MEDICINA 5 Conform ghidului GOLD, urmatoarele scoruri

- propuneri intrebari - sunt considerate semnificative pentru BPOC:

A. scorul CAT peste 40 puncte
Tema nr. 1
B. scorul CAT de 10 puncte
Bronhopneupatia obstructiva cronica
C. scorul mMRC peste 10 puncte
Bibliografie asociata temei:
D. scorul m MRC de 2 puncte
Compendiu vol I
1-24 E. scorul m MRC de 0 puncte
(pag. 9)
1 Disfunctia obstructiva cronica ireversibila
apare in urmatoarele afectiuni: 6 Simptomele sindromului de apnee in somn
A. astmul bronsic sunt:
B. sarcoidoza A. episoade de apnee
C. pneumonie bacteriana B. sforait nocturn
D. fibroza chistica C. somnolenta diurna
E. BPOC D. expectoratie
(pag. 2) E. tulburari de memorie
(pag. 9)
2 Bronsita cronica se defineste prin:
A. tuse si expectoratie prezente cel putin trei luni pe 7 Examenul obiectiv la pacientul cu BPOC
an, doi ani consecutiv deceleaza:
B. progresivitatea sindromului obstructiv A. largirea diametrului toracic transversal
(evidentiata prin scaderea VEMS) B. inspir fortat
C. sindrom obstructiv bronsic reversibil spontan sau C. expir prelungit
prin terapie
D. hipersonoritate pulmonara difuza
D. hipersecretie cronica
E. raluri bronsice ronflante si uneori sibilante
E. tabagismul reprezinta factorul de risc cel mai
important (pag. 10)
(pag. 1-2) 8 Semnele fizice de severitate in BPOC sunt:
3 Un substrat inflamator asemanator BPOC au A. raluri bronsice ronflante si sibilante
si urmatoarele afectiuni: B. flapping tremor
A. diabetul zaharat de tip 1 C. somnolenta
B. osteoporoza D. frecventa respiratorie peste 25/minut
C. ateroscleroza E. alura ventriculara peste 100/min
D. hepatita acuta (pag. 10)
E. neuropatia diabetica
9 Diagnosticul diferential al BPOC se face cu
(pag. 2) urmatoarele afectiuni:
4 La un pacient cu BPOC, aparitia dispneei se A. fibroza chistica
asociaza cu: B. bronsiectaziile
A. functie ventilatorie restrictiva C. sindromul posttuberculos
B. tuse si expectoratie D. sinuzita cronica alergica
C. disfunctie ventilatorie obstructiva E. astmul bronsic
D. prognostic mai prost (pag. 10-11)
E. instalarea cordului pulmonar cronic
(pag. 8)

Pag. 1 din 146

10 Suspiciunea de BPOC se emite pe baza: 15 Cele mai importante comorbiditati ale BPOC
sunt:
A. simptomelor clinice (tuse, expectoratie, dispnee
cronica) A. hipertensiunea arteriala
B. contextului clinic (tabagism de minim 20 B. ulcerul duodenal
pachete/an)
C. diabetul zaharat
C. spirometriei
D. casexia
D. examenului de sputa
E. Cancerul bronhopulmonar
E. radiografiei pulmonare (pag. 14)
(pag. 10)
* 16 Factorul cel mai important implicat in
11 Urmatoarele elemente clinice sustin etiologia BPOC este:
suspiciunea unui diagnostic de BPOC:
A. predispozitia genetica
A. tusea cu expectoratie
B. infectia respiratorie repetata
B. dispneea acuta
C. fumatul
C. tabagismul de minim 20 pachete/an
D. expunerea la radiatii
D. tusea nocturna ce trezeste bolnavul din somn
E. infectia bacilara
E. dispneea cronica (pag. 2)
(pag. 10)
* 17 Principalele simptome si semne intalnite in
12 Pletismografia corporeala masoara: BPOC sunt:
A. capacitatea vitala (CV) A. febra, frison, tuse
B. capacitate reziduala (CR) B. dispnee inspiratorie si tuse
C. Volumul rezidual (VR) C. tuse cronica productiva si dispnee de effort
D. Volum expirator maxim pe secunda (VEMS) D. tuse nocturna si dispnee inspiratorie
E. Capacitate pulmonara reziduala (CPT) E. tuse cu expectoratie si febra
(pag. 12) (pag. 8)
13 Grupa C de risc dupa clasificarea GOLD a * 18 Simptomul cel mai caracteristic pentru
BPOC include urmatoarele elemente: pacientii cu BPOC este:
A. Simptome reduse A. tusea
B. stadiul III de obstructie dupa VEMS B. expectoratia
C. CAT < 10 C. febra
D. MMRC > 2 D. dispneea
E. 0-1 exacerbari pe an E. astenia
(pag. 14) (pag. 8)
14 Efectele secundare cele mai comune ale * 19 Pentru cuantificarea somnolentei diurne se
teofilinei sunt: foloseste:
A. greata si varsaturile A. VEMS
B. somnolenta B. scorul CAT
C. insomnia C. chestionarul Epworth
D. aritmiile D. ghidul GOLD
E. tremorul extremitatilor E. scorul mMRC
(pag. 17) (pag. 9)

Pag. 2 din 146

* 20 Pentru confirmarea diagnosticului de BPOC * 25 Urmarirea in timp a valorilor VEMS la un
se foloseste: bolnav cu BPOC indica:
A. examenul clinic obiectiv A. gradul obstructiei bronsice
B. masurarea VEMS dupa administrarea unui B. viteza de deteriorare functionala
bronhodilatator C. iminenta instalarii insuficientei respiratorii
C. calcularea scorului CAT
D. instalarea emfizemului pulmonar
D. determinarea raportului VEMS/CVF, dupa
E. necesitatea introducerii corticoterapiei
administrarea unui bronhodilatator
(pag. 12)
E. determinarea CVF, dupa administrarea unui
bronhodilatator * 26 Emfizemul pulmonar panlobular este
(pag. 10) caracterizat radiologic prin:

* 21 Confirmarea diagnosticului de BPOC A. hipertransparenta pulmonara unilaterala

presupune ca etapa obligatorie: B. aspect neomogen de zone hiperclare, avasculare
A. identificarea sindromului bronsitic cronic C. hiluri pulmonare de aspect normal
B. agravarea dispneei la effort D. distructie omogena a parenchimului pulmonar
C. agravarea dispneei dupa infectiile respiratorii E. aspect omogen al parenchimului pulmonar
D. calcularea indicelui Tiffeneau (pag. 12)
E. efectuarea spirometriei cu administrarea a patru * 27 Exacerbarile la un bolnav cu BPOC sunt
puff-uri de salbutamol. considerate frecvente atunci cand:
(pag. 10) A. sunt peste 2 exacerbari/an
* 22 Cel mai utilizat parametru spirometric de B. sunt mai mult de 3 exacerbari/luna
identificare a sindromului obstructiv bronsic
C. sunt cel putin 2 exacerbari/an
este:
D. sunt mai mult de 5-6 exacerbari/luna
A. capacitatea vitala
E. depasesc 2 exacerbari/an.
B. indicele Tiffeneau
(pag. 14)
C. VEMS
D. VEMS/CV * 28 Un pacient cu BPOC care prezinta VEMS
40%, corespunzator stadiului 3, care are 3
E. curba flux/volum exacerbari/an, CAT <10 si MMRC 1, va fi
(pag. 11) incadrat in grupa de risc GOLD:

* 23 Diagnosticul pozitiv de BPOC este confirmat A. B, risc scazut

prin: B. C, risc crescut
A. lipsa ireversibilitatii VEMS C. D, risc crescut
B. disfunctia ventilatorie obstructiva este reversibila D. A, risc scazut
dupa administrarea unui bronhodilatator E. niciun grad
C. disfunctia ventilatorie obstructiva persista si dupa (pag. 14)
administrarea unui bronhodilatator
D. reversibiliatatea la beta-2-mimetice cu efect * 29 Dintre anticolinergice, avantajul de a fi
rapid prezice un raspuns mai bun necesara o singura administrare pe zi, il are:
E. valoarea normala a VEMS-ului A. scopantilul
(pag. 11) B. ipratropiumul

* 24 Pletismografia corporeala obiectiveaza: C. fenoterolul

D. buscopanul
A. reversibilitatea VEMS-ului
E. tiotropiumul
B. sindromul obstructiv bronsic
(pag. 17)
C. sindromul de hiperinflatie pulmonara
D. absenta insuficientei respiratorii
E. severitatea BPOC.
(pag. 12)

Pag. 3 din 146

* 30 Tratamentul cu corticoid inhalator la 4 Examenul aparatului respirator in sindromul
pacientul cu BPOC trebuie sa respecte tipic de condensare pulmonara releva:
urmatorul principiu:
A. Limitarea unilaterala a amplitudinii miscariilor
A. se administreaza doar in exacerbari respiratorii
B. se recomanda la pacienti cu obstructie usoara, B. O zona de matitate.
VEMS peste 50% C. Amplificarea transmiterii vibratiilor vocale
C. se recomanda la pacientii cu exacerbari D. Suflu tubar patologic
frecvente ( ≥2/an)
E. Raluri subcrepitante.
D. nu se asociaza cu BADLA
(pag. 30)
E. nu se asociaza cu teofilina retard
(pag. 18) 5 Care sunt criteriile clinice pe baza carora se
stabileste spitalizarea unui pacient cu
Tema nr. 2 pneumonie?
Pneumoniile A. TA sistolica < 90 mmHg sau TA diastolica ≤
Bibliografie asociata temei: 60mmHg
Compendiu vol I B. TA sistolica > 90 mmHg si TA diastolica ≥
25-36 60mmHg
C. Varsta peste 65 de ani
1 Pneumonia nosocomiala se caracterizeaza
prin: D. Frecventa respiratorie
A. Apare la o persoana spitalizata pentru o alta E. Urea sanguina
boala (pag. 31)
B. Debuteaza la mai mult de 72 de ore dupa
6 Tratamentul unei pneumonii in spital
momentul internarii
presupune:
C. Debuteaza la mai putin de 72 de ore dupa
momentul internarii A. Ca antibiotic se recomanda administrare de
Amoxicilina
D. Survine la pacienti care nu au fost spitalizati cu
14 zile inainte de debut B. De cele mai multe ori se administreaza antibiotic
dupa efectuarea antibiogramei
E. Etiologia probabila se raporteaza la varsta
pacientului C. Recoltarea a cel putin doua hemoculturi
(pag. 25) D. Este de cele mai multe ori empiric
E. Se administreaza initial oral.
2 In etiologia pneumoniei comunitare sunt
incriminati urmatorii germeni: (pag. 33)

