evenimente”. Tot în această
buclă se face şi analiza mesajelor, iar în de alarmă se face transmiterea automată prin SMS
către persoanele desemnate.
Evenimentele sunt înregistrate la apariţie prin intermediul unui VI numit
„adaugă_eveniment.vi” care are diagrama ca în figura 7-.41. Acesta înregistrează
evenimentul primit într-o coadă de mesaje.
193
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Mesajul este formatat pentru a fi prezentat utilizatorului într-o formă plăcută şi uşor de
citit, dar şi pentru a facilita analiza facilă a acestuia prin intermediul software-ului.
194
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
195
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
196
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
modem GSM/GPRS conectat la un port COM al computerului. Trimiterea mesajului se face
folosind componenta ActiveX KylixSMS realizată de KylixSoft.
După cum se poate vedea şi pe diagrama din figura 7-47, se creează mai întâi un obiect
ActiveX folosind funcţia „Automation Open” după care se accesează proprietăţile şi
metodele acestuia pentru a trimite mesajul SMS.
Centrala poate monitoriza şi acţiona asupra iluminatului electric. În figura 7-48 este
prezentat modul în care este semnalizat acționarea iluminatului pe panoul frontal.
Pe planul de supraveghere iluminatul este simbolizat cu un buton rotund cu litera „I” de
culoare gri când este închis şi de culoare galbenă când acesta funcţionează. Starea
iluminatului este monitorizat cu ajutorul VI-ului numit „vi_iluminat.vi” care are diagrama ca
în figura 7-51.
197
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
198
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
este un tip general de date, un tip necunoscut care se determină la momentul rulării
programului.
199
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
200
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
program” şi „Sfarsit program” şi poate fi stabilit din fereastra „Opţiuni”. Dacă un eveniment
a fost înregistrat în timpul programului se face prin intermediul VI-ului „interval_orar.vi”.
201
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
202
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
203
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
204
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
205
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Fereastra „Casa Scării”, după cum se poate vedea în figura 7-63 conţine centralizat
reprezentări pentru toate dispozitivele prezente în casa scării, pentru o monitorizare mai
uşoară. Aici se găsesc indicatoare pentru uşi de acces, detectoare de prezenţă, pentru
detectoarele de incendiu montate în casa scării cât şi pentru iluminat. Tot de aici se poate
vizualiza starea şi se pot activa trapele de evacuare a fumului şi gazelor.
206
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
207
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Panoul „Opţiuni” din figura 7-66 conţine două controale pentru stabilirea orarului de
funcţionare. În funcţie de orarul de funcţionare se determină tipul unor mesaje care pot fi de
Informare, de Avertisment sau de Alarmă (de securitate).
Tot în fereastra „Opţiuni” se mai poate stabili calea către fişierul în care vor fi
înregistrate evenimentele şi un modul prin care se poate trimite fişierul cu evenimente prin
intermediul emailului.
208
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
209
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
210
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
Există trei moduri în care se poate implementa soluţia de vizualizare prin internet:
modul „embedded”, modul „snapshot” şi modul „monitor” (figura 7-70).
211
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
212
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
213
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
214
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
215
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
216
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
217
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Proiectul a presupus crearea unei interfeţe grafice pentru afişarea stării elementelor de
comunicaţie, utilizarea tehnologiei MFC (Microsoft Foundation Class), conceptului de clasă
din C++ şi utilizarea tehnologiei COM (Component Object Model) pentru accesul la
funcţionalitatea reţelei de automatizare.
Accesul la reţeaua KNX se face folosind Falcon. Falcon este o bibliotecă de funcţii
DCOM (Distributed COM – utilizarea obiectelor COM prin reţea) ce formează un API
(Application Programing Interface – Interfaţă de programare a aplicaţiilor) pentru accesul şi
managementul bus-ului şi dispozitivelor KNX (telegrame de grup, proprietăţile
dispozitivelor, adrese fizice şi altele). Biblioteca Falcon este folosită pentru accesul la reţeaua
KNX în produsele ETS3 şi EITT.
Falcon oferă funcţii pentru trmiterea/primirea telegramelor şi ascunde detaliile de
implementare a protocolului. Permite astfel dezvoltatorului să se concentreze asupra
functionalităţii aplicaţiei dezvoltate fară a fi nevoie să cunoască detalii cum sunt: mediul prin
care se face comunicarea, codificarea binară a datelor, etc.
De pe saitul KNX pot fi descărcate mai multe pachete care oferă toată functionalitatea
Falcon sau doar o parte din aceasta:
FalconDeveloper.msi – versiunea folosită pentru dezvoltarea aplicaţiilor ce folosesc
Falcon. Contine bibliotecile de legare dinamică la rulare (Runtime), uneltele de
diagnosticare şi aplicaţiile Demo.
FalconDiagnostic.msi – uneltele folosite pentru diagnosticare.
Alte unelte – versiuni „embedded” ale aplicaţiilor de mai sus, unelte pentru
diagnosticare.
Biblioteca Falcon este bazată pe tehnologia COM – o interfaţă standard folosită pentru
realizarea de componente, face posibilă comunicaţia între procese şi crearea dinamică de
obiecte folosind limbaje de programare diferite. Obiectele COM sunt implementate într-o
manieră ce nu ţine cont de nici un limbaj de programare. Aceste obiecte pot fi create şi
folosite în alte medii decât cele în care au fost definite (alte limbaje de programare, sisteme
de operare sau arhitecturi hardware diferite). Tehnologia COM forţează creatorii de obiecte
218
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
COM să definească un set clar şi concis de interfeţe prin intermediul cărora vor fi accesate
proprietăţile obiectului. Permite astfel utilizarea obiectelor fără a fi necesar să se cunoască
detalii despre modalitatea de implementare a acestora.
Obiectele COM se numesc componente. Fiecare componentă COM este identificată
printr-un GUID (Globallly Unique Identifier = identificator global unic) care o identifică în
mod unic faţă de restul componentelor. Componentele îşi expun funcţionalitatea prin
intermediul uneia sau mai multor interfeţe. Fiecare interfaţă este alcătuită din metode.
Metodele sunt funcţii care manipulează datele componentei. Interfeţele au legături (bindings)
către mai multe limbaje de programare (C,C++, Visual Basic, Java şi altele). Aceste
caracteristici permit comunicarea intre procese de pe aceaşi maşină şi între procese de pe
maşini diferite.
Ce aduce nou tehnologia COM este posibilitatea de a crea obiecte şi de a le putea folosi
într-o multitudine de aplicaţii printr-un procedeu numit încastrare („embedding”). Prin
această tehnologie se pot vizualiza şi edita tabele Microsoft Excel care fac parte dintr-un
document Microsoft Word. Asta deoarece documentul Word permite încastrarea de obiecte
Excel, iar un obiect Excel „ştie” cum se afişează şi permite modificarea câmpurilor tabelului.
Obiectele COM sunt de sine stătătoare (în fişiere separate), iar interfeţele, odată definite, nu
mai pot fi modificate. Obiectul COM poate căpăta noi funcţionalităţi doar prin crearea de noi
interfeţe. Acest lucru face ca o aplicaţie care a fost compilată să lucreze cu un obiect nu va
genera niciodată eroare datorită faptului că nu poate găsi o anumită interfaţă, iar aplicaţiile
pot beneficia de noile funcţionalităti utilizând noile interfeţe.
Pentru a putea utiliza biblioteca Falcon în cadrul unei aplicaţii trebuiesc incluse
fişierele header FalconConnectionManager.h şi FalconHResults.h, iar compilatorul trebuie înştiinţat să
includă şi fişierele FalconInterfaces.dll, Falcon.exe şi FalconClientComponents.dll. Acestea din urmă
contin codul binar care va fi executat la apelarea diferitelor funcţii.
Înştiinţarea compilatorului pentru a accesa corect componentele Falcon:
#import "FalconInterfaces.dll" no_namespace raw_interfaces_only exclude("_GUID") exclude("_FILETIME")
#import "Falcon.exe" no_namespace raw_interfaces_only exclude("_GUID") exclude("_FILETIME")
#import "FalconClientComponents.dll" no_namespace raw_interfaces_only
219
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
O clasă reprezintă abstractizarea unui concept real în cadrul uni program. Clasele pot
reprezenta (abstractizat) o persoană, un loc sau orice obiect prin încapsularea stării şi
comportamentului acestora. Starea este încapsulată cu ajutorul proprietăţilor (variabile
membru), iar comportamentul este încapsulat prin funcţii, numite metode, ce pot fi reutilizate
în rândul tuturor obiectelor de acelaşi tip.
Obiectele şi programarea orientată pe obiecte cu ajutorul claselor permit dezvoltarea
rapidă de aplicaţii mai sigure şi mai complexe. Acest lucru este posibil deoarece clasele
permit reutilizarea codului şi crearea uşoară de cod nou pe baza celui existent prin moştenire.
Se reduce de asemenea timpul necesar dezvoltării aplicaţiilor deoarece se elimină necesitatea
testării claselor deja existente (acestea au fost testate în prealabil) [16].
Clasele permit specificarea tipului de acces la datele şi metodele clasei prin intermediul
specificatorilor de acces. Cei mai întâlniţi specificatori de acces sunt [16]:
private (privat) – doar metodele care fac parte din clasa respectivă pot accesa
membrii declaraţi privaţi.
protected (protejat) – restrictionează accesul astfel încât doar clasa respectivă şi
sub-clasele sale (clase create prin moştenire) pot accesa membrii declaraţi protejaţi.
public (public) – permite accesul la membrii clasei de oriunde din cod.
7.4.4 Implementare
Proiectul constă în creare unei interfeţe şi stabilirea unei legături între reţeaua KNX şi
reprezentarea dispozitivelor în cadrul interfeţei grafice. Acest lucru s-a realizat folosind două
clase, prima, CMyFalconDlg, pentru managementul interfeţei grafice, iar a doua, CMyFalconApp
pentru implementarea funcţionalitţii aplicaţiei, accesul la reţeaua KNX, etc. Clasele sunt
definite în fişierele header MyFalconDlg.h şi respectiv MyFalcon.h iar implementarea s-a făcut în
MyFalconDlg.cpp respectiv MyFalcon.cpp.
220
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
CWinApp. Toate aplicaţiile MFC trebuie să conţină o clasă derivată din aceasta deoarece
CWinApp conţine funcţia WinMain apelată de sistemul Windows la excuţia aplicaţiei.
