DEREK ROWNTREE

Licenliot

ni. tO" ir*f'a" tehnologie

educofionold' Universitoteo liberd universitor principol pentru inv6!dmintul (fost lector p.gro.ot, lnsl'r.tglul Pedogogic Brighton)'

giiin{e (economice)' Certificot pedogolnstiprofesor), Lector universitor principol'

in

H
V7

a-

--r-;^ r-&r -t', -r.\, -i' a-af-

-r-

qJ

q)

u
.a

ia

--lntroducere Programate in tehnica studlului e{lcient

Troducere de CONSTANTIN FRIMU
't+F.::;ll, .: . aj- -l-i AfI i

+I'
EDlTuir . *,'lACi'lCA

," li* ?t i'@g ri. *.

lr

PEDAGOGICA, BUCURE$TI

1e8o

0\,

fi/ ) ({,P

h?{3ft'

0l

-***
B{UL
1010

'fraducerea a fost fEcut[

LeaYn h'ozu to stutlY

d'uPd

Cuprins

A Prograrrunetl Introduction

t"

Bet{er Stu<lv Techniques

DERIIK ROWNTRI'E B Sc (lrc'rrr) Cert Ilrl 'ltre OPen lhrivetsitY i,"u"'it'g, Brigirton
l.,tJhnology

Prefa{i
Eclucati<,nal

" Senior Lccturer' Institrrle t't

(forrneilY Senior Lecturer

4rr Derek Rt)wntrec 1970 1970 b-rima edilic 1972 A doua edilie

rn Programmetl College oI Education)

De ce sd inve{i cum s[ inve{i? 11 Problema 11 Ce inse,amnd a invdla? 17 -munc6 serioasd invdiare,a considerate ca reoapitulative 27 intreibdri

21

A treia edilie A Patra ertifie

Mac<lonald

t9Z?

1974

& Co (Editori) Ltd (9- 50 Polanrl stteet Loldra' W' l '

hot

lla,
i'd
-1,

I
I

Cum sd-{i organizezi munca de inv6{are 30 Cit tirnp sd inveli? 31 lnrtocmirea unui orar 34 Cum sd-!i foloseqti orarul 43 Cum sd-!i revizuieEti orarul 45 Cum sd-ii orgal\zez\,,gddin1e1e de studiu(( 48 intrebdri rec,apitulative 55
Cum s5 consulli o carte 59 RSsfoire 62

' L.--Y i \J
---/

lntrebdrite 70 Citire 75 Aducere arninte

79
BB

RecapiLulare B4 Intrebdri rrecapitulative

Redactor: Ileana Mihalacl@

'Iehn,ore'ciactor: Ana fimP5u

Cop,er.ta: Octavia f,ar6lungd

Cum sd intocmeqti o lucrare personale 9l Im,portanla lucrdrii personale 91 Precizarea temei 92 Stringerea materialului 93

lntocmeEte o sche'md 98 S-""i"*"'t"crdrii Personale 101 Rescrierea 102 intrebdri recaPitulative 105
108 Cum si citeqti rmai bine Ei mai rapid Citire mai bun'5 108 Citire mai raPidS 120 l 6il;i ""r"Ui de a imbunatili citirea 126 Intne,beri recaPitula'tive 138

Pre{al5
Te rog

si o citegti lo incePut tofi cei care

6 Cum sd iei noti{e 14L 141 Tmoortanta notitelor d"'ir-- ." Pdstreazd notile'le
Redactarea

142

i,""".t ""tiie'lor Ia Prelegeri 161 it-rt"uUa.i recaPitulative 167

7 Cum si te comPor{i la examene rIZ
Presdtirea Pentru examene ZiuI examenului 181 1BZ t"rratr."u din examene i"t."'fra.i recaPitulative L89
171

notilelor

143

invala. Ea te va ajuta cu sigurantd dacd eqti student la o facultate, dar va fi folositoare qi pentru elevii din Ecoala generald, ca Ei t'entru tei care urmeazd cursuri fdrd frecvenfa' Fie cd te apropii de sfirqitul unui ciclu de gcolarizare, iar;- abia l-ai inceput, fie cd eqti sigur de tine sau eEti anxios, fie cd ai succes ori eqti predispus la nereuqitS, pulinui timp consumat ;;;iil a te gindi la pfoblema cum sd inveti va fi Pe dePlin rdsPldtit' i Capacitatea de inv6lare nu este- ceva cu care

Aceastd carte este scrisd pentru

Bibliogratie

194

,re-urn'ndscut (aqa cum este insuqirea de a resoira). ci este un ansamblu de deprinderi care tr"U,ii" sd se invefe. Totuqi pulini dintre noi s-au Sindit la ,,a invdta cum sd inveti( ;i mai putini sint aceia care au fost inudfafi cum sa 'iiiet". Acum ins5, an cu an' multimea celor oare flnva(d cere din ce in ce rnai stdruitor un Lndrumdtor oarecare despre cum se abordeazd ui""ti" problema invdldr1i. Unel-e institute de invdldmint organizeazd cursuri despre cum sd

se inveie. S-au scris mai multe cdrli

despre

este o incercare de a te familiariza cu citeva tehnici fundamentale de invdtare, ceva mai repede decit s-ar putea face printr-un curs in
i

tehnicil6 de studiu. AceastS carte ,,programatd'(

nota cu o literd fi.ecare raspuns (ca mai jos) qi' corespunzetor raspunsului pe care Lai ales, te vei duce sd citeEti unul sau altul dintre paragrafele notate cu litere din chenarul urmdLor'.

B. Intr-adeudr, acesta este scopul. Dacd cite;ti ea sd rdspunzi la intrebd.ri, intrebdrile te uor $ine uigilent, te aor ajuta sd. te concentrezi, ili

De ce crezi ca o carte programati ili pune mereu intrebdri? A Ca sa caute si te incurce R Ci sa te ajute si inveli C Ca sa te verifice chenarul 5 urmdtor paragraful cu li(Cauta in tera care corespunde raspunsului pe care 1-ai

uor indrepta aten{ia spre ideile cele rnai importante ;i te uor tace sd-ii dai seama cit de bine le-ai i.nfeles. Pe scurt, intreb.rile te uor ajuta sd inueli. Treci, te rog, la chenarul 6.

,1"..).

C. Verificarea nu este scopul adeudrat. Intrebdrile si.nt uerificd.ri doar in sensul cd. ele te ajutd sd ererci{i un control al propriului tdu progres: nimeni qltcineaa nu trebuie sd ;tie rezultatele pe care le-ai ob,tinut. Nu, i,ntrebdrile dintr-un prograrn au LLn rol cu mult mai important. Te rog sd reuii la chenarul 4 ;i sd stabile;ti core este acelu.

5 De ce cirteqti paragraful acesta? Nu este not'at " nici a, s tu, i uEi incit nu corespunde cuoblii "" Dacd doreEti sa unut'dintre rdspunsuri. i;t ;" se poate dirt.-,l.t program (sau din orice ;itd-;"p;ere despre acel subiect), cautd indiLare sa te ajute sd eui[i. materialul ce "utiif" nu-!i este necesar' Altminteri vei irosi o groazd a" ii-p. Te r.og sd revii Ia chenarul 4 Ei sI h-oparagrafele notate cu 1iilraqli-p"

6 Dupd curn vei

"rrJdir,t." tere va trebui sd-l citeqti.

fi observat, dacd te-ai uitat in fugd Ia mai multe paragrafe din cheparui precedent, un r-spuns gie;it Ia o intrebare de felu1 acesta te duce la o noud discutare a subiectului Ei poate cd atunci !i se va cere sd incerci din nou. lntrucit toate aceste intrebdri sint destinate sa te ajute sd invefi, este important sd Ie tratezi corespunzdtor:
chenorul urmdtor.

siguA. Md bucur sd-li spun, cd ai gre;it-' Cucursd' sa-!^i in'tind o nu uoi'i.rucirca ,o"ta intrebdril,e mele uor ti absol'ut cin'stite' ioit" "a Daci te ginde;ti ta inJorma'tiile ce-[i sint date' ii ir"n"i sa iii i'n stqre sd' le rdsputt'zi corect i"proii" an ii""or" datd. Intrebdril'e au insd

N. B. intotdequno sd-!i stobilegti rdspunsul inointe de o-l confrunto cu cel corect, indicot in
Te rog incearcd sd-ti infringi tentalia de a citi mai departe, pentru cd fdcind astfel nu vei invdla tot aqa de bine. Cea mai buni solulie este de a acoperi pagina at o toaie de hirtie pe

i"ii to
uorba.

it"itii

scop toarte important' Te rog s(t rechenartil 5 ,si sd cercetezi despre ce este

.un

care sd o tragi cu mina in josul paginii, descoperind pe rind doar cite un chenar nou' Nu descoperi chenarul urmdtor inainte de a fi stabilit rdspunsul pentru cel Precedent. AEidar, clacd vei urma sfatul rneu, {uei/nu aei? ) putea afla rdspunsul corect Ia aceasta intrebare chiar in clipa de fat5.

1. De ce se inveli cum sa ln veti?

I

nu

uei (Deoarece rdspunsul ar

fi fost acoperit.)
1.1

q:ry:i:Y'"'"r'""5'rn)
De ce, ai putea foarte bine sd intrebi' ar fi de ;Ei"pt.;d 55-1i petreci timpul citind Ei gindind !i-ai il.f;; cum si invefi? In definitiv,,nu viat6 pein.Lrecut oare cea *ui rn",u parte din ptate ca e aga' daf .eEti oare, sigur cd "atl"al- a invdla pe care l-ai practicat pina -in i&i A. va da reiultate acum cind e';ti 1a faProblemo

Cidseqte deci

o fo'aie de hirtie sau de cari"on Ei foloseqte-o ca si acoperi chenarul care urneaza dupa acela de care te ocuPi.

Iata alte citeva indicalii Ei sugestii ca si ob{ii cit mai mult din aceastd carte: 1. CiteEte capitoleie in ordinea in care le-am
numerotat. 2. Fa o pauza intre un capitol. 9i ceI ut'rndtor. 3. Nu citi mai mult de doud capitole intr-o sintgura zr. 4. Eu ardt durata aproximativd necesard pentru fiecare cap tol qi este intelept sd nu incepi un capitof nou dacd nu dispui cam de acel timp. 5. Dacd trebuie si te intrerupi in curstll unui capitol, atunci inainte de a continua de uncle -rdmas, reciteEte chenarele anterioare penai

;;;r";t
t'u lt ate

se inva!5, iacute recent de un grup de studenii:

De exemplu, iat,i citeva declaratii despre cum

tru a-!i reimProsPdta memoria. 6. Pentru eficacitate maximd, discuta subiectele programului cu profesorii Ei cu colegii' ori de cite ori ai ocazia.

dar cu ,,Stau ore in gir Ia masa de lucru, foarte Putin folos'( ,,Mi t"'prt" cd pierct prea mult timp cu unele discipline 9i nu destul cu altele'(( amin ,,1*i'"*tu greu sa incep; tot seamamereu't( ce merita ,,eifu utit ie dificil sa-ii dai
ca nu iau deloc nolli J:$;-eri constat fiecuvintele pe care Ie iitru,'fi" cl scriu toate

rostegte conferentiarul.( ,,Mi se Pare c5 nu md Pot fixa mult timP asupra unui subiect.( destul timp ca sd pun totul la punct"" ;,N;

"*

10

11

F-.*+E.lc:-::

Acestea sint doar citeva exemptre dintre n'ume,ou."t" declaralii asemdnitoaie' (Poate ci vei ili;; chiar sd idaugi unul sau doud din expeiientra proPrie.)

Ci{i dintre aceqti studenli par sa fie incr-ezdtori t"'"",

clintre ace;ti' stuclenli nu pare :.d fie. inudfdrii' ($i toitu sigur de el in priuin!.a prin asta') nici "nu ceua neobi;rruit coyr,stituie
Ni,ci uttul,
i

i I

Ia t.b: peci standardele mai ridicate te vor antrena in -9coa15' C"' l?ul: *ui rnlliii-i"+at*" decit de volum' cr $r oe ace$tea nu este vorba numai schimbe" fetut "r," i"""ti' care trebuie sd se activitatea ili b"t a.-"" ;;"i!' Ecoala toata ai avut: er. org",'1'uia' c" siguranld cd 1) orar comPlet; 2) Iectii obligatorii in clasS; 51 pe.ioaae Je ,,pregdt!re individuald(';

+j

Standarde rnai ridicate prin 1.2 Cum se face ca atit de numeroEi elevi trec --b-taie de cap' qentru ca Ecoald fdrd prea multd ia facultate'sd se afle in incurcdturS? In pa-rte' i.tceasta se lntimplS pentru cd aici standardele sint mult mat riaicite' Acela care a fost unul &;i"; cei mai buni elevi in Ecoald poate constacare ta r:ii acum este sub medie, printre colegi AEamai buni decit e1' sint tot atit de buni sau cf*, p" scurt, munca depusd,-care odinioari i-* ti asigurat gradul A --- sau B4, acum poate doir gradui C- sau D-1-'* ii-1
i

\--

multe seri. Pe linga toate astea, Etiai probabil cd,profesorii: 5) iti ior urmdri cu atenfie progresul zilnic; imediat orice rdminere ;i ;;t';;pittu Ei

i*tii

.pecials de facut acasd,

ln

cele mal

"o'""ta in urma; me7) se vor oferi chiar cu bundvointa s5 te 1a ,t"tt" risc de a cddea airJ"'a"J-""r.tu
examen. prea Pe scurt, nu trebuia sa te preocupi-

mult timpul^de lucru de-modul cum si-!i folose;ti ;i ud;i;; ptot".otii se vor asigura in fiecare moment dacd ai invdtat'

Ai putea spune cd toate acestea sint valabile

la facultate?
Nu,
este

qi

"tig"".e vei Ilentru a obline acelagi succes la facultate mai '(mai puiin, tot atit' 'sd inveli .""u """oie mu,lt?) decit la Ecoa15.

:.
lo Jacultate, actititatea i"i

cu

--

'

orgaiizuld altl el'

siguraruld cd

mai,

mult
+ 1p ,{,nglia n'u se dau note curente ci numal me s Ia cxemenul final (Nota trad') Vezi qi J a fnt. tt yne, Etami'narea eleaLlor, Bucureqti' E.D.I).. 1978.

Eqti risPunzdtPr
1.4 Acum -'^ rdspundere mai !i s-a dat multmult multdpulin timp in ' la mai Petreci Lu i""et..e. ch orarul la fa-

cursuri qi este greu cte crezut

13

',

ri ;JF

' .cleci't

cuitate

iti poate sugera cind ar trebui sd inveli acasd. Poti s--ii foloseqti timpul l'iber cu mult spor pet tr., lucru Ei odihnd, orii s5' ittsegti nLfdcind nimic care sd fie destrrl de mullumitor. Ji se cere s5-!i programezi singur ocu-

departe.
-----:1-

Te pe profesorul care prgd'd' de arog ::t7t.?, trece m'az i preced'ent inainte eq;;g;;t"i

pa{iile. ProfesoL'ii pot s5-!i clea citeva saptdmini ca sd faci o lucrire personald srrisd qi probabil cd pina in ziua fixaia pentru a o preda nici unul .,u ,u verifica sa vada cum te descurci' fi se va indica un volum amplu de bibliografie noua cle consultat, probabil fdra si ti se spund cd anumite texte trebuie sd fie citite intr-o anumitd ordine. Clt de conEtiincios te ocupi de aceste probleme cle studiu te priveEte personal' Pe scut't, dacd reuEeqti sau nu reuEeEti sd inve[i, faptul depinde in primul rind de: A' d" bine Pofi sir inveli? "it de bine pot s i pledea profesorii? B' cit
F

1.5

A.

ProJesorii pot contribui la crearea unui mestimulatoi pentru inud"fare - dar asta nu e tot urt(t cu a te inud{u cum sd studiezi' Va trelttLi sd-{i creezi tehnici proprii de inudfare' -:...: sd-!,i strtbile;ti obiectiue \roprii Si sd tii propriirl tau indrumdtor. Profesorii te uor spriiini l;i chiar i[i pot stimula eforturil'e, insd rdspu'ncli,tt

Cum inve{i? de modul 'actr.6 Pentru a te ajuta sd-!i dai-seam'a rapid-' Exatual de invSlare]iaia'"" chestionar rdspunmineaza cu atenlie fiecare intr.ebare 9i scriind .,tla(' sau "nu'(' Iu-"i"itit', invdta 1. Iti faci un orar pentru ceea ce vei zil) -b a in fiecare de e1?'' ''; ' 2. Dac t e aEa' de obicei te lii loc,intotrieauna? ; u"ufuqi 3. lnveli a" oUiJ"i"i" e gtul' sa te apu:i" de htcru 1a +. Cat"qti "aPerioadei d" incePutul "'TYlllr"L i 5. Termini la timP lucrarea scrl:l' clasd?h tl. ,lncerci te i;;^it;i; ia discuiiile din in muncd' 7. Dacd intimpin'i dificultdli profesor-? t' u ^dl:"ttji de obicei piol:tema cu un doar B. Cauli vreodatd sa-!i analizezi munca si ai s-ar Putea ca sd-!i d;-;;;"'unc1e

"i

,lr,rea l,nuafdrii

Q$a ceDa, mai bine prosopul, sau attminteri fii <truncd cle pe acurn gati sa luii <t cotiturd iotdritoare' ln inud{d"*tntrrt slLperior, in mocl loarte corect occenttt!' se pune pe studentul care inuafd, m'ai curtnd

rttl

ili

apprfine' Treci

la

chenct-

grafice atunci 10. Treci deseoli peste tabele 9i in text? - s cinrl dai de ele intilneqti un cuvint pe. care
11.

t't fdcind 9. Obiqnuieqti si risfoieqti-.un capitol' citiri unei o trecere i''"t"ul*t' fieliminarh amdnunlite ? r': \
dificultali?
-

Cind in lecturd

.6.

B. Dacr intr-atleudr crezi

"":f """"."ti, nar? .\ l{

12.

il cauli de obicei in

dictio-

Esti de pdrere cd memorarea constituie cel -factor Pentru cei care in;r";i ;ffi;"1 va!a? .a I
15

14

13.

74. La prelegeri, iei de obicei notife. dtit de repede cit poti sa scrii? r\ 15. Pastrezi Ia un loc toate notileie referitoare / la o disciplina? Ii 1fi. Folosegti intentionat crno'E1inlele dobindite la un curs pentru ca s,r te ajute la un alt curs? h 17. Cind treltuie sd memorezi ceva, cauti de obicei sd realizezi acest lucru intr-o sin'gurd gedintd de lucru? s 18. Gdsegti cd e greu s5-ji exprimi parerile in scris? \ 19. Daca eEti supus pe neaEteptate unui examen sau unui tesi, capetri o nota mic5? I l 20. Stai -tirz,iu sd inveti in noaptea dinaintea exarnenului? \ Scrie rdspunsurile inainte de a trece 1a chena-

Iei notife lntr-o formd prescurtata Gdica o serie de cuvinte-cheie gi de frazsruin les i / de text continuu)? 4

invSlare care duce la succes. Dacd aceste rdspunsuri se deosebesc mult de cele pe care Ie-ai Eat, vei *putea vedea cum trebuie sd-ji modifi'bi deprinderile de invdtare. Ce inileomnd o invdfo

Inainte insd de a incepe discutarea proUtemelor de invdtare Ei ce se poate face pentru a le simplifica, mai bine vom incerca sd ne punem de acord cu privire ia ce inseamnd a invdta. Poate cA invSlarea o practici de atit de mult timp, incit nu te-ai mai gindit sd-i dai o definitie. Ei bine, incearcd acum:
Ce inseamnd a inudta?

rul urmitor.

Scrie o definitie inainte de a trece Ia chenarul urmitor

1.8 Din pdcate, nu pot spune care este definilia pe care a-i dat-o. Totuqi o poti compara cu d5rfiniliile urmdtoare. Cu care dintre aceste definifii a1e invdlarii eEti cel mai mult de acord? Sd audiezi o serie de prelegeri Ei sd te A arpuci de lucru. predea tot ce trebuie sd Etii desSd ti se B pre un subiect. C Sd memorezi temele Princip,sls dificile. D Sd urm6reEti sistematic intelegerea. Sd pregdteqti treoerea unui examen dificil.
2 -.lnvala cum
s& invefi

1.7

Cliestionarul Ia care ai rlspuns acum se trazeazd. pe acela care a fost incercat cu un mare numdr de studenfi. Studenlii merituogi, mult mai des decit cei slabi, au avut tendinla sa dea
rAspunsurile urmdtoare
:

5. Da 9. Da it 13. Oal4fi. Nti' Dan (\. Da - 10. yd* 74. ydbry./Nu '.). Dafi 7. Ddb 71. Dq'tj, 15. Dat' 19. "tr{u 4. NrA B.'DaP 12. )tkil,.\ 16. Dol20. Nu 1.

2.

Da

Daca recite;ti intrebarile, ca Ei aceste rdspunsuri, poate vei cdpdta o idee despre modul de

t?

Se-ti dedici toate gindurile Ei forlele ,/ F pentru a invS{a. 'N; pot fi de 'acord cu nici una dintre' i' ^ G uolst. definilii.
1.9 A.

,,,/

accentuare. Te rog sd reuii la chenarul, 1.8 cauli o detini{ie mai bund.

;i si

In acest caz cti luat o atitudine,'5arecllnx pa' siud. A urmdri un curs constituie deseori o purte a inud.{drii, tnsd nu - o pultg necesara' bacd erai d.estul. d"e hotdrit ca s';-{i alegi propriile obiectiue d'e tnud{at ;i sd stabile;t;i mo'iit't" cure sd le realizezi, nu ai ti urmat pe tlimeni ;i totu;i ai li inud['at' Cum a;a? l'e roE s(t reuii la cltenarul 1.8 ;i sd" eraminezi celeLulte detinilii.
B. Credeam cd ne-am in[el'es: acum por{i rdspt.,,nclerea inui[drii. Renun[d la pr.etenfia -de ..cr I,i se preda toiul.: timpul acela a trecut' fu-u1: '!;dmtntul superior te obligd' in mare n'Lasu'rLl sa te i,escurci'singur. (In ptus, nimeni nrl il inud' despre utt' ,tat ureodatd ,,{ot ce trebuie sd ;tie" 'sibiect.l Te r'og sd" te reintorci chenurrt) 7'8 -la ;i catttd o delinilie ceua mai realist(t'

Aceastd defini,tie pare sd Jie cea mai bund tlintre toate (d.e;i poate cd nu tot atit de bund ca aceed pe care ai dat-o tu). Ea-euidenfiazd' i.mportan{a in{etegerii (mai curind decit o simplei aduceri aminte). Indicd rolul actiu aL stu' tl.entului: acela de a urmd.ri sittgur realizarea, obiectiuelor de studiu in loc sd se lase condus. Introduce cuuintul ,,sistematic", care implicd o apreciere chibzuiti a mijl,oacelor de a atinge un siop speciticat. Treci, te rog, la chenarul 1.10.

D.

C.

Aceasta este mai curi,nd deJini[ia penlr-tt "to' ct:til(t'( decit pentru inudlare' Nu e;ti un burete tmt doar ca id sugd lapie ;i cifre' EEti o tiin[d ,|meneascd cu insu;irea a.e a gindi ;i a in[eleg.e

E. Este un lucru bun sd ai scopuri bine detinite, insd inud[area trebuie sd-{i ser'"-eascd la mai mult decit sd-[i permitd. doar sd treci un u.numit erarlen. Inr-'d{arect ,,in uederea exarrlenului.6 poate foarte u;or sd se trqrlsforme in taceald". iirt este clestul numai sd inghi{i informatiite pe care sd le poli reudrsa mai lirziu in sala de erarrlen. Inu.larea ua trebui sd te antreneze l.a a te gindi ;i a in{elege subiectul, iar reuSita l.a eramen ua fi doar un rezultat aurili.ar crl acestor actiuitd.{i. Te rog sd te inapoiezi la chenarul l.8 ,si sd cauli o defini{ie mai bund. F. Ei bine, ai euiden[iat mdcar gindirea ;i fo'losirea elortului, insd am impresia cd depd;e;ti nxdsuro. Ar ti un fel toarte chinuitor ;i sdrdcd' cios cle a inudla.dacd nu fi-ai plstra nici un gtnd sau o rezerad de energie pentru alte acti,uitd{i omene;ti, de exemplu pentru distrac.tie ;i odihnd. Te rog sd reuii la chenarul I'8 ;i sd raufi o deJinifie ceua mai pu{in totalitard.
19

ideile. I'oate inJormaliile de care auenl neDote te putem pdstra in cdrtri, pe tilme, i'n calculatoire el,ectronice: rolul omului' nu este de a inmagazina in!<trmafiile, ci de a te tolosi in mod onil,iti" Si consttuctiu. Va trebui ca metodele pe care le aplici pentru a inud{a sd reflecte aceastd

IB

ffijtti;;-;;.

nltli

ai ctreptate intr'o anumitd mdsurd' i"niin" eficiente de studiu i{i uor pe.rmite si, oblii rezultate mai bune i'ntr-an timp mai scurt pulin stre;i'"ste loarte posibil sd te simfi mai eu cred cd' inaiite. Cu toate acestea, sat cleci,t li uui simfi totu;i lucrind din greu' in-sd cu incurajarea de a';ti cd' ob{ii rezultate' Cite;te paragraful D mai ios.

B.

Poate cd.

C. lr/ici uorbd cle aqa ceua. Inudfarea cere o gindire criticd ;i aceasta implicd totdeauna o m'un* ii gruo. Totuqi, nl.unca giea nu-este intotdeaun*

iii"tuoota; poate fi i'nitrumat.d.gre;it- ;i atunci' i^ru dd rezuliate. Scopul tehnicilor eticiente' in a i'nad$:are ca ;i i,n oricare attd' ocupafie, est-e de munca ta incordatd nu cd procura

nentru a-$i forma deprinderi noi de invAtare' cum sint' L"ii "t"a'ca pot sa ie descurce asa o motiuaa""qti tt"A".rii, prr Ei simplu, nu au ,tie pentru invdtare. w iip." de motivalie este evident duceduqman la apaeficiente' Ea Ou -iu"te a1 inv6!5rii qi la o dorinlI generald de a iiu,^^pfi"tit.a}5 u#t"t'" tot"l pentru o aitd zi' Studen{ii fara mode imaginalie' ;i;;tb sint iipsili de imbold Ei este de obicei de cercetane iili; "i, =piiitrir a9.ta in siid' ;;;. Fac numai ce li se spune, 9idificultili ca qi intimp'iniNi; ;" pot "on""rrtra si-qi reaminteasca cele ce au invdtat'
Cunoqti studenti care sd se conformeze acestei

""rtitud'in"a Lste inutild. Poate cd ua trebui sd munce;ti tot rsa cle qreu, insd uei auea increderea cd ob' iii ,ui"tioiu. Te rog sd reuii la chenarul 1'L1 ;i' 'sd ategi un rdsPuns mai bun'

fr'Ch""
.

descrieri?

r, "" tt,

D. Tehtticile eJiciente uor

producliud. Aciica pent-ru un u.olum dat de naun-

Jace nl"unca

grca mai

sigur cd' trebuie sd cuno;ti ci.liua cinsumd pu[ind energie sau.ima.studeitri "ar" munca de iiud'[are' Totu;i nu intotginapie in "rJ."ouno este u;or sd sPui de ce'
Este aproayte

'iA uei, ob[ine mai-multe reqlizd'ri' Cantitatea ;i Vei' ccilitaLeq rezultatelor se uor i'mbundtd{i' intr'un timp dat' In loc de a realiza mai rnult trige di,n greu sim[inc) totu;i^id l'ucrul te cople' greu qutnd satisJac{ia d'e a ;e:;ie , uei-munci din ;ti oblr'i rezutiate."Treci, te rog,la chenarul '1

motivalia slaba a LL4 - Ajustificare pentru fi faptul ci el nuunui este mai poate ,.rit student de c-etre profesorii sai din qcoald :i nu i..,Uotait
atru-

"ii .13. :,-,-

Importan{a motiva(iei 1.13 Existti obstacol pe care trebuie sa-l infruntdm' - -Nu tofi studenlii sint intr-adevar pregdtiti si depuni efoltul intelectual Ei munca necesare
22

stie exact cum sd se descurce acum cind trebuie id se gindeasci qi s[ se planifice singur' O alta catzd ar putea fi lipsa de scop; poate sa cd el nu are scopuri sau obiective spre care it"&. i"rirrt" de a trece la chenarul urmdtor' -- in opreEte-te un moment 9i rdspunde sincer intrebare: la aceastd gind b" ce- ai venit la facultate?

L.lS Eristd multe rdspunsuri posibile ;i e;ti sirtgurul . care sd,-{i cuno;ti rdspunsul. Iatd citeva dintr-e cele posibile: 1. Ca sd-mi multumesc pdrintii/profesorii/prietenii/ruclele etc. 2. Pentru c;i am leuqit bine in Ecoald. 3. M-a atras viata sociald. 4. Deoarece dolesc sd devin invdt.itor/sudor/medic/instalator* etc. 5. Nu Etiam ce altceva sd fac. 6. Ca sd-mi completez educatia. 7. Ca sa-mi completez cunoEtinlele in domeniul
de specializare care md intereseazd. Evident, este probabil ca toate aceste justificdri pentru inscrierea Ia facultate nu-1 vor determina pe stud,ent sa ia in serios munca de inr,5fare.

r' "

Desigu

specializarii sile constituie deseori recomanda sd ;ii"i slabe a unui student. Ce aiin mod sincer facd un student claca el ar fi iiii*-de interes fala de in'tregul domeniu al

r cd lipsa de interes pentru domeniul cauza moti-

tp""t"ttrrttt t"l

1. Care este justificarea cea nxai putirl Tsrobabild in sensul de a sprijini motivatia unui 2. Care este ceo znoi plobabild i se impune ca motivatie?
student?

in sensul de -a

Stud.entul pe care n'u-l intereseazd nimic din clomeniul ales at speclulizdrii ar putea. !9arte. iii ti iie sldtuit sd renun{e la et imediat '9i sd i.nceapd tt cd'utq ceua cqre l-ar putea satistace. 1.17 TotuEi, ceea ce se intimplq de- obicei este tocmai taptrit'cd unele aspecte ale domeniului de specializare sint mai pulin interesante declt altele' ii"U"iu sd invdldm sd ne obiEnuim cu situatia aceasta. Studentului li revine sarcina de a acorii- lnt"r"t pdrlilor plicticoase, altminteri acestea vor dduna performanlei sale in domeniul ales' Care ar parti t
gare?

fi

cea mai bund cale de a

trata

aceste

7. Probabil 5, urmatd imediat de 3. 2. Aproape sigur 4 sau, 7, impreund cu 6 (oarecunx pe locul aL doilea). [.16 Oricare ar fi va]oarea altor justificdri posibiie pentru prezentarea la facultate, studentul care urm'reEte sd-Ei faca o profesie. (4) sau sd-Ei completeze cunoqtin{ele in domeniul sdu de specializare (7) este acela care, cu cea mai mare probabilitate, iEi va forma o atitudine profesionald fatd de munca de invdtare.

