Sunteți pe pagina 1din 78

Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 1

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 2

Dr. Cristian Cârstoiu

DEZVOLTAREA ABILITźILOR
DE RAºIONAMENT
VERBAL ªI NUMERIC

Program de pregåtire pentru testarea candita¡ilor EPSO

www.euroconcurs.ro

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 3

Toate drepturile rezervate. Nici o parte a prezentului material nu poate fi


reproduså, copiatå sau transmiså, sub nici o formå, scriså, electronicå sau audio,
fårå acord scris din partea de¡inåtorilor drepturilor de autor. Încålcarea
drepturilor de autor reprezintå infrac¡iune.

Copyright © Euroconcurs.ro – 2012, Bucure¿ti

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 4

Cuprins

Partea I – Dezvoltarea capacitå¡ii de ra¡ionament verbal.........................................4


Principii ¿i metode de lucru .......................................................................................5
Ra¡ionament verbal – întrebåri rezolvate ..................................................................9
Test 1 ra¡ionament verbal.........................................................................................19
Test 2 ra¡ionament verbal.........................................................................................29
Test 3 ra¡ionament verbal........................................................................................39

Partea II – Dezvoltarea capacitå¡ii de ra¡ionament numeric...................................49


Principii ¿i metode de lucru .....................................................................................50
Ra¡ionament numeric – întrebåri rezolvate .................................................................52
Test 1 ra¡ionament numeric......................................................................................62
Test 2 ra¡ionament numeric.....................................................................................68
Test 3 ra¡ionament numeric.....................................................................................73

Råspunsuri...............................................................................................................79

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 5

Partea I
Dezvoltarea capacitå¡ii de ra¡ionament verbal
– principii ¿i metode de lucru –

Lucrul într-o institu¡ie europeanå poate så implice, de multe ori, parcurgerea


unor volume mari de text într-un interval limitat de timp. Aceste texte trebuie parcurse
discriminator, adicå este important så ai capacitatea de focalizare pe informa¡ia relevantå
¿i så ignori informa¡ia inutilå. Proba de ra¡ionament verbal este special conceputå
pentru a testa aceastå abilitate.

Testul dureazå 35 de minute ¿i cuprinde 20 de întrebåri, fiecare având un enun¡


de lungime ¿i dificultate variabilå, o întrebare referitoare la acel enun¡ ¿i 4 variante de
råspuns. Dintre aceste 4 variante de råspuns, va trebui så alegi una singurå care satisface
cel mai bune întrebarea. Acest capitol î¡i va oferi toate informa¡iile de care ai nevoie
pentru a aborda corect testul ¿i a-¡i maximiza ¿ansele de a råspunde corect.

Existå douå componente distincte în abordarea întrebårilor. Prima este în¡elegerea


mesajului textului. A doua este identificarea råspunsului cel mai bun. Le vom aborda
pe rând în continuare.

A. În¡elegerea corectå a mesajului textului.


Atunci când parcurgi enun¡ul, trebuie så-¡i pui în minte urmåtoarele întrebåri:
a. Despre ce este vorba în text?
b. De ce a fost scris acest text?
c. Cui îi este adresat?

Aceste întrebåri te vor ajuta så te orientezi cu u¿urin¡å în enun¡ atunci când vei
cauta informa¡iile relevante pentru a valida unul sau altul dintre råspunsuri.

Iatå un exemplu în acest sens: „Cålåtoria de-a lungul ¿i de-a latul planetei,
parcurgând cu avionul distan¡e considerabile ¿i schimbând fusurile orare, afecteazå
memoria ¿i timpul de reac¡ie prin inhibarea anumitor zone din creier. Savantul care
a analizat aceastå modificare sus¡ine cå, în cazul pilo¡ilor de avioane, companiile
aeriene ar trebui så lase timp de pânå la 10 zece zile pentru recuperarea decalajului
de fus orar înainte de a fi repartiza¡i pentru o nouå curså intercontinentalå”
a. Care este scopul celui care a scris acest articol?
b. Existå o propozi¡ie care så poatå sumariza idea principalå a acestui paragraf?

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 6

Acest tip de întrebåri pe care så ¡i le pui atunci când cite¿ti un text trebuie så
devinå parte din strategia de citit. Proba se nume¿te „ra¡ionament verbal” pentru cå
solicitå o în¡elegere completå a informa¡iei din enun¡, ¿i extragerea apoi a unor concluzii
prin deduc¡ia unor corela¡ii între diferitele componente ale enun¡ului.
Subiectele testului sunt foarte variate, ele cuprinzând no¡iuni de economie, ¿tiin¡e,
inginerie, medicinå, drept, socio-pshihologie, etc. Din acest motiv este posibil ca în
unele cazuri så existe cuvinte sau no¡iuni cu care så nu fi familiarizat. Ce po¡i face în
acest caz:
- Identificå ce parte din propozi¡ie este cuvântul respectiv. Dacå ai o în¿iruire de
atribute, iar unul nu-¡i este cunoscut, este important så în¡elegi subiectul ¿i verbul
pentru a în¡elege contextul propozi¡iei.
- Dacå întâlne¿ti cuvinte complexe, de exemplu „ecoloca¡ie” într-un text despre
lilieci, po¡i deduce sensul prin „spargerea” cuvântului în „eco(u)” ¿i „loca¡ie”.
- Pozi¡ioneazå cuvintele în context. De exemplu, „inhibarea anumitor zone din
creier” se produce în cazul cålåtoriilor care implicå un decalaj orar semnificativ
– ca în cazul cålåtoriilor intercontinentale.

Så urmårim acum analiza contextualå a enun¡ului prin prisma variantelor de


råspuns.

Cålåtoria de-a lungul ¿i de-a latul planetei, parcurgând cu avionul distan¡e


considerabile ¿i schimbând fusurile orare, afecteazå memoria ¿i timpul de reac¡ie
prin inhibarea anumitor zone din creier. Savantul care a analizat aceastå modificare
sus¡ine cå, în cazul pilo¡ilor de avioane, companiile aeriene ar trebui så lase timp de
pânå la 10 zece zile pentru recuperarea decalajului de fus orar înainte de a fi repartiza¡i
pentru o nouå curså intercontinentalå.

Care afirma¡ie din cele de mai jos este corectå?

A. Companiile aeriene trebuie så asigure pilo¡ilor 10 zile de recuperare între curse.


B. Recuperarea decalajului de fus orar necesitå 10 zile.
C. La pilo¡ii de curså lungå, memoria ¿î timpul de reac¡ie sunt sever afectate.
D. S-a demonstrat existen¡a unei legåturi directe între decalajul de fus orar ¿i
unele func¡ii ale creierului.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 7

Când abordåm o întrebare, trebuie så avem în vedere faptul cå un singur råspuns


este valid – cel mai bun råspuns. Ne putem gåsi ca urmare, în doar douå situa¡ii atunci
când analizåm råspunsurile. Fie råspunsul analizat este gre¿it, fie este corect. Dacå
existå un singur råspuns corect, atunci acesta va fi ¿i råspunsul valid. Dacå avem douå
sau mai multe råspunsuri corecte, trebuie så-l consideråm ca valid pe „cel mai bun”.

Så analizåm acum cele patru variante de råspuns.

A. Companiile aeriene trebuie så asigure pilo¡ilor 10 zile de recuperare între


curse.
Enun¡ul vorbe¿te despre curse intercontinentale ¿i de decalaj de fus orar. Ca
urmare, recomandarea celor 10 zile de recuperare trebuie pozi¡ionatå în acest
context. Pot exista curse intercontinentale fårå decalaj de fus orar, cum ar fi din
America de Nord în America de Sud, sau din Asia în Australia. Ca urmare, acest
råspuns este corect doar în anumite condi¡ii.

B. Recuperarea decalajului de fus orar necesitå 10 zile.


Analizând enun¡ul observåm cå, în opinia savantului, ar fi nevoie de „pânå la 10
zile” ¿i nu „de 10 zile”. Mai mult, råspunsul nu vorbe¿te despre pilo¡ii de curså
lungå, ci de „recuperarea decalajului de fus orar”; cu alte cuvinte un pasager
care cålåtore¿te pe un alt continent ¿i nu este implicat în proceduri care så
necesite o reac¡ie rapidå nu va avea deci nevoie de atât timp pentru recuperare.

C. La pilo¡ii de curså lungå, memoria ¿i timpul de reac¡ie sunt sever afectate.


Enun¡ul spune cå „memoria ¿i timpul de reac¡ie sunt afectate prin inhibarea
anumitor zone din creier”. Nu este nicåieri specificat gradul de afectare, care så
justifice afirma¡ia „sever”. De asemenea, un alt element este corela¡ia din enun¡
afectårii func¡iilor creierului cu decalajul de fus orar, ¿i nu meseria de pilot. A¿a
cum am våzut pu¡in mai devreme, existå curse lungi care nu implicå decalaj de
fus orar ¿i deci, nu existå asocierea între activitatea profesionalå ¿i afectarea
memoriei ¿i a timpilor de reac¡ie.

D. S-a demonstrat existen¡a unei legåturi directe între decalajul de fus orar ¿i
unele func¡ii ale creierului.
Acest råspuns este corect.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 8

Existå o serie de aspecte legate de structura variantelor de råspuns care ne pot


ajuta în mårirea vitezei de analizå a corectitudinii acestora.

1. Generalizåri vs. particularizåri. Dacå enun¡ul este foarte specific sau aratå o
aplicabilitate limitatå a informa¡iei (particularizare), atunci un råspuns care
extinge aria de aplicabilitate a informa¡iei (generalizare) va fi, în general, gre¿it
Astfel, varianta A de råspuns este gre¿itå, deoarece generalizeazå recomandarea
de recuperare la to¡i pilo¡ii.

2. Includeri ¿i/sau excluderi de informa¡ii. Existen¡a în enun¡ a unei în¿iruiri de


caracteristici poate genera o variantå de råspuns unde numai unele din acestea
sunt prezente (excludere). Dacå astfel se pierde calitatea informa¡iei, apårând
op¡iuni care nu corespund sensului textului, atunci varianta respectivå de råspuns
este gre¿itå. In mod similar, includerea de informa¡ii noi, care nu se regåsesc în
enun¡, descalificå varianta respectivå de råspuns. Avem astfel varianta B de
råspuns unde este excluså informa¡ia „pânå la” ¿i varianta C de råspuns unde
este inclus „sever” – astfel cele douå variante de råspuns fiind descalificate.

3. Elemente de cronologie. Dacå enun¡ul include ani sau alte forme verbale de
secven¡ialitate temporalå, aceasta trebuie så se gåseascå corect în varianta de
råspuns validå. Inversarea elementelor cronologice invalideazå råspunsul.

4. Rela¡ii cauzå-efect. Dacå în enun¡ un anumit element se produce ca urmare a


altui element, aceastå cauzalitate trebuie så se regåseascå corect în råspunsul
valid. Råspunsurile care nu påstreazå rela¡ia cauzå-efet corect sau o inverseazå,
sunt nevalide. Varianta D de råspuns rela¡ioneazå corect decalajul de fus orar
cu afectarea func¡iilor creierului, conform cu enun¡ul.

5. Falsele asocieri. Råspunsul include no¡iuni care se regåsesc în enun¡, dar care
nu au o legåturå cu acesta. Sunt importante mai cu seamå atunci cånd mai
råmâne pu¡in timp pentru analiza textului ¿i participantul la concurs încearcå så
„ghiceascå” råspunsul bun.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 9

Ra¡ionament verbal – întrebåri rezolvate

Så analizåm în continuare 10 întrebåri ¿i strategia de identificare a råspunsului valid.

1. Atacurile de cord sunt o cauzå majorå de deces atât pentru bårba¡i cât ¿i pentru
femei, pe întreg globul. Factorii de risc sunt existen¡a unei boli cardiovasculare,
vârsta înaintatå, fumatul, concentra¡ia crescutå în sânge a anumitor gråsimi – cum ar
fi colesterolul, diabetul, hipertensiunea arterialå, consumul excesiv de alcool,
consumul anumitor droguri ¿i un stress cronic ridicat. Printre testele disponibile
pentru identificarea leziunilor miocardului se numårå electrocardiograma (ECG),
radiografia toracelui ¿i numeroase teste de sânge. Tratamentul imediat în
suspiciunea de infarct include administrarea de oxigen, aspirinå sau nitroglicerinå.
În cazul pacien¡ilor cu blocaje multiple ¿i care sunt relativ stabili, sau în anumite
situa¡ii de urgen¡å, bypass-ul coronarian poate fi de asemenea o op¡iune.

Care afirma¡ie este corectå?

A. Numårul deceselor datoritå infarctului de miocard poate fi redus dacå


tratamentul se începe imediat.
B. Consumatorii de droguri sunt un grup de risc distinct datoritå nivelului
crescut de colesterol în sange.
C. O radiografie de torace va identifica cu certitudine existen¡a unui infarct.
D. Pacien¡ii instabili cu infarct de miocard nu pot fi supu¿i unui bypass
coronarian.

A. Deoarece infarctul de miocard conduce la deces într-un interval de timp


relativ scurt de la instalarea sa, tratamentul imediat are ca scop reducerea
riscului de deces. Acest råspuns este corect.
B. Drogurile ¿i colesterolul sunt factori de risc distinc¡i. Nu existå în enun¡ o
corela¡ie de tip cauzå-efect, a¿a cum reiese din råspunsul B. Acest råspuns
este gre¿it.
C. Radiografia de torace este unul din numeroasele teste care se fac în cazul
unei suspiciuni de infarct. „Certitudinea” nu reiese din enun¡, fiind o
no¡iune nou incluså. Råspunsul C este gre¿it.
D. Enun¡ul spune cå se face bypass în douå situa¡ii: (1) pacien¡i cu blocaje
multiple ¿i relativ stabili ¿i (2) anumite situa¡ii de urgen¡å. Ca urmare,
existå posibilitatea unui pacient instabil ¿i care eventual så reprezinte o
urgen¡å; acesta poate fi deci subiectul unei interven¡ii de bypass. Deoarece
råspunsul D exclude aceastå posibilitate, este gre¿it.

Ca ¿i observa¡ie, analiza råspunsului D este un exemplu tipic de ra¡ionament verbal,


respectiv identificarea unui context special care invalideazå o generalizare.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 10

2. Erasmus cuno¿tea foarte pu¡in ora¿ul Rotterdam, pe care îl påråsise împreunå cu


mama lui la vârsta de patru ani, ducându-se la Gouda, apoi la Deventer, ¿i în care
nu avea så se mai întoarcå niciodatå. Când legendarul capitan Frans a cucerit ora¿ul
în timpul ultimei confruntåri armate din 1488, Erasmus era deja în drum spre Bois-
le-Duc, unde – în mare måsurå împotriva voin¡ei sale – fusese acceptat ca ¿i cålugår
¿i fusese îndreptat spre via¡a monahalå. Ca secretar al episcopului Hendrik van
Bergen din Cambrai, a mers la Paris, unde a studiat literatura clasicå greacå ¿i latina
¿i a intrat în contact cu începuturile umanismului.

A. Dupå ce Rotterdam a fost capturat de legendarul capitan Frans, Erasmus a


mers la Bois-le-Duc, unde a intrat la månåstire.

B. De la Rotterdam, Erasmus a mers la Gouda ¿i apoi direct la Bois-le-Duc, ¿i, în


cele din urmå, la Paris, unde a descoperit umanismul.

C. Dupå ce a påråsit Rotterdamul la vârsta de patru ani, Erasmus s-a întors acolo
abia dupå ce a devenit secretarul episcopului Hendrik van Bergen.

D. Erasmus a devenit cålugår în timp ce se afla la o månåstire din Bois-le-Duc,


unde a tråit dupå ce a påråsit ora¿ul Deventer.

Råspunsul corect se identificå prin analiza cronologicå a informa¡iei din enun¡.


La momentul cuceririi ora¿ului Rotterdam, Erasmus “era deja în drum spre…”, deci
nu ajunsese încå la Bois-le-Duc. Råspunsul A este corect. Råspunsul B este gre¿it,
acesta omi¡ând ora¿ul Deventer. Erasmus plecase din Rotterdam la 4 ani, ¿i nu s-a
mai întors acolo niciodatå. Deci råspunsul C este gre¿it. Råspunsul D este corect
par¡ial, din enun¡ în¡elegându-se cå el ¿i-a petrecut restul vie¡ii la Paris, nu la Bois-
le-Duc.

Avem astfel un råspuns corect – A, douå råspunsuri gre¿ite (B ¿i C) ¿i unul par¡ial


corect (D).

Råspunsul corect este A.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 11

3. De pe 13 pânå pe 16 iunie 2009, în 27 ¡åri europene au fost fåcute alegeri pentru


a decide cei 754 de membri ai Parlamentului European, care reprezintå în jur de 490
de milioane de cetå¡eni europeni. Media de participare la vot la nivelul Uniunii
Europene a fost de 43%, în u¿oarå scådere fa¡å de alegerile din 2004. Grupul
Popular European a cumulat 36% din voturi, pe locul al doilea clasându-se Grupul
Sociali¿tilor ¿i Democra¡ilor, cu 25%.

A. În medie, un europarlamentar reprezintå mai mult de jumåtate de milion de


cetå¡eni europeni.

B. Alegerile europene din iulie 2009 au avut drept urmare schimbåri majore în
echilibrul de putere politicå al celor 27 ¡åri europene.

C. La fiecare cinci ani, sunt ale¿i noi 754 de europarlamentari care så reprezinte
cei 490 de milioane de cetå¡eni ai Uniunii Europene.

D. Fiecare ¡arå din Europa alege un numår de europarlamentari care råmân în


Parlamentul European timp de cinci ani.

Aceastå întrebare comportå mai multe tehnici de analizå, separat pentru fiecare
variantå de råspuns. Facând o estimare matematicå simplå, observåm cå råspunsul
A este corect.
Enun¡ul ne spune despre alegerile pentru Parlamentul European din 2009 ¿i nu
despre alegerile în cele 27 de state membre; rezultatul alegerilor pentru PE
neinfluen¡ând echilibrul politic al acestor ¡åri. Råspunsul B este gre¿it.
Un parlamentar din percedenta legislaturå poate fi reales pentru un nou
mandat. Dacå unul singur se aflå în aceastå situa¡ie, o singurå datå, afirma¡ia “noi
754 de europarlamentari” nu este adevåratå. Råspunsul C este gre¿it.
Råspunsul D ar implica faptul cå niciodatå un europarlamentar nu î¿i terminå
mandatul mai devreme de un nou ciclu electoral. Dacå un singur europarlamentar
î¿i terminå mandatul mai devreme, o singurå datå (demisie, deces, revocare, etc.),
se creeazå excep¡ia care invalideazå råspunsul D.

Råspunsul corect este A.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 12

4. Proiectul “Genomul uman” a produs o secven¡å de referin¡å a celor aproximativ


23.000 de gene codificate în ADN-ul uman. Proiectul s-a finalizat în 2003 ¿i reprezintå
un pas important în medicinå. Este considerat unul dintre cele mai mari proiecte de
cercetare din ¿tiin¡a modernå. Suntem acum martorii apari¡iei unor noi specializari,
cum ar fi cea de “bioinformatician”, al cårei obiect de activitate este decodificarea
func¡iilor diferitelor secven¡e ADN. Geneticienii sunt înså gata så recunoascå acum
cå termenii „amprentå digitalå“ ¿i „tipar genetic“ utiliza¡i pentru a defini structura
ADN-ului individual sunt în¿elåtori. „ADN-ul este mai degrabå asemånåtor unei liste
de piese“, dupå cum a explicat cu doi ani în urmå doctorul Eric Lander, unul dintre
liderii proiectului genomului uman. „Dacå v-a¿ arata lista pieselor componente a unui
Boeing 777, nu cred cå l-a¡i putea asambla, ¿i cu siguran¡å nu a¡i în¡elege de ce zboarå.“

Ce afirma¡ie este corectå?

A. Lista pieselor componente a unui Boeing 777 este asemånåtoare structurii


ADN-ului unei gene.

B. Doctorul Eric Lander a comparat în urmå cu pu¡inå vreme lista pieselor


componente a unui Boeing 777 cu ADN-ul.

C. Doctorul Eric Lander a comparat structura complexå a unui avion cu structura


ADN-ului unei gene.

D. Prezentarea structurii ADN-ului ca amprentå digitalå este în¿elåtoare.

Råspunsul A este gre¿it; compara¡ia este “invers”, respectiv ADN-ul este comparat
cu “lista de piese”. Avem de-a face cu o falså asociere.
Råspunsul C este gre¿it, compara¡ia dr. Lander se referå la “lista de piese” ¿i nu
la “structura avionului”. Avem de-a face cu o falså asociere.
Råspunsul D omite ideea de “ADN individual”; ideea este cå identificarea unui
individ pe baza structurii ADN-ului, similar cu o amprentå digitalå, este un termen
în¿elåtor. Avem de-a face cu excludere de termeni, ¿i de aceea råspunsul D este gre¿it.

Råspunsul corect este B.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 13

5. Este un fapt simplu dar bine cunoscut cå bårba¡ii au tendin¡a mai mult decât femeile
så atribuie succesul datorat întâmplårii propriilor abilitå¡i ¿i e¿ecul personal întâmplårii.
Haide¡i så luåm jocul de zaruri ca exemplu. Când în sfâr¿it nimeresc combina¡ia mult
asteptatå, bårba¡ii atribuie acest succes abilitå¡ii lor personale mult mai des decât
femeile. In aceastå situa¡ie, bårba¡ii sunt de obicei incapabili så se ab¡inå så nu se
laude cu dexteritatea lor. Iar dacå aceastå aruncare este proastå, vor da vina pe masa
de joc. Întrebarea este: de ce reac¡ioneazå bårba¡ii astfel? Se pare ca simt mai mult
nevoia så-¿i påstreze imaginea ¿i, pânå acum, am acceptat acest fapt ca pe un fenomen
cultural.