Clasa CMyFalconApp este declarată astfel:
class CMyFalconApp : public CWinApp
{
protected:
DECLARE_INTERFACE_MAP()
BEGIN_INTERFACE_PART(MyBusEvents, ICustomClientGroupDataEvent)
STDMETHOD_(HRESULT, GroupDataIndicationRead)(long,long,enum Priority,VARIANT);
STDMETHOD_(HRESULT, GroupDataIndicationWrite)(long,long,enum Priority,VARIANT);
STDMETHOD_(HRESULT, GroupDataIndicationResponse)(long,long,enum Priority,VARIANT);
STDMETHOD_(HRESULT, GroupDataConfirmationRead)(long,long,enum
Priority,VARIANT_BOOL,VARIANT);
STDMETHOD_(HRESULT, GroupDataConfirmationWrite)(long,long,enum
Priority,VARIANT_BOOL,VARIANT);
STDMETHOD_(HRESULT, GroupDataConfirmationResponse)(long,long,enum
Priority,VARIANT_BOOL,VARIANT);
STDMETHOD_(HRESULT, Status)(enum InternalMessageType,long);
END_INTERFACE_PART(MyBusEvents)
public:
IGroupDataTransferPtr m_ptrGroupDataTransfer;
_bstr_t m_bstrConnectionParameter;
GUID m_guidEdi;
ofstream iesire;
void Init2();
CMyFalconApp();
DWORD m_dwGroupDataEventsCookie;
~CMyFalconApp(void);
// Overrides
public:
virtual BOOL InitInstance();
// Implementation
DECLARE_MESSAGE_MAP()
bool OpenFalconConnectionManager(void);
int ConvertData(const VARIANT&,long&,unsigned char*);
};
Aceste funcţii sunt declarate în biblioteca Falcon şi sunt funcţii interfaţă, adică nu
conţin cod executabil si nu pot fi utilizate ca atare. Ele trebuie implementate în aplicaţia care
necesită accesul la reţeaua KNX. Funcţiile de mai sus sunt funcţii membre ale clasei
(interfaţă) ICustomClientGroupDataEvent. Pe baza acesteia s-a derivat clasa MyBusEvents,
în cadrul căreia s-a făcut implementarea. Ele fac parte din interfaţa pentru comunicaţii de
221
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
grup şi sunt apelate de către driverul dispozitivului de legătură KNX atunci când se face o
scriere, o citire, se trimite un răspuns către o adresă de grup sau se confirmă una din aceste
acţiuni. Evenimentul la care răspunde fiecare funcţie este sugerată de numele acesteia iar
sistemul este unul bazat pe evenimente. Fiecare funcţie tratează producerea unui anumit
eveniment.
Accesul la comunicaţia între grupuri, în reţeaua KNX, se face urmărind paşi de mai jos:
se iniţializează sistemul COM
se crează un obiect connection (conexiune) şi un obiect groupdata (grup de date)
se configurează parametrii conexiunii (tipul conexiunii, si driverul (protocolul)
folosit pentru acces)
se face legătura între cele două obiecte: între obiectul connection şi obiectul groupdata
se înregistrează clasa de procesare a evenimenteleor
BOOL CMyFalconApp::InitInstance()
{
222
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
Init2();
CMyFalconDlg dlg;
dlg.m_pApp = this;
m_pMainWnd = &dlg;
int nResponse = dlg.DoModal();
return FALSE;
}
Aceasta execută funcţia Init2(), crează un obiect CMyFalconDlg, numit dlg, care este
responsabil cu managementul ferestrei de dialog (interfaţa grafică) şi apoi execută codul
responsabil pentru crearea ferestrei de dialog şi predă execuţia acesteia, aşteptând
interacţiunea cu utilizatorul. Fereastra de dialog va fi tratată într-o secţiune următoare.
Funcţia Init2() are un rol important. Ea execută paşii necesari pentru realizarea
comunicării cu reţeaua KNX: iniţializează sistemul COM, crează obiectele connection şi
groupdata, stabileşte tipul conexiunii, deschide fereastra de dialog pentru administrarea
conexiunii (tipului de legătură fizică cu reţeaua şi alţi parametrii) şi apoi înregistrază clasa
MyBusEvents pentru tratarea evenimentelor ce apar în reţea.
void CMyFalconApp::Init2()
{
IConnectionCustomPtr ptrConnection;
HRESULT hr;
DeviceOpenError eDevOpenError;
CLSID clsid;
IClassFactory2Ptr ptrClf2;
IConnectionPointContainerPtr ptrCont;
IConnectionPointPtr ptrCP;
IUnknownPtr ptrUnk;
BOOL bAdvised;
iesire.open("mesaje.txt");
CoInitialize(NULL); // se initializeaza sistemul COM
223
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
bool CMyFalconApp::OpenFalconConnectionManager()
{
IConnectionManagerPtr ptrConnectionManager;
FalconConnection fcConnection;
ZeroMemory( &fcConnection, sizeof( fcConnection ) );
m_guidEdi = GUID_NULL;
_variant_t vParams(DISP_E_PARAMNOTFOUND, VT_ERROR);
//se deschide administratorul de conexiuni
if( SUCCEEDED( ptrConnectionManager.CreateInstance( __uuidof(ConnectionManager) )) &&
SUCCEEDED( ptrConnectionManager->GetConnection( "", VARIANT_TRUE, &fcConnection)))
{
// utilizatorul a anulat comanda
USES_CONVERSION;
if( wcscmp( fcConnection.wszName, A2CW( "" ) ) == 0 )
{
224
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
return false;
}
CWaitCursor cursorWait;
m_guidEdi = fcConnection.guidEdi;
if( fcConnection.wszParameters[0] )
{
vParams = fcConnection.wszParameters;
m_bstrConnectionParameter = fcConnection.wszParameters;
}
}
return true;
}
Funcţiile membru ale acestei clase sunt funcţii de comunicare în grup în reţeaua KNX,
sunt implementate în MyFalcon.cpp:
Funcţia GroupDataIndicationRead este apelată atunci când un dispozitiv din reţea face o
citire, adică solicită unui alt dispozitiv o valoare. Această funcţie înregistrează evenimentul
într-o căsuţă text. Funcţia are parametrii: GroupAddress care memorează adresa de grup care a
solicitat citirea, Prio prioritatea telegramei, contorul de rutare RoutinCnt şi datele solicitate
225
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
memorate în câmpul Data. Parametrul Data este de tip VARIANT, un format de codificare a
datelor independent de platforma hardware, de mediul de transmisie a datelor sau de
protocolul de comunicaţie.
HRESULT FAR EXPORT CMyFalconApp::XMyBusEvents::GroupDataIndicationRead(long GroupAddress, long
RoutinCnt, enum Priority Prio, VARIANT Data)
{
char s1[1024];
CMyFalconDlg *pDlg;
CListBox *pLB;
METHOD_PROLOGUE(CMyFalconApp, MyBusEvents)
memset(s1, 0x00, sizeof(s1));
sprintf(s1, "GrpIndRead: Grp = 0x%04x", GroupAddress);
pDlg = (CMyFalconDlg*)theApp.m_pMainWnd;
pLB = (CListBox*)pDlg->GetDlgItem(IDC_LB);
pLB->SetTopIndex(pLB->AddString(s1));
return S_OK;
}
Funcţia GroupDataIndicationWrite este apelată atunci când un dispozitiv execută o scriere
către o adresă de grup. Funcţia are ca parametrii:
GroupAddress – adresa grupului la care se face scrierea
RoutinCnt – contorul de rutare al telegramei
Pri – prioritatea telegramei
Data – datele care trebuie scrise
Funcţia face conversia datelor din formatul VARIANT într-un format de baza C++,
care poate fi folosit în cadrul aplicaţiei. În cadrul acestei funcţii se face tratarea evenimentelor
pe baza adresei de grup în cadrul unei instrucţiuni case.
La apelul funcţiei GroupDataIndicationWrite instrucţiunea case verifică adresa de grup către
care s-a efectuat scrierea. Pentru fiecare adressă există o bucată de cod care se execută.
Mai jos este prezentată implementarea funcţiei. GroupDataIndication-Write. Pentru a
înţelege mai bine, codul a fost împărţit în bucăţi şi comentat în detaliu.
METHOD_PROLOGUE(CMyFalconApp, MyBusEvents)
memset(sData, 0x00, sizeof(sData));
p = sData;
pThis->ConvertData(Data, lSize, p);
memset(s1, 0x00, sizeof(s1));
sprintf(s1, "GrpIndResponse: Grp = 0x%04x Val =", GroupAddress);
for(lCntr=0; lCntr<lSize; lCntr++)
{
memset(s2, 0x00, sizeof(s2));
sprintf(s2, "0x%02x", sData[lCntr]);
sprintf(s1, "%s %s", s1, s2);
}
226
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
pDlg = (CMyFalconDlg*)theApp.m_pMainWnd;
În prima parte a funcţiei sunt declarate variabilele locale necesare, se converteşte tipul
de date de la VARIANT la un tip standard (vector de valori întregi) şi se obtine o referinţă la
fereastra de dialog (pointerul pDlg de tipul CMyFalconDlg). Referinţa la fereastra de dialog
este necesară pentru a putea accesa elementele grafice ale ferestrei de dialog şi de a actualiza
informaţia pe care o afişează aceastea.
Urmează instrucţiunea switch care în funcţie de adresa de grup transferă execuţia la
unul din cazurile tratate. Adresele sunt în reprezentare hexazecimală.
switch (GroupAddress)
{
case 0x901:
// halogen dreapta
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_HALO_D);
inregistreaza_mesaj(INFO,"halogen dreapta sala sedinte",(double)pButon->GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0x903:
// halogen stanga - dimmm
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_HALO_S);
break;
case 0x904:
// halogen stanga - valoare
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_HALO_S);
break;
case 0x905:
// lampa perete
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_LAMPA);
inregistreaza_mesaj(INFO,"lampa perete sala sedinte",(double)pButon->GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0x906:
// halogen stanga - dreapta
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_HALO_D);
inregistreaza_mesaj(INFO,"halogen stanga si dreapta sala sedinte",(double)pButon-
>GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0xa00:
// jaluzea sus/jos
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_JALUZELE);
227
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
break;
case 0xa01:
// jaluzea stop
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_JALUZELE);
break;
case 0xb00:
// temperatura existenta
pEdit = (CEdit*) pDlg->GetDlgItem(IDC_TEMP);
celsius = (5.0 / 9.0) * (sData[1] - 32.0);
sprintf(s2,"%.2f",celsius);
pLB->SetTopIndex(pLB->AddString(s1));
if (celsius<=45)
inregistreaza_mesaj(INFO,"temperatura [C] sala sedinte",celsius);
else if (celsius>45 && celsius<=60)
inregistreaza_mesaj(AVERT,"temperatura [C] sala sedinte",celsius);
else
inregistreaza_mesaj(ALARMA,"temperatura [C] sala sedinte",celsius);
pEdit->SetWindowTextA(s2);
break;
case 0xb01:
// temperatura ceruta
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_TEMP);
break;
case 0xb03:
// ventil calorifer (led)
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_VENTIL);
inregistreaza_mesaj(INFO,"ventil calorifer sala sedinte",(double)pButon->GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0xc00:
// contact fereastra
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_FEREASTRA);
inregistreaza_mesaj(INFO,"contact fereastra sala sedinte",(double)pButon->GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0xc01:
// buton panica
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_PANICA);
inregistreaza_mesaj(ALARMA,"buton panica sala sedinte",(double)pButon->GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
228
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
case 0xc03:
// card
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_CARD);
pEdit = (CEdit*) pDlg->GetDlgItem(IDC_CONTOR_NIVEL1);
sprintf(s2,"%d",sData[1]);
pEdit->SetWindowTextA(s2);
sprintf(s1,"%s\t(numar persoane = %s)","card acces sala sedinte",s2)
theApp.inregistreaza_mesaj(INFO,s1,(double)pButon->GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
Accesul în nivel se face pe bază de card. Acesta înregistrează persoanele care intră şi
ţine evidenţa lor. Pentru fiecare nivel se poate cunoaşte astfel numărul de persoane care sunt
prezente, şi corelate cu senzorii de prezenţă se pot determina încăperile în care se găsesc
aceste persoane.