"i"teresante a. SA nu le iei in seami, sau [. Sa f" Iaqi deoparte pentru mai tirziu' sau c. Sa te ocuPi. de ele

ale domeniului de speciali-

* v. James M. Thyne, Erarninarea eleuil.or,Bucuregti, II.D.P., 1978, p. 41 (Nota trad.).

24

te ocuPi de ele' 1.18 Sa tii d'eosebitl de activ pentru disciplina -care -'-- atrage ce1 mai pulin' Incearca sd afli de ce 6 este im!,ortantd. Discut5 cu profesnnii qi studenintereseazl: ce ii iii"p"-"il" (Entuziasmul altora poate fi face sd -J."EiZ disciplina ii uneori

c.

Sd.

ii"

contagios.)

'll

25

Ataca subiectul din diferite puncte de vedere. Nu te margini Ia un singur profesor saLl Ia un singur manual: afIS cum il abordeazd alti profesori; ,r,scoleqte biblioteca qi cauta cdrli care sd te familiatizeze cu disciplina. in primul rind incearcd si legi subiectul neinteresant de altceva care te intereseaza cu adeud,rat. (La predare, aceasta trebuie sa se faci pentru aliii, iar cind inveti, trebuie sa o faci pentru tine.) AminteEte-li cd invdfarea este in fond o asociere Ei cu clt posezi mai multe cunoEtinte Ei ai mai mult interes, cu atit vei avea mai multe elemente cl.L care sd asociezi ideile
noi.

r'ii,
,:i,

il
rj

tor, opregte-te un moment co sd notezi ;;,;'i;;;"iele piinciPole pe core ti le omin'

N. B. inointe de o trece lo chenorul urmdpe

:1

d'1j.*:L1-

intrebdri recoPitulotive
intrebdri CeIe qase chenale ce urmeaza cuprind punc-

;; i; vor ajuta sd-!i verifici memorareagdseqti Dacd ii*'pti""iplr"-ii"'acest capitol',te poate aiuta sint prea giele' ;;;;i; i;ienl'i -i"tai"utJ paranteze' la
recitirea

"tt"""tuiot sfirEitrul intrebdrii'

it'tre

Aqadar, cu cit ai invalat mai mult, cu atit iti va fi (mai greufmai u;or?) sd inveti lucruri noi.
n'LaL

principale intre a 1.20 Care sint cele doud deosebiri ''-" i""rf" -iu q"outa 9i la facultuiu t1 care cel' sa-tr (chenarele imbundtdlesti LJa"i de a invdla?

1-5)

u$or

1"19 Se pare cd nu:mai ideile

noi sint ,,dificile(( ori n'einteresante atunci cincl nu ai ,,cui'ere(t (".rnoqtinle) de care sa Ie agali. Crear'e'a acestot: ,,cuieret( (conslruindu-li baza pentru un subie,ct) pare grea la inceput, insd cu timpul va cleveni din ce in c'e mai uqoard, chiar mai pldcuta. Nu existd o motivatle mai buna decit ac,eea de a vedea ca ai fdcut progrese. Deci nu intotdeauna ne putem baza pe interesul care aclioneaTd 9a stirnul; in unele cazuri trebuie sd considerdm interesul drept ftuct.:"ili invdtdrii. Dac i un subiect vital nu a devenit incA interesant, iti reviiie sarcina de a-l face sd fie aga, plintr-un e!6r:t de uoin{d. qi prin anga-jare.

- li confruntat cu stcmclarde mtti ridicate ;i Vei ta trebui sa-li--aiumi mai muttd rdsptmdere
Pentru ceea ce i'nue{i'

6-10) 1.21 Cum ai defini invd!'area? (Chenarele

ca ea Oricare ar Ji deJi'niiia pe care o -dai' spero n?'aol studentului' sd implice un iol activ in}enierd sistem aticd de inud'{are ;i iryOorly't'a 'iii"iii'ti"i curind d'ecit a mem6rdrii)'
1.22 sensul Cind crezi cd vei renunla si. "inveti(' in1o-11) ;;;;i;i;? (ihenarele pe care 1-ai ;;i
27

,/
I

':l

z6

Sper cd niciodatd!

t.z3 Ca rezultat vei agtepta:

a. sd

al inr'Sf5rii tehniciior de studiu

te

1.25 Ce trebuie sd fac6 un stude'nt dacd iqi dE seama cd nu-l intereseazd domeniul de specializare? (Chenarele 17-19)

inveli fiecare subiect exact in acelaqi mod? b. s5-ti petreci mai mult timp lnvdfind? C. sd realizezi mai mult intr-un timp dat? d. sa inveli totul fard efort? (Chenarele 1,1-72) c) sa realizez mai mult intr-un timp dat.

ll
'j
,{
Ntl

.!:

numai ci,teua pdtrli din domeniul ales si'nt nei.nteresante, trebuie sd. caute noi miiloace de a Le Jace sd. tie interesante: (sd consulte pe al[t profesori, sd. citeascd alte cd,rli, sd, le asocieze 7u ceea ce i,L intereseazd etc.). Dacd. aproape tol domeniul rlu este i.nteresant, trebuie sd se gi,ndeascd i,n mod serios sd. renunte la el.
Dacd"

r1

1.24 Care sint cei doi dintre urmdtorii studenti ce vor avea cea mai bund. molivatie pentru invalarea tehnicilor eficiente de studiu? 1. Un bdrbat care a oblinut rezultate bune la Ecoald Ei a1 cdrui scop principal de inscriere Ia facultate este acela de a deveni clpitanul echipei de fotbal, ca Ei a1 celei de crichet. 2. O fata care intotdeauna a fost pasionatd pentru arheotogie qi care doreEte sd facd cercetdri dupd ce termind facultatea. 3. Directorul comerlului exterior care este pl5-

::i

t:'
li,t
rj,

1.26 C0nd eEti gata, treei

la capitolul

2.

tit de intreprinderea sa sd invete limbile francezd qi german6 gi Etie cd perspectiva carierei sale depinde de media generald pe care o obtine. 4. Birbatul de virsta mijlocie care iqi dd seama cd nu a reuqit in viald, insd cd totul se va indrepta dacd va putea sd intre la facultate ca se se specializeze intr-un domeniu
oarecare.

(Chenarele

14

16).

2;i3
2B

Lucreazd pe durate scurte, insd. cll LLn scop Joarte bine precizat. Fii atertt lct uisure.si opregte-o imediat. Fd pauze precise. F,i insemndri (Poaie ca te-ai gindit gi 1a alte metode.)
.l

3 Cum s5 consulli o carte

(Duroto: cco. 55 min.)
3.1 C)ricum

lr

2.41 Care este o metodl bund de a-!i incheia sedinla cle studiu? (Chenarele 29, 30) Incearc(t sd repefi ce oi inud.lat, sau uerilicd tot ce cti realizat in, sedinfa de studiu. 2.42 Tn capitolul unn5tor vom examina un pro,cedeu care te va ajuta la o munca ce trebuie s5-ti ocupe numeroase qedinte de studiu: cum sd oblii informa{ii dintr-un manual sau articol. I)upA ce ai terminat, treci, te rog, la capitolul
3.

!i-ai folosi timpul de studiu, egti obligat sd petreci o parte din el cu cdrti qi articole incercind sr extragi Ei sd organizezi ideile din ele in veclerea realizdrii scopului pe care il urmareqti. Trebuie insd ca aceastd consultare sd o faci in mod selectiv. La inceperea unui curs ti se poate prezenta o listd lungd de un cot cu lucrdri de citit Ei dacd incerci sd o parcurgi pas cu pas, vei gdsi cd o noud serie de titluri se adaugi mai repede decit apuci sa Ie Etergi pe
cele vechi.

Evident, este clar cd nu dispui de suficient timp ca sd citegti totui, iar fiecare text pe care trebuie sd*1 consul{i va avea nevoie sd fie abordat in mod diferit, corespunzdtor ct ceea ce speri sd obtii de la el. AminteEte-fi ce scria
Francis Bacon acum 350 ani:
,,Une1e cdr{i trebuie sa fie gustate, altele sd fie inghitite gi doar citeva trebuie sd fie mestecate qi digerate: adica unele carli trebuie sa fie citite numai in parte, attele trebuie si fie citite insd fdrS curiozitate (adicd fdrd migald) Ei doar citerra sd fie citite in intregime, cu sirguinla gi

atenlie(. Bacon descrie (ci,te?)moduri diferite de a consulla un text.

trei
r3

3.2

CeIe trei moduri de consultare a unui text, indicate de Bacon (pentru o carte sau un articol) sint tot atit de folositoare astdzi: a. gustatul: se referd la pasaje izolate din texl. b. inghi{ire: trecere ln revistd superficiala ;i rapidi a intregului text. c. mestecare ;i digerare; citirea cu grijd gi cu multa atenlie a textului intreg. Pentru ca sd alegi cea mai bund cale de a citi o carte este nevoie sd te intrebi doar ce speri sd obtii de la ea. Vrei, de exemplu, sd
capeli: 1. O imagine largd, generald a subiectuiui? 2. O cunoaqtere amdnunlitd, sistematicd, a' tuturor faptelor ,9i ideilor esenliale ale ,materiei? 3. Sd verifici o referinli sau rdspuns 1a o intrebare de cercetare specificd? Care dintre cele trei metode aie lui Bacon (a, lr sau c) ai considera ci este cea mai potrivitd pentru fiecare dintre aceste trei scopuri de a citi?

I RICAR
Aceasta corespunde inilialelor celor cinci faze unei cdrli (sau capitol, sau articol): Rdsfoire lntrebare Citire Aducere aminte Recapitulare Corespunzdtor acestei formule, studentul va trebui: 1. Sd-gi formeze o pdrere generald despre ce trebuie sd invete fdcind o preliminard a textului. 2. Si-Ei pund . . (p1.) la care se aqteaptd sd afle rispunsuri pind in momentul cind a terminat de citit texful.
cle studiere a

3.54.

4. Sd incerce a-gi sd verifice

principaie. rdsfoire 4. aminti
1..

Eu a; alege b pentru cazul 1-, c pentru cazul. 2 ;i a pentru cazul 3. E;ti de acord?
3.3 Aqadar,

principale. 5. Sa revind Ei sd

.textul.
. punctele

cit de bine a depistat punctele

2. intrebdrile 5. recapituleze 3. citeascd

textul,

ca

cind consulfi carfi sau articole, trebuie sd ai o comportare adecvatd: sd fii pregdtit a citi superficial sau cu deosebitd atentie, in intregime sau parlial, corespunzdtor cu ceea ce doregti sa afli; O tehnicd ce s-a dovedit a fi foalte eficace qi care poate fi adaptatd la cele mai multe moduri de a citi este deseori denumiti cu prescurtarea

.3.4 Aceastd metodd

,,RICAR( a contribuit la sucmii de studenli qi meritd sd fie analizatl in aminunt. Sd o cercetdm pas cu pas:
cesul a
01

60

Rdsfoire

cina s.fy{.eit1 Atit de mulli dintre noi' atunci mergem pLnit la inceput'

un text, ,,incepem de Acesta este totuqi Ia sfirEit qi apoi'""* optirn.' Nu.qtim incotro ne de a citi' ;-;;A n6totositor t'*"lmpotmolimatit de mult indreptam qi tt"i""i padureit put"* in amdnunte, inciJIn schimb- ar.rled,ea sa aven'r trebui ;i" ;;;; ;;pu"lor' "" a pefulii inainte de et a" o vedere f'atiq"ri' Ar tre];ui incepe ,a ,," ""J"mfttl pti"

2. Nivelul sau modul de tratare - (subtitlul sau o frazd descriPtivi). 3. Numele autorului 9i calificdrile sale - (titluri, funclii). 4. Data puhlicarii * (pe contrapagind). Cite informalii de agest fe1 poli obline din paoina de titlu a cdrlii pe care o examinezi acum? 'i'e tog sd revii la inceput (daca nu ai facut-o mai inainte) 9i arunci o Privire.
Pagina de tittu i,{i spune cd aceasti ca'rte trateizd, d.espre invdlare, cd. este doar o introducere tn tehnicile de studiu ;i (Joarte important) cd' esf e programatd. I,ti spune db qsemenea numele autoiuiu-i, menlioneazd experienla care a serait ta tnfd,ptuirea acestei cd.r[i ;i ili mai spune (pe uerso) cit de nou[ este cartea.
$.6 Destul de mult pentru cele cinci secunde de examinare a paginii de titlu. Ce urmeaz6?

"t'"L[m siprivim",,""'bt'linaintedeainlelegecom*
ponentele.

o carte sau un- articol mai inainte alegereit i"'u irr"upu .a "it"'Eti este la. 11 de 9i incepe rr inainte :l a pe : ' unui traseu

A.

cirlatorie grea'

rdsioi

hartd
un

sint-scrisc dupi 3.5 Toate cdrlile 9i articoiele rapidd poate sd-ti dea ""' ;i;;";i"""i""o;';i;t* este acest platr o foarte Uu"a iaee despre ce citeqti realizind ^ta -t" sd t:"te qi prin urmare o inlelegere mbi buna'

Rdsfoirea unei cdrli

de tittu' incepe rSsfoirea.tu pagina d'e mult titlu' Ai putea cr-e-d"'t tt" vei obline o pt'larunci s6-!i 1a ea, aa, totaeuuna meritd ei' Ea iti Poate :qu",":, vire asuPla g;;;;l'-al subiectului * (titiul
Pagina
de

1. Domeniul
insuqi).

Prefa[a. Fie cd poarta numele de prefatS, cuvint inainte, nota autorului, introducere sau oricare a1tul, cu mult prea putini oameni citesc vreodoar citeva datd micul text din fa!5 - de obicei autorul vorleqte despre caralineate - in care tea sa Ei pentru ce a scris-o. Ca Ei pagina de titlu, aceaitd informalie te poate ajuta. sa hotSrdEti dacd meritd sd citeEti cartea 7i chiar cum ai putea sd Procedezi. i'riveqte, de exemplu, prefaia acestei cdrti' IDa cuprinde patru alineate urmate de o seitiune f,inald-,,progr-amatd(5, fiecare dindu-ti un alt fel
63

62

de informalie. (De exemplu, primul alineat i{i spune cui ii este destinatd cartea.)
Ce fel de informatii se dau de cdtre fiecare clirr-

necesitatea examene

de a invita tehnica invd[arii

capitole qi fiecare cu. subtitluri.

tre celelalte alineate gi de sectiunea finala

prefata scrisi de mine?
3.7

clin

2. in total sint prinde intre

$r

CeIe patru alineate 9i secliunea

finali din prt:informatii desprc: fata ceriii de fata cuprind

7. Persoanele pentru care s-a scris cartea. 2. Necesitatea ei. 3. Plonul ;i scoPul cd.rlii. 4. Schema gi structura cdr{ii. 5. Cum sil folose$ti, cartea.

7. Cartea ni are capitole pentru prelegeri, psihologia i,nud.{d.rii sau alegerea unui curs. 2. In total sdrzt qapte capitole gi tiecare cuprind.e

intre4;i7subtitluri.

,1.,

Cuprinsul. $i acesta este o pagind (sau miri multe; de informatii pe care ar trebui si nu Ic ignorezi niciodatd atunci cind faci rdsfoirea pt'eliminard. Lista continind cuprinsul ili spune cc probleme trateazl, autorul Ei deseori iti d'i unele idei despre modul in care le-tr tratat: probleme principale, problerne secunclare E'a.m'cl'
Priveqte cuprinsul cdr{ii de fa{d': 1. Dintre uimdtoarele probleme posibile pentru o carte despre cum se invatS, cdrora nz 1i s-a atribuit un caPitol sPecial: scrierea lucrdrilor Personale luarea notitelor studierea unei cdrti

i:
i

3.8 Deci rdsfoirea unei liste indicind cuprinsul ifi spune ce se afld in carte, iar dacd are subtitluri, ifi poate da o idee despre curn se ieagd subieclele intle ele. Mai tirziu, pe mdsuri ce citegti irt intt'egime capitoleie, ar trebui sa retrii deserut'i t'n sir verifici din nou cuprinsul. I)acil ai luat o carte doar cu .scopul de a

!
i

t'iruttr referinte care ar putea sd te ajute sa r.'ilspunzi unei intrebfui specifice, rdsfoirea preliminard ar putea foarte bine sd se termine erici. Din cuprins poli vedea dacd este probabil ('a acea carte si conlind ceva util.

;llttl cdrfii unde vei putea sd-!i cau[i subiectul Ittt,t'-o list[ alfabeticd care-ti spune ce subiecte
ric grlsesc

ltr

ac:est caz,

pofi sd treci de-a dreptul

1a

sfir-

la ee pagini; aceastd lista se numegte

titirea
prelegeri psihologia invalarii brganizarea timPului de studiu alegerea unui curs
64

indc:r' snu indice (Cartea asta are aqa ceva?)

i

' 3.9 DacI doreqti numaiosd indexul ti-ar cru{a groazd du-te imediat la cele mai
5 - invala cum sd inveti

qauli anumite referinle, de timp indrumin-

folositoare

pasaie.. 65

AEa cum un autor de foiletoane, Robert Lyntl, spunea cindva: ,,Mi-e silS sd citesc' o carte firl';i index; mi obligd s-o citesc toatS'(.

il.lll

\1rrtlru', illn propus ca atunci cind iei prima d;rtd ,r ou lt. irr r,r,r'r,etale, va trebui sa incepi cu o lrrr l'oi t'r, 11cr rerali.
r

Dac/r totuEi gdsegti cd toatA carlea met'it"r sd fie ,,mestecati 9i digeratd( (sau mdcar un capitol intreg), fa un ultim pas in rdsfr.rireir generaii: lntoarce cite o toaie a cd"r[ii. Palcurge 1a t'epezeali toate paginile cdrlii, de la incepr:t pinii la sfir"git. in acest timP: 1. CiteEte titlurile capitoielor Ei paragrafelor'. 2. CiteEte recapituldrile finale ale capitolelor 13. PriveEte graficele Ei desenele. 4. UitS-te in fuga 1a unele fraze intimpl6toar"r:' .Nu este nevoie sd spun cd in aceastd faz[, foi-rlltr pulin din ceea ce vezi i{i va r6mine in mintt' Totr,rgi, aceastd i'apidi trecere in revistd contt'i buie ia ceea ce ai qi ghicit despre structura <ritt tii si, la fel ca toate examinlriie superfi<'iirle, 1t' pregaterste pentru sarcina ulmitoare. Deci. c't'ede-ma pe cur.'int. Pune un setnn undtl ai ajuns pind acum qi apoi rasfoieqte la iuleaiii

,t S I litci;ti I ,'-iir li'rsl'oieq;ti lepecle toatl lr l)r, r,it tjnrp crezi ca ai putea iivea nevoie, lr r rirr la<'i t,oirt r rasfoirea? intre si
. minute.

'ir ,rir I'irci lrcettsta este nevoie: I li;r <,ilo;1i pagina 'l S;r t.ilr.i;t,i notele autorului, sau
.

tr'tt rleslsrc cit timp ar trebui s<i se conszlme clt, rrrs.loirc<t,,tlerr,erul,it. Desigur, acestct este condiItrttrtt.l, rle cit este de mqre tettrtl ;i cit este de lvrtlttilti.L .ga-{i .lie de folos. Pdrerea mea. este cd. t't'i tLtttrrt, trcuoie tLe cel pu{,in cinci. minute ca ,srr ,/rrci rt rd.sfoi,re utilii, i,nsd. probabil ci nu mai rttttll. tlc 30 mhtute, chiar dacd. acea carte ar ttt'rrttr st'i <nn,st'ituie piesa de bazd. pentrtt curstLl, Itt, ('(lt'(, i.l. Urmezi.
!f,t
r

I tlt t il.lrL 2. pretata (sttu i.n,trocltLcerea etc..l ;l t'ttTtritt,stL| 4. c:cn'tee 5. T'i-ctm cerut pdre-

restul din aceastd carte, ca sd capeli o i.'mpresie generuLd, asupra continutului ei. (Urmare;te ce.le

l,'r
I

,""":jffi
lii

".llll_._-_

bir"te, ar trebui sd. ;tii acum i,ncotro te inclrepli 'si ce IeL de etp'l,orare este probabil sii Jaci. (ln cel, mai rdu caz, ar trebui, si ti obseruot cd doud dintre capitole nu sint scrise in' Jormtt programatd, ca aceles pe care le-ai citit pitttt

l'oilea intregii ctir'fi, ciici te agtepli sa cind ajungi efectiv sd o lilt,qil i. Ai sir incepi prin urmal'e s i o citegti l't'lrzir ltr frazir de la inceputul capitoluiui 1? Nrr, str rtr: fnr:i asta. Este necesal. sd consumi lrlr,v;r rnin'ule in plus tot pentru rdsfoire. De l';r1rl : A<rrrr-n r,incl ai terrninat rasfoirea genelirlii ir int,r'egii cdrti, va trebui sa faci o rasfoill nuri irmanunlita a primului

lrrlt.gi

ltt

,irrtr, llirrt', tri investit rrn tirnp etpreciabil penlirs

t'oaclele atunci

acurn.)
66

t'tt1til,ttl,

(i7

Risfoirea unui caPitol 3,12 lnainte de ,a incepe Jiecare capitoi nou, ar trebui s5-1 rdsfoieEti ceva mai cu grijd' decit atunci cind ili formai o pdrere despre cartea intreaga' Fii atent mai a1es.la: Primut alineat ;i ta ultimul alineat. Autorul le poate folosi ca sd prezinte o vedere de ansamblu proprie despre cele ce vor urma, sau o recapitulare a celor spuse.

it
ir

leugir cu altele, ele sint cheia sfrzcturii' de Itlel t rtutorului. Muir:t'itatea lucrdrilor vor folosi doua sau lret tiburi de titluri, fiecare tip descrescind ca m6t'lme de literd qi ca reliefare de la titlul de ,nrpttut spre cel de'paragraf, de subparagraf u.d.nr.A. (Astfel diterenta de reliefare a titlurilor flln t'her"rarul precedent aratd cd in el se trateazf, trel uspecte ale subiectului indicat in tit1ul prin<'tpul <[e trcolo.).

'

Recapitutdri. Acestea pot sd apard in diferite locurl, atit in interiorul capitolelor, cit 9i 1a sfirqit.

Clta ti.purt de titluri am folosit eu pina acum tn acest capitol? (Observd in ce chip arata e1e retafiiile dintrs probiemele mele.)
ffi#j

Titturi. Majoritatea autorilor au avut multe necazuri ca s6-qi incadreze ideile intr-un sistem util de titluri qi subtitluri. Este trist de spus, insd mu1!i studenli nu lin deloc seama de titluri qi de indicalii1e esenfiale pe care le contin; ei incearcd si citeascd un text, care este perfect

atard, de titlut principal al. cctpitolului, am loloitt lrei tipuri. de titturi. Iatd repetarea titluil,lor re,ale, araniate astfel ca sd, arate- relaiiile d,tntre probtemel" tratate in paragraf ele respec' ttve:

ln

incadrat, ca qi cum ar fi un romiul. Evident, titlurile i{i spun ce subiect este tratat in fiecare paragraf ori subparagraf. Dar in ele se af15 mai mult decit atit. De exemplu: Ce poli spune despre dimensiunile relatiue saur reliefarea titlurilor? (Privegte, de exemplu, cele patru titluri ale acestui chenar).

Tlputl l
Tlpul :

Ttirut 2 Rlsfoirea unei Risfoirea unui capitol

cdr{i

Rdsfoire----.
I

'-i-

l]

,:
lli

Mdrimile relatiue ale titl'urilor i.{i spun cu'nl se leagd szbiectele i'ntre ele, cum,se acordd irnpreund ;i care este succesiunea Lor.
3.I"3 Trebuie
c
6B

.;

titlu Prefatra Cuprinsul Paicurgerea Paginilor

Foaia de

Primul alineat 9i ultimul alineat

RecaPituldri Frazele subliniate .s1 9et9 cu, caractere

dilerite

ai citi. intrucit

si

observi tipurile de titluri la orice acestea iii spun care subiecte

Al

putea dori sd termini aceastd rdsfoire examlntnd nestul de titluri din eapitol'
69

De indatd ce ai terminat cu r sfoirea unui ctrpitol, egti gata sd treci la fazaadouaametodei RICAR, care este .

,jDe re r:rede autorul cd meritd sa dedice un ?epltol lntreg pentru cutare sau cutare pro*
blemd'/'(

Intrebare (A doua fazd a metodei RICAR: rds* foire, intrebare, citire, aducere aminte, re(:apitulare). intrebdrile
3.L5 NiciodatS sd nu incepi citirea arndnunlitd o t"-tt" text fard a avea in gind o serie de intrebfi 1a care cioreqti sd oblii rdspunsuri. Intrebdrile constituie. un puternic stimulent pentru invdtare, cdci ele iti clau o, idee asupra scopul'ui ;i te menlin atent. Devii astfel un cercetdtor activ, in loc de un rtlsfoitor de cdrti pasiv. De unde vin intrebSrile? Sursa princiipalti es,ti tu: Unul dintre avantajele de a face o prealabild a unei cerii sau capitol este faptul cd ili dd ocazia de a Pregdti citeva

Chiar qi aceste intrebari generale rA te decizi cum sd tratezi cartea.

te

ajuta

lns* atunci cind de la rdsfoirea general5 a ttnel c.lrfi treci la rdsfoirea capitolului pe care crqtl gata si-l citeqti, intrebdrile vor fi mai
( rnu,l,t I

p t,[,in?/ s pecif ice

mult

,l Tltlurile qi subtitlurile paragrafelor trebuie totdeauna sd-ti sggereze intrebdri. De exemplu, cll vreo citeva chenare mai ina&tunci cind lnte * ai vdzut titlul ,,Intrebdri(', puteai sd te
i

't:

televa"te'
rdsf

,
intreb(rri

---:---

oire

Intrebdrile proPrii 3.16 Rdsfoind oartea in intregime, este probabil ta aceste intrebdri sd fie destul de generale' De exemplu, privind in fugd foaia de titlu, prefa{a Ei cuprinsul ai Putea sd te intrebi: ,,Cita incredere-pot acorda acestei car[i, editatd acum cinci ani?(( uti15 pentru mine". aqa . ,,Va fi ea chiar atit de cum sugereaza Prefata?((
70

lntrebat: ,iDe ce a folosit autorul acest titlu? Cine intreab& pe cine? Ce rol joacd intrebarea in invdtare? D'e unde provin ele? Cum sd le gdsesc rdspunnurile? q.a.m.d. L& unele dintre aceste intrebiri s-a ;i rdspuns; lq altele se va rdspunde in curind. Priveqte urmatoarele. trei titluri (de ia chenarele 3.19, 3.20 Ei 3.23). Ce intrebdri iti suget'cazd

fl

ele?

16trc,

,rlntrebd"rile altor persoane te-ar putea detertnlna sd, i,ntrebi: ,,Ce.re al,tiiT Studen{i? Autori? 'Pirotesori? Sint i.ntrebdrile lor tot ati,t de utile cq gl, ale mele? Unde se gdsesc rdspunsurile?"

71

irripirot,,Ce este l.nud'{ mlntut,

,,1

ntr

eb d.r

i,n inu d[dm'intul .pr

o gy

Qn't'Qt{(

ar

tegdturd'au astiel de i'ntrebd'ri-cu inud{area? Llt 1olrt"t"? Ce Jel de i'ntrebdri?tc etc'

pr^ogr.araat?^ Cc

Ttut

<t t r'

"i ,,Citirea" ar ltutea sug-era: ,,?o! "", nu' ;tiam 'ii si citesc? Va trebui oare siL inudl' "u "u* Ce poate sd spund aici ;i ntl sc metocle noi?
afld

in capitolul

despre citire?( etc'

3.18 Aqada r titturite vor fi o surs6 rodnicd de intrt'^ intreb,ri care ili dau o idee asupt'a Lrari - Ar trebui sd fii in stare de a ltrrt scoputui. pru.ti" orice titlu qi sd scofi.din el cel pufin 5 intreUare, chiar dacd ar fi numai ,,Ce iLr-' seamnA asta?" Ar trebui sd-!i vind in gind intrebdri atunc'i cind te uili la primut at'ineat ;i la ultimul alineat. ca si la oiicare recapi'tulare' De eremplu: ,,U"a. sint faptele care sd sprijine aceste afir'malii? Pot oaie sd md ingel in privinta I ceel ce credeam cd Etiu despre aceastd problema? Am mai intilnit cumva aceqti termeni tehnici?'(
etc.

NBeA t'omentarii care se pot ugor formula in chip .r,"' do observafii) clespre capitolele la care intimlln{rseri dificultA}i. ' Se poate totugi ca cea mai folositoare sursd r erterloari de intrebdri sd fie insdgi cartea. De,' ;roll autarul, va pune trei sau patru intrebdri , 1n trrt'eputul unui capitol Ei rdspunsurile lor fiA-tt fi devenit evidente pind in momentul cind ul aluns la sfirsit. Uneclri autorii ili dau o lista cu intrebAri la gtlrt,ttttl unui capitoi. intrucit intrebdrile sint in fcnbrat mai folositoare dacd se pun atunci cind lneeqi sd <'iteqti, va trebui:

,. :i
i.t,'

iei cunoqtinld de aceste intrebdri de la sfir- pre-, qltul <'apitolului incd din timpul . ilminare a capitolului qi apoi s:i 1e examinezi tlln nou clupd ce l-ai terminat de .
SA

rfis/r.ririi

citit

Din plcate, prea de multe ori studen{ii 4u lin ilerma de intrebdrile autorului Ei astfel omit un gh,id fo,arte util de lnv,Atare.
r

i:rr

Eqti oare (ca cititor) singura sursi de intrebdril

i,, I
i.i.',
rli,,

Nu. (Aga cum ar trebui sa-!i aminteqti din rdsfoirea titlutui urmdtorl)
Intreb5rile altor Persoane 3.19 Uneori profesorut ili poate sugel'a intrebf,ri pe car"e sd-tre ai in vedeie Ia citirea un'ui anumit' pot pune intrelrdri (ori si ,^u ""pit"f. "slegii
72

i.4

Irfirettdri in inudfd'minttrl program.at. inir-o carte programata (ca aceasta), intrebarile joaca un tol esenfial in desfdgurarea argumentdrii 9i din rnodul cum sint redactate, pofi sd invefi multe

$;.

Autorul unei programari pune intrebdri de multe feluri (directe, cu rdspunsuri ,1a alegere, oU oompletdri), dar scopul sdu este mereu acelagl: sir-ti atragd atentia asupra celui mai impo-rtant punct pe care fi-l infSligeazd Ei sd te
fac,fl srl-i dai rdspunsul.
73

de$pre cum

si

citegti.

