Sunteți pe pagina 1din 9

@ffir*3

189 DE EXERCITII $l TESTE PENTRU A-Tl ANTRENA PUTEREA MINTII

Tim Dedopulos

o EDTTTE LTTEFTA
Cupmns

INTRODUCERE 6

EXERCITII
t
9

RASPUNSURI 131

*t
INTRODUGERE
Bine aivenit! Cartea pe care o liiin mSni 2. Gindirea lateralS i1i pune [a incercare
cuprinde 189 de exercilii de toate feturite. flexibititatea mentatS. Uneori ai nevoie
Acestea ilivor pune cetutele cenu;ii [a sE deviezide [a drumul aparent. Nici unul
incercare si au fost create ?n a;a fetinc6t dintre exerciliite din carte nu e arbitrar
pAni ;i cei maiimpStimili logicieni sE sau gresit, dar citeva dintre ete ar putea
se scarpine in cap de nervi cSnd incearcl si fie attceva decit ceea ce par [a prima
si [e rezolve. vedere. Deci, daci nu reupltisi ajungi [a
ExercitiiLe din aceastl carte, create un r5spuns, poate e timpul s5 tagi [a o parte
de expertiin domeniu, vor pune o gaml presupunerite ;i s5 faci un pas in spate in
largS de probteme, c6teva dintre ete teritoriul spinos a[ lui ,,ce o mai fi si asta?"
de o complexitate foarte mare. Ele sunt
concepute pentru a-ti pune [a incercare 3. Vedereain spaliu este un aspect
abititSlite din zone[e argumentaliei togice, important aI intetigenlei. UnuI dintre
deducliei, vederii in spaliu, catculu[ui cele maiclare elemente ate unui lQ bun
matematic, tiparelor [ingvistice ;i din este abititatea de a [ua informalii vizuate
multe altel.e. iqiva Lua ceva timp s5 [e abstracte ;i de a [e manipula ca ;i cSnd ar
rezolvi. DacS vei simti nevoia sE te uiti face parte din realitatea obiectivS. Acest fel
la rispunsuri, nu te simti prost - fiecare de lucru cu datete [as5 [oc pentru trasarea
cu punctete [ui forte. GSnde;te-te cI i-ai unor noi direclii de deduclie ;i presupuneri,
oferit creierutuitSu un antrenament bun, sporind informatiile cu care lucrezi.
iar asta conteazS cel mai mutt.
in generat, exerciliil.e din aceast5 carte 4. Tiparete lingvistice te ajutl s5-1i
se ?nscriu intr-una dintre urmEtoarele cinci exptorezi abil.it51il.e privitoare at6t [a
categorii (dar pot s5 se inscrie ;i in aLtete!): folosirea [imbii scrise, c6t gi [a utitizarea
simbotisticii care std [a baza oric5rui
1. Argumentalia togici este cotoana text scris. Un att element de baz5 a[ inteli-
vertebra[5 a oricirui exerciliu din genlei, facititatea [ingvistic5, este cea mai
coleclie. Veli primi un set de informalii importanti pentru comunicare - iar fIrE
;i, pornind de [a acele informafii, !i se va comunicare nu poate exista impSrtSgirea
cere sd gise;ti toli pa;ii necesari pentru de idei sau de cuno;tinte noi.
a ajunge [a r5spuns. Cete mai pure teste
de Logici argumentativS nu cer cuno;tinle 5. Probtemete matematice sau informafi-
anterioare, dar gAndirea togic5 este parte onate cautl s5-ti testeze atAt cunogtinlete,
integrantla exercitiilor intr-o asemenea cat gi abititSlite de rezotvarea a exerciliilor.
mEsur5 incSt apare in marea majoritate lnteligenla i;i atinge punctuI maxim cAnd
a testetor. este aplicati pe un teren popu[at cu date
reale. Ceniut se manifest5 in actiune, in momentut in care capSti sens este unut
nu in potenliat. Deci aceste exerciliiili vor dintre bunurile noastre cele mai de pre1.
testa competentete matematice, precum Ca exercitiite fizice, exerciliile mentale sunt
gicapacitatea de rezotvare a probtemetor. pl5cute [a un nivel profund, chimic, ;isunt
lmportanla acestor resurse este,.probabit, in aceta;itimp benefice. Ne ptace si ne
cea care ne-a f5cut pe noi, oamenii, analizim, ne ptace sI c6;tig5m competilii
s5 ne testSm mintea prin exerciliiinc5 de
;i ne ptace sE ne dezvolt5m capacitSlite.
[a inceputurite speciei noastre. Exerci]iite FaptuI cI s-a dovedit c5 exercitiite mentale
de tip puzzLe sunt universate; nu existl sau rezotvarea probtemelor sunt de ajutor
cutturS, curent sau istorie despre care si impotriva degradirii creierutui, ;i chiar
avem informalii ci nu foloseau asemenea
;i a bol.ii Alzheimer, e doar unul dintre
puzzte-uri. Chiar ;i cete mai timpurii fericitele beneficii.
exemple de scriere inctud dovezi ctare Chiar dac5 nu existS o ordine strict5,
ate fotosirii acestora. vei vedea cE exerciliite de ta inceputuI
Dorinla noastr5 s5 rezolv5m sarcini men- c5rlii sunt mai directe decAt cete din
tate este instinctivS. Este o component5 a doua parte. SI fim ctari - nu va fi usor
centratE a ceea ce suntem. Abititatea si rezolvi exerciliite.'Dar va fi amuzant.
& creierutui nostru de a privi lumea, de a o
provoca si de a o transforma pAnI Distrac!ie ptScutS!
Daci lui Andreiii ptac rAurile, dar
A. paji;tea
01 nu !5rmut, Lui Eric ii ptac cu[mi[e,
dar nu v5ile, [ui loachim ?i place
campra, Oar nu padurea, ce tl va
B. [unca
p[5cea Stetei? C. taigaua
D. mta;tina