Ce afirma¡ie este corectå?

A. In general, barba¡ii dau cu zarurile mai bine ca femeile.

B. La o aruncare mai slabå, femeia este mult mai predispuså decât bårbatul så dea
vina pe masa de joc.

C. Bårba¡ii atribuie mult mai repede succesul abilitå¡ilor lor personale ¿i se pare cå
acesta este un fenomen cultural.

D. Bårba¡ii au mai mult succes în ciuda faptului cå femeile au acelea¿i abilitå¡i.

Genul acesta de întrebåri necesitå o abordare grupatå a råspunsurilor, plecând de


la în¡elegerea esen¡ei enun¡ului. Acesta spune în fapt cå dacå un bårbat are pur ¿i
simplu noroc, va atribui acest fapt propriei îndemânåri, într-o måsurå mai mare decât
ar face-o o femeie. Ne¿ansa, înså, este mai des atribuitå factorilor externi decât lipsei
de îndemânare. Enun¡ul nu face nici o referire la abilitå¡ile sau ¿ansele bårba¡ilor în
raport cu femeile.

Råspunsul corect este C.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 14

6. Sângele ¿i produsele derivate din acesta sunt acceptate ca un aspect important al


asigurårii îngrijirii sånåtå¡ii. Totu¿i, gradul în care sunt folosite aceste produse în
medicinå cere ca siguran¡a, calitatea ¿i eficien¡a lor så fie asiguratå pentru a preveni
transmiterea bolilor. Acest fapt stå la baza eforturilor comunitå¡ii medicale de a se
asigura cå toate cerin¡ele necesare pentru a proteja donatorii ¿i beneficiarii de sânge ¿i
de produse conexe så fie îndeplinite. Normele de lucru ale comunitå¡ii medicale
stabilesc cerin¡ele pentru colectarea, testarea, procesarea, depozitarea ¿i distribuirea
sângelui uman ¿i a componentelor sale, calitatea ¿i standardele de securitate ¿i urmårirea
procedurilor. Acestea nu includ totu¿i folosirea propriu-ziså a componentelor sanguine:
rezervele de sânge folosite pentru o prelucrare ulterioarå în produse medicale, sau
imediat ce componentele sunt furnizate, sunt supuse legisla¡iei farmaceutice.

De ce este atât de importantå calitatea, siguran¡a ¿i eficien¡a produselor din sânge?

A. Pentru cå produsele din sânge nu sunt întotdeauna considerate ca fiind un aspect


important al îngrijirii medicale.

B. Datoritå rolului pe care îl au aceste produse în sus¡inerea vie¡ii.

C. Pentru a garanta transmiterea de sânge fårå riscul de a contacta boli.

D. Pentru cå normele de lucru ale comunitå¡ii medicale nu includ folosirea propriu-


ziså a componentelor sângelui.

Råspunsul A este gre¿it deoarece contrazice afirma¡ia din prima propozi¡ie a enun¡ului.
Calitatea, siguran¡a ¿i eficien¡a nu sunt corelate cu rolul în sus¡inerea vie¡ii, ci cu
prevenirea transmiterii bolilor. Ca urmare, råspunsul B este gre¿it, iar råspunsul C
este corect.
Råspunsul D este corect în sine, dar nu are nici o legåturå cu întrebarea. Acesta este un
exemplu tipic în care întrebarea propriu-ziså este esen¡ialå în alegerea råspunsului
bun.

Råspunsul corect este C.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 15

7. Din rezultatele studiului de cercetare al Comisiei Europene pentru For¡a de Muncå


reiese clar cå organiza¡iile ¿i funda¡iile pe bazå de voluntariat, de¿i deseori foarte
mici, în ansamblu de¡in un numår considerabil de active ¿i mobilizeazå resurse umane
mari, atât de salaria¡i, cât ¿i de voluntari. Mai mult, ceea ce e mai interesant este
gradul de cre¿tere a angajårilor. Studiul a dovedit – în orice caz în Fran¡a ¿i Germania,
unde cifrele sunt verificabile – cå în decada cuprinså între 2001 ¿i 2010 acest sector a
fost un furnizor important de locuri de muncå. In Fran¡a, el a reprezentat unul din
fiecare ¿apte locuri de muncå nou create în acea decadå, iar în Germania unul din opt.

Care afirma¡ie este corectå?

A. Cre¿terea numårului de angajåri mobilizatå de asocia¡ii ¿i funda¡ii este mai mare


decât ar fi de asteptat.

B. Numårul de joburi care au fost create în Europa de asocia¡ii ¿i funda¡iile de


voluntariat între 2001 ¿i 2010 este impresionant.

C. Între 2001 ¿i 2010, organiza¡iile de voluntariat au asigurat unul din ¿apte locuri
de muncå în Fran¡a ¿i unul din opt în Germania.

D. Conform Comisiei Europene pentru For¡a de Muncå, ONG-urile reprezintå un


jucåtor semnificativ în pia¡a for¡ei de muncå.

Råspunsul A nu este gre¿it în mod evident, ca urmare îl påstråm drept un posibil


råspuns valid, în cazul în care celelate 3 råsunsuri sunt gre¿ite. Nu uita, cåutåm fie
“råspunsul cel mai bun”, fie “råspunsul cel mai pu¡in gre¿it”.
Råspunsul B vorbe¿te de numårul de joburi “create în Europa”, în timp ce enun¡ul
se referå la Fran¡a ¿i Germania. Avem astfel de-a face cu o generalizare, care ridicå
mari suspiciuni asupra corectitudinii sale.
Råspunsul C se referå la (toate) locurile de muncå din Fran¡a ¿i Germania, în
timp ce enun¡ul se referå la locurile de muncå nou create. Råspunsul C este gre¿it.
Råspunsul D este corect, dacå acceptåm sub eticheta “ONG” ceea ce enun¡ul
men¡ioneazå despre “organiza¡iile ¿i funda¡iile pe bazå de voluntariat”.

Trebuie deci så ne decidem între variantele A ¿i D. Având în vedere cå mesajul general


al textului este o apreciere a rolului pe pia¡a muncii a acestor organiza¡ii, informa¡ia
care ne ajutå så selectåm råspunsul corect este faptul cå în enun¡ avem “de¡in un
numår considerabil de active” ¿i “mobilizeazå resurse umane mari”, ceea ce justificå
afirma¡ia råspunsului D, anume “jucåtor semnificativ”.

Råspunsul corect este D.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 16

8. In mai multe ¡åri, rela¡iile dintre Guvern ¿i companiile de transport aerian s-au
schimbat semnificativ. Fostele companii de stat apar¡in acum par¡ial sau în totalitate
sectorului privat, sunt cotate pe pia¡a bursierå ¿i aduc valoare ac¡ionarilor lor particulari.
Aceste companii cu siguran¡å nu pot fiin¡a doar în cadrul pie¡elor interne ¿i, treptat, ¿i-
au dezvoltat strategii pe termen lung care folosesc cât mai bine resursele ¿i accesul
pie¡elor la nivel global. Acest lucru face deseori ca multe companii europene så-¿i
întåreascå legåturile non-europene prin preluare, fuziune ¿i investi¡ii externe, care în
schimb ar putea duce la dispari¡ia competitivitå¡ii europene în unele sectoare ¿i chiar
ar putea så punå în pericol securitatea ofertelor comerciale.

În ce mod s-au schimbat rela¡iile dintre Guvern ¿i companiile aeriene?

A. Toate fostele companii de transport aerian de stat sunt acum par¡ial sau în totalitate
private.

B. Companiile de transport aerian au câ¿tigat accesul la pia¡a globalå.

C. Anumite companii de transport aerian nu mai au Guvernul ca unic ac¡ionar.

D. Unele companii de transport aerian nu mai sunt europene.

Råspunsul A este gre¿it, el face o generalizare nejustificatå de enun¡ care spune


“în multe ¡åri”, låsând deci loc pentru excep¡ii.
Conform råspunsului B, companiile aeriene n-ar fi avut acces la pie¡ele globale
înainte de privatizarea acestora. Enun¡ul spune doar de “dezvoltarea unor strategii”.
Din enun¡ aflåm cå “multe companii europene ¿i-au întårit legåturile...” dar ele
råmân, în esen¡å, europene. Ca urmare, råspunsul D este incorect.

Råspunsul corect este C.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 17

9. In iulie 2002, autoritå¡ile grece¿ti au anun¡at Comisia Europeanå despre inten¡ia de


a acorda suport financiar construc¡iei unei conducte pentru aprovizionarea cu
combustibil a noului aeroport din Atena. Din punctul de vedere al Comisiei, conducta
asigurå un mod de transport sigur din punct de vedere ecologic al combustibilului la
aeroport ¿i evitå poluarea asociatå transportului rutier. Conducta u¿ureazå de asemenea
aglomera¡ia din interiorul ¿i din jurul Atenei. Acordul pare så fie necesar pentru a
asigura viabilitatea proiectului, având în vedere faptul cå toate costurile de acces trebuie
så råmânå competitive cu costul alternativei reprezentatå de transportul rutier. Gradul
de ajutor având valoarea unui echivalent net în subven¡ii de aproximativ 25% din
investi¡ia preconizatå råmâne cu mult sub valoarea maximå de ajutor de 35% permis
de planul regional de ajutor financiar guvernamental. Deoarece Comisia nu poate
identifica nici un efect negativ asupra comer¡ului ¿i concuren¡ei din cadrul Comunitå¡ii,
subven¡ia a fost aprobatå.

De ce a aprobat Comisia Europeana subven¡ia pentru construc¡ia conductei de


combustibil?

A. Deoarece conducta ar avea efecte pozitive asupra concuren¡ei din UE.

B. Deoarece fårå subven¡ie conducta nu ar putea så concureze cu transportul


combustibilului pe cale rutierå.

C. Deoarece subven¡ia råmâne sub valoarea maximå de ajutor financiar de 35%.

D. Deoarece conducta poate evita aglomera¡ia traficului în interiorul ¿i în jurul


Atenei.

Lipsa efectelor negative nu înseamnå neapårat prezen¡a unor efecte pozitive; ca


urmare råspunsul A este incorect.
Råspunsul B este conform cu semnifica¡ia enun¡ului, el justificând nevoia pentru
acordarea subven¡iei.
Pragul de 35% reprezintå limita acordårii subven¡iilor, iar respectarea sa este o
condi¡ie necesarå ¿i nu o motiva¡ie a aprobårii acordårii subven¡iei. Råspunsul C este
incorect.
Evitarea aglomera¡iei în Atena este un beneficiu adus de utilizarea conductei,
care justificå construc¡ia acesteia, ¿i nu o motiva¡ie pentru acordarea subven¡iei.

Råspunsul corect este B.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 18

10. Conferin¡a Interguvernamentalå (CI) a pus în discu¡ie claritatea tratatelor europene


din cauza naturii structurii legislative a Uniunii Europene, care este un rezultat de
succesiuni ale unor amendamente adåugate tratatelor. A fost discutatå nevoia de a
simplifica tratatul pentru a-l face mai comprehensibil cetå¡eanului de rând. Tratatul
Uniunii Europene a adåugat o nouå structurå, aducând amendamente ¿i completåri
celor existente ¿i låsând un semn de întrebare asupra anumitor dispozi¡ii la tratatele
anterioare, care nu sunt nici luate în discu¡ie, nici respinse în mod formal. Comisia nu
dore¿te ca o în¡elegere dificilå a textelor originare ale Uniunii så creeze o distan¡å
între Uniune ¿i public. Munca pentru consolidarea tuturor tratatelor trebuie så fie
continuatå cât mai repede posibil. Obiectul principal al acestei activitå¡i este de a
produce texte legislative clare ¿i comprehensibile pentru toatå lumea. In acela¿i timp,
articolele tratatelor au fost renumerotate pentru a face mai u¿oarå consultarea lor.

De ce este nevoie de tratate mai clare?

A. Pentru cå cetå¡eanul european de rând nu poate în¡elege con¡inutul tratatelor.

B. Din cauza distan¡ei dintre Uniune ¿i public.

C. Din cauza structurii neclare rezultate dintr-o succesiune de amendamente.

D. Din cauza lipsei valorii legislative a tratatelor curente.

Tratatul nu este de neîn¡eles, a¿a cum ar låsa så se în¡eleagå råspunsul A, ci ar


deveni “mai comprehensibil”. Råspunsul A este incorect.
Existen¡a unei distan¡e între Uniune ¿i public este o consecin¡å posibilå, nu o
realitate actualå. Råspunsul B este incorect.
Råspunsul C corespunde mesajului din text, care spune în fapt cå, actualele tratate
sunt rezultatul unei succesiuni de amendamente, ceea ce le face neclare.
Råspunsul D nu are sens, pentru cå Uniunea nu ar putea func¡iona pe baza unor
tratate fårå putere legislativå, chiar dacå nu sunt clare.

Råspunsul corect este C.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 19

Testul Nr. 1
– ra¡ionament verbal –

1. Federa¡ia Interna¡ionalå Pentru Agricultura Organicå (IFOAM) define¿te obiectivele


agriculturii organice astfel: „Agricultura organicå este un sistem de produc¡ie care
sus¡ine sånåtatea solului, oamenilor ¿i a ecosistemelor. Aceasta se bazeazå pe procese
ecologice, biodiversitate ¿i cicluri adaptate condi¡iilor locale. Agricultura organicå
combinå tradi¡ia, inova¡ia ¿i ¿tiin¡a pentru a beneficia de emdiul înconjuråtor ¿i
promovarea rela¡iilor echitabile ¿i a unei bune calitå¡i a vie¡ii pentru to¡i cei implica¡i.”
Din 1990 pia¡a produselor organice a crescut rapid, ajungând la 46 mld. $ în 2007.
Aceastå cerere a dus la o cre¿tere similarå a fermelor specializate în agricultura organicå.
Aproximativ 32,2 milioane de hectare în întreaga lume sunt cultivate organic,
reprezentând aproximativ 0,8% din totalul mondial cultivat agricol. În plus, în 2007,
s-au recoltat produse organice sålbatice de pe 30 de milioane de hectare.

Ce afirma¡ie este adevåratå?


A. Conform IFOAM, fermele organice combinå metodele tradi¡ionale agricole cu
metode ¿tiin¡ifice.
B. Între 1990 ¿i 2007, valoarea de pia¡å a produselor organice a crescut în fiecare
an.
C. Totalitatea suprafe¡elor cultivate la nivel mondial este de 4025 milioane ha.
D. În 2007 aproximativ 30 de milioane de hectare furnizau produse organice în
întreaga lume.

2. ªomajul apare atunci când o persoanå capabilå ¿i dornicå de a lucra nu are un loc de
muncå. Prevalen¡a ¿omajului se måsoarå în mod normal prin rata ¿omajului, care este
definit prin procentajul celor care nu au un loc de muncå raportat la totalul popula¡iei
active. Rata ¿omajului este utilizatå în studiile economice ¿i statistici. Existå diferite
metode de måsurare a ¿omajului de cåtre agen¡iile na¡ionale de statisticå. Aceste
diferen¡e pot limita validitatea datelor diferitelor compara¡ii interna¡ionale. Într-o
anumitå måsurå, aceste diferen¡e råmân prezente, de¿i agen¡iile na¡ionale de statisticå
adoptå defini¡ia ¿omajului conform Organiza¡iei Interna¡ionale a Muncii (OIM). Pentru
a facilita compara¡iile între diferitele ¡åri, unele organiza¡ii, cum sunt OECD sau
Eurostat ajusteazå datele despre ¿omaj. ºårile au rate diferite ale ¿omajului, în mod
tradi¡ional Marea Britanie, Germania ¿i Danemarca având niveluri mai reduse ale
¿omajului comparativ cu Italia, Spania sau Grecia.

Ce afirma¡ie este falså?


A. Unele ¡åri au propria metodå de a måsura rata ¿omajului.
B. Sunt mai mul¡i ¿omeri în Grecia decât în Marea Britanie.
C. Rata ¿omajului, a¿a cum e definitå de OIM, este folositå în studiile ¿i analizele
economice.
D. For¡a de muncå este reprezentatå de to¡i oamenii care sunt capabili ¿i dornici så
munceascå.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 20

3. Depresia este o stare de dispozi¡ie scåzutå sau adversitate în a efectua orice activitate.
Persoanele deprimate se simt triste, anxioase, fårå speran¡å, neajutorate, fårå valoare,
vinovate, sau iritabile. Aceste persoane î¿i pot pierde interesul pentru activitå¡ile altådatå
plåcute, pot prezenta lipsa poftei de mâncare sau consum exagerat de alimente, au
probleme de concentrare, tulburåri de memorie ¿i dificultå¡i în luarea deciziilor,
mergând pânå la tendin¡e de suicid. Pot fi prezente insomnia sau dormitul excesiv,
obosealå accentuatå, dureri diverse sau probleme digestive rezistente la tratament.
Depresia se asociazå cu modificåri ale unor substan¡e din creier (neurotransmi¡åtori)
care ajutå comunicarea între neuroni, cum ar fi serotonina, dopamina sau noradrenalina.
Nivelurile acestor neurotransmi¡åtori pot fi influen¡ate de bagajul genetic, modificåri
hormonale, råspunsul la medica¡ie, vârstå sau unii factori externi.

Ce afirma¡ie este adevåratå?


A. Un individ cu o stare depresivå prezintå scåderea productivitå¡ii.
B. Modificårile hormonale pot duce la sentimente de vinovå¡ie, anxietate sau triste¡e.
C. Problemele digestive rezistente la tratament se asociazå de regulå cu depresia.
D. Depresia poate fi controlatå prin medicamente care modificå neurotransmi¡åtorii
din creier.

4. Un telefon mobil (numit ¿i telefon celular) este un dispozitiv electronic utilizat


pentru comunicare radio bidirec¡ionalå printr-o re¡ea celularå constituitå din sta¡ii de
emisie-recep¡ie. Telefoanele mobile diferå de cele „fårå fir” care oferå o mobilitate
limitatå cu ajutorul unei singure sta¡ii de bazå care este conectatå la o re¡ea terestrå de
telecomunica¡ii. Telefoanele mobile pot fi simple, cu pu¡ine func¡ionalitå¡i, sau din
contra, având func¡ionalitå¡i multiple ¿i capacitate de calcul mare - a¿a numitele „smart
phones”. Un telefon mobil permite apelul cåtre un alt numår de telefon, fie mobil fie
fix, oriunde în lume. Acest lucru se realizeazå prin conectarea la o re¡ea de¡inutå de un
operator de telecomunica¡ii mobile. O caracteristicå cheie a unei astfel de re¡ele este
faptul cå ea permite comunicarea prin telefon chiar ¿i atunci când utilizatorul se
deplaseazå pe distan¡e mari. La finele lui 2009, numårul de utilizatori de telefoane
celulare în întreaga lume era de aproximativ 4,6 miliarde, de 370 de ori mai mul¡i ca
în 1990, utilizarea acestuia råspândindu-se în ¡årile cu economii mai slab dezvoltate,
dar ¿i în påturile cele mai de jos ale piramidei economice.

Ce afirma¡ie este adevåratå?


A. Atât telefoanele mobile cât ¿i cele „fårå fir” au nevoie de o sta¡ie prin care se
conecteazå.
B. Telefoanele mobile sunt folosite în ¡årile în curs de dezvoltare pentru capacitatea
lor de calcul.
C. Între 1990 ¿i 2009 s-au vândut aproximativ 4,6 miliarde de telefoane celulare în
întreaga lume.
D. Telefoanele celulare oferå posibilitatea de comunicare prin conectarea cu o
re¡ea terestrå de telecomunica¡ii.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 21

5. În domeniul financiar, rata de schimb între douå valute (cunoscutå ¿i drept cursul
de schimb valutar) aratå cât valoreazå o valutå prin raportare la cealaltå, respectiv
valoarea valutei unei ¡åri stråine raportatå la valoarea monedei ¡årii de referin¡å. Cursul
spot define¿te rata de schimb actualå. Cursul viitor se referå la o cotå a valorii de
schimb valutar utilizat azi, pentru livråri de bunuri ¿i plå¡i care vor avea loc la o datå
viitoare. Un sistem de cotare a ratei de schimb aratå numårul de unitå¡i ale monedei
„cotate” care poate fi ob¡inut la schimb cu o monedå „de bazå”. De exemplu, într-un
sistem de cotare care spune cå rata de schimb USD/EUR este 1.2290, moneda cotatå
este USD iar moneda de bazå este EUR. Folosind sistemul de cotare directå, atunci
când moneda ¡årii de referin¡å se întåre¿te, valoarea ratei de schimb cre¿te. Invers,
dacå moneda stråinå de întåre¿te, valoarea ratei de schimb scade ¿i moneda ¡årii de
referin¡å se depreciazå.

Ce afirma¡ie este adevåratå?

A. Cursul spot aratå valoarea viitoare a unei unitå¡i a monedei cotate raportate la o
unitate a monedei de bazå.
B. Cursul viitor între douå valute depinde de volumul schimburilor comerciale
între ¡årile respective la acea datå.
C. Depreciererea monedei ¡årii de referin¡å este determinatå de întårirea monedei
¡årii stråine.
D. Rata de schimb poate utiliza atât USD cât ¿i EUR ca monedå de bazå.

