B: Se spune că bufnița a fost fată de brutar. Doamne, știm ce suntem dar nu știm ce vom fi! Eeeei.

Eu am
inventat culoarea roșie, da? Alivederci! (iese)

D: Andaluza? Da, am ajuns! Da, e banca îndrăgostiților, nu? Da! Auzi, da nu-mi place. E un parc dubios,
sunt oameni dubioși și nu-mi place să stau singură aici. Vii în două minute? Da? Da. Bine. E și, italianca
asta care m-a.. italianca tu, sonata parcului.. Bine. Te aștept, da? Bine. Pa.

(vrea să iasă, intră M, intră înapoi)

M: Vai, mi-ai furat privirea. Ce carte e aia?

D: Romeo și Julieta. Shakespeare.

M: Da? Și eu tot Romeo și Julieta. Tot Shakespeare. Eu am ajuns la partea asta: „Romeo se apropie de
Julieta, îi atinge mâna și-i spune: De-am pângărit cu mâna sfânta-ți mână/ să iert acestor buze ale mele/
doi pelerini sfioși își vor stăpână/ un sărut păcatul să și-l spele.”

D: La mine spune: „Bun pelerin, nu, mâna-ți vină n-are/ Căci pelerinii mâinile de sfinți/ Le-ating și ei și-n
loc de sărutare/ Se-nchină-ncet pe mâinile fierbinți”. Eu nu prea înțeleg chestia asta cu mâinile fierbinți,
adică cum...?

M: Sincer nici eu, dar sună bine. „Au buze sfinții, au și pelerinii”

D: „Doar pentru rugăciune, pelerine”.

M: „Te rog atunci, icoană a luminii dă-i gurii focul să-și aline.”

D: „Stau liniștiți ca sfinții chiar/ Atunci când rugăciunea o rostesc.”

M: „O sfânta mea, stai liniștită dar/ Spălându-mă de vină să mă-npărtășesc/ Și-al gurii tale har să ți-l
sărute”. Dacă am ceva pe față poți să-mi spui. Sau dacă am ceva în general.

D: Nu, adică e bine. Adică tu... adică fața ta... e bine. Să nu te superi pe mine că mă uit așa, știi.

M: Nununu

D: Da, știi cum, simt că noi doi chiar trebuia să fim aici. Adică chiar trebuia să stăm pe banca asta.

M: Și tu simți la fel? De asta m-am oprit când mergeam. Pentru că m-am uitat la tine. E frumos să te uiți
la tine.

D: Mie-mi place mult cum citești tu.

M: Mersi. Și mie îmi place cum citești tu. Dar de ce răzi?

D: Parcă-i într-un film din ăla, știi? În care

M: Da,

D: Se uită,

M: Da,

D: și,
M: Da. (pauză) Eu sunt Laur. Fratele lui Raul. Fratele mai mic.

D: Eu sunt Maia, verișoara Andaluzei. Sunt cea mai mică dintre ele. Tu ești tipul cu scrisoarea?

M: dddadada. Poftim. De la Laur pentru Maia. Adică de la Raul pentru Andaluza.

D: Mulțumesc, i-o dau Andaluzei. (o deschide)

M: Da. (se ridică amândoi) Și aici la mine scrie că o sărută.

D: Așa repede?

M: Da.

D: Și la mine scrie la fel. Da eu n-am..

M: Nici eu.

(Intră Codi)

C: Maia! Maia! Repede, ăsta-i?

D: Da.

C: A adus scrisoarea? (spre el) Poți să pleci?

M: Sigur. (iese)

C: Pa. Dă-mi-o, repede repede. (se plimbă și o citește) Auzi? Vrei să mi-o citești de parcă ai fi el? Hai că
vrei! Du-te acolo în spate, repede. Hai mai repede.

D: Draga mea Andaluza.

C: Cu vocea mai groasă!

D: Draga mea Andaluza..

C: Mai!

D: Mai?

C: Mai!

D: Draga mea Andaluza. O, frumoasa mea Andaluza. Icoana ta-mi apare

C: Nu, stai puțin, el e mai înalt, urcă-te aici. Hai sus.

D: Draga mea Andaluza. O, frumoasa mea Andaluza. Icoana ta-mi apare în fiecare umbră a clipirii mele.
Mă închin timpului căci îmi îngăduie să mă gândesc de mii de ori la tine într-o secundă. Te iubesc, o
spun, o strig, o cred. Al tău, Laur.

C: Raul!

D: Da! Raul! Băi!

C: Auzi, Raul? Nu vrei să mă ceri în căsătorie? Hai că știi cum.

D: Prima oară când te-am văzut, am simțit burtica cum face pleosc și inimioara cum face Boom Boom
Boom, ca la bebelușii grăsuni, știi? Ăăă, da, acuma parcă eu sunt Julieta ta și tu ești Romeo al meu.

C: Ce? Maia, Raul, nu tu!

D: Băi, sunt Raul!

C: Nu erai Raul!

D: Tu, Andaluza? Da, iubirea asta o simți sau trebuie să-ți spună cineva c-o simți? Adică nu știu, eu mă
gândesc că e ca atunci când ești mic și când vine zâna măseluță la tine și-ți ia dințișorul de sub pernă,
știi? Doar că aici, ia puțin din inimioara lui, puțin din inimioara ta și uite așa face inimioara voastră.
Andaluza, eu tare mult aș vrea să mă întâlnesc cu iubirea asta. S-o văd cum arată, s-o întreb.. ea pe cine
iubește?

C: Maia! Tre să-i scriu și eu ceva! Nu, tre s-ajung acasă! Hai că mă duc! Pa! Stai! (pup pe frunte) Pa!
(pleacă, intră M )

Adunarea: Ce craizy, man! hahahahahaha!

(intră adunarea, ies M și D)

Adunarea: Zgomot.

R: Nu mai avem lună.

L: ce?

R: Ăia de la teatru au zis că ne dau lună dar acuma că nu ne mai dau lună. Au spus că nu mai au!