$i r-spunsul- pe care il dai 1a intrebare

SA

te,,ajutir
, ti r

inue[i (ori sd inJelegi).

3.21 Pr.ogramarea constituie o oale rapidd gi efica,,' de invatare Ei, treptat, apare din ce in c;e mai mult material in forma aceasta. Existd prbgramdri in multe discipline scolare (mai dles ta : matematicS, gtiinte gi gramatica englezd) Ei din ce in ce mai multe la nivel de facultate.. Programdrile insd pot sa te invete cev.i care este aproape mai valoros decit continutul propriu-zis la care. se referS. Adici e1e pot sd-ti formeze deprinderea de a citi interogatiu... intr-un sens, ar trebui sd ,,programeiitt in gind tot ce citegti. Sd-ti pui mereu inttebdri: ,,Care este cea mai principald idee din acest capitol? Din acest paragraf? Din acest alineat?( lntrebdri de felul ,,Cum? Cind? Cine? Unde? ,qi (mai ales) Ei Ei?(( ar trebui sd-ti lipseascA rareori din minte atunci cind citeEti. $i pe masurd ce se rdspunde la o intrebare ar,trebui sd se ridice alta.
"

I' ATedaf, unul dintre cele mai importante morrve ggFO tg determina sa faei o rdsfoire prealabitd oferd l i[tp faptut cd ifisd ocazia de a depilta citeva [: lntrebAt'i care constituie scopul citirii. La I lneeput pofi gdsi cd e greu sd formulezi intrel b6ll, lnsd cu timpul o vei faae in motl auto,rffillt, Duri citeEti interogativ, intrebdrile vor VCnl de la sine. Dupd ce ai fdcut rdstoirea qi
i ,, al lnceput sd formulezi intrebdri, eqti gata acum ;,r, Pntru a trece la a treia faza a metodei RICAR r: rl a*.r*^ t^--r.-],-: .textului. llonume.
$;,
ii

*nur=:r

W
s.

eltlrea

K [$

Chirco

t ff Dcri citirea

cste a treia fazd pentru studierea Fr. Uhei <'tirfi, nrr (aga cum se pare cd gindesc unii

[1 rtudenfi) prima Ei singura fazd. $' lnsd ce fel de citire se cere? Desigur nu ca ii,'l Aceea pe care o folosesc cei mai mulfi oameni il, pentru citirea romaneior de aventuri, cdutind fl' ,,aA-gi ia gindul de la altele". Scopul tdu este :' txaet invers: lncerci sa-\i concentrezi mintea,
i,,, cU Intreaga

In mod normal, rdspunsurile Ia intreb;ri'se vor ivi din text, pe mdsuri ce citegti mai departe. Ce ai putea sI faci dac6- la o intrebare irnportantd nu se da rdspunsul in textul ce urrireazd?

ei capacitate critica. De fapt, aga cum tocmai'am decis, trebuie sd ii,, 1,, , ctteqti lnmocl actiu, cdutind rd.spunsurile. Amin; tcqte-fi;
i,,

Ei bine, dacd ar fi o i,ntrebare importaritd, oi

putea
prunsul

'l0ltltorul. r:u o

li

in altd. parte: la un

inclinat sd ,ti-o insemni'gi sd cau[i r..sproJesor, un..poleg,

ri,i

'ffte un cititot'
lnlrebare

. la care sd se r-ispundd avincl un scop.

i.ntr-o altd carte etc.

74

d id.

Bi'r [t

75

Cauti ideea principal6 3.2-l Aga cum am menlionat mai inainte, poutc t';r i intrebarea cea mai semnificativd pe care po(i
sd

ti-o pui este ,,Care este ideea principtttd'/" Idei principale se pot gdsi la orice nivel irl carfii. Cartea in intregime va avea poate o sin gurd idee principald, foarte generald. Idccir principald a fiecdrui capitol va fi ceva nriri

uel. Sd facem o incercare: se afld patru idei principale ditr pe care o citeqti acum: cartea 3. ,,O metodd de invdlare eficace este meto(lir RICAR(. b. ,,Scopul important aI citirii ar trebui sd I'i,' depistarea ideilor principale.(' c. ,,Faza citirii in metoda RICAR trebuie sd fit-' activd Ei orientati de scop(. cl. ,,Cei mai mutli studenli ar obfine avantir.it' folosind tehnici de studiu eficace."

pufin generalS. Fiecare paragraf dintr-un capi* to1 va avea o idee principald mai specifici, iar' ideea principald a fiecdrui aiineat esLe (:c,r mai specificd dintre toate. fie ili revine sar'cina sd depistezi ideea principala la liecare tt,i-

in continuare

,Plenul ctu,torului. Daca cite,gti o carte in moct Pt{tler rlr trebui sd poli clepista ierarhia ideilor el,, celled planul autorului. in acest plan, ideea 'Ft'lnelp$lri a cdrfii (nivelul 1) se subdiuide in ll1el multe idei principale mai precise, fiecare t,onrtltuind tema unui capitol (nivelul 2); fiecare ldae principalS a capitolului se ramific5 dind lclel prin<ripale pentru fiecar-e dintre paragrafele lul (nlvelut l)) qi fiecare idee a paragrafului fur, nkeazrl idei principale Ei mai precise, cite una Pentru fieeare alineat (nivelul 4). Dlaglama aceasta ar putea ilustra ierarhia ldctlor (fiecare cerc fiind o idee principali) peni,, ilr' tru o trat'te micd sau o broqurd. in faza rdsf oirii, r Brobubil ci vei fi sesizat ideile principale de la . qi . ., poate chiar qi de la l nlvelurile . . nlvelul . .; in faza citire a metodei RICAR !' vcl fi preocupat in primul rincl cu ideile prinelpale de la nivelul
.

12

;3

.t

Care dintre aceste idei principale aparfine: 1. Cdrtii in intregime? 2. Acestui capitol al carlii? 3. Acestui paragraf (intitulat ,,citire")? 4. Alineatului precedent (incepind cu ,,AEir(()'/ Scrie-,ti rdspunsurile, apoi treci la chenarul ll.2l-r.

t.d
/rl

2.a

3.c

4.b
tl

faza citire a metodei RICAR vei avett ttevoie sd giseqti ideea principali din fiecale olineat.)

P.t

:, .

(i"

" r

ii,,.Hfctanlrt clec'it inainte.

Doi NU 3.26 Nu cauta s;r iei notife in faza citirii. Asta poaLt' si te distragi gi si te faca sI pierzi timp. Dtr asemenea, te indcamnd sd foloseEti cuvir-rtelc autorului, in loc de cele proprii 9i aceasta nu-fi este de nici r..tn folos pentru intelegere Ei in-

Subliniazi ideea princialineat Ei orice amdnunte im-' airta tlln fiet'are (lnsi bineinleles, numai dac: iti aparFui'f untu. ilhe lnltea.)

Nz sublinia nici cu'n'inte, nici fraze -- nu lit : prima citire. DeEi aceasta ar pute_a sa-{i clea int' - presia cd eqti activ, destul de multe ori vei gasi,
reflectind, cd ai subliniat greqit. Deci, la prima citire ar trebui s5 cauli . . (p1.), insd ar trebui si nu
stLbliniezi

vatare.

. (P1.) Prelil\itttlttt', ctuPd ce ai facut ' . (pI.), ,ai . . nrlnare rii fi-ai Pus te*tul tle doud ori qi ai notat ideile . ,ttt,rtm eqiti gata s[ ataci faza rr patra a metodei . cele cre ai RIClAll inc:erc:incl sd-!i
lnv&ltt[,
ry_":

rdr,l'trlrilc tntreltdrile citit principale

(lttlltttnlsl,i

(pl
noti'!e

ideile principde
Reciteqte

i, Aduccre qminte nu i Altlritrtea cle a studia un text estese termini = perfect de chiat' daca materialul i,o i,itir.a I)e exemplu, sd presupunem crd nu ai in, i,itrr, I iimpinut nici o dificultate ca si in'{el'egi ideiie
1,,,,

3.27

Unii studen{i g6sesc ca este util ca la aceirslli fazi a metodei RICAR sd citeascd textul tll

pe t'ttt'e le-ai citit in acest program'

doud ori. Iata ce sfaturi dau ei: 1. Citegte fdrd intrerupere intregul matel'iirl, concentrinclu-te asupra ideilor principale. Nu tr' opri si subliniezi ori sd iei notite. Bifeazd doirr' cu creionul, pe margine, ori de cite ori vezi o idee importantd. (Ori, dacd nu-ti apartine <'itt' tea, pune fiEii de hirtie acolo.) 2. Citegte-o toatd a doua oard, ca sd verifi<'i t'rr intr-adevSr ai depistat ideile principale, insii tlt' data aceastzr dind rnai multd atentie cletcrliilttr

1 ',

lnteunrnti oare aceasta ci vei putea sd-fi aduci unrlnte totul, sd zicem, peste o sdptdmind?
@..'..F

Aproape sigur c(r nu, afard, doar dacd.e$ti in*ti,rlrrrl, cu o memorie excep{ionald' Cei mai' firul|i oumc'ni uitd. 5901, di,n cele ce au c-itit dupd' ritetro secuncle di,n momentul cind au Ldsat carlclel ditt' ml'nd, cu excep{'io' cazul'ui cind tac un afrrrl speciol ca sd-;i aminteascd'
79

7B

Importan{a aducerii aminte 3.29 lncearci mereu sd-!i aduci aminte vei irrr bundtafi invd{ar"ea in trei mocluri: Ei_!i l. Te vei concentra mai bine pentru ca vei 1li ce szrrcina te agteaptd 2. Vei avca ocazia sd corectezj,orice defir,ietr[r, ale memoriei, sau neinlele.geri. 3. Te vei menfine actiu deoarece trebuie sir lr, infrunfi cu cele ce ai citit qi si le recapit.rr Iezi cu propliile tale cuvinte.

"
**.k.

fraao?

A
B
?

clltrett'/
pat'ngruf

Ai putea oare si beneficiezi de toate ar,eslo avantaje numai prin citirea tertului in.cti t)
datd?
....--'....---.'.-'-.-----'..--'-.'...-'.-

,.*lr lrl at'ard" de cazlll cd ai citi fraze ertraordinq,r ..iBp ltrngi, n.u, ar fi recomandabil sd incerci a-[i ir' efrlntl lu, sJ'trSitul fiecdrei fraze pe care o cite;ti. i Fftretor/fncl tn. J'etu.t acesla, i,nudlarea se fciri.mij, }ga*n ;i probabi| ai piercle din uedere - sau ideile principale. Vei i,rf,odtrr' il,tl cti obser i EUao nel)oie sd aptLci fragmente mai mari din trlfiltriul t.lcrcd urei sd ti-L organizezi i,n minte. ffe m;1 sti rcuii lq chenarul 3.30 pi sd-{i modiJici
,, :Ff,,lPtt, tl,strl
.

---.

---

,"i;

Nu, o recitire nu irulocu.ie;te ad.ucereL. amirilr, (A;a czLm desigur stii, fapiul cd poli recunotrrytr, ideile de indatd. ce le riuezi nu este o clrn:rultr c^d pofi sd li le aminteEti fdrd sd ci cartea i,rr Ja{d, necurn sd le mai'Joimulezi ctt propriilt,
tal e curinte
.)

Cit de des s5-{i arninteqti? 3.30 De indati ce ai inceput sd citegti ar tr.ebui:irr te opre;ti deseori gi sa_{i spui singur pttttc.lcl.,, principale pe care le_ai citit. Uneori va fi rll ajuns sd te opre"Sti la sfirgitul fiecarui cerpitol qi sd-{i aduci aminte.
Tnsd, cle obicei, clacd acel capitol este fonr.lc qgurt, ar fi intelept sa_{i aminteqti gi,la sfir.;ilrrl

l, In, cuztLl uttui alineat deosebit de lung ;i i,ndlelt, pOQLe, C t uneori nterlaa, sq la;i deoparte tl GItGl.r, poate ci UneOrL meritd sd LqSZ qeopar[e iit Arteo pentru, o clipd ca sd uezi daci po{i reca'. Pll,ufu tn. minte acel alineat. Dar nlt ar fi"i.nte' lapt sd cape{i deprinderea de a te opri dupd jie, 1111711 ali,neat (sau dttpd citeua al,ineate), citci 'l ltfgo,\'r(I ur putea sd te impiedice de a urmd.ri, Etlptut(rcu argurnenlelor autorultti. Te rog sd rllertli trlirueatul care urmeozd. . f', l)ttrri, ui u.ytcpta pind la sfi.r;it;Ll unui capitol llt,ry1, <ri prLtea sd. $i fi uitqt atit'cle multe, incit f,. ('trgu t:t: li-tti aminti ar Ji mult prea confuz. Insi :t tt etdttcttte arninte la stirs.itul fiecdrei traze ori : t,lhr,t'ttt fi-ur sldbi ;i imprd;lia studierea. Deci ,': 6,4f truti ltttrt, p:Lun. este de a alege pe rind cite , l{n, purugraf. Ori de cite ori intilne;ti un no1t. ' tltlu principal, opre;te-te 9i aminte;te-{i capilol,ul ptnd acolo.
sum rd Inveii

fiecdrei. .
80

81

Apoi, cind ai aj_uns la sfirgitul . ., r.(,;r minteEte-ti cle data aceasta toate par.agrlati.l,, Treci la chenarul 3.32.
capitolului

! tiilu geografie; pentru aceasta ar trebui cn l-r0ti7o din timput de invdtare si-l pe;iilfuet pentru a-!i aminti ceea ce ai citit'
IrUlntl ilceasta drept criterir-r, te-ai aEtepta sA -mai mult sau mai pufin de ,jii-nevuit a foiosi ,$llo/6 elin tirnp amintindu-li: ,1, M"teriolul de inv--{at pe dinafara, de exeml'-' pi; i'egu1i, simboluri,-nume' legi, formule? 'de5oo/o I ' ,1,i, 8. Istorie, filozofie, literatuld, biografie 9i orice fi:'=' inlteriill cu un conlinut de tip narati'n'? . de 5004 ;'i,
',rt'65*,.-:=*

3.32

c1ry19 qi orice amdnunte pe le gdseqti ,.rr sint importante. Chiar qi cele"aie r.ujimenlirr. mai notife sint cu mult mai valoroase decit sti irr gddui ca aduoeri aminte neinchegate sd_|i r.;i ticeascd prin minte. Este uqor si f\i cu totrrl increzdtor in privinla volumului de aducct,i aminte, p-ind cincl incerci sa le formulezi rr cuvinte. (in plus, ai nevoie d.e o irtregistt.u.r.t, celor ce ai citit. Despre aceasta se va mai.ror.lri in capitolul 6.)
I

Nu te mu1lumi sa-fi amintesti in gittcl . t\,, leazd pe hirffe punr.tele cheie pe (.arc, li t,, amintegti. Ia scurte noti{e despre ideile .pr.irr

:,,

,'
:

, '.!, ;

1, pr,rtrnti,L mai mul.t cle cltiu,r lu g}o/il.

pr6{rcr{ril
l10o/s).

511010

(poate oiungind

mai putin de

500/0

(euentual doar

Deci ar. tretrui sd incepi prin a lua noti[el rrr cadrul fazei de . din metocla Rff:zf H
aducere aminte

Cit timp acorzi aducerii aminte? 3.33 O par,te foarte apreciabila clin timpui acor.rlrr( metodei RICAR ar trebui sd fie destinatir l.rrzli de aducere aminte. Ca exemplu, gincle$te_1,r. l;r materialul semnificativ gi bine organizat in rrrorl logic pe care este probabil sd_I intilneryti l;r cuJ'surile de pedagogie, psihologie, gtiinfd r.,.,,
B2

pregAtit sd petreci iumdtate din timpul iirvagare amintindu-Ii qete ce ai citit (Ei ie*tu greu de , Ftrtnl mai mult daca materialul estecd acesta l, fflo111ol'itt). Experienlele au, dovedit ' rru este un timp irosit. De iapt, cronofagii sint scape ,,sd Gii ur citrol ic'op este doar ceeamai citesc, de ei ce ii i'i.,r'te". Chiarl claca inleleg , vttr uitl totui in curind.
Dect

{ii

,l

Duprl t'e iti stros notife despre ce iti aminte$ti' euti pregdtit ar:um pentru a cincea 9i ultima 'rt metoclei RICAR; s'r tot ce frizrl trl fAt:ut Pini acum.
ra$apitu|ezi
B3

-i"35

Aici ai clrept

asiguri.

scop sa verifici exactitatea.,a ce ifi aminte,gti. Sd nu incerci niciorlatd. s{ 4i convingi singur cd ili amintegti totut ,c,or.dtll intotdeauna .sd te mai uili o' clatd, ca si[- tO
:

Cum sI recapitulezi Cea mai buna linie cle conduiti esle sa faci o repetare rapidd a celor patru faze precer.lentel 7. Rd.sfoie;te. structura glnerald u purugru,tuiui sgu a capitolului. (privegte din nou littur.ite gi orice recapitular.e.) 2. Amintegte-\i intrebdrite pe care le-ai formu- ., lat. Pofi sd raspunzi ta tbate? Nu au upar:utoare intrebdri noi? , 3. ReciteEte textul ca sd vezi daca amiutlt !i_ai tot ce este important. 4. Desdvirgegte-fi recapitularea prin completu_ rea oricdror. lipsuri Ei corectarea or.ic roi gr.eEeli din notileie pe care le-ai luat.
,,
,

'.

g,illl ( 'olo cinci faze ale metodei RICAR au fost exullitrtentate de mii de studenti' care s-au Proi ,,,'r,,ii i"urte favorabil ln privinla eficacitdtii pe care au dobindit-o in invatare' Este 'r'r'si'trte sigur ce gi tu ai pJtea beneficia de ,rl)r'oape ,rr,r'litgi procecleu. S-ar putei sd ai nevoie sd-l rrr,,rliiici Ei sa-1 aclapteii, ori sd schimbi corel;rfiir ;i clurata iazelor, pentru ca sA corespunq? lorirrlelor proprii' insd- strategia fundamentalS ,,';tr, ilestuf de flexibiid ca sa o poti folosi in rlil'trite moduri Ei totuqi sd obtii rezultate bune' liir plesupunem cd trei studenti oarecare aI'ur,,r,r's:i prlzinte cele trei puncte de vedere difelilr-' pe care le clescriu in continuare, privind ,,,,iudu RICAR' Care dintre ele ai crede cd este
,

t'l

rmai Practic?

aplici ,,Nu are importanJa in ce ordine fazele atita timp cit nu omiti nici una ;i nu incerci se foloseqti doud faze in trelaEi timP.( A
oarecare ,,Fazele se vor suprapune in misurd si o faza atnerioard pcate fi necesar sd fie chiar lepetata mai tirziu pe

Apoi aplicd cele palr.u faze din .recapitularc, s5 verifici cit de bine !i-ai adus aminte. .
%_ _a:=:r.;#

memorie.

Mai intii reaminte;te-.ti titlurite punr:tele , principale, fdcind citeva insemnd.ri Si scurte din '
<,n

f,ncearcd. sd. Ttroceclezi tolu| acesta:

a;a

cleocamd.cttd.

cu copi-

Parcurs.(( B

comptret inainte de mdtoare'a.(( C

:1.;17 """

terminati ,,Fiecare faza trebuie sd fie a se putea incepe ur-

Cit de bine ai reu;it? Sper cd mai bine decit. te aEteptai in mod normal. (Dar nu tot a$a de bine ca si cum ai fi ineercat sd-fi aduci amlnte cltrprl tiecare din cele patru paragrafe.)
84

A. ',;;'

Ntt sirtt sigur cit de practic (sau chiar posibil) ii"ti-1i aininte1ti i,iainte cle a li c'itit'..ori sd' ,,'t:'izuie ;ti inainti c)e a Ii rdsf-oit, astf el .ca ofi= ,,,',t. fazeior d'in metodatRlCAR-este cu siguran[a. t,,,,1iii. Desigir cd at ti nechibzuit sd' se omitd
B5

oricare dintre, faze, htsd in ceea ce pri.tesl<, ll losirea simultand. a doud faze... Ti rogt'tiltjsr ,, alineatul B urmdtor.

B. Cu toute cd fazcle metodei RICAR jate in ordineo naturald,logicd si clecisitt.l, rrr.tttt ar l,t.r,lttu sd fie urmtte in acest Jel,irebuie sit nct rtst r,1t td.m la unele .*uprapui"ii gi repetdri De er-emplu, chiar iru timpii ctid se ult, l,,t I;nLn(, ,\. centul pe rdstoire sau citiie, putem totu,si su rr,, pulxern intrebd.ri; ori putem dori sd intientltltrt J'aza ci_tirii pentru a ie ctcluci o*intu sa.u u t.t, capitula,_ori pentru a repeta rdsfoirea te.ttrrltri Metoda RICAR-ili oJerd un pioced.eu flt,.rit,tl care poate Ji modificat corespinzdtor sc,rpntti,i si naturii materialului,pe caie tt tnueyi. ,i,,.,,,,..,', te rog,la chenarul J.Jg.:
C,. .C:ry{ljungi. ta aplicarea in practic.t rnttrr dei RICAI| uei co^nitat-a cd e gieu sA, lca int1tti,, dici de..a-.[.i p_une tntrebdri deiniata ce ui, otitt,s Ja.za_ctttru, cle a euito sd citegti cind loci t.,,, ., ltitularea etc. Te rog sd cite;ti al-ineatut I) 1tt.,, cedent inainte d.e a-merge mat iiparte.

cu a rnea: greu de.folosit i.- ",!t:l,:qi:; i, pregdtit [.i ;ist;;il;";;r;i cin? insuqi l:ctorul este pot face urmdreqtij lo]u1i ;11ii [.. FA]ti'-puna-;; ., oitii si^intotcleauna meritd si intrebi' 'J,'iil;i;;;;:; i"deba anticipat poate tt g:{:11 i""io'ului; inis {iar qi atunci ' fAtd'i;nJ;.."1 gindeqti la intrebiri s.*,"ulut^u: i" i ;t'i,';li;i ce afli"subiectul' Cu si'guranti ca.ar ;i; i;r;i';: , , i'r*flui"ta iii it stare de a ascrtlta interaga'tirt
QumPurd-PL Pdrerea 'iifi-toirr.'Este

i'

i:ti'

C'tt,n.e. 1 '' -*narlilf. lui, insd desigur cd ascultal"ea lnrleolineste exact acelaEi rol' ';,'iTi;;;;i- aminte' Tot'al aplicabild,.;i chiar ;ui ;;; ortantd decit este pentru carti' i',"itiiieti"li". Posibild in mdsula i".,:*i: !",1] ri velifici ce iti aminteEti, in comparatie eu cele
'

: iitirJi"t i:e,* incep.ut sd vorbe-a1!d^ ,^- o -arrio ;{, Imposibild daci nu ti-a dat ^ copre

bil;,i;
tlcl:i

despre care nu eqti sigur' poli si-1 inPe lector.

3.38 Existd o ultimd intrebare pe care cuverri r,r o ludm in consideralie inainte S_ar a int,lrr.i;r de acest capitol:

este Det'i, lntr-o mare masurS, metoda RICAR Oriprelegeriloi, cit 9i carlilor" nollcabild atit ^L"tu "un proced:" Siii 9,:" ;:ffi:-i;;;";"i, se poate adapta ca sd ofere LL{r osreiin{'i""it ii", t*iii" in favoarei aproape a oricdrei acti-

l=:-

Pind acum am vorbit despre metoda lil(,2\ll numai in legdturd cu texte: eirfi, comurrir.iilr, articole etc. Crezi ca vreuna ori toate cele cinci fazc lr putel.fi aplicate la felul ae in"a1a[ pe (,;u.r. o realizezi in timpul unei preleger.ii :n acest caz: care faze? Cum le_ai folosi?
B6

activitf,li i,iiiti''iJ^r""ifare (chiat pent'u etc'J'

l.et'en, cle laborator, de

de

indrumale

' r, ;

si Irr r,rrpitolul urmdtor vei avea ocazia maiaplici lntii text real' Dar. ilti;il""Iiiaan cu urmitoarele..intrebdri,T:i; ""ui ii-ii tltiricare -ar trebui sd-!i reaminteasca f8 o vertrtcare tiuf"ti"" care principale din acest carpitol' ffid;i"t*'ia"l"
87

intrebdri recopitutotive (Dacd vreuna din intrebdri prezintA difir:ultrifl. srvr{rri

Itt1tt,, irfirebd,ri Itt. r'le.

!1,

ar treittti sd se ridi'ce in

toate

inapoiazd-telachenaretererpe"ii;;l

3.-10

Enumerd

in ordinc cele cinci faze aie metoclel

In,trebare.

,sir | ,\lrorclincl o lucrai'e (r-ln manual) trebuie din irlt',.{i Lrleile principale la toate nivelurile ,i.,,1i.,' capitoi, pariglaf, alinea.t' in faza citire ll r,ei o"rpu'mai aie. cte ideile principale 1a

rtrrt nittel,? (Chenarele 25'

.::#

26)

R:|,sJ'oire

Aducere unlinte

Citire. Recapitulare
ll,

rtl

i tt.t:ttt

3.41 Ce operalii s-ar cuveni sd faci la rdsfoirea lrr cdrJi? (Chenaretre b_11)

lir l,)xistti rlozd luct'uri pe care ar trebui sa le

r'r'ili la prima citire a unui text' Cnre sint

:Iyin:"

"nei

(euentual paginile cdr.tii.

3.42 Inainte

Sd cite;ti

f, ;i ind,erul); sd -parcurgi rapii

toula

de a citi un articol sau un anumit capitol dintr_o lucrare este necesar sd_l rlisfoiegii intr-un mod mai amdnunfit. Cat.e sint cele patru texte la cSre te uili cind rasfoiegti
12_14)
1d

timp ce ,\rt tt,tr iei 'noti{e ori, sd subtiniezi' ol'ose;ti cuuintele aut'ilcsti ai fi prea tentat sd f IrtrrilrLi in l,ocul celor proprii ;i la prima citire x ttr ptftea loarte .bine sd taci sublinieri gre;ite')
:1.

'''"''!-:ialau'@ (ln
(('he r-rarele 30, 31)
..-.

aces-

lli ln t'e locuri ar trebui sa procedezi la aducere rrrttitrte ln timpul stuclierii unei cirti (manual)?
(','1, pttLit't

fj"-S"henarele
Primul orrruo t itlurile.

la s|ir;itul |iecdrui capitol ;i..de .asecel mai probabit ta s'Jir;itul tiecdrui pa,,t,('n(.(t
rtu1ru.l din. caPitol.

3.{3 In car.e fazJ a metoclei RICAR ar trebui sa pui intrebdri? (chenarele 16_22).
Cu precddere i,n {aza intrebdri (care tinde sd .ye. combine cu taz_ele rdsfoire gi citire), d.ar ;i ii timptil aducerii aminte pZ ol recapituldrii. Dc
B8

il,

l7 ('t' irr trebui sd faci in faza aducerii

,.',,"".1,="t Srr

ici rttttile despre ideile principale pe ti lr trmirttesli.

tl=-_

aminte?

care

B9

3.48 De ce este necesar sa recapitulezi? C)e al. tr.r.lrrrr

sa

faci in faza cle recapitulareZ (Cfrenarrl

S.i ueriJici eractitatea a ceee ce li_ai amitttrt Amin_teste-ti de r.dsfoir" ;i- .'a"- i.ntrebdt,ik, 1t,, care le-ai ptLs, recite;te tertul completeo;tr tt ceee ce i{i aminte;ti prin ;i

i-.

,,,,t

4 Cum se tntocmesti o
lv

lucrare Personala
(Duroto de invdlore: circo 25 min )

linisarea'",,iii,t,,

3.49 Iatd ca urmdtor.ul. capitol nu este progr.irru;rt, ca sd-[i ofere ocazia dL a aplica metoda Rl(,.\Ii in cazul unui text norrnal. G i"g"., sa l.e.rrr.,,r ra aducere aminte de a--d d.i i:i';;;;i'i,,',;:' curgerii lui.) Te rog sa treci mai departe ca s_i fac,i riis./ol,r,,r preliminar.d a capitolului 4.

lmpo*onlo lucrdrii Personole elabo{3t:1- "?:t ::"j'i] ,,1 pcntru mulli studenli, -"i"tii ryGnLt u 'rurvr oluul"lil^ 1or' Ei pun la pBrsonale este Pa< p:"o"ul:: :. -:l:: ' lntioiria utilitatea lucrdrilor'ei' in general' cauta sd Ie scrie ;l;';;;;t"""tl il' i;;;;;pu'1u u""tstd sarcind' lungind-o cit
,
.

",

n,""ti, atitudine este foarte nechibzuiti' personale poate ajuta i', ,,a,lr",,ii.;-;;;;i i;crjri moduri:

Eot mai mult. t"

,l,l

J,

I. "

Po

*tua"nt in trei - qi sa-;i ginclirea ^: ^x -; ii";tl.Ete sd-qi organize'zevede'e despre un ilt".ir.jze punctul iau de
s tt

i".' i"",f iar.i t, r.i,,t sdu cle specializale' ""i"i o practicl ce va.fi f?l:-i9::"^.1: ,, 11, It proeurd "' (pentru cd cele mai multe examene
o*i*"ne
ionnle).
i)1

i 'a, ii [.liec:t. lui (qi profesoruiui sdu)-si d"^1T-' o*rmite tari'pe trebuie.se s'e spn;;t; p[rti "at" trebui: care ffi Ei Pa*ti slabe Pe si reuqeascl. t:: :i ]: ln daca urmeazd

. Dintr.e aceste trei avantaje poate <,ir r.r,l mai important este primul. Dupa ce anr t.ilrl, am auzit Ei am vorbit despre un subiect, ntirrlr,,i noastrd este invada-td de ginduri gi impr.t,:,ir insd niciodatd nu infruntarf eleciiv'acea.ri,,n p_erienld dacd nu incercdm sd o punem ir-r s<,r.i,, Numai atunci cind ajunge- .e agternern r,rr vintele pe hirtie sintem sitili sa precizdm ru,(,rlr. idei,^sa le cintarim, sd respingeri pe,cet"a (.iu.r, nu srnt relevante qi sd organizdm restul inlr. o schemd losiga pe care o putem numi cir orlr, a noastrS. Scrierea este pasul esentiel fdr.a rlr, care proeesul invdtdrii este incomplet. (Si cleorr reoe, in mod practic, orice activitate ai putt,,r avea va cere aceeagi capacitate de a te ox Bir--i in sgris_,..1ceasta est-e in mod ctar o ,,<,rrti Ilcare pe viatS(.)
Precizoreo temei - Multe dificultS{i cu privire la elaborarer un(.i lucrdri oersonale provin din faptul cd str-rclt.rr tul nu Ei-a planificat-o cu destrild griia, oli rrrr s-a gindit intr-adevar la ceea ee li.ciarea r.t,,, oectivd cere de la el. pe el il preocupd sd sr.irpr, de ea cit mai curind posibil. Cind profesoruf iti dd titlul sau tema trrrt,i lucrdri personale, noteazd-l exact Ei cercetetrz;r redactarea precisd: cq ti se cere? intrebar.eer sirrr titlul implicd oare o TiE@i6ald ori cazrrr.i specifice, o conturare largd ori o dare de searrrr;r amanuntitS? Se experienfa personaii

LTrebuie doar sd .dgscrii .lucrurile a;a cum sint -(iau ('um erau),Etrebuie s-a Je--enltlzezi^;i lli;.pti;i ""*'a" au ajuns sd fifTITIbl? Este aic*sri, sd disculi implicafiile 9i sd sugerezi
epllt'n!iite?
irl

t,, De lrrctatil ce te-ai hotdrit in privinla naturii 9i r{' it clomeniului lucrdrii personale pe care trebuie i rlo scrii, a sosit momentul sd faci unele invisiigatii referitoare la tema principald' -i* T,od norm'al vei avea nevoie sd te adresezi diferite1 ibrl sut." de material din care ili vei injgheba lucrarea.