A. Streptococul pneumoniae 7 Tratamentul unei pneumonii cu

Pseudomonas aeroginosa presupune
B. Mycoplasma pneumonia
administrarea unei asocieri de:
C. Chlamydia pneumonia
A. Minimum 3 antibiotice cu actiune eficienta
D. Proteus antipiocianica
E. Piocianic B. Minimum 2 antibiotice cu actiune eficienta
(pag. 26) antipiocianica.
C. Ciproflocaxina + Betalactamina antipiocianica si
3 Pneumonia tipica se caracterizeaza prin:
antipneumococica.
A. Debut rapid (brutal). D. Macrolida + betalactamina antipneumococica si
B. Sputa mucoasa. antipiocianica+aminoglicozida
C. Debut progresiv, cu un prodrom de cateva zile E. Este contraindicata asocierea.
de infectie de cai respiratorii superioare. (pag. 34)
D. Frison unic, solemn
E. Durere pleuritica.
(pag. 29)

Pag. 4 din 146

 8 O evolutie nefavorabila a unei pneumonii * 13 Care dintre urmatorii factori de risc nu
ridica urmatoarele suspiciuni: influenteaza agravarea unei pneumonii?
A. Terapie ineficienta (germen constitutional A. Varsta sub 65 de ani.
rezistent). B. Varsta peste 65 de ani.
B. Prezenta unei alte afectiuni (diagnostic eronat).
C. Cancer asociat.
C. O boala subiacenta
D. Durerea toracica.
D. Caracterul empiric al tratamentului initial.
E. Alterarea functiilor mentale.
E. Pleurezie parapneumonica sau empiem. (pag. 27-28)
(pag. 34)
* 14 Pneumonia tipica se caracterizeaza prin:
9 In evolutia initiala (primele 3-5 zile) a unei
A. Tuse seaca, cefalee, artralgii.
pneumonii vor fi urmarite:
B. Tulburari digestive.
A. Starea generala.
C. Condensare “lobara” clinic si radiologic.
B. Tensiunea arteriala, alura ventriculara.
D. Debut lent, progresiv, cu un prodrom de cateva
C. Starea de constienta zile.
D. Temperatura. E. Radiologic apare infiltrat interstitial.
E. Frecventa respiratorie. (pag. 29)
(pag. 35)
* 15 Care dintre urmatorii germeni produc
10 Factorii de risc pentru o rezolutie intarziata a pneumonia atipica?
unei pneumonii sunt:
A. Pneumococ.
A. Varsta inaintata B. Proteus.
B. BPOC C. Haemophilus influenza.
C. Diabet zaharat D. Mycoplasma pneumonia.
D. Afectare unilobulara E. Klebsiella.
E. Astm bronsic (pag. 30)
(pag. 35)
* 16 Care este antibioticul oral de electie pentru
* 11 Pneumonia comunitara se caracterizeaza tratamentul ambulator al pneumoniei
prin: pneumococice?
A. Debuteaza la mai mult de 72 de ore dupa A. Claritromicina.
momentul internarii. B. Ciprofloxacina.
B. Debuteza in primele 48 de ore dupa momentul
C. Amoxicilina.
spitalizarii.
D. Ampicilina.
C. Survine la pacienti care au fost spitalizati inainte
de debutul pneumoniei. E. Gentamicina.
D. Apare la o persoana spitalizata pentru alta boala. (pag. 32)
E. Este dobandita intraspitalicesc. * 17 Care este durata tratamentului pentru
(pag. 25) pneumonia pneumococica?

* 12 Forma franca a pneumoniei comunitare se A. 7-10 zile

caracterizeaza prin: B. 14-21 de zile.
A. Febra, frison. C. 21 de zile.
B. Evolutie progresiva D. 7 zile.
C. Etiologia presupune germeni intracelulari. E. minimum 4 saptamani.
D. Cefalee, mialgii. (pag. 33)
E. Radiologic - opacitate heterogena
nesistematizata de tip interstitial, hilio-bazal.
(pag. 27)

Pag. 5 din 146

* 18 Care este durata tratamentului pentru 2 Diagnosticul de astm bronsic se stabileste
pneumonia cu Legionella? prin:
A. 6 saptamani. A. prin anamneza: episoade recidivante de
B. 7 zile. wheezing, tuse, dispnee
B. istoric de atopie personala sau familiala
C. minimum 4 saptamani.
C. prezenţa sindromului obstructiv reversibil în
D. 21 de zile.
contextul suspiciunii clinice de astm
E. 10 zile.
D. agravarea simptomelor in prezenta unor alergeni
(pag. 33)
E. absenta simptomelor in momentul examenului
* 19 Care este durata tratamentului unei exclude diagnosticul de astm
pneumonii abcedate? (pag. 42)
A. 21 de zile. 3 Alegeti afirmatiile adevarate despre astmul
B. minimum 2 saptamani. bronsic:
C. minimum 4 saptamani. A. Hiperreactivitatea bronsica este specifica
D. 10-14 zile. astmului

E. 7-10 zile. B. Modificarea funcţională caracteristica astmului

este sindromul obstructiv reversibil
(pag. 33)
C. In obstructiile moderate sau severe se asociază
* 20 La ce interval de timp se recomanda hiperinflatia
radiografie pulmonara de control intr-o D. Astmul cu debut tardiv este mai frecvent la
pneumonie? barbat, in jurul varstei de 25 de ani
A. 1 saptamana. E. Este o boala heterogena caracterizata prin
B. 4 saptamani. inflamatie cronica a cailor aeriene în care
participa numeroase tipuri de celule
C. 10 zile.
(pag. 42)
D. 6 saptamani.
4 Diagnosticul de astm se stabileste cel mai
E. peste 6 saptamani.
adesea prin:
(pag. 35)
A. examen clinic
Tema nr. 3 B. bronhoscopie
Astmul bronsic C. testarea spirometrica a functiei pulmonare
Bibliografie asociata temei: D. gazometrie
Compendiu vol I
E. pletismografie
37-47
(pag. 43)
1 Diagnosticul diferenţial al astmului bronsic
poate include: 5 Referitor la β2-agonistii de lungă durata
(BADLA) urmatoarele afirmatii sunt adevarate
A. disfuncţia de coardă vocală
A. acţiunea se instaleaza rapid (5-15 min)
B. BPOC - ul
B. nu se utilizează în criza de bronchospasm
C. obstrucţia de căi aeriene mari prin corpi străini
C. efectul bronhodilatator durează 4-6 ore
D. angina pectorala
D. efectele lor secundare nedorite sunt: gust
E. bronsiectaziile „metalic”, retenţie urinară, constipaţie
(pag. 46)
E. acţiunea se instalează lent, (15-30 min)
(pag. 47)

6 Astmul bronsic controlat la adult se

caracterizeaza prin:
A. Simptome diurne ≤ 2 ocazii/saptamana
B. Simptome diurne ≥ 2 ocazii/saptamana
C. Simptome nocturne absente
D. VEMS < 80% din valoarea predictiva
E. Exacerbări absente
(pag. 45)

Pag. 6 din 146

7 Tratamentul astmului bronsic moderat
presupune:
A. Medicatie de salvare reprezentata de β2-
agoniştii de scurta durata (BADSA)
B. Medicatie de control reprezentata de
corticosteroizi inhalatori in doză mică plus anti-
leukotriene
C. Medicatie de salvare reprezentata de β2-
agoniştii de lungă durată (BADLA)
D. Medicatie de control reprezentata de
corticosteroizi orali
E. Anti-IgE
(pag. 45)
8 Referitor la patogenia si fiziopatologia
astmului bronsic urmatoarele afirmatii sunt
adevarate
A. elementul central în astm este limitarea fluxului
de aer în caile aeriene;
B. inflamatia acuta a căilor aeriene este un element
esential al patogeniei;
C. marca imunologica a astmului alergic este
productia deficitara de citokine tip Th2;
D. IgE specific secretate sunt citofile şi se leaga de
receptorii care se gasesc, în special, pe
suprafata mastocitelor şi a bazofilelor;
E. reactia alergica de tip imediat apare în cateva
minute de la contactul cu alergenul şi dureaza
aproximativ 30 minute.
(pag. 40)
9 Alegeti afirmatiile adevarate despre astmul
bronsic:
A. alergenii de interior, cel mai frecvent implicati,
sunt polenurile si fungii
B. se caracterizeaza prin episoade recurente de:
wheezing, dispnee, constrictie toracica şi tuse
C. reactia alergica tardiva se produce la 6-9 ore
de la provocarea alergenică
D. transferul gazos prin membrana alveolocapilara
este în mod caracteristic modificat în astm
E. obstructia din astmul bronsic se caracterizeaza
prin reversibilitate
(pag. 41)
10 Alegeti afirmatiile adevarate despre
clasificarea astmului in functie de severitate:
A. Treapta 4 prezinta simptome nocturne de 2 ori
pe luna
B. Treapta 2 se caracterizeaza prin VEMS ≥80%
din prezis
C. Treapta 1 se caracterizeaza prin variabilitatea
PEF <20%
D. Treapta 3 prezinta simptome nocturne mai mult
de 2 ori pe saptamana
E. Treapta 4 prezinta simptome nocturne frecvente
(pag. 45)
* 11 Urmatoarea afirmatie referitoare la astmul
bronsic este adevarata:
A. este o boala heterogenă caracterizata prin
inflamţie acuta a cailor aeriene;
B. se caracterizeaza prin episoade recurente de
wheezing si dispnee;
C. obstrucţia din astmul bronşic nu prezinta
reversibilitate;
D. neutrofilele sunt considerate efectorul principal în
inflamaţia cronică persistentă din astm;
E. nici una din afirmatii nu este adevarata.
(pag. 37)
* 12 Care dintre următoarele afirmaţii este
adevărată despre simptomatologia astmului?
A. Wheezing;
B. Hemoptizie;
C. Absenta tusei;
D. Simptomatologia apare in special iarna;
E. Simptomatologia apare in special la amiaza.
(pag. 37)
* 13 Clasificarea fenotipica a astmului bronsic
cuprinde:
A. Astmul alergic;
B. Astmul asociat cu obezitatea;
C. Astmul de effort;
D. Astmul cu debut in copilarie;
E. Astmul asociat cu hipetensiunea arteriala.
(pag. 38)
* 14 Referitor la fiziopatologia astmului bronsic,
urmatoarea afirmatie este adevarata:
A. limitarea fluxului de aer in astmul bronsic are
corespondent funcţional sindromul restrictiv;
B. obstrucţia din astmul bronsic se caracterizează
prin reversibilitate spontana sau dupa un
medicament bronhodilatator;
C. hiperreactivitatea bronşică nu este o
caracteristica a astmului;
D. transferul gazos prin membrana
alveolocapilara este în mod caracteristic
modificat în astm;
E. hiperinflatia insoteste obstructiile usoare.
(pag. 41)
Pag. 7 din 146
* 15 Examenul fizic in astmul bronsic pune in
evidenta:
A. semnele clinice de obstructie bronsica
B. expir prelungit si intotdeauna raluri subcrepitante
C. examenul fizic normal exclude astmul
D. torace cu diametru anteroposterior marit, cu
accentuarea murmurului vezicular în obstrucţiile
severe
* 19 Care dintre următoarele afirmaţii este
adevărată în legătură cu tratamentul
astmului bronsic:
A. Treapta 1 necesita corticosteroizi inhalatori in
doza mica
B. Treapta 2 necesita corticosteroizi orali
C. Treapta 3 presupune doar administrarea
medicatiei de salvare