case 0xc04:
// apa
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_APA);
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0xd00:
// scena vin acasa
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_SCENA1);
break;
case 0xd01:
// scena tv/lectura
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_SCENA2);
break;
default:
break;
}
return S_OK;
}
time(&timp);
timeinfo = localtime (&timp);
switch(tipmesaj)
229
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
{
case 1:
strcpy(s2,"Informare:");
break;
case 2:
strcpy(s2,"Avertisment:");
break;
case 3:
strcpy(s2,"Alarma:");
break;
default:
strcpy(s2,"Informare:");
break;
}
pDlg = (CMyFalconDlg*)theApp.m_pMainWnd;
pLB = (CListBox*)pDlg->GetDlgItem(IDC_LB);
pLB->SetTopIndex(pLB->AddString(s1));
iesire<<s1<<endl;
return true;
}
Funcţia are trei parametrii: tipul mesajului, mesajul propriu-zis şi valoarea acestuia.
Tipul mesajului poate avea una din valorile: mesaj de informare, mesaj de avertizare sau de
alarmare. Parametrul mesaj este de tip şir de caractere şi precizează ce eveniment s-a produs.
Funcţia înregistreză de asemenea şi timpul la care s-a produs evenimentul prin intermediul
funcţiilor time() şi localtime() din biblioteca standard de funcţii pentru date şi timp.
230
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
public:
afx_msg void OnLbnSelchangeLb();
afx_msg void OnBnClickedFereastra();
afx_msg void OnNMCustomdrawFereastra(NMHDR *pNMHDR, LRESULT *pResult);
afx_msg void OnBnClickedHaloD();
afx_msg void OnBnClickedHaloS();
afx_msg void OnBnClickedLampa();
afx_msg void OnBnClickedApa();
afx_msg void OnBnClickedPanica();
afx_msg void OnBnClickedCard();
afx_msg void OnBnClickedVentil();
afx_msg void OnBnClickedJaluzele();
afx_msg void OnBnClickedScena1();
afx_msg void OnBnClickedScena2();
};
În ultima parte a definiţiei clasei sunt declarate funcţiile de tratare a evenimentelor
generate de interacţiunea cu utilizatorul uman. Acestea funcţii nu întorc nici o valoare (tipul
void) şi de nu primesc nici un parametru ca intrare. Ele sunt apelate automat atunci când
utilizatorul interactionează cu interfaţa grafică şi generează evenimentul pe care trebuie să-l
trateze. Parametrul afx_msg din faţa funcţiei este o macro-definiţie generată de către
constructoul de clase şi este gol (parametru învechit).
231
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Fiecare componentă grafică are asociată, pe lângă proprietăţile determinate de tipul acesteia,
un indicator (ID). Indicatorul este un număr prin care acesta este unic determinat între toate
celelalte componente, dar deoarece numerele se reţin cu greutate, acestea au asociate prin
intermediul directivei #define şi un indicator text, mult mai usor de reţinut. Directiva #define
este o directivă pentru preprocesor care are doi parametrii. La compilare preprocesorul va
înlocui primul parametru cu al doilea în toate liniile text care îi urmează.
Toate caracteristicile ferestrei de dialog (dimensiune, culori, tipul şi pozitionarea
componentelor, denumiri, etc.) se păstrează într-un fişier de resurse (fişier text cu extensia
rc). Într-un fişier de resurse pot fi definite mai multe ferestre de dialog. Funcţia constructor
are rolul de a indica ce fereastră de dialog va fi desenată. Ea specifică acest lucru prin
construcţia :Cdialog(CMyFalconDlg::IDD,pParent). Funcţia constructor mai încarcă de asemenea
iconiţa, iar forma sa este următoarea:
CMyFalconDlg::CMyFalconDlg(CWnd* pParent /*=NULL*/)
: CDialog(CMyFalconDlg::IDD, pParent)
{
//{{AFX_DATA_INIT(CMyFalconDlg)
// NOTE: the ClassWizard will add member initialization here
//}}AFX_DATA_INIT
// Note that LoadIcon does not require a subsequent DestroyIcon in Win32
m_hIcon = AfxGetApp()->LoadIcon(IDR_MAINFRAME);
}
Corespondenţa dintre indicatoarele text şi valoare acestora prin intermediul directivei
#define în fisierul Resource.h este prezentată mai jos:
#define IDD_MYFALCON_DIALOG 102
#define IDR_MAINFRAME 128
#define IDC_LUMINA1 1011
#define IDC_TEMP 1017
#define IDC_PREZENTA 1020
#define IDC_FEREASTRA 1022
#define IDC_INCENDIU 1023
#define IDC_TEXT_TEMP 1025
#define IDC_HALO_D 1028
#define IDC_HALO_S 1029
#define IDC_LAMPA 1030
#define IDC_APA 1031
#define IDC_PANICA 1032
#define IDC_CARD 1033
#define IDC_JALUZELE 1035
#define IDC_VENTIL 1036
.......
232
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
BEGIN_MESSAGE_MAP(CMyFalconDlg, CDialog)
//{{AFX_MSG_MAP(CMyFalconDlg)
ON_WM_PAINT()
ON_WM_QUERYDRAGICON()
//}}AFX_MSG_MAP
ON_BN_CLICKED(IDC_FEREASTRA, &CMyFalconDlg::OnBnClickedFereastra)
ON_NOTIFY(NM_CUSTOMDRAW, IDC_FEREASTRA, &CMyFalconDlg::OnNMCustomdrawFereastra)
ON_BN_CLICKED(IDC_HALO_D, &CMyFalconDlg::OnBnClickedHaloD)
ON_BN_CLICKED(IDC_HALO_S, &CMyFalconDlg::OnBnClickedHaloS)
ON_BN_CLICKED(IDC_LAMPA, &CMyFalconDlg::OnBnClickedLampa)
ON_BN_CLICKED(IDC_APA, &CMyFalconDlg::OnBnClickedApa)
ON_BN_CLICKED(IDC_PANICA, &CMyFalconDlg::OnBnClickedPanica)
ON_BN_CLICKED(IDC_CARD, &CMyFalconDlg::OnBnClickedCard)
ON_BN_CLICKED(IDC_VENTIL, &CMyFalconDlg::OnBnClickedVentil)
ON_BN_CLICKED(IDC_JALUZELE, &CMyFalconDlg::OnBnClickedJaluzele)
ON_BN_CLICKED(IDC_SCENA1, &CMyFalconDlg::OnBnClickedScena1)
ON_BN_CLICKED(IDC_SCENA2, &CMyFalconDlg::OnBnClickedScena2)
END_MESSAGE_MAP()
233
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
strcpy_s(sGA,"1/1/1");
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_HALO_D) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_HALO_D) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
// error message
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
}
Funcţia verifică starea curentă a lămpii şi dacă aceasta este aprinsă trimite o telegramă
pe adresa de grup cu valoarea „0” care comandă stingerea lămpii, iar dacă aceasta este stinsă
trimite o telegramă cu valoarea „1” a câmpului date. Trimiterea telegramei se face cu funcţia
Write, funcţie membru a obiectului GroupData din interfaţa GroupDataTransfer.
7.5 Concluzii
234
Capitolul 7 – Realizarea unui sistem distribuit de supraveghere şi alarmare la
incendiu „Centrala de supraveghere dispecer”
ajutătoare din componenţa altor instalaţii implementate în LabVIEW.
Utilizarea internetului mobil dă posibilitatea acționării în timp real asupra oricărei
instalații responsabilă cu încetinirea propagării incendiului, sau chiar localizarea acestuia.
235
Capitolul 8 – Concluzii şi contribuţii personale
236
Capitolul 8 – Concluzii şi contribuţii personale
aceste instalaţii să indice cât mai exact locul incendiului, şi să poată furniza informaţii
complete despre starea de fapt din obiectiv. Acest lucru este posibil numai dacă instalaţiile de
supraveghere şi alarmare la incendiu sunt interconectate cu alte sisteme şi instalaţii din
obiectiv.
Prezentarea acestor informaţii, în timp real, pe durata desfăşurării intervenţiei permite
comandanţilor sa ia decizii si să stabilească măsurile de intervenţie cunoscând cât mai bine
situaţia de la fata locului, înainte sa ajungă acolo. Astfel, lucrarea abordează în premieră în
România noţiunea de ”intervenţie în cunoştinţă de cauză” şi contribuie la eficientizarea
intervenţiilor.
Informaţiile pot proveni din surse video de la camerele de securitate, audio, text -
rapoarte de evenimente, date suprapuse unei interfeţe grafice. Acestea sunt prezentate
sintetizat într-o formă care permite luarea unor decizii competente şi oportune.
Totuşi, este nevoie de mult efort pentru a îndepărta barierele existente in cadrul
procesului de dezvoltare a acestor noi tehnologii.
Lucrarea aduce în discuţie şi potenţialele consecinţe ale sistemelor de gestiune
centralizată din clădiri, precum şi barierele întâlnite în calea dezvoltării sistemelor de
supraveghere şi de alarmare la incendiu.
În concluzie va fi examinata posibilitatea combinării acestor sisteme în scopul creării
unei noi generaţii de sisteme inteligente de supraveghere la incendiu.