6. Un cutremur este rezultatul eliberårii bru¿te de energie de cåtre scoar¡a Påmântului,


care creeazå valuri seismice. Punctul de rupturå ini¡ialå a unui cutremur se nume¿te
focar sau hipocentru. Termenul de epicentru se referå la punctul de la suprafa¡å aflat
direct deasupra hipocentrului. La suprafa¡a Påmântului, cutremurele se manifestå prin
zdruncinarea ¿i uneori chiar deplasarea terenului. Magnitudinea unui cutremur se
måsoarå cu seismometrul ¿i se raporteazå pe scala Richter, iar intensitatea pe scara
Mercalli. Un cutremur mai mic de 3 grade Richter este în general imperceptibil, iar
peste 7 grade se asociazå cu stricåciuni severe pe suprafe¡e mari. Dacå un cutremur
are epicentrul în largul mårilor, acesta poate produce uneori un tsunami. Cutremurele
mai pot declan¿a ocazional alunecåri de teren sau activitatea vulcanicå.
Ce afirma¡ie este adevåratå?
A. Cutremurele peste 7 grade Richter determinå tsunami.
B. Scoar¡a Påmântului acumuleazå cantitå¡i enorme de energie.
C. Hipocentrul unui cutremur este localizat la suprafa¡a Påmântului.
D. Magnitudinea unui cutremur se måsoarå cu scara Richter.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 22

7. Externalizarea sau subcontractarea se referå la procesul de atribuire a unor activitå¡i


spre execu¡ie cåtre o ter¡å parte. Din anii ’80 corpora¡iile transna¡ionale ¿i-au crescut
continuu externalizarea dincolo de frontierele na¡ionale. În Uniunea Europeanå, acest
proces a devenit o chestiune intens politizatå. Externalizarea este våzutå ca
subcontractarea cåtre o companie externå a unei componente a afacerii care anterior
era realizatå intern. Aproape orice activitate economicå poate fi externalizatå. În acest
sens, cele douå organiza¡ii opereazå în baza unui contract care implicå un schimb de
servicii ¿i plå¡i. O preocupare recentå este transferul unor componente ale activitå¡ii
într-o altå ¡arå, numitå externalizare offshore. În plus, au apårut câ¡iva termeni noi
pentru a defini aspectele complexe ale rela¡iilor dintre organiza¡ii ¿i re¡ele economice,
cum ar fi multi-externalizarea sau externalizarea strategicå.

Ce afirma¡ie este adevåratå?


A. Extenalizarea reprezintå o preocupare serioaså pentru politicienii din
Uniunea Europeanå.
B. Corpora¡iile transna¡ionale folosesc externalizarea offshore pentru opera¡iuni
care anterior erau realizate intern.
C. Externalizarea ca ¿i practicå de afaceri a început din 1980.
D. Rela¡iile complexe între organiza¡ii implicå externalizarea ¿i sub-contractarea
cåtre ter¡e pår¡i.

8. Una dintre culturile subven¡ionate prin Politica Agricolå Comunå (PAC) este sfecla
de zahår; UE este de departe cel mai mare producåtor de sfeclå de zahår din lume, cu
o produc¡ie anualå de 17 milioane de tone metrice. Aceastå produc¡ie este comparabilå
cu cantitå¡ile din Brazilia ¿i India, cei mai mari producåtori de zahår din trestie de
zahår. Zahårul nu a fost inclus în reforma agricolå din 1992 sau în Agenda 2000.
Organiza¡ia Mondialå pentru Comer¡ a emis în 2005 o decizie împotriva politicii UE
cu privire la zahår. Din 2006, UE a decis reducerea pre¡ului garantat al zahårului cu
36% pentru o duratå de 4 ani. A¿teptårile sunt o scådere abruptå a produc¡iei europene
de zahår. Din 2009, zahårul a fost inclus pe lista comercialå pentru sprijinul ¡årilor în
curs de dezvoltare, 19 astfel de ¡åri fiind exportatoare de zahår în UE, acestea fiind
afectate de o eventualå scådere a pre¡ului zahårului.

Ce afirma¡ie este gre¿itå?


A. Pre¡ul zahårului va scådea în viitorul apropiat.

B. Zahårul importat în UE din ¡årile în curs de dezvoltare este scutit de taxe vamale.

C. Produc¡ia europeanå de zahår va scådea datoritå reducerii pre¡ului garantat.

D. Politica UE cu privire la zahår nu este întrutotul de acord cu normele ¿i


recomandårile Organiza¡iei Mondiale pentru Comer¡.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 23

9. Legea cu privire la concuren¡a comercialå face parte din zonele de autoritate ale
Uniunii Europene. Legea concuren¡ei sau legea antitrust cum este cunoscutå în Statele
Unite, regularizeazå exercitarea puterii comerciale de cåtre companiile mari, guverne
sau alte entitå¡i economice. În UE aceasta reprezintå o parte importantå a func¡ionårii
pie¡ei interne, cu privire la circula¡ia liberå a for¡ei de muncå, bunurilor, serviciilor ¿i
capitalului într-o Europå fårå grani¡e. Cele patru zone pe care le acoperå aceastå
legisla¡ie pentru controlul practicilor anticoncuren¡iale includ cartelurile, monopolurile,
fuziunile ¿i ajutorul de stat, direct sau indirect, acordat companiilor. Acest ultim punct
reprezintå o caracteristicå a UE, deoarece, fiind vorba de o uniune de state independente,
atât crearea unei pie¡e comune cât ¿i politica concuren¡ialå ar deveni ineficiente dacå
un stat ar decide arbitrar så sus¡inå companiile na¡ionale. Competen¡a aplicårii legisla¡iei
europene cu privire la activitå¡ile comerciale este atribuitå Comisiei Europene prin
Directoratul General pentru Concuren¡a Comercialå, de¿i ajutorul de stat pentru alte
sectoare, cum ar fi transporturile, sunt controlate de alte Directorate Generale.

Care este cel mai important rol al legsla¡iei cu privire la concuren¡a comercialå?
A. Så aprobe fuziunile între companiile din interiorul UE.
B. Så previnå abuzul de pozi¡ie dominantå.
C. Så controleze subven¡iile guvernamentale pentru entitå¡ile economice
na¡ionale.
D. Så permitå libera circula¡ie a bunurilor ¿i serviciilor în interiorul UE.

10. Programul Leonardo da Vinci este un program finan¡at de Comisia Europeanå, focalizat
pe nevoile celor care sunt implica¡i în procesul de învâ¡åmânt voca¡ional. Acest program
este parte din Programul CE pentru educa¡ie continuå 2007-2013 ¿i are drept obiectiv
crearea unei for¡e de muncå educate în Europa. Prin acest program, se sperå ca europenii
så devinå mai competitivi pe pia¡a muncii prin dobândirea de abilitå¡i, competen¡e ¿i calificåri
recunoscute dincolo de frontierele na¡ionale. Programul sus¡ine de asemenea inova¡ii ¿i
îmbunåtå¡iri ale sistemului ¿i practicilor procesului educa¡ional voca¡ional. Programul
finan¡eazå o serie de activitå¡i referitoare la mobilitatea transna¡ionalå, dezvoltare ¿i transferul
de cuno¿tin¡e. Toate proiectele finan¡ate de programul Leonardo da Vinci implicå lucrul
cu parteneri europeni ¿i se adreseazå speciali¿tilor in formare voca¡ionalå, for¡ei de muncå
¿i organiza¡iilor active în acest domeniu.

Ce afirma¡ie nu este corectå cu privire la programul Leonardo da Vinci?


A. Programul Leonardo da Vinci nu oferå finan¡are pentru proiectele de educa¡ie
formalå.
B. Cursurile organizate în cadrul programului Leonardo da Vinci sunt
recunoscute interna¡ional.
C. organiza¡ie privatå nu este eligibilå pentru finan¡area unor proiecte
educa¡ionale interne prin programul Leonardo da Vinci.
D. Entitå¡ile din afara UE sunt eligibile så aplice pentru programul Leonardo da
Vinci.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 24

11. Curtea Europeanå de Conturi este a cincea institu¡ie a Uniunii Europene. Aceasta
a fost înfiin¡atå în 1975 la Luxembourg pentru auditarea conturilor institu¡iilor UE.
Prima sesiune de lucru a avut loc in 1977, pe atunci Curtea fiind doar un organism
extern desemnat sa auditeze finan¡ele Comunitå¡ii Europene. Ea a înlocuit douå corpuri
diferite de auditori, unul care urmårea finan¡ele Comunitå¡ii Economice Europene ¿i
ale Euratom, ¿i unul care audita Comunitatea Europeanå a O¡elului ¿i Cårbunelui.
Curtea nu a avut un statut legal bine definit decåt atunci când Tratatul de la Maastricht
a desemnat-o drept a cincea institu¡ie a UE. Devenind o insitu¡ie de sine ståtåtoare,
Curtea a cåpåtat noi puteri, cum ar fi cea de sesizare a Cur¡ii Europene de Justi¡ie.
Curtea Europeanå de Conturi este alcåtuitå din câte un reprezentant al fiecårui stat
membru. Tratatul de la Amsterdam a extins competen¡ele Cur¡ii la toate aspectele
financiare ale UE.

Ce afirma¡ie este coerctå?


A. Curtea Europeanå de Conturi are 27 de membri.
B. Curtea Europeanå de Conturi nu are un statut legal bine definit.
C. UE are în prezent 5 cinci institu¡ii.
D. Curtea Europeanå de Conturi poate audita finan¡ele oricårei organiza¡ii din
cadrul UE.

12. Imagistica medicalå reprezintå tehnicile ¿i procesele de creare a imaginilor corpului


uman pentru scopuri clinice cum ar fi diferitele proceduri medicale necesare
identificårii, diagnosticårii sau examinårii bolilor, sau dezvoltårii ¿tiin¡elor medicale
(inclusiv studiul anatomiei ¿i fiziologiei normale). De¿i este posibilå investigarea
imagisticå a pår¡ilor sau organelor extrase de la pacien¡i, aceste proceduri nu sunt în
general considerate ca imagisticå medicalå, ci parte a patologiei. Ca ¿i disciplinå în
sensul cel mai larg, ea face parte din imagistica biologicå ¿i include radiologia (sub
toate formele), medicina nuclearå, tehnicile endoscopice, ¿i termografia. Tehnicile de
måsurare ¿i înregistrare care nu sunt concepute în principal pentru înregistrarea de
imagini, cum ar fi electroencefalografia (EEG), electrocardiografia (EKG) ¿i altele,
care care oferå date care pot fi reprezentate sub formå de hår¡i (respectiv, con¡in
informa¡ii pozi¡ionale) pot fi considerate ca forme de imagisticå medicalå.

Ce afirma¡ie este adevåratå?


A. Imagistica medicalå este executatå de medicii care urmåresc så descopere, så
diagnosticheze sau så examineze o boalå.
B. Medicina nuclearå este parte din imagistica medicalå.
C. EEG ¿i EKG nu pot fi folosite pentru studiul fiziologiei normale.
D. Speciali¿tii din domenii non-medicale nu utilizeazå imagistica în activitatea
lor profesionalå.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 25

13. De¿i cercetarea în domul neuro¿tiin¡elor a fåcut numeroase descoperiri, câteva


întrebåri majore nu ¿i-au gåsit råspuns. De exemplu, oamenii de ¿tiin¡å trebuie så
explice pe deplin bazele neurologice ale con¿tien¡ei, somnului, percep¡iilor, învå¡årii
¿i memoriei, neuroplasticitå¡ii ¿i luårii decizilor. Existå ¿i o serie de întrebåri cu privire
la dezvoltarea ¿i evolu¡ia creierului care a¿teaptå råspuns. De asemenea, de interes
pentru practica medicalå, este identificarea bazelor neurologice ale bolilor mentale.
Pe lângå cercetarea tradi¡ionalå în laboratoare, oamenii de ¿tiin¡å se implicå în
promovarea descoperirilor despre sistemul nervos cåtre oficialitå¡i sau publicul larg.
De asemenea, existå o colaborare strânså cu speciali¿tii în educa¡ie pentru optimizarea
tehnicilor de învå¡are – un domeniu nou, numit neuro¿tiin¡e educa¡ionale.

Ce afirma¡ie descrie cel mai bine neuro¿tiin¡ele?


A. O în¡elegere mai bunå a func¡ionårii creierului va ajuta oamenii în procesul
de luare a deciziilor.
B. Solu¡ionarea întrebårilor cu privire la evolu¡ia creierului uman va permite
identificarea bazelor neurologice ale bolilor mentale.
C. În viitorul apropiat, vor exista speciali¿ti în neuro¿tiin¡e care provin din
domeniul educa¡ional.
D. Neuro¿tiin¡ele cognitive includ func¡iile biologice, medicale ¿i sociale ale
creierului ¿i con¿tiin¡ei de sine.

14. Ombudsman-ul este o persoanå oficialå, este numit de un guvern sau parlament, ¿i
este însårcinat cu reprezentarea intereselor publicului prin investigarea ¿i înaintarea
de plângeri raportate de cetå¡eni. Ombudsman-ul poate investiga sesizåri cu privire la
încålcarea unor drepturi sau poate identifica blocaje în buna func¡ionare a structurilor
administrative din subordinea guvernului sau parlamentului care l-a numit.
Ombudsman-ul poate încerca rezolvarea acestora prin decizii (obligatorii sau nu) sau
prin mediere. În numeroase ¡åri unde existå institu¡ia Ombudsman-ului, rolul acestuia
depå¿e¿te simpla administrare a plângerilor cu privire la administra¡ia publicå, el
promovând respectarea drepturilor cetå¡enilor ¿i fiind recunoscut drept institu¡ia
na¡ionalå pentru drepturile omului. Postul de Ombudsman a fost înfiin¡at ¿i în cadrul
altor institu¡ii cum ar fi Uniunea Europeanå.

Ce se poate spune despre institu¡ia Ombudsman-ului?


A. Ombudsman-ul este o legåturå între cetå¡ean ¿i administra¡ia publicå.
B. Ombudsman-ul Unuiunii Europene este numit de Comisia Parlamentarå a
UE.
C. Recomandårile Ombudsman-ului sunt obligatorii pentru to¡i cei implica¡i.
D. Unul din rolurile Ombudsman-ului este identificarea blocajelor în respectarea
drepturilor omului.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 26

15. Regulamentul CEA (Clasificare, Etichetare, Ambalare) face parte din normele
UE de aliniere a sistemelor de clasificare, etichetare ¿i ambalare a substan¡elor ¿i
amestecurilor chimice la Sistemul Global Armonizat (SGA). Acesta are ca obiectiv
facilitarea comer¡ului global ¿i armonizarea comunicårii cu privire la informa¡iile
referioare la riscurile substan¡elor chimice. CEA completeazå regulamentele cu privire
la Înregistrare, Evaluare, Autorizare ¿i Restric¡ii pentru Substan¡ele Chimice (REACH)
1907/2006 ¿i înlocuie¿te Directiva 67/548/EEC cu privire la Substan¡ele ¿i Preparatele
Chimice Periculoase. Acest regulament încorporeazå criteriile de clasificare ¿i
etichetare agreate de ONU, ¿i introduce noi criterii de clasificare, pictograme
corespunzåtoare riscurilor ¿i expresii de etichetare, luând în considerare în acela¿i
timp elementele care sunt deja parte din legisla¡ia europeanå.

De ce este important Regulamentul CEA?


A. Deoarece creeazå un sistem standardizat de clasificare, etichetare ¿i ambalare
a produselor chimice.
B. Deoarece ajutå la cre¿terea comer¡ului global prin normarea eficientå a
informa¡iilor cu privire la produsele chimice periculoase.
C. Deoarece introduce noi criterii de clasificare conforme cu regulile ONU de
etichetare.
D. Pentru cå asigurå armonizarea sistemului global de clasificare, etichetare ¿i
ambalare a produselor chimice cu cel utilizat de ONU.

16. Autoritå¡ile publice pot introduce o serie de referiri legate de mediu în procedurile
lor de achizi¡ii publice din mai multe motive. Un studiu recent despre practicile de
achizi¡ii publice în statele membre UE aratå cå numai 19% din întreaga administra¡ie
publicå se ocupå de cumpårarea unei cantitå¡i semnificative de produse ecologice.
Cumpårarea de produse ecologice cre¿te cererea de astfel de produse, încurajeazå
produc¡ia lor ¿i permite tehnologiei eco-friendly så cucereascå pia¡a. De asemenea,
economise¿te energie ¿i resurse ¿i reduce producerea de¿eurilor, în acest mod ajutând
la reducerea cheltuielilor publice. Principalele obstacole sunt lipsa cunoa¿terii cerin¡elor
pentru stabilirea criteriilor corecte în documentele de licita¡ie ¿i a limitelor bugetare
cauzate de pre¡ul deseori mai ridicat al produselor ¿i serviciilor ecologice.

În ceea ce prive¿te cererea de produse ecologice, care dintre urmåtoarele afirma¡ii


este corectå?
A. Reprezintå mai pu¡in de 20% din întreaga cantitate de achizi¡ii ale
autoritå¡ilor publice.
B. Ar putea fi crescutå cumpårând mai multe produse de acest fel.
C. A scåzut continuu de la introducerea unor criterii mai stricte.
D. A început så creascå u¿or de la introducerea produselor promo¡ionale care
încurajeazå achizi¡iile ecologice.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 27

17. Siguran¡a rutierå se referå la circula¡ia pe drumurile publice de a¿a manierå încât
conducatorul vehiculului så nu fie rånit, sau vehiculul så nu producå rånirea unui
pasager, pieton sau stricåciuni unui alt vehicul. Practic, siguran¡a rutierå înseamnå
reducerea cauzelor de accidente printr-o conducere adecvatå a autovehiculelor.
Accidentele rutiere reprezintå una dintre cele mai mari probleme de sånåtate publicå
din întreaga lume. În mod particular, gravitatea acesteia este datå de faptul cå victimele
sunt sånåtoase înainte de accident în imensa majoritate a cazurilor. Un raport publicat
de Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii (OMS) în 2004 cu privire la accidentele rutiere
estimeazå cå 1,2 milioane de oameni sunt uci¿i ¿i 50 de milioane råni¡i anual în întreaga
lume, ¿i reprezintå cea mai importantå cauzå de mortalitate în grupa de vârstå 10-19
ani. Raportul mai semnaleazå severitatea problemei în ¡årile în curs de dezvoltare,
unde câteva måsuri simple de preven¡ie ar putea reduce la jumåtate numårul de decese.

Care afirma¡ie este corectå?


A. Accidentele rutiere sunt cauza majoritå¡ii deceselor în rândul adolescen¡ilor.
B. OMS a elaborat un raport cu privire la måsurile de siguran¡å rutierå care
trebuie luate în ¡årile în curs de dezvoltare.
C. Siguran¡a rutierå este responsabilitatea ¿oferilor, pasagerilor ¿i pietonilor.
D. Accidentele rutiere afecteazå în special oamenii sånåto¿i.

18. Educa¡ia continuå reprezintå “dobândirea permanentå, voluntarå ¿i auto-motivatå”


de cuno¿tin¡e ¿i competen¡e pentru motive personale sau profesionale. Ea cre¿te
incluziunea socialå ¿i dezvoltarea personalå, dar ¿i competitivitatea pe pia¡a muncii.
Prin educa¡ia continuå se afirmå cå procesul de învå¡are nu mai este limitat la copilårie
sau la sala de claså, ci poate avea loc oricând de-a lungul vie¡ii, într-o multitudine de
contexte. De-a lungul ultimilor 50 de ani, schimbarea ¿tiin¡ificå ¿i inova¡ia tehnologicå
au influen¡at profund nevoile ¿i stilurile de învå¡are. Învå¡area nu mai poate fi separatå
între un loc ¿i timp pentru dobândirea informa¡iei (¿coala) ¿i un spa¡iu unde cuno¿tin¡ele
dobândite sunt aplicate (locul de muncå); mai curând învå¡area este ceva care are loc
permanent, prin interac¡iunile noastre zilnice cu ceilal¡i ¿i cu lumea din jur.

Care afirma¡ie descrie cel mai bine conceptul de educa¡ie continuå?


A. Via¡a ¿i munca obi¿nuitå reprezintå experien¡e de învå¡are pentru adul¡i.
B. La adul¡i, dobândirea de competen¡e noi se face în afara ¿colii.
C. Persoanele cu un program de educa¡ie continuå vor avea salarii mai bune ¿i
î¿i vor gåsi mai u¿or un loc de muncå.
D. Dobândirea de cuno¿tinte noi este din ce în ce mai mult o responsabilitate
personalå.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 28

19. Organiza¡ia Mondialå pentru Comer¡ (OMC) are inten¡ia de a superviza ¿i


liberaliza comer¡ul mondial. OMC ¿i-a început oficial activitatea la 1 ianuarie 1995
conform Acordului de la Marrakesh, care înlocuie¿te Acordul General pentru Tarife
¿i Comer¡ (GATT) din 1948. Organiza¡ia regularizeazå comer¡ul între ¡årile
participante, oferå un cadru de negociere ¿i formalizare a acordurilor comerciale, ¿i
un proces de rezolvare a diferendelor având ca scop consolidarea respectårii
acordurilor comerciale semnate de reprezentan¡ii ¡årilor membre ¿i ratificate de
parlamentele acestora. Majoritatea chestiunilor asupra cårora OMC se concentreazå
derivå din negocierile comerciale precedente, în special Runda Uruguay (1986-
1994). OMC are 153 membri, care reprezintå peste 97% din comer¡ul mondial, ¿i
30 de observatori, majoritatea dorind så devinå membri cu drepturi depline. OMC
este condus de o Conferin¡å Ministerialå care se întrune¿te la fiecare doi ani, un
Consiliu General care implementeazå deciziile politice ale conferin¡ei ¿i este
responsabil de administra¡ia curentå, ¿i un Director General numit de Conferin¡a
Ministerialå. Sediul OMC este la Geneva, în Elve¡ia.