Ad: E ok, dăm lumina mai mică și se înțelege.

Adunare- zgomot

L: Vreau să refilmezi.

R: De ce?

L: Fiindcă nu am ieșit bine!

R: Nu avem timp.

L: Ba da.

R: Nu avem timp!

Adunare- zgomot. R izbește textul de podea. Lumea se oprește.

Ad: Malvenschi, textul.

R dă cu fundul de 3 ori de text. Adunare- zgomot.

Ad: Ok, bun, hai să filmăm. Avem cameră?

Radu: Da! E aici, exact cum v-am promis.

Ad: Uite ca.. asta e cameră? Nouă ne trebuie o cameră de filmat, nu telefon! Nu putem filma cu-n
telefon, noi trebuie să filmăm Teatru!

(intră B) B: te declar nebună de legat! Pentru că ții doliu unui om care petrece în rai! Ce-ați înlemnit așa?
Continuați!

Radu: Ascută-mă. Stau în spatele parcului, tata are o cameră mai bună. Mă duc acasă, ȘI-O FUR!!!

I: Auziți, da, Ionescu unde-i?

Ad: Câcat, știam eu c-am uitat ceva!

R: O sun eu!

Rob: Ar fi amuzant să nu mai...

Adunarea: Taci!

I: Nu mai poci atâta!

Ad: Hai să repetăm! (îi așează, îl scoate pe Rob, îl bagă-napoi)

Radu: Am adus camera!

Ați înțeles?

Adunarea: Nu!

Ad: Cum nu? E logic!

Adunarea: Nu!

gălăgie

R: Ionescu nu mai vine.

Adunarea: Poftim?

R: N-o mai lasă taică-su în deplasare.

Ad: Cum adică nu mai vine? Ce facem acum?

Bobocii: Pot eu s-o înlocuiesc!/ Sau eu”

I: Sau eu! Bobocii nu jucau în primul an, nu?

Rob: Nu, am o idee mult mai bună! Mă gândeam să facem fix pe dos ca la Shakespeare, da? Pentru că
acolo este o tipă care se transformă în băiat și am putea să facem fix pe dos, știi? Pot să fiu un tip care
oricum se transformă în tipă, înțelegeți?

Alx: Daa, am o idee mai bună! O sun pe Cris!

R: Vrea Cris să vină?

Alx: O conving eu.

R: Și poate să vină în deplasări?

Alx: Probabil că da! (pleacă toți înafară de Alx. Intră Ber)

Ber: Bau bau! (uite ce fustă am, ți-am luat fața)

Alx: Hau Hau!

Ber: E bună?

Alx: E-un kilt.

Ber: Dar n-ai specificat! Dă banii! Care-i următorul pariu? (băi băiatu, dă-mi banii, nu fi penibil)

Alx: Nebuna.

Ber: Ok.

Alx: Am auzit că bate băieți, că....

Ber: Îmi plac astea care bat. (chalange accepted)

Alx: Uite-o că vine, baftă. (pleacă, intră Rus) (ia să vedem. ou, e mi drăguță decât credeam)

Rus: Scuze scuze scuze.. (pleacă, revine) Ai făcut-o intenționat?

Ber: Ce?

Rus: Piedica, mi-ai pus-o intenționat?

Ber: Eu?

Rus: Da.

Ber: Noo. Tincuța!

Rus: Ce?

Ber: Ce?

Rus: Vorbești cu mine?

Ber: Eu?

Rus: Da.

Ber: Nu, măi!

Rus: Bine, măi!

Ber: Tincuța, hai cu mine în oraș!

Rus: Ce?

Ber: Ce?

Rus: Ce-ai zis?

Ber: Eu?

Rus: Da, tu.

Ber: Te-am întrebat, dacă ai vrea să ieși cu mine (sunt zeul la femei) , în oraș.

Rus:. Nu!

Ber: De ce? (ești stricată?)

Rus: Pentru că nu vreau!

Ber: De ce? ( nu-ți place de mine?)

Rus: Pentru că am treabă!

Ber: Am înțeles! (să nu crezi că scapi de mine) Tu vrei să facem gioghing. Hai! (ia să te văd) Unde
mergem, Tincuța?

Rus: Nicăieri!

Ber: Hai în oraș Tincuța, haai!

Rus: Nu!

Ber: De ce? (ți-a păpat pisica limba?)

Rus: Pentru că nu-s Tincuța!

Ber: (m-am pregătit pentru asta, fii atentă) Da, știu, pe tine te cheamă Catinca. (eu-s seful, ai auzit?)
Dar, mie îmi place mai mult Tincuța, și o să-ți spun așa, bine?

Rus: Nu, mă cheamă Catinca! Mișto kilt, apropo, vezi că a început sezon nou din samurai jack.

Ber: Aa, tu ești dulce. (touche)

Rus: Evident.

Ber: Îți plac prăjiturile?

Rus: Nu!

Ber: Te fac la o savarină?

Rus: Te fac două palme? (oooo ooo oo oh)

Ber: Ieși la un bulevard?

Rus: Ieși fără dinți în gură?

Ber: Tu ești zâna măseluță? (a doua oară nu-ți mai merge)

Rus: Băi gingiuță, azi n-am program de stat cu proștii!

Ber: Ce prost? Eu nu văd niciun prost.

Rus: Te-ai uitat în oglindă?

Ber: Ăsta-i un bărbat foarte sexy, ar trebui să ieși cu el. (miau miau)

Rus: Care parte din expresia exclamativă nu, nu ai înțeles-o?

Ber: Care parte din expresia „Ieși cu mine” n-ai înțeles-o? (eu barbat, tu femeie)

Rus: Oricât de mult mi-ar plăcea să ajut la rezolvarea problemelor sociale ca ale tale, azi n-am chef, îmi
pare rău.

Ber: Am înțeles, tu te topești prea tare când vezi bulcuțele astea, nu? (vreei, știu că vreei) Și nu ești în
stare să vorbești cu mine pentru că salivezi.