%u E. tundra

REspunsuIta pagina 132

Fiecare simbo[ din


caroiaj are o valoare
@2 stabiLitS. Cu ce numir 4g
trebuie s5 inlocuim
semnuI intrebSrii?

4q
10

{s

44

4q
{q
CSnd cSsulele urmitoare

03 sunt comptetate corect,


vor conline tase numere
diferite care ii pot urma
Lui651 pentru a forma un
numSr de ;ase cifre care
i[ are pe 163 ca divizor.

- %n"u,, 6 5 1
- __
"""q*o.
"".. 'o&2
,"1_\.

r--'--*''-

.:\ .r1{.
11
tt

,p-'
'ooun^
'rQ/ t
.dDo6,z^-

'o&?

71|\ /7 Vatizele sunt cuplate


ll ll //Jl cu destinalia tor. care este
V -J cea care nu se potrive;te?
Numete citorva atbume de muzicl
cetebre au fost codate fotosind
cheia de maijos. Le poli descifra?

123 45 67 89
abc de fg hi
jk r mn op qr
stu VW xy z

2 5 5 9 7 5 5 1 9 1 1 2 3 9 4 1 7 9 5 9 7 8 2 9 6 5 4 5 9

5 8 9 2 5 5 7 9 8 6 3 1 2 6 5 9 2 8 5 9 2 6 4 7 7 3 1 9 4

7 9 5 2 9 6 3 6 7 4 9 2 8 5 9 4 1 9 2 9 1 9 4 5 9 6 6 9 2 8ls 19 4 6 6 5

3 5 3 9 5 5 9 4 9 6 5 9 6 3 3 9 5 7 9 9 5 2 6 9 7 6 3

t, RlspunsuI La pagina 132

Rispunsu[ [a pagina 132

Un grup de o suti de persoane

06 este format din ind.ivizi care sunt


oricorupli, orionegti.
unul dintre ei este onest, dar,
Ce[ pulin

din orice pereche format5,


cet pulin unul este corupt.

C6!i din fiecare sunt in grup?