O clădire inteligenta poate fi definită ca un tot ce combina cele mai bune concepte,
design-uri, materiale sisteme şi tehnologii disponibile, care au rolul de a asigura un mediu de
viaţă eficient, inteligent, motivant. În comparaţie cu clădirile tradiţionale, cele inteligente
trebuie să fie capabile să reducă consumul de energie, întreţinerea şi costurile privind
operaţiunile de service. Trebuie să asigure servicii de securitate îmbunătăţite, să crească
nivelul de satisfacţie al celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor clădiri.
Alte beneficii ar trebui să se refere la capacitatea de adaptare la schimbarea practicilor
şi tehnologiilor, dar mai ales la performanţa de a crea un mediu mai sigur, mai sănătos şi
condiţii de muncă mult mai confortabile.
Adepţii acestor clădiri inteligente consideră că acestea pot creşte productivitatea muncii
prin îmbunătăţirea condiţiilor în care se lucrează. În ultimele două decenii conceptul de
clădire inteligentă a devenit un element demn de luat în considerare, în planul mai multor
clădiri de birouri noi sau care urmau să fie renovate. Acest sistem a fost dezvoltat pentru a fi
aplicat şi în cadrul unor medii diferite de locuit şi de lucru precum: casele, fabricile sau chiar
în instituţiile de educaţie.
237
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
După cum am arătat mai sus sistemele de supraveghere şi alarmare la incendiu precum
şi sistemele de siguranţă ce-i corespund sunt părţi esenţiale în cadrul clădirilor inteligente.
Aceste sisteme întâlnite în cadrul clădirilor inteligente au proprietăţi cu rol de siguranţă: noii
senzori vor determina mult mai devreme detecţia focului, sistemele „wireless” vor elimina
nevoile de cablare şi vor oferi posibilitatea pompierilor să creeze strategii împotriva
incendiului înainte de a ajunge la locul evenimentului.
Încă o contribuţie care îmbină elementele funcționaleale clădirilor inteligente, pe care o
menţionez este realizarea unei ”centrale de incendiu dispecer” dezvoltată în mediul de
programare LabVIEW. "Centrala" reprezintă un sistem ce integrează la nivelul de
management celelalte sisteme şi instalaţii de supraveghere, alarmare si protecţie.
Sistemul integrat de protecţie supraveghere şi alarmare la incendiu propus de mine
are potenţialul de a reduce alarmele false, de a grăbi evacuarea clădirii şi de a asista în
lupta împotriva focului/ incendiului.
Toate acestea au scopul de a crea noi modalităţi de a asigura siguranţa la incendiu, de a
duce la deschiderea de noi concepte pentru detecţia, alarmarea şi crearea de sisteme de lupta
împotriva incendiului.
Noile tehnologii de senzori vor fi componentele cheie în cadrul noii generaţii de clădiri
inteligente. Actualele clădiri inteligente au inserate procesoare şi reţele de informaţii.
Folosirea unui număr mare de senzori în cadrul clădirii va permite sistemului să opereze într-
o manieră responsabilă, mult mai bine decât dacă ar folosi modele de control preprogramate,
aşa cum s-au folosit la primele două generaţii de clădiri inteligente. Informaţiile distribuite de
senzori cuprind schimbări produse atât în mediul intern cât şi extern al clădirii. Aceştia
sesizează fumul, temperatura, gradul de umiditate, calitatea aerului, mişcarea aerului, precum
şi numărul de oameni/ocupanţi din clădire.
Sistemul propus foloseşte senzorii existenţi pentru a identifica modul de evoluţie al
incendiului. Însă pentru a obţine acest tip de funcţionalitate trebuie să integreze un număr
foarte mare de senzori, mai ales ca unul dintre scopurile cele mai înalte ale clădirilor
inteligente este să permită controlul individualizat al unui mediu specific.
Această nevoie va duce la creşterea costului clădirilor inteligente, ceea ce va duce pe
de altă parte la un cost scăzut al sistemelor de supraveghere. De exemplu, multe din
proprietăţile senzorilor care sunt monitorizate pot fi folosite pentru diferite scopuri. Sistemul
propune utilizarea sistemului de securitate care poate urmării intrarea şi ieşirea
ocupanţilor dintr-un birou al clădirii, să fie de asemenea folosit pentru a asigura întreaga
238
Capitolul 8 – Concluzii şi contribuţii personale
evacuare a clădirii în timpul unui incendiu, să dea informaţia despre numărul de ocupanţi
rămaşi în clădire iar în formă şi mai avansată poate să identifice unde sunt prinşi oamenii
şi nu pot ieşi. În mod similar, sistemul propune utilizarea parametrilor precum
temperatura şi mişcarea aerului pentru detecţia incendiului, şi mai ales pentru
cunoaşterea situaţiei de fapt pe timpul desfăşurării intervenţiei.
De asemenea o altă contribuţie care poate fi fructificată este supravegherea
permanentă a evoluţiei incendiului în vederea solicitării de noi forţe de intervenţie şi pentru a
depista la timp eventualele victime blocate la nivelul zonei afectate. Astfel creşte importanţa
centralei de alarmare şi pentru perioada post-anunţare incendiu.
Pentru a verifica funcţionarea corectă a sistemului propus am făcut câteva simulări de
incendii, într-un mediu dedicat PYROSIM 2008, după scenariile propuse de dezvoltare a
incendiului. Această modalitate de studiu este foarte puţin răspândită în România. Prin
această lucrare am ţinut să contribui la popularizarea utilizării metodelor moderne de studiu a
incendiilor, metode precum simularea dinamică şi tridimensională a incendiilor în spaţii
închise sau ventilate.
Sunt realizate demersuri pentru dezvoltarea senzorilor multifuncţionali pentru detecţia
incendiului în mod simultan cu monitorizarea calităţii aerului din interior.
Aceşti senzori multifuncţionali care combină intrările de la diferite procese fizice sau
chimice se aşteaptă ca să reducă numărul de alarme false şi să mărească viteza de detecţie a
problemelor reale. Ei trebuie deci să intensifice siguranţa la incendiu, micşorând în acelaşi
timp costurile totale ale sistemului. Senzorul de gaz chimic are potenţialul necesar pentru
acest tip de aplicaţie.
O problemă importantă a oricărui sistem cu senzori este capacitatea de a diferenţia
între diferitele cauze ale evenimentului care a fost detectat. De aceea prin instalarea în clădire
a senzorilor pentru siguranţa la incendiu, pentru controlul confortului termic şi pentru
monitorizarea mediului respectiv, poate fi intensificată sensibilitatea la incendiu şi imunitatea
asupra alarmelor false. Aceşti senzori sunt poziţionaţi în locaţii diferite în clădire. Astfel
odată ce un incendiu apare, sistemul poate lua în considerare diferite tipuri de incendiu/foc,
precum şi relaţia spaţială şi statutul detectorilor adiacenţi, în luarea deciziilor.
Informaţii separate privind sensibilitatea la incendiu, produse de aceşti senzori, vor fi
transmise către sistemul propus, unde are loc procesarea semnalului de incendiu,
alarmarea şi evidenţierea factorilor care au produs evenimentul.
Un sistem cu panouri de control centrale utilizat în luarea deciziilor este una din cele
doua variante esenţiale ale sistemelor inteligente de supraveghere şi alarmare la incendiu.
239
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
Panourile de control moderne sunt mult mai puternice şi flexibile deoarece folosesc circuite
integrate şi componente digitale care permit în întregime controlul computerizat al funcţiilor.
Aceste panouri de control au o capacitate de procesare a semnalelor foarte puternică şi
folosesc tehnici inteligente artificiale, pentru a îmbunătăţi funcţionarea sistemului de
supraveghere şi alarmare la incendiu, timpul de răspuns la incendiile incipiente, numărul de
alarme false precum şi menţinerea cererilor.
Sistemul propus îmbină utilizarea panourilor centrale pentru luarea deciziilor cu
funcţii specifice clădirilor inteligente. Acesta foloseşte informaţiile emise de senzori şi
modelele avansate de supraveghere şi alarmare la incendiu şi împrăştiere a fumului în
clădire, pentru a diferenţia între incendiu şi ameninţări non-incendiu, să identifice locaţia
exactă a incendiului în clădire şi să asigure estimări pe termen scurt sau lung, continue
asupra comportamentului şi amplorii incendiului, şi a nivelului de împrăştiere a fumului
în clădire. Asemenea informaţii despre incendiu pot permite operatorilor din clădire şi
pompierilor să facă o evaluare corespunzătoare asupra oricărui incident aflat, în legătură
cu incendiul din clădire, să controleze incendiul şi să supravegheze evacuarea din clădire.
O altă posibilitate pe care o are sistemul propus este de utilizare multifuncţională,
pentru detectarea şi monitorizarea incendiului cu ajutorul camerelor de filmat utilizate
pentru supraveghere sau antiefracţie. Capacitatea adiţională de supraveghere şi alarmare
la incendiu poate fi adăugată la un cost minim, prin schimbări făcute în soft şi corelând
rezultatele între sistemul de supraveghere şi alţi senzori. De asemenea, poate să identifice
locaţia incendiului, să detecteze intensitatea incendiului şi să monitorizeze stingerea sa.
Sistemele actuale de supraveghere şi monitorizare sunt separate şi nu comunică
între ele. Eu propun ca acestea să fie regândite şi integrate în sistemele de gestionare
tehnică centralizată, pentru a creşte astfel eficacitatea sistemului.
Majoritatea sistemelor de control comerciale utilizează o comandă modernă dial-up
pentru a accesa sistemul de operare al clădirii. Mesaje de alarmare din sistemul clădirii pot fi
trimise în mod direct fără ca operatorul clădirii să intervină. Din ce în ce mai mult studiile au
punctat folosirea internetului pentru controlul în timp real al sistemului de automatizare al
clădirii.
Monitorizarea şi controlul de la distanţă are potenţialul să îmbunătăţească securitatea la
incendiu. Se estimează ca 67% din toate incendiile se produc în afara orelor de lucru.