Rus: Da, m-ai prins. Salivez.

Ber: Ai căzut în fund după mine, mami. Hai dă-mi un pupic! aaah, da, m-ai prins, sunt un câțel și am
nevoie de iubire.

Rus: Și javra asta-i vaccinată?

Ber: da! (lasă-mă, doar lasă-mă)

Rus: Și castrată!

Ber: Tincuța, (stai, mai am nevoie doar de o încercare) eu doar voiam să-ți spun că simt ceva numit
dragoste la prima vedere!

Rus: Mă cheamă katarina!

Ber: Ou, dar tu ești Kate! Frumoasa Kate! Minunata Kate! Uite-un scăunel, așează-te pe el!

Rus: Nu m-așez pe un măgar ca tine!

Ber: Ou, dar un măgar ca mine ți-ar prinde bine! - Vezi că dragostea la prima vedere e reciprocă. Așa am
auzit la teatru! (if you know what i meeean)

Rus: Nu cred în câcatur din-astea!

Ber: Eu da! Ai iubit? (accepți propunerea?) (Rus- ăăăăh) Nu are, și nici nu vrea. (uite că n-o acceptă. aia
e, se poate din nou) Câți ani ziceai că ai?

Rus: 16.

Ber: Oo, deci de 16 ani mă tot aștepți? (na)

Rus: Da, și acasă am un altar plin cu poze cu tine.

Ber: (să vezi că pot și s-o improvizez) Foarte bine că mi-ai spus! Să-ți dau o poză cu mine în costum de
baie!

Rus: Caută-ți sirena în altă parte.

Ber: (hai n-o mai încârte atât, știi că ești a mea) Aș vrea să te caut pe sub solzi, dacă știi ce vreau să...
(pleoșc)

Rus: Ce-ai, micu siren? Te-a apucat virginitatea?

Ber: M-a apucat Tincuța love. (vai ce-mi place de tine)

Rus: Catinca Hate.

Ber: Catinca, Catinca Catinca! (o ultimă încercare! Doamne ajută!)

Rus: Ce mai vrei?

Ber: Voima să-ți spun că-mi ețșt danan.

Rus: Ce?

Ber: Voiam să-ți spun că mieeast dajha!

Rus: Ce?

Ber: Că mieosth drahj, măi! Da. Uite, eu am vorbit cu ceilalți. Am înțeles că ești știrbă, chioară, cheală,
scuipat de câine, dată naibii, leproasă.(asta e pentru mai înainte) Dar acum te văd cum ești cu-adevărat,
și nu ești așa!(poți să-mi mai reziști?) Am auzit că nu vrei să ieși cu băieți, fiindcă ți-ar fi frică. (muști?)

Rus: Nu-i adevărat.

Ber: Exact, asta le-am spus și eu! (a mușcat) Dar ei n-au vrut să m-asculte! Și am zis că vreau să ies cu
tine, doar ca să le arăt lor(fii pe pace). Ai vrea să-mi mai acorzi o șansă? Ai vrea să ieșim în oraș? Asta,
numai ca să le demonstrezi băieților că nu ți-e frică să ieși cu ei. Ai vrea? (i make you an offert you
cannot refuse)

Rus: Bine..

Ber: Vrei?(win win win) Dar știi că asta înseamnă să ieșim din parc ținându-ne de mână, nu? Ca să le-
arăți lor că nu ți-e frică.

Rus: Bine.

Ber: Dă mânuța! Hai dă mânuța. (intră B. Rus și Ber ies. intră șmecherii)

B: Eu trăiesc după biserică! Fiindcă casa mea e după biserică iar eu trăiesc în casa mea! Continuați,
continuați!

Alx: De vei iubi cândva, iar dulcea suferință a iubirii te va încerca, să-ți amintești de mine! Căci, ca orice
îndrăgostit sunt nestatornic în toate dar în dragoste constant. Ce spui de muzica asta?

Ad: Aici va fi muzică.

K: Ăăă, răscolește lăcașul unde dragostea tronează.

Ad: Mai tare!

K: Răscolește lăcașul în care dragostea tronează.

Alx: Aș putea jura că ochii tăi au pus privire pe-un chip ce-ți este drag.
K: ăăă, dacă vreți.

Alx: Și cum era?

K: Vă semăna întru totul.

Alx: Prea înaltă pentru tine, câți ani are?

K: Cam ca măria ta.

Alx: E prea bătrână! Când o femeie alege un bărbat mai vârstnic decât ea se potrivește. Căci îi păstrează
inima mai bine. Oricât ne-am lăuda statornicia, băiete, suntem tare schimbători și pururea la pândă, căci
văpaia se aprinde în noi și se stinge mai repede decât în inima oricărei femei.

K: Da, e și părerea mea, stăpâne.

Alx: Atuncea, iubită ia-ți mai tânără ca tine ca dragostea prea repede să nu-ți fugă. Acum, te du la cruda
mea stăpână iar și să-i spui că-i tot ce am mai scump pe lume.

L: termină cu fazele astea!

Alx: Ce faze? (gălăgie)

R: El o ubește pe ea și ea nu-l iubește pe el și el a înnebunit.

K: Dar dacă ea nu vrea să te iubească?

Alx: Nu-i un răspuns acesta!

K: Să zicem că o altă doamnă poate te-ar îndrăgi cum o iubești tu pe Olivia. Un alt răspuns nu ai putea să
găsești?

Alx: Nu compara iubirea unei fete cu ce simt eu pentru Olivia.

K: Da, dar eu știu!

Alx: Ce știi tu?

K: Eu știu că o femeie poate să iubească, statornic și din inimă ca noi. Noi, bărbații, da, iubim, strigăm,
dar mai mult le cerem decât dăm.

Alx: Mi-am uitat replica.

L: Parca-r fi prima oară. Reprezintă un portret recent. E bine pictat?

K: Foarte bine.

