@ffir*3

189 DE EXERCITII $l TESTE PENTRU A-Tl ANTRENA PUTEREA MINTII

Tim Dedopulos

o EDTTTE LTTEFTA
Cupmns

INTRODUCERE 6

EXERCITII
t
9

RASPUNSURI 131

*t
INTRODUGERE
Bine aivenit! Cartea pe care o liiin mSni
cuprinde 189 de exercilii de toate feturite.
Acestea ilivor pune cetutele cenu;ii [a
incercare si au fost create ?n a;a fetinc6t
pAni ;i cei maiimpStimili logicieni sE
se scarpine in cap de nervi cSnd incearcl
si [e rezolve.
ExercitiiLe din aceastl carte, create
de expertiin domeniu, vor pune o gaml
largS de probteme, c6teva dintre ete
de o complexitate foarte mare. Ele sunt
concepute pentru a-ti pune [a incercare
abititSlite din zone[e argumentaliei togice,
deducliei, vederii in spaliu, catculu[ui
matematic, tiparelor [ingvistice ;i din
multe altel.e. iqiva Lua ceva timp s5 [e
rezolvi. DacS vei simti nevoia sE te uiti
la rispunsuri, nu te simti prost - fiecare
cu punctete [ui forte. GSnde;te-te cI i-ai
oferit creierutuitSu un antrenament bun,
iar asta conteazS cel mai mutt.
in generat, exerciliil.e din aceast5 carte
se ?nscriu intr-una dintre urmEtoarele cinci
categorii (dar pot s5 se inscrie ;i in aLtete!):
1. Argumentalia togici este cotoana
vertebra[5 a oricirui exerciliu din
coleclie. Veli primi un set de informalii
;i, pornind de [a acele informafii, !i se va
cere sd gise;ti toli pa;ii necesari pentru
a ajunge [a r5spuns. Cete mai pure teste
de Logici argumentativS nu cer cuno;tinle
anterioare, dar gAndirea togic5 este parte
integrantla exercitiilor intr-o asemenea
mEsur5 incSt apare in marea majoritate
a testetor.
2. Gindirea lateralS i1i pune [a incercare
flexibititatea mentatS. Uneori ai nevoie
sE deviezide [a drumul aparent. Nici unul
dintre exerciliite din carte nu e arbitrar
sau gresit, dar citeva dintre ete ar putea
si fie attceva decit ceea ce par [a prima
vedere. Deci, daci nu reupltisi ajungi [a
un r5spuns, poate e timpul s5 tagi [a o parte
presupunerite ;i s5 faci un pas in spate in
teritoriul spinos a[ lui ,,ce o mai fi si asta?"
3. Vedereain spaliu este un aspect
important aI intetigenlei. UnuI dintre
cele maiclare elemente ate unui lQ bun
este abititatea de a [ua informalii vizuate
abstracte ;i de a [e manipula ca ;i cSnd ar
face parte din realitatea obiectivS. Acest fel
de lucru cu datete [as5 [oc pentru trasarea
unor noi direclii de deduclie ;i presupuneri,
sporind informatiile cu care lucrezi.
4. Tiparete lingvistice te ajutl s5-1i
exptorezi abil.it51il.e privitoare at6t [a
folosirea [imbii scrise, c6t gi [a utitizarea
simbotisticii care std [a baza oric5rui
text scris. Un att element de baz5 a[ inteli-
genlei, facititatea [ingvistic5, este cea mai
importanti pentru comunicare - iar fIrE
comunicare nu poate exista impSrtSgirea
de idei sau de cuno;tinte noi.
5. Probtemete matematice sau informafi-
onate cautl s5-ti testeze atAt cunogtinlete,
cat gi abititSlite de rezotvarea a exerciliilor.
lnteligenla i;i atinge punctuI maxim cAnd
este aplicati pe un teren popu[at cu date
 reale. Ceniut se manifest5 in actiune,
nu in potenliat. Deci aceste exerciliiili vor
testa competentete matematice, precum
gicapacitatea de rezotvare a probtemetor.
lmportanla acestor resurse este,.probabit,
cea care ne-a f5cut pe noi, oamenii,
s5 ne testSm mintea prin exerciliiinc5 de
[a inceputurite speciei noastre. Exerci]iite
de tip puzzLe sunt universate; nu existl
cutturS, curent sau istorie despre care si
avem informalii ci nu foloseau asemenea
puzzte-uri. Chiar ;i cete mai timpurii
exemple de scriere inctud dovezi ctare
ate fotosirii acestora.
Dorinla noastr5 s5 rezolv5m sarcini men-
tate este instinctivS. Este o component5
centratE a ceea ce suntem. Abititatea
& creierutui nostru de a privi lumea, de a o
provoca si de a o transforma pAnI
in momentut in care capSti sens este unut
dintre bunurile noastre cele mai de pre1.
Ca exercitiite fizice, exerciliile mentale sunt
pl5cute [a un nivel profund, chimic, ;isunt
in aceta;itimp benefice. Ne ptace si ne
analizim, ne ptace sI c6;tig5m competilii
;i ne ptace sE ne dezvolt5m capacitSlite.
FaptuI cI s-a dovedit c5 exercitiite mentale
sau rezotvarea probtemelor sunt de ajutor
impotriva degradirii creierutui, ;i chiar
;i a bol.ii Alzheimer, e doar unul dintre
fericitele beneficii.
Chiar dac5 nu existS o ordine strict5,
vei vedea cE exerciliite de ta inceputuI
c5rlii sunt mai directe decAt cete din
a doua parte. SI fim ctari - nu va fi usor
si rezolvi exerciliite.'Dar va fi amuzant.
Distrac!ie ptScutS!
 Daci lui Andreiii ptac rAurile, dar
A. paji;tea
01 nu !5rmut, Lui Eric ii ptac cu[mi[e,
dar nu v5ile, [ui loachim ?i place
campra, Oar nu padurea, ce tl va
B. [unca
p[5cea Stetei? C. taigaua
D. mta;tina