Monitorizarea de la distanţă a sistemelor de supraveghere şi de alarmare la incendiu poate
reduce timpul, de răspuns şi să îmbunătăţească răspunsul efectiv prin distribuirea unei
240
Capitolul 8 – Concluzii şi contribuţii personale
241
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
242
Anexe – Anexa A
Anexa A
&HEAD CHID='facultate_instalatii'/
&TIME T_END=3.6000000E003/
&DUMP RENDER_FILE='facultate_instalatii.ge1'/
243
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
DENSITY=120.00,
EMISSIVITY=1.00/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP', T=20.00, F=0.0770/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP', T=900.00, F=0.1600/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=20.00, F=0.68/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=400.00, F=1.50/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=900.00, F=1.80/
&MATL ID='CONCRETE',
FYI='NBSIR 88-3752 - ATF NIST Multi-Floor Validation',
SPECIFIC_HEAT=1.04,
CONDUCTIVITY=1.80,
DENSITY=2.2800000E003/
&MATL ID='GYPSUM',
FYI='NBSIR 88-3752 - ATF NIST Multi-Floor Validation',
SPECIFIC_HEAT=1.09,
CONDUCTIVITY=0.1700,
DENSITY=930.00/
&MATL ID='FOAM',
FYI='Jukka Hietaniemi, et al., "FDS simulation of fire spread - comparison of model results with
experimental data"',
SPECIFIC_HEAT=1.70,
CONDUCTIVITY=0.0500,
DENSITY=28.00,
HEAT_OF_COMBUSTION=2.5400000E004,
N_REACTIONS=1,
HEAT_OF_REACTION=1.7500000E003,
NU_FUEL=1.00,
N_S=1.00,
REFERENCE_RATE=0.1000,
REFERENCE_TEMPERATURE=350.00/
&SURF ID='pin',
RGB=146,202,166,
TEXTURE_MAP='psm_wood3.jpg',
BACKING='EXPOSED',
MATL_ID(1,1)='YELLOW PINE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0100/
&SURF ID='UPHOLSTERY',
RGB=135,97,89,
TEXTURE_MAP='psm_brown.jpg',
BURN_AWAY=.TRUE.,
MATL_ID(1,1)='UPHOLSTERY_MATL',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=1.0000000E-003/
&SURF ID='SPRUCE',
RGB=128,51,26,
TEXTURE_MAP='psm_wood1.jpg',
TEXTURE_WIDTH=0.61,
TEXTURE_HEIGHT=0.61,
BACKING='EXPOSED',
MATL_ID(1,1:2)='SPRUCE_VIRGIN','Water',
MATL_MASS_FRACTION(1,1:2)=0.99,0.0100,
THICKNESS(1)=0.2000/
&SURF ID='zidarie',
RGB=255,255,204,
MATL_ID(1,1)='CONCRETE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.2000/
&SURF ID='arzator',
COLOR='RED',
HRRPUA=1.5000000E003/
&SURF ID='proiectie',
COLOR='GRAY 80',
TEXTURE_MAP='transferul de caldura la un detector.jpg',
TEXTURE_WIDTH=1.60,
TEXTURE_HEIGHT=1.30,
ADIABATIC=.TRUE./
&SURF ID='Gypsum',
COLOR='GRAY 70',
MATL_ID(1,1)='GYPSUM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0130/
244
Anexe – Anexa A
&SURF ID='Upholstery',
RGB=102,51,0,
BACKING='INSULATED',
MATL_ID(1,1)='FOAM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.1000/
245
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
246
Anexe – Anexa A
247
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
&HEAD CHID='facultate_instalatii_-_incendi'/
&TIME T_END=3.6000000E003/
&DUMP RENDER_FILE='facultate_instalatii_-_incendi.ge1'/
248
Anexe – Anexa A
E=1.6200000E005/
&MATL ID='SPRUCE_CHAR',
SPECIFIC_HEAT_RAMP='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP',
CONDUCTIVITY_RAMP='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP',
DENSITY=120.00,
EMISSIVITY=1.00/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP', T=20.00, F=0.0770/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP', T=900.00, F=0.1600/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=20.00, F=0.68/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=400.00, F=1.50/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=900.00, F=1.80/
&MATL ID='CONCRETE',
FYI='NBSIR 88-3752 - ATF NIST Multi-Floor Validation',
SPECIFIC_HEAT=1.04,
CONDUCTIVITY=1.80,
DENSITY=2.2800000E003/
&MATL ID='GYPSUM',
FYI='NBSIR 88-3752 - ATF NIST Multi-Floor Validation',
SPECIFIC_HEAT=1.09,
CONDUCTIVITY=0.1700,
DENSITY=930.00/
&MATL ID='FOAM',
FYI='Jukka Hietaniemi, et al., "FDS simulation of fire spread - comparison of model results with
experimental data"',
SPECIFIC_HEAT=1.70,
CONDUCTIVITY=0.0500,
DENSITY=28.00,
HEAT_OF_COMBUSTION=2.5400000E004,
N_REACTIONS=1,
HEAT_OF_REACTION=1.7500000E003,
NU_FUEL=1.00,
N_S=1.00,
REFERENCE_RATE=0.1000,
REFERENCE_TEMPERATURE=350.00/
&SURF ID='pin',
RGB=146,202,166,
TEXTURE_MAP='psm_wood3.jpg',
BACKING='EXPOSED',
MATL_ID(1,1)='YELLOW PINE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0100/
&SURF ID='UPHOLSTERY',
RGB=135,97,89,
TEXTURE_MAP='psm_brown.jpg',
BURN_AWAY=.TRUE.,
MATL_ID(1,1)='UPHOLSTERY_MATL',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=1.0000000E-003/
&SURF ID='SPRUCE',
RGB=128,51,26,
TEXTURE_MAP='psm_wood1.jpg',
TEXTURE_WIDTH=0.61,
TEXTURE_HEIGHT=0.61,
BACKING='EXPOSED',
MATL_ID(1,1:2)='SPRUCE_VIRGIN','Water',
MATL_MASS_FRACTION(1,1:2)=0.99,0.0100,
THICKNESS(1)=0.2000/
&SURF ID='zidarie',
RGB=255,255,204,
MATL_ID(1,1)='CONCRETE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.2000/
&SURF ID='arzator',
COLOR='RED',
HRRPUA=1.5000000E003/
&SURF ID='proiectie',
COLOR='GRAY 80',
TEXTURE_MAP='transferul de caldura la un detector.jpg',
TEXTURE_WIDTH=1.60,
TEXTURE_HEIGHT=1.30,
ADIABATIC=.TRUE./
&SURF ID='Gypsum',
COLOR='GRAY 70',
249
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
MATL_ID(1,1)='GYPSUM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0130/
&SURF ID='Upholstery',
RGB=102,51,0,
BACKING='INSULATED',
MATL_ID(1,1)='FOAM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.1000/
250
Anexe – Anexa A
251
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
252
Anexe – Anexa A
&TAIL /
&HEAD CHID='facultate_instalatii_-_usa_des'/
&TIME T_END=3.6000000E003/
&DUMP RENDER_FILE='facultate_instalatii_-_usa_des.ge1'/
253
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
THRESHOLD_TEMPERATURE=100.00,
N_S=1.00,
A=1.0000000E020,
E=1.6200000E005/
&MATL ID='SPRUCE_CHAR',
SPECIFIC_HEAT_RAMP='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP',
CONDUCTIVITY_RAMP='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP',
DENSITY=120.00,
EMISSIVITY=1.00/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP', T=20.00, F=0.0770/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP', T=900.00, F=0.1600/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=20.00, F=0.68/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=400.00, F=1.50/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=900.00, F=1.80/
&MATL ID='CONCRETE',
FYI='NBSIR 88-3752 - ATF NIST Multi-Floor Validation',
SPECIFIC_HEAT=1.04,
CONDUCTIVITY=1.80,
DENSITY=2.2800000E003/
&MATL ID='FOAM',
FYI='Jukka Hietaniemi, et al., "FDS simulation of fire spread - comparison of model results with
experimental data"',
SPECIFIC_HEAT=1.70,
CONDUCTIVITY=0.0500,
DENSITY=28.00,
HEAT_OF_COMBUSTION=2.5400000E004,
N_REACTIONS=1,
HEAT_OF_REACTION=1.7500000E003,
NU_FUEL=1.00,
N_S=1.00,
REFERENCE_TEMPERATURE=350.00/
&SURF ID='pin',
RGB=146,202,166,
TEXTURE_MAP='psm_wood3.jpg',
BACKING='EXPOSED',
MATL_ID(1,1)='YELLOW PINE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0100/
&SURF ID='UPHOLSTERY',
RGB=135,97,89,
TEXTURE_MAP='psm_brown.jpg',
BURN_AWAY=.TRUE.,
MATL_ID(1,1)='UPHOLSTERY_MATL',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=5.0000000E-003/
&SURF ID='SPRUCE',
RGB=128,51,26,
TEXTURE_MAP='psm_wood1.jpg',
TEXTURE_WIDTH=0.61,
TEXTURE_HEIGHT=0.61,
BURN_AWAY=.TRUE.,
BACKING='EXPOSED',
MATL_ID(1,1:2)='SPRUCE_VIRGIN','Water',
MATL_MASS_FRACTION(1,1:2)=0.99,0.0100,
THICKNESS(1)=0.2000/
&SURF ID='zidarie',
RGB=255,255,204,
MATL_ID(1,1)='CONCRETE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.2000/
&SURF ID='arzator',
RGB=255,0,0,
HRRPUA=1.5000000E003/
&SURF ID='proiectie',
RGB=204,204,204,
TEXTURE_MAP='transferul de caldura la un detector.jpg',
TEXTURE_WIDTH=1.60,
TEXTURE_HEIGHT=1.30,
ADIABATIC=.TRUE./
&SURF ID='Upholstery',
RGB=102,51,0,
BACKING='INSULATED',
254
Anexe – Anexa A
MATL_ID(1,1)='FOAM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.1000/
255
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
256
Anexe – Anexa A
257
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
&TAIL /
&HEAD CHID='facultate_instalatii_-_usa_des'/
&TIME T_END=3.6000000E003/
&DUMP RENDER_FILE='facultate_instalatii_-_usa_des.ge1'/
258
Anexe – Anexa A
CONDUCTIVITY_RAMP='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP',
DENSITY=120.00,
EMISSIVITY=1.00/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP', T=20.00, F=0.0770/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_CONDUCTIVITY_RAMP', T=900.00, F=0.1600/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=20.00, F=0.68/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=400.00, F=1.50/
&RAMP ID='SPRUCE_CHAR_SPECIFIC_HEAT_RAMP', T=900.00, F=1.80/
&MATL ID='CONCRETE',
FYI='NBSIR 88-3752 - ATF NIST Multi-Floor Validation',
SPECIFIC_HEAT=1.04,
CONDUCTIVITY=1.80,
DENSITY=2.2800000E003/
&MATL ID='FOAM',
FYI='Jukka Hietaniemi, et al., "FDS simulation of fire spread - comparison of model results with
experimental data"',
SPECIFIC_HEAT=1.70,
CONDUCTIVITY=0.0500,
DENSITY=28.00,
HEAT_OF_COMBUSTION=2.5400000E004,
N_REACTIONS=1,
HEAT_OF_REACTION=1.7500000E003,
NU_FUEL=1.00,
N_S=1.00,
REFERENCE_TEMPERATURE=350.00/
&SURF ID='pin',
RGB=146,202,166,
TEXTURE_MAP='psm_wood3.jpg',
BACKING='EXPOSED',
MATL_ID(1,1)='YELLOW PINE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.0100/
&SURF ID='UPHOLSTERY',
RGB=135,97,89,
TEXTURE_MAP='psm_brown.jpg',
BURN_AWAY=.TRUE.,
MATL_ID(1,1)='UPHOLSTERY_MATL',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=5.0000000E-003/
&SURF ID='SPRUCE',
RGB=128,51,26,
TEXTURE_MAP='psm_wood1.jpg',
TEXTURE_WIDTH=0.61,
TEXTURE_HEIGHT=0.61,
BURN_AWAY=.TRUE.,
BACKING='EXPOSED',
MATL_ID(1,1:2)='SPRUCE_VIRGIN','Water',
MATL_MASS_FRACTION(1,1:2)=0.99,0.0100,
THICKNESS(1)=0.2000/
&SURF ID='zidarie',
RGB=255,255,204,
MATL_ID(1,1)='CONCRETE',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.2000/
&SURF ID='arzator',
RGB=255,0,0,
HRRPUA=1.5000000E003/
&SURF ID='proiectie',
RGB=204,204,204,
TEXTURE_MAP='transferul de caldura la un detector.jpg',
TEXTURE_WIDTH=1.60,
TEXTURE_HEIGHT=1.30,
ADIABATIC=.TRUE./
&SURF ID='Upholstery',
RGB=102,51,0,
BACKING='INSULATED',
MATL_ID(1,1)='FOAM',
MATL_MASS_FRACTION(1,1)=1.00,
THICKNESS(1)=0.1000/
259
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
260
Anexe – Anexa A
261
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
&TAIL /
262
Anexe – Anexa B
Anexa B
263
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
264
Anexe – Anexa B
265
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
266
Anexe – Anexa B
267
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
268
Anexe – Anexa B
269
Anexe – Anexa C
Anexa C
#if !defined(AFX_MYFALCON_H__6659027B_6E26_4D41_90BE_E2A48516FE88__INCLUDED_)
#define AFX_MYFALCON_H__6659027B_6E26_4D41_90BE_E2A48516FE88__INCLUDED_
#ifndef __AFXWIN_H__
#error include 'stdafx.h' before including this file for PCH
#endif
#include <fstream>
#include "resource.h" // main symbols
#define INFO 1
#define AVERT 2
#define ALARMA 3
270
Anexe – Anexa C
public:
IGroupDataTransferPtr m_ptrGroupDataTransfer;
_bstr_t m_bstrConnectionParameter;
GUID m_guidEdi;
ofstream iesire;
void Init2();
CMyFalconApp();
DWORD m_dwGroupDataEventsCookie;
~CMyFalconApp(void);
// Overrides
// ClassWizard generated virtual function overrides
//{{AFX_VIRTUAL(CMyFalconApp)
public:
virtual BOOL InitInstance();
//}}AFX_VIRTUAL
// Implementation
//{{AFX_MSG(CMyFalconApp)
// NOTE - the ClassWizard will add and remove member functions here.