E. nici una din afirmatiile de mai sus D. Treapta 4 necesita administrarea de

corticosteroizi inhalatori in doză medie in
(pag. 43) asociere cu BADLA
* 16 Care dintre următoarele manifestari clinice E. Treapta 1 necesita medicatie de control
se intalnesc la examenul obiectiv la pacientul (pag. 47)
cu astm bronsic:
* 20 Medicatia de control administrata in astmul
A. raluri sibilante si expir prelungit
bronsic este reprezentata de:
B. raluri crepitante
A. amoxicilina
C. raluri subcrepitante
B. izoniazida
D. torace cu diametre anteroposterior şi lateral
C. β2-agoniştii cu durată scurtă de acţiune
diminuate
D. aspirina
E. hiperinflatie cu accentuarea murmurului vezicular
în obstructiile severe E. corticosteroizi inhalatori si β2-agoniştii cu durată
(pag. 43) lungă de acţiune
(pag. 47)
* 17 Testarea spirometrică a funcţiei pulmonare
in astmul bronsic releva: Tema nr. 4
A. sindromul restrictiv definit prin VEMS scăzut Cancerele bronhopulmonare
B. sindromul obstructiv reversibil Bibliografie asociata temei:
C. sindromul obstructiv definit prin VEMS crescut şi Compendiu vol I
indice Tiffeneau scăzut, sub 90% 48-71
D. reversibilitatea obstrucţiei poate fi demonstrată 1 Fumatul ca factor de risc in cancerul
prin creşterea VEMS cu peste 10% (şi minim bronhopulmonar (CBP):
100 ml) după administrarea inhalatorie a 600 mg
salbutamol inhalator A. Reprezinta principalul factor de risc pentru
aparitia CBP
E. prezenţa sindromului obstructiv reversibil în
contextul suspiciunii clinice de astm nu este B. Reprezinta principalul factor de risc pentru
suficient pentru diagnosticul de astm aparitia CBP
(pag. 43) C. Numai unele subtipuri de CBP sunt asociate
fumatului
* 18 Urmatoarea afirmatie despre clasificarea D. Toate tipurile de consum de tutun determina
astmului în functie de severitate este cresterea riscului de CBP
adevarata :
E. Tigaretele reprezinta principala modalitate de
A. Treapta1 presupune prezenta simptomelor mai consum al tutunului
des de 2 ori pe saptamana;
(pag. 48-49)
B. Treapta1 presupune prezenta simptomelor
mai des de 3 ori pe saptamana; 2 Urmatorii sunt factori de risc pentru cancerul
bronhopulmonar
C. Treapta 2 presupune prezenta simptomelor o
data pe saptamana; A. Fumatul
D. Treapta 3 presupune simptome zilnice; B. Factorii genetici
E. Treapta 4 presupune exacerbari scurte. C. Alimentatia
(pag. 45) D. Astmul bronsic
E. Toate variantele sunt corecte
(pag. 48-49)

Pag. 8 din 146

3 Printre formele histologice majore de
neoplazii bronhopulmonare se afla:
A. Carcinoamele epidermoide
B. Carcinoamele adenoscuamoase
C. Carcinoamele cu celule mici
D. Carcinoamele cu celule intermediare
E. Carcinoamele cu celule mari
(pag. 50)
4 Printre efectele secundare ale
chimioterapicelor in tratamentul cancerului
bronhopulmonar se regasesc:
A. Greata, varsaturile
B. Trombocitoza
C. Neurotoxicitate
D. Supresia medulara
E. Cardiotoxicitatea
(pag. 63-64)
5 Printre tumorile limfoproliferative din
clasificarea OMS 2004 a tumorilor pulmonare
se numara:
A. Limfom difuz cu celule mari de tip B
B. Carcinoamele adenoscuamoase
C. Granulomatoza limfomatoida
D. Histiocitoza langerhansiana
8 Sunt incluse in parametrul T4 pentru
stadializarea cancerului bronhopulmonar:
A. Tumora de 2 cm cu invazia marilor vase din
mediastin
B. Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in
acelasi lob pulmonar
C. Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in
celalalt plaman
D. Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in alt
lob al aceluiasi plaman
E. Tumora cu invazia carenei
(pag. 58)
9 Sunt incluse in parametrul N1 pentru
stadializarea cancerului bronhopulmonar
A. Metastaze in ganglionii hilari contralaterali
B. Fara evidenta metastazelor in ganglionii regionali
C. Metastaze in ganglionii subcarinari
D. Metastaze in ganglionii peribronsici ipsilaterali
E. Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali (inclusiv
prin extensie directa)
(pag. 58)
10 Stadiul IIIB in stadializarea cancerului
bronhopulmonar poate contine urmatoarele
combinatii de parametri:
A. T3N3M0

E. Melanoamele B. T4N2M0

(pag. 52) C. T4N1M0

D. T4N0M0
6 Nodulii pulmonari unici pot fi impartiti in mai
multe categorii, printre care: E. T3N2M1
(pag. 58)
A. Noduli solizi
B. Noduli centrali 11 Stadiul IV in stadializarea cancerului
bronhopulmonar poate contine urmatoarele
C. Noduli partial solizi
combinatii de parametri:
D. Noduli periferici
A. T2aN3M0
E. Noduli non solizi
B. T4N1M1a
(pag. 56)
C. T1bN2M0
7 Sunt incluse in parametrul T2 pentru D. T2bN1M1
stadializarea cancerului bronhopulmonar:
E. T3N2M1a
A. Tumora de 3 cm sau mai mica in diametrul
(pag. 58)
maxim
B. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm 12 Cancerele pulmonare cu celule mici se
clasifica simplificat in 2 categorii cu
C. Tumora cu diametrul maxim intre 3 si 5 cm
prognostic si abordare terapeutica:
D. Tumora cu diametrul maxim intre 5 si 7 cm
A. Boala limitata (BL)
E. Tumora cu invazia bronhiei primitive la mai putin
de 2 cm de bifurcatia traheala B. Boala complicata
(pag. 57) C. Boala extinsa (BE)
D. Boala incurabila
E. Boala terminala
(pag. 59)

Pag. 9 din 146

 13 Care dintre afirmatiile in legatura cu * 17 Componentele importante, ca structura si
profilaxia cancerelor bronhopulmonare sunt capacitate oncogenica, ale fumului de tigara
adevarate? sunt:
A. Suprimarea fumatului este cea mai eficienta A. Hidrocarburile aromatice policiclice
metoda de profilaxie B. N nitros-aminele
B. Programele de screening la fumatori reduc
C. Benzen
semnificativ mortalitatea
D. Aldehide
C. CT-ul toracic cu iradiere scazuta determina
scaderea cu peste 70% a mortalitatii E. Toate afirmatiile sunt adevarate
D. Suprimarea fumatului determina reducerea cu (pag. 48-49)
peste 70% a mortalitatii
* 18 Cel mai frecvent tip histologic de cancer
E. Bronhoscopia cu fluorescenta este disponibila pe bronhopulmonar intalnit este:
cale larga
A. Carcinomul scuamos
(pag. 59)
B. Adenocarcinomul
14 Decizia de interventie chirurgicala la
C. Carcinomul cu celule mari
pacientii cu cancer bronhopulmonar ia in
calcul tinand cont de: D. Carcinomul cu celule mici
A. Interventiile chirurgicale anterioare E. Nici una din afirmatii nu este adevarata
B. Asigurarea medicala a pacientului (pag. 50)
C. Extensia anatomica * 19 Parametrul T1b in cadrul stadializarii
D. Tipul histopatologic al tumorii cancerului bronhopulmonar este caracterizat
de:
E. Evaluarea operabilitatii
A. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 3 cm,
(pag. 59-60)
dar mai mic de 5 cm
15 Referitor la strategia terapeutica a B. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 5 cm,
pacientilor cu cancere bronhopulmonare non- dar mai mic de 7 cm
microcelulare in stadiile I-II se poate spune C. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm
ca:
D. Tumora cu diametrul maxim intre 2 si 3 cm
A. Chirurgia ramane tratamentul standard
E. Carcinom in situ
B. Pneumectomia este interventia de referinta
(pag. 57)
C. Lobectomia este interventia de referinta
D. Radioterapia poate fi necesara * 20 Care dintre urmatoarele neoplazii este
tumora epiteliala maligna, conform
E. Chimioterapia adjuvanta trebuie considerata in clasificarii OMS 2004 a tumorilor pulmonare?
stadiile IIA si IIB
A. Condromul
(pag. 66)
B. Papilomul glandular
* 16 Parametrul N1 in stadializarea cancerelor
C. Adenocarcinomul
bronhopulmonare poate fi caracterizat de:
D. Adenomul papilar
A. Metastaze in ganglionii subcarinari
E. Hamartomul
B. Metastaze in ganglionii mediastinali ipsilaterali
(pag. 51)
C. Metastaze in ganglionii mediastinali
contralaterali * 21 Care din urmatoarele neoplazii este tumora
D. Metastaze in gangionii hilari contralaterali epiteliala benigna, conform clasificarii OMS
2004 a tumorilor pulmonare?
E. Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali
A. Carcinomul scuamos
(pag. 58)
B. Adenocarcinomul
C. Hiperplazia adenomatoasa tipica
D. Papilomul glandular
E. Carcinomul adenoscuamos
(pag. 51)

Pag. 10 din 146

* 22 Extensia loco-regionala a cancerelor * 27 Endoscopia bronsica (bronhoscopia) pentru
bronhopulmonare poate fi reprezentata de: diagnosticul cancerului bronhopulmonar:
A. Extensie hepatica A. este obligatorie la toti pacientii suspecti de
B. Disfonie cancer bronhopulmonar
B. nu permite realizarea de biopsii transbronsice
C. Extensie cerebrala
C. poate fi inlocuita de toracoscopia exploratorie
D. Noduli subcutanati
D. nu este indicata in cazul unor leziuni periferice
E. Adenomegalii cervicale
suspecte
(pag. 53)
E. toate afirmatiile sunt adevarate
* 23 Extensia metastatica a cancerelor (pag. 54)
bronhopulmonara poate fi reprezentata de:
* 28 Gradul 1 pe scala ECOG/OMS/ZUBROD de
A. Sindromul de vena cava superioara evaluare functionala a starii generale in
B. Disfagia cancerele bronhopulmonare poate include:
C. Disfonia A. Activitate normala
D. Sindromul Pancoast-Tobias B. Capacitate limitata de a se ingriji
E. Extensia cerebrala C. Pacietii sunt incapabili de a se ingriji
(pag. 53) D. Pacientii sunt capabili de a realiza activitati
casnice usoare sau lucrul la birou
* 24 Carcinomul pulmonar cu celule mici:
E. Pacientii sunt incapabili de a munci
A. Se localizeaza de obicei central
(pag. 54)
B. Se localizeaza de obicei periferic
C. Se asociaza rar cu sindroame paraneoplazice * 29 Stadiul IIIB poate contine urmatoarele
combinatii de parametri in stadializarea
D. Disemineaza tardiv in alte organe cancerului bronhopulmonar:
E. Au o evolutie lenta A. T3N2M0
(pag. 51) B. T4N2M0
* 25 Supravietuirea medie a pacientilor cu cancer C. T4N0M0
bronhopulmonar cu celule mici in stadiu de
D. T1aN2M0
boala extinsa este:
E. T2aN3M1
A. 3 ani
(pag. 58)
B. 6-12 luni
C. 18 luni * 30 Stadiul IIA poate contine urmatoarele
combinatii de parametri in stadializarea
D. 48 luni cancerului bronhopulmonar:
E. Nicio varianta nu este corecta A. T1aN1M0
(pag. 59) B. T1bN2M0
* 26 Din punct de vedere biologic, pentru bilantul C. T2aN1M1
diagnostic si de extensie al cancerului
D. T3N1M0
bronhopulmonar se solicita in mod uzual
urmatoarele: E. T2bN0M1
A. Biopsie ganglionara (pag. 58)