Care afirma¡ie descrie cel mai bine rolul OMC?


A. OMC dore¿te så promoveze liberalizarea comer¡ului mondial într-un cadru
formalizat de acorduri de negociere.
B. OMC este un cadru de schimb de idei cu privire la comer¡ul mondial între
membrii cu drepturi depline ¿i observatori.
C. OMC uniformizeazå ¿i regularizeazå practicile comerciale între ¡årile
membre.
D. OMC oferå un cadru comun de acorduri ¿i negociere a practicilor comerciale
pentru 97% din ¡årile lumii.

20. Politica Agricolå Comunå (PAC) este un sistem de subven¡ii ¿i programe agricole
al Uniunii Europene. Acesta reprezintå 42% din bugetul UE, respectiv €51,8 miliarde
în 2010 (fa¡å de €48,5 miliarde în 2005). Pânå în 2002, cheltuielile agricole ale UE
reprezentau aproape 49%, dar pânå în 2013 se are în vedere o scådere semnificativå,
de pânå la 32%, urmatå de o scådere în termeni reali a perioadei de finan¡are; în
schimb, sumele alocate pentru Programele Regionale, care reprezentau 17% din bugetul
UE în 1988 vor ajunge la aproape 36% în 2013. PAC combinå o subven¡ie directå
pentru recolte ¿i terenul cultivat cu mecanisme de suport al pre¡urilor, inclusiv pre¡uri
minime garantate, tarife pentru importuri ¿i cote pentru anumite categorii de bunuri
produse în afara UE. Sistemul se aflå în prezent într-un proces de reformå prin scåderea
controlurilor importurilor ¿i transferul subven¡iilor pentru administrarea terenurilor
agricole, aceastå fazå urmând a se încheia în 2012.

Care afirma¡ie este corectå?


A. Bugetul UE pentru agriculturå în 2012 va fi mai mic decât în 1988.
B. PAC suferå o serie de modificåri în direc¡ia subven¡ionårii proprietarilor de
terenuri din 2012.
C. UE limiteazå comer¡ul cu produse agricole folosind taxe de import ¿i cote.
D. UE este în prezent interesatå mai pu¡in de politica agricolå decât de politicile
regionale.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 29

Testul Nr. 2
– ra¡ionament verbal –

1. La urma urmelor, nu e nimic extraordinar la businessul companiilor de internet.


Personalul internet este format în principal din angaja¡i ¿i lucråtori con¿tiincio¿i. Nu e
nimic spectaculos în munca lor. Programeazå, rezolvå probleme tehnice ¿i intrå în
contact cu clien¡i exigen¡i care nu au nici cea mai micå idee despre procesul de produc¡ie.
Angaja¡ii companiilor muncesc multe ore ¿i au pu¡in timp pentru vie¡ile lor personale.
Contrar imaginii idilice a unui singuratic binevoitor care månâncå pizza în fa¡a
ecranului, sectorul internetului este, de fapt, la fel de incitant ca ¿i activitatea unei
pepiniere horticole.

Care afirma¡ie este corectå?


A. Angaja¡ii companiilor de internet lucreazå multe ore, la fel ca ¿i angaja¡ii
pepinierelor horticole.
B. Imaginea idilicå a angajatului internet este în opozi¡ie în mod special cu cea a
clientului exigent.
C. Programarea ¿i rezolvarea problemelor tehnice sunt o parte a vie¡ilor idilice
ale angaja¡ilor internet.
D. Angaja¡ii companiilor de internet au o preferin¡å pentru pizza.

2. Spre sfâr¿itul Evului Mediu, carnea de lebådå era un fel de mâncare foarte apreciat
¿i degustarea sa era un privilegiu. Pe vremea lui Hieronymus Bosch, doar nobilimea
avea dreptul så creascå lebede. Generosul binefåcåtor care oferea o lebådå Ilustrei
Frå¡ii a Binecuvantatei Noastre Doamne din Bois-le-Duc putea så se a¿tepte så devinå
membru de onoare ¿i chiar putea så i se acorde o indulgen¡å, cu alte cuvinte o iertare
a tuturor påcatelor sale ¿i i se asigura un loc în rai. Acesta era un mod de a evita
chinurile iadului ¿i purgatoriului, chinuri pe care Bosch le-a reprezentat în picturile
sale intr-o manierå extrem de personalå.

Care afirma¡ie este corectå?


A. Singurul mod de a deveni membru al Frå¡iei Binecuvåntatei Noastre Doamne
era de a oferi o maså rafinatå acestei societå¡i.
B. O indulgen¡å garanteazå beneficiarului såu un loc în rai.
C. In picturile sale, Hieronymus Bosch reprezenta evenimente care aveau loc în
vremea sa în Bois-le-Duc.
D. Pe vremea lui Hieronymus Bosch, numårul de locuri pentru membri ai Frå¡iei
Binecuvântatei Noastre Doamne era rezervat doar nobililor.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 30

3. În orice discu¡ie despre viitorul tehnologiei este greu de determinat cu exactitate


când poate lua avânt o nouå tehnologie ¿i så se råspândeascå. Astfel, în zilele noastre
existå multe tehnologii care ar fi fost de neconceput cu o sutå de ani în urmå sau
numai cincizeci. Acest fenomen permite scriitorilor så punå idei sau visuri pe hârtie ¿i
care så nu fie respinse din start sau considerate irelevante de cåtre profani, ingineri sau
oameni de ¿tiin¡å, care pot pânå la urmå så aducå la realitate aceste inven¡ii aparent
fantastice. Ideea cå este posibil ca literatura SF så con¡inå idei tehnologice inovatoare
care ar putea fi la un moment dat puse în practicå fie cu tehnologia zilelor noastre, fie
cu o tehnologie care urmeazå så fie inventatå, a fost tema centralå a unui studiu recent
realizat de Agen¡ia Europeanå Spa¡ialå, numit „Tehnologii inovatoare din SF“.

De ce SF-ul este interesant pentru oamenii de ¿tiin¡å din Agen¡ia Europeanå Spa¡ialå?
A. Pentru cå scriitorii au mai multå imagina¡ie decât oamenii de ¿tiin¡å.
B. Pentru cå literatura SF a prevåzut mare parte a tehnologiilor din zilele noastre.
C. Pentru cå ideile con¡inute în literatura SF pot fi viabile.
D. Pentru cå oamenii de ¿tiin¡å pot aduce la realitate orice inven¡ie fantasticå.

4. Este absolut necesar så fie crescutå rata participårii muncitorilor mai în vârstå, astfel
încât så fie create cele în jur de 15 milioane de locuri de muncå necesare pentru a atinge
obiectivul nivelului ratei de angajare de 70% stabilit la Lisabona. Este de asemenea foarte
importantå asigurarea cå economiile noastre vor råmâne viabile, având în vedere scåderea
a¿teptatå în cadrul popula¡iei active. Cre¿terea speran¡ei de via¡å înseamnå cå oamenii vor
avea o ¿anså mai mare så-¿i realizeze poten¡ialul de-a lungul unui ciclu de via¡å mai lung.
Totu¿i, nivelul lor de angajare va fi un factor cheie în men¡inerea standardelor de via¡å.
ºelul stabilit a fost de a cre¿te numårul de angaja¡i în vârstå pe pia¡a muncii, dar progresul
este încå lent. Pensionarea timpurie este un råspuns pe termen scurt la încetinirea economiei
¿i la restructurarea companiilor. Aceasta implicå o pierdere permanentå de capital uman ¿i
de poten¡ialå cre¿tere pentru cå este dificil de inversat curentul pensionårilor atunci când
condi¡iile economice se îmbunåtå¡esc.

Angajarea muncitorilor mai în vârstå:


A. Ar trebui så fie extinså, altfel sånåtatea economiei europene se aflå în pericol;
B. Cere ca persoanele mai tinere så lucreze mai pu¡in;
C. Ar trebui extinså pentru a asigura continuarea pensionårii timpurii;
D. Ar trebui descurajatå astfel încât nivelul ratei de angajare în rândul
persoanelor mai tinere så creascå.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 31

5. Expunerea la substan¡e toxice provoacå nu numai cancer. Poate afecta reproducerea


¿i dezvoltarea, iar efectul lor dåunåtor poate fi detectat la niveluri destul de scåzute.
Prezentele directive europene stabilesc limitele valorilor expunerii la trei substan¡e
carcinogene. Legisla¡ia na¡ionalå a anumitor state membre acoperå numai aceste trei
substan¡e, în timp ce alte ¡åri stabilesc limita valorilor pentru o gamå largå de alte
substan¡e. Aceasta înseamnå cå nivelul de protec¡ie diferå în mare parte de la un stat
membru la altul. Procedura de reactualizare a limitelor valorilor în cadrul directivelor
este dificilå ¿i necesitå un amendament, urmatå de o perioadå în care noua valoare så
fie introduså în legisla¡ia na¡ionalå. Aceasta înseamnå o perioadå de timp relativ mare
scurså între progresul ¿tiin¡ific ¿i punerea în practicå.

În cadrul diferitelor state membre:


A. Importan¡a substan¡elor carcinogene este tratatå în mod identic;
B. Procedurile de reactualizare a standardelor nu sunt la fel.
C. Valorile limitå ale expunerii nu privesc acela¿i numår de substan¡e;
D. Efectul nociv al carcinogenilor asupra reproducerii ¿i dezvoltårii nu este
întotdeauna luat în considera¡ie.

6. În comunicatul såu din 2006, Comisia Europeanå a anun¡at ca va cerceta situa¡ia statelor
membre cu privire la conservarea patrimoniului cinematografic al Europei. Consultarea a
aråtat cå 80% dintre statele membre ale Uniunii au un sistem de depozitare obligatorie fie
pentru toate lucrårile cinematografice, fie doar pentru cele finan¡ate din bani publici. Noile
consultåri din 2007 ¿i 2009, cu autoritå¡ile na¡ionale ¿i cu cei care lucreazå în acest sector,
au subliniat importan¡a påstrårii acestor måsuri. Comisia propune o recomandare din partea
Parlamentului ¿i a Consiliului Europei care va viza numai lucrårile cinematografice ¿i vor
acoperi toate aspectele protec¡iei patrimoniului cinematografic, inclusiv catalogarea
lucrårilor, formarea unor baze de date, restaurarea filmelor, folosirea lor în scop educativ
¿i cooperarea dintre institu¡iile responsabile cu acest sector.

Care este situa¡ia din prezent cu privire la lucrårile cinematografice din Uniunea
Europeanå?
A. Comisia ar dori ca patrimoniul cinematografic european så fie mai bine
protejat;
B. Legisla¡ia privitoare la realizarea ¿i depozitarea lucrårilor cinematografice
este insuficientå;
C. Lipsa rigurozitå¡ii în a le cataloga amenin¡å påstrarea lor.
D. Nu se poate beneficia de protec¡ie legalå dincolo de frontierele statelor
membre.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 32

7. Parlamentul European este accesibil tuturor. Atât în timpul, cât ¿i în afara ¿edin¡elor
parlamentare, vizitatorii sunt invita¡i în cele trei loca¡ii unde Parlamentul î¿i desfå¿oarå
activitatea: Strassbourg, Bruxelles ¿i Luxemburg. Prezentarea dureazå între una ¿i trei ore.
De obicei, un ghid oficial explicå modul în care func¡ioneazå Parlamentul. Uneori este
prezentat un clip video sau este organizatå o întâlnire cu un europarlamentar. Atunci când
este posibil, vizitatorilor li se permite så participe ca observatori la sesiunile în plen. Cerin¡a
obligatorie pentru ultima parte a programului este vârsta de minimum 14 ani.

A. Este necesar så ai peste 14 ani pentru a asista la vizionarea unui clip video în
Bruxelles despre activitatea Parlamentului European.
B. Prezentarea, cuprinzând o vizitå într-una dintre cele trei loca¡ii unde
Parlamentul European î¿i sus¡ine activitatea, dureazå în medie douå ore.
C. Este posibil så vizitezi Parlamentul European chiar ¿i în timpul pauzelor.
D. To¡i cetå¡enii statelor membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a
asista la sesiunile în plen.

8. Mårimea creierului a fost consideratå cândva ca fiind principalul indicator al inteligen¡ei


la animale. Deoarece majoritatea masei creierului este utilizatå pentru controlul func¡iilor
organismului, o propor¡ie mai mare a creierului raportat la masa corpului asigurå o rezervå
suplimentarå pentru func¡iile cognitive mai complexe. Creierul uman are o greutate de
aproximativ 1,35 kg. El are o structurå similarå cu a altor mamifere, dar este mai mare
decât al altor primate, raportat la dimensiunea corpului. Delfinii se situeazå pe al doilea loc
dupå oameni în ceea ce prive¿te raportul masei creierului la masa corpului. Se estimeazå
cå numårul de neuroni din creierul uman este între 80 ¿i 120 de milioane. Creierul unui
elefant poate fi mai mare, dar mai degrabå numårul ¿i în special adaptabilitatea conexiunilor
dintre celulele creierului determinå inteligen¡a. Maimu¡ele mici, ca bonobo, au un creier
cu mult mai redus ca cel al unui elefant, dar în ceea ce prive¿te organizarea, acest creier
este aproape identic cu cel uman.

A. Numårul conexiunilor dintre celulele creierului ¿i adaptabilitatea lor sunt


factori importan¡i în inteligen¡a umanå.
B. Elefantul este mai inteligent decat bonobo, pentru cå are mai multe celule
neuronale interconectate decât bonobo.
C. Organizarea celulelor neuronale ale elefantului este asemånåtoare cu cea a
omului.
D. Inteligen¡a depinde de tipul ¿i mårimea celulelor creierului la fiecare individ.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 33

9. Sângele ¿i produsele derivate din acesta sunt acceptate ca un aspect important al


asigurårii îngrijirii sånåta¡ii. Totu¿i, gradul în care sunt folosite aceste produse în
medicinå cere ca siguran¡a, calitatea ¿i eficien¡a lor så fie asiguratå pentru a preveni
transmiterea bolilor. Acest fapt stå la baza eforturilor Comunitå¡ii medicale de a se
asigura cå toate cerin¡ele necesare pentru a proteja donatorii ¿i beneficiarii de sânge
¿i de produse conexe så fie îndeplinite. Normele de lucru ale comunitå¡ii medicale
stabilesc cerin¡ele pentru colectarea, testarea, procesarea, depozitarea ¿i distribuirea
sângelui uman ¿i a componentelor sale, calitatea ¿i standardele de securitate ¿i
urmårirea procedurilor. Acestea nu includ totu¿i folosirea propriu-ziså a
componentelor sanguine: rezervele de sânge folosite pentru o prelucrare ulterioarå
în produse medicale, sau imediat ce componentele sunt furnizate, sunt supuse
legisla¡iei farmaceutice.

De ce este excluså folosirea propriu-ziså a componentelor sanguine din cadrul


legislativ privitor la sânge?
A. Deoarece Comunitatea medicalå nu considerå cå sângele are o valoare
terapeuticå.
B. Pentru cå utilizarea componentelor sanguine în fabricarea produselor
medicale cade sub inciden¡a altei legisla¡ii.
C. Pentru cå în acest mod de folosire a sângelui, rezervele Comunitå¡ii medicale
nu mai sunt utilizabile.
D. Pentru cå poate duce la transmiterea de boli, ceea ce le face inutilizabile din
punct de vedere terapeutic.

10. In mai multe ¡åri, rela¡iile dintre Guvern ¿i companiile de transport aerian s-au
schimbat semnificativ. Fostele companii de stat apar¡in acum par¡ial sau în totalitate
sectorului privat, sunt cotate pe pia¡a bursierå ¿i aduc valoare ac¡ionarilor lor particulari.
Aceste companii cu siguran¡å nu pot fiin¡a doar în cadrul pie¡elor interne ¿i, treptat, ¿i-
au dezvoltat strategii pe termen lung care folosesc cât mai bine resursele ¿i accesul
pie¡elor la nivel global. Acest lucru face deseori ca multe companii europene så-¿i
întåreascå legåturile non-europene prin preluare, fuziune ¿i investitii externe, care în
schimb ar putea duce la dispari¡ia competitivitå¡ii europene în unele sectoare ¿i chiar
ar putea så punå în pericol securitatea ofertelor comerciale.

Care au fost consecin¡ele privatizårii pentru companiile de transport aerian?


A. Un sistem de impozitare mai avantajos.
B. Securitatea ofertelor comerciale.
C. O mai bunå utilizare a resurselor.
D. Scåderea competitivitå¡ii companiilor europene de transport aerian.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 34

11. Organiza¡iile non-profit î¿i utilizeazå surplusul de venituri pentru a-¿i finan¡a obiectivele,
¿i nu pentru a le distribui sub formå de dividende. De¿i în multe cazuri activitå¡ile derulate
de acestea sunt efectuate de voluntari, aceste organiza¡ii au ¿i personal propriu angajat,
care administreazå opera¡iunile curente. Din rezultatele studiului de cercetare al Comisiei
Europene pentru For¡a de Muncå reiese clar cå organiza¡iile ¿i funda¡iile pe bazå de
voluntariat, de¿i deseori foarte mici, în ansamblu de¡in un numår considerabil de active ¿i
mobilizeazå resurse umane mari, atât de salaria¡i, cât ¿i de voluntari. Mai mult, ceea ce e
mai interesant este gradul de cre¿tere a angajårilor. Studiul a dovedit – în orice caz în
Fran¡a ¿i Germania, unde cifrele sunt verificabile – cå în decada cuprinså între 2001 ¿i
2010 acest sector a fost un furnizor important de locuri de muncå. In Fran¡a, el a reprezentat
unul din fiecare ¿apte locuri de muncå nou create în acea decadå, iar în Germania unul din opt.

Ce se poate afirma despre organiza¡iile non-profit?


A. Studiul de cercetare al Comisiei Europene pentru For¡a de Muncå cu privire
la organiza¡iile ¿i funda¡iile de voluntariat s-a limitat la Fran¡a ¿i Germania.
B. Între 2001 ¿i 2010, organiza¡iile ¿i funda¡iile de voluntariat raporteazå mai
mult de 10% dintre locurile de muncå nou create în UE.
C. Organiza¡iile ¿i funda¡iile de voluntariat sunt mici.
D. Organiza¡iile ¿i funda¡iile pe bazå de voluntariat din Germania ¿i Fran¡a
utilizeazå resursele financiare excedentare pentru proiectele proprii.

12. In iulie 2002, autoritå¡ile grece¿ti au anun¡at Comisia Europeanå despre inten¡ia
de a acorda suport financiar construc¡iei unei conducte pentru aprovizionarea cu
combustibil a noului aeroport din Atena. Din punctul de vedere al Comisiei,
conducta asigurå un mod de transport sigur din punct de vedere ecologic al
combustibilului la aeroport ¿i evitå poluarea asociatå transportului rutier. Conducta
u¿ureazå de asemenea aglomera¡ia din interiorul ¿i din jurul Atenei. Acordul pare så
fie necesar pentru a asigura viabilitatea proiectului, având în vedere faptul cå toate
costurile de acces trebuie så råmânå competitive cu costul alternativei reprezentatå
de transportul rutier. Gradul de ajutor având valoarea unui echivalent net în
subven¡ii de aproximativ 25% din investi¡ia preconizatå ramane cu mult sub
valoarea maximå de ajutor de 35% permis de planul regional de ajutor financiar
guvernamental. Deoarece Comisia nu poate identifica nici un efect negativ asupra
comer¡ului ¿i concuren¡ei din cadrul Comunitå¡ii, subven¡ia a fost aprobatå.

Care afirma¡ie este corectå?


A. Comisia se declarå împotriva transportului de combustibil pe cale rutierå.
B. Transportul combustibilului pe cale rutierå congestioneazå traficul în
interiorul ¿i în jurul Atenei.
C. Cu noua conductå pentru combustibil, comer¡ul ¿i concuren¡a se vor stabiliza.
D. Construc¡ia conductei pentru combustibil a început în iulie 2002.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 35

13. Propunerea adoptårii unei directive presupune cerin¡e de transparen¡å din partea
celor care se ocupå de titlurile de valoare. Scopul propunerii este ca pia¡a financiarå
europeanå så devinå mai atractivå prin îmbunåtå¡irea informa¡iilor oferite investitorilor
astfel încât ace¿tia så poatå så-¿i investeascå fondurile mai eficient ¿i så dea un impuls
întregii economii. Pe viitor, investitorii vor trebui så primeascå rapoarte de management
provizorii de la emiten¡ii de ac¡iuni care nu publicå rapoarte trimestriale. În plus, to¡i cei
care se ocupå de titluri de valoare vor trebui så publice rapoartele lor anuale în termen de
patru luni de la finele anului. Directiva propuså va încuraja de asemenea o mai bunå
råspândire a informa¡iilor despre emiten¡i în toate statele membre. In conformitate cu
directiva, Comisia va pune la punct, la nivel UE, un mecanism pentru evaluarea
echivalen¡ei standardelor interna¡ionale de contabilitate cu cele din ¡årile non-membre.

Din perspectivå contabilå, ce initia¡ivå urmeazå så se ia prin aceastå directivå?


A. Un mecanism comun care så stabileascå acelea¿i standarde pentru toate ¡årile.
B. Un sistem european de evaluare a standardelor interna¡ionale ¿i a celor din
¡årile non-membre.
C. Un sistem de standarde europene aliniat la standardele interna¡ionale.
D. O evaluare a pråpastiei dintre standardele interna¡ionale ¿i cele europene.