// DO NOT EDIT what you see in these blocks of generated code !
//}}AFX_MSG
DECLARE_MESSAGE_MAP()
bool OpenFalconConnectionManager(void);
int ConvertData(const VARIANT&,long&,unsigned char*);
// adauga un mesaj de jurnalizare
bool inregistreaza_mesaj(int , const char *, double );
};
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
//{{AFX_INSERT_LOCATION}}
// Microsoft Visual C++ will insert additional declarations immediately before the previous line.
#endif // !defined(AFX_MYFALCON_H__6659027B_6E26_4D41_90BE_E2A48516FE88__INCLUDED_)
#if !defined(AFX_MYFALCONDLG_H__9C9C07A3_D547_4CDE_9076_17CF4421E779__INCLUDED_)
#define AFX_MYFALCONDLG_H__9C9C07A3_D547_4CDE_9076_17CF4421E779__INCLUDED_
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
// CMyFalconDlg dialog
271
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
// Construction
public:
CMyFalconApp* m_pApp;
CMyFalconDlg(CWnd* pParent = NULL); // standard constructor
// Dialog Data
//{{AFX_DATA(CMyFalconDlg)
enum { IDD = IDD_MYFALCON_DIALOG };
// NOTE: the ClassWizard will add data members here
//}}AFX_DATA
// Implementation
protected:
HICON m_hIcon;
//{{AFX_INSERT_LOCATION}}
// Microsoft Visual C++ will insert additional declarations immediately before the previous line.
#endif // !defined(AFX_MYFALCONDLG_H__9C9C07A3_D547_4CDE_9076_17CF4421E779__INCLUDED_)
//{{NO_DEPENDENCIES}}
// Microsoft Visual C++ generated include file.
// Used by MyFalcon.rc
//
#define IDD_MYFALCON_DIALOG 102
#define IDR_MAINFRAME 128
#define IDB_BITMAP1 132
#define IDB_BITMAP2 133
#define IDB_BITMAP3 136
#define IDC_GA 1004
#define IDC_LIST1 1005
#define IDC_LB 1005
#define IDC_PICTURE 1007
#define IDC_LUMINA1 1011
#define IDC_TEMP 1017
#define IDC_TEMP2 1018
#define IDC_TEMP3 1019
#define IDC_PREZENTA 1020
#define IDC_TEMP4 1020
#define IDC_TEMP5 1021
#define IDC_FEREASTRA 1022
#define IDC_INCENDIU 1023
#define IDC_FEREASTRA2 1023
272
Anexe – Anexa C
273
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
#include <time.h>
#include <fstream>
#include <iomanip>
#include <FalconConnectionManager.h>
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
// CMyFalconApp
BEGIN_INTERFACE_MAP(CMyFalconApp, CWinApp)
INTERFACE_PART(CMyFalconApp, __uuidof(ICustomClientGroupDataEvent), MyBusEvents)
END_INTERFACE_MAP()
BEGIN_MESSAGE_MAP(CMyFalconApp, CWinApp)
//{{AFX_MSG_MAP(CMyFalconApp)
// NOTE - the ClassWizard will add and remove mapping macros here.
// DO NOT EDIT what you see in these blocks of generated code!
//}}AFX_MSG
ON_COMMAND(ID_HELP, CWinApp::OnHelp)
END_MESSAGE_MAP()
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
// CMyFalconApp construction
CMyFalconApp::CMyFalconApp()
{
// TODO: add construction code here,
// Place all significant initialization in InitInstance
}
CMyFalconApp::~CMyFalconApp(void)
{
iesire.close();
}
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
// The one and only CMyFalconApp object
CMyFalconApp theApp;
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
// CMyFalconApp initialization
BOOL CMyFalconApp::InitInstance()
{
// Standard initialization
// If you are not using these features and wish to reduce the size
// of your final executable, you should remove from the following
// the specific initialization routines you do not need.
#ifdef _AFXDLL
// Enable3dControls(); // Call this when using MFC in a shared DLL
#else
Enable3dControlsStatic(); // Call this when linking to MFC statically
#endif
Init2();
CMyFalconDlg dlg;
dlg.m_pApp = this;
m_pMainWnd = &dlg;
int nResponse = dlg.DoModal();
return FALSE;
}
274
Anexe – Anexa C
void CMyFalconApp::Init2()
{
IConnectionCustomPtr ptrConnection;
HRESULT hr;
DeviceOpenError eDevOpenError;
CLSID clsid;
IClassFactory2Ptr ptrClf2;
IConnectionPointContainerPtr ptrCont;
IConnectionPointPtr ptrCP;
IUnknownPtr ptrUnk;
BOOL bAdvised;
iesire.open("evenimente.txt");
if(SUCCEEDED(hr))
{
hr = ptrClf2->CreateInstanceLic(NULL,
NULL,
ptrConnection.GetIID(),
_bstr_t(L"1.000 1-
jan-2050 uncounted VENDOR_STRING=\"LN Rubber BURNS\" HOSTID=ANY SIGN=FFF000AAA111"),
reinterpret_cast<void**>(&ptrConnection));
hr = m_ptrGroupDataTransfer.CreateInstance( __uuidof(GroupData) );
time(&timp);
275
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
pLB->SetTopIndex(pLB->AddString(s1));
iesire<<s1<<endl;
return true;
}
bool CMyFalconApp::OpenFalconConnectionManager()
{
IConnectionManagerPtr ptrConnectionManager;
FalconConnection fcConnection;
ZeroMemory( &fcConnection, sizeof( fcConnection ) );
m_guidEdi = GUID_NULL;
_variant_t vParams(DISP_E_PARAMNOTFOUND, VT_ERROR);
//se deschide administratorul de conexiuni
if( SUCCEEDED( ptrConnectionManager.CreateInstance( __uuidof(ConnectionManager) )) &&
SUCCEEDED( ptrConnectionManager->GetConnection( "", VARIANT_TRUE, &fcConnection)))
{
// utilizatorul a anulat comanda
USES_CONVERSION;
if( wcscmp( fcConnection.wszName, A2CW( "" ) ) == 0 )
{
return false;
}
CWaitCursor cursorWait;
m_guidEdi = fcConnection.guidEdi;
if( fcConnection.wszParameters[0] )
{
vParams = fcConnection.wszParameters;
m_bstrConnectionParameter = fcConnection.wszParameters;
}
}
return true;
}
276
Anexe – Anexa C
METHOD_PROLOGUE(CMyFalconApp, MyBusEvents)
return (HRESULT)pThis->ExternalQueryInterface(&iid, ppvObj);
}
METHOD_PROLOGUE(CMyFalconApp, MyBusEvents)
pDlg = (CMyFalconDlg*)theApp.m_pMainWnd;
pLB = (CListBox*)pDlg->GetDlgItem(IDC_LB);
pLB->SetTopIndex(pLB->AddString(s1));
return S_OK;
}
METHOD_PROLOGUE(CMyFalconApp, MyBusEvents)
p = sData;
pThis->ConvertData(Data, lSize, p);
pDlg = (CMyFalconDlg*)theApp.m_pMainWnd;
pLB = (CListBox*)pDlg->GetDlgItem(IDC_LB);
// pLB->SetTopIndex(pLB->AddString(s1));
switch (GroupAddress)
{
case 0x901:
// halogen dreapta
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_HALO_D);
theApp.inregistreaza_mesaj(INFO,"halogen dreapta sala sedinte",(double)pButon-
>GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0x902:
// halogen stanga
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_HALO_S);
theApp.inregistreaza_mesaj(INFO,"halogen stanga sala sedinte",(double)pButon-
>GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
277
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
break;
case 0x903:
// halogen stanga - dimmm
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_HALO_S);
break;
case 0x904:
// halogen stanga - valoare
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_HALO_S);
break;
case 0x905:
// lampa perete
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_LAMPA);
theApp.inregistreaza_mesaj(INFO,"lampa perete sala sedinte",(double)pButon-
>GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0x906:
// halogen stanga - dreapta
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_HALO_D);
theApp.inregistreaza_mesaj(INFO,"halogen stanga si dreapta sala
sedinte",(double)pButon->GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0xa00:
// jaluzea sus/jos
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_JALUZELE);
break;
case 0xa01:
// jaluzea stop
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_JALUZELE);
break;
case 0xb00:
// temperatura existenta
pEdit = (CEdit*) pDlg->GetDlgItem(IDC_TEMP);
celsius = (5.0 / 9.0) * (sData[1] - 32.0);
sprintf(s2,"%.2f",celsius);
pLB->SetTopIndex(pLB->AddString(s1));
if (celsius<=45)
theApp.inregistreaza_mesaj(INFO,"temperatura [C] sala sedinte",celsius);
else if (celsius>45 && celsius<=60)
theApp.inregistreaza_mesaj(AVERT,"temperatura [C] sala sedinte",celsius);
else
theApp.inregistreaza_mesaj(ALARMA,"temperatura [C] sala sedinte",celsius);
pEdit->SetWindowTextA(s2);
break;
case 0xb01:
// temperatura ceruta
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_TEMP);
break;
case 0xb03:
// ventil calorifer (led)
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_VENTIL);
theApp.inregistreaza_mesaj(INFO,"ventil calorifer sala sedinte",(double)pButon-
>GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
278
Anexe – Anexa C
case 0xc00:
// contact fereastra
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_FEREASTRA);
theApp.inregistreaza_mesaj(INFO,"contact fereastra sala sedinte",(double)pButon-
>GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0xc01:
// buton panica
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_PANICA);
theApp.inregistreaza_mesaj(ALARMA,"buton panica sala sedinte",(double)pButon-
>GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0xc03:
// card
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_CARD);
pEdit = (CEdit*) pDlg->GetDlgItem(IDC_CONTOR_NIVEL1);
sprintf(s2,"%d",sData[1]);
pEdit->SetWindowTextA(s2);
sprintf(s1,"%s\t(numar persoane = %s)","card acces sala sedinte",s2)