L: Da, voi lăsa un inventar exact al farmecelor mele, articol cu articol întocmit cu testament. Întâi două
buze destul de rumene, doi, doi ochi verzi, trei, o bărbie, și așa mai departe. Ai venit cumva să le
evaluezi?

K: Da, acum văd cum ești. Ești trufașă! Dar diavolul de-ai fi, ești tot frumoasă! Stăpânul meu din ochi de
drag te pierde, și dragostea lui trebuie răsplătită, chiar daca-i fi pe lume fără seamăn.

L: Cum mă iubește?
K: Te-adoră. Te-adoră și lacrimi varsă.Suspinul lui e tunetul iubirii și-ofatatul fulger.

L: Stăpânul tău știe prea bine că nu-l pot iubi! Știu că e nobil, cred că e virtuos, bine făcut și-atrăgător, și
totuși nu-l pot iubi. Putea să-nțeleagă.

K: De te-aș iubi cu înflăcărarea lui, cu suferinșai, mai mult mort decât viu, refuzul tău eu nu l-aș înțelege.
Nu aș putea să-l înțeleg.

L: Și-atunci ce-ai face în locul său?

K: Mi-aș face la poarta casei tale colibă de răchită, așteptând ca sufletul să-mi trag, privind spre tine.
Sfășietoare cântece de dor le-aș cânta în tăcerea nopții și tot ce mișcă pe pământ și-n aer nu te-ar lăsa ca
să mă uiți.

L: Vrei să repetăm în seara asta? (gălăgie. ies toți înafară de Alx. Intră Ber și Rus)

Alx: Hau hau

Ber: Bau bau

Alx: Man, n-am să-ți dau banii.

Ber: E ok, lasă. (nu nu nu nu nu)

Alx: Man, vrei să renunți la pariu?

Rus: Ce pariu?

Ber: Ce pariu? (fuck)

Alx: Cum adică ce pariu?

Ber: Qe pariu? what pariu? (cringe)

Rus: Ce pariu?

Ber: Dansul pariului! Pariu, papariu, papariu, papara. (atât de cringe)

Alx: Aaa, am înțeles, gata. Voi doi, porumbei, din alea. S-o scoți la teatru! (iese, palmă, ies, intră Rob cu
Șt)

Rob: Ce-a pățit țuculina mea? Ce s-a întâmplat cu Emuța mea?

Șt: Țuculină, m-am certat cu tata.

Rob: Cum adică?

Șt: A zis că nu are încredere în tine și că știe el că o să faci prostii.

Rob: Nu înțeleg.

Șt: Dar pun pariu că e legată de David, olimpicu vieții, care îi suflă în fund la toate orele. Atâta știe, David
e serios, Lucrețiu e prea șmecher!

Rob: De ce, că-s în trupa de teatru?

Șt: Da, mă seacă tot timpul că ești în trupa de teatru.

Rob: Nu te mai amărî și tu cu toate chestiuțele astea mici. Gândește-te că, în lume, există lucruri mult
mai rele de atât. Gândește-te la moarte, la foamete, la război. Gândește-te la iad.

Șt: Spune-mi c-o să fie bine!

Rob: O să fie bine.

Șt: O să fie bine-o brânză, c-astăzi când am ieșit din casă, am trântit ușa la plecare. Și a ieșit pe hol după
mine, și știi ce mi-a zis? Mi-a zis așa: Ema, asta e ultima oară când te vezi cu Lucrețiu! Ce facem?

Rob: Nu te mai duci acasă!

Șt: Și unde să mă duc?

Rob: Nu știu, vii la mine! Îl suni pe domn profesor și-i spui că fata lui e suficient de mare încât în seara
asta nu mai merge acasă! Sau mai bine nu-l mai suni deloc!

Șt: Și ce facem?

Rob: Nu știu, ne mai plimbăm pe aici prin parc.. și după, când ni se face somn, vii la mine-acasă. șii, o să
dormi în cameră la fratele meu fiindcă el e plecat la facultate, bine, asta numai dacă vrei tu, îți dai
seama. Așa, și mâine dimineață la micul dejun îți fac cunosștință cu părinții mei care-s super mega de
treabă. Și mâine, când ajungi la amiază acasă bine mersi, domn profesor o să-și dea seama că fata lui a
crescut.

Șt: Și, crezi c-o să mă placă ai tăi?

Rob: Nu, ai mei n-o să te placă!

Șt: Nu?

Rob: Nu, ai mei o să te-adore! Uite-o pe Elena! (intră)

Șt: Hai tu, că e prietena mea! Elena, ce ai, ce-ai pățit?

Bi: David, s-a despărțit de mine!

Șt: Tu, da poate-i doar..

Bi: Nu! M-a sunat și mi-a spus că vrea să ne despărțim. Da știi de ce?

Șt: De ce?

Bi: Pentru că te iubește pe tine, de aia! Și nu înțeleg de unde și până unde! Știe că suntem cele mai bune
prietene! Și pâna la urmă ce ai tu? Ești mai frumoasă și mai deșteaptă, asta e? De unde și până unde tu și
David,

Șt: Nu știu, tu, e foarte insistent, vine din 5 în 5 minute la mine și mă tot sâcâie: Ema, Ema, Ema. Mă
enevrează foarte tare, nu știu ce să fac. Eu îi zic că-l urăsc, și el că mă iubește.

Bi: Eu îi zic că-l urăsc, el că mă iubește. Și eu ce fac?

Șt: Uite, în seara asta eu dorm la Lucrețiu.

Bi: Ești nebună! O să te certe maică-ta!

Șt: Da, asta-i ideea. O să mă certe tata, și o să fiu foarte foarte pedepsită și nu o să am telefon, nici
internet și nu o să mai ies afară. Și David o să aibă mai mult timp să se gândească și o să se întoarcă la
tine! Haide, tu, că o să fie bine! (intră B)

Bi: Uite și tu ce fericiți sunt! David nu poate să mă vadă fiindcă e pur și simplu orbit de Ema! Sunt atât de
curioasă cum o să reacționeze când o să vadă că fata de care e atât de îndrăgostit fuge de-acasă, și pe
lângă asta doarme la un băiat!