', Strlngereo moteriolului

IntrebSrl

. I',, :. i'

Indiferent ce faci, nu inqfica o grdmadd de eArti incepind si citeEti cu slaba nddejde cA se 'ivi eela foiositor. O asemenea rdsfoire ili vB va irosi timpul care iti este pretios' Ca sd oblii rizultate bune trebuie sd citeEti irrten[ionat s; nea mai bund cale ca si realizezi aEa ceva (dupa eum am mai spus) este de a avea o listd cu lntrebdri precise, la care doreqti sd obtii rdsDUnSurr.

fi se-ceie sd te referi la vreo sursti anrr miti-*e informafii, sau la date experimentirlt,'i
tora?
92

Desigur cd vei avea un subiect (sau titlu) al lucrdrii"pgrsonale, dar acesta este prea general gl necesitS a fi descomp-us inainte" de a putea iA lncepi o cercetare utild. Cel mai bun mijloc ae a-l descompune este sd-ti pui intrebdri referlt<lare la eI. Aceste intrebdri vor putea atunci ri te indrumeze ce si citeEti. De exemplu, sd presupunem cd ai avea de tcd$ despre-,,Aplicarea instruirii programate in
93

invdtdmintul industrial qi in qcoald... Ar fi ca;j '-"'-', f.rl,:e incepi prin analizarea tiflului qi si *i,,irj.','',i leEti o serie de intrebdri de felul ."d-t"l 1. Ce- este instruirea programata? De cinrl se,,l 2. Cine. o_ folosqts cel mai mult: inva|irnir:l,ul sau industria? De ce? 3. Il folosesc ei in mod aseman_itor sau difer:i t? De ce? 4 9"T se-compard cu alte forme cle instruire? ue IeI de rezultate-!-e? Ce ginclesc studerrfii despre ea? Existd dificultdfl legate de utili-

l,r! n('tllr; nu aqtepta pind ln sdptamina dinainI

r,rr llt'r,rditrii.

aplic6?

il '

t,l prr[irr un inceput imediat: l. l,;r <'ursuri sau in convorbiri ocazionale, dar rrrrri lrlcs la lectura generald pentru invalale,

l,lxistir cloud motive foarte bune ca sd faci

i; qi

5. Se va folosi mai mult pe viitor, sau med pulin? Se va aplica in alte mocluri? Va J'i eventual inlocuit prin metode mai noi? etr,. lneearcd intotdeauna sd te ginclegii (Ei sir-li notezi) citeva intrebari de fe]ul aeesta inain_ te de a inc-epe cercetdrile pentru lucrarea respectivd. In timp ce citegti vei gisi noi intrebari, mai specifice qi poate cd unele dintre aceiea de pe lista'inifialA vor. pdreo mai pulin relevante; insd faptul de a avea, chiar de la inceput, cel pulin citeva intrebdri la care sd rispunzi, bste un sprijin ne_ pretuit pentru cercetare. C_-u clt vei $ti mai precis r:e informalii cauli, cu atit vei citi mai r-'u folos. Astfel ili vei crula o bLrna parte rlin
timp.

zarea sa?

3
itl

po[i rl;r cu totul intimplator peste idei care vor lr ltlc'vante pentru lucrarea ta. Dacd nu ai qi ,lirl oirrecare atenlie subiectului lucrdrii persorr;rlr', pofi sd pierzi multe dintre aceste idei qi :,n rr.iungi a fi obligat si reciteqti textele numai 1r'rrtlu cd prima datd nu !i-ai dat seama de rrrrllortanla 1or. :1. $tim cu totii cit de des s-a intimplat sd ne virrii o idee str5lucitd despre un subiect atunci lirrrl nc gindim la altceva, cu totul diferit. Sublorrltientul nostru pare cd a continuat sd fr.irrrlrrl,c o problemd, cu toate ci ne-am indreptat ;rl.t,ntia spre alte probleme. AEadar, cu cit poli l;rrir r.nai mult timp intre prima datii cind te-ai liirr<lit la lucrare Ei ziua in care ai scris-o, cu :rtil oferi subconqtientului mai multe ocazii cit r;r tlea la iveald idei noi Ei sd descopere reia{,ii noi.
Folosegte un cornet de notife l,l:rtc recomandabil sa ai un fe1 de carnet de rrotile in caire sd rezervi cit,e o pagind dau mai nirrltt' pentru fiecare lucrare personald sau proiot't pe care iI ai in evidenla la un moment dat. l'c urm;i, daca iti vine o idee, ori dai peste un cil,at spre exemplificare, sau te gindeEti la o rlirecfie de cercetare pe care se o urmezi mai lirziu, poli sd o fixezi pe hirtie inainte de a se 6lcrge din memorie. lVlulti studenti (sau autori)
95

Incepe din timp lncepe cu aceastd refleclie preliminard ;i r:rr notarea intrebdrilor pentru oercetare cit mai curind posibil dupi be ai aflat tiilul lr.rcrtir.ii personale. Chiar dacii profesorul ili acord i o lund sau mai mult, incepe sa te ginaeqti rle
lr4

care au reuqit pretind cd o r-nare parte tlitr :irtr ces il datoresc deprinderii de a pttr"ttt p('lnrrt nent un asemenea carnet de notite in lrttztttritl' ;i de a nu ldsa niciodatd sd Ie scape o irlr.rr bund fdrd sd o uoteze. Surse de informare

te vor ajuta s5-ti conturezi lucrarea persottirlrl'/ Este probabil ca sursa principald de idei sir '.r' afle in citire. Poate cd profesorul, atunci cind sttr I i ''"; t' tema lucrdrii, ifi va da o listd cu periodi<'clc r,,l cdrlile de bazd. $i cind incepi sd consul{i lcr tele din aceastd bibliografie vei gdsi prolrrrlril cd qi ele, Ia rindul lor, sugereazd alte trirr'[i 1i articole care ar putea sd te ajutffiJl-olr[irrl idei utile din manuale, biografii, recenzii ;i t'tr ci clopedij, c-omu.fijllri, Rublic{ii Etiiryfifit'e, r l r' de sea[ra oficiale, alticole de ziar etc. Dtrr';r itt timpini dificultd}Tcu depistarea referinlelot' I t'r' buincioase, personalul bibliotecii facultdfii vrr l'l bucuros sa te sfituiascd. (Roagd-i sa-ti explilrr sistemul Ei resursele bibliotecii, acesttt l'iirrrl unul dintre cele mai valoroase lucruri Po t'ttt'r' ie poli invdla la facultate: cum sd foloseSti lll mai bine o bibliotec5.) Totuqi, sd nu neglijezi sursele de infot'trrirt'r' mai pulin tipice. in timp ce planul lucrdrii 1rt'r' sonale !i se frdmintd in minte ar trebui sii l'il vigilent in privinta ideilor folositoare citl'(' r'ir sar pe neagteptate la prelegeri, seminarii ;i ltt crdri practice, din experien{a proprie Ei din <lirr cutriile ocazionale cu colegii sau profesorii,
I
It

$i acum, de unde incepi sd cauti r-.sptttt:'rtttilc la intrebarile de investigatie, rdspunsut'i littt'

Noteaz[ sursele Oricare ar fi sursa ideilor, noteazS-.fLde unde le.ai tuat. Odatd cu notarea unei I&I*EEBBIe careffiZi ci poate avea o iegdturd cu lucrarea pe care o faci, inseamna-ti titlul$Leu[azuL c.;ilili sau aI artig,lului (9i cine-este editorul, cind i publicat-o S unde), ori numele lectorului de la-care ai auzit ideea. Trebuie sd le acorzi incredere acestor surse dacd le foloseEti in lucrarea ta. Faci o foarte. proastd impresie profesorului tdu dacd, din neglijenld sau -uitare, , ii prezinti mai tirziu idei ca Ei cum ar fi ale ta]Srinse pb cate-ElJillEEtriloa$1e-"8 aparfri alfor autori (mai ales dacd qi el este unul dintre ei!)"
Planificarea
il

lucririi

Personale

Dupd cercetdrile intreprinse sl-SJe.,IgLezi nlciodatd s-5 scrii prima frazd a lucr5rii. Prea multe lucrhf$E-rsonale o pornesc intr-un elan de entuziasm care se stinge dupd citeva a1if,Gate din cavza lipsei de direclie. GindeEte-fi lEcragea in intregime, inainte de a scrie un sinEUr ctrvlnt. Adicd fd-ti un Plan.
{15561c[ materialului Ft'lma treaptd a planificdrii este sa cintireqti a6.alegi 3a.!erialu] p"- "3T ];11 :1"_T,.I ilmpul cercetdrii. Poate cd ai pagini cu notile. Erlc dlntre ele sint relel'ante? Cautd s5 evili de amator care incearcd ,,sd le bage t0ate lntr-un oarecare fel(. Nu toate ideile I fl deopotrivd de utile atunci cind apuci h eontutlri lucrarea. Unele ,rot p$rea banale'
97

i'rl,

k ;l

yrj

AIteIe vor pdrea obscure. $i altele nu vor suslinute de suficiente dovezi. Acestea trebultr' sd fie inldturate. Nu vei avea loc pentru ,,8o*,, I Ho$i", umpluturi sau adevdruri incomplete. Totodatd nu uita cd vei avea nevoie de exemple care sd sprijine orice'afirmalie referl' toare Ia fapte ori pdreri pe care le vei emite in lucrare. Un astfel de material nu este um' pluturd; este intr-adevar vital pentru ca argu' fl mentarea sa aibd forli qi sd fie crezut6. De j asemenea, asigurS-te ca ai destul material eu l; sa dai ponderea cuvenitd tuturor aspectelor lu' i crdrii personale. (Deseori studenlii negliieazd I ,,motivele(( sau ,,implicatiile( pe care li s-a eelut sd le discute.) Ceea ce trebuie sd faci este sd alegi numal materialul cel mai adecvat lucrdrii ta1e, sufl'' -cient ca sd o acopere in intregime, dar nu atit ', de mult incit si pro.roa"* conTuzie. Dupd ce al fdcut asta qi de indata ce egti sigur de faptele gi sursele folosite, poli incepe sd-ii orinduieqtl ideile in mod logic in aEa fel inclt lucrarea ta sd aibd cel mai mare efect.
r

r,rlrrlrr stiloului lntrebindu-te ce urmeazd

ngrrrl,

s6,

4, l)rrlir

rienl1i1,

rrfli la un examen qi timpul te prepofi <:iqtiga foarte bine note mai bune lrlr,zcrrt,incl o schemd clard, decit ai obtine lrr o lut,r'irre fticutd pe jumitate.
ter

t.l stlu'rttii .|tntdamentald. Iatd un plan cu trei furr, 1x' r,irre poat,e ca l-ai mai folosit; insd care exlr, lrrli'r util ca model pentru o mare varietate
r

ln lr rlri'iri personale.
lrt I

rtxltLccre

A. ( lrrrrentarii privitoare la subiectul lucrdrii ((le interpretare ii dai? Cit este de im-

ll, ( 'irre

',

siru (:am aga.)

t,l:)

lrortant? etc.) aspecte Ie vei prezenta Ei de ce. (AminteEte-{i ca nu po}i sd spui totul rlespre orice doar cu o mie de cuvinte

'.t. 'l'rttlttr<l

intocmeqte o schemd
mdtoare este elaborarea siructurii fundamentale . ,--rr^ sau a scltemei. Efectuarea ei- are mai multe avantaje: t. te aSuta sd alegi ideile principaie gi cletaliile importante. 2. Te asigurd c5 nu ai 'omis nimic esential qi cd nu te-ai repetat.

A. Dczvoltd-fi seria de argumente prin trei r.;irtr pntru idei principale. ll. Intiireqite fiecare idee principald cu exem*
:

Laplanificarea1ucr6riipersona1e,treaptaur.

lrlc iii exemplificdri luate din pl'acticd, sau clo 14 a1tri autori.

;r

3.

Ili permite ca, de indatd ce ai inceput, sfi potf scrie curgdtor, fdrS a trebui sd-ti muqti

I ('tttttlttzie r\ llccapituleaza ideile principale. ll. lliispunde precis sau estimativ la intrelrirre; ori comenteazd subiectul 1ucr6rii, inrlir:ind implicafii mai largi sau perspeclivc, sau dorneniul pen,ru viitoare consir lt'r'afii.
99

9B

3'25) cir lrt Am sugerat mai inainte (chenarul a descop('r'l ai sarcina de citire. ir trebui sa sper r"iili, ia.rtor autorului (aEa curnac'est cd a.ttrrr capit.l) ;;;;;ffi ichema meo pe.ntru desigur, sarcina. pe care (' i"oi"t" cle h scrie, schcrrr. l5 ;-;;i; tocmai inversi:idei' elaborezi outili rh' (O formd ;;"td propriile tale la chenarul 6'8; te rog si t.' ilh;;

uili la ea aeum). ""'"."ta

o"

incepe cu sfir;itul

Avincl o schemd planificati cu grijd Ei notifclt' le-ai intocmit la cercetare-ar trebui rilt mtrllr "u." ilitil,i""i," sugera scrii luct':rr:ea' TotuEiaI pl;r sd faci un ultim pas studenli ar intii rrlli rrificlrii: ei te-ar sfdtui sd scrii mai justifi<'itrtr Putem sd ;;i*;ii"""t a1 lurdrii' aceasta Pe doud considerente: 1. t' DA un fel de orientare redactdrii dacd rylii cdtre ce concluzii te indrepfi "tu"titate "r, sDriiind convingerea cd luclarea ta sc vit , " lti fe"rm qi precis' in loc <lt' 'r iffi;i;-i;;;d cum r;(' se termina doar neconvingdtor' aEa ori' intimPl6 de multe tetttrt Poate ci reuEeEti si exprimi^pe-scurtexe tt t i''''tt-o singura frazd'.De i"-"ri"ii ""*ai pf"''-,}*ttuirea programati :" if]5 int'ii irr eslr' copneriei Ei-culoate tt i", prezent i-aza decit in invir folositd mai mult in industrie E;ht, avantaiele sale-ii ud::. o,acceptitrt'i pof crescindd in ambele domenii'(' DacA ;ti fraza rezumativd' atun<'i t"ri" o astfel dL ultimultti ;;;"-"t o foloseqti ca subiect al alineat.

-;-ii

Bl

il t1 lucr6rii personale t,ci ai ales ideile inff-6rtante, ai fdcut o nA r+l tri sclis ultimul alineat, poti lncepe $r,r'[i lucrarea. Dar aceasta sd o priveqti ca reclactat'e de probd. Aqa cum spunea l.ttt scriitor': ,,Cel mai bun motiv pentru r pe hirtie ceva este faptui cd poli slhiry; di-ril s,,rit'(. Scrie cit poli de bine, dar fii llltlt srl faci schimbari mai tirzi',s,. In aceasta tlt tlclbui sit te preocupe mai mult sd-!i aq'ideitu intt'-un chip oarecare, decit sd foc:ea mai bund exprimare posibila. Vei *nt t tn" c'e cloreqti sd spui atunci cind vezi
acrris
I

irrbut sd poti scrie clar Ei direct, intr-un mod tr3 u[ fte uEor urmAlit de cititor. I Totcleuun,, este cel mai bine sd scrii cit mar"

[iil

nu este nimir: aitceva decit cuvintele pe Ie ulegi ca s6-!i exprirni gindurile. Dacd UrllE ttl sint incilcite 9i confuze, atunci qi va fi Ia fel, iar' lucrarea ta va fi greu de ql de inteles. Pe de altd parte, dacd.ai,o c,lard a celor oe incerci sd spui Ei qtii
lncotro se indreaptd argumentarea, atunci

si mai direct posibil. Foloseqte limbajul d zilele, clar evitd jargonul. Scrie fraze [,'ii crour:is: sd nu scrii niciodatd un alietunc'l eincl o frazd exprimd acelaEi lucru'
do lucru

u ln pa5lind a lucrdrii trebuie,sS-reflecte rg efpunerii. Dacd este cazul' foloseEte

101

100

titluri si subtitluri in cuprinsul lucrdrii' I)t'rr ;;;rir".ui"" in alinebte; fiecare idee prirtt'i alineatul ei' 'f.itlt' ;;il-; ilbui se-si aibdln misiunea lzi' pe cititor 5"".t"1'ii^":"ia -";;"t"t,t*!i de asemenea cf un mato'iirl

f6aflei, Pe. scurt, vei fi in stare sd o .critic, lntr-un mod mai asemdndtor al cltitorului,
d,o

ilustrativ pout" sd-!i economiseascd ,unol"nill'(' de cuvinte. Acolo unde o harta' tliir ;;;; * "" grafic poate sd te scuteascii rlt ilffi o descriere, foloSeEte-le in locu1 cuvitr i-iu"u telor. "--Separd ctar ideile tale proprii de acelea 1'tt' care ie-ai imprumutat de ia alti autori' Indit'ir r"r."i". Dacd citezi cuvintele exacte ale allot'rt' orit'ii'' I"i"t"qi" ghitimete. Confirmd utilizareaextrilstt care ai ficut sau articole din ,ot "ai"ti ii^*oa'.p""ial, prin intocmire-a unei bibliogral'ii J" i"l"f cetei fdcute de mine la sfirqitul acesttti ;;oi;;i; si sd te referi la aceste publicalii s<:t'ihA: d; exemplu (Govers, 1962), dupd oricat't' sau ref&iri din cuprinsul lucrdrii'

co,ntrol

gltCvn inlrebdri utile pe care sd !i le pui luerore: lucrarea. personald la ce se cere, 'llU trateazd ea subiectul care a fost stabilit? r*8-Operd ea toate aspectele principale, cu tE{lclcntrl adincime? confinutul ei corect gi relevant? materialul aranjat in mod iogic? flecare punct important bine susfinut ,f,ln exemple gi argumente? D*lft6 o delimitare precisa intre ideile pro^ IB{ ft Beelea pe care le-ai luat de la ai{i

Fl

"ii"t"

toate sursele Ei referintele? corectd lungimea lucrdrii in raport cu ca scrisd limpede Ei simplu,'fdri stinql formuldri confuze? (O bund verifige faee citi,nd-o cu glas tare.) eu eorectd' sub raport gramatical, ca gi ortografie, qi este scrisd curat
eltet?

Rescriere

I ei?

o la;i Dupi ce !i-ai scris lucrarea,-ar-trebui sd pauzir zi1e. Ai nevoie,de- aceastd ;";-p*t" Lit "u p;"il ca sd se calmeze mindria de aproap(! ,de autot" atit Este o mare gre$eaId sd lucrezi a"" a"t. prealarii, incit si nu poti face altfel a""ii .a inminezi prima redactare de indatd ce' ,i fi.ut stiloul dirr mind. Aproape cu siguranli:t v6r fi necesare unele modificdri' Ciriut citeva zile pot sa-ii dea o Perspectiva cu totul noud asupr^a lucrdrii tale' Vei reveni mai obiectiv i; ;-p;";tpdt, gata sd o priveEtiexprimdri neunltare num'ir de qi ""i'vedei liare qi prelioase pe care nu 1e-ai observat in
102

I Jll r+evel c,u fiecare dintre aceste puncte, ilf glnt intrebdrile pe care gi Ie vi pune cind va nota lucrarea. Scrie din l{,I-tlma versiune, a$a ca sd inlituri toate
pe eare le-ai depistat. ifi vine greu sd-!i critici lu* in acest mod, cere unui prieten PfOPrle
gEeeqti cd

103

sa !i-o examineze, in timp ce tq vei fa<'r' lrt fel pentru lucrarea lui. Ambii ve^li avea tlt' itr' vatat din observalii1e reciproce. invatd-ttl :irr ll orivesti lucrdrile la fel ca examinatorul t'iitt t1l vei fi'reuqit sa inaintezi mult pe drumul :i1tt c imbundtdfirea notelor.
Aspectul fizic

R.
,i,,,',

(l r,(i2)

, Sir'

Arta de a scrie cite! $he Art of Readable Writirrg). New York, Harper. Listo, cuui.ntelor si.mPl,e (The Cornplete P1ain Words). Lon-

Orice ai face, nu neglija aspectul fizic irl ltt crdrii tale. AsigurS-te cd ultima forml r.rlt' curat:, bine prezentatd Ei cA este-scrisir llrrt' sau, de preferlnld, dactilogratiofd' Prime'le irrr presii sint foarte importante- pentru o oculrrr[ltl utit ae subiectivd ca aceea de a nota o lttt't'tll't' qi o munci dezordonatd sugerea,zd o.mirr[c tlt'r oidonatS. Oricit poate si pard de injust, trlrol'r' sorii sint totuEi oameni qi au tendinta rlt' ;t nu avea rdbdare pentru lucrdrile care sint gt't'tt de citit: experienla a ardtat cd scrisul ne<'ilr'[ poate sd te coste pierderea unui puncl ittlt't'Li ia stabilirea notei. Nu este o glume sa ol{ii rr notd mai micd (gradul B) atunci cind s 51'1 it't'r' citeafd putea sd-!i fi adus o notd mai rrritt'" (gradul A) pentru aceeaqi lucrare. Ai fosl pt't' venit! Un ultim prlnct: nu fi niciodata gribit :;;r scapi de o lucrare. Este probabii ca ttl<'ttt;ti cind te*ai sdturat pind in git de ea, eqti 1tt' punctul de a crea ceva care si merite eforl'rtl incearcd sd o priveqti nu ca pe o caznii rlr' care sd scapi, nici ca pe o piedicd pe carc sii rr invingi, ci ca pe un mijloc de a-ti ascuti rrtitt tea Eica pe o exprimare personalS a capacitiilil tale de intelegere.
104

R. O.

Prezentarea

don, Penguin.

H.

inf ormaliilor tehnice (The Presentation of Technical Information). London, Constable. Cum sd inue[i (How to Studv). London, (caP. 10 despre ,,Sc{rierea in limba englezd(' (Writing Engiish).

r Arninteste-fi capitolul acesta Ei controleazd dfea tl-ai fAcut citeva insemndri. (Mai tirzitt Itl voi . ardta propriile mele notile despre

urma:

f'erct capitol, ca verificare). Hlvlzuieqte-ti caPitolul. npoi Ia intrebdrile recapitulative care

recapitulative

Ai nevoie s5-ti improspdtezi memoria,

,)

Ia pagina cu numdru] indicat intre

alnt cele cinci faze pentru elaborarea unei personale? (P. 92-102)
i

10i-:

t
Precizarea temei, strhtgerea materialul tti, 1iltr nul LucrJtrii, redactareu lucrdrii si rescf irt.r'rt r.l

4.3 lnainte de a incepe cercetdrile pentru o lu(,trtis personale ar trebui sd examinezi titlrrl r.r rrrl intocmegti o listi cu . (pl) r.;rrr. ';rt te indrumeze (p. 92).
intrebd.ri.

ln lucrare foloseEti idei sau citate din al[i ce mdsuri vei lua pentru ca sd afle 'dtltou'{l tdi acest lucru? (p. 102)
folOaerrto ghilimete, numegte pe ceilalfii autori, *llactne stc o bibli ogra! ie.
leacrCerea

4.4 Dacd

ai titiui unei lucriri care trebuic, :rr I'lp gata peste zece sdptdmini, cind ar fi <,r'l rrrrrl potrivit moment de a lncepe sa te gindt';li lrr
ea? De oe? (94)

lucrdrii (pentru redactarea finald) tuebui sd incerci sd o priveEti din al cui

t do vedere?

(103)

PunctLll de uedere
clr,ttlinatd.

al cititorului cdruia i,i

mult timp i.n subcongtientul tdu, cu otit rrtttl -bine; trebuie sd fii atent de pe acum. Lu irlr'tlrt ;i releuante care se iuesc i.n al,te lucrdri sr lni
sd.-{i cru{e nxunca

Acum. Cu ci,t problema poate sd dospeasc,t tttrtl

lutr-adevdr vreo, importanti practicd dacd I cle mind este uqor de citit Ei daci lucraente curat aEternutd pe pagini? Explica
c!, (l 04)

mai tirziu.

4.5 Care sint treptele (cel pulin doud) pentrrr lrorarea planului unei 1u,cr5"ri? (p .97)
Al
e

r.lir

Aspaat
r r

er

;i ( eu entual ) r e dcLct ar e a ultimului aline al, 4.6 Ai putea spune cit stilul capitolului po ciurr tocmai l-ai citit ar fi in general adecvat pt'rrllrr
.

mat er ialului, i.nt ocmir

a unei

sr./r. r.

r,,

lmportanf(t ytentru cd o lucrare personald, neglijent aproape cu siguran{d ili ua a notele ;i de asemenea i{i ua ueni mai Ed o re.uezi tu tnsu{i mai ti.rziu.

la capitolul 5 (Ei nu uita sd-l RASFOiE$TI nte elo it incepe s5-1 citegti.T.

f,olosi ca sd d,escrii

scrierea unei lucrdri personale? Ce cuvirrl ;rl un stil de ac,est fel? (fr. l(tl)

ur astfel de stil (cl,ar, sim.plu,

106

li-am cerut sd-[i dai pdrerea. A

este adecuat pentru majoritatea lucrdri,lot'

mea cs/r' r'tl direct, tttt' tr trt'l

107

Cum sA citegti mai bine $i mai rapid

scop Itorul e'ficace este acela care citqte .cu intlebdri Ia care sd raspundd' i;i'ii,,.

(Duroto circo 50 minute)

5.1 Cei

c'arte, capitol, articol, comunica, : EiC t'n este t'arte, caPitol, a mai mulli studenli,au citit timp de doislrr'' zece ani sau mai mult, totuqi pulini au [)r'(,( (' dat atit de bine pe cit ar fi putut sd o ftrt'ir l'll citesc prea lent, nu se pot concentra ;i rrrt ',1 amintesc cele ce au citit. Deoarece cititt':r .i',,r cd un rol atit de impot'tant in munca untti :rltt dent, este evident ca e1 va avea de <:illilirrl dacd poate invdta cum sd citeasci mai rtrlti,l r;l mai cu folos.
h
H

fr, !, Ai rqsfoit ocest copitol ;i !i-oi pus in' .:*fbtri desPre el? i,'t,c unur atenlle a unui text mal'e at( Orlr:ttt'e orllrrre c'itire , Lg an|,,,,,'e citire cu mare atenlie -cil -ette H

i)

iucerca tc,) et.") vei incerca Probabil: gdseqti icleil.e gtlse;ti itleile PrinciPale: tA rA 3i extragi aminuntele imPortante; X! upreciezi ceea ce citeEti'
PrinciPale

Hrlle

Citire moi bund? Primul fapt esenlial este imbunatdtitea ittl,'l'' gerii. Cum poti si in{e1egi mai bine un llrl qi sd ti-l reaminteqti de indatd ce l-ari t'ilil'' Cea mai bund cale, aga cum am stabilit rrr,rl inainte, este sd aplici metoda RICAR. (Act'irril,r va face ca citirea sd-ti fie acti,ud qi sd irilr;i trrr
scop.)

metoda Ara ,'u,r, tttn ai'dtat in capitolul desprela nivel pti""ipale se no! aiil illtsnn,'iJeite Ji ioittrt, A" pu'os",l, c1.d: atineat' ffi .'.?iili"ii.plstui pi.n'd acim unele ai"il':.11"* ";;;;, preirfn.ip-ii" mai generale, cu ocazia rdsioirii

llmlnare.

printA fazn cili're vei urmdri mai ales ideea

blpctU clin fiec'aL'e
u

allmaot

Adica, ar trebui sd nu incepi citirea unui t'it1rt toi inainte de a-1 fi . , de a-!i fi pus (pl); qi dupd ce l-ai , &r trelrtti r"r ceea ce ai citit 1i rrltr'l incerci sa-!i si-1 .
.