14. In Europa, doar 21% din popula¡ia activå a urmat cursuri superioare, în compara¡ie
cu 38% în SUA ¿i 43% în Canada. Universitå¡ile europene trebuie så devinå mai
accesibile – cu o educa¡ie ¿i o pregåtire deschise cåtre întreaga lume. Universitå¡ile
europene sunt mai slab finan¡ate decât omoloagele lor din alte pår¡i ale lumii. Statele
membre cheltuie în prezent 1,1% din PIB (produsul intern brut) pe educa¡ie. Pentru a
atinge nivelul de investi¡ii din America, de exemplu, Europa ar trebui så mai investeascå
încå 150 de miliarde de euro pe an pentru învå¡åmântul superior. In timp ce în Europa
universitå¡ile sunt în cea mai mare parte finan¡ate de stat, în SUA finan¡area universitarå
este suplimentatå prin sprijinul industriei ¿i al gospodåriilor. Comisia Europeanå a
cerut ministerelor de stat så adopte o rezolu¡ie în sprijinul apelului såu pentru crearea
unui nou tip de parteneriat între autoritå¡ile publice, universitå¡i ¿i sectorul privat ¿i
pentru mai multe investi¡ii în învå¡åmântul superior.

Cum propune Comisia så îmbunåtå¡eascå situa¡ia?


A. Niveluri mai ridicate de fonduri de la stat pentru universitå¡ile private.
B. Mai multå cooperare între sectorul public ¿i cel privat ¿i mai multe
investi¡ii.
C. Mai multe cåi de acces în universitå¡i.
D. Mai multe fonduri directe din partea Comisiei Europene.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 36

15. „O pregåtire mai bunå pentru o alimenta¡ie mai sigurå“ este noua ini¡iativå a Comisiei
Europene care are ca scop organizarea unei strategii de training UE în domeniile legate de
alimentele cu un con¡inut redus de gråsimi, al hranei pentru animale mici, al sånåtå¡ii
animalelor ¿i regulilor de bunåstare a animalelor ¿i de sånåtate a plantelor. Trainingul va fi
realizat pentru întregul personal administrativ al autoritå¡ilor statelor membre implicate în
activitå¡ile oficiale de control, cu inten¡ia de a le actualiza cu privire la toate aspectele
legilor Comunitå¡ii în domeniile men¡ionate mai sus ¿i a asigura ca toate controalele så fie
fåcute într-un mod mai uniform, obiectiv ¿i mai potrivit în toate statele membre. Este de
asemenea foarte important ca ¡årile din lumea a treia – ¿i în special ¡årile în curs de dezvoltare
– så se familiarizeze cu cerin¡ele UE pentru import ¿i cu posibilitatea sprijinului UE. În
acest scop, trainingul va fi de asemenea deschis participan¡ilor din aceste ¡åri. Viitoarea
strategie de training a Comunitå¡ii în domeniile legate de alimentele cu un con¡inut redus
de gråsimi, al hranei pentru animale mici, al sånåtå¡ii animalelor ¿i regulilor de bunåstare
a animalelor ¿i de sånåtate a plantelor, vor fi subliniate în Cartea Albå a Comisiei a¿teptatå
în decembrie 2012.

De ce vor fi incluse în acest training ¡årile lumii a treia?


A. Pentru cå sunt viitoare state membre.
B. Pentru cå exportå bunuri cåtre UE.
C. Pentru cå trebuie så påstreze legile de import actualizate.
D. Datoritå necesitå¡ii de a asigura corectitudinea practicilor comerciale.

16. Atacurile teroriste cu explozibili sau substan¡e chimice, biologice, radiologice sau
nucleare pe magistrale sau pe sistemele de cåi ferate reprezintå un pericol evident
pentru cetå¡enii UE. De aceea Comisia Europeanå a decis så realizeze un proiect
pentru a aråta ¿i a demonstra un sistem de securitate anti-terorist pentru a detecta mai
bine aceste amenin¡åri teroriste ¿i, prin urmare, pentru a proteja mai bine pasagerii
cåilor ferate. Proiectul va combina informa¡iile senzorilor, ale camerelor de luat vederi
autonome sau controlate prin telecomandå, ale radarelor infiltrate în sol ¿i ale scanerelor
cu raze laser. Acesta este unul dintre cele 13 proiecte selec¡ionate în cadrul programului
„Cercetarea Ac¡iunilor Pregåtitoare pentru Securitate“, pentru a îmbunåtå¡i siguran¡a
cetå¡enilor UE ¿i a întåri baza industrialå europeanå. Proiectul va primi fonduri UE în
valoare de 15 milioane de euro. Alte proiecte selec¡ionate se vor ocupa spre exemplu,
de îmbunåtå¡irea supravegherii porturilor ¿i coastelor europene ¿i de un sistem de
protec¡ie integrat pentru sistemul de transport aerian.

De ce a hotårât Comisia Europeana så realizeze proiectul de securitate anti-terorist?


A. Pentru a întåri baza industrialå europeanå.
B. Pentru a fi capabilå så detecteze explozibilii ¿i alte substan¡e periculoase.
C. Pentru a proteja mai bine pasagerii cåilor ferate.
D. Pentru a încuraja industria så dezvolte sisteme de detec¡ie.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 37

17. Decizia-cadru a Consiliului privind Mandatul European de Arestare (MEA) a


fost implementatå de toate statele membre. În ceea ce prive¿te extrådarea tradi¡ionalå,
MEA faciliteazå procedura de predare între statele membre ale Uniunii Europene.
Dacå o persoanå este suspectatå de un delict într-un stat membru, dar nu mai este
prezentå în acel stat, autoritå¡ile judiciare pot cere ca acel stat membru în care a fugit
suspectul så-l predea pentru a-l urmåri în justi¡ie în acord cu dispozi¡iile MEA. Totu¿i,
executarea unui MEA poate så fie refuzatå în cazul in care 1) delictul în cauzå este
acoperit de o amnistie în statul membru unde a fost trimis MEA; 2) persoana cerutå a
fost în cele din urmå judecatå de un stat membru cu privire la acelea¿i acte; sau 3)
conform legii statului membru “executor”, persoana, în func¡ie de vârstå, poate så nu
råspundå penal de actele respective.

Conform textului, care dintre urmåtoarele este un motiv pentru refuzarea executarii
unui MEA?
A. Când o persoanå comite un delict într-un stat membru ¿i apoi fuge într-un alt
stat membru.
B. Când o persoanå comite un delict într-un stat membru UE ¿i apoi fuge într-un
stat din afara Uniunii Europene.
C. Când delictul a fost înfåptuit de un cetå¡ean non-UE.
D. Când delictul este subiectul unei amnistii în statul membru „executor“.

18. Pânå în prezent, toate statele membre UE ar fi trebuit så introducå în legisla¡ia lor
na¡ionalå o directivå UE care så stabileascå obiective mai ambi¡ioase legate de reciclarea
¿i recuperarea de¿eurilor de ambalaje. Acest tip de de¿euri include ambalajele din
hârtie, metal, plastic ¿i lemn. Noua directivå actualizeazå ¿i întåre¿te o directivå
precedentå din 1994. Aceasta are ca scop reducerea în continuare a impactului negativ
asupra mediului pe care îl au depozitarea ¿i incinerarea de¿eurilor de ambalaje ¿i
producerea de materiale noi. Noile obiective de reciclare sunt un pas înainte pe drumul
Europei spre o societate mai protectoare fa¡å de mediul înconjuråtor. Ele întåresc
industria reciclårii. De asemenea, permit consumatorilor så participe în mod activ la
schemele de reciclare ¿i så-¿i demonstreze implicarea într-un management mai
responsabil al de¿eurilor de ambalaje.

Care dintre urmåtoarele este o tråsåturå a noii directive?


A. Propune noi pa¿i în abordarea problemei reciclårii de¿eurilor.
B. Interzice depozitarea ¿i incinerarea de¿eurilor de ambalaje.
C. Este o contra-måsurå a modelului de management al de¿eurilor din 1994.
D. Då o defini¡ie exactå a dezvoltårii protec¡iei mediului înconjuråtor.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 38

19. Comisia Europeanå prin Directoratul pentru Transport a decis så mai extindå
pentru ultima datå perioada de gra¡ie pentru introducerea tahografului digital pânå
la 31 decembrie 2010. De¿i data finalå a perioadei de gra¡ie pentru introducerea
tahografului fusese extinså ini¡ial pânå pe 5 august 2010, s-a considerat cå este
necesarå o perioadå suplimentarå de gra¡ie. Aceasta decizie este justificatå de întârzierile
producåtorilor pentru ob¡inerea omologårii echipamentului lor. Decizia urmeazå de
asemenea så permitå statelor membre så ia toate måsurile legislative, tehnice ¿i
administrative necesare. În cele din urmå, scopul moratoriului era så asigure ca
statele membre så nu impunå penalitå¡i ¿oferilor de ma¿ini stråine care intrå pe teritoriul
lor fårå tahograf digital. De atunci, cele mai multe state membre au adoptat cadrul
legal ¿i aplicarea regimului necesar. Tahograful digital trebuie så fie recunoscut
legal ¿i acceptat de toate statele membre începând cu data de 5 august 2010.

Ce anume propune exact Directoratul pentru Transport?


A. Moratoriul a fost extins pentru a doua oarå pânå pe 5 august 2010.
B. Statele membre vor fi trebuit så recunoascå tahograful digital în legisla¡ia lor
pânå pe 5 august 2010.
C. Numai vehiculele stråine sunt acoperite de moratoriu pânå pe 31 decembrie
2010.
D. Instalarea tahografului digital pe ma¿ini a fost amânatå pânå pe 31 decembrie
2010.

20. Xplora este o nouå poartå spre ¿tiin¡ele educa¡iei în Europa. Scopul ei este så
stimuleze ¿tiin¡ele educa¡iei pentru a atrage mai mul¡i tineri. Profesorii vor gåsi o
boga¡ie de informa¡ii ¿i resurse pentru educa¡ia primarå ¿i gimnazialå. Sec¡iunea
„megalaborator“ prezintå experimente ¿i proiecte ¿tiin¡ifice practice ¿i inovative. Så
studiezi stelele sau plantele, så faci experimente legate de energia eolianå sau moleculele
de hidrogen, … Mul¡umitå Xplora, elevii pot acum lua parte la experimente care nu
pot fi realizate în ¿coli! Xplora oferå de asemenea profesorilor ¿i exper¡ilor din toate
col¡urile Europei un forum unde pot comunica unii cu al¡ii online, så gåseascå
instrumente pentru înfiin¡area unor comunitå¡i online ¿i instruc¡iuni despre software
pentru predare ¿tiin¡ificå.

Care se poate afirma despre Xplora?


A. Xplora a fost înfiin¡atå pentru a permite dezvoltarea cercetårilor ¿tiin¡ifice.
B. Xplora face posibilå predarea ¿tiin¡elor doar în afara ¿colii.
C. Xplora furnizeazå software gratuit de predare ¿tiin¡ificå.
D. Xplora furnizeazå un spa¡iu virtual de întâlniri unde profesorii pot
interac¡iona.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 39

Testul Nr. 3
– ra¡ionament verbal –

1. Agen¡ia Europeanå de Siguran¡å a Avia¡iei (AESA) a fost înfiin¡atå în septembrie


2002 pentru a promova un nivel uniform înalt de siguran¡å ¿i de protec¡ie a mediului
în domeniul avia¡iei civile. Comunitatea are autoritate în aria navigabilitå¡ii aeriene ¿i
a compatibilitå¡ii ambientale a produselor, pieselor ¿i echipamentului aviatic. AESA
pune la punct un sistem de supraveghere pentru a monitoriza aplicarea legisla¡iei
Comunitå¡ii, a evalua impactul ¿i a face sugestii utile în aceasta arie de activitate.
AESA este implicatå în certificarea anumitor produse pentru organisme din ¡årile
lumii a treia; administra¡iile na¡ionale emit certificate ¿i acreditåri individuale pentru
majoritatea organismelor pe teritoriul lor na¡ional, pe baza unor reguli comune sub
controlul AESA.

În care domenii are autoritate Comunitatea?

A. În monitorizarea compatibilitå¡ii echipamentului aviatic cu standardele de


mediu.
B. În acordarea de aprobåri organismelor na¡ionale din ¡årile europene.
C. În emiterea de certificate individuale organismelor din lumea a treia.
D. În definirea standardelor de mediu la nivel comunitar.

2. Grupul va da indica¡ii pentru a dirija implementarea politicilor industriale ¿i


comerciale în sectorul textilelor ¿i hainelor, în cadrul unei Uniuni extinse.
Indica¡iile vor viza probleme care sunt vitale pentru competivitatea sectorului.
Grupul la nivel înalt va ajuta la mobilizarea eforturilor celor mai puternic implica¡i,
identificând o perspectivå ¿i o agendå strategica de cercetåri clarå în acest domeniu,
astfel încât så depå¿eascå risipirea resurselor ¿i lipsa de coordonare a diferitelor
ini¡iative. Grupul va da indica¡ii asupra måsurilor speciale care så fie luate în cadrul
domeniilor identificate în acest scop. Acestea includ politicile industriale ¿i
comerciale care afecteazå industria textilå ¿i a hainelor ¿i factorii specifici care
determinå competitivitatea acestui sector, cum ar fi cercetarea ¿i dezvoltarea,
inova¡iile ¿i trainingul voca¡ional ¿i domeniul politicii regionale.

Care dintre urmåtoarele domenii nu este vizat de viitoarele indica¡ii?


A. Elaborarea anumitor politici de recrutare.
B. Factorii specifici care influen¡eazå competitivitatea sectorului.
C. Programele de cercetare care permit inova¡ii în acest sector.
D. Trainingul voca¡ional pentru muncitorii din acest sector.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 40

3. Comisia Europeanå a propus så ofere consumatorilor mai multå valoare ¿i posibilitå¡i


de alegere atunci când cumpårå piese de schimb „vizibile“ pentru ma¿ini cum ar fi u¿i,
låmpi etc. Aceastå propunere completeazå måsurile de succes ale Comisiei de a
deschide pia¡a de vânzare cu amånuntul a ma¿inilor. În prezent, producåtorii de ma¿ini
¿i furnizorii lor de piese de¡in monopolul pe pia¡a de componente de schimb „vizibile“,
pentru cå ei pot, în multe state membre, så invoce protec¡ia designului pentru a-¿i
împiedica concuren¡ii så le producå. Pentru a fi comercializate, piesele de schimb
„vizibile“ trebuie så arate identic cu produsul original. Dacå nu s-ar întâmpla astfel,
nimeni nu le-ar mai cumpåra. Dacå piesele sunt protejate, producåtorii independen¡i de
piese de schimb sunt exclu¿i de pe pia¡å.

Care este impactul monopolului de¡inut în prezent de producåtorii de piese de


schimb?

A. Asigurå calitatea pieselor de schimb ¿i fiabilitatea lor pe termen lung.


B. Unii producåtori împiedicå concuren¡ii så producå piese de schimb „vizibile“.
C. Producåtorii independen¡i nu pot accesa nici pia¡a pieselor de schimb „non-
vizibile“.
D. Timp din ce în ce mai lung de a¿teptare pentru piesele de schimb „vizibile“.

4. Un sondaj despre conformarea companiilor la costurile UE confirmå necesitatea


unei propuneri a Comisiei ca acestora så li se permitå så-¿i calculeze impozitul pe
profit conform acelora¿i reguli pentru toate activitå¡ile lor din întreaga UE. Sondajul
subliniazå de asemenea importan¡a propunerii unui sistem “one-stop shop” pentru
TVA pe care Comisia inten¡ioneazå så-l prezinte în urmåtoarele luni. Acest sistem
“one-stop shop” pentru TVA va permite comercian¡ilor så-¿i îndeplineascå obliga¡iile
de platå a TVA-ului pentru activitå¡ile lor în UE doar în statele membre în care sunt
stabili¡i. Un sondaj la care au participat 700 de companii aratå cå activitatea peste
grani¡å duce la plata unui impozit mai mare pe companie ¿i la suportarea nejustificatå
a TVA de cåtre companii.

Ce aratå rezultatul sondajului?

A. Stabilirea unei singure baze pentru impozitele pe companie în UE este o


solu¡ie nerealistå.
B. Comisia ar trebui så prezinte o propunere pentru revizuirea TVA-ului ¿i a
sistemului de impozite.
C. 700 de companii au fåcut erori grave în calculul impozitului pe profit.
D. Companiile refuzå så suporte costurile rezultate din respectarea taxelor.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 41

5. Deschiderea pie¡ei interna¡ionale este o for¡å enormå pentru cre¿tere ¿i angajåri,


care aduce foloase tuturor. Dar, indiferent de beneficiile sale, ¿tim cå deschiderea
pie¡ei are de asemenea un impact destabilizator asupra cadrului social ¿i economic, ¿i
poten¡ial asupra alegerilor societale. Politicienii ¿i negociatorii comerciali trebuie så
fie pe deplin con¿tien¡i de acest lucru. Nu po¡i promova avantajele deschiderii pie¡ei
dacå nu e¿ti pregåtit så faci fa¡å ¿i efectelor negative asupra structurilor productive, a
oamenilor ¿i a alegerilor societale. De aceea, este crucial så planifici realizarea anumitor
modificåri, gestiunea acestora ¿i asistarea structurilor ¿i a oamenilor de-a lungul
procesului. Acesta este obiectivul programelor de asisten¡å, de a îmblânzi impactul
recentei deschideri a pie¡ei dezvoltate de curând în Europa.

Ce rol trebuie så joace politicienii ¿i negociatorii comerciali?

A. Trebuie så adopte o abordare realistå a deschiderii pie¡ei, atât în ceea ce


prive¿te beneficiile, cât ¿i în ceea ce prive¿te riscurile.
B. Sunt responsabili pentru promovarea ini¡iativelor comerciale în cadrul
deschiderii pie¡ei interna¡ionale.
C. Singura lor sarcinå este så informeze afaceri¿tii despre existen¡a programelor
de asisten¡å.
D. Nu au un anumit rol, iar impactul lor decizional este slab.

6. Comisia Europeanå a semnat un contract de modernizare a sistemelor computerizate


pentru a ajuta cercetårile în Europa. Dotarea oamenilor de ¿tiin¡å din întreaga Uniune
Europeanå cu sisteme de comunicare cât mai moderne ¿i cu o performan¡å cu mult
superioarå a serviciilor oferite de internetul din ziua de azi, va permite UE så-¿i
sporeascå abilitatea de a inova ¿i a concura, ceea ce e esen¡ial pentru a asigura
productivitatea ¿i cre¿terea. Aceastå infrastructurå nouå ¿i modernizatå va extinde
mai departe serviciile tehnologice avansate de comunicare, ducând la oferirea mai
eficientå ¿i mai pu¡in costisitoare a serviciilor publice de internet.

La ce vor duce cercetårile din domeniul tehnologiei informa¡iei?

A. Pe viitor se va concentra numai pe optimizarea eficien¡ei serviciilor de


internet.
B. Va avea un efect multiplicator asupra cre¿terii ¿i productivitå¡ii în UE.
C. Nu va avea nici un fel de impact asupra calitå¡ii serviciilor, ¿i nici asupra
mijloacelor de comunicare pentru public.
D. Va fi centralizat ¿i implementat de un singur grup de cercetåtori din cadrul UE.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 42

7. Un autobuz va începe un tur prin 10 ¡åri UE pentru a trezi con¿tientizarea publicå


asupra problemelor legate de måsurile anti-discriminare. Parte a unei campanii lansate de
Comisia Europeanå menitå så informeze cetå¡enii despre drepturile lor sub noua legisla¡ie
anti-discriminare a Comunitå¡ii, acest tur va impulsiona dorin¡a Uniunii Europene så
combatå discriminarea ¿i så promoveze diversitatea. Un studiu demonstreazå cå mul¡i
cetå¡eni UE cred ca originea etnicå, religia sau credin¡a, dizabilitå¡ile, vârsta sau orientarea
sexualå ale unei persoane ar putea constitui un dezavantaj în cåutarea unui loc de muncå.
Evenimentele vor fi coordonate în colaborare cu partenerii na¡ionali ai campaniei, de
exemplu ministere, sindicate ¿i asocia¡iile patronale.

Care dintre urmatoarele afirma¡ii este corectå?

A. Rezultatele studiului reflectå opinia autoritå¡ilor europene asupra


discriminårii.
B. Noua legisla¡ie a Comunitå¡ii este menitå så promoveze diversitatea.
C. Asocia¡iilor patronale li se cere så contribuie financiar la campaniile de
informare.
D. Campaniile de informare au permis deja unui numår de 10 ¡åri så reducå
numårul de plângeri împotriva discriminarii.

8. Comisia Europeanå salutå votul rapid al Parlamentului European pentru directiva


cu privire la baterii ¿i acumulatori. Comisia este în mod special încântatå de prioritatea
oferitå måsurilor de a da producåtorilor un stimulent pentru a contribui la colectarea
tuturor tipurilor de baterii. Dar Comisia Europeanå nu poate accepta câteva dintre
cele 87 de amendamente transmise de Parlamentul European. În special, Comisia este
fermå în ceea ce prive¿te introducerea unei ¡inte specifice pentru colectarea bateriilor
portabile ¿i în privin¡a interzicerii folosirii plumbului ¿i cadmiului. Propunerile Comisiei
sunt cele mai durabile din punct de vedere ambiental, economic ¿i din perspectivå
socialå. Directiva, în versiunea propuså de Comisie, urmåre¿te så previnå ca bateriile
consumate så fie aruncate în depozitele de de¿euri ¿i în incineratoare ¿i så recupereze
metalele pe care acestea le con¡in.