B: Ești nebună! Ridicați-o pe această nebună!

(ies, intră C și Alb)

C: Ce faci?

Alb: Ești nebun?

C: Da, sunt nebun.

Alb: Păi dispari! Ce faci?

C: Ce faci tu?

Alb: Scriu!

C: Ce?

Alb: Ceva.

C: Ce?

Alb: Ceva.

C: Ce?

Alb: O poezie!

C: Pentru Andaluza?

Alb: Da, dar de unde o cunoști?

C: Păi sunt vărâ-su, cum să n-o cunosc?

Alb: Ești vărâ-su?

C: Da, sunt Ștefan, poți să-mi spui Porumbelul.

Alb: Ți-a vorbit de mine?

C: Mi-a zis ea ceva.

Alb: Ceva ce?

C: Ești îndrăgostit de ea?

Alb: Da!

C: Pe bune?

Alb: Pe bune

C: Și ai făcut ceva în privința asta?

Alb: Nu.

C: De ce?

Alb: De fiecare dată când sunt cu ea mă pierd. Pur și simplu. Îi scriu poezii în fiecare zi, și ea îmi scrie, și
abia aștept să le citesc, de fiecare dată. Dar mă gândesc că poate asta nu-i deajuns pentru o fată.

C: Băi, calmează-te, stai calm. Deci tu chiar ești îndrăgostit?

Alb: Da.

C: Pe bune, pe bune?

Alb: Pe bune, pe bune!

C: Ia zi, știi cât e ceasul?

Alb: Nu.

C: Păi nu ești îndrăgostit.

Alb: Cum adică?

C: Un îndrăgostit adevărat numără de fiecare dată minutele când e despărțit de iubirea lui. Tu nu ești
îndrăgostit, băi. Hai că mă duc. Pa!

Alb: Stai, unde te duci?

C: Să duc gunoul. A, da, gunoiul e în partea ailaltă. Și, să-i zic Andaluzei că tu nu ești îndrăgostit de ea.

Alb: Dar sunt îndrăgostit de ea!

C: Băi, tu mă minți pe față? Tu nu vezi că nici n-arăți a îndrăgostit?

Alb: Dar cum arată un îndrăgostit?

C: Tu crezi că un îndrăgostit arată așa bine ca tine? Crezi că-i așa frumos? Nu! Un îndrăgostit e chel. Tu
uite ce păr frumos ai! Și, ... cearcănele tale? Unde-s?

Alb: Uite, am!

C: N-ai băi nimic. Și lacrimile astea de crocodil ce-s, crezi că mă impresionezi? Sunt băiat, știu cum
funcționează. Și.. câte ore ai dormit azi noapte?

Alb: Două.
C: Băi, tu ești nebun? Un îndrăgostit adevărat nu doarme deloc. Ce-s ăia, papuci noi?

Alb: Da.

C: Cum să ai, bă, papuci noi, dacă ești îndrăgostit? Un îndrăgostit adevărat merge desculț.

Alb: Uite, sunt roși, vezi?

C: N-au nimic. Te-ai dat cu parfum?

Alb: Da.

C: Cum să te dai cu parfum dacă ești îndrăgostit, măi?

Alb: Dar uite, miros puțin a transpirație!

C: Nu, miroși chiar foarte bine..

Alb: Ce?

C: Miroși chiar foarte bine, băi! Și barba? Barba unde-i?

Alb: N-am.

C: Păi vezi că nu ești îndrăgostit? Un îndrăgostit adevărat are barba până-n pământ! Baaarba ta, unde-i?
Vezi că nu ești îndrăgostit? Hai c-am plecat. Pa!

Alb: Ba sunt îndrăgostit de Andaluza!

C: Ba nu!

Alb: Ba da!

C: Ba nu!

Alb: Ba da!

C: Ba nu!

Alb: Ba da!

C: Bine, uite cum facem! Eu am un unchi psiholog, care are pe mână o grămadă de îndrăgostiți. Știi cum
îi face, uite așa (bate din palme). Facem un joc. Eu o joc pe Andaluza ta, și tu-mi arăți mie cum ești
îndrăgostit de ea, ai înțeles?

Alb: Da, dar

C: Da fii atent că dacă n-o faci pe bune, mă duc și-i zic că nu ești îndrăgostit și s-a terminat cu iubirea.

Alb: Bine, da, tatăl Andaluzei nu-i psiholog.

C: Nu ăla măi, alt... alt unchi. Nu asta contează, jocul contează acum, hai.

Alb: Acum?
C: Acuma, da când? Fii atent, eu stau aicia. Dă ăla-n coace(carnetul cu poezii). Tu du-te acolo. Mai. De-
acolo vii.

Alb: Salut!

C: Salut? Așa-ți saluți tu iubita? Din nou!

Alb: O, draga mea Andaluza, aici te regăsesc.

C: Nu te cred, din nou.

Alb: O, draga mea Andaluza, aici te regăsesc.

C: De ce ai întârziat?

Alb: Dar n-am întârziat.

C: Ba da, băi, prostule, ai întârziat. Cum s-o lași s-aștepte atâta? (fată:) Cum să mă lași s-aștept atâta? Tu
nu știi că un îndrăgostit adevărat vine cu 3 ore înaintea iubitei lui? Uite, băi prostule, cum să nu știi că tu
tre să vii primul, nu ea? Îmi ziceau mie fetele că ești cum ești, dar nu le-am crezut. M-ai prostit cu toate
qiute-oșeniile și poezioarele tale și ai crezut că mă păcălești ca pe-o proastă, nu? Crezi că nu știu ce faci?
Crezi că nu știu că ai o grămadă de fete pe care le vrăjești exact ca pe mine? Și ele sunt proastele tale,
nu, Raul? Ce faci măi, nu sta acolo! Vino spre ea!

Alb: Pot să te iau în brațe?

C: Nu improvizezi! - Nu pune mâna pe mine! Poezioarele..