B. Tomografie computerizata
C. Hemoglobina glicozilata
D. Determinarea markerilor tumorali
E. Bilant hepatic
(pag. 54)

Pag. 11 din 146

Tema nr. 5
Tuberculoza
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
72-87
*1 Care dintre următoarele afirmaţii privind
Micobacteriile tuberculoase este adevarata?
A. Mycobacterium tuberculosis este principalul
agent etiologic al tuberculozei la bovine;
B. Sunt bacilli Gram negativi, uşor încurbaţi,
ramificaţi;
C. Sunt bacilli nesporulaţi şi fără capsulă, aerobi, cu
multiplicare lentă la 24h;
D. Micobacteriile sunt distruse de toate antibiotice;
E. Micobacteriile nu au proprietatea de acido-
alcoolo-rezistenţă.
(pag. 73-74)
*2 Care dintre următoarele afirmaţii privind
tuberculoza la om este adevarata?
A. Infecţia este însoţită întotdeauna de
îmbolnăvirea TB;
B. Forma pulmonară este rară;
C. Calea de transmitere este aeriană;
D. Tratamentul constă în asociere de antibiotice
timp de 2 luni;
E. În 25% din cazuri infecţia primară progresează
spre TB activă.
(pag. 74-75)
*3 Tuberculoza secundară are următoarele
caracteristici:
A. Apare pe un organism nesensibilizat în prealabil
de către infecţia primară;
B. TB secundara se vindecă de regulă spontan cu
excepţia unor forme complicate;
C. Ftiziogeneza este numai endogena
D. Se asociază frecvent cu prezeta adenopatiilor
satelite;
E. Taboul clinic al TB secundare pulmonare
cuprinde semnele generale ale impregnării
bacilare.
(pag. 77)
*4 Tabloul clinic in tuberculoza pulmonara
secundara:
A. asociază şi unele fenomene asociate
hipersensibilităţii imune exacerbate: eritemul
nodos, eritemul polimorf;
B. prezinta semne si simptome specifice: febra,
frisoane si junghi thoracic;
C. prezinta sindrom de impregnare bacilară
accentuată, tuse trenantă, hemoptizie,
simptomele complicaţiilor;
D. asociaza keratoconjunctivita flictenulară, nefrite
si purpure hemoragice;
E. prezinta intotdeauna tuse cu expectoratie
hemoptoica.
(pag. 76-77)
*5 In diagnosticul tuberculozei pulmonare
urmatoarea afirmatie legata de examenul
bacteriologic este corecta:
A. examenul bacteriologic este principala metodă
pentru diagnosticul de certitudine al TB
B. este necesara o singura proba de sputa
C. recoltarea sputei trebuie facuta preferabil seara;
D. produsele destinate examenului bacteriologic
sunt: sputa expectorată spontan prin tuse, urina
si lichidul peritoneal;
E. Examenul bacteriologic pentru micobacteriile
TB cuprinde microscopia în coloraţia May-
Grünwald Giemsa.
(pag. 79)
*6 Confirmarea prezenței bacilului Koch se
realizează prin efectuarea de culturi pe
mediul:
A. Geloza simplă
B. mediul solid Löwenstein Jensen
C. Sabouraud
D. Leifson
E. Chapman
(pag. 77)
*7 Regimul terapeutic recomandat in
tratamentul tuberculozei pulmonare in
situatia unui caz nou cu frotiu sau cultura
poziva este:
A. 2 luni HRZES, urmat de 4 luni HR;
B. 3 luni HRZE, urmat de 3 luni HR;
C. 3 luni HRZE, urmat de 5 luni HR;
D. 2 luni HRZE, urmat de 4 luni HR;
E. nici una din variantele de mai sus.
(pag. 85)
Pag. 12 din 146
*8 Tuberculoza pulmonara primara are
urmatoarele caractere principale:
A. rezulta din reactivarea unei infectii latente;
B. in majoritatea cazurilor, leziunea nu se vindeca
spontan;
C. se intalneste frecvent la adulti;
D. simptomele respiratorii sunt intotdeauna
prezente si se manifestă prin tuse cu
expectoratie hemoptoica.
E. dezvoltă aspecte tipice de „complex primar TB”:
afect primar în parenchimul pulmonar, limfangită
şi adenopatie hilo-mediastinală;
(pag. 76)
*9 Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta
unul dintre principiile tratamentului corect cu
antibiotice în tuberculoza?
A. tratament regulat pe toată perioada de 6 – 9 – 12
luni (în funcţie de forma de boală) fără omisiuni
de prize;
B. tratament sub directă observaţie pe toata durata
tratamentului, doza unică matinală, dozare pe
kg/corp;
C. reevaluare periodică a funcţiei hepatice, renale,
audiogramă;
D. toate din cele de mai sus
E. nici unul din cele de mai sus
(pag. 84)
* 10 Medicamentele antituberculoase de linia intai
sunt:
A. Pirazinamidă
B. Amikacină
C. Cicloserină
D. Levofloxacin
E. Ofloxacin
(pag. 83-84)
11 Mediile de cultura utilizate pentru izolarea
micobacteriilor in diagnosticul tuberculozei
sunt:
A. mediul geloza - sange
B. mediul Pike
C. mediul solid Löwenstein Jensen
D. mediul Sabouraud
E. medii rapide lichide Bactec
(pag. 77)
12 Urmatoarele afirmatii despre
intradermoreactia la tuberculină sunt
adevarate:
A. testul este un marker al infecţiei naturale sau
vaccinale, dar nu certifică boala
B. la persoanele imunocompetente reacţia
inflamatorie/ induraţia de 10-17mm sugerează
infecţia cu BK
C. reacţia pozitivă este reacţia inflamatorie/
induraţia ≥10mm ce apare la 24h de la injectare
D. testul pozitiv confirma diagnosticul de boala
activa
E. pot aparea reactii pozitive si dupa infectii cu
micobacterii netuberculoase sau dupa
vaccinarea BCG
(pag. 78)
13 Agentii de prima linie in tratamentul
tuberculozei sunt:
A. Amoxicilina;
B. Vancomicina;
C. Rifampicina;
D. Etambutol;
E. Levofloxacina;
(pag. 84)
14 Examenul radiologic pulmonar in
tuberculoza pulmonara:
A. radiografia oferă criterii solide în TB pulmonară
neconfirmată bacteriologic dar nu este utilă în
screening-ul persoanelor cu risc crescut sau a
contacţilor;
B. poate releva infiltrate pulmonare apicale;
C. poate releva cavităţi în diferite stadii de evoluţie;
D. dinamica radiologică este rapida atat spontan cat
si sub tratament;
E. poate evidentia semnele unor complicaţii.
(pag. 79)
15 Hemoptizia poate fi o complicatie a
tuberculozei pulmonare. Tratamentul
acesteia cuprinde:
A. interzicerea alimentelor fierbinţi;
B. antihemoragice: Vitamina K, Etamsilat,
Adrenostazin, Vitamina C;
C. repausul fizic si vocal nu sunt necesare;
D. o alimentaţie uşoară semilichidă, fierbinte, va fi
permisă după câteva ore;
E. pungă cu gheaţă pe torace.
(pag. 79-80)
Pag. 13 din 146
16 Printre criteriile de certitudine ale
diagnosticului pozitiv al pleureziei
serofibrinoase TB se numara:
A. vârsta tânără <40 de ani;
B. IDR2PPD pozitiv;
C. prezenţa BK la microscopie/ cultură în lichidul
pleural sau în biopsia pleurală percutană;
D. evidentierea granuloamelor TB la examenul
histopatologic;
E. antecedente personale de TB pulmonară.
(pag. 81)
17 Ce afirmatii sunt adevarate despre
tuberculoza extrarespiratorie?
A. Tuberculoza ganglionară secundară afectează
predominant ganglionii occipitali si
submandibulari;
B. TB genitală la bărbaţi determină frecvent
orhiepididimită;
C. Tuberculoza digestivă se localizează
predominant în regiunea ileo-cecală, dar poate
afectata orice segment digestiv;
D. In tuberculoza peritoneala, lichidul peritoneal
obţinut prin paracenteză este un transudat;
E. Tuberculoza osteoarticulară se manifestă mai
frecvent sub forme mixte osteo – articulare, la
nivelul articulaţiilor mari.
(pag. 81-83)
18 Urmatoarele afirmatii referitoare la
tratamentul tuberculozei sunt adevarate:
A. scopul tratamentului în TB este vindecarea
pacienţilor si reducerea riscului de recidive;
B. terapia antibiotica este etapizată (regimuri
bifazice): faza de atac zilnică regim 7/7 (intensivă
cu 2 - 3 droguri), urmată de faza de continuare
(regim intermitent 3/7 cu 2 -3 droguri);
C. administrarea antibioticelor este posibila după
stabilirea unui diagnostic precis şi înregistrarea
TB în evidenţa activă
D. gratuitatea tuturor mijloacelor terapeutice este
indicata pentru toţi bolnavii de TB;
E. terapia cu antibiotice este etapizata sub forma
regimurilor bifazice: faza de atac, zilnica regim
7/7 (intensivă cu 4 - 5 droguri), urmată de faza
de continuare (regim intermitent 3/7 cu 2 -3
droguri);
(pag. 83-84)
19 Pentru medicamentele antituberculoase,
administrate in regimurile zilnice, este
recomandata urmatoarea posologie:
A. Izoniazida (H) - 5 (4-6) mg/kg;
B. Etambutol € - 25 (20-30) mg/kg;
C. Streptomicina (SM) - 15 (12-18) mg/kg;
D. Rifampicina ® - 10 (8-12) mg/kg;
E. Pirazinamida (Z) - 10 (8-12) mg/kg.
(pag. 84)
20 Referitor la tratamentul tuberculozei, schema
2 HRZSE + 1 HRZE in administrare 7/7,
asociata cu 5 HRE, in administrare 3/7 este
indicata in urmatoarele situatii:
A. Tuberculoza pulmonară M + la prim retratament;
B. Tuberculoza extrapulmonară, caz nou;
C. Eşec al tratamentului initial;
D. Cazuri de TB multidrog rezistente MDR/XDR
E. Recidive la cazuri la care nu s-a confirmat o
chimiorezistenţă.
(pag. 85)
Tema nr. 6
Trombembolismul pulmonar
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
88-104
1 Elementele componente ale triadei Virchow,
care favorizeaza formarea trombului venos
sunt:
A. Neoplazia
B. hipercoagulabilitatea
C. Chimioterapia
D. staza sau turbulenta fluxului sangvin
E. Injuria endoteliala
(pag. 89)
2 Factorii de risc puternici (odd ratio > 10)
pentru trombembolismul pulmonar sunt:
A. Repausul la pat
B. Fracturi ale membrelor inferioare
C. Sarcina
D. leziuni ale maduvei spinarii
E. Chimioterapia
(pag. 89)
Pag. 14 din 146
3 Trombofiliile ereditare asociate cu
trombemebolismul pulmonar sunt:
A. factorul V Leiden
B. Deficitul de proteina C
C. trombocitoza esentiala
D. deficitul de protrombina
E. defcitul de factor VIII
(pag. 90)
4 Simptomele cele mai frecvente care apar la
un pacient cu trombembolism pulmonar sunt:
A. durerea toracica cu caracter pleuretic
B. Wheezing-ul
C. dispneea
D. cresterea TA
E. Frisonul
(pag. 91)
5 Durerea toracica ce apare la pacientul cu
trombembolism pulmonar are urmatoarele
caractere:
A. este intensa
B. are caracter pleuretic
C. apare tipic in emboliile mari
D. are caracter anginos in TEP central
E. iradiaza interscapulovertebral
(pag. 91)
6 Semnele clinice mai frecvent intalnite in
trombembolismul pulmonar sunt:
A. Tahicardia
B. galopul de VS
C. accentuarea componentei pulmonare a
zgomotului II
D. Hipertensiunea arteriala
E. turgescenta jugularelor
(pag. 91)
7 Dispneea intalnita la pacientii cu
trombembolism pulmonar are urmatoarele
caractere:
A. debutul este brusc
B. este concordanta cu examenul obiectiv
C. poate fi unic simptom
D. Se asociaza obligatoriu cu hemoptizia
E. este simptomul cel mai frecvent intalnit
(pag. 91)
8 Determinarea troponinei la pacientul
suspectat de trombembolism pulmonar este
utila pentru:
A. diagnosticul de certitudine
B. stratificarea TEP submasiv
C. aprecierea functiei VD
D. reducerea investigatiilor imagistice inutile si
iradiante
E. aprecierea prognosticului bolii
(pag. 92)
9 Urmatoarele constante se coreleaza cu
mortalitatea la 30 de zile in trombembolismul
pulmonar acut:
A. cresterea VSH
B. leucocitoza
C. cresterea creatininei serice
D. cresterea troponinei serice
E. scaderea ratei de filtrare glomerulare
(pag. 92)
10 Modificarile electrocardiografice cel mai
frecvent intalnite in trombembolismul
pulmonar sunt:
A. blocul major de ramura stanga recent aparut
B. bradicardia sinusala
C. modificarile de segment ST
D. aspectul S1Q1T1
E. tahicardia sinusala
(pag. 92)
* 11 Riscul de trombembolism pulmonar in
neoplazii, se asociaza cel mai frecvent cu:
A. varsta inaintata
B. chimioterapia
C. hemopatiile maligne
D. cateterele venoase centrale
E. perioada postpartum
(pag. 89)
* 12 Trombofiliile se incadreaza in urmatoarea
grupa de risc pentru trombembolismul
pulmonar:
A. factori de risc foarte slabi
B. factori de risc slabi
C. factori de risc moderati
D. factori de risc puternici
E. factori de risc foarte puternici
(pag. 89)
Pag. 15 din 146
* 13 Cea mai frecventa cauza genetica de
trombembolism pulmonar este:
A. deficitul de antitrombina III
B. deficitul de factor VIII
* 18 In trecut, “standardul de aur” in diagnosticul
trombembolismului pulmonar a fost
considerat:
A. radiografia pulmonara