%u E. tundra

REspunsuIta pagina 132

Fiecare simbo[ din

caroiaj are o valoare
@2 stabiLitS. Cu ce numir 4g
trebuie s5 inlocuim
semnuI intrebSrii?

4q
10

{s

44

4q
{q
 CSnd cSsulele urmitoare

03 sunt comptetate corect,

vor conline tase numere
diferite care ii pot urma
Lui651 pentru a forma un
numSr de ;ase cifre care
i[ are pe 163 ca divizor.

- %n"u,, 6 5 1
- __
"""q*o.
"".. 'o&2
,"1_\.

r--'--*''-

.:\ .r1{.
11
tt

,p-'
'ooun^
'rQ/ t
.dDo6,z^-

'o&?

71|\ /7 Vatizele sunt cuplate

ll ll //Jl cu destinalia tor. care este
V -J cea care nu se potrive;te?
 Numete citorva atbume de muzicl
cetebre au fost codate fotosind
cheia de maijos. Le poli descifra?

123 45 67 89
abc de fg hi
jk r mn op qr
stu VW xy z

2 5 5 9 7 5 5 1 9 1 1 2 3 9 4 1 7 9 5 9 7 8 2 9 6 5 4 5 9

5 8 9 2 5 5 7 9 8 6 3 1 2 6 5 9 2 8 5 9 2 6 4 7 7 3 1 9 4

7 9 5 2 9 6 3 6 7 4 9 2 8 5 9 4 1 9 2 9 1 9 4 5 9 6 6 9 2 8ls 19 4 6 6 5

3 5 3 9 5 5 9 4 9 6 5 9 6 3 3 9 5 7 9 9 5 2 6 9 7 6 3

t, RlspunsuI La pagina 132

Rispunsu[ [a pagina 132

Un grup de o suti de persoane

06 este format din ind.ivizi care sunt

oricorupli, orionegti.
unul dintre ei este onest, dar,
Ce[ pulin

din orice pereche format5,

cet pulin unul este corupt.

C6!i din fiecare sunt in grup?