theApp.inregistreaza_mesaj(INFO,s1,(double)pButon->GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0xc04:
// apa
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_APA);
theApp.inregistreaza_mesaj(AVERT,"pericol inundatie sala sedinte",(double)pButon-
>GetCheck());
pButon->SetCheck(!pButon->GetCheck());
break;
case 0xd00:
// scena vin acasa
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_SCENA1);
break;
case 0xd01:
// scena tv/lectura
pButon = (CButton*) pDlg->GetDlgItem(IDC_SCENA2);
break;
default:
break;
}
return S_OK;
}
METHOD_PROLOGUE(CMyFalconApp, MyBusEvents)
p = sData;
pThis->ConvertData(Data, lSize, p);
279
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
pDlg = (CMyFalconDlg*)theApp.m_pMainWnd;
pLB = (CListBox*)pDlg->GetDlgItem(IDC_LB);
//pLB->SetTopIndex(pLB->AddString(s1));
return S_OK;
}
l = lU - lL + 1;
SafeArrayUnaccessData(v.parray);
return 0;
}
#include "stdafx.h"
#include "MyFalcon.h"
#include "MyFalconDlg.h"
#include <FalconHResults.h>
#ifdef _DEBUG
#define new DEBUG_NEW
280
Anexe – Anexa C
#undef THIS_FILE
static char THIS_FILE[] = __FILE__;
#endif
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
// CMyFalconDlg dialog
BEGIN_MESSAGE_MAP(CMyFalconDlg, CDialog)
//{{AFX_MSG_MAP(CMyFalconDlg)
ON_WM_PAINT()
ON_WM_QUERYDRAGICON()
//}}AFX_MSG_MAP
ON_BN_CLICKED(IDC_FEREASTRA, &CMyFalconDlg::OnBnClickedFereastra)
ON_NOTIFY(NM_CUSTOMDRAW, IDC_FEREASTRA, &CMyFalconDlg::OnNMCustomdrawFereastra)
ON_BN_CLICKED(IDC_HALO_D, &CMyFalconDlg::OnBnClickedHaloD)
ON_BN_CLICKED(IDC_HALO_S, &CMyFalconDlg::OnBnClickedHaloS)
ON_BN_CLICKED(IDC_LAMPA, &CMyFalconDlg::OnBnClickedLampa)
ON_BN_CLICKED(IDC_APA, &CMyFalconDlg::OnBnClickedApa)
ON_BN_CLICKED(IDC_PANICA, &CMyFalconDlg::OnBnClickedPanica)
ON_BN_CLICKED(IDC_CARD, &CMyFalconDlg::OnBnClickedCard)
ON_BN_CLICKED(IDC_VENTIL, &CMyFalconDlg::OnBnClickedVentil)
ON_BN_CLICKED(IDC_JALUZELE, &CMyFalconDlg::OnBnClickedJaluzele)
ON_BN_CLICKED(IDC_SCENA1, &CMyFalconDlg::OnBnClickedScena1)
ON_BN_CLICKED(IDC_SCENA2, &CMyFalconDlg::OnBnClickedScena2)
END_MESSAGE_MAP()
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
// CMyFalconDlg message handlers
BOOL CMyFalconDlg::OnInitDialog()
{
CDialog::OnInitDialog();
// Set the icon for this dialog. The framework does this automatically
// when the application's main window is not a dialog
SetIcon(m_hIcon, TRUE); // Set big icon
SetIcon(m_hIcon, FALSE); // Set small icon
return TRUE; // return TRUE unless you set the focus to a control
}
// If you add a minimize button to your dialog, you will need the code below
// to draw the icon. For MFC applications using the document/view model,
// this is automatically done for you by the framework.
void CMyFalconDlg::OnPaint()
{
if (IsIconic())
{
CPaintDC dc(this); // device context for painting
281
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
CRect rect;
GetClientRect(&rect);
int x = (rect.Width() - cxIcon + 1) / 2;
int y = (rect.Height() - cyIcon + 1) / 2;
// The system calls this to obtain the cursor to display while the user drags
// the minimized window.
HCURSOR CMyFalconDlg::OnQueryDragIcon()
{
return (HCURSOR) m_hIcon;
}
dc.Attach(pNMCD->hdc);
rect = pNMCD->rc;
dc.Draw3dRect(&rect,RGB(255,255,255),RGB(0,0,0));
dc.FillSolidRect(&rect,RGB(100,100,255));
stare = pNMCD->uItemState;
}
else
{
dc.DrawEdge(&rect,EDGE_RAISED,BF_RECT);
}
void CMyFalconDlg::OnBnClickedHaloD()
{
// TODO: Add your control notification handler code here
HRESULT hr;
DeviceWriteError Error;
CMyFalconApp *p;
char sGA[10];
strcpy_s(sGA,"1/1/1");
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_HALO_D) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
282
Anexe – Anexa C
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_HALO_D) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
// error message
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
}
void CMyFalconDlg::OnBnClickedHaloS()
{
// TODO: Add your control notification handler code here
HRESULT hr;
DeviceWriteError Error;
CMyFalconApp *p;
char sGA[10];
strcpy_s(sGA,"1/1/2");
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_HALO_S) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_HALO_S) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
// error message
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
}
void CMyFalconDlg::OnBnClickedLampa()
{
// TODO: Add your control notification handler code here
HRESULT hr;
DeviceWriteError Error;
CMyFalconApp *p;
char sGA[10];
strcpy_s(sGA,"1/1/5");
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_LAMPA) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_LAMPA) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
283
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
// error message
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
}
void CMyFalconDlg::OnBnClickedApa()
{
// TODO: Add your control notification handler code here
void CMyFalconDlg::OnBnClickedFereastra()
{
// TODO: Add your control notification handler code here
HRESULT hr;
DeviceWriteError Error;
CMyFalconApp *p;
char sGA[10];
strcpy_s(sGA,"1/4/0");
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_FEREASTRA) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_FEREASTRA) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
// error message
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
void CMyFalconDlg::OnBnClickedPanica()
{
// TODO: Add your control notification handler code here
HRESULT hr;
DeviceWriteError Error;
CMyFalconApp *p;
char sGA[10];
strcpy_s(sGA,"1/4/1");
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_PANICA) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_PANICA) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
// error message
284
Anexe – Anexa C
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
}
void CMyFalconDlg::OnBnClickedCard()
{
// TODO: Add your control notification handler code here
HRESULT hr;
DeviceWriteError Error;
CMyFalconApp *p;
char sGA[10];
strcpy_s(sGA,"1/4/3");
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_CARD) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_CARD) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
// error message
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
void CMyFalconDlg::OnBnClickedVentil()
{
// TODO: Add your control notification handler code here
HRESULT hr;
DeviceWriteError Error;
CMyFalconApp *p;
char sGA[10];
strcpy_s(sGA,"1/3/3");
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_VENTIL) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_VENTIL) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
// error message
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
}
void CMyFalconDlg::OnBnClickedJaluzele()
285
Contribuţii la realizarea sistemelor automate, distribuite, de supraveghere şi
alarmare la incendii
{
// TODO: Add your control notification handler code here
HRESULT hr;
DeviceWriteError Error;
CMyFalconApp *p;
char sGA[10];
strcpy_s(sGA,"1/2/0");
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_JALUZELE) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_JALUZELE) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
// error message
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
}
void CMyFalconDlg::OnBnClickedScena1()
{
// TODO: Add your control notification handler code here
HRESULT hr;
DeviceWriteError Error;
CMyFalconApp *p;
char sGA[10];
strcpy_s(sGA,"1/5/0");
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_SCENA1) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_SCENA1) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
// error message
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
}
void CMyFalconDlg::OnBnClickedScena2()
{
// TODO: Add your control notification handler code here
HRESULT hr;
DeviceWriteError Error;
CMyFalconApp *p;
char sGA[10];
strcpy_s(sGA,"1/5/1");
286
Anexe – Anexa C
p=this->m_pApp;
if ( IsDlgButtonChecked(IDC_SCENA2) == 1 )
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("1"), &Error );
}
else if ( IsDlgButtonChecked(IDC_SCENA2) == 0)
{
hr = p->m_ptrGroupDataTransfer->Write( _variant_t(sGA), static_cast<Priority>(3), 6,
TRUE, _variant_t("0"), &Error );
}
if( FAILED(hr) )
{
// error message
CString sError;
sError.Format( "error: %s", hr );
AfxMessageBox( sError );
return;
}
}
#include "stdafx.h"
287
Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
288
Bibliografie
http://www.cplusplus.com/doc/tutorial/
[17]. Centea O., Ionescu C. ş.a. (1994). Studiu de detectare a incendiilor şi de
transmitere a semnalului de alarmă. Bucureşti: Contract de cercetare UTCB Nr. 359 C. Poz
B4.