C. deficitul de proteina S B. scintigrafia pulmonara

D. hemofilia C. angiografía pulmonara

E. factorul V Leiden D. ecocardiografia

(pag. 90) E. electrocardiograma
(pag. 94)
* 14 Un semn clinic rar, dar sugestiv pentru
afectarea hemodinamica semnificativa din * 19 In prezent, “standardul de aur” in
trombembolism pulmonar, este: diagnosticul trombembolismului pulmonar
este considerat:
A. turgescenta jugularelor
B. cianoza A. scintigrafia pulmonara

C. hipotensiunea arteriala si socul B. ecocardiografia

D. hipertensiunea arteriala C. radiografia pulmonara

E. galopul ventricular drept D. angiografía prin computer tomografie

(pag. 90) E. BNP (brain natriuretic peptide)
(pag. 94)
* 15 Simptomul cel mai frecvent intalnit la
pacientii cu trombembolism pulmonar * 20 Suspiciunea clinica de trombembolism
central este: pulmonar trebuie confirmata imagistic prin:
A. durerea retrosternala A. Radiografie pulmonara
B. durerea toracica cu caracter pleuretic B. Ecocardiografie
C. tusea C. Ecografie prin compresie venoasa
D. hemoptizia D. Scintigrafie pulmonara de ventilatie
E. ameteala E. Angiografie pulmonara prin computer tomografie
(pag. 91) (pag. 95)

* 16 Care din urmatoarele explorari paraclinice * 21 Decesul pacientilor cu trombembolism

are valoare predictiva negativa inalta pentru pulmonar se produce prin:
trombembolismul pulmonar?
A. Soc hipovolemic
A. gazometria arteriala B. Insuficienta respiratorie acuta
B. determinarea troponinei serice C. Hipotensiune arteriala pulmonara
C. BNP sau NT-pro-BNP D. Insuficienta ventriculara dreapta acuta
D. determinarea D-dimerilor E. Insuficienta ventriculara stanga acuta
E. creatinina serica (pag. 97)
(pag. 92)
* 22 Anticoagularea orala in tratamentul
* 17 Semnul radiologic, cel mai frecvent intalnit in trombembolismului pulmonar se realizeaza
trombembolismul pulmonar este: cu:
A. atelectazia A. Acenocumarol
B. oligoemia difuza B. Fondaparina
C. opacitatea triunghiulara C. Clopidogrel
D. opacitatea in periferia parenchimului D. Nadroparina
E. oligoemia focala E. Aspirina
(pag. 93) (pag. 99)

Pag. 16 din 146

* 23 Anticoagularea parenterala in tratamentul 4 Patogeneza sindromului X coronarian
trombembolismului pulmonar se realizeaza cuprinde următoarele mecanisme:
cu:
A. hiperhomocisteinemia
A. Acenocumarol B. insulinorezistența
B. Aspirina C. disfuncția endotelială
C. Dabigatran D. deficitul de estrogeni
D. Rivaroxaban E. ischemia microvasculară
E. Nadroparina (pag. 111)
(pag. 99)
5 Contraindicații absolute ale fibrinolizei în
Tema nr. 7 STEMI sunt:
Boala coronariana A. AVC ischemic în ultimele 6 luni
Bibliografie asociata temei: B. puncții în zone necompresibile în ultimele 24 ore
Compendiu vol I C. hipertensiune arterială refractară
105-148
D. resuscitare cardiacă prelungită
1 Riscul intermediar de mortalitate în boala E. sîngerare gastrointestibnală în ultima lună
coronariană stabilă este stabilit de :
(pag. 127)
A. fracție de ejecție a VS 35-49%
6 Contraindicații relative ale fibrinolizei în
B. defecte mici sau absente de perfuzie la
STEMI sunt:
scintigrafia miocardică de stres
C. test de efort ECG pozitiv cu criterii de severitate A. tratament anticoagulant oral

D. dilatare ventriculară importantă B. ulcer peptic activ

E. tulburări limitate de cinetică la ecocardiografia de C. afecțiuni hepatice severe

stres, induse de doze mari de dobutamină D. accidente ischemice tranzitorii în ultimele 6 luni
(pag. 109) E. sîngerare gastrointestinală în ultima lună
2 Tomografia computerizată cardiacă în boala (pag. 127)
coronariană stabilă este utilă pentru:
7 Incidența hemoragiilor intracraniene majore
A. evaluarea exactă a fracției de ejecție a VS postfibrinoliză este maximă:
B. calcularea scorului de calciu coronarian A. la vîrstnici
C. identificarea cu acuitate a leziunilor obstructive B. la femei
coronariene
C. la bărbați
D. screeningul noninvaziv la pacienții cu risc redus
D. la hipertensivi
E. diagnosticul insuficienței mitrale ischemice
E. după 72 de ore de la trombofibrinoliză
asociate
(pag. 127)
(pag. 108)
8 Administrarea inhibitorilor de glicoproteină
3 Diagnosticul anginei pectorale Prinzmetal se
IIa/IIIb la pacientul cu STEMI și angioplastie
caracterizează prin:
primară este indicată în caz de:
A. durere precordială prelungită peste 30 minute
A. tromb masiv intracoronarian
B. orar fix, deoarece apare în a doua jumătate a
B. stenoză severă intracoronariană
nopții
C. flux coronarian lent
C. raportul incidenței bărbați/femei este de 5:1
D. stenoză semnificativă a trunchiului arterei
D. supradenivelare tranzitorie de segment ST pe
coronare stîngi
ECG
E. infarct miocardic cu șoc cardiogen
E. subdenivelare tranzitorie de segment ST pe ECG
(pag. 129)
(pag. 113)

Pag. 17 din 146

9 Anevrismul de VS consecutiv unui STEMI 14 Infarctele miocardice non-aterosclerotice au
anterior se poate complica cu: ca etiologie:
A. aritmii A. spasmul coronarian
B. tromboză intraventriculară B. vasculitele coronariene
C. agravarea unei insuficiențe cardiace preexistente C. disecția de aortă
D. reinfarctizare D. emboliile coronariene
E. pericardită epistenocardic E. consumul de cocaină
(pag. 133) (pag. 137)

10 Pericardita acută ce complică un STEMI se 15 Creșterea consumului miocardic de oxigen

caracterizează prin: poate precipita un sindrom coronarian acut
prin:
A. sindrom febril
B. frecătură pericardică A. febră

C. durere toracică cu caracter de junghi B. tahiaritmii

D. cedează la tratamentul cu aspirină C. embolie pulmonară

E. cedează la tratamentul cu corticoizi D. tireotoxicoză

(pag. 133) E. anemie
(pag. 137)
11 Implantarea unui defibrilator cardiac pentru
prevcenția aritmiilor maligne ventriculare 16 Clasificarea Topol definește riscul crescut în
post STEMI are indicație la pacienții cu: cazul unui SCA, în condițiile apariției
următoarelor condiții clinice:
A. disfuncție diastolică severă
B. disfuncție sistolică severă A. edem pulmonar acut

