Sunteți pe pagina 1din 34
GENETICAGENETICA FIMFIM CURSCURSCURSCURS 13131313 –––– 16161616 aprilieaprilieaprilieaprilie 2013201320132013
GENETICAGENETICA FIMFIM
CURSCURSCURSCURS 13131313 –––– 16161616 aprilieaprilieaprilieaprilie 2013201320132013
AUTOR:
PROF.DR. EMILIA SEVERIN
UMF “Carol Davila”
Bucuresti
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA Terapia genică defineşte tratamentul unei boli prin fabricarea
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA
Terapia genică defineşte
tratamentul unei boli prin
fabricarea şi introducerea
unei “gene bune” în genomul
unei anumite celule a
organismului.
Noua gena o va inlocui pe
cea mutanta functionand
normal sau va sintetiza o
proteină terapeutică menită
să blocheze producerea sau
dezvoltarea bolii.
Este o strategie alternativă
la terapia clasică aflată in
imposibilitatea de a oferi
tratamente convenţionale
pentru vindecarea bolilor
genetice.
2
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA (TG)(TG)(TG)(TG) Scopul terapiei genice TG urmareste
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA (TG)(TG)(TG)(TG)
Scopul terapiei genice
TG urmareste îmbunătăţirea stării de sănătate
a individului prin corectarea la nivel molecular a
unui defect genic din genom.
3
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA Descoperirea: enzimelor de restrictie; a tehnologiei ADN
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA
Descoperirea:
enzimelor de restrictie;
a tehnologiei ADN
recombinant in anii ’70;
si a faptului ca, multe boli
ereditare au drept cauza
mutatia unei singure gene,
a permis oamenilor de
stiinta sa-si imagineze
principii revolutionare de
vindecare a bolilor
genetice.
Astfel, o gena normala, izolata
de la un individ sănătos, era
inserată in genomul unui virus;
acest virus modificat era folosit
pentru transferul genei normale
in celulele bolnavului, iar boala
era tratată direct, prin transfer
genic.
Noua strategie de terapie
devenea o promisiune prin
potenţialele aplicaţii in clinica
(in cazul bolilor genetice, al
unor forme de cancer si al unor
infectii virale).
4
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA Rezultatele cercetărilor fundamentale şi experimentale au fost
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA
Rezultatele cercetărilor
fundamentale şi experimentale au
fost transferate din laborator in
practica medicală.
Eforturile aplicării terapiei genice
în patologia genetică umană nu au
avut însă efectele terapeutice
sperate.
Limitele actuale ale terapiei genice
au in vedere probleme de ordin
tehnic care trebuie rezolvate prin
strategii ingenioase, apte să asigure
o manipulare genică sigură, eficientă
şi predictibilă.
Pentru moment, identificarea unor
vectori specifici unui anumit tip de
celulă, funcţionarea pe termen lung a
genei transferate şi la un nivel de
expresie stabil sau răspunsul imun
al organismului par a fi impedimente
sau provocări ştiinţifice, după
părerea unor cercetători, în obţinerea
unor rezultate terapeutice pozitive.
5
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA • În acest sens, transferul “genei terapeutice” poate fi
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA
• În acest sens, transferul “genei terapeutice” poate fi
directionat spre o celulă somatică – terapie genică
somatica, sau spre o celulă a liniei germinale – terapia
genică germinală sau terapie genică ereditară.
• Terapia genica somatica are efecte doar asupra
pacientului si un are impact asupra generatiilor viitoare.
• Efectele
terapiei
genice
germinale
se
transmit
în
generaţiile
succesive.
Terapia
genica
germinala
este
folosită
pentru
crearea
organismelor
transgenice
dar
neacceptată si neutilizată la specia umana din motive etice.
6
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA • Căile prin care “gena terapeutică” este introdusă în
TERAPIATERAPIATERAPIATERAPIA GENICAGENICAGENICAGENICA
• Căile prin care “gena terapeutică” este introdusă în celula
sunt diferite. Frecvent sunt folosite două metode:
terapie ex vivo si terapie in vivo.
Aplicarea lor se face în funcţie de tipul de celulă.
Terapia ex vivo presupune prelevarea de celule bolnave de la
pacient, introducerea genei normale in genomul celular şi
creşterea celulelor în cultură după care, celulele tratate sunt
reintroduse pacientului. Se folosesşte în cazul celulelor
măduvei osoase, în leucemii.
Terapia in vivo presupune injectarea genei normale, inserată
într-un vector viral non-virulent, pacientului. Se foloseşte în
cazul celulelor maligne, în neoplazii.