,sfnro.lrlrrrr. Cei

.iitffi;i ; ii,iililitt-

intr-o si'ngurd 'iAil-;r,l;,lipald este p:rezentatd lic:A nunritir frazd-idee' ,:. ^^+..r ::"il*ri,e Aes, scriitorul i;i i'ncepe alineatul

itlee principali in {eca1e. alineat '9i fri este sd o^ gdseEti' Pe .obicei aceastl

mai mulli s^criitori introduc

rdsf oit
108

i.ntrebdri citit aminte;li

reeaTtil rtli

'

f=iriiftii

idlea principalS' Apoi o exemplificd'

109

o argumenteazd, sau dezvoltd pe baza ci

tul alineatului.
Agadar, fraza-idee este deseori din alineat
alin,eat. (Ea cuprinde ideea principald).
5.4 TotuEi

l.r'r;

Ea nr! ('uro

l'r'ir:,,ir

Deci fraza-idee este deseori prima ft'azii

lirr

irl{n,'irt, 'ttct'i uedea cd una dintre Jrazele Lui er' ni'ci un du:rprlmfr .[dli; ideea principal'd' fdrd te ii;t clin nou la clt'enarul' 5'4' iii*,' 't',i rl,xi sa care tc-ai uitat incepe prin a iprr,r,, r: i uclesea un scriitor preterd sd aiungd i*i lrlu,'u su prhtcipatd ;i cd' poate sd--;i refind iiueu-irt,,r, ptna la sfi.r;itut alineatului' Insit' care preGlil (um sptLi, Jraza Jinald este aceea lfittl'lt r:kLr' icieea principatd' Treci, te rog' la ght'ttrtt'ttl 5.6.

o consideri (a d"oua) aJirm'd' cd un' ,ii,'tir,,,' ^tttr,ui sd-;i re{ind fraza-idee pin'd' La TtocLtc atineat. Dar aceasta nu in'seam' lllrisllrrl cu eL a f icut din' ea chiar ultima itlt'tr,',tpitrot d'utd la Jirrro,, ir'tt-i aga? $i dacd te msi uili o

scriitorul simte uneori cd ar fi mai clir,;r ce sd ajung(t la ideea sa principal5, decil r;;r inceapa cu ea. in acest caz va reline frlrz;r idee pini Ia sfirEitul alineatului. Punctul t.rrl minant al alineatului va apdrea in frazir lrrr
{inald. Care frazd cuprinde ideea principald a alirrr,;r tului precedent?

t',

Ali.tlortttLl

.ltt

A doua

Prim'a

A
B
C

tTltima

Oetl, irr rrrod nonmal, ftaza - ' Etlpl'ill(le icleea principald) este fie .dinalineat. fle,

(care
'

5.5

A. Acolo, ideea principald era cd un alittetrl poate sd aibd punctul sdu culminant i,n rtlli ma lui frazd. Insd fraza consideratd. (prinr,tr) afi,rmd ci un scriitor preferd de multe oi'i ,srr ajungd. i,n tinal la ideea saTsrincipald. Inseturt rtd oare aceasta neaysdrctt cd el o re[ine cltitrt pind la sJir;itul alineatlglui? Nu, citrtgi tlt pu{in; deci aceastd. Jrazd. nu cuprinde ilt,r'tr principald" a alineatului. Mai priue;te o rlrtlrr chenarul 5.4.
B. Aproape, dar nu chiar a;a. Ideea prirrt'i pald de acolo era ci un alineat poate sd ttilxr punctul sdu culminant i,n ultima lui frazd. l,'r'tr

, ltlpr

Primu

ultima

unui Ll'Ifont'fl t'ttr vei gisi fraz'a-idee tn mijiocul cind' ll uiiiir,,,t, Lrsa ceJa ce vei intilni din cind in l. E'ito ttccl tip cle alineat despre care nu se poate i,,, ip,,t",,, <'ri o" singurd ftaz\ cuprinde^.id:"u pll-: q ur +llpl ll l. lvLill alei rrr rr lcr , ,ipiiin, vlai ?rrtr> in literatura de fic{iune'ideea .sau iir' rrtlr',ctrl.ele clin scrierile descriptive, ,,,--..r...-.r....r.( -,.^*a fi rdspinditi 1i.t1l atrineatul. ,, Frriiir,p-,hl poate fi *i<ninditi in tot ilti:"l}' , 6ri ,.n't.,,, fiu niciodatd exprimatd in mod exI
u

r
i:.

pllt'll,

111

110
r1

Insd in manuaLele qi articoleie obignuite, tr, r't'l aqtepta sd gdseqti . cuprirr;lr irr prima sau ultima i.u, i
id,eea

ffii: k l, ,,lulal ales irt' scrierile de f ic[iune i',t'lgampht.

h'tlt,pil e$te singurul detaliu important,

;i

descripsau

principald

5.8

Detalii importante Pe lingd depistarea ideilor principale, vci ;rr',,,r nevoie sd fii atent ia detaliile importante. []rrrr studenli se pling cd pot gdsi ideile princip;rlr., insd nu detaliile semnificative. Pe al{ii ii irlr;u1 atit de mult amdnuntele, incit nu pot sii r';rrll ideile principale. Iar allii nu sint in stirn, ,,;r spund care este deosebirea dintre ele. Aga cum am men{ionat cind examinam nr, toda RICAR, uneori meriti sd un r':r1ri tol a doua oard, ca si distingi detaliile imlrol
tante.

Uaeotl :taptul dacd un 'anumit detaliu este importrrnt siu nu constituie o problemd de opiFie, Pu,le-1i intrebarea: este acesta ce1 mai bun .l*rmplu (sau dovadd etc.) posibil aI ideii printntr-adevdr ideea principald neuoie sd fie tUntlnutd, sau ldmuritd, sau doveditd? pale imPortant DacA un detaliu nu pare a fi foarte i :l3t0 prcbabil cd nu vei tine seamd de el

Air
'

alPetet

i:

citeqti
5.9

Frlvoryte, de Pildi, penultimul alineat din ca..$tolul 4 (Cum sa scrii o lucrare Personali), ' IillnortLut rle Ia Pag. 104 incepind cu ,,orice ai ,,' #girs: l, e8re este ideea PrinciPald? ,1, Pe r:nre cietalii 1e-ai considera importante?

Dar ce este un detaliu important? Este

care clarificd, sau intdreEte, sau iiustreazir, srrrr dezvoltd ideea principald. Poate fi un exorrr plu, o dovada, o explicatie, o implicatie. l)r. obicei existd cel pulin un detaliu impoltrrrrl, anexat fiecdrei idei principaie.

trt't,l;r

itgnfo ca sd Le relii: :,a, ttu, !'ormc ale ,,aspectului fizic* il trel l'orme ale
frla,
Ttreze nturea,

Chenarul 5.7 cuprinde un alineat. Uitd-te poi Ei gdsegte: l. Ideea principala. 2. Un detaliu important.

irr;r

- curl'[e lizi biLi tateqj , &,1 iecorn,r rr.clarea de a fi dactiografiatd; i nrrrdlrdtrre(t omeneuscd a protesorilor; lldl uorUicnrea eryterimentald efectelor unul r'dJ urrrlJlcarea erperimentald a efectel *trr/,e neln'grijit.
but.i.ciile. Un mijloc de a detecta detaliile lttnl.e ($i a confirma ideiie principaie) este

7. ,,Ideea principali poate fi rdspi,nditd in lrxt te frazele din alineat( (sau cuuintele adecttul t')
112

lllit tl

lrrvogt

113

tr

cauti indiciile pe care le-a folosit arrl,or,ll ca sd te ajute la citit. EI poate sa fi utilizat rrfit indicii grafice, cit qi morfo-sintactice. Ial,ii rrrirl 1 Cuvinte imprimate cu litere cu,rsitsc, silr 2 Cuvinte subliniatg sau 3 Cuvinte cu caractere aldine 4 Numerotarea citricd. a punctelor (ca in li:,t.r
aceasta);

si

'gy trebui sd te ajute sd alegi ideile pringi detaliile importante.

tredea
Ece$ta
CU

intii indici,ile grrafice:

un ,,indiciu mor.fo-sintactic(' de fein prima frazd. a alineatului care in-

,,Ar

fi

intelept . . .((?

5 Numerotarealiterald a punct,elor (a, l.l, c t,lr _ ca in lista din chenarul 5.10).

I
,

aga de'l (Acest indiciu leagd chenarele eu 5.12 prin comparara importanlei cedouh feluri de indicii.)
tme

Pe

ca,r"e

Ie-am folosit pind acum

dintre

acreste

cinci feluri de irrrlilli

in

acest program'/

;i tabele. Multi studenti omit numeidei principale qi detalii importante din c6 trec peste toate hdrtile Ei graficele, qi diagramele autorului. Unii cred cd
se af15 acolo doar de frumuseie; alde

Am folosit toate indiciite in afard de srrlrli niere qi caractere aldine. ($i intenlia mea, r,irrrl le-am folosit, a fost s5.-!i atrag atenlia aliLtll.rr ideiior principale qi a detaliilor importanl,r,.)
5.12

le este teamd cd ele pot fi prea greu

1i inletcgere

Ar fi in{elept

sA rdmii tot aga de vigiient t'rr(ii de indiciile morto-sintactice ale autorului. l,'ll atent Ia cuvinte Ei expresii ca:

Test dup6
ci I ire

Test dup6
3

zile

mai intii de exernplu pe de altd parte in plus, pe linga iurlrr totuEi, cu toate acestea de aceea Cuvinte de felui acesta reprezintd rnorlrrl autorul.ui de a-!i spune cd este gata s5-ti lrr qire amdnunte, s.6 contrazicd un punct de vr, dere, sd prezinte o calificar-e, sd dea exemplr,, sd-;i intdreascd ideea principald, sd formulczc o concluzie q.a.m.d. Ele actioneaz1, ca legdl,rtrn intre o parte a argumentdrii sale Ei urmdtotu.r'rr

6lr-

OruDul

furl medii atre testului pentru tr-ei grupuri ttudenfi dupd o citire experimentald la

A gi B Ii s-a dat un text cu matev, in timp ce grupului C i s-a dat

115

Ll4

acelaEi text, insd fdrd material ilustrirtir,. rr mai grupultti A i s-a spus sa dea o irlr,rrlr'.
l'.1

specia,Ii materialuiui iiustrativ.

aqa ceva. Un autor de manuale va utilizu t;rlrr.l, Ei diagrame numai dacd e1 crede cd acest,(,1 i.n locul cuvintelor vor fi rnai erplicil ,' ,lt.

fi folosit doar ca infrumuselare a paginii. r,;,,r liul este mult prea pretios pentru a-gi pcr rrrrt'
clt cuvintele.

Adevarul este ca materialul ilustrirtir rl unui autor ar trebui sd fie citit cu tot, ;rlrt,r griji ca ;i textul. Cu siguranla ca eI r1u lr. ,
.

iit, r.rrca si spund', a;adar nu o sd se apuce sa tlsrlpeoscd hi,rti,a prezentincl fiecare- chestiun'e ntli ht, cuuinte, cit Ei in imagini. Dacd cite;ti illffilli ilustra{i,ile, uei pierde unele dintre e'hrtstittni, pentru cd, ele si,nt date i.n parte -nu: It,ili prin iuuinte. (De asemenea, .unele cheslltrrti, sint prezentate nunlai prin imagini') Te log .rci. te inapoiezi la chenarul 5.73 ;i sd ret, t,z i. celelalte rdspunsuti.

(', Uneori o imagine econonxise,ste o mie

(,ltte

de

Deci, care este motivul cel mai importirrrt ,,r sd dai atentie ilustratiilor pe care le intilrrr,:,.rt cind citeEti o carte sau un articol? Ele te pot ajuta sd in{eiegi mai bine ideile principale gi amdnuntele importante pe aare Ie-ai citit in text. Ele pot face sd nu mai fie nece-

ori autorul ua auea spaliul necesar ca sd in scris ceea ce o fi spLLs cu multd' efit:ulc:ltate pri.ntr-o diagramd sau 1tn tabel' In ucest !el, cititorul care onxite aceste elemente $it prea poate sd piardd idei principale ;i arndtt.ttirt<t impctrtante care nu sint men[ionate i'n ttll'i parte din tett. Treci, te rog, la ch'enait,pete
r,rrl 5.15.

tu,l)illte; alteori, d.oar citeua duzini,. Insd de ptt-

A
IB

sar sd citegti delo,c textul. Eie pot cuprinde idei principale. gi amdnunte importante care nu sint menlionate in text.
5.14

Aqtlclar

('
l:.

A. Desigur cd acesta este un btrn motiu t.,r ,.,r dai aten{ie tabelelor ;i diagramelor; ele Ttrtt lrr muri ceua din tert. Totu;i acesta nlt estr, ttr,, tiuul cel rrrai important. Te rog sd reuii ltt t.lr,' narul 5.73 ;i sd. cercetezi dirt ntu ticu"itt.ttlll,,
B. Acesta este cel rnqi neuerosimi,l. ll,rorcot.i tttr autor dispune de suJici,ent spaliu, pen.trtr I rtl

llirstrativ al autorului ca pe niEte podoabe. Dar nlt'i nu etr trebui sd 1e ignorezi de tearna cd grt fi greu de citit; rareori sint aqa de compllnrtc cum pot sd pard Ia prima vedere'
l)l,licrrltu[i. Aceasta se referd 1a majoritatea diI'lt'rtltir[ilor de citire, fie cd sint vorbe sau imagtnl. Nu incerca sd treci peste ele ln speranta {:.1 r'lLt ttu importanld. Dacd laqi o dificultate
Irolnvinsf, se Poate: tu, sl1 pierzi increderea 9i sd incepi a te sim[i'
Pt;ost,
q;i

te rog sd nu rnai prive;ti materialul

lri

117

trir,

b. sd fii impiedicat sd intelegi ideile

meaza-

{{
q

S,'l
;

car.e

lil'

test i 7, Grrp,r1 cu cel mai bun scor Ia primul mai ,',r a reuqit oare se'obtind de asemenea ce1 i" bun scor Ia testul de aducere aminte dupd

Deci, dacd ajungi la un alineat importafl.f, srru o-dragrama care ti se pare cd nu are nici r,ir;r, nici coadd, ce ar trebui sd faci cu ea? . a. Sd o laEi deoparte Ei sa treci la un sulrir,,,l mai important, sau b. Sd te concentrezi cu toatd atentia asupr.ir li gi chiar sd ceri pirrerea colegilor ori a pr.ol'r, sorllor, sau c. Sd revii Ia ea mai tirziu, de indatd rrc rri stdpinit restul textuiui.

,, 8, Care scor s-a schimbat cel mai mult: acela uI celui mai bun grup, sau acela al celor-

trei

zile?

lalte grupuri? . Ei bine, asta ar trebui sd fie cam de ajuns ca .. ad-mi ating soopul. Te r',og sd revii qi sd-ti vct'lfici rdspunsurile (Ei sa decizi rdspunsul la I oticat'e intrebare ce te-a ingelat). Dupd ce ai i,. terminat, treci Ia chenarul 5.17-

b. (A evita o dificultate, provizoriu sau clt.l.i nitiv, te-ar conduce probabit direct la noi rli ficultdfi cu textul.)
5.16

' Ed, sperdnl (a) tie cd ai reu;it foarte bine i,a l. oceo,ita conJruntare, (b) Jie cd' te-ai hotd.ri.t sii i prtucfti attd d"qtd. ilustrafiil,e cu ltn ochi mai {' ager.
1

$i

acum, fdrd a te uita inapoi, fd o ver.ifi<rirr,c a atentiei pe care ai dat-o desenului ce ti 1-rrrrr ardtat in chenarul b.13. Incearcd sd rdspunzi lrr urmdtoarele intreb:ri : 1. Cite grupuri de studenli au participat l;r
lucra?
rr

ffi

ero".t"tea textului

2. Cum se deosebesc grupurile ca mod clc

I1B

3. Care grup a oblinut cel mai bun scor irrrtr diat dupd citire? 4. Care grup a oblinut cel mai slab scor.? 5. Grupul clasificat al doilea a avut scorul mirl aproape de grupul cel mai bun, sau ulri aproape de cel mai slab? 6. Sugereazd experienfa ca toti studenfii si-r I'ir. atenli la diagrame, fie cd li s_a spus or.i rrtr./

I Det',i calitatea infelegerii depinde de cit de bine impor: poti alege ideile principale qi detaliiledepinde textul pe care iI citeEti' lnsd li tarite din [r ll d,e capacitatea pe care o ai de a aprecid ceea ft *u citegti. F: Prt, aceasta vreau sd spun cd ar trebui sd do[, tlt un cititor sceptic. Sd sileEti pe autor sd restoate afirmatiile sale. Si cauli hu vocleuscd k trletttte, exceptiile, contradicliile, argumentele k lmpbttiua acelora prezentate de eI. lntreabd: S l, Stnt faptele lui corecte? k. !, tr'u.. el distinclia dintre fapte Ei pareri? $ B, Rezuttd concluziile lui din fapte?
rezulta alte colcluzii tot aEa de Otr"trrn

Ht

5. ConcordS concluziile lui cu acelea ale t;rlr,, ale profesoril,or, a1e altor scriitorii Ca sd faci toate acestea va trebui efectiv sd te lupti cu cartea gi tot ce se spurle in eir srl corelezi cu propria ta experienti. Cautd e.uorr plele Ei ctplica[iile proprii referitoare la r.t.lc
spuse de autor.

Un adult cu nivel mijlociu de instruire citeqte rinnoiimativ 240 cuvinte pe minut' Cu pufin fdri o scd*r[ir"""*"tt el ar trebui sb ajungd, cuvinte pe . inlelegerii Ia circa iler.
mlnut.

J60 (adici

in medie gase cuvinte pe secundd)

aceastd carte?

Ce md preocupd ce1 mai

mult pe rnine

irr

a. Sd te fac sd-ti aminteEti ideile mele prirr cipale gi detaliile importante aqa incit sti lr. pofi reda mai tirziu la un test ori examen. b. Sd te gindegti in mod critic la sugestiilr. p91e qi sd cauti mijloacele prin care sd 1e poli folosi in activitatea ta. b. (Sper
urrndregti sd aplici ceea ce sputt. (,u et:aluezi obserualiile mele stabilirrrl dacd fiecare dintre ele ar putea sd-{i fie rl,, folos in rnu.ncl ta de inudtare).

;i ci

cd,

Atunci de ce o persoand citegte mai rapid deoit oft"f $i cum poate cineva sd-gi mireascd vfi"ru de citire? Pentru a rdspunde la aceste lntrebdri este necesar sd examindm ce fac ii*ftii Ei mintea in timp 9e--,,citim((' Pentru innup"t,'cu tolii Etim cd ochii se deplaseazd de-a iuiig'ut rinduiui'imprimat de Ia stinga.Ia dreap[n ftrobabil aEa cum fac ai tii acum)' I)ar cum ai descrie aceastd miEcare de la stingu la dleaPta? u) o trecere 1in5, continuA, sau \ b) o miEcare sacadatd, intermitent6?
ls,

!1ttii

;i

mintea

5.18 Pind ,acum ne-arn ocupat de factorii crarer i{r influenleazd capacitatea de inlelegere 1a cit,ir.,, Dar inlelegerea nu este singurul lucru ce .rr, cere unui cititor eficace.

Citire moi ropidd Cit timp ti-a trebuit pind acum ca sd cite,yt,i acest program? Oricare ar fi rdspunsul, cltrtrrir toate probabilit5lile el este cu 500/6 mai hrrrtt decit ar. trebui sd fie. Cei mai mulli dintre rroi ar putea citi o datd gi jumdtate mai rapid Si Io tugi sd inteleagd la fel de bine.
120

intermitenti' (Daci te ochii cuiva^in timp ce indoieEti, urmdreqte iriteqte': vei observa pauze de fractiuni de

mi;care

sacad'at"d,

secunda.)

De fapt, mintea poate sd recunoascd oricare cuvinie numai atunci cind ochii stau nemiscati. De aceea ochii se deplaseazd in lunrind tiparit, fdcind o serie de salturi uui """ifiecare .ilt, fu" o scurtd oprire qi fireaiia"pa
Ili,tndri..

l2l

zd o parte din text. (poate ca ochii tai au fricrrl vreo Ease fixdri de acest fel, urmdrind rinrlul de mai sus.) Deci, in care locuri ,,citeEte.. mintea cuvintelei, O face... a. Ia fiecare fixare? sau

b. intre fixdri? sau c. in ambele cazuri?

_.

di salturi intrerupte de fixdri. Numdrul de ttxdri de care ai nevoie pentru un rind tipirit Va depinde de cit este de mare clmpul tdu vi!ual, de cit de mult poti cuprinde dintr-un ftnd cu o singurd Privire. Cu cit ai un cimP vizual mai larg, cu atit vei ,'lVea nevoie de rnai (multe/pu{ine?) fixdri ,9i 6u atit vei citi mai (raPid/lent? )
Euti,ne

Agadar, cind citegti, ochii se mi$cd intr-o serie

a.

la

de secundd).

fiecare tirare.(poate timp tle un

rapid

sfer.l

5,2t Ci,mp u_izual. lnsd ia fiecare fixare, doar cirrn patru litere se vor afla in centrul privirii Dacd priveEti cuvintul ,,citit(( vezi toale litc rele foarte clar. Cuvintele aflate de o parte ;i de alta (,,cuvintu1(( Ei,,vezi() sint afard rlirr centru Ei de aceea sint mai pulin clare, rlirr.
mintea le va recunoaqte totuEi. Numdrui de cuvinte pe care 1e poli recr-r_ noaEte Ia o singurd fixare se numegte cimp ui,_ zual. Dacd nu poti vedea nici un cuvint alir_ turi de ,,citit.(, cimpui tdu vizuai ar fi de urr cuvint, deci cam mic. TotuEi este mai probabil cd vei putea sd vezi doud sau trei cuvinte crr

Itatea cititorilor slabi este faptul cd ci clmPuri vizuale inguste qi deci sint frinali rd! numdrul mare de fixdri Pe care trebuie si

ltl

Ilustratia urmdtoare aratd modurile in care cltitor bun Ei un cititor slab ar putea privi rinduri tipdrite. Fiecare liniutd vertilndicd un punct de fixare (numerotat ca arate ordinea in care s-a fdcut fixarea): t2$4 Subc$n;tientul noptru pareIca a cofrtinuat 678 trtrmlnte o problemd cu to{te eE ne}am inptat at$ntla sprp alte s$bteete.

face.

l0'u12
2 5 te il

o singurd privire. Unii oameni, intr_adeviir. pot prinde un rind intreg deodatd gi astfel ci_ tesc direct de' sus in jos -o pagind tipdritd.
Astfeldeoameniauun . . ..
tional de larg.
Cimp uizuat
122

I I3

Supconqfient[ul

.excep-

t2 '14 l5 16 '17 24' l8' a tofite c[ neJam fnI 27 2l' 23 '22 25"1, 26 28 ' ;irterfti{ spfe alt{ slruiict{.
prpbtert
723

n{stlu p{re c[ a c{ntfnu{t

78lO

1. Care este cititorul stob? A sau B? 2. In general e1,. faee (de cite ori?) mtri rrrrrllr. fixari decit cititorul bun? 3. In parte, aceasta se datoreqte . siirr . ingust. 4. ry.B. Dar in parte se datoreqte gi faptului r,r de mai multe ori a privit inapoi pe rirrrl ,,,r sd fixeze cev_a ce mai ,,vdzuse(.. Aceast.ir r; ,r intimplat de sau oli 1rr. fiecare rind. 1. B este cititorul slab 2. d.e doud ori mai multe fixdri 3. ctmpului tsizual l. doui sau trei

vreodatd reveniri

un cititor

bun?

Da, tnid ntLmai atunci ci.nd citegte u.n tert toarte dificil sau negli)enf scris.

5.24 Reueniri. AEa cum ai putea sii deduci clirr rrl timul exemplu, cititorul slab nu a depi;it, rlr, fapt niciodatd citirea din ciasele primire (,,r,i teqte fiecare cuvint rar gi cu aten!ie(.) ;i irrlit mai ,,buchere$te(. In realitate, di atita irtr,rr tie deosebitd fiecdrui cuvint, incit pier.cle ryir.rrl serylificatiei generale Ei deseori uitd int:cprr . tul frazei inainte de a ajunge Ia sfft6it. I)r, aceea nu poate sd-Ei mentind miqcarea or:[rilor" (chiar inceatd) de la dtinga la dreapta; tlclrrrir. sd-i migte iardqi inapoi ca si vadd ceea r,r. rr omis. Aceste miqcdri inapoi ale ochilor so u u mesc reaeniri. - Dupd cum ai observat in chenarul pr.cr,t, dent, cititorul slab are cel putin doud t.o_v(,niri in fiecare rind, pe cind cititorul bun rrrr are nici una.
724

,Elilrea tdcutd (i.n gi.nd). Mai exista o greEeali igOmun[ cititorilor slabi (qi o altd rimdqitd din ul claselor primare): ei iqi uorbesc in timp cltesc cartea. Desigur, cind am inceput si , toti obiEnuiam sd citim tare. , (Acum rareori o facem, afari de cazul cind dispe altii sau cind intenlionat savurlm limunui text.) Cu timpul, am invdtat sd ciln inigte, dar unii citesc vorbindu-Ei sinChiar dacd efectiv nu pronuntd tare cuei fac totuEi unele gesturi: iEi migcl sau executa contractii ,,afone" a1e iai, aproape neotrservabile.

cd aceasta influenfeazd rapiditatea cisau calitateo ei, sau pe ambele, sau nicisiguran!5 c6, rapiditafeo suferd. Este greu citeqti tare un text oarecare cu mai mult de ljfE citide cuvinte pe 'tor .,1qnUtj,-.foarteminut, in timp ce unpeste obi,gnuit, poate citi lEO ?e cuvinte pe minut in cdzul unui ma* ,nual qi pind la qase sute de cuvinte pe minut la un roman. Catitatea sufer5, de asemenea, cdci cititorul .,,tieutl--sg concentreazd asupra fiecdrui cuvint ,il astfel are tendinla de a pierde din vedere lntelesul frazei in ansamblu.
125

5;26 Deci am- depistat paitru gregeli as,ociate cu ('l tirea staba (rard giincilciia); 1) Cimp vizual ingust.

? I

Q Reveniri ,'ia)

2) Multe fixdri.

fim.

Citire tdcutd. \-/ Sd incetdm de a mai pretinde acum crl gregeli aparlin exctuliv altora. Cu tolii ?::1tg surenm de una sau mai multe dintre ele, ch,iitr. dacd numai din cind in cind qi furrirrl mite "r,u -genuri de texte. Cu totii iiriem mai lrr cefi declt este nevoie,. sau decit ar trebui srr cd apare irr tu, cum ai proceda ca sd .scrrlrl
pr.

frecvente.

E textului imprimat; inclinarea capului sau r5[Uoll'ea fefei in timpul citirii; clipirea sau IdJlmnrea ochilor, pleoape inflamate qi dureri ;,$r,e*p clupd citit,,pentru scurt timp. Insd chiar $'lncapacitatea de concentrare poate semna. h un defect ce ar putea fi corectat purtind pentru citit.

ta fiecare dintre Sl9:.t"-l: o clipiai gdsi vreuna aceste prr_. tt-u gregeli. Dacd
ceea ce citeqti
d.e ea?

privire 1a: Dlmensiunea cimpului vizual? Numdrul de fixdri pe care ie faci? Numirul de reveniri?
cu

lau mic;orare) poate aduce o pereche

ai un astfel de defect, ce modifi care (mdde

i Numdrul de cuvinte
Vlteza de citire?
Intelegere?

pe care 1e rosteEti tare?

care le menlionez in cele citeva chenare toare:

Vezi daci

ai

prevdzut vreuna din ideile

"r-il

Cinci solulii de o imbundtdti citireo "5.27 Pentru inceput, a sosit cumva momentul sir porti ochelari pentru citit? Afard de cazul <.il ai fdcut un control al ochilor in uitimii aoi ia-!i un bon la oftalmologie, sau du_te la",ii, rrrr centru de opticd, medicald (nu numai un vin,. zdtor de ochelari); personalul medical al facul-. t5{ii te va indruma und.e sd te duci. Mullr. probleme cu citirea a1e unui student au disptl rut de indatd ce a descoperit (ori a recunoscut,)
cd are nevoie de ochelari Existd multe simptome evidente ale defcc telor de vedere: vederea tulbure sau tremuralir

Mdrire 2. Micgorare lvltcgorare 5. Md.rire

3. Mic;orare 6. Mdrire

aI doilea rind, inceteazd sd, cite;ti cu uoce , Daci bdnuiegti cd uneori lli miqti buzele citegti, pune degetul pe ele. Aceasta te sd-ti dai seama de greqeald Ei totodati te
sa greqeEti.

lnsd cd cel mai bun mijloc de a infrindeprinderea este sd citeqti atit de . buzele sd nu se poati tine de tine!
,?Aptd (Cu toate ci pare a fi un cerc vicios, un rmllloc de a invdta sd citeqti mai rapid este de ':l lncepe sd citegti mai rapid).

123

727

5.29 Apoi,

scop, anticipeaza ceea ce urmeazd si cilr.:;lr ',1 cautd sd-ti deplasezi ochii in trungul rirrrlrrlrri

in a1 treilea rind, ererseazi (rit.irr,;r rrr,l rapidd. Fii vigilent, citeqte in vederr.ir rnrt
tipdrit cit mai rapid posibil. Nu reveni r.r stdrui asupra unui punct pe care l-ai orni'.
,

fr,fl I

rrr,lrirrrl-l <,truti

r//r'r,. ln<,etetrzd de a

lrr irl .pirtrulea'rind, citeEte in unitd{i cle,Einciti cuvint cu currint s,[ in

modul in cafe cuvintele se'grlt_ in cuprinsul fiecdrei fraze. Ar trebuli sd

p.,u,zii
rl.l

care) ar avea probabilitatea sd-!i asigur'(' ,, lr felegere m,ai buni a unui pasaj? Sd citegti rar Ei cu atenfie l:iecare t'tn tttt. reuenind Ia frazele anterioare ca sii vlr rli, i punctele de care nu eEti. sigurI

In definitiv, care dintre acste dol;i"r rrrr'1,,, lr (dac6 ar fi sd consumi acelagi timp penlr'rr lr

Sd citeqti de dottd ori pasajul cu o r rl,

,i

aproape egald cu viteza ta

maximd

l!

5.30 A. Aceasta pare sd fie metocla sdndtou,sii :,r ',t gurd., insd. cred ci uei fi dezamdgit de rt','trll,r tel.e ei. Te rog sd recite.sti chenarztl li ;', L,t siL-fi aminte;ti ef ectele citirii cuuint c!t. rtu'tttl Apoi, cite;le alilteaLul B urmdtor.

glnrlire intreaga. () rrnitate de gindire poate fi un subslantiv ('u {l(ljectivele 1ui, un verb cu adverbele iui, rtr.ru o _propozi{ie scurtii etc. Unitifiie de ginclire rllrr rritirna frazl. a alineatului precedent sint (lltrrtlu mine): ,,1ntr-aclevdr cimpul tdtt vi_ etttrl - ar trebui sd cuprindj o-unitate c1e ptrlurlir,c -- intneagS.(( Nu trebuie sd ciNeqti tnei_ ri[]l'czL\,c cuvinte separate in acea frazd; Ie pofi tttghifi in cinci sorbituri. ('trrtt sint unitatile de ginilire majore in fraza lr(! ('lrrcr o citeqti chiar acum? Ittltl crtm citesc eu fraza: _ unitali1e de gindire ,,('ltl'(, sint - majole irr I'r'rrzir --- pe care o citegti chiar acum?(( llilntc alesta mai mult sau mai- pulin cliferii de trrurlrrl ('unt o citeEti tu?)

pofi r,iti fiecare grup sau ,,unitate de ginclire.. rrlr'-o singurd privire. lntr-adevar., cimpul tlrrr vizural ar. trebui sa cuprindd o unitate-de

ma ocazie. Ai sd consta{i cd, de;i. le prittt,t ' t tire ai pierdut din '.-edere tntele pun<'l,t' (lrt ,, uitezd ceua mai micd deci.t cea ttortrrttl,t), 'r doua oard l.e uei gd.si (de fapt, po{i s("r orulr' r chiar o a treia ,,citire rapidd" in tirrr,ltttl tt, care l.-ai fi consumat treci,nd cu grelL dt' I'r tttt cuaint la altul). Treci la chenarul 5.37.
128

B. Dacd mai ai ureo i,ndoiald in prit,tiu.tu tt,, tei metode ,,rapidec6 cautd sd o incerci t'u lt

fi,t}f I'llllolrrl bun cuprinde cam cloud cuvinte la o flrrrlu rJlcd textul este clificil si trei sau rnai rrrrrllc clacd textul este uqor. Urmarind unitA_ llk, rlt 61indire, igi ldrge,gte cimpul s:ru vizuai
ql rrst,l't.l
fryi mdregte

viteza de citire.

('inrlrrrl vizunl ciepinde qi de un alt factor foar_ Ie lrrrllor.tant, (asupra cdruia po{i interveni n
12!)