C. fibrilație atrială cu deteriorare hemodinamică B. vîrsta sub 70 ani

D. fibrilație ventriculară C. BCRS nou apărut

E. tahicardie ventriculară cu deteriorare D. unde Q patologice

hemodinamică E. tahicardii ventriculare maligne
(pag. 133) (pag. 142)
12 Ruptura peretelui liber ventricular, 17 Nitrații ca medicație antiischemică
complicație mecanică a unui STEMI se acționează prin următoarele mecanisme:
caracterizează prin:
A. reduc presarcina
A. hemopericard
B. reduc contractilitatea miocardică
B. tamponadă cardiacă
C. scad consumul miocardic de oxigen
C. colaps cardiovascular cu disociație
D. reduc frecvența cardiacă
electromecanică
E. cresc aportul miocardic în oxigen prin
D. fibrilație atrială
vasodilatație coronariană
E. edem pulmonar (pag. 143)
(pag. 132)
18 Riscul intermediar de stratificare a riscului
13 Tratamentul anticoagulant oral la un pacient unui pacient cu SCA presupune:
cu STEMI este recomandat în caz de:
A. istoric de tromboembolism pulmonar
A. fibrilație atrială
B. istoric de infarct miocardic
B. tahicardie ventriculară recurentă
C. istoric de accident vascular cerebral
C. fibrilație ventriculară
D. istoric boală arterială periferică
D. proteze mecanice valvulare
E. istoric de reumatism articular acut
E. tromboză intraventriculară (pag. 142)
(pag. 128)

Pag. 18 din 146

 19 Care dintre următoarele medicamente inhibă * 24 Prezența undei Q de necroză în derivațiile
receptorii de glicoproteină plachetară IIb/IIIa: DII, DIII, aVF semnifică infarct miocardic:
A. ticagrelor A. lateral
B. prasugrel B. latero-posterior
C. rivaroxaban C. infero-lateral
D. tirofiban D. inferior
E. abciximab E. infero-posterior
(pag. 144) (pag. 122)

20 Dintre inhibitorii de receptori P2Y12, ca * 25 Intervalul de timp necesar pentru atingerea

medicație antiplachetară în SCA, fac parte: nivelului maxim seric al troponinei I este de :
A. apixaban A. 2-4 ore
B. rivaroxaban B. 4-6 ore
C. ticagrelor C. 6-12 ore
D. clopidogrel D. 12-20 ore
E. prasugrel E. 24 ore
(pag. 144) (pag. 124)

* 21 Testul standard de diagnostic al ischemiei * 26 Care dintre următoare nu reprezintă

microvasculare din angina microvasculare contraindicație de fibrinoliză în STEMI:
este:
A. endocardită infecțioasă
A. ecocardiografia de stres B. resuscitare cardiacă prelungită
B. testul ECG de effort C. infarct miocardic cu șoc cardiogen
C. scintigrafia de perfuzie de effort D. infarct miocardic asociat disecției de aortă
D. determinarea rezervei de flux coronarian prin E. pacient sub tratament anticoagulant oral
metode invazive
(pag. 127)
E. calcularea scorului de calciu
(pag. 112) * 27 Beneficiul maxim al angioplastiei
coronariene primare postinfarct miocardic
* 22 Limitarea marcată a activității fizice, cu prag este în primele:
de efort de maxim 5 Metz, corespunde
A. 2 ore
conform clasificării canadiene din angina
pectorală stabilă, clasei: B. 6 ore
A. I C. 12 ore
B. II D. 24 ore
C. III E. 48 ore
D. IV (pag. 126)
E. V * 28 Ruptura peretelui infarctat reprezentînd o
(pag. 107) complicație mecanică a STEMI apare cel mai
frecvent:
* 23 Edemul pulmonar acut cardiogen asociat
A. după 24 ore
unui STEMI corespunde conform clasificării
Kilip, clasei: B. după 48 ore
A. I C. după 3-5 zile
B. II D. după 7 zile
C. III E. după 14 zile
D. IV (pag. 132)
E. V
(pag. 121)

Pag. 19 din 146

* 29 Extrasistolele ventriculare nesistematizate * 34 Anevrismul de VS apare cel mai frecvent
apărute în contextul unui STEMI presupun: consecutiv unui infarct miocardic:
A. creșterea dozelor de betablocant A. inferior
B. tratament cu amiodaronă B. lateral
C. tratament cu xilină C. anterior
D. tratament cu calciu blocante nondihidropiridinice D. septal profund
E. nu necesită tratament specific E. de ventricul drept
(pag. 133) (pag. 133)

* 30 Blocul atrioventricular gradul I apărut în * 35 Care dintre următoarele clase de

contextul unui STEMI impune:
A. cardiostimulare temporară de siguranță
B. cardiostimulare permanentă dacă intervalul PR
este peste 320 msecunde
C. tratament cu atropină i.v.
D. tratament cu isoproterenol i.v.
E. nu necesită tratament
(pag. 133)
* 31 Cea mai frecventă complicație de ritm
supraventriculară a unui STEMI este:
A. tahicardia atrială multifocală
B. tahicardia atrială automată
C. fibrilația atrială
D. flutterul atrial
E. aritmia extrasistolică atrială
(pag. 133)
* 32 Nivelul terapeutic țintă al LDL colesterol la
un pacient cu infarct miocardic constituit
este:
A. 130 mg/dl
medicamente sunt de evitat în infarctul
miocardic al VD:
A. betablocantele
B. statinele
C. heparina nefracționată
D. vasodilatatoarele
E. inhibitorii de receptori P2Y12
(pag. 132)
* 36 Cardiostimularea permanentă la un pacient
cu STEMI are indicație în cazul:
A. bloc A-V grd I cu bloc fascicular anterosuperior
B. bloc A-V grd I cu bloc fascicular posteroinferior
C. bloc A-V tip II Wenchebach
D. bloc A-V grd II asociat cu bloc complet de ramură
E. BCRD asociat cu bloc fascicular anterosuperior
(pag. 133)
* 37 Care medicament antiaritmic este
recomandat la un pacient cu STEMI și
disfuncție severă VS pentru profilaxia
tulburărilor maligne de ritm ventriculare:

B. 110 mg/dl A. mexiletina

C. 100 mg/dl B. fenitoina

D. 90 mg/dl C. propafenona

E. 70 mg/dl D. disopiramida
(pag. 147) E. amiodarona
(pag. 132)
* 33 Angina de novo sau angina pectorală cu
debut recent, presupune că are o vechime de: * 38 Apariția șocului cardiogen asociat unui
A. maxim 2 zile STEMI presupune afectarea a cel puțin:

B. maxim 7 zile A. 10% din VS

C. maxim 14 zile B. 20% din VS
D. maxim 21zile C. 30% din VS

E. maxim 30 zile D. 40% din VS

(pag. 137) E. infarct miocardic de VD asociat
(pag. 120)

Pag. 20 din 146

* 39 Prevenția secundară presupune reducerea 3 Care din urmatorii factori influenteaza
grăsimilor din aportul caloric total la maxim: debitul cardiac si implicit valorile tensionale?
A. 10% A. Frecventa cardiaca
B. 20% B. Vascozitatea
C. 30% C. Contractilitatea miocardica
D. 40% D. Sistemul nervos autonom
E. 50% E. Presarcina
(pag. 131) (pag. 151)

* 40 Termenul de fibrilație ventriculară tardivă 4 HTA de cauza renoparenchimatoasa se

presupune apariția acesteia după un interval intalneste in:
de timp de la debutul STEMI de minim:
A. Nefropatia diabetica
A. 6 ore B. Displazia fibromusculara a arterei renale
B. 12 ore C. Rinichiul polichistic
C. 24 ore D. Uropatia obstructiva
D. 48 ore E. Stenoza aterosclerotica a arterei renale
E. 7 zile (pag. 153)
(pag. 133)
5 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
Tema nr. 8 la HTA din feocromocitom sunt adevarate?
Hipertensiunea arteriala A. Cauza HTA este excesul de hormoni
Bibliografie asociata temei: mineralocorticoizi
Compendiu vol I B. Cauza este o tumora localizata in
149-172 medulosuprarenala (celulele cromafine)
C. Localizarea poate fi si extra-adrenala -
1 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare paraganglioame
la HTA sunt adevarate?
D. Sunt secretate in exces catecolamine
A. Este o afectiune cronica rar intalnita in Europa si
Statele Unite E. Hiperaldosteronismul aparut determina
hipopotasemie
B. Furnizeaza cel mai mare numar de retete si
medicamente prescrise (pag. 153-154)

C. Este atat o boala cat si un factor de risc major 6 In care dintre urmatoarele situatii apare HTA
pentru alte afectiuni cardiace, cerebrale si renale sistolica izolata?
D. Rata de control a tensiunii arteriale depaseste A. Fistula arteriovenoasa
jumatate din numarul pacientilor hipertensivi
B. Stenoza aortica valvulara
E. Reprezinta cel mai frecvent motiv de consultatie
medicala ambulatorie C. Rigiditatea aortei crescuta

(pag. 149) D. Boala Paget

E. Tireotoxicoza
2 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la HTA „maligna” sunt adevarate? (pag. 154)

A. Se caracterizeaza prin valori tensionale foarte 7 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
mult crescute si refractare la HTA din sindromul Cushing sunt
adevarate?
B. Prezinta manifestari severe ale organelor tinta
afectate A. Substratul poate fi un adenom hipofizar
C. Are un prognostic bun secretant de ACTH

D. Pacientii au valori crescute ale TA doar in
contextul consultatiei medicale
E. Ca explicatie este invocata anxietatea excesiva
la contactul cu medicul.
(pag. 150-151)
B. HTA este determinata de productia in exces a
cortisolului
C. Apare un sindrom hiperkinetic
D. Patogeneza implica retentia hidrosalina,
hiperactivitatea sistemului RAA, cresterea
activitatii SNS
E. Se asociaza in timp afectarea functiei renale prin
nefrolitiaza, nefrocalcinoza.
(pag. 154)