Care dintre urmåtoarele afirma¡ii este corectå în ceea ce prive¿te opiniile Comisiei
¿i Parlamentului European?

A. Coincid cu privire la procentajul bateriilor portabile care urmeazå så fie


colectate.
B. Diferå cu privire la introducerea procedurilor de colectare a bateriilor
consumate.
C. Ambele urmåresc så previnå aruncarea în depozitele de de¿euri a bateriilor
portabile.
D. Diferå cu privire la un numår de aspecte asupra cårora Comisia nu este
dispuså så facå concesii.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 43

9. De¿i testele genetice din Europa se bazeazå pe un know-how de înaltå calitate,


acestea pot avea anumite erori tehnice. În plus, raporturile despre aceste teste sunt
câteodatå de o calitate slabå. În contextul asisten¡ei medicale, un test ar trebui så fie
prezentat numai dupå ce va fi dovedit cå este fiabil ¿i când existå un motiv medical
serios pentru a-l justifica. În consecin¡å, ar trebui så fie stabilit un sistem de validare a
testelor. Preocuparea publicå privind testele genetice se învârte în jurul temerii folosirii
gre¿ite a datelor genetice ¿i accesului nepotrivit la aceste date al unor ter¡e pår¡i.

Care este situa¡ia prezentå cu privire la testele genetice?


A. Testele sunt fåcute deseori fårå o recomandare medicalå valabilå.
B. Oamenii de ¿tiin¡å au dreptul så decidå dacå så facå sau nu cunoscute
rezultatele.
C. Raportarea datelor genetice este întotdeauna de o calitate slabå.
D. In ciuda experien¡ei în acest domeniu, raportarea nu este întotdeauna perfectå.

10. Pentru a u¿ura comer¡ul, Comisia Europeanå a conceput o serie de reguli clare
pentru siguran¡a alimentelor înso¡ite de „instruc¡iuni de utilizare“. Mai mult, ea asigurå
finan¡are pentru proiectele de asisten¡å tehnicå care vor ajuta ¡årile în curs de dezvoltare
så se conformeze acestor reguli. Uniunea are cele mai multe acorduri de import pentru
produse alimentare din întreaga lume. În afara accesului pe scarå larg cu scutiri de
taxe pe care îl au pe pie¡ele noastre, ¡årile în curs de dezvoltare se confruntå cu alte
probleme. Ajutându-le så se conformeze cu standardele de protec¡ie alimentarå UE,
Uniunea Europeanå le ajutå de asemenea så producå alimente mai sigure pentru ele
însele. Toate ¡årile industrializate trebuie så garanteze accesul fårå taxe ¿i cote de
transport pentru 49 dintre cele mai sårace ¡åri ale lumii. Uniunea Europeanå a dat un
exemplu, iar acum este rândul celorlalte ¡åri industrializate så adopte måsuri similare.

Ce permite ¡årilor în curs de dezvoltare så limiteze extinderea acestor probleme?


A. Au acces complet gratuit la pie¡ele europene.
B. Nu trebuie så plåteascå acelea¿i taxe ca alte ¡åri pentru accesul la pie¡ele
europene.
C. Au acces prioritar, în compara¡ie cu tarile mai pu¡in sarace, la cumpårarea
produselor agricole.
D. Standardele UE care li se vor aplica vor fi scåzute.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 44

11. 120 de milioane de oameni din întreaga lume suferå de depresie. Un studiu finan¡at
de UE, lansat de curând, va dezvålui factorii genetici lega¡i de depresie pentru a crea noi
tratamente medicamentoase. Proiectul „Newmood“ a primit câteva milioane de euro pentru
înfiin¡are ¿i are drept obectiv identificarea genelor implicate în declan¿area depresiei.
Rezultatele acestuia vor ajuta cercetåtorii så creeze medicamente noi în urmåtorii cinci ani
prin care så trateze depresia ¿i så îmbunåtå¡eascå în¡elegerea cauzelor sale. Medicamentele
sunt menite så revolu¡ioneze pilulele antidepresive care nu au fåcut mari schimbåri în
ultimii 30 de ani. Cercetåtorii vor crea un microcip cu 800 de gene pentru a testa care
dintre ele sunt active la oamenii ¿i animalele sånåtoase ¿i la cele depresive.

Care dintre urmåtoarele afirma¡ii despre antidepresivele existente este corectå?

A. Timp de 30 de ani au ac¡ionat asupra simptomelor depresiei fårå så atace


factorii cauzatori.
B. Încå nu iau în considera¡ie în mod special genele responsabile pentru depresie.
C. Au evoluat considerabil de când au început cercetårile, în special în ultimii 30
de ani.
D. Ac¡ioneazå asupra depresiei de cauze genetice, dar nu ¿i asupra altor tipuri de
depresie.

12. Emblema Material European de Referin¡å (MER*) va furniza un sistem de calitate


pentru evaluarea elementelor chimice ¿i biologice din alimente ¿i alte produse. Marca
MER* va ajuta la cre¿terea încrederii publice, oferind asigurarea cå evaluårile europene se
bazeazå pe materiale de referin¡å fiabile. Diferite tipuri de metale ¿i aliaje vor fi de asemenea
introduse ca materiale de referin¡å certificate. Douå dintre cele mai noi materiale care
îndeplinesc criteriile de calitate MER* se bazeazå pe aliajele folosite la producerea noilor
monede euro. Respectarea specifica¡iilor legale ale acestor aliaje este esen¡ialå pentru
detectarea monedelor falsificate ¿i identificarea acestora în bancomate. Materialele de
referin¡å sunt deci ni¿te instrumente importante pentru ca producåtorii de monede så asigure
calitatea produselor lor ¿i respectarea preciså a cerin¡elor.

Cårui scop poten¡ial ar putea så serveascå emblema MER*?

A. Så identifice în care stat sunt fåcute monedele euro.


B. Så identifice monedele euro falsificate dupå calitatea inscrip¡ionårii.
C. Så distingå monedele euro false de cele originale examinând elementele din
care sunt fåcute.
D. Så detecteze monedele euro fåcute din aliaje specifice fiecårei ¡åri.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 45

13. De-a lungul secolului XX, pandemiile de gripå, focarele globale care au provocat
un mare numår de mor¡i, au avut loc la fiecare aproximativ 25 de ani. Documentul
Comisiei explicå stadiile pandemiei de gripå ¿i stabile¿te obiective de ac¡iune. În plus,
subliniazå rolul Comisiei ¿i al statelor membre UE în planificarea modului în care ar
trebui tratate pandemiile ¿i define¿te ac¡iunile în domeniile principale ¿i în fiecare din
aceste stadii. Documentul propune de asemenea, domenii unde mai buna cooperare a
UE ar adåuga cu siguran¡å valoare, inclusiv crearea unei re¡ele de laboratoare de
referin¡å UE destinate gripei umane (o re¡ea UE pentru gripa aviarå deja existå). Este
subliniatå importan¡a avertismentului ¿i a sistemului de råspuns rapid ale UE la bolile
infec¡ioase, ca ¿i ini¡iativa de a crea un mecanism rapid de omologare a vaccinurilor.

Care dintre urmåtoarele direc¡ii de ac¡iune este acoperitå de documentul Comisiei?

A. Omologarea mai rapidå a vaccinurilor pentru gripa aviarå.


B. O listå de domenii de cercetare care vor primi sprijin financiar.
C. Definirea principalelor ac¡iuni la nivel na¡ional care vor fi îndeplinite cu
ocazia unei epidemii de gripå.
D. Schi¡area unei liste de laboratoare care pot fi contactate de cetå¡enii cu gripå.

14. Comisia Europeanå propune noi måsuri pentru a îmbunåtå¡i schimbul de informa¡ii
în UE astfel încât så permitå serviciilor antitero så-¿i îndeplineascå sarcinile într-un
mod mai eficient. Aceastå ini¡iativå deschide în acela¿i timp drumul pentru un viitor
„cazier judiciar european“. Vor fi schimbate informa¡ii despre toate infrac¡iunile,
condamnårile ¿i asocierile legate de terorism, inclusiv orice formå de finan¡are a
activitå¡ilor teroriste. În plus, schimbul de informa¡ii se va aplica tuturor formelor de
procedurå, inclusiv condamnårilor penale, care pot fi foarte utile în investiga¡ii. Comisia
va începe så lucreze la formarea unei baze de date sau la o listå consolidatå
computerizatå de persoane, grupuri ¿i entitå¡i, protejate prin måsuri stricte pentru a
combate terorismul sau aflate sub investiga¡ie penalå pentru activitå¡i teroriste. Aceasta
sarcinå va fi întreprinså în parteneriat cu sectorul privat ¿i în colaborare cu Europol.

Ce au în vedere noile måsuri propuse de Comisie?

A. Persoanele care pot avea acces la datele referitoare la re¡elele teroriste.


B. Diferitele tipuri de informa¡ii care pot ajuta la combaterea terorismului.
C. Protejarea vie¡ii private a persoanelor suspectate de a participa la ac¡iuni
teroriste.
D. Persoane incluse în re¡eaua de informa¡ii anti-teroriste.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 46

15. Comisia Europeanå a adoptat azi o strategie UE pentru a ajuta Europa så devinå un
lider în domeniul care se dezvoltå rapid al nanotehnologiei – ¿tiin¡a micimii infinite. Europa
a investit de timpuriu în cercetarea ¿i dezvoltarea nanotehnologiei ¿i a fåcut progrese
remarcabile în ultimii ani. Totu¿i, fårå investi¡ii constante ¿i mai mari în cercetare ¿i
dezvoltare ¿i în coordonarea la nivel european, UE nu va fi capabilå så råmânå competitivå
la nivel interna¡ional. UE are o bazå de cuno¿tin¡e excelentå, dar acum o investe¿te
propor¡ional mai pu¡in decât concuren¡ii såi, SUA ¿i Japonia. Aceasta pråpastie este de
a¿teptat så se adânceascå în urmåtorii ani dacå Europa nu va lua måsuri adecvate. Europa
ar trebui de asemenea så-¿i valorifice cuno¿tin¡ele transformând cercetarea ¿i dezvoltarea
în aplica¡ii ¿i produse concrete ¿i astfel în bunåstare ¿i angajare.

Care dintre urmåtoarele afirma¡ii despre nanotehnologie este corectå?

A. Europa se situeazå între SUA ¿i Japonia în ceea ce prive¿te investi¡iile în


cercetare.
B. Europa investe¿te mai pu¡in decât cei doi concuren¡i ai såi ¿i în consecin¡å îi
lipsesc cuno¿tinte suficiente.
C. Bugetele destinate cercetårii în nanotehnologie sunt mai mari în Europa decât
în SUA ¿i Japonia.
D. Cercetårile europene sunt avansate, dar este posibil så fie depå¿ite din cauza
lipsei investi¡iilor.

16. Uniunea Africanå este o organiza¡ie politicå la nivel continental care include toate
¡årile Africii. UA stabile¿te un nivel de guvernare pan-african care så furnizeze un cadru
politic responsabil ¿i democratic astfel încât Africa så poata oferi propriile solu¡ii la
provocårile pe care le înfruntå. Una dintre cheile succesului UA este capacitatea Comisiei
Uniunii Africane de a-¿i juca noul rol ca motor al schimbårii. Datoritå legitimitå¡ii sale pe
întreg continentul, UA se poate implica în a lua måsuri în anumite domenii în care celelalte
organiza¡ii africane existente nu pot interveni pentru a ob¡ine rezultate vitale pentru
dezvoltare. Comisia Europeanå a oferit un puternic sprijin politic ¿i financiar încå de la
înfiin¡area ei, sprijinind înfiin¡area unui grup de lucru în acest scop. Comisia Europeanå a
optat prin urmare în favoarea unei strategii de ajutorare a CUA, ce implicå finan¡e atât pentru
dezvoltarea sa institu¡ionalå, cât ¿i pentru munca pe care o depune aceasta în domenii cheie.

Care dintre urmåtoarele obiective va fi urmårit de grupul de lucru înfiin¡at?

A. Så alinieze resursele ¿i initia¡ivele.


B. Så ia decizii legale asupra concuren¡ei pe care întreaga Uniune extinså va
trebui så le respecte.
C. Så facå propuneri care så permitå scåderea competitivitå¡ii din sector.
D. Så stabileascå o re¡ea de schimburi de tehnologii între firmele din Uniunea
extinså.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 47

17. Persoanele care de¡in permis de ¿edere pe termen lung emis de unul dintre cele 27
state membre ale Uniunii Europene pot så cålåtoreascå în Elvetia fårå så aiba nevoie de
vizå. Permisele de reziden¡å emise de noile state membre sunt acoperite de acordurile
curente dintre UE ¿i Elve¡ia. Cu toate acestea, câteva state membre se plâng de
supraaglomerarea administrativå de la consulatele elve¡iene, în special în perioada vacan¡ei
de varå. Ele subliniazå cå se alocå resurse pentru a elibera vize unor persoane care este
pu¡in probabil så reprezinte un risc de imigrare ilegalå sau de perturbare a ordinii publice.
O solu¡ie pragmaticå întocmitå de grupul de lucru al vizelor care så rezolve aceastå
problemå nu a avut nici un fel de impact real. A avut ca rezultat doar o micå reducere a
numårului de cereri pentru vizå. Problema acceptårii permiselor de reziden¡å de cåtre
partea elve¡ianå nu va mai exista dupå ce Elve¡ia va semna Acordul Schengen.

Care este situa¡ia prezentå în Elve¡ia privind vizele de intrare?

A. Persoanele care au locuit într-un stat membru suficient de mult timp pot
depune o cerere pentru vizå în ¡ara lor de origine.
B. Vechile ¿i noile state membre nu sunt tratate la fel.
C. Cetå¡enii noilor state membre nu au nevoie de vizå pentru a merge în Elve¡ia.
D. Cei care merg în Elve¡ia în vacan¡å nu au nevoie de vizå.

18. Nu avem nici o dovadå ca Bosch a cålåtorit în stråinåtate, iar povestirile cålåtoriilor
sale – relatate în mare de cåtre exegetul såu sco¡ian, Lynda Harris, conform cårora
Bosch a mers la Vene¡ia unde l-a întâlnit pe contemporanul såu Leonardo da Vinci –
se bazeazå în exclusivitate pe o interpretare plinå de inventivitate a tablourilor lui.
Esther Vink, un istoric din Amsterdam, ¿i-a propus så arunce o nouå luminå asupra
vie¡ii ¿i lucrårilor lui Bosch, în anul când lui Hieronymus Bosch i s-a dedicat un nou
studiu; pe baza celor câteva informa¡ii care au fost påstrate despre pictor, acesta
apreciazå cå nu este nimic interesant în legåturå cu via¡a ¿i cariera lui ca pictor.

Ce se poate afirma cu privire la pictorul olandez Hieronymus Bosch?

A. Lynda Harris, din Sco¡ia, a dedus din tablourile lui Hieronymus Bosch ca
acesta ar fi mers la Vene¡ia.
B. Esther Vink respinge ideea cå Hieronymus Bosch ar fi putut merge la Vene¡ia
unde l-ar fi cunoscut pe contemporanul lui, Leonardo da Vinci.
C. Numeroase detalii din picturile lui Hieronymus demonstreazå cå el a cålåtorit
în mod regulat în stråinatate.
D. Din faptul cå s-a întâlnit cu Leonardo da Vinci, Lynda Harris a dedus ca
Hieronymus a mers cu siguran¡a la Vene¡ia.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 48

19. Eminentul cercetåtor Craig Venter a fost primul om de ¿tiin¡å care a realizat
secven¡ierea genomului uman; el estimeazå cå informa¡ia codificatå de ADN-ul uman
reprezintå aproximativ 725 MB de date. O componentå semnificativå a bagajului
genetic este comunå pentru toate mamiferele; astfel, în compara¡ie cu un ¿oarece,
omul are aproximativ 300 de gene în plus, o diferen¡å de nici 1%. Oamenii au pierdut
multe din genele receptorului olfactiv de-a lungul evolu¡iei, dar dezvoltarea capacitå¡ii
de a vedea color a redus importan¡a sim¡ului mirosului la om ¿i la alte primate. Nimeni
nu a început încå så încerce så descifreze ADN-ul cimpanzeilor de la A la Z, dar când
acest lucru va fi realizat, mândria noastrå omeneascå va primi fårå îndoialå o altå
loviturå. Foarte mul¡i speciali¿ti ar fi surprin¿i dacå s-ar descoperi cå, în compara¡ie
cu maimu¡ele antropoide, noi avem doar câteva gene în plus sau chiar în minus.

Ce putem spune despre gene ¿i ADN?

A. Ideea cå oamenii au mai multe gene decât alte mamifere acum a fost în
totalitate respinså.
B. Multe dintre structurile ADN-ului descoperite la ¿oareci se gåsesc ¿i la om.
C. Conform cercetåtorului Craig Venter, o maimu¡å antropoidå are mai multe
gene decât un ¿oarece.
D. Numero¿i cercetåtori estimeazå cå cimpanzeul are mai mult sau mai pu¡in tot
atâtea gene ca ¿i omul.

20. Pårin¡ii lui Erasmus au murit de ciumå în timp ce se aflau la Paris. De atunci, el a
început så vorbeascå mai mult în latinå decât în olandezå, pânå în momentul mor¡ii, la
Basel în 1536, când ultimele sale cuvinte au fost „lieve God“ (Dumnezeule drag). ªi-
a scris marile sale opere literare, care aveau så influen¡eze al¡i scriitori ca Shakespeare
¿i Rabelais, în ora¿e ca Oxford, Cambridge, Orleans, Bologna ¿i Vene¡ia. În timp ce
traversa Alpii cålare, dupå trei ani petrecu¡i în Italia, a gåsit inspira¡ia pentru „Elogiul
Nebuniei“, capodopera sa incontestabilå, care a fost publicatå în 1511. A scris aceastå
carte într-o såptåmânå, în timp ce ståtea la casa din Londra a autorului „Utopiei“,
Thomas Moore, prietenul sau apropiat ¿i suflet frate, ale cårui idei luminate au dus
mai târziu la decapitarea autorului lor. Pe scurt, ca un adevårat cosmopolit, în strâns
contact cu cei mai mari filosofi de pe continent, de la Rudolf Agricola la Martin
Luther, Erasmus a fost fårå îndoialå primul european veritabil.

Ce putem afirma despre Erasmus?


A. Erasmus a gåsit inspira¡ia pentru capodopera lui „ Elogiul Nebuniei “ în
timpul unei ¿ederi de trei ani în Italia.
B. Ultimele vorbe ale lui Erasmus au fost „lieve God“, dar le-a rostit în latinå.
C. Erasmus a scris capodopera sa incontestabilå în Anglia, într-o såptåmânå.
D. Când a scris faimoasele sale lucråri literare, Erasmus a fost puternic influen¡at
de al¡i mari oameni de litere ca Shakespeare ¿i Rabelais.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 49

Partea II
Dezvoltarea capacitå¡ii de ra¡ionament numeric
– principii ¿i metode de lucru –
Lucrul într-o institu¡ie europeanå poate så implice, de multe ori, utilizarea
judicioaså a informa¡iei numerice. Poate fi vorba de ceraera unor rapoarte, analize
statistice, conceperea unor bugete sau deconturi de cheltuieli. Deoarece abilitå¡ile
matematice necesare abordårii acestor probleme sunt modeste – calcul aritmetic
simplu, în¡elegerea ¿i utilizarea procentelor ¿i a regulii de 3 simplå, componenta de
ra¡ionament este cea care ridicå cele mai mari provocåri. Proba de ra¡ionament
numeric este special conceputå pentru a testa aceastå abilitate.

Testul dureazå 20 de minte ¿i cuprinde 10 de enun¡uri, fiecare având o


dificultate variabilå, o întrebare referitoare la acel enun¡ ¿i 5 variante de råspuns.
Dintre aceste 5 variante de råspuns, va trebui så alegi una singurå care satisface cel
mai bune întrebarea. Acest capitol î¡i va oferi toate informa¡iile de care ai nevoie
pentru a aborda corect testul ¿i a-¡i maximiza ¿ansele de a råspunde corect.

Ca ¿i observa¡ii ¿i recomandåri generale, întrebårile de ra¡ionament numeric


trebuie så ia în calcul urmåtoarele aspecte cheie:
a.Va fi nevoie de parcurgerea tuturor pa¿ilor calculului matematic. Nu mai este
posibilå identificarea råspunsului corect prin ra¡ionament pur, a¿a cum era
cazul înainte de anul 2010. Cår¡ile cu teste de ra¡ionament numeric publicate
înainte de acest an con¡in probleme ale cåror råspunsuri puteau fi „deduse”
prin diferite artificii de logicå. Din anul 2010 acest lucru pur ¿i simplu nu mai
e posibil, variantele de råspuns fiin concepute astfel încât nu mai oferå nici
un fel de indicii.
b. Înainte de a începe rezolvarea întrebårii, analizeazå rapid råspunsurile pentru
a observa modul în care acestea sunt concepute. Este vorba de procente? Este
vorba de frac¡ii? Sunt valori absolute?
c.Existå situa¡ii în care råspunsurile gre¿ite nu sunt deloc alese la întâmplare, ele
corespunzând din punct de vedere valoric unor erori de ra¡ionament. Astfel,
în cazul unui ra¡ionament gre¿it, este totu¿i posibil så identifici în cele 4
variante de råspuns unul identic cu cel care ¡i-a reie¿it ¡ie din calcul.
d. Întrebårile complexe trebuie descompuse în componente mai simple. Dupå
efectuarea calculelor par¡iale, treci la calculul final. Dacå e¿ti genul
„¿tiin¡ific” care lucreazå bine cu formule, aceasta poate fi o capcanå. Rezistå
tenta¡iei de a concepe o formulå unicå ¿i a introduce valorile numerice la
final, într-un singur calcul. Erorile umane sunt mereu posibile, mai ales cå o
astfel de situa¡ie poate surveni dupå mai bine de 45 de minute de concentrare
intelectualå.
e. Întrebårile de råtionament numeric î¡i oferå deja råspunsul. Acesta e efectiv
scris în fa¡a ochilor tåi, cea ce reprezintå un avantaj enorm. Astfel, dacå
numårul care ¡i-a reie¿it din calcul nu se regåse¿te între acestea, atunci ¿tii cå
ai calculat gre¿it ¿i po¡i så reiei.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 50

Existå douå componente distincte în abordarea întrebårilor. Prima este în¡elegerea


informa¡iei din enun¡. A doua este identificarea råspunsului cel mai bun. Le vom
aborda pe rând în continuare.