[18]. Cepisca, C., Grigorescu, S., & Oarga, G. (1998). Achiziţii de date, modelări şi
simulări pentru materiale magnetice. Lucrările ICPE, nr.2, serie nouă, (pg. 18-25).
[19]. Cepisca, C., Grigorescu, S., Covrig, M., & Vlaicu, C. (mai 1998). Data
Acquisition and Computer Modelling of Hysteresis Effects”. ,. International Conference on
Renewable Sources and Environmental Electro-Technologies RSEE'98. Felix-Spa, Romania.
[20]. Chiuţă, I. (1999). Sisteme de achiziţie şi transmiterea datelor. Bucureşti: Editura
ICPE.
[21]. Cholawsky, W. (august 2004). Real-Time Manufacturing Database Arhitecture.
Control engineering .
[22]. Citect. (fără an). Preluat pe 2008, de pe wikipedia.org: http://en.wikipedia.org/
wiki/Citect
[23]. CitectSCADA-Technical-Overview-V70. (fără an). Preluat pe 2008, de pe
citect.com: http://www.citect.com
[24]. COM Fundamentals. (fără an). Preluat pe 2008, de pe Microsft Develloper
Network: http://msdn.microsoft.com/en-us/library/ms694505%28VS.85%29.aspx
[25]. Comisia Europeană. (1994). Documentul interpretativ nr.2 referitor la concepţia
privind securitatea la incendiu.
[26]. Component Object Model (COM). (fără an). Preluat pe 2008, de pe Microsoft
Developer Network: http://msdn.microsoft.com/ro-ro/default.aspx
[27]. Condiţii tehnice generale. Echipamente de control şi semnalizare, Cod CTGA
01.01.2000. O.C.C.P.M. nr. 530/2001.
[28]. Contract AMTRANS Nr. 7B07/2004. (2004). Sisteme eficiente de realizare a unor
structuri uşoare rezistente la foc pentru construcţii civile.
[29]. Corduneanu, I. (2004). Tehnologiile SCADA virtuale în gestionarea alarmelor
unui proces automat. Conferinţa naţională de instalaţii: Instalaţii pentru începutul mileniului
III. Sinaia.
[30]. Coulouris, Dollimore, & Kindbern. (2001). Distributed Systems: concept and
design”, Edition 3. Addison-Wesley.
[31]. CPNI - Center for Protection of National Infrastructure. (fără an). Preluat pe
2008, de pe cpni.gov.uk: http://www.cpni.gov.uk/ProtectingYourAssets/scada.aspx
289
Bibliografie
[32]. Crăciun, I., & Calotă, S. (1999). Cauzele tehnice ale incendiilor şi prevenirea lor.
Bucureşti: Editura Tehnică.
[33]. Crăciun, I., Secară, V., Calotă, S., Niţă, A., Roth, M., & Bălulescu, R. M.
Protecţia împotriva incendiilor. Ghid pentru aplicarea Normelor generale de prevenire şi
stingere a incendiilor. Bucureşti: Editura Pompier Service.
[34]. Dabâcan, M., Pitica, D., & Viman, L. (2001). TV-Cable Based Distributed Data
Acquisition System. 12th International DAAAM Symposium Proceedings, (pg. 101-102).
Jena, Germany.
[35]. Distributed Systems Topologies: Part 1. (fără an). Preluat pe 2008, de pe O'Reilly
openp2p.com: http://www.openp2p.com/pub/a/p2p/2001/12/14/topologies_one.html
[36]. Distributed Systems Topologies: Part 2. (fără an). Preluat pe 2008, de pe O'Reilly
openp2p.com: http://www.openp2p.com/pub/a/p2p/2002/01/08/p2p_topologies_pt2.html
[37]. Eff-Eff. (fără an). Documentaţie tehnică.
[38]. ESSER. (fără an). Documentaţie tehnică.
[39]. ETS Vizualization Help. (fără an).
[40]. Flucuş I., Şerban M. (2001). Consideraţii privind comportarea şi protecţia la foc a
construcţiilor şi instalaţiilor în contextul legislaţiei actuale din domeniul apărării împotriva
incendiilor. Bucureşti: Editura Academică.
[41]. Francis, C., & Ciobanu, O. (1998). Bazele programării în LabVIEW. Bucureşti:
Editura Matrix Rom.
[42]. Grible, D. (3/1994). A Risc Arhitecture for High Speed Data Acquisition. IEEE
Transaction on Instr. And Meas.
[43]. Hagglund, T. (1995). A Control Loop Performance Monitor. Control Engineering
Practice.
[44]. Human Machine Interface White Paper. (fără an). Preluat pe 2008, de pe
International Engineering Consortium : http://www.iec.org/online/tutorials/hmi/
[45]. Iconics Product Overview - WebHMI. (fără an). Preluat pe 2008, de pe
iconics.com: http://www.iconics.com/products/pdfs/WebHMI.pdf
[46]. Iconics products overview. (fără an). Preluat pe 2008, de pe Iconics
Manufacturing Intelligence and Business Visualization Software:
http://www.iconics.com/products/overview.asp
[47]. Ilie, L., Stanciu, M., & Iliescu, C. (dec.1998). Data Acquisition in Active Noise
Control. ATEE'98, (pg. 68-72).
[48]. Ionescu, C., & Popescu, D. (1994). Achiziţia de date şi conducerea proceselor
290
Bibliografie
291
Bibliografie
Bucureşti: MatrixRom.
[66]. Moore D., B. C. (2007). Designers' guide to EN 1991-1-2, 1992-1-2, 1993-1-2
and 1994-1-2 (Eurocode). London: Thomas Telford.
[67]. National Fire Protection Agency. (1991). Guide for smoke and heat venting,
NFPA 204M-91. Quincy, MA: NFPA.
[68]. National Fire Protection Agency. (1997). NFPA 1997 Fire protection handbook.
Quincy, Massachussets: NFPA.
[69]. National Fire Protection Agency. (1990). NFPA 251 - Standard Methods of Fire
Tests of Building Construction and Materials, Nation al Fire Protection Association, .
Quincy, Massachussets.
[70]. National Instruments. (2003). LabView 7.0 User Manual. NY, USA.
[71]. Network topology. (fără an). Preluat pe 2008, de pe wikipedia.org the Free
Encyclopedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Network_topology
[72]. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, Indicativ P.118-99. (1999).
Bucureşti.
[73]. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de semnalizare a
incendiilor şi a sistemelor de semnalizare contra efracţiei din clădiri, Indicativ I 18/2-2004.
(2004). Bucureşti.
[74]. NOTIFY. (fără an). Documentaţie tehnică.
[75]. Oancea, D., & Pantelimon, B. (1998). Data Acquisition with Parallel Port.
ATEE'98, (pg. 88-93).
[76]. OLE for process control. (fără an). Preluat pe 2008, de pe wikipedia.org the Free
Encyclopedia: http://en.wikipedia.org/wiki/OLE_for_process_control
[77]. Open Systems Interconnection. (fără an). Preluat pe 2008, de pe wikipedia.org the
Free Encyclopedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Open_Systems_Interconnection
[78]. OSI model. (fără an). Preluat pe 2008, de pe wikipedia.org the Free Encyclopedia:
http://en.wikipedia.org/wiki/OSI_model
[79]. Pavel, A., Mocioi, A., & Anghel, I. (2008). Riscuri şi surse de avarii tehnologice
în rafinaj-petrochimie. În 6. Filozofia conceptelor privind incendiile, exploziile şi şocurile.
Bucureşti: Editura Ilex.
[80]. Păunescu, F., & ş.a., .. (1993). Sisteme cu prelucrare distribuită şi aplicaţiile lor.
Bucureşti: Editura tehnică.
[81]. PLCS.net Your personal PLC tutor site. (fără an). Preluat pe 2008, de pe plcs.net:
http://www.plcs.net/contents.shtml
292
Bibliografie
293
Bibliografie
[98]. Sleich, J.-B., Cajot, L.-G., & al. (2002). Competitive steel buildings through
natural fire safety concepts. European Commission Technical Steel Research, Final report.
[99]. SR EN 1363/1 - Încercări de rezistenţă la foc. Partea 1: Cerinţe generale.
[100]. SR EN 1363/2 - Încercări de rezistenţă la foc. Partea 2: Proceduri alternative şi
adiţionale.
[101]. SR EN 1991-1-2-2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor - Partea 1-2:
Acţiuni generale - Acţiuni asupra structurilor expuse la foc.
[102]. SR EN 50130-4. Sisteme de alarmă. Partea 4: Compatibilitate electromagnetică.
Prescrierea la imunitatea componentelor din sistemele de detecţie incendiu, efracţie şi de
alarmă socială.
[103]. SR EN 50132-2. Sisteme de alarmă. Sisteme de supraveghere TVCI care se
utilizează în aplicaţii de securitate.
[104]. SR EN 54-1 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 1:
Introducere.
[105]. SR EN 54-2 AC Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 2:
Echipament de control şi semnalizare.
[106]. SR EN 54-4 AC Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 4:
Echipament de alimentare electrică.
[107]. SR ISO 8421-3. Protecţia împotriva incendiilor. Vocabular. Detectare şi alarmă
la incendiu.
[108]. SR ISO 8421-5. Protecţia împotriva incendiilor. Vocabular. Controlul fumului.
[109]. SR ISO 8421-6. Protecţia împotriva incendiilor. Vocabular. Evacuare şi
mijloace de evacuare a fumului.
[110]. Stoica, G (2006). Sisteme distribuite cu aplicații la supraveghere și alarmare la
incendii.. Referat la doctorat . Bucureşti, Romănia: Facultatea de Instalații.
[111]. Stoica, G. (2005). Sisteme de achiziții de date. Referat de doctorat . Bucureşti,
România: Facultatea de Instalații.
[112]. Stoica, G. (2004). Stadiul actual al sistemelor de supraveghere și alarmare la
incendiu. Referat de doctorat . Bucureşti, România: Facultatea de Instalaţii.
[113]. Şerbu, T., & Homeag, I. (2004). Particularităţi ale analizei siguranţei în
funcţionare a instalaţiilor automate de detectare şi alarmare la incendii. Sisteme, echipamente,
instalaţii electrice şi automatizări. Bucureşti: Facultatea de Instalaţii.
[114]. Şerbu, T., & ş.a. (1994). Instalaţii speciale de protecţie împotriva incendiilor.
Bucureşti.
294
Bibliografie
295