Pag. 21 din 146

8 Ecocardiografia aduce urmatoarele informatii
la pacientul hipertensiv:
A. Evalueaza si cuantifica masa ventriculara stanga
crescuta
B. Evalueaza fractia de ejectie ventriculara stanga
C. Evalueaza dimensiunea si volumul atriului stang
D. Permite calcularea indicilor Sokolow-Lyon si
Cornell
E. Semnaleaza prezenta disfunctiei diastolice
(pag. 157)
9 Prezenta afectarii subclinice de organ se
evidentiaza prin urmatorii parametri:
A. Velocitatea undei de puls carotido-femural < 12
m/sec
B. Hipertrofia ventriculara stanga
C. Scaderea clearance-ului creatininei < 60 mg/dl
D. Microalbuminurie pana la 300 mg/24 ore
E. Grosimea peretelui carotidian < 0,9 mm
(pag. 159)
10 Afectarea clinica a organelor tinta in HTA se
refera la
A. Boala arteriala periferica
B. Infarct miocardic, angina pectorala, insuficienta
cardiaca
C. Accident vascular cerebral
D. Proteinurie < 300 mg/24 ore
E. Retinopatie
(pag. 160)
11 Principalele masuri de tratament
nonfarmacologic in HTA se refera la:
A. Evitarea activitatii fizice
B. Abandonarea fumatului
C. Scaderea aportului de Na
D. Alimentatie hiperlipemianta
E. Consum excesiv de alcool
(pag. 163)
12 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
HTA la varstnici sunt adevarate?
A. Caracteristica hemodinamica este HTA sistolica
si cresterea presiunii pulsului
B. Riscul hipotensiunii ortostatice este redus
C. Diuretticele tiazidice si blocantii de calciu
constituie primele optiuni
D. Nu exista dovezi ale beneficiului tratarii HTA la
varstnici
E. Riscul interferentelor medicamentoase este
ridicat
(pag. 167)
13 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
hipertensivii diabetici sunt adevarate?
A. Clasele de antihipertensive preferate sunt IEC,
sartanii si inhibitorii reninei
B. Clasele de antihipertensive preferate sunt
betablocantele si diureticele tiazidice
C. Asocierea HTA cu diabetul zaharat creste mult
riscul complicatiilor
D. In prezenta insuficientei renale se impune
asocierea terapiei diuretice
E. Tratarea HTA aduce mari beneficii de protectie
asupra consecintelor cardiovasculare, renale si
retiniene ale DZ
(pag. 167)
14 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
HTA la coronarieni sunt adevarate?
A. In vederea preventiei primare a bolii coronariene,
obiectivul de atins este de 140/90 mm Hg, cu
oricare din clasele antihipertensive
B. Medicatia de prima linie recomandata pentru
pacientii coronarieni se refera la beta-blocante si
IEC sau sartani.
C. In cazul insuficientei cardiace de origine
ischemica, se recomanda in prezent reducerea
TA sub 120/80 mm Hg.
D. Dihidropiridinele cu actiune rapida (nifedipina)
sunt recomandate in acest context clinic
E. HTA este un factor de risc independent pentru
aparitia bolii coronariene
(pag. 167-168)
15 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la hipertensiunea asociata cu afectare renala
sunt adevarate?
A. HTA este factor de risc pentru progresia bolilor
renale
B. Valorile tensionale maxime acceptate de ghiduri
pentru pacientii cu boli renale sunt 130/80 mm
Hg.
C. Valorile tensionale maxime acceptate de ghiduri
pentru pacientii cu boli renale sunt 140/90 mm Hg
D. Medicatia de electie pentru pacientii hipertensivi
cu nefropatie si cu proteinurie este reprezentata
de IEC si sartani
E. Medicatia de electie pentru pacientii hipertensivi
cu nefropatie este reprezentata de Methyldopa
(pag. 168)
* 16 HTA se considera in mod uzual atunci cand
valorile TA sunt:
A. .> 115/75 mm Hg
B. > 140/90 mm Hg
C. > 120/80 mm Hg
D. < 140/90 mm Hg
E. > 130/80 mm Hg
(pag. 149)
Pag. 22 din 146
* 17 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
HTA ca factor de risc este adevarata?
A. Valoarea diastolica prea scazuta nu reprezinta
un risc suplimentar
B. Valoarea sistolica este considerata mai putin
importanta decat cea diastolica
C. Predictia TA medii pare a fi in relatie cu AVC
D. Presiunea pulsului la varstnici nu este un factor
de prognostic semnificativ
E. Exista o corelatie mai puternica intre TA
periferica si riscul CV la persoanele de varsta
medie
(pag. 150)
* 18 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la HTA sistolica a varstnicului este
adevarata?
A. TA sistolica > 140 mm Hg si TA diastolica > 90
mm Hg
B. TA sistolica > 140 mm Hg si TA diastolica < 90
mm Hg
C. Se datoreaza in principal cresterii rezistentei
periferice
D. Se datoreaza unei hiperactivitati simpatice
E. Se datoreaza cresterii elasticitatii arteriale
(pag. 150)
* 19 Care din urmatoarele caracteristici apartine
HTA “mascate”?
A. Valorile normale se constata la consultatii (<
140/90 mm Hg)
B. Valorile crescute apar doar in contextul
consultatiei medicale
C. Se datoreaza anxietatii excesive la contactul cu
medicul
D. Este mai frecvent intalnita la varstnici
E. Apar manifestari severe ale organelor tinta
(pag. 150-151)
* 20 Care dintre urmatorii factori influenteaza
rezistenta vasculara periferica si implicit TA
sistemica?
A. Contractilitatea miocardica
B. Competenta valvelor cardiace
C. Vascozitatea
D. Frecventa cardiaca
E. Presarcina
(pag. 151)
* 21 Care din urmatoarele mecanisme se refera la
predispozitia genetica in etiopatogeneza HTA
primare?
A. Sistemul renina – angiotensina - aldosteron
B. Anomalia monogenica a canalelor de sodiu din
rinichi (sindromul Liddle)
C. Sistemul nervos simpatic
D. Sistemul nervos parasimpatic
E. Sistemul vascular prin disfunctia endoteliala si
remodelarea vasculara
(pag. 151-152)
* 22 Care din urmatoarele afectiuni determina
HTA renovasculara?
A. Glomerulonefrita
B. Rinichiul polichistic
C. Nefropatia diabetica
D. Stenoza uni sau bilaterala a arterei renale
E. Pielonefrita
(pag. 153)
* 23 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
HTA din coarctatia de aorta este adevarata?
A. HTA este masurata doar la nivelul membrelor
inferioare
B. HTA este masurata doar la nivelul membrelor
superioare
C. Cauza este excesul de hormoni mineralocorticoizi
D. Cauza este o tumora localizata in
medulosuprarenala
E. Se poate asocia cu carcinom medular tiroidian,
neurofibromatoza
(pag. 153)
* 24 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
HTA din hiperparatiroidism sunt adevarate?
A. HTA este determinata de productia in exces a
cortisolului
B. Este determinata de adenomul paratiroidian
hipersecretant si hipercalcemie
C. Substratul poate fi un adenom hipofizar
secretant de ACTH
D. Se datoreaza hiperaldosteronismului
E. Se asociaza cu hipopotasemie
(pag. 154)
* 25 Simptomul care pledeaza pentru afectarea
creierului in HTA este reprezentat de:
A. Palpitatii
B. Nicturie
C. Dispnee de effort
D. Episoade de ischemie cerebrala tranzitorie
E. Sete
(pag. 155)
Pag. 23 din 146
* 26 Care din urmatoarele explorari de laborator Tema nr. 9
este o explorare de rutina la pacientul cu Insuficienta cardiaca
HTA?
Bibliografie asociata temei:
A. Catecolaminele serice si/sau urinare
Compendiu vol I
B. Cortizolul 173-194
C. Aldosteronul
*1 Cel mai folosit diuretic in tratamentul
D. Renina serica edemului pulmonar acut cardiogen este:
E. Creatinina serica A. hidroclorotiazida.
(pag. 156-157) B. spironolactona.
* 27 Care din urmatoarele valori tensionale C. torasemidul.
caracterizeaza TA normal inalta? D. metolazona.
A. TA sistolica 120-129 si/sau TA diastolica 80-84 E. furosemidul.
mm Hg
(pag. 190)
B. TA sistolica 130-139 si/sau TA diastolica 85-89
mm Hg *2 Urmatoarea situatie poate produce sau
precipita o insuficienta cardiaca acuta prin
C. TA sistolica 140-159 si/sau TA diastolica 90-99
mm Hg debit cardiac crescut:

D. TA sistolica 160-179 si/sau TA diastolica 100- A. embolia pulmonara.

109 mm Hg B. tamponada.
E. TA sistolica < 120 si/sau TA diastolica < 80 mm C. tireotoxicoza.
Hg
D. disfunctia renala.
(pag. 158)
E. supraincarcarea volemica.
* 28 Asocierea HTA de gradul 1 cu 1-2 factori de (pag. 187)
risc incadreaza pacientul hipertensiv in clasa
de risc: *3 Cea mai frecventa cauza a socului cardiogen
este:
A. Risc obisnuit
B. Risc aditional scazut A. miocardita acuta.

C. Risc aditional moderat B. embolia pulmonara.

D. Risc aditional inalt C. disectia de aorta.

E. Risc aditional foarte inalt D. infarctul miocardic acut.

(pag. 159) E. aritmia acuta.

(pag. 189)
* 29 Care din urmatorii parametri se refera la
afectarea clinica a organelor tinta? *4 In edemul pulmonar acut cardiogen digitala
se administreaza pentru:
A. Microalbuminuria < 300 mg/24 ore
B. Hipertrofia ventriculara stanga A. efectul inotrop pozitiv.

C. Grosimea peretelui carotidian > 0,9 mm B. cresterea diurezei prin ameliorarea perfuziei
renale.
D. Velocitatea undei de puls carotido-femural > 12
m/sec C. controlul frecventei cardiace la pacientul cu
fibrilatie atriala.
E. Retinopatia
D. efectul vasodilatator.
(pag. 159-160)
E. efect anti-ischemic prin ameliorarea perfuziei
* 30 Care din urmatoarele substante miocardice.
antihipertensive este inhibitor central (pag. 191)
adrenergic?
A. Prazosin
B. Doxazosin
C. Clonidina
D. Labetalol
E. Carvedilol
(pag. 166)

Pag. 24 din 146

*5 La pacientul cu insuficienta cardiaca acuta 9 Urmatoarele afirmatii despre tratamentul
masurarea presiunii blocate in artera inotrop pozitiv si vasopresor in socul
pulmonara cu ajutorul cateterului Swan- cardiogen sunt adevarate:
Ganz:
A. noradrenalina este medicamentul de prima
A. este intotdeauna necesara. intentie.
B. poate distinge intre mecanismul cardiogen si non- B. dobutamina se administreaza in doze incepand
cardiogen la pacientii cu boli complexe cu 2-3 micrograme/kg/min.
concomitente. C. digoxinul administrat intravenos are un efect
C. demonstreaza originea cardiogena a edemului rapid de ameliorare a simptomelor, dar nu scade
pulmonar daca presiunea este mai mica de 25 mortalitatea.
mmHg. D. dopamina in doze mari poate produce tahiaritmii.
D. creste debitul cardiac in caz de insuficienta E. milrinona are efect inotrop pozitiv si
cardiaca dreapta. vasoconstrictor, crescand debitul cardiac si
E. demonstreaza etiologia tromboembolica a tensiunea arteriala.
insuficientei cardiace. (pag. 192-193)
(pag. 190)
10 Socul cardiogen tipic se caracterizeaza prin:
6 Cele trei elemente care definesc insuficienta
A. anurie sau oligurie.
cardiaca acuta sunt:
B. index cardiac intre 2-3 l/min/m2.
A. prezenta de simptome si semne de insuficienta
cardiaca. C. tensiune arteriala sistolica mai mica de 90
mmHg.
B. debutul rapid.
D. raluri crepitante fine si subcrepitante care apar
C. cresterea peptidului natriuretic de tip B (BNP) initial la bazele pulmonare si se extind spre
peste 100 pg/ml. varfuri.
D. prezenta de modificari infiltrative perihilar in aripi E. tensiune arteriala in general crescuta prin
de fluture pe radiografia cord-pulmon. suprastimulare simpatica.
E. necesitatea spitalizarii. (pag. 189)
(pag. 186)
* 11 Urmatorii factori au efect precipitant
7 Cauze si factori precipitanti ai insuficientei (agravant) al simptomelor in insuficienta
cardiace acute sunt: cardiaca, cu exceptia:
A. anemia. A. medicatie inotrop negativa (verapamil)
B. lipsa aderentei la tratament. B. beta-blocante
C. leziuni cerebrovasculare. C. tromboembolismul pulmonar
D. neoplazii. D. infectii
E. disfunctia hepatica. E. tireotoxicoza
(pag. 187) (pag. -)