7
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERAPIETERAPIE GENICAGENICA EXEX VIVOVIVO Prelevarea de celule de la pacient In laborator se modifica un
TERAPIETERAPIE GENICAGENICA EXEX VIVOVIVO
Prelevarea de
celule de la
pacient
In laborator se
modifica un virus
pentru a fi folosit
ca vector .
Celulele
pacientului
modificate vor
sintetiza proteina
normala
O gena
normala este
inserata in
genomul
viral
Celulele pacientului
modificate genetic sunt
injectate acestuia
Celulele pacientului sunt
modificate genetic
Virusul cu gena
inserata este
introdus in celulele
prelevate de la
pacient
8
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERAPIATERAPIA GENICAGENICA ININ VIVOVIVO Copii ale genei terapeutice sunt inserate intr-un vector viral sau non-viral
TERAPIATERAPIA GENICAGENICA ININ VIVOVIVO
Copii ale genei
terapeutice sunt
inserate intr-un vector
viral sau non-viral
(lipozom, plasmid,
HAC)
Terapia in vivo
ADN –ul
presupune injectarea genei
genei
inserat intr-
normale
,
inserată într-un vector
un vector
viral non-virulent, pacientului. Se
foloseşte în cazul celulelor
maligne, în neoplazii.
este injectat
direct
pacientului
intr-un tesut
specific.
In organism, ADN
inserat in vector
este incorporat de
celulele tesutului in
care s fost injectat.
Celulele vor
produce proteina
codificata de noua
gena inserata.
9
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
AMPRENTAREAAMPRENTAREA ADNADN AMPRENTA ADN (DNA fingerprinting) – model specific de dispunere a unor repetitii de
AMPRENTAREAAMPRENTAREA ADNADN
AMPRENTA ADN (DNA fingerprinting) – model
specific de dispunere a unor repetitii de secvente
scurte de ADN, dispuse in tandem si hipervariabile;
acest model este caracteristic fiecarui individ.
10
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TIPAREA ADN – METODA FOLOSITA IN JUSTITIE SI MEDICINA LEGALA 11 Curs 13 GENETICA FIM
TIPAREA ADN – METODA FOLOSITA IN JUSTITIE SI MEDICINA LEGALA
11
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
SUSPECT Analize serologice Amprenta dentara Amprenta digitala Amprenta ADN 12 Curs 13 GENETICA FIM -
SUSPECT
Analize
serologice
Amprenta
dentara
Amprenta
digitala
Amprenta ADN
12
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA (dismorfologie(dismorfologie) GENETICA FIM 13
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA
(dismorfologie(dismorfologie)
GENETICA FIM
13
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA (dismorfologie(dismorfologie)) TERATOLOGIA studiaza dezvoltarea embriofetala anormala
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA
(dismorfologie(dismorfologie))
TERATOLOGIA studiaza dezvoltarea
embriofetala anormala
(erori de morfogeneza).
14
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA (dismorfologie(dismorfologie)) O anumita anomalie congenitala poate avea cauze
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA
(dismorfologie(dismorfologie))
O anumita
anomalie
congenitala poate
avea cauze diferite.
Anomaliile de dezvoltare pot fi
atribuite unor CAUZE cunoscute ,
genetice (~45%) si negenetice
(~5%), restul de 50% fiind
necunoscute ca determinism
cauzal.
15
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA (dismorfologie(dismorfologie)) Anomaliile de dezvoltare definesc defectele
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA
(dismorfologie(dismorfologie))
Anomaliile de dezvoltare
definesc defectele
morfologice, functionale sau
biochimice care apar ca
rezultat al erorilor
embriogenezei sau tulburarilor
dezvoltarii fetale.
In practica, se foloseste mai
frecvent termenul de anomalie
congenitala dar
« CONGENITAL » se traduce
prin « prezent la nastere »
fara sa implice si cauza care a
produs anomalia.
16
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA (dismorfologie(dismorfologie)) De la conceptie si pana la nastere se pot produce la
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA
(dismorfologie(dismorfologie))
De la conceptie si
pana la nastere se
pot produce la
embrion si fat
diferite defecte:
2. biochimice
1.
morfologice
3.
functionale
17
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
ANOMALIILEANOMALIILE CONGENITALECONGENITALE CLASIFICARE: Natura erorii de morfogeneza (clasificare patogenica):
ANOMALIILEANOMALIILE CONGENITALECONGENITALE
CLASIFICARE:
Natura erorii de
morfogeneza
(clasificare
patogenica):
Manifestarea
Severitatea
clinica:
fenotipului:
letale ,
majore,
medii,
minore.
izolate sau
asociate.
malformatii,
disruptii,
deformatii,
displazii.