Antbele fraze erprtimi eract acela;i lucru, i,nitr dacd.nu e;ti Jamiliarizat cu timbajul ,,rihi nt cronicarilor, este probabil cd: a. Tertul (2) tl citegti cu mai pu[ine reueniri ;i Jirdri. (Adicd ai un ci.mp alzu,at mai mare gi deci cite;ti mai rapid.) b. Ci.mpul uizual peittru (1) este mai mic cleoarece nu eqti familiarizat ctt mtrlte dintre cuuintele Jolosite.

5.33

In al

cincilea rind, formeazd-li uocabuiarul. Cititorul bun cunoaEte o multim.e de cuvinte. De _aceea, el citeqte nu numai cu o putere d infelegere mai mare, ci gi cu o viteze mai
rnare, pentru cd. . .

a) se poate opri qi chibzui asupra intelesului exact al fiecdrui cuvint in parte? sau b) poate cuprinde dintr-o privire semnificalia mai multor cuvinte?

.---, b) (Cititorul,cu un vocabular bogat poate cuprinde infelesul mai multor cuvinte din, tr-o datd Ei deci poate citi mai rapid.) *
'6.34 Cit de bogat este vocabularul tdu? pentr.u in_ , cercare, prive,gte cuvintele din lista urmd_

' , ,

toare care a fost compilatd (Kirkman,

1967)

dintr-un roman, o biografie qi un articol de reportaj social. intreabd-te singur: 1. AE putea ortogratia corect fiecare cuvint dacd l-aE auzi citit cu glas tare?
181

'I'leus Scientist Ei Engineer,

2.

Aq putea introduce fiecare cuvint irrll

rr

frazd, care s5 afate in. rnod clar semnil'i<.;r {ia lui? (Foloseqte un diclionar, dac{ ai rrr, voie de verificare.)
compldcea (a emisar

: hr tolul sint
:]

72

de cuvinte. Dacd nu ai Etiut:

{

. ? t'ttvlnte sau ,', tllnl Putin

pln$ la

artefact paradoxal infractiune ireproEabii autonom eradicare

se) reticentd inerfie ' diseminare articulat

cd ai citit rapid, cu cimp vizual Iarg I Si cu o buni intelegere.

I

Foarte probabil

proliferare

risc sintezd aberalie

ubicuitate empiric tentativ6

12

[Probabil cA in prezent ai un fvocabular convenabil, insd lar trebui sd faci tot ce pofi
[ca sa-l mareEti met'eu. (Aproape cu siguranfA cd egti lfrinat din cauza lipsei de (cuvinte. Trebuie sa dai mulIta atenlie ca sd-ti imbogdIte$ti vocabularul.

6 perenitate intuitiv ,'ostensibil lucid

omniscientd abscons
g8u mal

- inferabil'
.

'infera

precursor 'insidios disparitate spectru sporadic malign

atrofie infailibil refractar statutar

banalitate intrepid

filulte

. colationare eretic discerndmint imun anomalie afluent

scruta ralionalist . onctuos eficacitate altruism categoric depravare

indigen discreditarc proximitate concomitent, preeoniza . inexorabil precipitat (rul,j) abject indolentd transfigurulr. sceptic ,. gicana exponenti binefdcdtor

apatic cobeald autentic inerent

adiacent dubios

Vocabular bogat este esenlial atit pentru a ideile celorlalti (fie vorbite, fie scrigi pentru a-ti exprima pe cele proprii. ftpt, bineinfeles, ceea ce numim in geneUn vocabular se compune in realitate din vocabulare (fiecare cu un volum diferit): Suvlntele pe care le folosegti in vorbire. EUvlntele pe care le foloseEti ln scris. Errvlntele pe care ie inlelegi cind citeqti 'r(;au asculti).

nu-I gtii.

SocoteEte numdrul de cuvinte

al cdror inlclr,l

ellnlre aceste trei vocabulare este cel mai Care este cel mai sdrac?
bogat

Cum ai reugit?
132

;'i ocela de rsorbire este cel mai sd(eai mai mulli dintre noi pot sd recu133

cd,

uocqbularul folosit la citire este cel

noascd unele cuDinte tipdrite pe care (rrn \r. udi sd le folosim in scris, cu atit nxai 1iltlut ltt uorbire.) Formarea vocabularului 5.36 Dar cum poate ci,neva s5-gi formeze un v()(.irlrrl lar? Iata qase trepte folositoare pentr.rt lr,,rli zarea unui vocabular mai bogat: 1. CiteEte diuersificat (nu numai din dorrrt,rrirrl specializdrii tale). 2. lnvatd citeva dintre cele mai obiEnuilc r,rt tldcini latinesti Ei grece;ti care stau lir lr;rrir multora dintre cuvintele noastre. Exislii ln prograrn distractiv care te va ajuta in rrr,r,ir.i ta privinfd (Davis, 1967). 3. Fii in cdutare de cuvinte noi Ei nolel::rt lc', 4. Formeazd-$i deprinderea diclionarulzri: t,rrl td gi noteazd semnificalia fiecdrui r,rrvtrrl nou, cit mai curind dupa ce 1-ai inl,ilrrrl 5. Folosegte-{i cuvintele noi cind scrii (;i r or begti), cu prima ocazie convenabila. 6. intocmegte propriu tdu Elosar per1t,r.n ( u vinte gi propozilii tehnice pe care lc intil neEti ln clomeniile specialitalii tale.

: t,, Atrtlrrlirea celor citite?

=:t*.'....

tlltc
tlt'
rr sc

(Tuel,r, rrr,cst,e aspecte ale

ffi tGn

citirii au probabilitairnbundtati impreund.)

!;alr(ro csto esenfialE

clunc;ti s5-!i imbunStdleqti citinea tre,buie facl trn efoyt intenlionat qi-sd te exersezi in t'gulat. Rezerva-fi in fiecare zi lD-2{) , poate chiar inainte de eulcare. pentru nlle la inceput, line-te de lucrdri u$oar.e Hdoclers' Di,gest (care cupri"Ae ."utte 'artileUfte despre o varietate de subiecte); tleci ,h citeva articole lungi din ziare (ori suEftele ilustrate ale 1or); pe urmd'la re{l pe urmd la material mai asemandtor. Elanualele, de indatd ce !i-ai asigurat baza

taetl eventual unul sau doud articole Ia lBlt tredintd de antrenament; sti,rneaz6 nu[Utr de cruvinte ale articolului (foarte uEor l^ftll r,tte cuvinte sint pe o pagi;a intreagd;
:'+nq:ro t,oloanA), apoii,vezi oit,die',repede o lg,$fl; cronromeireazd-te, strugur ptnh-tita seill

Am examinat deci cinci cdi posibile de l-fi irrr bogdli citirea: De la controlarea ochilor. pirrrr la mirirea vocabularului. in care dintr.t. rrr mdtoarele aspecte ale citirii te-ai zrgtclllir ,,rr vezi imbunatdfiri privind: a. Viteza cu care citegti?

b. lnfelegerea a ceea ce citeEti?

134

f.6 pe urma sa-!i aminte;ti,:id''ai,.:citit $i 'ltttt'egtrl articol ca sd controlezi,dacd ai ttrute ideile principaie'9i detaliile imNu te ingrijora daca la inceput ai t6lfEvu;:rci lcohtinu& ;sd-ti Inaresti viteza d H t 6 "l hte e 6. (A c e a si a s e $ a t e f ace ,i.}?tul,Ugor, desigur;,'dri6fir:potr iE colaboU Un c'oleg: fiecare poate,.sd-licronome1
g6................1u

1E5

treze pe celdialt ,9i s6-i puna intrebitt'i 'lr' 1r'" ceea ce a citit.) ilil f,ine o evidentd a vitezei cu ctll'c ;ri I tttl (de preferaf, in cttui'n'te 1tr' fiecare articol nut). Traseazd un grafic, daca ai nevoit' tlt' tt'r stimulator moral! Dupi vreo citeva siilrtirrrrirrl va trebui sd incepi a observa o imbttrr;rl r[iru vizibil5.
Ce alte ocazii (pe 1lngd aceste jumdtdti rlt' "t,r inainte de culcare) ai avea ca sA exerst'zi ltll rea mai rapidd Ei mai bunS?

l-le gxemplu

ll, ('r, mtiterial, de citit ai putea

Ittnt'l

si

citeqti mai

c, ltomane, biografie qi istorie' sau b, Orir'{i didactice '9i manuale' putea si citeqti rnoi B, Pentru care scop ai
lant'l sau H, (la sd gdseEti idei principale, detalii importante' b, Ctt sd gdseEti

2.b
ver oricarc' ar fi natura 9i scopu'1.-citirii'cum mai rapid posibil' I)ar i *i', o faci cit in iit";;ii ;;t-jl" sd sacrifiii inlelegereatttsd-{i variezi ," trebui ,,li'.iiduPd imPrejurare' I cltirii"id"r"i, A0easta nu inseamni, totuEi,,""^"u,tt:!a:A ii'fii i,itir"u cuvint cunecazuri,Dacd un ma";*;;"* 11i fu"* cuvint' aminteqte-]i [.j ifi ti'iii'lii; m Li murt "i'i"*Yl,1:",*^1'^ madecit cea 6if'*u o vitezi ceva mai micdgreu un drum de a rdzbate cu ;a: i, loc lu-l rar o singurd datd' Cu exerciliu' vidovedi cA ,Jrureati" se poate foarte. bine care o ar pe mnl rapidd decit cea maximi

Ei, eu sper cd uei lace un efort con$tienl nt t'rl ce cite;ti pentru inud{are sd' citeqti nt'ri ttt pid.. (fi d.efinitiu, scopul ;edinlelor .in'uirrtt' thi culcare este tmbundtd[irea capacitd.[ii clt' rr rlll pentru invdlarea normald'; a;adar de ce stl tttt.t.l ,'! pierzi timpul pi,nd ci,nd ai sd obfii an urrlrtlt VariazS-{i ritrnul
5.38 De,ci, dacl te strdduieqti conqtiincio's sit

bundtalegti vocabularul qi cimpul vizttrrl I'il astfel ia'faci mai puline fixiri, fdri tt'r'r'rrtrl sau mormdieli), in curind vei fi capabil rr;r 'l teqti mai rapid, fard nici o pierdere in Jrrivitrf'r in!elegerii. Dar aceasta inseamnd oare cd fie<'rttr' lrrt c;ificd de text o'vei citi exact cu aceelfli vilt' zd? Ntt, clesigur cd nu. De indatd ce iti rtri'r lat sd citegti mai rapid, ar trebui sii Iii rr! 'uariezi viteza corespunzilor' l'r'ltt itare sd-ti iui de material pe care il citeqti gi scopttlrrl 1tt'
care

(i

Yl-

rtrr

lVln, N.

(l()67). lmbundtilirea vocabularului (VocabuiarY Improvement) New York,

McGraw-Hill.
737

il

urm-lreEti.

136

Kirkman. A. J.

(1e67)'
Leedy,

Stdpinirea vot'ltlttrl.rr

rtlril
.

$""i;::,:i,t"''"11i1,1,\l',,,,,1:i

of Vocabulaly

Arrt,1119

ce pot 'ilare shtt oele doud fuluri de ,,in'dicii(( 'iii,i,, o*-cititor sd gdseascd ideile principale 5i ,ftiiiiirr[ importantel (chenarele 11-12)

p D (1e63)

Hli:H?:'J o3,tli;liiJ' i'*, "'

f;:"jj"*iff,ord',,1.,,,, :;il;i Precision), New Ilt lt,

l'4cGraw-Hil1.

'

lrallcc (cursive,, sublinieri etc') qi morfo-sinfretiet' (euvinte de legiturd)' ilus nu este i,ndicat sd omili materi'alul (chenarele i" ,f autorului cind citeqti?
I (t).

N. B. Te rog inceorcd sd-[i omintegti oeett copitol (fdcind unele insemndri) 9i sti-l re' copitulezi inointe de o trece mqi depcrrll, Apoi otocd intrebdrile recopitulotive coro tlf'
meozd.

cuprinde idei principale ;i detalii im' itantc caie nu sint exquse irt lert'
Doctie

intrebdri recopitulotive 5.40 Un mijloc de bazd pentru imbundtltit't';r llll' rii est,e.sd o faci a fi activa qi sa aiba tlrr "( rrlll (chenarul 2.) folosind metoda
=

oare tEu[cazI o intre;bare de felul aceleia pe pui cind' eual'uezi w text (chei:ir6;, sd o l7--18)
PF*N.'* '

'

ftg adeudrat? teprezintd probabii cea mai evicuprinde I lntrebare, insd chenarul 5'17 la altele' cd te-ai gindit qi multe; poate

RTC

AR

5.41

In timp ce citeqti un text, vei incerca ri;r lirr I trei lucruri. Care sint acelea? (chenarelrr r :!l

cititorilor slabi, care dintre urmdtoaldJino*""e au tendinla de a fi prea mari gi

I

eEzut

Sd gdse;ti ideile principale, sd alegi tlt'ltrlllltr importante, s/t eualuezi textul. 5.42 tinde te+i agtepta in mod norrnal si i',,rr,r':;ll ideea principalS a unui alineat? (cltt:tlrrllF

lUmdrul de fixdri; vizual; , ltl6rtmea cimPului de reveniri; ll[mArul

VOlumul

Brea mici?

citirii tdcute'

23-_27) fnare
tmo,re

3-7)

In prima sau ultima

138

frazd.

2. prea ingust 4. prea mare

139

5.47 Enumera cinci cdi posibile de iml;urrirl;rf lr', ,1 :rritezei Ei a inlelegerii la citire (r,lt(rrr;rr,.lr' 27-36).
Controleazd. ochii; inceteazd. d.e a citi (,u t,,,,,t tare sau murmurind; ererseazd. citiretr rlltttltl cite;te i,n unitdti de gindire; md.re;le-ti i.,t,,r bularul.

6. Cum $ iei notife

circo 45 minute)

5.48 Dupd exersa,rea regulatd a citirii rapirh,, lhi care dintre urmdtoarele te-ai aqtepta iii lr, ,,,1 realiza? 1. Sd intelegi orice, citind cu viteza nl:rxrni 2. Sd mdregti Ei sd reduci viteza de c,ilir.r, ,,, respunzdtor impre j urdrilor. 3. Sd-ti mdregti viteza medie de citire. 4. SA-ti mentii viteza pe viitor fdra a I'rrr,r. rrrr efort conEtient. 5. Sd citeEti orice cu aceeagi vitezd.
r

notitelor

unor notile slabe, sau lipsa 1or, este t{lntre cauzele obignuite de nereuEiti a student. Notitele constituie o parte de ntii vitald a invdldrii. Ca qi scrierea luor personale, ele te antreneaz6 atit la 'lrnurea(( ideilor, cit Ei Ia ,,primirea$ 1or. area notitelor este de folos in doud rnoI tn primul rind te fine actiu it timp ce cleci este un sprijin in favoarea conceneste al doil,ea avantaj pe care iI obtii dupd citeva sdptdmini) prin faptul ca ai
notite?

2Ei3
5.49

Cind eEti gata, treci la capitolul 6 (qi ntr pi,'r prea mult timp citindu-l!)

l,'

o lnregistrare scrisd cu core sd Joci relntr-tdevSr doreqti sd relii cele ce al auti citit, este cu mult mai de folos sd De hirtie citeva cttvinte, decit sa te mulItt ('u o gramadi de amintiri confuze. lntlrlle se vor risipi in curind daci nu le pt'in cuvinte, insd inregistrarea scrisA !& o p6strezi ca evidenld permanentd.
IEU
141

Cum se pdstreozd notifete Existd mai multe metode de a_!i prisl,r.ir rr,,li fele. Pentru scooul pe care if urmjresii, rrrrr,l' vor fi mai adecvut"-J""if -irli"rt"ierrl,i prezint sistemele folosite "ri"r".'iri',-',Jrltir rr:rr * a" rtt feri{i.
r

a,

trrrrllr, lrl<:uri,,d,in caiet,:,F.e .de' alte Tiarte, folor,iitrrl rrrr cir:sarr cu magind (tip.biblioraft), vei pulerr rrn-[i learanjezi ,foile; sd,le scilfi,.sa le reqr,r'll $i sir adaugi material nou in oricare loc rlul r,lli. ,
lr 1.. I .'.r
.

Care dintre aceste rnetocle cea mai eficace?

ai consider.tr

r,,ii r,r;tr,

a. Notife scrise oe petice cle hirlie qi tele plicurito,.i pjii."l" irt._" _=uf', pr, :.1,,r tk, r.;rr ton, sau

ll:-fi}" tegat.

de nriir.irrri egale; pdstrate intr-un aorai _uqiuii f rlr, bibiiora,ft), sau "u scrise qi pastrate intr_un caiet
11r,,,,,,

Notife trecute pe

foi

volante

,i''ll, Imdditt dupd'rdltimul lot'der notife pe care lc-rri luat, sau & at, Inrpt'eund cu noti{e1e iuate ciin al"te surse 6yi (itu't) Llateazd despre 'acelaqi' sUbiect ca in lrrp. 10.
,=a.++rr::E

I' A;rrrlni', srr pr:esupunem ca tocmai ai luat notile ''tlltr lttp. t0 al unui anumit manual. tr-Jnde ar fl lcl nrai probabil loc sA le pastrezi? r: H,, Tntl'e noti{ele pentru capitoiele g'gi X1, sbu

Ei bine, lli-am cerut Si,nt -t;i*t"j,"iti'sigur <.tr 1,, dezgustd met ocla a .pdrerea. p,"!. .;t' ca spre metodele b ;i c". pr'eJerind';;a e r i t cstl tr, adicd dosarut cu ma;i"d. d; ;;[,i" ,,, ,.,,,,,, legat se prezintd rna! gyrat "i f; ;;" riianiptt,t,,,,, ,, mai .ugor, eL te impiedica dL- J_'ti".li"ro ,,,,r,
t
1

'i :

*: fd cii c; soluliile a ;i b ctr Ji'locuri conDenabllrr nu,mui, dacd s-ar intin'tpla sd nibl noti[e {la*1trc acela;i subiect ca i.n cap. 10.

rr

lldoctoreo notitelor
Pl'atlllertntr

In mod .ideal.ar trebui sd-!i poli ar-anja in aga fel, incit toate nitil"rl'1"t".rir,rre<,irit,l rrl la rrrr anumit subiect sd
de noti{e- &;;''#i trezi. notilete in ordin"o l" '"uiu #ii ,,i 1,,,, [_ai scr.i, i i deci un-singur subiect poa.eGi" rtf" in rrrirr
L42

impoltantd pentru notife este cie a gi ce sa laEi deoparte. Lulndu-ie dltt crh'fi, dispui de mai mult timp decit 1a pre* tgeli perrlr'u ca sd iei o decizie, insd - in rnod ldenl *- eontinutul ar putea sd fie foarte mult H('olnqi, irr ambele cazuli.

ftl t'c sir letii

se afle i" iri-iii,"{ie cri tt,-rrt ]y:l luale in semestrul sau ;;nl;i;t", fir. r,;r Si1 ciliri, prelegeri srnf acesta .1" uouf tr.(,,,rrt cu un caiet

CttDtlnsul

Vg trebui c'a notilele si ,cuprindd suficiente

Hl'gLlnlcrlte sau dovezi aduse de ,autor (sau de let'trrr) pentru ca mai tirziu sd-!i amintersti tatUl ln utocl r:larr. Deci caietut de notite trebuie
PA

prezinte:

143

2. Care notile prezintii mai clar raporturilt, lrt gice din _c_uprinsul rezumatul? "upitotut"itl!It,"n,rn,,,,,t 3. Dupd care notite ai gdsi ed este mui faci recapiturareai - o-*r '" !'"Ls rrr(rr rrlr1 n6
Schemd sau

rezumat?

\',
,

.,.,,,'
r,l,;

Dupi ce ai hotd'rit raspunsurilq;' treci lt, la chenarul 6.10 -/

6.8 Notile din Inuagd^^cum D. Rowntlee 10.6.69
sd"

iinue{i (cap. ri)

rle

Cum sE citeqti mai bine qi mai rapid , ,,.e.xReri91tei.,, k^.:lll*, citesc atit de _puji.,i studcrr[i ,rl racurralrr bine pe cit irr tea. (Prea lent nu se pot concentrir, Jrrr= rrllrl) II. Pentru o citire mai aiii

rientd. l, Pentru. o citire mai rapidd; (Cei mai multi '. 'Bf putea citi o datd Ei jumdtate mai rapid ;1r ll totuEi si inteleagd la fel de bine.) :

, ' : I i.
|

pozilii cheie). \ 2. Cerceteazd toate graficele Ei tabelele. '(l. Nu ,evita dificultdfil,e. E. hvalueazd textul: t. Fii sceptic. (Agteaptd demonstralia autorului) 2. Cautd aplica{ii din propria ta expe-

1. Fii atent la indiciile: a. Grafice (Schema Ei caracterele Iiterelor) b. Morfo-sintactice (Cuvin.te Ei pro-

ii"t"l"S".., r,,,.. bundtatita): A. Aplica metoda RICAR pentru er sr,r;1711 -- - rvr^r u ( scoPul' B. Cautd fraza-idee din fiecare alirrtirl, uu_J'ii,,,,, ,,r H.? conline ideea z. P: :PlTi!.iryu principatd rr rrlf
neatului.

.,"

C. Cattd detatiite imqsortante: 1. De exemplu, hovadA, exemplu rillu . argument in favoarea ideii pr.irrr,l..
pale.

.i, 1. Ochii fac salturi in succesiuni de lttart. i 2. i;;-i;;"ure fixare, mintea decodificd un grup de cuvinte. i 3. IEi modeleaza cimpul uizual. i, , I B. Cititorii stabi: vizuale inguste. I. A, cimpuri 2. Fac multe fixdri. ,. . , Revin deseori. (privesc in urmd.)
4. Citesc tare. (Sau mormdie) Fi Pot.lmbundtdti citirea. (Viteza gi inlelege-

A, In timpul citirii:

r,

fe&,)

2. De obicei cel pufin un detalitr irrr portant pentru fiecare iaee pri,i,:i,

D 9i"9 cau{i idei principale portante:

r

pald.

gi cletalii

irrr

,; i.l ,-

A. Cinci solulii fundamentale: 1. Verificd daca ai nevoie de

2, Inceteazd sd pronunti cuvinteie tare. 3. Incearci _in mod conqtient sa--citegti mai rapid. 4. Citegte in unitdli de gindire (2_3 cuvinte deodatd).
147

ochelari.

146

,,

5. Formeaza-ti vocabularul (citit, scris, vorbit): a) citind diversificat; / b) invatind radAeinile grecegti qi 1atineEti; c) notind cuvintele noi; d) folosind diclionarul; e) intocmind glosare. B. Exersarea absolul esenfiali prin; 1. $edinla inainte de culcare (15-20 min); a) citeEte articole cu lungime cu-

cele citite. Insi de obicei se pot perfecliona ".".{plicind una dintre urmdtoarele sugestii:

'\. Pentru imbunatdtirea inlelegerii, cititorul ar tr[fui sd foloseascd metoda RICAR care 11 va menline actiu qi can;tient. Ar trebui sd caute 'obicei prima sau ultima) din . fraza-idee (de .

ii""atu alineat, cdci ea cuprinde ideea principatd. a aiineatului. Va trebui de asemenea sd Zauke detaliile importante (exemple, do: vezi etc.) care confribuie la sustinerea ideii principate. (in mod obiqnuit,-existd cel pulin

C.

b) cronometreazd-te singur (cuvintelmin) (grafic-progres?); c) controleazd intelegerea. 2. Citirea mai rapidd a tuturor rnate= rialelor de invdfale. Variazd ritmul cilir:ii : 1. Mai rapid pentru literaturd ,,narativd(' Ei idei principale. 2. Mai lent pentru expuneri complicate qi detalii importante.

noscutd;

J' i,l q

t i
t.
I

un deialiu important pentru fiecare idee principal5.) In cdutarea icleilor principale Ei a detaiiitoi importante, eI ar trebui sd fie atent la indiciile giafice qi m,orto-sintactice (semnalind ce inlelegl autorul) qi ar trebui sI acorde atentia quve;itd tuturor graficelor, tabelelor 9i dLuoramelor. Ar trebui 'sd nu evite dificultdfile' tititotrrl ar trebui de asemenea sd eua\ueze textul citind in mod sceptic 9i ciutind aplicalii

I
i

Compara aceste notile cu acelea de la chenaru1 6.9. Pe urmd intoarce-te la chenarui 6.7.
6.9

pentru ceea ce citeqte. Cei mai mulli ar pdtea sa-qi mdreasci cu 5go1o iteza,de citire fdra a pierde din inlelegere. In timpul citirii, ochii se deplaseazd pe pagind de Ia stinga la dreapta printr-o succe-

Notite din Inuald. cum sd i,nuefi (cap. 5)

D. Rowntree 10.06.69
Cum sd citeqti mai bine qi mai rapid

de

Pufini studenfi ai facultalii au invalat sd citeascd atit de bine pe cit ar putea: ei citesc
prea lent, nu se pot concentra Ei nu-qi amintesc
148

de salturi rapide' cu opriri (nr-rmite iirrt " intre ele; in timpul fixdrii, mintea inrefir,dri) gistreazd .un grup d-e cuvinte (cimp uizual)' Ciiitorii slabi au iimpuri vizuale inguste ^;i cle aceea fac multe fixdri. De asemenea privesc d,ese'ori inapoi (reueniri) - Ia ceea ce au mui vdzttt, iar uneori au tendinta sd mormdie satt sd pronunle tare cuvintele. Toate aceste greqeli- contribuiti sd Ie incetineascd rriteza de citire.
14!)

6.1L Deci, dupd ce ai cules ideile principale (rlrrr paragrafe, subparagrafe Ei alineate), le r.et,r'irrii in6untru de 1a margine, corespunzdtor impor. tahfei 1or relative. Articolele importante p,rr'rzesc de la margine. Cele de importan{ir rrr. cundard se retrag mai iniuntru, sd zicem, r,rr - un centimetru. Cele de a treia importanf;i sr,

Si dacd ai nevoie de ordine in plus, poli incepe' ,lri"frra sa p"i paranteze la cifre arabe (1), sau la litere mici (a).

retrag cu incd un centimetru E.a.m.d. Sd nu faci retragerea prea micd, deo;rr.cr.r, raporturile nu vor fi ugor de vdzut. Sd nrr r.r. tragi prea mult, cf,ci nu vei mai avea loc pt'rr tru notile.

pentruln chenarrl urmdtor vei vedea o schem6ea este (D9, {aqt' ;';pit"I"i 4 a1 acestei cdrli' dar ilfi;;" dupd care am scris capitolul; sd o este poli .i-ili"i,a"'schema pe care ar trebui

iltdi
I

f'ace duPd ce

^ am omis citeva litere 9i cifre' Vrei, te rog, sd termini ltLcrarea?

ii citeqti.)

articole Brincipale, zece de importantd se(:un. dard, doudzeci Ei cinci de a treia importirrr(,rr qi (ctte?) de a patra important6.
zece de a patra importanfd. (IIDla.b; IVA5r -c
etc).

In notilele de la chenarul 6.8 se afla

pirtrrr

(Notitele tr)e care le-ai Luat la acel capitol sea'mdnd" oaiecum at, acestea?)
\

6.12 AEa cu1yr ai observat, in ultima schemi s-irrr folosit nu numai retragerea iniuntru, ci qi litcr.r, Ei cifre. Ca sd ar6ti cum !i se asambleaza noti. lele ai nevoig de un sistem de marcare cu liter.r, gi cifre care si evidenlieze corela{iile lor. I)u exemplu: Articole Cifre romane principale (mari) I, II, III, IV De ordinul doi Litere mari A, B, C, D, ' 1', 2, 3, 4, De ordinul trei Cifre arabe De ordinul patru Litere mici a, b, c, d, De ordinul Cifre romane (mici) cinci i, ii, iii, iv
152

'4:

i!:'

Cum sd scrii o lucrare Persorr-al6 I. Scrierea unei lucrdri personaie poate aiuta un student in trei moduri: , A. 11 sileqte s5-Ei organizeze mintea' slabe' ii. ii ,t"ta pariite bune qi pe c-ele- exaC. ii pieeatdqte pentru situalia de Ia men. II. AsigurS-te cd in'felegi -misiunea lucrdrii -- bare este gubiectul Precrs? e. B. Ce fel de tratare se cere? III. Cum sd stringi materialul adecvat: sd-!i ln--- Gindeqte-te Ia intrebdri care A. drumeze cercetdrile. B. lncepe sd te gindeqti imediat pentru ca: 1. S-e fii atent la idei relevante' mai multe ' 2. Se oferi subconqtientului ocazii. C. Foloseqte' un carnet pentru ideile Iu-

r:ririi.

153

IV.

posibile: 1. Cdrfi, articole etc. sugerate de pr.tr fesor. , 2. Cdrfi, articole etc. sugerate cle acelc cdrfi (sau de bibliotecar). tr. Noteazd sursa tuturor materialelor 1lt, care Ie stringi. Planificd cu grijd lucrarea. A. Alege materialul cel mai util. 1. Lasd deoparte ce e banal, irelevirrrl

D. Cerceteazd toate sursele de infor.nlirfii

C. FoloseEte imagini dacd acestea pot inIocui cuvintele. D. Separd clar ideile tale de aIe altora' E. lntbcmeEte o bibliografie. VL Scrie d.in nou lucrarea dup) citeva zile: A. Verificd Ei inlatura lipsurile din cuprins

B. Asigurd-te cd redactarea finald este facutd cu acurateld Ei scrisd citet.

Dupd ce ai c,ompletat cifrele qi literele care lipses; (12 in total), treci la chenarul 6.14.
Cf,frel,e

sau tratare.

-.

2. Pistreazd ins6 sufibiente detaiil t.,r s6-fi sprijine expunerea. lntocmeEte o schemd logici. dd siguranla cd: -. Aceasta itiideile principale Ei dcr,;r Alegi -. liile importante.

Sau Obscur.

literele pe care ar fi trebuit sd' le completezi sint (i.n. ordine): B. l. a. b. c' d' 2' a'

;i

b, c. C. V.