Alb: Băi, așa o să fie și Andaluza mea?

C: Îți jur, fix ca mine!

Alb: Credeam că-i fată cuminte.

C: Păi tocmai că-i fată cu minte, că o duce mintea să facă așa ceva. Cu cât o fată e mai cu minte, cu atâta
e mai încăpățânată, înețelegi?

Alb: Nu, nu mai înțeleg nimic.

C: Invit-o-n oraș.

Alb: Andaluza, ieși cu mine în oraș?

C: Vai Raul, da! Vreau să ies cu tine în oraș! Și unde vrei să mergem?

Alb: În parc?

C: Da, și-acuma-i seara, și-o să fim doar noi doi. Doamne ce emoții am, tu n-ai emoții?

Alb: Ba da.

C: Cum s-ai măi emoții? Păi dacă tu ești bărbat și ai emoții, ea ce să mai aibă? Ce faci mă? Prinde-o de
mânuță!

Alb: Știi, într-un fel, îmi place să vorbesc cu tine! Parcă mă obișnuiesc cu ea.
C: Pup-o, bă!

Alb: Ce?

C: Bă, s-o pupi. Stai puțin. Tu nu știi să pupi?

Alb: Nu cred.

C: Cum să nu știi, bă. Tu nu știi că Andaluza are pretenții? Păi nu așa, dacă prinzi s-o pupi, și n-o pupi
bine, ea fuge. Tre s-o pupi ca franțuzul. Înțelegi? Ai, ce să fac? Trebuie să te-nvăț să pupi. Fii atent,
înainte să o pupi, s-o priești mult.

Alb: Așa?

C: Ho, măi. Cu suflet.

Alb: Așa?

C: Așa. Și, fii atent, tre s-o cuprinzi încet.

Alb: Așa?

C: De tăliuță.

Alb: Așa?

C: Așa. Și fii atent, stai, și când simți, dai drumul. Ai înțeles?

Alb: Dude, nu mă pup cu-n băiat, scuze.

C: Păi ai făcut-o deja.

ALb: Ce-i asta? Când s-a făcut așa de noapte? Băi! Băi, unde ești? - Andaluza, tu ești?

C: Raul, fraie-raul.

Alb: Andaluza. (ies, intră Bo și Bi)

Bi: Ce faci David, unde vrei să mergi?

Bo: Mă duc să-i caut, trebuie s-o găsesc înainte ca jegosul ăla de Lucrețiu să-i facă ceva.

Bi: David, eu chiar te iubesc. Vrei să stai puțin cu mine?

Bo: Băi, ce dracu ai? Nu te iubesc și nu pot să te iubesc. Te-ai uitat un pic la tine?

Bi: Da, am tot ce-ți place.

Bo: Cum ai vrea să-ți spun- te iubesc- când mă uit la ochii ăia, la buzele alea și la umerii ăia? Ești o
idioată.

Bi: Dar... ce are Ema și nu am eu?

Bo: Ceva.

Bi: Ce?
Bo: Ema e mult mai...

Bi: Cum?

Bo: De ce stau să-ți explic?

Bi: David, tot ce vreau e să mă iubești atât cât poți tu să mă iubesști, nu-ți cer nimic mai mult.

bo: Băi, gata. Mai bine pleci. Că dacă nu, dacă nu.. vezi tu. (iese, intră B)

B: Când dragostea vorbește, vocile zeilor par adormite în armonia raiului.

Bi: Ai dreptate, o să mă duc după el până o să fac bătături. Dacă asta trebuie să fac ca să mă iubească...

B: Speranța este toiagul îndrăgostitului. Puck! Vino!

(moment, intră puck)

B: Astă zi, legăminte de dragoste s-au semnat pe banca a cărui paznic mă socot. Vreau să le-arăți ce-
nseamnă cu adevărat dragostea. Mergi și când se uită unii-n ochii celuilalt, leagă-le sufletele cu farmecel
tale. Dar să purcezi cu-atâta iscusință încât firește cea dintâi ființă pe care-o vor vedea să fie alesul. Dar
ia mai ales cu seamă la băiatul care respinge fata. Mă vei regăsi aici înaintea cântatului. Mergi dar și ia
aminte.

B: Puck? Unde te duci? Ia-ți armele magice. Haide haide. Regele pădurii se va văita când descâlcelile în
dragoste mi le va vedea. Vor vedea toți, și stimându-mi harul, mă vor pune din nou regina pădurii. -
Haide haide, la treabă. Puck, fără zgomot.

Căci parcul din mijlocul orașului e prea puțin. Copaci pierduți printre cărări de piatră turnată, căci ăști
tineri, chiar dacă pleacă de la ore să se pupe, nu se compară cu grecii și-amazoanele pe care odinioară îi
îndrăgosteam. (intră Rob și Șt)

Rob: Hai să mai stăm puțin, te rog.

B: Ce să-ți zic, te-ai îmbrăcat și tu în roșu.

Șt: Mai stăm puțin, da?

Rob: Stelele-s așa de minunate.

B: Normal! (iese)

Șt: Da, normal că-s frumoase.

Rob: Aproape la fel de minunate ca tine.

Șt: Ce drăguț ești. Lucrețiu termină!

Rob: De ce?

Șt: E un pic cam mult. Nu, Lucrețiu, e chiar, e prea mult, hai.

Rob: Ba nu-i prea mult când te-nfrupți din dragoste.

Șt: Vorbești prea drăguț. Lucrețiu, termină că dacă nu, plec.

Rob: Unde o să te duci pe întunericul ăsta? O să te pape lupul!

Șt: Termin-o! Nu Lucrețiu, gata, din dragoste pentru mine, stai pe partea cealaltă de bancă!

Rob: Din dragoste pentru tine o să mă pun pe jos!

Șt: Dar nu vreau să stai pe jos, vreau să stai pe partea astalaltă de bancă. Lucrețiu, te-ai supărat?

Rob: Nu am nimic!