18
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
CAUZELECAUZELE ANOMALIILORANOMALIILOR CONGENITALECONGENITALE IdentificareaIdentificarea cauzelorcauzelor carecare auau
CAUZELECAUZELE ANOMALIILORANOMALIILOR
CONGENITALECONGENITALE
IdentificareaIdentificarea cauzelorcauzelor carecare auau produsprodus anomaliaanomalia
esteeste importantaimportanta pentrupentru
profilaxieprofilaxie sisi sfatsfat genetic.genetic.
Cauze negenetice:
Cauze genetice:
~ 45%.
agentii teratogeni
~ 5%.
CAUZE CUNOSCUTE
19
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA (dismorfologie(dismorfologie)) Producerea si dezvoltarea anomaliilor de dezvoltare
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA
(dismorfologie(dismorfologie))
Producerea si dezvoltarea anomaliilor
de dezvoltare induse de agentii
teratogeni fac obiectul de studiu al
teratogenezei
( teras, -astos = monstru si
genesis=aparitie).
Un agent extern care produce o
anomalie congenitala prin interferarea
dezvoltarii embriofetale este numit
TERATOGEN.
Agenti externi cu risc mare de
teratogeneza:
agenti biologici, agenti chimici, agenti
fizici, starea fiziologica sau patologica
a mamei.
20
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA (dismorfologie(dismorfologie)) - TIMPUL EXPUNERII Efectele unui teratogen depind de
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA
(dismorfologie(dismorfologie))
- TIMPUL EXPUNERII
Efectele unui
teratogen
depind de :
( momentul in care a
fost administrat femeii
insarcinate )
- SUSCEPTIBILITATEA GENETICA
a mamei / fatului la actiunea unui
teratogen care explica de ce nu se
produc intotdeauna anomalii
congenitale dupa expunerea la
teratogeni a femeii insarcinate
- DOZA PRIMITA
21
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA (dismorfologie(dismorfologie)) TIMPUL EXPUNERII ( momentul in care a fost administrat
TERATOLOGIETERATOLOGIE UMANAUMANA
(dismorfologie(dismorfologie))
TIMPUL EXPUNERII
( momentul in care a fost administrat
femeii insarcinate )
,
fiecare organ avand o perioada critica,
de maxima vulnerabilitate.
– expunerea in perioada
or ano enezei are consecinte
g
g
g
rave
ORAR EMBRIONAR
care corespunde perioadei de formare
a organelor.
22
Genetica FIM
Curs 13 - A nu se copia sau distribui fara copyright
SUSCEPTIBILITATEASUSCEPTIBILITATEA LALA TERATOGENITERATOGENI PENTRUPENTRU DIFERITEDIFERITE SISTEMESISTEME DEDE
SUSCEPTIBILITATEASUSCEPTIBILITATEA LALA TERATOGENITERATOGENI PENTRUPENTRU DIFERITEDIFERITE
SISTEMESISTEME DEDE ORGANE,ORGANE, ININ FUNCTIEFUNCTIE DEDE VARSTELEVARSTELE DEDE
DEZVOLTAREDEZVOLTARE
CONCEPTIE
DEZVOLTARE EMBRIONARA (saptamani)
PERIOADA FETALA (saptamani)
SISTEM NERVOS CENTRAL
INIMA
MEMBRE SUPERIOARE
MEMBRE INFERIOARE
URECHE
OCHI
PALAT
DINTI
ORGANE
GENITALE
EXTERNE
AVORT
MALFORMATII MAJORE
MALFORMATII MINORE SI ANOMALII
FUNCTIONALE
23
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
PERIOADAPERIOADA DEDE FORMAREFORMARE AA UNORUNOR ORGANEORGANE Sistem NERVOS central Saptamana a 3-a pana la termen.
PERIOADAPERIOADA DEDE FORMAREFORMARE AA UNORUNOR ORGANEORGANE
Sistem NERVOS central
Saptamana a 3-a pana la
termen.
URECHEA
Saptamana a 4-a pana in
saptamana a 20-a.
OCHI
Saptamana a 4-a pana la
termen.
DINTII
Saptamana a 6-a pana la
termen.
INIMA
Saptamana a 3-a pana in
saptamana a 9-a.
PALATUL
Saptamana a 6-a pana in
saptamana a 16-a.