-. Nu olnili nimic esenlial. . Obtii note mai bune la

mene.

exa-

Deci iati cum se intocmeEte o schem6 bund , pentru luarea notitelor dintr-o carte: ,, i. purrroltd titturite autorului qi expune din ' aEa incit sa oblii articole ce ; nou frazele-idee principale a1e paragrafelor exprimd ideile
si alineatelor. 2, Scrie intre parateze orice detaliu important' rr : lJ. Scrie articol-ele foiosind retragerea de la mar, gine, care sd arate cum sint aEezate unul sub altul. +. Fune litere Ei cifre ia articole, pentru a face mai clard corelalia 1or.
Acum intocmeEte o schemd scurtd pe baza primelor titturi (plus citeva cuvinte qi propozilii) , iiin crpitolul 3. (Va trebui sd-I revezi in treacdt') Y' bezuoita chiar propoziliile urmdtoare, pune-le. In pagind cum creZi ca e mai bine qi adaugi clfre qi litere.
r55

_.. Un model de schemd fundamentalri:

cortentarea su_ -. Introdugi tratarea. biectuiui Textui principal -. exprimate prin,3--4 idei prirr- Dovezilr.
r'mnta1.i1l

final.,, ----r Scrie alineatul final. .' r,.r-rr,,Scfia p,rima tred.actore,a,JWqdrii: A. Scrie simplu gi direct,, , 1 .,i i-,lrB.r:Sehenna,si{,, dezvdlr.lie, :stl,rlctura
,

r. rirrii,),i,;iii.,,:

nerii.

r,. ,:

expu_

[54

Rdsfoire Rdsfoirea unei carfi RICAR Prefala Cuprinsul 1';oaia de titiu p6ycu{ge- foile la rind Rdsfoirea unui capitol pridrul alineat qi ultimul alineat Recapitirldri Titluli (Probleme tratate. Cum se leige) lrlgebari.
cheparul

Cind ai terminat
6.15

schema,

fd

confruntarea cu

ti.15 Este evident ci metor.la utilizdrii schemei ifi procuri o serie de notife foart/utile dupd care este uqor sd faci recapitular poli sd vezi esenta lucrurilor dintr-o privire. Sper cd vei gdsi multe ocazii de a o folosi pe viitor (dacd ea nu constituie de pe acum metoda ta normala de lueru).
Redactarea unui rezuntttt. Dar ce se intimpli cu rezumatul? Existd oare unele discipline ,", srrbiecte la care ar fi preferabil sd-!i iei notilele in forma de prozd obignuiti, in alineate con- * tinue? Poti sd-ti dai seama la care feluri de materii pe care le citegti ar fi preferabil sd intocmegti astfel de notile rezumatiue?

Sch,ema ta seamdnd. oerecurrl cu aceea de mai jos? RICAR (rdsfoire, intrebare, citire. aducere amiflte, recapituiare) este metoda iolositoare pentfx tnvdtarea unui text qi constd din urmalssy9Le taze: t. Mai intii rdsJoiegte ca sd obtii o vedere de stlsarnblu a ceea ce vei examina apoi amdnuntrit: 4. RdsfoieEte cartea in intregime. 1. Privegte foaia de titiu. 2, CiteEte prefafa. 3. Exaryrineazd cuprinsul. 4. Parcurge foile la rind. B.^Rdsfoieqte fiecare capitol mai amdnunfit inainte de a-l studia. 1. Citegte primul alineat Ei ultimul ati_ neat. 2. CiteEte toate recapituldrile. 3. Examineazi tifluiile ca sd descoperi: a. Ce subiecte sint tratate. b. Cum se leagd intre e1e. ,1. 6srutd intrebdrile care sI justifice de ce citegti.
156

pe cdre o ai ;i, de felul in care trebuie sd o cite;ti. Poate cd, pentru unete pdr{i din tnud{area unei limbi sau din matematicd ua fi. preferabil un rezumat. De asemenea, in, Literaturd sau pentru unele aspecte ale istoriei poate sd ti se pard, cd ceea ce ifi trebuie pentru improspdtarea memoriei este un tabel iinoptic, in ,irumat sau chiar o eualuare ori o criticd., sciise in
prozd continua. 6.16 Dar dacd te hotdrdgti sd scrii un rezumat in prozd, f5-1 scurt qi cit mai adecvat pentru a ' face recapitularea dupd el. Aceasta ne duce la un alt aspect important pentru luarea notifelor: cum sd le agezi pe pagind.
lDl

Bineinleles

cd.

rdspunsul aa depind.e de materia

Mecanismul intocmirii noti{elor

.'

$i prima intrebare aici este: Cit de Lruni ili este caligrafia? I1i vor fi notilele clare qi citete dupi un an sau mai mult de cind le-ai scris? (O cercetare recentd la una din universitd{i a ar5tat cd peste 60oh din studenli intimpind dificultdli ta citirea propriilor notile.)
Desigur cd notilele nu-!i vor fi de nici un folos ., Un mijloc de a 1e dacd nu Ie poli face mai citele decit cea mai frumoasd caligrafie ar fi sd Ie .
'i

',

cele care urmeazd cunoqti majoritatea pre-'$curtarilor standardieate :

,Iar .pentrtl,: pt'opozi{ii curente care se utilizeaza practic irr toate', dlsci:Plinele, probabil cd dintre

Ne,l :',f-

citi dactilografiezi (Studentul care poate sd-gi dactilografieze notitele are un considerabil avantaj, insd cu condilia ca sd Ie revadi in timp ce le bate Ia maEind.)
;6.17 lnsd chiar dacd te decizi sd folosegti o magini de scris, desigur cd nu poti sd o iei Ia prelegeri sau la examene, aga incit va trebui totuqi sd fii sigur ca Si caligrafia ta este destul de citeala.

iPoli''se 1! identifici,ig Uiogoliliile acestea?: 1) mai rnare decit, ' - . 2)'' pqa! miq ,decit, .., ' ' 3) deoardce, .. ,. ,', - .. . , , . " 4) de aceea, .' , . . 5) ega[, Ia fel cu, 6) compard, aminteEte-ti in Ecest context; 7) inegal, diferit'de, B) noteazd bine, irnportant' ' :::'-rr.:"'' 9) adica,
.

10) de exemplu. ''.7)'mai'm,me deqi,t 2) mai mic decit

Prescurtdri. Mai ales la prelegeri, caligrafia poate avea de suferit pentru cti prea multe idei incerci sd le scrii prea repede. Un mijloc de a-ti mentine viteza fdrd sd mizgdlegti este sd-{i formezi un sistem de prescurtdri. De exemplu, ar trebui sd ai expresii scurte pentru a scrie termenii speciali care se folosesc curent'in anumite discipline. Astfel, in psihoiogie ai putea sa utilizezi prescurtdri pentm cuvinte ca: experiment, comportare, condilidnare.
memorie, corelatie, gestalt, psihologie
158
E.a.

3) deoarece 4) de aceea.

5).egal,LaJeL cu. 'eonte:tt 6) corfiPard, 'ainlntg;te:lt in aees,t

,
6:tr8,

(c'l') 7) inegal, diferit de 8) noteazd'biie,'imiiortant' 9) adicd

'

(+)
(i.e.) (e.eJ

(N:B:)

10) de

exewplu.:: ' :'

sistdrh propt'iu 'r Mai,intiii fd-!i: un'moctificdri). -. ' 'gl'(f{l"d

;:
:
1

Exist6. numziir doud' reguli pentru pres:iurtdri:

s,l

tine-te

de

159

Al doilea: Nu-l folosi la materialele pe care va atrtii'

trebui sd le citeascd

p""it" ca notilele sd impresioneze rnernorla' pagind' Ctt cum este, de exemplu, tra-ttlaru'' in mai iogic qi/sau mai,dramatic ;#:""";;;l;ta se ti te cuil ;;si;, mar atit vei"fi mai capabil. aceasta ochii minlii' $i uqor in reprezinli
te va ajuta Ia examene'

Arnnlasarea. Fotoses,te

orice artificiu posibil

inscrie pagino in mod clor (ostfel ili ver qminti cind luot notilete ;r de unde te -or tuot )
Nu ..inqhasui" Pogino ( losd

c, rrso

g to?
SOu

->
blinioz6 eA )losesteeuvintele-cherelA r-E lrtere LArl fr
Y

destut.spoliu otb"in

--', ol

lurul

notiletor

---*l
F(

incodreoz-o cuvtntete

lr
Peni
'U

propozi!iile tmPorto'nte

rtoseste
CU LOR I

in mod Care feluri de notite se aEazi automat' Iogi", uPtouPe,'fotografic(? a. rezumatele sau b. schemele'
b.
schemele

eyidentieri ocozionqlc <l

LJ

rde este

Posibit

Lod o morgine

incit moi
referinte

torg6,o tirziu sd

otosegte de3ene

n toc de

oddugo comenrnrii

ti

-trlttetl

-{##t(

fie 6.19 Pentru a face ca notilele sd . ceva cum este o schemd va trebui sd ai eficace cu sep.araliile qi amplamai multi b;t;; d" ""p alineatele sarea. (l/u incerca-sd'1e preiinli ca carte.) dintr-o modul Avind pagina cu notile amplasate in inch,izi trebui sa tii cap-abit sd-!i acesta, ar ochii Ei .a ,"J"'i notileIe d" P", o JotograJie' (lncearcd acum cu modelul acesta)'
de

tot atit

Luoreo notitelor lo Prelegeri

situatiei din 6.20 Cu toate dificultalile practice a1e -'-tau. ar.trebui sa Jie ;ili'preleg""i[i, srciput de acelea obiinerea unoi-ichem" uEor -citit' ca face atunci cind citeqti' . p.'"utu le-ai
Foloseqte RICAR
este CeI mai bun procedeu pentru o prelegere in m5sura posibi' ta Jofosegti rnetoda RI'AR, f"f"i. Rd.sf o'rea anticipat I a unei prelegerisd fii -est.e ce\a ce ,r, poli iu"" 'got, insi ar trebui sematent Ia oriCe obser-valie a trectorului care rraleazi domeniul'pe care il va explora'
tnvata cum sA inveti

Cum te va aiuta

aceastS incercare?

u$or Ar trebui sd" consta{i cd' este ma'in'otl{e sd-ti dacd cuuintelor ini*i")Z;ii" otclonarea' "'ii-,"iezi tmaginea a;ezd'rii t'or-' N otitele
(

i,"ii,'

Lin" ,"porate se oinint"t" totdeauna..mai u;or "i' p"gind inghesuitd' 9i i'ncdrcatd') aZ"X
t\

' '.

160

l'

ll ;

161

Intrebd.rile pot totuqi sd nu fie atit de dificile. Se presuprne ca qtii ce s-a sp"rs ultima f,at6, poaie ca ai mai citit cite ceva Si poate ca te cam -aEtepti la ceea ce urrneazd si se spund. Urmcreqte prelegerea cu un ocni criiic, iritr-o stare de expectautvS, Si pune-ti mereu in.rebdri lchiar dace nu ai neuoie sd 1e spui). ,u prelegeri n:ts, citesli; in scnimb

!..

:ti"r:nl"t.:t
ascul[i

principale. Unii studenti rezolvd problema 1uind multe notite gi ndddjduind sd vadd conturindu-se din ele pind la terminarea prelegerii. Aitii -schema, se luptd sd prindd firul expunerii -lectorului luind foarte puline notile, chiar dacd aceasta inseamni cd omit unele puncte principale.

uneori cd este extrem de greu sa-!i sistematizezi notitele atunci cind le scrii, sau sd fii sigur in privinta punctelor ce se presupune ca slnt

6.21 lnsa faza de ascultare te antreneazdlao sarcind foarte complexa. In mou simultan trebuie sd auzi, sA ar:alizezi, sa alegi qi s. inregistrezi. Nu numai cd trebuie sd oepis'ezi icleile principaue aie iectorului in timp ce vorbeqte Ei sA percepr sLructuro generald a expunerii saie, ci in aceiagi rimp rrebuie sd stringi Ia un loc o serie de notile citele care s6-ir aminteasca totul.

Ai tendinla

sd iei un mare numdr de notife Ia prelegeri, sau foarte putine? De ce?

Este posibil ca utilizarea practicd. sd uurieze de la o prelegere la alta. (Ar merita sd. i,ncerci ;i sd,-,ti dai seama de deosebiri.)
,6,23

Prin ce mijloace un lector a":il poate con,ribui sa-;i simplifrce acasta sarcinS?

I ,'

In general, poate cd este mai bine sd greEeqti

luind notile prea puline decit prea mu1t"e, pentru ca: f. ili permite sd sesizezi mai bine ce este esenlial in expunerea lectorului.

El poate sd scrie pe tabl,, titlurile principule; poale antictpa lteca,re paragrat gi rezurp.a la sjirgit; poa:.e sa-[t aLraga aien[ia, asupra cei"or
mai impcrtante pu'ncte. 1Poa,e lo alte mij,oace.)
"

cd.

te-ai gtndit

Si

2. Egti pregdtit sd redactezi un intreg ansamblu de notife imediat dupd terminarea prelegerii. Aceasta ne duce insS la faza urmatoari, rle o imgtortan,td" aitald, pentru aplicarea metodei RICAR in cazul prelegerii.
Dupd ce ai fdcut totul pentru rdsfoire, intrebare qt ascultareo prelegerii, trebuie sd incerci acum

6.22 Evident, nu toii lectorii sint deopotrivd de utiii in aceastd privintd, astfel cd sistemul de a lua notiie trebuie sa fie destul de flexibil rra si se poa,.i adapta la o mare varietate ci,e mo,. duri de a |ine pqeleggri. Chiar .qi aqa, vei g"rsi
162

sd-fi

ce s-a

spus.

amintegti
163

niciodata cu 6.24 Sd nu te mullumeEti .r"i i"-t"r-inrrea prelegerill

".t"
ctrin

lotilete

a{a

In timpul incercdrii de a-!i ami'nti, deseori vei metodei

de faPt. recaPitula

tiecunotileleluatJiu"itl'",aproapecusiguqi oarecum nesisteianta cd e1e sint tnioiplete la ele r'reci aeo!"i" ir'gindeqte-te
m,uiizate.

l:^"o*p"u-

dori p6ate si efectuezi qi faza finald a RICAR: Adicd ai dori sd poti . . ' ' cele ce s-au spus

""iiili"-i" llil, iipr: ezingi Prelegerea in memorre'

nou. Avind

incearci sd-ti

de aducere aminte Aceastd primd lnceLcare i"'ut" -*."lli studenli este o acliune d" ";;;';; impresionant -in""rcalea"de aducere si cale totuqi pout"*tii"u in moa orocesul uitdrii' 1i'ata l$o/s din Lminte, majoritate'a-'J"au"tifot "i15 deculs de ceea ce au auzit ; ;;;i;gul"'.-i1 sdptamini de trei o sdptdmina qi in'il* ;;tl; iru uitat g\o/o).

cuvin0.26 Din pdcate nu poli revedea (sau reauzi) ---- ;;i; Lfectiv spuie (doar daca au fost inregistrate ." poli oar ;; d"daj lipsd *"" notilele face' dacd te ingripe care le-ai luat' din ioruurd o

i ,,

mod i;;;-;e ie-iuci Ei sd lntrebi lectorul' Inpunct orice

"or--"i, scdPat. care ti-a

eI va fi'bucuros sd repete
al,tcinetsa

Citdecurinddup6terminareaprelegeriiar ;;.1i* plima datd s6-ti trebui si te 'ir"fii attzil? aminteEti ceea ce ai
sau a. Imediat duPd Prelegere' sau b. DuPd o sdPtdmind, P"Pa mai mult de o sdPtdmini'

Ct cine
de lector?

mai poli verifica,

in

atar&

".

Poii face uerlficarea cz colegii care ttu partici,oi t'o prel,eqeri. Au notat ei unele puncte, sau Lierc iubte6te ori structuri de idei, yte care tu le-ai omis?
stu6,27 Dact ai convenit cu unii dintre colegii t5i necesiti{ii de a imbundtdti luarea den{i asupra ali putea incepe si vd.verificati noti-

(Chiar ;i atunci poli a. Imediat dup(t pretegere' iiti6 ai"'ce s-a spu's')

sd-li amint";ti

aii'

6.25

este incd vie in minte' Cit timp prelegerea ;;;"fi"g, inteles "' ai o poli ,"'"4"u=tJ;;;' "" si dindu-le o bine, ad6usi"o'ill"iii-ia notiies[ faci aceasta

"otiinfo., titriu clupd fiecare- Prelegere (9i Po.?L" t"r"'"""i lf"pe iG"r" text pe care l-a!i citit cu totii)O listh de control Poate cd grupul vostru ar fi de acord cu o listd a;-;;rificia,re a greqelilor pe care ar trebui sd -"otitule"voastre' tita o astfel de list6: [*

formi *'i "o*ilta''i""'faJe' fiecare prelegere in deeurs a" "iiii- "re dupd t5i *'iit r"tlrzie mai muit au si ai sd prelesere nu "btii ';;;;;" L[i;#1;"a-"oiiter" de la
nici un inteles'

' '

""liu

165

164

7. Formatul general -' af caietut ie notile prea mic/mare; b) paginile prea incarcate/impr5;tiate, c) scrisul necitet, d) subiecte invdlmdqite. 2. Structura noti{elor a) insemndre insuficientd sus, bi nu are formd de schem5 (prea multa ptoz6'
,

Intrebd ri recopitulotive

Care sint cele d.oud avantaje importante ce obfin luind notile? (chenarele 1-2)

se

Luarea noti{elor te men{ine concentrat in mod actiu ;i procurd o inregistrare scrisd cu, care pofi, f ace recapitular ea.
Care este avantajul folosirii unui dosor c1t nLCtgi;nd (tip biblioraft), pentru notite?- (chenarul 3)

c) folosirea insuficientd a titlurilor, cifrelor, retragerilor, evidentierilor, d) greu de remarcat organizarea Ei '4orelarea ideilor. 3. Continutul qi redactarea a) unele idei PrinciPale omise, b) prea multe detalii, c) Prea multe cuvinte, d) frazare neclard, e) prea multe cuvinte ale autorului, nu ' proprii, f) grafice, tabele etc. importante omise ori greqite.
De indatd ce s-a acceptat lista de'control, fiecare serie de notile ir putea fi apreciatd de cdtre fiecare student din grupd qi toti ar avea de invdlat din discutiile ce vor urma'

densa),

Nu egti constrins de ordinea in care i.{i iei, noti{ele; poli sd le regrupezi pe subiecte, dupd,
dorin,td,
sd.

in orice loc.

rescrii pagini separate

;i sd le adaugi

ln

care fazd a metodei RICAR este cel mai bine sd iei noti{e? (chenar 5, 6) ,* a) In faza citire'sau b) Intre citire qi aducere aminte, sau c) In faza aducere aminte.

c. In faza aducere aminte (In faza ciiire ai fi prea aproape de cuvintele autorului, iar intre citire Ei aducere aminte nu exist5 nici o
fazd).

N. B. Nu uito s6'fi omintegti 9i sd recopitulezi ocest coPitol ihointe de o merge moi deporte.

Dacd nu ai facut-o pind acum, intocmegte o schemd a capitolului (6) pe care tocmai l-ai

citit. (Chenarele 7-15)

Treci apoi Ia intrebdrile recapitulative

Cum se compard schema ta cu aceasta?

167

166

.
Importanta notitelor este c5: A. Te mentin activ Ei coneentrat. B. Furnizeazd o inregiStrare scrisd pentru reeapitulare. II. Pdstreazd notilele intr-un dosar -cu maqini' (tip biblioraft)' (pentru maniabilit'ate). III. Luind noti[e: A. Cuprinsul ar trebui sd inciudd: t. i4eite principale ale autorului qi detaliile imPortante. . 2. Planul logic al expunerii. (Numai e* sentialul). B. Ia notile la faza aducere aminte. C. FoloseEte cuvinte ProPrii. D. Adoptd forma de schemd (in loc de rezum-at) oriunde se Poate. 1. Dezvoltd titlurile Ei redacteazd dir, nou frazele-subiect. 2. Scrie detaliile importante intre pa3. Utilizeazd retrageri r t? ^v relevi -indunrru I corelafiile' :3. 4. . . .. . riteri: qi cifre J
ranteze.

''

I;

ili permite sa urmareEti expu_ nerea Iectorului. 2. Scrie notile mai ample curind clupd prelegere. C. Verificd qi revizuiegte-fi notifele pind
1.

Asta

1. Reprezintd-fi prelegerea in minte (aducere aminte) 2. Corecteazd notifele, adaugd detalii, dd-ie formd. D. RevizuieEte prelegerea discutind cu: 1. Profesori 2. Colegi (Confruntd notilele cu lista de control a grupei?) Crezi cd o pagind de noti{e,rezumate ar trebui sd fie indesatd cu informalii vitale sau ar teb;i sd ,cuprind? .q."i pufine idei, agezaie mai spa_ tiat? De ce? (Chenarele 1B-20)'
N-oli.tel9 distanlate si,nt pref erabite cle obicei, chiar dacd se consumd. mai multd. hirtie. Cu ci.i scrii, mai'pufin pe o pagind, cu ati,t mai ugor reuezi imaginea ;i pa.ti sd. {i-o amintegti. Foiosind RiCAR pentru prelegeri, ce ai face in taza qducere aminte? Cind a{ aciiona? (chenarele 24-25)

,i-"'"""

E. Mecanisme 1. Scrie cite! sau cu maqina. 2. intocmeqte un sistem de prescurtdri' 3. FoloseEte- o amplasare. logicd/sugesa. Pagind noui pentrq fiecare serie de notite, intitulatd clar. b. Mult ,,spa!iu" alb qi margini late' c. Culori, diagrame, evidentierea l punctelor cheie etc. IV. La prelegeri A. incearcd sd aPlici RICAR. B. Ia puline nofile in loc de multe'dacd:
16B

tivi

Pe Pagind:

Cit mai curind posibil dupd prelegere di incerca sd-,ti reproduci, prelegerea i,n minie, sd corectezi noti,tele, sd. adaugi detalii ;i sd. le aranjezi intr-o tormd mai sistem,aticd.
169

,,

,:

6.34 Cum'ai Putea sd ..revizuieqti( prelegerea ca sd verifiei exactitatea aducerii aminte? (chenarele 2627)

7 Cum se te iomporli la
examene
(Duroto: circo 40 min.)

Ai
6.35

putea tace uerifi,carea cu colegi'i care au ot"ittot gtrelegerea, sau chiar cu insu;i lectorul'

capitol:. $i acum aiungem Ia ultimulcapitolul Cum sd te 4, qi acest L eiamene. Ca Ia "o*porfi redactat in prozi continud (neprocapiiol este grimat), insd are mult mai puline titluri sau litai"ii'g""fice(( care sd-l ajute pe cititor' Astiet lOeEi"este ,,carne mac,r5(' in comparatie^ cY tt rrtiu manuate) te pune Ia o incercare de fapt -"i pret""tioai6 a-capacitalii de a desprinde ,ideile principale Ei moaut ln carq sint organizale.

1. ExamineazS'cipitolul 7 folosind toate cele cinci faze ale metodei RICAR' (Prolabil cd vei avea nevoie sd-!i aduci aminte doua lucruri inainte de a ajunge Ia sfirqitul. capitoiului.) 2. IntocmeEte o serie bine sistemalizald de noli)e schemalice. (Acestea ar trebui sd acopere cam doud pagini format ,A'4, sau o foaie ,;in quarto((.)

Deci, cind eqti gata sa mergi mai departe:

Orice am gindi despre ele, examenele sint o parte a modului nostru de viatd. Nici nu este nevoie sd spui aceasta unui student. El igi dd seama cd examenele sint pe cale s5-l ajute la stabilirea viitorului sdu. Examenele periodice (trimestriale, anuale) incd mai decid dacd sau in ce condilii i se permite sd-gi iontinue facultatea; un examen final va hotdri dacd poate-sd-gi obtind calificarea acordati acelora care au terminat cu succes facultatea. 'lntrucit nu numai respectul fald de tine in* suti, dar Ei perspectiva carierei poate sd se reducd in mod drastic daci nu se obline calificarea finalS, nu este de mirare cd muIli studenli se apropie de examene cu oarecare anxietate. Din nefericire, asta nu se poate in15tura. DeEi o anumitd stare de nervozitate moderata este inevitabild (Ei intr-adevdr poate fi utili din punct de vedere psihologic), unii studenti invocd ,,emo!ia examenului,. drept justificare a vinii inconEtiente pe care o resimt de a-gi fi iroiit timpul pind Ia examen: prin faptul cd ,,s-au pierdut cu firea", ei sperd s5-Ei atragd simpatie in loc de ocard. (Nimeni dintre acei care au pregdtit conEtiincios progra771

170

mu1 pina la examen nu ar fi posibil sd intre in aceastd categoriel). In fond, sitiralia este aceasta: examenele sint combinate Ei' notate astfel, incit studentul care a satisfdcut condiliile de inscriere la facultatea pe care a ales-o poate s5-.reugeascd clestul Ae bine Ia examen, cu condi,{ia'ca el sd fi urmat in mod inteligent facultatea Ei sa se fi, pregetit corespunzdtor. Dacd nu este la indllimea-posibilitdtilor sale la examen,- faptul se datoreEte probabil unor greqeli fie in pregdtirea sa, fie io comportqrea \a exalnen' - Aqadar, ce poate sd facd studentul ca s5 se asigure cd este pregatit in mod corespunzdtor ? Cuir se poate piezenta el in cea mai bund formd in ziua examenului? Acestea sint intreb5rile Ia care vom incerca sd raspundem in acest ultim capitol.

Pregdtireo pentru exomene Cel mai sigur mod pentru succesul Ia examen este sa aplfci con$tiincios tehnicile eficiente de studiu pe o perioacld suficientd de timp' Dacd urmezi chiar aproximativ sfatul pe care l-a1n prelucrat in aceastd carte (planificarea studiui"i; nidan, luarea sistematicd de notite etc'), vei Eansele !i se vor imbundtS{i enorm' Iti vei vei ln{eIege mai bine gi aminti mai mult, fi capabil s6-!i organizezi ideile' mai repede qi mai cu folos. Astfel d,e insuEiri.sint rdspldtiie la examene, aEa cum sint in oricare alte domenii ale activitdlii umane. Desigur, rolul principal ln pregdtirea pentru teJe Ei exam-ene ii are rZcapitulareu fi' notd. Pulini dintre noi pot sA sesizeze toate
'772

aspectele qi aplica{iile unei idei numai dintr-o gingurd expunere a ei. Avem nevoie sd o revederg, chiar de mai multe ori qi preferabil din mai rnulte unghiuri, inainte ca ea sd devind o parte a intelegerii noastre. Cind ar trebui sd incepi recapitrllarea pentru examen? Rispunsul este acurn. Pentru a obtine rezultate bune, recapitularea trebuie si fie o actiune regulatd a rutinei de invdlare, chiar de la inceperea cursului. Tot timpul, pe mdsurd ce intilneqti idei noi, ar trebui sd revezi ideile pe care le-ai intilnit mai inainte, sd-!i controlezi qi improspdtezi memoria in privinfa lcir qi sd ,,le vezi din nou( in lumina experienlei recente (dobindite). ' Existd doud motive foarte bune pentru a face recapitularea regulatd, chiar de Ia inceput. In primu! rind, este sigur cd nu ai avea timpul (sau liniqtea sufleteascd) sd recapitulezi intregul curs dacd laqi totul pentru ultima c1ip5. In al doilea rind, qi mai important, recapituldrile timpurii fac mai u;oard. inud,tarea rnaterialului ulterior pentru cd vei poseda deja o solidd intelegere a celui precedent; cu cit ai invdlat mai m,ult, cu atit ,este mai uEor sd inveti mai mult. Pe mdsurA ce se apropie examenul, desigur, vei avea nevoie sa fii foarte ordonat in privinta recapitulSrii. Pentru ultimele cinci sau qase sdptdmini ar trebui sd-!i intocmeqti un orar de recapitulare. Fd o iistd cu materiile care urrneazd a fi revdzute Ei decide in ce ordine ar trebui sa Ie ataci. Distribuie in timp recapitularea fiecdrei materii qi fa o insemnare despre ce ai de gind sa revezi in fiecare zi din orlrrul recapitul5rii. Ca s5-!i menlii inte-

t73

resul obiqnuiegte-te sA revezi in fiecare zi msi de a te ocupa exclusiv iii"- riiiecte, ln locNu uita sd pdstrezi dessubiect. ;;; ti"e",

i,ir tr*li'p"ntru oatrnd qi distraclii,'mai examen

ales

in ultimel-e citeva zile inainte de porneasca de '^^ D;;i ;;"apitularea trebuie sd parte din rucursului, ca fdcind tu it

De asemenea, in baza acestei deosebiri de f*tere.u. este probabil cd fiecare membru al celorlalti i'.iG"ii""r"i vu aere"i,,profesoruls subiectele cite ori se iau in dezbatere ;;i\; i.i"-.o""i"Ie. Si aga cum Etiu toti profesorii' .*f r"ii bun mijloc de a invd{a un subject este
cle a-I Preda altuia.

".putr1 ce se apropie- exa;i"; ;;'invalare. Pe mdsurd programatd foarte sd fie ;;;;i; ea irebuie ;;;i;;,'ugu "u si nu te pom.enSsq ? ai ldsat ;;i;i"'p;ilru ultima septamind' E in regula' i\ii itia sd facem rebapitularea; lntrebarea

urmdtoare este cum? I U" mod foarte avantajos de. a face recapitucolegi larea este si te asociezi cu trei-patru va incare urmeazd aceiaEi curs qi si studenli iiiirlti^'a"- aoud ori sau trei ori pe gept^ampa ;;;ii; a revedea subiectele in col'ectiu ' Sa fim i"t"i"if,-ttufr"iu .a fii sigur c5 voi.to!i puteli il:;;'ilp;l""a 'li asta cere o anumitd maturii"t"l-. .;"aeri qi autodisciplind c-a sd oblii certitudinea cf, asemeneu Eedit'1e cie recapitulare banal' sinl ioarri"e Ei nu degeneleazd in taifasa1 Inui de u ltl"tu ca membru iffi;;;i"jele -i"'loc de unul singur, sint destul de ""i*ti", sd merite efortul' mari ca "^ i" pti*"I rind, te ajrltq sa fii mult mai obiectiv fald de curs. i""'i"a de unul tt"qi:^p**l parte ii utit de atras de cdtre o vedere a programer o alti parte pierzi din incit *uliti"u,-'a" sa vitald. lntr-un grup este probabil t"itrlii de 1]e .i"o""Jurirtele celorlalf sa difere totugi atenfia aiutor atrigindu-va a" ;;J'tj;;Ii-ti unul altuia asupra intregii programe analitice ;i-;;"p;;ild asttei intreaga materie c1e examen.

iucrezi ca membru Jd.L""pit"Iare, decit intr-o izolare individualS' Contactul cu oamenii te poate ajuta si men{ii ri*t"t proporliei referitor la evenimentul ce irt-i gi prin aceasta sd reducd anxietatea "u altminteri ar Putea sd aPar6' care Ca sd faci recapitularea pentru un examen ar trebui sd fie evident faptui cd este necesar sd afli tot ce poli dbsp're acel examen' Procurd-ii o copie a program-ei anal'itice: Ce subiecte se cer? Cerceteazd lucrdrile de 1a examerrri pte"eaent: ce fel de intrebdri s-au pus? E"irt? intrebdri obligatorii la unele subiecte? -tt-ti*p ili trebuie ca si rdspunzi tra fiecare
{aios
intrebare?

$i dln punct de vedere-psihologic este avanal unui colectiv

si

Motivul pentru care sugerez sd - afli tot ce poli despre programa analiticd Ei despre exainen estl taptui- cd in timpul recapituldrii ar trebui sd. te-erersezi s'"i faii ceea ce examenul ifi ua cere sd Joci.