Șt: Lucrețiu, te-ai supărat pe mine?

Rob: Nu am nimic!

(puck îi vrăjește, puck pleacă, bi și bo intră. Bo pleacă)

Bi: Ema, Ema ce faci? Lucrețiu, ce-ai pățit, de ce ești pe jos?

Rob: Heleno,

Bi: Ce-ai Lucrețiu, de cee vorbești așa?

Rob: Mi-a fost dat să văd icoane sfinte, eleno, da tu ești cea mai frumoasă!

bi: Lucrețiu, tu ești îndrăgostit de ema!

Rob: De ema? eleno, eu pe tine te iubesc. de ema-mi e silă.

Bi: Băi, i-o glumă foarte proastă! Daid nici nu vrea să se uite la mine, acuma trebuie să suport și caterinca
ta? (pleacă, moment de dans)

B: Puck! Nu vreau să te văd, pleacă! Ai încurcat-o, Puck! Ai folosit greșit vraja. Ai încurcat îndrăgostiții
între ei!

Mergi prin hățiș, mai repede ca fulgerul. Cutreieră și află pe elena, ce tremură și se zbuciumă amar de
tânărul acesta înșelată. Mergi și ad-o aici printr-o vrajă. Eu îl voi vrăji pe dânsul până vii.

Când apare fata ta/ Cum străluce sus în cer/ venus plină de mister/ când te vei deștepta/ și la ea te vei
uita/ s-o implori, s-o rogi, s-o ceri/ și să mori de dragul ei. Ce bine-am zis-o.

(intră L și K)

L: Hai să începem.

K: De unde?

L: Cum te numești?

K: Mă numesc Cezario, scumpa mea prințesă. Sluga voastră.

L: E trist când lingușelile de rând iau locul complimentelor alese. Știu că slujești la ducele Orsino.

K: Dar și cum el e sluga voastră, așa sunt și eu, a slugii slugă-i sluga voastră, nu?

L: Cât despre el nu-mi pasă. Gândul lui aș vrea să mă lase în pace.

K: Dar eu am venit să pledez pentru acel gând.

L: Nu pomeni de el, te rog. Dar, dacă pentru altul dragostea mi-ai cere, te-aș asculta cum ascultți o
muzică a sferelor cerești.

K: Iubită doamnă, eu nu pot să..

L: O clipă, ai răbdare. Ți-am trimis imediat după ce m-ai ferecat cu vizita trecută un inel. Vreo bănuială
poate nedorită voi fi trezit în dumneata uzând de acest mijloc să te fac să iei ceva ce nu-i aparținea. Te
rog să nu-mi pui cinstea la-ndoială. Ai înțeles destule din câte ți-am dat a înțelege iar străveziu e
veșmântul ce acoperă o inimă sărmană.

K: Mie chiar îmi pare rău de tine, dar nu

L: Primul pas către iubire-i mila.

K: Un lucru bine cunoscut. Și de dușmani mi-e milă uneori.

L: Bine. Nu-ți fie teamă, ei bine, nu vreau să te iubesc! La vremea ta (ceva strigat, nu se înțelege) Și-acum
te du.

K: Și pentru bunul meu stăpân, nimic? Prea bine doamnă.

L: O clipă stai! Spune-mi doar, ce crezi despre mine?

K: Că sincer crezi că ești alta decât ești.

L: Același lucru cred și eu de tine.

K: Da, dar eu chiar nu sunt ceea ce par a fi.

L: Aș vrea să fii ce-aș fi dorit să fii.

K: Să crezi că era bine să fie-așa, era o glumă demnă de-un nebun!

L: O, Cezario! Pe-a mea neprihănire, mai presus de mândria și de judecata mea, îmi ești nespus de drag.
Iar tu greșești dacă iubirea mea trezește-n tine dispreț dacă ea singură se dăruiește.

K: Eu-ți jur pe tot ce-i necurat și sfânt că inima ce-mi bate-n piept nicio femeie nu va stăpâni- afar de
tine.

(Rob și Bi)

Rob: Poți crede că batjocura se-mbracă-n lacrimi? O, de ce n-asculți ce-ți spun? Astăzi sufletul mi-e
înecat în lacrimi și jur că te iubesc ca un nebun.

Bi: Băi, nu te cred! Adineaori spunea-i că pe Ema o iubești, nu pe mine. Ce-ai pățit?

Rob:. Da ce-am? N-am nimic, Eleno! Inima mea îți aparține numai ție!

Bi: Lasămă-n..

(puck face o vrajă, se trezește Bo)

Bo: Elena, zână, nimfă, vis, minune! Mi-a fost dat să văd doar icoane sfinte! Buzele tale sunt nuferi albi
pentru mine.

Rob: Alo!

Bi: Bravo băieți! V-ați gândit să vă bateți joc de proastă, nu? Faceți asta pentru putoarea aia de Ema, nu?
Foarte amuzant, bravo!

Rob: David, fii sincer. Tu o iubeai pe Ema, lasă-mi mie această înger care calcă..

Bi: Ce nașpa sunteți!

Bu: Dragostea mea e mai ...... (ceva spus foarte încet)

Rob: ooo, nu-i adevărat, David minte!

Bu: Ia seama la ce spui! Să nu plătești cuvintele ce-ți ies pe gură cu viața! Căci pentru iubire, sunt
pregătit săți iau în spadă!

Rob: Elena, nu-ți fă griji!

(Bi: Face

Rob: așa cum grăiește inimioara ta!) David, în spadă să ne luptăm atunci! (intră Șt)

Șt: Lucrețiu, te-am auzit și mi-am făcut griji! Unde-ai fost?

Rob: N-am mai rămas fiindcă n-am mai vrut, da?

Bi: Ema, și tu faci parte din faza asta de doi bani? Credeam că suntem prietene. Da, ești o pițipoancă! Nu
suntem prietene. Hai, spuneți-o, nu mai are niciun roast s-o ascundeți.

Puck: Roast! Doamnelor și domnilor, vă prezentăm prăjeala îndrăgostiților!