Membre INFERIOARE
Saptamana a 4-a pana in
saptamana a 9-a.
Organe GENITALE externe
Saptamana a 7-a pana la
termen.
Membre SUPERIOARE
Saptamana a 4-a pana in
saptamana a 9-a.
24
Genetica FIM
Curs 13 - A nu se copia sau distribui fara copyright
EXPUNEREAEXPUNEREA LALA TERATOGENITERATOGENI ASOCIATAASOCIATA UNORUNOR EFECTEEFECTE REPRODUCTIVEREPRODUCTIVE
EXPUNEREAEXPUNEREA LALA TERATOGENITERATOGENI ASOCIATAASOCIATA UNORUNOR
EFECTEEFECTE REPRODUCTIVEREPRODUCTIVE ADVERSEADVERSE
EFECTUL
EXPUNERE
AVORT
MALFORMATII
SPONTAN
CONGENITALE
GREUTATE
MICA LA
NASTERE
TULBURARI DE
DEZVOLTARE
ALCOOL
X
X
X
X
ANESTEZICE
X
X
-
-
GAZOASE
PLUMB
X
-
X
X
SOLVENTI
X
X
-
X
ORGANICI
FUMAT
X
X
X
-
25
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
SCREENINGSCREENINGSCREENINGSCREENING GENETICGENETICGENETICGENETIC DEFINITIE: - identificarea intr-o populatie definita
SCREENINGSCREENINGSCREENINGSCREENING GENETICGENETICGENETICGENETIC
DEFINITIE:
- identificarea intr-o
populatie definita a
unor persoane cu o
anumita boala sau
anomalie genetica,
inaintea aparitiei
simptomelor clinice,
in stadiu
presimptomatic.
26
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TIPURITIPURITIPURITIPURI DEDEDEDE SCREENINGSCREENINGSCREENINGSCREENING GENETICGENETICGENETICGENETIC -Screening prenatal
TIPURITIPURITIPURITIPURI DEDEDEDE SCREENINGSCREENINGSCREENINGSCREENING GENETICGENETICGENETICGENETIC
-Screening prenatal
-Varsta materna peste 35 ani
-Alfa fetoproteina anormala in serul
matern
-Quadruplu test anormal
Ecografie fetala
1.
Screening
-Screening neonatal
(sange, urina)
-Fenilcetonurie
-Hipotiroidie congenitala
-Aminoacidopatii
populational
-Screening heterozigoti in
anumite grupuri etnice
-Talasemie, sicklemie
- Fibroza chistica
- Boala Tay-Sachs
-Presimptomatic
Boala Huntington, cancer de san, cancer
de colon
2.
Screening
-La purtatorii sanatosi de
anomalii cromozomiale
echilibrate
Translocatii
familial
-La heterozigotii in boli
recesive : autozomale sau
legate de X
Fibroza chistica, distrofie musculara
Duchenne
-Premutatii
Sindromul X fragil
27
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TESTETESTETESTETESTE GENETICEGENETICEGENETICEGENETICE TESTETESTE GENETICEGENETICE Teste medicale care identifica
TESTETESTETESTETESTE GENETICEGENETICEGENETICEGENETICE
TESTETESTE GENETICEGENETICE
Teste medicale care identifica
modificari ale cromozomilor,
genelor sau proteinelor, asociate
cu anumite tulburari genetice.
Confirma sau infirma o anumita
suspiciune legata de o conditie
genetica.
In momentul de fata, sunt disponibile
cateva sute de teste genetice existand
posibilitatea dezvoltarii unor teste noi.
Sunt benevole dar decizia trebuie
discutata cu un medic genetician
( beneficii, limite, aspecte sociale,
emotionale).
28
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TIPURITIPURITIPURITIPURI DEDEDEDE TESTETESTETESTETESTE GENETICEGENETICEGENETICEGENETICE Screening neonatal Teste pentru
TIPURITIPURITIPURITIPURI DEDEDEDE TESTETESTETESTETESTE GENETICEGENETICEGENETICEGENETICE
Screening neonatal
Teste pentru diagnostic
Testarea heterozigotilor
Teste prenatale
Testare preimplantatorie
Teste presimptomatice (predictive)
Teste utilizate in medicina legala (forensic testing)
29
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
TESTETESTE GENETICEGENETICE TESTE DE PREDICTIE – in momentul testarii individul nu are niciun simptom al
TESTETESTE GENETICEGENETICE
TESTE DE PREDICTIE – in
momentul testarii individul nu are
niciun simptom al afectiunii
pentru care se face testarea.