De exemp"u, examenul. va.cduta sd mdsoare ." poti sa-1i a:minteqti din. cele invdtate' Agasd ;;t:1; recapitulare'ar trebuide pui accentul A$a o"-'uar""."a aminte, in loc faptul ca poli -recitire' mai inainte, ;';;;;enlionat sd recunosti ideile cind Ie citeqti din nou nu le,aminteqti .tt" Srianlie cd ai putea-sd {isa-ti reciteqti " cind ajungi De aceea, i, ""urri".r.
175
! t*.,
\

t74

notile1e qi poate sd Ie confrunli cu manujrlele ar trebui sd faci aceasta numai d.upd ceyii incercat sd-fi amintegti ideile principalg./pe care / 'ie cuprind. pulin probabil cd tema de exaIn p1us, este men va cere sd prezinti faptele Ei ideile in forma pe care o aveau atunci cind le-ai intilnit prima datd. La examen ti se va cere sd-!i recampui ideile gi sd le folosegti in alt mod. lncearcd sd-!i reorganizezi cunoEtinlele, sd faci noi asocieri de idei Ei sd priveEti lucrurile din mai multe puncte de vedere. Pe lingd faptul de a fi un exercitiu mai adecvat operaliei cle a examina, acest procedeu este, de asemenea rnai interesant decit acela de a relua plictisit
calea de invSfare inilia1d. A face recapitularea ca membru al unui colectiv este un foarte bun mijloc de a invala sd

toate ci la inceput le-ai invdtat separat, ai buteu gdsi acum rnulte fire care unesc aceste Astfel reuEeqti sd priveEti fiecare subiect.intr-o lumind noud ,gi ai un ansamblu su-

plimer\tgr de asocieri care sd te ajute la improspdta\rea mem oriei.

privegti un subiect intr-o noud lumind. intr-un grup de trei sau patru studenii existd de obicei patru sau cinci pdreri gi o temd pare sd dobindeascd o semnificalie noud de indatd ce a constituit obiectul unei dezbateri infierbiniate"

Este de asemenea avantajos sd-ti reorganizezi aele invdlate dacd ifi recapitulezi deo"datd lntregul material referitor 'la un anumit subiect. Adund toate notileie (1uate din manuale, benzi, filme, preiegeri ori seminarii) lmpreund cu lucrarea personala Ei cu rdspunsurile de 1a examenele precedente qi cercetati-Ie cu tolii la un loc. Privite din nou in acest mod, poli observa asocieri de idei care inainte nu erau evidente qi poti ldmuri astfI confuzii anterioare. La fel, poate fi edificator sd reeapitulezi in acelagi timp doud sau trei subiecte corelate. Cu
176 -

fuze, neehibzuite, increzute, unilaterale, jenante? Incearcd sa le descoperi sldbiciunile. Cauti lipsurile qi greqeliie de accentuare. Completeazd notitele qi lucrdrile tale cu idei mai noi qi cu puncte de vedere mai mature pe care Ie vei fi dobindit de la data cind le-ai scris prima oard. Foloseqte-le drept ocazie de a-ti verifica modul mai nou de intelegere. Scrie apoi din nou noti{e1e, fdrd sd qovdi. Scrie recapituldri gi scheme comprimate gare s{,contind ideile esentiale ale tuturor notitelor qi lucr{ri1or tale originale despre un subiect, dar care sint mult mai scurte qi pe care le-ai. adus Ia zi in lumina experienlei mai recente. Aqadar este indicat ca Ia recapitulare sa piri accentul p aducerea aminte ;i reorganizarea cunoEtintelor, cdci acestea vor fi acliuuitre generale ce ti se cer Ia examen. lnsd este bine sd exersezi Ei insu,girea mai specificd ce ti se cere: adicd sd rdspunzi la intrebd.rile de erarnen.

Cind ineerci sa obtii puncte de vedere noi, sile;te-te si vezi in mod diferit. Examinind notitrele qi lucrdrile tale vechi, adoptd un spirit critic. Aceasta ar trebui sd nu fie prea greu. In definitiv, acum eEti mai in virstd (cu 1dpt'mini, luni sau ani) decit erai cind le-ai scris. Par ele.acum cd sint neclare, ignorante, con-

Fentru maioritatea examenelor sint accesibile listele cu intrebdri din anii precedenti"
hrvatd cum $5 invetj

777

.:,

alte probleme din programa analiticS; W", specializa peste mdsurd. Studenlii au iROercat ani de-a rindul sd ghiceascd pe exqrhinatoti qi nu au reuqit niciodatd: intotdeauna examinatorii s-au ocupat de aceastd pvoblemd mai mult decit oricare student. Pe scurt, pentru reugita, r'ecapitularea trer buie sa inceapa de timpuriu: ea cere si afli

tot ce poli despre examen Ei sa te exersezi sa faci ceea ce vei avea de fdcut in sala de examen (adicd sd dai idei in 1oc de a le primi); qi deseori este mai util sd lucrezi ca membru

ore {nainte de culcare (altminteri vei continua neincqtat acest proces qi in somn). CiteEte ceva arnuzan\ priveEte 1a televizor sau pdldvrdgeEte cu oricare dintre prietenii ce nu slnt obsedatl de examen. Du-te la'culcare devreme si dormi bine. AminteEte-li cd o minte odihnitd gi treazd ili va fi- cu mult mai de folos decit citeva fapte suplimentare, inmagazinate cu o durere de cap istovitoare.

1 Dacd ifi petreci ultima zi fdcind recapitul\e, ai grija sa te opreqti cu cel pulin doud

al unui colectiv. de recapitulare. Poate cd prea curind orarul tdu de recapitulare s-a consumat qi ai ajuns Ia ultima zi inainte de examen. Studentii iqi petrec aceastd ultimd zi in diferite moduri, dupa firea fieciruia. Unii se bizuie pe' evitat'ea oricarui gind conqtient despre examen Ei nu lucreazd deloc. Pentru allii este atit de greu sd nu se gindeascd Ia examen, incit gdsesc ca este mai pu-

Ziuo exomenului

lin supdrdtor sd continue sim,plu recapitularea obiEnuitS. Dacd faci parte din acei care continui, fii absolut sigur cd ceea ce faci este re-

I,' ,l;r . ,

rl ' :

doar sd blochezi cunoqtinle1e pe care Ie-ai dobindit mai inainte. Un lucru util pe care poti sa-I faci in seara dinainte cle examen este sd te asiguri cdr ai toate piesele gi rechizitele de care vei avea nevoie a doua zi: un ceas, citeva tocuri (cu cerneald), creioane, rigld, trusd de matematicd gi orice altceva care este probabil sa-ti fie de folos ia teza pe care o vei da.
180

o invdtare nou5. incercind in capitulqrg ti "y aceasta fazd sa inveli lucruri noi ar insemna

r, ',

,In giumd s-a spus cd cei mai mulfi studenfi dau fiecare examen de trei ori: in autobuz, ducindu-se spre sala de examen; din nou atunci cind se af15 acolo gi a treia oard i,n autobuz, inapoindu-se acasd. $i, din nenorocire, li se recunoaqte numai una dintre aceste performanle: Dacd poti, evitd sd faci o ,,vizionare anticipatac in drumul spre examen. Mai ales evitd sd disculi cu ceilalli candidali despre ce se va da: altfel te v,ei deprima Ei descuraja gindindu-te Ia toate subiectele cdror.a ar fi trebuit

* firea qi fii convins cd ai facut tot ce era omeii, n,eEte posibil (caci dacd nu este aga, acum e
',

i,ii prea tirziu s5 te mai ingrijorezi). Dacd eEti silit r;, sa te gindegti la teza cane t6 agteaptd, gindeql; te-te Ia ceva precis: concentreazd-te numai
asupra unei intrebdri posibile gi intocmeEte un rdspuns schematic in minte.

Deci, in sflrqit, a sosit momentui. Nu eEti prea'nervos, egti stimulat sd rdspunzi la intre181

bdri, dar cu siguranld cd nu eEti infricoEat qi nu tremuri. E,qti pregdtit. De indatd ce ai primit tema de e>(amen, citeqte-o in intregime foarte atent..'Prea mulli studenti se reped nebunegte asupfa primei intrebdri care Ii se pare vag familiard, scot un suspin de u;urare qi se cufundi.de-a dreptul intr-un rdspuns fdrd sd arunce mdcar o privire ia celelalte intrebdri, sau la recomandarile pentru candidali. Foloseqte cei pulin primele cinci minute din timpui acordat numai ca sd citeEti totul 9i sd percepi ,,spiritul(' temei. Uitd-te in primul rind la recomanddrile pentru candidati. Cit timp !i s-a dat pentru tezd? La cite intrebdri urmea: zd sd rdspunzi? Primesc unele dintre ele mai multe note decit altele? Sint unele obiigatorii? Este tema impdrlitd in doud sau mai multe paragrafe, avind tot atit de multe intrebdri la care sd rdspunzi? Fiecare rdspuns urmeazd oare sd fie trecut pe o foaie separatd? E.a.m.d. Probabil cd cele mai multe rdspunsuri la 'aceste intrebdri 1e cunoqti din experienta tezelor anterioare, insd merita sd verifici, pentru cd se poate ca regulile sd fi fost schimbate. Fiecare examen iEi aduce lotul sdu jalnic de studenli care au eguat pentru cd au rdspuns la patru intrebari in loc de trei (sau invers), ori nu qi-au dat seama cd era necesar sd rdspundd la toate intrebdrile din paragraful A, ori au . crezut cd au trei ore (nu doud) pentru tezi etc. Citeqte apoi cu atentie fiecare intrebare in parte. AsigurS-te cd.gtii ce cere fiecare intre' bare (chiar dacd nu poli da rdspunsul), precum qi ce nu se cere. Fii obiectiv 9i nu interpreta gregit intrebdrile. Nu incerca, (aEa cum
182

,/

fac mulli studenli) sd le sucegti

care doregti sd

De asemenea trebuie sd fii sigur de ceeit ce intrebarea lti cere sI taci in mod precis. Cautd verbul cheie care ili spune ce fel de rdspuns sd dai. Iatd o listd a acelora folosite de cele rnai multe ori la intrebdrile de examen:

fi

in

intrebdri

fost Puse.

Aprepiazd I Comenteazd Compard Criticd DefineEte

Analizeazd Descrie

Demonstreazd

Deosebeqte Interpreteazd

Discutd Enumeri Evalueazd Explicd ExPune Ilustreazd

Justificd Pune de acord

Reexamineazd Rezumd
Schi{eazd

SPecifici
StabileEte
Traseazd

Nu este nevoie sd-!i spun cd dacd ,,descrii( clnd !i se cere sI ,,analiiezi(', sau dacd ,,defineEti(( in loc sd ,,enumeri(', nu ai rdspuns la lntrebare. $i nu ai nici un merit dacd te i,noirte;ti i.n jurltl subiectului. Daci ai vreo indoiald ln privinla deosebirilor de in{eles a1e acestor doudzeci qi ceva de verbe, ar fi bine sd te uili intr-un diclionar bun qi sd-ti compui propriul tdu glosar al ,,candida!i1or(. Dupd ce ai examinat fiecare intrebare din temd Ei eventual ai bifat pe acelea care par ..posibile" ar trebui sd fii pregdtit e a face alegerea finaI5. Fii foarte circumspect in aceasta frivinfd. Daci poli, evitd intlebdrile ,,uEoare( poate sd rdspundd oricine: examinatoia va rul"are obosi curind si se inglodeze in rdspunsuri banale qi nu ti-ar fi recunoscdtor sd-1 adaugi Ei pe al tdu. Cautd intrebiri care permit ;e-ii |ui in valoare perspicacitatea. lnsii
183

totodata nu te avinta sd alegi o intrebare care este prea dificilS pentru tine: nu se dau note pentru curaj. Pasul urmdtor (da, poate cd nu ai scris incd nici un cuvint), este acela de a-{i repartiza timpul, Cit timp poli fotosi pentru fiecare intrebare? Cea mai bund socotealS este sd-ii disacordate pentru fiecare intrebare. Dacd toate au acelaEi . numdr de note, atunci repartizeazd-ti timpul in mod egal. Deci, poate cd ai rdspuns la patru intrebdri in trei ore. Clt timp revine pentru o intrebare? Nu trei sferturi d-e ord, cdci vei fi folosit cinci sau zece minute pind cind ai inceput sd planifici primul rdspuns qi ar trebui sd-{i pdstrezi alte zece sau cincisprezece minute 1a sfirEit pentru o verificare finald a tuturor rdspunsurilor. AEadar poli decide cd dispui de patruzeci de minute sau mai pulin pentru fiecare intrebare. Uitd-te 1a ceas qi noteazd orele reale la care te aEtepfi sd fi terminat fiecare intrebare. ^ Acum eqti gata sd-ti planifici rSspunsurile. Inainte de a incepe sd scrii ar trebui sd ai o schemd sumard de felul aceleia pe care am examinat-o mai .inainte; mai mult ca niciodatd, in cazul examenului cu timp limitat, ai nevoie de ea ca o indrumare fermd pentru ce scrii. In plus, chiar dacd te hotirdqti sh nu treci schema in tezd, examinatorul va fi impresionat de efectele ei, deoarece rdspunsul tdu va avea o expunere logicd, bine organizatS, in loc de un talmeq-balmeq de cunoEtinle inv51m5gite. (ln plus, studenlii care au fost in crizd de timp la examen, deseori au primit aproape tot atitea note pentru prezentarea unei scheme
184

tlare, cit ar
pleta.)

fi primit

pentru o lucrare com-

tribui timpul in raport cu numdrul de

note

Deci pentru fiecare intrebare noteazd-fi ideile principale Ei detaliile importante care fi se ivesc. Fd putind asociere liberi qi primeEte ideile ce-ti vin i9L minte aEa cum sint. Nu toate ili vor fi Ia fel de utile, dar inseamnA-{i-tre oricum. Apoi sorteaza--Ie Ei fd o sche'rnd a expunerii, in modul obiEnuit. Cel putin un sfert din timpul total pentru rdspuns ar trebui sd fie folosit cu planificarea Ei intocmirea

Unii studenti ar recomanda sa faci schema pentru fiecare rdspuns inainte de a scrie ln intregime vreunul din rdspunsuri. Existii trei avantaje ce se pot obline cu acest proceder-l: in prirnul rind, poli sa tratezi mai ugor raspunsurile ca un tot qi sd eviti posibilitatea de a te repeta de la unul 1a altul. In ai doileii rind, ii dai ocazia subcon$tientului sd lucreze pe"tr" tine: planificind toate rdspr.insulile este probabil ca subconEtientul sd-Ei continue ;iru1 de ginduri chiar in timp ce scrii primele rdspunsuri qi astfel se pot ivi noi asocieri care te vor ajuta sd le scrii pe cele urmdtoare. ir"t al treilea rind, de indati ce planificarea p,rel[minard este gata, ai satisfaclia de a gti ce !i-a rdmas sd tratezi in restul de timp Ei tot ce rnai ai de fdcut este se dezvolli conform schernelorEste nevoie de multd stdpinire ca sd foloseqti poa;be prima ord scriind toatd seria de sclleme amdnunfite, insd rezultatele pot fi foarte cornpensatoare.

schemei.

ori eqecul depind de ce fel de sim$ al prioritd.tilor oi. lncepe prin a rdspunde la ceu m;d
185

Cind incepi sd-ti scrii rdspunsurile, succesul

ortografie qi Ia gramatica; acorda o atenfie specialS si nu ortografiezi greqit cuvinte care se dau in temd. Insd, mai inainte de toate, scrie citef. Rdspunsurile tale urmeazd sd fie citite gi notate de cdtre fiinte omeneEti, nu de maEini; dacd ei gdsesc cd e greu s5-ti citeascd
186

Stilul rdspunsurilor tale sciise ar trebui sd fie Ia fe1 cu acela al altor lucrdri pe care Ie scrii: simplu, direct Ei la subiect. Fii atent 1a

teased notele.

bund intrebare (sau la intrebarea obligatorie dacd existd vreuna). Concentreazi-te asupra unei singure intrebdri, insd fii pregdtit sd-!i notezi orice idee care ili poate veni pe neagteptate, pentru a o folosi in alte rdspunsuri. Urmdreqte ceasul Ei tine-te strict de limitele d,e tirnp pe oare !i le-ai fixat singur. Dacd eEti in crizd de timp pentru un anumit rdspuns (sau daei te-ai impotmolit Ia el), opre;[e-te. Lasi un spatiu suficient pe tezd pentm cazul cd pofi reveni mai tirziu sd-l completezi, insi treci mai departe la intrebarea urmdtoare. In ' '- a examenelor I * a u.t" arrtmetrca specrala 2 2 de obicei mai mare decit 1, iar doui intrebdri pe jumdtate rdspunse vor primi in mod normal note mai multe decit pentru un pingur rdspuns complet. Mu1!i studenli nu reuEesc pentru cd folosesc prea mult timp pentru intrebdrile lor ,,ceIe mai bune((. Cind scrii, concentreazS-te sd spui ceea ce este ce1 mai important de spus: dacd intri in crizd de timp, scrie ideile principale qi nu te preocupa prea mult de amdnunte. Fii concis: de foarte multe ori s-ar putea tdia 5Oorzs din rdspunsul unui student fard ca s6-i inrdutd-

cuvintele, este probabil sd fie mai pulin bine dispuqi fald de ideile tale. irlu te repezi s5 pdrdseEti sala de examen in clipa cind ai pus ultimul punct. PdstreazS-ti citeva minute Ia urmd ca sd faci o recapitttIare finald a tuturor rdspunsurilor pe care le-ai dat: ar trebui sd cauli mici scdpdri Ia scris (un ,,nu(' important uitat dintr-o ftaz4, erori de catrsul la exempl'etre num'erioe), exprimdri stingace, gre$eii de ortografie sau gram_aticd Ei pI9ioziiii necitele cars se pot scrie din nou. Un astfel de control final nu este niciodatd o pierdere de timp; este doar un mijloc profesional cle a termina lucrarea ,9i multi studenli Ei-au mdrit cu 5-100/s nota prin acest control final. In p1us, este mai bine ca inspiralia din ultima ciipi sd o ai in timp ce ili controlezi teza, decit in autobuz ducindu-te acasd. lnsd, cind totul s-a terminat efectiv, nu mai intirzia pe acolo pentru acele disculii postmortem bescurajante cu alti studenli. Rareori aceqtia te vor inveseli pentru rdspunsurile pe care le-ai dat Ei'prea ades te vor lasa sd te framinli pentru toate cele pe care nu le-ai scris' Situili-a aceasta poate fi foarte ddundtoare dacd ai in perspectivd un alt examen; deci cel -e sa pleci de-a dreptul sd te odihmai bine neqti Si sa te recreezi putin, apoi sd reiei pregdtirea pentru confruntarea urmdtoare cu examinatorul.

Invdloreo din examene

In concluzie, e bine si-!i aminteqti cd cele mai multe examene nu sint examene finale S\ cd este posibil sd inueli din rezultatele lor'
187

obiqnuit da foarte pufind atenfie te_ 9Lr1:11"r, zer sate dacd i se.inapoiazd (doar cd suspind pentru nota datd qi cauta sa vLOa daca exa.ni_ X*."ryl_: adaugat, vreo_ obser"rti"' ;r;;;1;), rnsa deseori ar putea sd_l invele rrtulte despre cum s5 se pregdteascd pentru examenul ur_ mator. Dacd !i s-a inapoiat teza, confruntd fiecale _ raspuns cu intrebarea originald qi cerceteazd observaf.iile gi gradarite eiaminafbruiui. Dacd esle posrbil, compard raspunsurile tale cu ace_ lea ale altor studenti qi eere pdrerea profeso_ rilor tdi. Unde ai e-fuatZ ai iiitefes SreEit in_ trebarea? Ai uitat iabi principul,iii nunte-eseltiale dovedifoare?: A fost rdspunsul "ri.ru "_a_ rdu planificat sau n.elogic? ai iniefes greqit vreo parte importanta a iursului? Sau te_a in_ qelat memoria? Cum ai scrie raspunsui aaca aceastd intrebare s-ar pune din nou? C;;;;it evita_sd ai aceeaEi dificultate cu o'rlia intre_ Dare la un examen ulterior? Analizindu_li ero:rile in acest mod sd .pofiqi descoperi grogelile din metoda de invdtare sd 1e i;i#;i inainte de a fi prea tirziu.
7.1 Acum:

toarele intrebdri recapitulative. (EIe ar putea sd-ti aminteascd ceva ce ai omis in schema.)

Intrebdri recopitulotiYe Presupune cd ai de d,at un examen pest,e un an: cam pe cind ar trebui sd, incepi recapitularea p,entru e1? (p. 173) Incepe
acu,m,

iS Cdrora dintre unndtoarele activi,tdfi ar tnebui sd le acorzi cea mai mare atentie Ia recapitulare: citire; adueere aminte; revizuire? De ce? (p. 175) Accentul ar trebuie sd, fie pus pe aduoere aminte, cd.ci aceasta li se ua cere sd. taci la exarnerl. Examenul

ili va cere de sserrreo,& sd rearranjezi ideile Ei sd 1e folosesti in alte moduri. bescrie cet i:utin doud moduri ft a te pregiti
pentru aceasta (p. 176)

1. Amintegte-fi ultimul porogrof gi copitol in

!ntregrme,

2. Termind notifele schemotice 3. Recopituleozd intregul copitol co sd verifici

'i

cu al{i studen{.i,; po{i reuedea sirnultan toate noti{ele din toate sursele (desprb un subiect dat); poli, recapitula i.n acela;i timp doud. subiecte corelate; pofi t'i seuer criticind ,si rescriind notilele tale uechi.
Po$i, dezbate subiectele

;i

sd-fi pui lo punct schemo.

1.5 Care este

Apoi, inainte de a-ti compara schema cu aceea intocmitd de un alt cititor, prelucreazd-";;;:
188

cel de-al treilera }ucru pe care !i-1 va cere speciald scris? Cum te pogi pregdti? (p. 178)

un

insuqire examen

1B$

Scrierea lucrdrilor. Te poli pregdti eramini.nd tezele anterioare: planitici.nd rd.spunsuri schematice, scriind rd.spunsuri tip complete, dind erarnene simulate.
I.t) Care

sint activitdlile prelimina,re pe care trebuie sd le faci intre momentul cind ai prirnit tema de examen qi acela .in care incepi sd-fi scrii rdspunsul la prima intrelrare? (p. 182)

Confruntl schema ta cu cea urmdtoare, oare a fost intocmitd de unul dintre studenlii care m-au ajutat sd controlez acest program citindu-I in intregime inainte de a-l tipdri. Ai descoperit aceeaqi ,,ierarhie a ideilor( ca el? Ai introdus mai multe sau mai puline detalii? Ai observat ceva esential care i-a scdpat lui, sau
invers?

Citirea temei tntregi (examinarea recomandd.rilor, eualuarea tntrebdrilor gi hotdrirea La care sd rdspunzi; chibzuiegte tirnpul; intocmegte
planuri schematice pentru cel pu{in unul dintre
rdspunsuri).
7.7 DacE

Din Inuald. cum sd inue{i (cap. 7) de D. Rowntree 12.07.69

Cum s6 te compor{i la examene (Pregd'tire bun6 -1- comportare in examene.) I. Succesul la examen cere pregdtire: A. Sd aplici tehnicile eficace de invdtare pe o perioadd de timP suficientS. B. S.d recapitulezi sistematic; 1, lncepe acum; cdci a. Mai tirziu n-ai niciodatd timP

ai fi in crizd de timp, ai prefera sd dai un rdspuns scris complet amdnuntit, sau doua rdspunsuri schematice intr-o formd sumard. De ce? (p. 186)

Doud, scheme bine intocmite, este de agteptat sd-fi aducd mai multe note deci,t un singur rdspuns scrii i,n i,ntregi,me.
7.8

b. Munca ulterioard va
ugoard.

destul.

fi

mai

2. lntocmeEte
tular.e.

un orcr pentru

recapi-

Ce ai iace d,ac5 ai terrninat de scris ultimul rdspuns gi constali cd !i-au mai rimas zece minuttj pind la termina,rea examenului? (p.
187)

Probabil, cd ai tolosi, timpul ca sd,-gi, uerifici, in tntregime toate rdsytunsurile ;i, sd adaugi, ultimele precizdri care ar putea i,ntr-adeud,r sd contribuie tn rnod gprbciabil la nota rezultantd. 7.9 $i acum:
190

a. Distribuie recapitularea pentru fiecare subiect. b. AtacS zilnic mai multe subiecte. c. Rezervd timp suficient Pentru odihnd Ei distraclii. 3" Formeazd un colectio pentru recapitulare (3 colegi de 3 ori pe sdpti-

'a. Fii obiectiv.

hr.

mind).

Invatd invdtind pe allii. c. Mentine-te sindtos.

191

4. Exerseaza-te s5 faci ceea ce

examenul: a. Pune accentul pe aducere aminte (nu pe recunoaEtere). b. Reorganizeazd ideile : i. Discutind c,.t atlii. ii. Revdzind simultan toate notitele pentru un subiect. iii. Revazind irnpreund subiectele corelate. iv. Criticind notilele proprii. v. Rescriind notilele. c.'Cerceteazd vechile teze de examen: i. Intocmeqte Planuri de scherne' ii. IntocmeEte rdspn-rnsuri tip comDd exarnene simulate. iv. Nu in,cerc,a si ghicegti Pe examinator. C. 7n ajunul examenului: 1. Nu invdla lucruri rzoi. 2. Recapituleazd ca de obicei gi relaxeaz6-te total. 3. Adund-li rechizitele pentru examen. 4. Du-te devreme la culcare. II. Comportarea ln ziua examenului. A. Nu discuta perspectivele cu alli studenli. B. Citegte toatd tema de examen (5 min): 1" Ce recomanddri pentru candidafi? 2. Stabileqte ce cere fiecare intrebare (verbe cheie). 3. 4.1ege cele mai bune intrebiri.
192

i\i

cere

C"

Repartizeazd timpul: 1. Repartizeazi timpul

rninarea fiecdrui rdsPuns. D. Planificd rdspunsurile 1. Noteazd ideile principale qi detaliile importante. 2. Introdu-Ie intr-o schemd sumar6. 3. Schifeazd toate rdspunsurile inainte
:

total ln raport cu nbtele pentlu fiecare intrebare' 2. Rezervd 10-15 min la sfirqit pentru controi. 3. Noteazd timpul estimai pentru ter-

de a scrie vreunul.
E"

t* *

din timpul

iii.

PIete.

Fii atent la prioritdfi: 1. Raspunde intii Ia cea mai'bine

td intrebare.
1l

total pentru rdspunsuri)

cota-

2. RespectS-ti timpuJ repantizat

(+ t

+Vbrt)
asupra punctelor principale. F. Scrie: 1. Simplu, direct Ei la subiect. 2. Gramatical, fird ortografiere greqiti' 3. Citef. G. Cind ai terminat de scris: 1. Verificd complet toate rdspunsurile (in timpul prescris) 2. Nu ramine la comentat'iile post-mor' tem.
3. Concentreaza-te
InvalS cum sd invefi

193

III. lnvald din examene:

.'

A. Verificind notele qi observaiiiie fdcute B. Comparind rdspunsurile

denli. de examinator Ia ifrtrebdri.

,M, (le i5)

T.

cu aIli

stu-

C. Discutind performanta cu profesorul. D. Corectind orice gregeli ale metodei de invdtare.

fncheiere Te rog sd nu uifi cd scopul pe care l-am urmdrit cu aceastd carte nu a fost sd te invd! cum sd invefi, ci sd te conving sd inveti singur. In cel mai rdu caz, sper cd te-am convins

!g fii 'student). London, Workers' Educational

ciation

The Art of Studg (Arta invdfarii). London, Oxford Hout to Be a Stud"ent (Cum
Asso-

(re6?)

menele ta1e.

cd invdtarea este o activitate avind propriile ei insuEiri de muncd profesionald ,$i cred cd am elaborat o metoddi de a discuta despre aceastd activitate care iti va permite sd examinezi in mod obiectiv. viitoarele probleme de invdlare Ei sa le dezbali cu folos impreund cu profesorii qi colegii. Tot ce mi-a rdmas acurn este sd-!i urez NOROC la toate studiile si exaBibliogrofie

"]16ing, A.

*Lecdy, P. D.
(1

cient Study (Ghidul studentul.ri pentru invdlare eficacqi. London, Pergarnon Tirc Art of Study (Arta invd;arii). University of Leeds
Ite d With Speed and. prectsion (CiteEte rapid qi pre-

qita la examen). London, IJI, JiINS A Student's Guide to Effi-

(101 contribulii pentru reu-

101 Aids

to Eram Succes

eu3)

,{'Leeuw, E. & IvI. dd (1e66)

:

Maddox, H.
(190,3)

(In cazul cd ai putea dori sd-ti faci o ,,reciclare(. din cind in cind!)

Armstrong, Study i,s Hard Work (1nv5W. H. (1956) tar,ea este o muncd serioasd). . New York,,Harper Bird. C.&D. M. Learning More by Eftec(1945) tiue Study (Invald mai mult priq invSlare efectivd). New York, Appleton-CenturyCrofts

(1e57)
(1e53)

*Morgan, C, T. & Deese, J.

S;udy.(Cum sd inr,.e!i) !!ow t_a- Study (Cum sd inveti) New York, McGraw-Hill
t.

to Study (Cum sd inveii). London, Pan Hou to

guin Hous

Hitl Read Better, Read Faster (CiieEte mai bine, c iie;te mai rapid). London, pen-

cis). New York.

McGr-aw-

Orchard, N. E.

Stugy Successfulty: 18 Keys to Better Work (Studiazd cu succes: 18 cdi pentru a inYata mai bine). New York, McGraw-Hill
104
i,
,

1.94

ii

W.B. (19.,2) Robinson, F. P. (1946) Styler, W. E. (1963) *Woodley. C. H. (1959)

*Pitkin,

ca

veti). London, Workers'Edu* ional Association Liou to Stud.y (Cum sd ln*

veti). Sydney: Angus bertson

Art oJ Rapid Reading (Arta citirii rapide). New Yor;, Grosset & Dunlap EJlectiue Study (lnvatare eficace). New York, Harper. How to Study /Cum sd in.
Th,e

&

Ro-

$i pentru o privire pe cealaltd fatd a monedei: Layton, David Uniuersitg Teaching in

(ed)

(19,8)

(Invaldmintul tranzifie). Edinburgh, Oliver & Boyd

universitar in

I'ransition

Coli de tipar: 12,25. Format: 321?0x1,00. Bun de tipar: 16.X.1980. Editia: 1980. Nr. de pl,a,r: 703B.

l/ @, ""0"03:i.:,]l'f.l.i::*3,"u"* , no yP r?tlw ,
', $

'

B-dul Lenin Nr.

116.

**Yrflr!%o,ff,
r*a)r*v

;,

',azw

bl

,rr{;ir{