A. În¡elegerea corectå a informa¡iei din enun¡. Acesta poate fi, în mod tipic, un
tabel, un grafic, sau un enun¡ text care cuprinde o serie de date numerice ¿i eventual
alte informa¡ii. Atunci când parcurgi problema, trebuie så-¡i pui în minte urmåtoarele
întrebåri:
1. Despre ce este vorba în enun¡?
2. Ce informa¡ii din enun¡ î¡i sunt necesare rezolvårii problemei?
3. Sub ce formå trebuie elaborat råspunsul?

Iatå un exemplu în acest sens:


„Membrii unei comisii sunt reprezenta¡i de func¡ionarii UE în propor¡ie de 15% ¿i
restul de delega¡ii statelor membre. În timpul unei ¿edin¡e de lucru, o parte din delega¡i
trebuie så plece, în salå råmânând 50% din numårul ini¡ial de participan¡i. Ce frac¡ie
reprezintå numårul delega¡ilor pleca¡i din numårul total de delega¡i?”

· Existå un grup alcåtuit din douå subgrupuri distincte. Unul din subgrupuri suferå
o modificare numericå.
· Avem de-a face cu o varia¡ie procentualå a unui subgrup.
· Ne a¿teptåm la o frac¡ie matematicå.

Acest tip de întrebåri pe care så ¡i le pui atunci cånd cite¿ti un enun¡ de ra¡ionament
numeric trebuie så devinå parte din strategia de lucru. Proba se nume¿te „ra¡ionament
numeric” pentru cå solicitå o în¡elegere completå a informa¡iei din enun¡, ¿i efectuarea
ulterioarå a unor calcule în mod corespunzåtor.
Subiectele testului sunt foarte variate, dar indiferent dacå e vorba de agriculturå,
economie sau date socio-demografice, întotdeauna modul de abordare este dictat de
structura informa¡iei ¿i calculele necesare finalizårii.

Så analizåm acum modul în care abordåm întrebarea de mai devreme.

Membrii unei comisii sunt reprezenta¡i de func¡ionarii UE în propor¡ie de 15% ¿i


restul de delega¡ii statelor membre. În timpul unei ¿edin¡e de lucru, o parte din delega¡i
trebuie så plece, în salå råmânând 50% din numårul ini¡ial de participan¡i. Ce frac¡ie
reprezintå numårul delega¡ilor pleca¡i din numårul total de delega¡i?

A. 17/20
B. 10/17
C. 1/2
D. 1/4
E. 7/20

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 51

Când abordåm o întrebare, trebuie så avem în vedere faptul cå doar un singur


råspuns este corect. Pentru întrebårile de ra¡ionament numeric, mai întâi rezolvåm
problema ¿i apoi identificåm între variantele de råspuns pe cel care are aceea¿i valoare
cu calculul efectuat de noi.
Iatå o strategie tipicå de lucru: „Procent” înseamnå literalmente „la sutå”, adicå,
„la 100”, deci 15% înseamnå, practic cincisprezece dintr-o sutå; de aceea, dacå nu
¿tim numårul exact îl putem oricând considera „100”, mai ales cå în final trebuie så
gåsim o valoare relativå (frac¡ie sau procent).

Ca urmare, dacå avem 100 de membri în comisie, atunci 15 sunt func¡ionari ¿i 85


sunt delega¡i. Dacå în salå råmân 50% din numårul de participan¡i, aceasta ne va
conduce la...50 de participan¡i. Dintre ace¿ia, 15 sunt func¡ionari ¿i restul, adicå 35,
sunt delega¡i. În concluzie, au plecat din salå 50 de delega¡i dintr-un total de 85. Frac¡ia
este deci 50/85 sau 10/17. Råspunsul corect este B.

Ca ¿i observa¡ie, atunci când lucråm cu procente, trebuie så fim foarte aten¡i la ce


anume se aplicå procentele respective. Trebuie întotdeauna så aplicåm procentul la
valoarea ini¡ialå, înainte de varia¡ia pozitivå sau negativå, dupå caz. Dacå avem de-a
face cu varian¡ii multiple (de regulå multianuale), procentele se aplicå secven¡ial, la
valorile intermediare ob¡inute. O gre¿ealå frecventå este adunarea procentelor între
ele ¿i apoi aplicarea acestei valori la baza de calcul. Iatå de ce:

Dacå valoarea unei proprietå¡i scade cu 10%, iar impozitul pe proprietate cre¿te
cu 10%, cum se modificå suma de platå reprezentatå de impozit?
Råspunsul evident este...Nu se modificå. Numai cå acest råspuns este gre¿it!

Iatå de ce: Întrucât nu ¿tim care este valoarea proprietå¡ii respective, putem
presupune orice valoare; pentru a nu complica inutil lucrurile, luåm o valoare de 1000
de EUR. Dacå valoarea proprietå¡ii scade cu 10%, atunci în anul urmåtor ea va valora:

1000 EUR – 10% = 900 EUR

Impozitul cre¿te cu 10%; nu ¿tim care este valoarea acestui impozit a¿a cå spunem
cå este k (exprimå un procent din valoarea proprietå¡ii). În primul an, impozitul de
platå este 1000 k

Anul urmåtor, impozitul devine k + 10%k = 1,10 k


În anul urmåtor, suma de platå ca ¿i impozit este deci:

900 x 1,10 k = 990 k.

Valoarea impozitului scade deci cu 1% fa¡å de valoarea din anul precedent.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 52

Ra¡ionament numeric – întrebåri rezolvate

Så rezolvåm în continuare 10 întrebåri ¿i så urmårim strategia de identificare a


råspunsului corect.

1. Transportul rutier = totalul bunurilor transportate trimestrial (în milioane tone; 1


tonå = 1.000 kg).

2009 2010 2011


T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4
Zona Euro 2,050 2,410 2,440 2,300 2,180 2,430 2,390 2,407 2,110 2,420 2,460 2,340
EU-27 2,610 3,030 3,020 2,880 2,730 3,000 2,930 2,930 2,720 2,990 3,000 2,940

Analizând raportul bunurilor transportate între zona Euro ¿i ansamblul UE, cum s-a
modificat acesta în 2011 comparativ cu 2009?
A. 0.37%
B. 3.70%
C. -0.37%
D. -3.70%
E. 0.037%

Primul pas este så descompunem problema în pår¡i mai simple. Astfel va


trebui så identificat raportul EURO/EU-27 în 2009, apoi în 2011, ¿i så urmårim apoi
varia¡ia între acestea douå.

Valoarea anualå este suma valorilor trimestriale. Astfel:


EURO/2009 = 9,200 milioane t.
EU-27/2009 = 11,540 milioane t.

Valoarea raportului cåutat este 9,200 x 100 / 11,540 = 79,72%


EURO/2011 = 9,330 milioane t.
EU-27/2011 = 11,650 milioane t.

Valoarea raportului cåutat este 9,200 x 100 / 11,540 = 80,09%

Varia¡ia acestui raport este 80,09% – 79,72% = 0,37%

Råspunsul corect este A.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 53

2. Speran¡a de via¡å la na¿tere:

2000 2002 2004 2006 2008


B F B F B F B F B F
EU-15 72 80 73 80 74 80 75 80 74 80
FIN 75 80 75 79 75 80 76 81 76 81
SWE 74 80 74 80 75 80 75 81 75 81
DEN 74 80 74 80 75 81 76 81 76 81

Dacå speran¡a de via¡å înainte de anul 2000 pentru bårba¡ii din UE a crescut anual
cu 0,36%, care era speran¡a de via¡å în 1998 pentru bårba¡i?
A. Între 70 ¿i 70,5 ani
B. Între 70,5 ¿i 71 ani
C. Între 71 ¿i 71,5 ani
D. Între 71.5 ¿i 72 ani
E. Între 72 ¿i 72,5 ani

Un element cheie in analiza acestei întrebåri este semnifica¡ia varia¡iei anuale. Vom
parcurge 2 pa¿i pentru a gåsi råspunsul corect.

a.Calculul speran¡ei de via¡å în 1999 a bårba¡ilor din UE. ªtim cå aceastå


valoare (o notåm cu X), prin cre¿tere cu 0,36%, duce la 72 ani în 2000,
conform tabelului. Folosim o ecua¡ie simplå:
X + 0,36X/100 = 72
X = 72/(1+0,36/100) = 71,74

b. În mod similar, speran¡a de via¡å a bårba¡ilor din UE în 1998 (Y) se


calculeazå plecând de la valoarea din 1999, identificatå mai devreme.
Y = 71,75/(1+0,36/100) = 71,48

Råspunsul corect este C.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 54

3. Schimburile comerciale UE-China

2005 2006 2007 2008 2009 2010


Valoare (Miloane €)
22.500 25.000 27.000 30.000 34.500 41.000
Distribu¡ia în func¡ie de statele membre (%)
Germ ania 34 32 29 29 29 28
Spania 5 5 5 5 6 5
Fran¡a 13 13 15 15 16 12
Italia 12 12 11 10 9 10
Olanda 6 6 7 8 8 10
Austria 2 2 2 2 2 2
Portugalia 1 1 1 1 1 1
Marea Britanie 14 15 15.5 16 15 17

Care a fost valoarea totalå a schimburilor comerciale între Fran¡a ¿i China în


perioada 2005-2007?
A. 10,210 milioane EUR
B. 10,215 milioane EUR
C. 10,220 milioane EUR
D. 10,225 milioane EUR
E. 10,230 milioane EUR

Aceastå problemå se rezolvå simplu, prin calculul valorii schimburilor comerciale


în fiecare din anii respectivi, adunarea valorilor par¡iale ob¡inute ¿i identificarea
råspunsului corect dintre cele 5.
Fran¡a, 2005: 22,500 mEUR x 13% = 2,925 mEUR
Fran¡a, 2006: 25,000 mEUR x 13% = 3,250 mEUR
Fran¡a, 2007: 27,000 mEUR x 15% = 4,050 mEUR
Total: 10,225 mEUR

Råspunsul corect este D.


O astfel de întrebare nu ridicå în mod tipic probleme de rezolvare, este înså
laborioaså ¿i consumatoare de timp dacå examinatul nu are experien¡å ¿i rapiditate.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 55

4. Consumul mediu de materii prime în 2008 (tone/locuitor; 1 tonå = 1.000 kg)

EU A B/L FIN F EL IRL NL S


Biom aså 4 4.5 4.5 11 6 2 10 3.5 8
Minerale industriale 1 1.5 1 3 1 2 3 3 1.5
Combustibil fosili 4 3 4 5 3 9 4.5 5 2
Materiale de construc¡ii 7 9 7 17 7 3 8 2 8

În 2008, care ¡arå a avut cel mai mare consum mediu de biomaså per capita ca ¿i
procent din consumul de materii prime?
A. Finlanda (FIN)
B. Irlanda (IRL)
C. Fran¡a (F)
D. Suedia (S)
E. Olanda (NL)

Primul pas în rezolvarea acestei întrebåri este calculul procentului de biomaså din
total materii prime pentru cele 5 ¡åri, iar apoi compara¡ia acestora.
Procentul este dat de valoarea biomasei raportat la total; pentru Finlanda avem deci:
11 x 100 / (11+3+5+17) = 30,55%
Fåcând similar celelalte calcule, ob¡inem:
Irlanda: 39,21%
Fran¡a: 35,29%
Suedia: 41,02%
Olanda: 25,92%

Råspunsul corect este C.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 56

5. Rata anualå de cre¿tere în industriile de vârf în UE între 2006 ¿i 2008:

2006 2007 2008


Total industrii de vârf: 1% -3% 1%

Farmaceutice 2% 1% 1%

Computere 1% -4% -5%

Echipamente ¿i aparaturå electricå 1% 4% -3%

Radio, TV & echipament de telecomunica¡ii 1% -5% 5%

Instrumente medicale, optice ¿i de precizie -1% -5% 2%

Aeronauticå 2% -5% 1%

Alte sectoare de produc¡ie: 0% 2% 2%

La sfâr¿itul lui 2008, câ¡i angaja¡i avea o companie medie din UE din domeniul
IT care la finalul lui 2005 avea 300 de angaja¡i?
A. 275,80 angaja¡i
B. 276,15 angaja¡i
C. 276,21 angaja¡i
D. 276,34 angaja¡i
E. 276,48 angaja¡i

Strategia de identificare a råspunsului corect implicå parcurgerea unui set de pa¿i


care analizeazå progresiv evolu¡ia numårului de anga¡i de la un an la altul. Astfel:
Cei 300 de angaja¡i de la 31.12.2005, vor fi la finalul lui 2006:
300 + 1% = 303.
Aceastå valoare reprezintå acum baza de calcul pentru evolu¡ia numårului de
angaja¡i în 2007:
303 - 4% = 303 –(4x303/100) = 290,88
In 2008, aceasta ultimå valoare se modificå astfel:
290,88 – 5% = 276,34

Råspunsul corect este D.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 57

6. Rata de cre¿tere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru ¡årile membre ¿i pentru
partenerii såi principali:
Varia¡ia procentualå raportatå la trimestrul Varia¡ia procentualå raportatå la trimestrul
precedent precedent comparativ cu acela¿i trimestru
din anul precedent
2008 2008
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4
Statele membre UE
Zona Euro 0.4% 0.4% 0.3% 0.1% 0.4% 0.7% 0.9% 1.3%
UE-27 0.4% 0.4% 0.4% 0.2% 0.5% 0.9% 1.1% 1.4%
Partenerii principali
SUA 1.2% 0.3% 1.0% 0.4% 1.4% 2.2% 3.3% 2.9%
Japonia 0.1% 0.2% 0.1% 5.4% -2.8% -0.2% 1.7% 2.8%
Canada 1.4% 1.9% 1.9% 1.9% 2.3% 3.0% 4.3% 4.1%

Cu cât a crescut PIB-ul Statelor Unite în a doua jumåtate a anului 2008 fa¡å de
prima jumåtate?
A. 1,35%
B. 1,40%
C. 1,404%
D. 1,45%
E. 1,544%

Avem nevoie din tabel de valorile din T3 ¿i T4 (respectiv „a doua jumåtate a


anului 2008”) ¿i ne raportåm la jumåtatea stângå a tabelului. Så luåm drept valoare
de referin¡å 100 de USD în primul trimestru. Astfel, în al doilea trimestru, economia
SUA a produs:
100 + 0,3% = 100,30 EUR.

Deci, pentru primele douå trimestre avem ca valoare de referin¡å 200,30 USD.
In trimestrul 3 avem o cre¿tere de 1% fa¡å de T2, respectiv:
100,30 + 1% = 101,303 USD
In trimestrul 4 avem o cre¿tere de 0,4% fa¡å de T3, respectiv:
101,303 + 0,4% = 101,708 USD
Valoarea T3 + T4 este deci: 203,01 USD

Acum trebuie så comparåm T1+T2 cu T3+T4 ¿i så vedem care este varia¡ia


procentualå.
203,01 x 100 / 200,30 = 101,35.

Altfel spus, pentru fiecare 100 USD în prima jumåtate a anului, avem 101,35
USD în a doua jumåtate, deci o cre¿tere de 1,35 USD pentru 100 USD, sau 1,35%.

Råspunsul corect este A.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 58

7. Dacå produc¡ia agricolå a UE în 2005 a fost de 129.497 milioane EUR, atunci


valoarea produc¡iei agricole în 2008 a fost:
A. 141.668 milioane EUR
B. 146.218 milioane EUR
C. 150.711 milioane EUR
D. 156.535 milioane EUR
E. 160.438 milioane EUR

Dupå cum se observå, graficul aferent acestei întrebåri ia drept referin¡a anul
2000. Se considerå deci cå anul valoarea produc¡iei din anul 2000 este „100”,
celelalte valori fiind raportate la aceasta. Vom calcula mai întâi care este valoarea
absolutå a produc¡iei agricole a UE în acest an, iar apoi vom calcula veniturile
agricole ale anului 2007.

Anul 2005 are o scådere cu 9% fa¡å de 2000 a veniturilor din agriculturå; astfel
veniturile din agriculturå reprezintå 91% din anul de referin¡å. Ca urmare, produc¡ia
agricolå a anului 2000 este:
129.497 x 100/91 = 142.304 mil. EUR.
Anul 2007 are o cre¿tere de 10% fa¡å de anul 2000, respectiv:
142.304 x 110/100 = 156.535 mil. EUR.

Råspunsul corect este D.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 59

8. Produc¡ia agricolå a unora din ¡årile UE în 2008.

Dacå în 2008 produc¡ia de vin a fost cu 4,2% mai mare ca în anul precedent, iar
pre¡ul de referin¡å al vinului în 2008 a fost de 2,6 EUR/hectograd, în scådere cu 8%
fa¡å de 2007, care este varia¡ia procentualå a valorii produc¡iei europene de vin în
2008 fa¡å de 2007?
A. -5,65%
B. 2,31%
C. 7,24%
D. 11,88%
E. 13,26%

Pentru a rezolva aceastå întrebare, vom calcula separat valoarea produc¡iei de


vin în 2008 ¿i în 2007 ¿i apoi vom determina varia¡ia procentualå. Astfel, valoarea
produc¡iei este datå de cantitatea de vin produså înmul¡itå cu pre¡ul de referin¡å.
Pentru 2008: 173.000 mii hl x 2,6 EUR
Produc¡ia anului 2007 a fost 173.000 x 100 / 104,2 (o cre¿tere a produc¡iei cu 4,2%
înseamnå cå 100 hl de vin în 2007 corespund la 104,2 hl în 2008).
Valoarea de referin¡å a vinului în 2007 a fost 2,6 EUR x 92 /100 (o scådere cu 8% a
pre¡ului înseamnå cå pre¡ul vinului în 2008 este 92% din pre¡ul vinului în 2007).
Ca urmare, valoarea produc¡iei de vin în 2007 este:
(173.000 mii hl x 100 / 104,2) x (2,6 EUR x 92/100).
Varia¡ia procentualå între 2007 ¿i 2008 este datå de raportul între valorile produc¡iei
de vin în ace¿ti ani, înmul¡it cu 100. Avem deci:
173.000 mii hl x 2,6 EUR x 100

(173.000 mii hl x 100 / 104,2) x (2,6 EUR x 92/100).

Simplificând valorile identice,


173.000 mii hl x 2,6 EUR x 100

(173.000 mii hl x 100 / 104,2) x (2,6 EUR x 92/100).

Ob¡inem în final 113,26, varia¡ia procentualå este 113,26 – 100 = 13,26.


Råspunsul corect este E.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 60

9. Numårul de pasageri pe cele mai aglomerate aeroporturi europene:

Numårul de pasageri
Aeroportul 2009 2010
Barajas (ES) 48,270,581 49,863,504
Charles de Gaulle (FR) 57,906,866 58,164,162
Frankfurt (DE) 50,932,840 53,009,221
Heathrow (UK) 66,036,957 65,881,660
Schiphol (NL) 43,570,370 45,211,749

Dacå varia¡ia procentualå a numårului de pasageri de pe Charles De Gaulle a fost


de jumåtate fa¡å de perioada percedentå, câ¡i pasageri au utilizat aeroportul parizian
în 2008?
A. 57.612.369
B. 57.778.503
C. 57.816.408
D. 57.829.115
E. 57.854.794

Rezolvarea acestei întrebåri este simplå, dar necesitå aten¡ie la detalii ¿i trebuie
fåcutå relativ repede. Primul pas este calcularea varia¡iei procentuale între 2009 ¿i
2010.

58.164.162 x 100 / 57.906.866 = 100,44

Varia¡ia procentualå este 100,44 – 100 = 0,44

Jumåtate din aceastå valoare este deci 0,22 corespunzåtoare perioadei 2008-2009.
Interpretåm aceastå valoare astfel: „Numårul de pasageri în 2009 a crescut cu 0,22%
fa¡å de anul 2008”, deci pentru 100 de pasageri în 2008, vom avea 100,22 pasageri în
2009. Aplicåm regula de 3 simplå:

X.................................100
57.906.866..................100,22

X = 57.778.503

Råspunsul corect este B.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 61

10. Produc¡ia de cartofi a unora din ¡årile UE:

Suprafa¡a totalå cultivatå cu cartofi (mii ha)


2003 2004 2005 2006 2007 2008
Polonia 555,40 589,30 531,20 561,70 569,60 558,10
Germania 271,20 269,80 258,30 270,00 274,90 265,60
România 251,80 255,40 257,30 261,10 267,00 269,50
Olanda 152,60 162,00 158,70 159,90 161,00 154,20
Fran¡a 138,80 141,90 144,30 148,70 145,20 143,50

Dacå produc¡ia medie la hectar în Fran¡a este de 44,1 tone, iar în România de 17,9
tone, care a fost raportul produc¡iei de cartofi în Fran¡a fa¡å de România în 2007?
A. 1:3
B. 2:3
C. 3:4
D. 5:4
E. 4:3

Produc¡ia este produsul dintre suprafa¡a cultivatå ¿i cantitatea produså pe hectar.