Rob: Cum faci diferența dintre-o Emă și-un homeless? N-o faci, că niciunu n-are casă.

Bo: Care este perna preferată a Emei? Banca din parc.

Rob: Să le spunem tipilor din oraș să n-o scoată pe Ema în parc. C-adoarme repede!

Bo: Auzi, Lucrețiu, ce nume i-a pus și mă-sa. Auzi băi, frumosule? Tu și când o să chelești o să ai chelia
creață.
Elena, mai bine nu te-ai duce cu el, c-o să-i faci de mâncare toată viața pân-o să te pape și pe tine.
Partea mișto în căsnicia voastră e că nu tre să-l speli pe spate, c-a frecat deja pân-a dat de negru.

Rob: Măi, David, măi. Știți cum își alege David prietenele? Nu și le alege, i le alege profu de mate.
David și când nu e la școală, face numai aranjări și combinări, dintr-alea.
David, ce-i ăla? Mărul lui Adam, sau dovada că taică-tu nu știe să joace ping pong?
Pentru tine, hanoracul cu glugă e plover pe gât.

Bo: Cineva-și scoate glumele bune din grăsime. (?)

Mai întâi Ema și acum Elena. Nu-i de mirare că nu ești fidel, c-ai mâncat toată fideaua.
Uite cum e faza, mâine m-aștept să-mi dai și mie flori. Vezi că-mi plac crizantemele.
Rob: A sunat clubul mediocrilor SRL. Își vor tunsoarea înapoi.

Șt: Bravo, bravo.

Rob: Hai gata, închide că te sun eu.

Urmează Ema. Aveți grijă pe unde călcați, că-i mică de respiră greu.
E-atât de mică, încât îi trebuie un scaun să șteargă parchetul.

Șt: Băieți, aveți grijă când o scoateți pe Elena în parc. La cât de 2D e, să nu v-o ia vântu!

Puck:. Nu, la ea nu!

Șt: Pe Elena n-o bate peștele că-i scapă printre degete.

Bi: Ema e celebră. A jucat în filme cu prințese Disney și era unul dintre pitici.
Am auzit că se îmbracă de la departamentul micuțele frustrate ale domnului Carlos.

Șt: Asta nu are nicio logică.

Rob: Ba da, este o glumă chiar foarte reușită!

Șt: Gura mă-tii! Mi-ai furat iubitul!

Bi: Tu câcat-o, nu ți-e rușine să vorbești așa?

Șt: nănănănănă

Bo: Ei piticanie, ușor. E doar un roast.

Șt: Și?

Rob: Poa să zică ce vrea ea, keep it cool.

Șt: Bine, Elena e atât de virgină încât singurile ei surori sunt măicuțele.

Bi: Ema i-atât de virgină încât miroase a virginitate!

Șt: Elena i-atât de virgină încât îi e frică să se spele la (woaw)

Bi: Ema i-atât de virgină încât spune mereu „Mă doare în fund”.

Șt: Elena-i atât de virgină încât gaura cheii e mai mare ca (intră B)

B: Puck, ți-au auzit urechile cele rostite de fetele cele geloase? Pe vremea mea fetele nu se dușmăneau
în halul acesta. Doamne, ce mi-a fost dat să aud? Ce ați făcut din sfânta dragoste? Un joc de cuvvinte
rele? Doamne ce chin, să am un singur... o singură trupă de slujitori (dansatori) care să-mi împlinească
dorințele cu atâta neprihănire? Puck, scoate vraja de sub geana lui Lucrețiu, și când se vor trezi toți, vor
considera că totul a fost fără rost. Vor trăi în pace.

(Dans. intră Ber și Rus.)

Ber: Dă-te jos! (ai de pula mea, mi-a trebuit femeie)

Rus: Sunt jos!

Bere: A, atât de subțirică ești, ai? (hehehe, vulpoi bătrân) Auzi, ție îți place de mine?

Rus: Ca de-un prieten.

Ber: Foarte bine. (ok, foarte bine, best case scenario)

Rus: Dar ție îți place de mine?

Ber: Ca de-un prieten. (cum ai zis și tu)

Rus: Slavă domnului.

Ber: Ai ieși cu mine?

Rus:. Doar din milă. Tu ai ieși cu mine? (plz dont say no)

Ber: Da, doar din milă. (morții mă-tii)

Rus: Eu ies deja cu tine din milă, nu poți să ieși tu cu mine din milă.

Ber: Eu te-am întrebat primul dacă să ieșim, eu sunt ce care (nanananan, intră Alx)

ALx: Hau hau

Ber: Bau bau (ce mai vrei?)

Rus: Miau miau

Alx: Porumbel, tre să-mi dai niște bani.

Ber: Nu trebuie să-ți dau nimic, dă-mi mâna! (eu bărbat, tu femeie)

Rus: Tu măcar îl cunoști?/

Alx: Da, îi un nebun.

Rus: Nu, .......... (monolog nestabilit încă)

(intră echipa de filmare- final)

M: Bună, ce carte e aia?

D: Totul e bine când se termină cu bine. De Shakespeare.

M: Și eu tpt Totul e bine când se termină cu bine. Tot de Shakespeare. Ai ceva pentru Raul?

D: Nu. Ai ceva pentru Andaluza?

M: Nu.

B: Noi, ca umbre ce suntem,

Dacă nu v-am fost pe plac,
La aceasta nu putem
Să găsim decât un leac:
Muritori amici,
Voi să vă-nchipuiți
Că.. ați tras un somn aici!
C-ați dormit, și c-ați visat
Câte-aici s-au întâmplat...
Cerem bunătatea voastră
Pentru comedia noastră
Care nu-i decât un vis.
Dar să știți că v-am promis
Și că, chiar avem în gând
Să vă dăm alta, mai bună...
De n-om da-o în curând,
Atunci Puck, băiatul mic,
Să rămână o minciună.
Și-acum tuturor vă zic
Noapte bună! Noapte bună!