Scopul este de a prezice viitorul
risk de dezvoltare a afectiunii.
TESTAREA PRECOCE – in
momentul testarii individul nu are
niciun simptom asociat afectiunii
pentru care se face testarea, dar
afectiunea exista si progreseaza
fara manifestari. Scopul este
detectarea precoce.
TESTE DE DIAGNOSTIC – in
momentul testarii individul
prezinta semnele si simptomele
care pot fi cauzate de afectiunea
pentru care se face testarea.
Scopul este de a diagnostica.
30
Genetica FIM
Curs 13 - A nu se copia sau distribui fara copyright
EcogeneticaEcogeneticaEcogeneticaEcogenetica sisisisi farmacogeneticafarmacogeneticafarmacogeneticafarmacogenetica
EcogeneticaEcogeneticaEcogeneticaEcogenetica sisisisi farmacogeneticafarmacogeneticafarmacogeneticafarmacogenetica
Ecogenetica umana studiaza
raspunsurile variate ale indivizilor
(raspunsuri determinate genetic)
la actiunea factorilor externi
(chimici, fizici, infectiosi,etc.).
Dintre factorii externi cu care
omul vine in contact fac parte si
medicamentele.
Farmacogenetica studiaza
variatiile raspunsului individual la
administrarea unui medicament,
variatii controlate de structura
genetica a individului.
Medicamentele pot precipita sau
agrava unele tulburari ereditare.
Avand in vedere ca
medicamentele reprezinta o mica
parte dintre agentii de mediu care
agreseaza organismul uman,
conceptul de ecogenetica este
mai larg si include si
farmacogenetica.
Studiul variatiilor individuale la
actiunea unor medicamente este
util in practica medicala pentru
profilaxia individualizata,
personalizata pentru pacient.
31
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
FARMACOGENETICAFARMACOGENETICA S-a observat ca un acelasi medicament administrat in aceiasi doza, pe aceiasi cale, la
FARMACOGENETICAFARMACOGENETICA
S-a observat ca un acelasi medicament
administrat in aceiasi doza, pe aceiasi
cale, la bolnavi cu aceiasi afectiune,
varsta si sex, produce efecte diferite:
- terapeutice
- toxice
- reactii adverse chiar fatale in unele cazuri
- lipsa oricarui efect.
•Din momentul patrunderii medicamentului in organism si
pana la eliminarea lui, medicamentul este absorbit,
transportat si distribuit la situsurile sale de actiune, unde va
interactiona cu tintele terapeutice. In procesele de
metabolizare, medicamentul sufera o serie de transformari
biochimice in care sunt implicate mai multe proteine
functionale (receptori, enzime) a caror sinteza este
controlata genetic. Orice modificare a cailor de metabolizare
cauzata de defecte ale proteinelor implicate ar putea avea
ca efect un raspuns anormal din partea organismului
32
Curs 13 GENETICA FIM - A nu se copia sau distribui fara copyright
RaspunsulRaspunsul organismuluiorganismului lala actiuneaactiunea medicamentelormedicamentelor reprezintareprezinta unun
RaspunsulRaspunsul organismuluiorganismului lala actiuneaactiunea
medicamentelormedicamentelor reprezintareprezinta unun tiptip specialspecial dede
interactiuneinteractiune ereditateereditate--mediumediu sisi diferadifera dede lala unun
individindivid lala altul.altul.
Variabilitatea farmacocinetica – explica diferentele privind
absorbtia, rata de metabolizare si a eliminare a
medicamentului si a catabolitilor sai; un medicament,
administrat in aceiasi doza mai multor pacienti, se va gasi in
concentratii (plasmatica, tisulara) diferite la acestia pentru ca
exista diferente individuale in ceea ce priveste: absorbtia,
distribuirea, metabolizarea si eliminarea medicamentului.
Variabilitatea farmacodinamica - reflecta polimorfismele
proteinelor de transport al medicamentelor in organism si
polimorfismul genetic ce influenteaza tintele medicamentelor
33
REFERINTEREFERINTE ELECTRONICEELECTRONICE Pentru ilusrarea experimentelor si a mecanismelor moleculare prezentate s-au
REFERINTEREFERINTE ELECTRONICEELECTRONICE
Pentru ilusrarea experimentelor si a mecanismelor
moleculare prezentate s-au preluat imagini de pe site-
ul:
http://images.google.com
www.google.com
Pentru clarificarea unor probleme legate de tematica predata la
curs se pot trimite intrebari la adresa:
geneticaintrebari@gmail.com
4/16/2013
34