Astfel, în 2007, produc¡ia de cartofi a României a fost:

267 x 17,9 = 4779,3

Iar produc¡ia de cartofi a Fran¡ei:

145,20 x 44,1 = 6403,3

Raportul cåutat este deci 6403/4779 = 1,34

Råspunsul corect este E.

Aten¡ie: În cazul în care calculåm raportul produc¡iei de cartofi România fa¡å de


Fran¡a, (deci invers decât cere întrebarea), valoarea care reiese din calcul este 4779/
6403 = 0,75, adicå 3:4 ¿i am putea alege C ca råspuns, dar ar fi gre¿it.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 62

Testul Nr. 1
– ra¡ionament numeric –

1. Utilizatorii de telefoane mobile în unele din ¡årile UE:

Dacå în perioada 2003-2009 valoarea medie anualå a utilizatorilor de telefoane


mobile din Marea Britanie a fost mai mare cu 1,1% comparativ cu perioada 2003-
2008, atunci numårul de utilizatori de telefoane mobile din Marea Britanie în 2009
a fost (în mii):
A. 55.615
B. 55.625
C. 55.635
D. 55.645
E. 55.655

2. Numårul de aparate electrocasnice în 5 din ¡årile Europei de Est, înainte ¿i dupå


aderarea la UE:

Raportul între Slovenia ¿i Slovacia în ceea ce prive¿te numårul de ma¿ini de spålat


în 2004 este:
A. 28/50
B. 1,78
C. 3:5
D. 25/14
E. 5:2

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 63

3. Cursul mediul al principalelor valute fa¡å de EURO în semestrul II al anului


2010:

Dacå în luna iulie s-au schimbat 1000 de lire sterline (GBP) în EUR, câ¡i franci
elve¡ieni (CHF) puteau fi cumpåra¡i cu ace¿ti bani în luna decembrie?
A. 1025,00
B. 1090,60
C. 1470,60
D. 1524,40
E. 1621,95

4. Produc¡ia de fructe a Spaniei în 2007 ¿i 2008 a fost:

Cu cât a variat procentual pre¡ul låmâilor în 2008 fa¡å de 2007?


A. 2,16%
B. 3,84%
C. 4,01%
D. 5,71%
E. 6,66%

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 64

5. Rata anualå de cre¿tere în industriile de vârf în UE între 2006 ¿i 2008:

2006 2007 2008


Total industrii de vârf: 1% -3% 1%

Farmaceutice 2% 1% 1%

Computere 1% -4% -5%

Echipamente ¿i aparaturå electricå 1% 4% -3%

Radio, TV & echipament de telecomunica¡ii 1% -5% 5%

Instrumente medicale, optice ¿i de precizie -1% -5% 2%

Aeronauticå 2% -5% 1%

Alte sectoare de produc¡ie: 0% 2% 2%

Ce industrie de vârf a avut cea mai mare cre¿tere în perioada 2006-2008?


A. Industria farmaceuticå
B. Radio, TV ¿i telecomunica¡ii
C. Echipamente ¿i aparaturå electricå
D. Instrumente medicale, optice ¿i de precizie
E. Alte sectoare de produc¡ie

6. Numårul de pasageri pe cele mai aglomerate aeroporturi europene:

Numårul de pasageri
Aeroportul 2009 2010
Barajas (ES) 48,270,581 49,863,504
Charles de Gaulle (FR) 57,906,866 58,164,162
Frankfurt (DE) 50,932,840 53,009,221
Heathrow (UK) 66,036,957 65,881,660
Schiphol (NL) 43,570,370 45,211,749

Ce aeroport a avut cea mai mare cre¿tere procentualå a numårului de pasageri în


2010 fa¡å de anul precedent?
A. Barajas
B. Charles de Gaulle
C. Frankfurt
D. Heathrow
E. Schiphol

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 65

7. Procentul de elevi de liceu care înva¡å o limbå stråinå:


Engleza (%) Franceza (%) Germana (%) Spaniola (%)
UE-27 93,2 43,4 44,7 28,2
Belgia 92,5 48,0 31,0 4,0
Danemarca 99,5 31,0 79,5 21,0
Germania 91,0 31,0 N/A 10,5
Grecia 88,5 31,0 4,5 N/A
Spania 95,5 18,0 1,0 100
Fran¡a 99,5 N/A 32,5 50,0
Irlanda N/A 65,5 20,0 5,0
Italia 84,5 29,5 8,0 1,5
Olanda 99,5 30,0 41,0 N/A
Austria 97,5 44,0 N/A 7,0
Finlanda 99,5 22,5 44,5 4,5

În 2008, ce procent din elevii de liceu din Danemarca învå¡au atât engleza cât ¿i
germana?
A. 79,00%
B. 79,10%
C. 79,20%
D. 79,30%
E. 79,40%

8. ªomajul în UE (în milioane)


EU-15 B 15-29 B 30-49 B 50-64 F 15-29 F 30-49 F 50-64
1999 5.9 4.8 4.6 7.4 10.4 6.2
2004 1.7 2.7 4.9 2.6 8.9 6.5

Dacå ¿omajul în rândul femeilor cu vârsta cuprinså între 50 ¿i 64 de ani în EU-15 a


scåzut cu cu o medie anualå de 9% între 2004 ¿i 2009, care era nivelul ¿omajului în
femeilor de 50-64 ani în anul 2009?
A. 4,06 milioane
B. 4,15 milioane
C. 4,21 milioane
D. 4,34 milioane
E. 4,45 milioane

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 66

9. Un studiu fåcut cu privire la modalitatea de deplasare la locul de muncå a


popula¡iei active dintr-o metropolå europeanå a oferit urmåtorul tablou:

În urma unei campanii pentru încurajarea unui stil mai sånåtos de via¡å, 3,4% dintre
cei care vin la serviciu cu ma¿ina personalå au decis så meargå pe jos sau så utilizeze
bicicleta. Care este acum numårul celor care vin la locul de muncå pe jos sau cu
bicicleta, dacå impactul campaniei în rândul celorlalte categorii a fost nesemnificativ?

A. 31.985
B. 32.206
C. 34.118
D. 35.331
E. 36.810

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 67

10. Consumul mediu de materii prime în 2011 (tone/locuitor; 1 tonå = 1.000 kg)

EU A B/L FIN F EL IRL NL S


Biom aså 4 4.5 4.5 11 6 2 10 3.5 8
Minerale industriale 1 1.5 1 3 1 2 3 3 1.5
Com bustibil fosili 4 3 4 5 3 9 4.5 5 2
Materiale de construc¡ii 7 9 7 17 7 3 8 2 8

Dacå consumul de combustibili fosili a crescut în Grecia (EL) cu 10% fa¡å de anul
precedent, iar varia¡ia consumului celorlalte materii prime a fost nesemnificativå, ce
procent din totalul consumului de materii prime o reprezenta biomasa în anul 2010
în aceastå ¡arå?
A. 11,72%
B. 12,38%
C. 12,84%
D. 13,17%
E. 13,93%

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 68

Testul Nr. 2
– ra¡ionament numeric –

1. Produc¡ia de fructe a Spaniei în 2007 ¿i 2008 a fost:

Total cultivat (mii ha) Cantitatea produså (mii t) Valoarea per tonå (EUR)
SPANIA 2007 2008 2007 2008 2007 2008
Portocale 948 1011 2691 2784 468.75 461.52
Låmâi 447 510 880 899 501.6 496.65
Grapefruit 636 612 35 38 458.7 463.76
Mere 114 112 96 93 251.75 238.33
Cåp¿uni 814 859 263 255 687.25 654.38

Cu cât a variat procentual valoarea produc¡iei de grapefruit in 2008 fa¡å de 2007?


A. 6.55%
B. 7.25%
C. 8,16%
D. 8,68%
E. 9,77%

2. ªomajul în UE (în milioane):

EU-15 B 15-29 B 30-49 B 50-64 F 15-29 F 30-49 F 50-64


1999 5.9 4.8 4.6 7.4 10.4 6.2
2004 1.7 2.7 4.9 2.6 8.9 6.5

Care subgrupå a avut cea mai mare varia¡ie procentualå a ¿omajului între 1999 ¿i 2004?
A. Bårba¡i, 15-29 ani
B. Femei, 15-29 ani
C. Bårba¡i, 30-49 ani
D. Femei, 30-49 ani
E. Bårba¡i, 50-64 ani

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 69

3. Valoarea salariului minim în unele din statele UE ¿i din SUA (în €) (2000)

State membre SUA


P E EL IRL UE
UK F B NL L
420 531 611 1,084 1,100 1,166 1,175 1,261 1,383 886

Dacå salariul minim în Marea Britanie (UK) a crescut cu o medie anualå de 1% în perioada
1996-2000, care era valoarea salariului minim în 1998?

A. 1078,00 €
B. 1078,11 €
C. 1078,22 €
D. 1078,32 €
E. 1078,43 €

4. Lungimea totalå a re¡elei feroviare (km)

An de Germania Fran¡a Italia Marea Britanie


referin¡å
1 980 28 400 34 600 16 500 17 900
1 990 27 500 34 600 16 200 17 800
2 000 31 700 32 700 16 000 17 600
2 010 32 000 31 400 16 000 17 200

Potrivit opiniei speciali¿tilor, re¡eaua feroviarå a Italiei va scådea anual cu 1,4%. Care va fi
lungimea totalå a re¡elei feroviare din aceastå ¡arå în 2013?

A. 15328 km
B. 15337 km
C. 15349 km
D. 15355 km
E. 15362 km

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 70

5. Structura popula¡iei active a Marii Britanii:

Popula¡ie activå (mii)


Marea Britanie 2007 2010
Angaja¡i 19468 20151
Liber
profesioni¿ti 4209 4416
ªomeri 2636 2812
Fermieri 8140 7592
Alte categorii 11114 12874

Care a fost valoarea medie a cre¿terii anuale a numårului de liber profesioni¿ti între 2007 ¿i
2010?

A. 1,5%
B. 69
C. 1,7%
D. 207
E. 69.000

6. Distribu¡ia popula¡iei active în Elve¡ia:

Total
Sector de activitate (%) Bårba¡i (%) Femei (%)
Agriculturå 4.9 6 3.6
Sånåtate ¿i educa¡ie 4.1 2.7 6.9
Produc¡ie industrialå 6.1 6.8 5.8
Construc¡ii 21.6 28.2 1.7
Distribu¡ie 13.9 13.7 17.4
Transport ¿i comunica¡ii 7.4 9 3
Bånci ¿i finan¡e 19 19.7 20.9
Administra¡ie publicå 10.7 5.6 20.4
Alte servicii 12.3 8.3 20.3

Dacå totalul popula¡iei active este de 4.731.119, iar bårba¡ii reprezintå 57,76% din for¡a de
muncå din acestå ¡arå, de câte ori este mai mare numårul femeilor decât al bårba¡ilor care
lucreazå în administra¡ia publicå în Elve¡ia?

A. 2,65
B. 2,70
C. 2,75
D. 2,80
E. 2,85

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 71

7. In 2010 structura na¡ionalitå¡ii turi¿tilor caza¡i în Polonia este cea indicatå de graficul de
mai jos.

Dacå numårul de turi¿ti caza¡i în Polonia în 2010 a fost de 15,7 milioane, în cre¿tere cu 4%
fa¡å de 2004, iar numårul turi¿tilor provenind din afara UE a fost mai mare cu 39.000 în 2010
fa¡å de 2004, ce pondere au avut-o turi¿tii non-UE în 2004?

A. 10,81%
B. 10,90%
C. 11,03%
D. 11,18%
E. 11,34%

8. Transportul rutier = totalul bunurilor transportate trimestrial (în milioane tone; 1 tonå =
1.000 kg).

2009 2010 2011


T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4
Zona EURO 2,050 2,410 2,440 2,300 2,180 2,430 2,390 2,407 2,110 2,420 2,460 2,340
EU-27 2,610 3,030 3,020 2,880 2,730 3,000 2,930 2,930 2,720 2,990 3,000 2,940

Care este procentul cu care s-a modificat cantitatea totalå de bunuri transportate în 2011 fa¡å
de 2009 în ¡årile din afara zonei EURO?

A. -6,7%
B. -3,5%
C. 0%
D. 3,5%
E. 6,7%

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 72

9. Rata de cre¿tere a Produsului Intern Brut (PIB) pentru ¡årile membre ¿i pentru partenerii såi
principali:

Varia¡ia procentualå raportatå la trimestrul Varia¡ia procentualå raportatå la trimestrul


precedent precedent comparativ cu acela¿i trimestru
din anul precedent
2008 2008
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4
Statele membre UE
Zona Euro 0.4% 0.4% 0.3% 0.1% 0.4% 0.7% 0.9% 1.3%
UE-27 0.4% 0.4% 0.4% 0.2% 0.5% 0.9% 1.1% 1.4%
Partenerii principali
SUA 1.2% 0.3% 1.0% 0.4% 1.4% 2.2% 3.3% 2.9%
Japonia 0.1% 0.2% 0.1% 5.4% -2.8% -0.2% 1.7% 2.8%
Canada 1.4% 1.9% 1.9% 1.9% 2.3% 3.0% 4.3% 4.1%

Dacå PIB-ul SUA a fost în 2008 de 14.000 miliarde de dolari, cât a fost PIB-ul SUA în
ultimul trimestru al anului 2007?

A. 3400 mld USD


B. 3430 mld USD
C. 3490 mld USD
D. 3520 mld USD
E. 3550 mld USD

10. Produc¡ia de cartofi a unora din ¡årile UE.

Suprafa¡a totalå cultivatå cu cartofi (mii ha)


2003 2004 2005 2006 2007 2008
Polonia 555,40 589,30 531,20 561,70 569,60 558,10
Germania 271,20 269,80 258,30 270,00 274,90 265,60
România 251,80 255,40 257,30 261,10 267,00 269,50
Olanda 152,60 162,00 158,70 159,90 161,00 154,20
Fran¡a 138,80 141,90 144,30 148,70 145,20 143,50

Luând ca referin¡å anul 2003, în 2007 produc¡ia la hectar a scåzut cu 7%, iar pre¡ul per
tonå a crescut cu 12%. Cu ce procent a variat valoarea produc¡iei de cartofi în Olanda în
2007 fa¡å de 2003?

A. 9,5%
B. 9,6%
C. 9,7%
D. 9,8%
E. 9,9%

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 73

Testul Nr. 3
– ra¡ionament numeric –

1. Structura personalului unei companii multina¡ionale era, în 2010, urmåtoarea:

ºara Angaja¡i Colaboratori


Germania 5680 554
Fran¡a 2186 212
Italia 440 38
Suedia 816 78
Austria 1254 90

Dacå numårul colaboratorilor a crescut în 2010 cu 9,45% fa¡å de anul precedent, câ¡i
colaboratori avea compania în 2009?

A. 880
B. 882
C. 884
D. 886
E. 888

2. Consumul de gaz (in milioane mc) pentru România a fost:

ROMÂNIA 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011


Produc¡ie internå 2,610 3,030 3,020 2,880 2,730 2,900 2,930 2,930
Importuri 2,050 2,410 2,440 2,300 2,180 2,430 2,390 2,407

Care a fost ponderea consumului de gaz din import în perioada 2009-2011?


A. 54,80 %
B. 49,50 %
C. 47,20 %
D. 51,70%
E. 45,20%

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 74

3. Care a fost perioada cu cea mai mare produc¡ie de portocale?


A. 2000-2004
B. 2001-2005
C. 2003-2007
D. 2004-2008
E. 2005-2009

4. Popula¡ia Germaniei era în anul 2010 de aproximativ 81.472.000 locuitori; dintre


ace¿tia, popula¡ia activå, respectiv segmentul de vârstå cuprins între 15-64 ani
reprezintå 66,1%. În func¡ie de sursele de venituri, ace¿tia se împart dupå cum
urmeazå:
Popula¡ie generatoare de venituri (mii)
GERMANIA 2007 2010
Angaja¡i 19468 20151
Liber profesioni¿ti 11114 12874
Antreprenori 3636 3812
Fermieri 8140 8592
Alte categorii 4209 4417

Care era în Germania rata ¿omajului în anul 2010, respectiv procentul din popula¡ia
activå care nu genereazå venituri?
A. 7,04%
B. 7,16%
C. 7,30%
D. 7,44%
E. 7,63%

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 75

5. În anul 2010 structura angaja¡ilor în turism din Italia era cea indicatå de graficul de mai
jos.

Dacå numårul lucråtorilor reziden¡i în anul 2010 a fost mai mic cu 4% decât în anul 2006, ¿i
numårul total de angaja¡i în sectorul turistic a scåzut în 2010 cu 7,5%, fa¡å de 2006, ce
pondere o aveau împreunå angaja¡ii non-reziden¡i ¿i non-UE în 2006 în acest sector
economic în Italia?

A. 34,28 %
B. 34,48 %
C. 34,68 %
D. 34,88 %
E. 35,08 %

6. Valoarea produc¡iei în anul 2011 exprimatå în miliarde EUR a fost:

Dacå toate regiunile ¿i-ar cre¿te produc¡ia pe segmentul de „Electronice” cu câte 5 mld
EUR în anul 2012, ce procent ar reveni Japoniei din pia¡a de „Electronice” în acest an?
A. 14,71%
B. 15,00%
C. 16,66%
D. 18,50%
E. 20,37%

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 76

7. Produc¡ia de fructe a Poloniei în 2007 ¿i 2008 a fost:

Total cultivat (mii


ha) Cantitatea produsa (t/ha) Valoarea per tona (EUR)
POLONIA 2007 2008 2007 2008 2007 2008
Mere 948 1011 44,3 47,9 268.75 261.52
Prune 447 510 31,5 33,9 401.6 396.65
Pere 636 612 35,8 38,6 358.7 363.76
Piersici 114 112 21,1 20,4 251.75 238.33
Cåp¿uni 814 859 26,3 25,5 687.25 654.38

Cu cât a variat procentual produc¡ia de cåp¿uni în 2008 fa¡å de 2007?

A. -2,58%
B. -2,32%
C. 1,14%
D. 2,32%
E. 2,58%

8. Structura politicå a celor 754 de membri ai Parlamentului European este urmåtoarea:

Care dintre urmåtoarele alian¡e nu întrune¿te 384 de voturi?

A. SD + GEFA + ECR + ALDE


B. EPP + EFD + GUE-NGL + ECR
C. SD + NGR + EFD + GEFA + EPP
D. ECR + EFD + EPP
E. GUE-NGL + SD + ALDE + GEFA + NGR

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 77

9. Prin prisma statusului marital, popula¡ia adultå a Fran¡ei a avut urmåtoarele


valori de-a lungul ultimilor 40 de ani:
Popula¡ia adultå a Fran¡ei (mii locuitori)
An Necåsåtori¡i Cåsåtori¡i Våduvi Divor¡a¡i Total
1971 7.756 25.088 3.492 482 36.818
1981 9.127 24.522 3.637 1.439 38.724
1991 10.708 23.469 3.678 2.646 40.501
2001 12.692 22.239 3.477 3.456 41.865
2011 15.972 21.643 3.128 4.183 44.926

În ce an persoanele cåsåtorite au reprezentat cel mai mare procent din totalul


popula¡iei adulte?
A. 1971
B. 1981
C. 1991
D. 2001
E. 2011

10. În ce ¡arå poate fi cumpåratå cea mai mare cantitate de benzinå dintr-un salariu
mediu?

ºara Salariul mediu (EUR) Benzinå (EUR/litru) Motorinå (EUR/litru)


Finlanda 2.758 1,65 1,57
Suedia 2.910 1,71 1,69
Germania 2.745 1,64 1,49
Fran¡a 2.468 1,75 1,50
Irlanda 2.733 1,60 1,56
Cipru 2.235 1,28 1,33
Olanda 2.673 1,80 1,51

A. Cipru
B. Finlanda
C. Germania
D. Irlanda
E. Suedia

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!
Dezvoltarea abilitå¡ilor de ra¡ionament verbal ¿i numeric 78

Råspunsuri

Ra¡ionament verbal

Test Nr. 1

1 A; 2 B; 3 C; 4 A; 5 D; 6 B; 7 D; 8 B; 9 D; 10 C; 11 A;

12 B; 13 D; 14 A; 15 C; 16 B; 17 D; 18 D; 19 A; 20 D.

Test Nr. 2

1 B; 2 B; 3 C; 4 A; 5 C; 6 A; 7 C; 8 A; 9 B; 10 C; 11 D;

12 B; 13 B; 14 B; 15 C; 16 C; 17 D; 18 A; 19 D; 20 D.

Test Nr. 3

1 A 2 X; 3 B; 4 B; 5 D; 6 B; 7 B; 8 D; 9 D; 10 B; 11 A;

12 C; 13 B; 14 B; 15 D; 16 B; 17 C; 18 A; 19 B; 20 C.

Ra¡ionament numeric

Test Nr. 1

1 D; 2 A; 3 D; 4 C; 5 A; 6 C; 7 B; 8 A; 9 B; 10 D.

Test Nr. 2

1 E; 2 B; 3 D; 4 B; 5 E; 6 A; 7 D; 8 E; 9 B; 10 E.

Test Nr. 3

1 E; 2 E; 3 A; 4 D; 5 B; 6 C; 7 D; 8 D; 9 A; 10 A.

Acest document a fost cumparat de Mihaela Neacsu a si a fost furnizat pe aceasta adresa de email:
mihaelaneacsu08@yahoo.com. Toate drepturile sunt rezervate EUROCONCURS. Nu copia si nu distribui pe internet acest
document!!!