8 Complicatii care pot sa apara in evolutia * 12 Urmatoarele afirmatii despre insuficienta

socului cardiogen sunt: cardiaca (IC) sunt adevarate, cu exceptia:
A. hemoragie digestiva prin ulcer de stres. A. pacientii in clasa I NYHA au limitare moderata
capacitatii de effort
B. accidente vasculare trombotice sau hemoragice.
B. pacientii in clasa III NYHA au limitare severa a
C. insuficienta hepatica.
capacitatii de effort
D. embolia pulmonara.
C. pacientii in clasa IV NYHA au simptome in repaus
E. alcaloza respiratorie.
D. in stadiul B pacientii au modificari structurale
(pag. 189) cardiace
E. in stadiul C au simptome de IC
(pag. -)

Pag. 25 din 146

* 13 Urmatoarele afirmatii despre insuficienta
cardiaca (IC) sunt adevarate, cu exceptia :
A. pacientii cu IC cu FE pastrata au dilatare
ventriculara stanga
B. FE a ventriculului stang scazuta inseamna FE ≤
40%
C. pacientii in stadiul A de IC au factori de risc
pentru IC dar fara modificari structurale cardiace
D. pacientii in stadiul C au semne si simptome de IC
E. pacientii in std D au boala avansata si simptome
severe in ciuda terapiei maximale
(pag. -)
* 14 Urmatoarele date despre insuficienta
cardiaca (IC) sunt adevarate cu exceptia:
A. in IC are loc o redistributie a debitului cardiac
sub efectul eliberarii de catecolamine
B. exista vasoconstrictie preferentiala la nivelul
cordului si creierului
C. in IC se produce activarea sistemului renina
angiotensina aldosteron
D. in IC creste sinteza de substante vasodilatatoare
E. in IC creste sinteza de TNF alfa
(pag. -)
* 15 Urmatoarele semne/ simptome sunt
prezente la pacientul cu insuficienta cardiaca
cu exceptia:
A. dispnee de decubit
B. edeme gambiere
C. pleurezie (hidrotorax) unilaterala
D. pleurezie (hemotorax) bilaterala
E. hepatomegalie sensibila
(pag. -)
* 16 Urmatoarele masuri nonfarmacologice sunt
recomandate la pacientul cu insuficienta
cardiaca (IC) cu exceptia:
A. reducerea consumului de sare la 10g/zi
B. oprire consum de alcool
C. vaccinare antipneumococica
D. antrenament fizic
E. mentinerea greutatii coporeala in stadiile
avansate de IC
(pag. -)
* 17 Urmatoarele clase de medicatie au efecte
benefice in insuficienta cardiaca cu FE
scazuta, cu exceptia:
A. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
(IECA)
B. B- blocante
C. diuretice antialdosteronice
D. hidralazina – isosorbid dinitrat
E. calciu blocante nondihidropiridinice
(pag. -)
* 18 Care afirmatie referitoare la terapia
insuficientei cardiace cu FE scazuta este
corecta:
A. blocantii receptorilor de angiotensina II (BRA)
cresc mortalitatea
B. nu se administreaza asociat blocanti de receptori
de angiotensina II (BRA) si inhibitori ai enzimei
de conversie a angiotensinei I (IECA)
C. IECA nu se asociaza cu diuretice
antialdosteronice
D. hidralazina-isosorbidul dinitrat nu se poate
administra in locul IECA sau BRA
E. ivabradina se poate administra in locul b-
blocantului
(pag. -)
* 19 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
insuficienta cardiaca (IC) cu FE scazuta, cu
exceptia:
A. B- blocantele scad mortalitatea
B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
(IECA) scad mortalitatea
C. direticele antialdosteronice scad mortalitatea
D. cardiodefibrilatorul implantabil (ICD) se foloseste
numai la pacientii cu stop cardiac resuscitat
E. efectul diureticelor pe mortalitate nu a fost studiat
riguros
(pag. -)
* 20 Referitor la insuficienta cardiaca, ce
afirmatie nu este corecta?
A. inlocuirea valvulara se recomanda la pacientul
cu IC inainte ca FE sa scada sub 30%
B. terapia de resincronizare se foloseste la pacientii
cu QRS > 120 ms, bloc complet de ramura
stanga si FE ≤ 35%
C. terapia de resincronizare se foloseste la pacientii
cu QRS cu durata normala
D. resincronizare se poate folosi la pacientii cu bloc
complet de ramura dreapta
E. pacientii pot avea beneficiu dupa
revascularizarea miocardica
(pag. -)
Pag. 26 din 146
21 Care dintre urmatoarele semne sunt regasite
la pacientul cu insuficienta cardiaca (IC)
A. Hepatomegale sensibila
B. Splenomegalie
C. Ascita
D. Pleurezie unilaterala (hidrotorax)
E. Zg de galop protodiastolic
(pag. -)
22 Selectati din mecanismele de mai jos pe cele
care contribuie la mentinerea debitul cardiac
in insuficienta cardiaca (IC)
A. activarea sistemului nervos simpatic
B. tahicardia
C. dilatarea ventriculara
D. cresterea eliberarii de aldosteron
E. activarea fibroblastilor la nivelul miocardului
(pag. -)
23 Care dintre afirmatiile de mai jos sunt
adevarate?
A. valoarea NT pro BNP > 300 pg/ml sustine
diagnosticul de insuficienta cardiaca (IC)
B. valori ale BNP intre 35-100 pg/ml pot sustine
diagnosticul de IC la pacientul cu debut progresiv
al simptomelor
C. valori ale BNP intre 100- 300 pg/ml infirma IC
D. toti pacientii cu IC au disfunctie sistolica (
FE<40%)
E. peptidele natriuretice sunt utile pentru
monitorizarea pacientului cu IC
(pag. -)
24 In insuficienta cardiaca (IC) sunt regasite
urmatoarele modificari:
A. valori crescute ale petidelor natriuretice
B. pe EKG- pot fi prezente tulburari de conducere
intraventriculare
C. redistributie vasculara in campurile superioare
D. linii Kerley
E. infiltrate alveolare apicale
(pag. -)
25 Pentru diagnosticul de insuficienta cardiaca
(IC) este nevoie de :
A. prezenta semnelor si simptomelor de IC
B. valori TA crescute
C. sufluri cardiace
D. zg de galop protodiastolic
E. evaluarea debitului cardiac si a presiunilor de
umplere prin cateterism cardiac
(pag. -)
26 Care dintre afirmatiile despre inhibitorii
enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
sunt adevarate in insuficienta cardiaca (IC)?
A. scad mortalitatea
B. cresc spitalizarile
C. sunt recomandate la pacientul cu FE≤ 40%
D. pot produce tuse seaca
E. sunt contraindicate la cei cu hiperK
(pag. -)
27 Inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei I (IECA) in insuficienta
cardiaca nu se administreaza la cei cu :
A. angioedem
B. stenoza unilaterala de artera renala
C. diabet zaharat si insuficienta renala
D. stenoza bilaterala de artera renala
E. la valori ale creatinina intre 2- 2,5 mg/dl
(pag. -)
28 Beta blocantele in insuficienta cardiaca (IC)-
afirmatii corecte
A. nu se adminstreaza la pacientii cu FE ≤ 40%
B. un episod de decompensare a IC necesita
reducerea temporara a dozei
C. nu se administreaza in astmul bronsic
D. se pot administra cu prudenta la pacientii cu
BAV( bloc atrioventricular) grd 1
E. pot produce hipotensiune
(pag. -)
29 Diureticele in insuficienta cardiaca (IC)
A. diureticele antialdosteronice reduc mortalitatea
B. diureticele antialdosteronice se administreaza la
K> 5,5 mmol/l
C. spironolactona se administreaza indiferent de
valoarea creatininei
D. spironolactona se administreaza indiferent de
valoarea creatininei
E. nu se pot folosi diuretice tiazidice
(pag. -)
30 In insuficienta cardiaca (IC) urmatoarele
afirmatii despre digoxin sunt adevarate:
A. reduce spitalizarile in IC
B. se recomanda pentru controlul frecventei
cardiace in fibrilatia atriala
C. nu se administreaza la pacientul in ritm sinusal
D. se poate administra in boala de nod sinusal
E. poate da efecte adverse neurologice
(pag. -)
Pag. 27 din 146
Tema nr. 10 6 Trasaturile dominante ale cardiomiopatiei
Cardiomiopatiile hipertrofice sunt:

Bibliografie asociata temei: A. Dezorganizarea miocitelor

Compendiu vol I B. Prezenta obstructiei tractului de ejectie VS
195-207 C. Asociereea cu moartea subita cardiaca
1 Criteriile de diagnostic al cardiomiopatiei D. Hipertrofia exagerata
dilatative sunt: E. Aparitia familiala
A. Fractia de ejectie VS < 45 % (pag. 199)
B. Fractia de ejectie VS > 45 %
7 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
C. Fractia de scurtare VS > 25 % la etiologia cardiomiopatiei hipertrofice sunt
D. Fractia de scurtare VS < 25 % adevarate?
E. Diametrul telediastolic al VS > 2,7 cm/m2 de A. Este o boala genetica transmisa autosomal-
suprafata corporala recesiv
(pag. 195) B. Este produsa prin mutatia genelor care codifica
diferite componente ale aparatului contractil
2 Care din urmatoarele boli infiltrative
C. Etiologia genetica are drept consecinta
miocardice sunt cauze de cardiomiopatie
agregarea familiala
dilatativa?
D. Diagnosticul genetic este posibil, dar dificil
A. Sarcoidoza
E. Exista boli care mimeaza CMH numite „fenocopii”
B. Sclerodermia
(pag. 200)
C. Amiloidoza
D. Hemocromatoza 8 Care din urmatoarele afirmatii refritoare la
disfunctia diastolica din cardiomiopatia
E. Dermato/polimiozita hipertrofica sunt adevarate?
(pag. 195) A. Se datoreaza cresterii rigiditatii intrinseci a
3 Care din urmatoarele boli neuromusculare fibrelor miocardice si rigiditatii prin hipertrofie
pot cauza cardiomiopatie dilatativa? B. Complianta ventriculara este crescuta
A. LES C. Relaxarea izovolumica este de regula scurtata
B. Distrofia Duchenne D. Umplerea ventriculara este prelungita
C. PAN E. Umplerea ventriculara necesita presiuni mai mari
D. Ataxia Friedreich (pag. 200)
E. Distrofia miotonica 9 Care dintre urmatoarele afectiuni sunt cauze
(pag. 195-196) miocardice noninfiltrative de cardiomiopatie
restrictiva?
4 Explorarile radioizotopice care se pot efectua
pacientilor cu cardiomiopatie dilatativa sunt: A. Boala Gaucher
B. Sclerodermia
A. Scintigrafia de perfuzie miocardica
C. Cardiomiopatia diabetica
B. Ventriculografia radionucleara
D. Amiloidoza
C. Scintigrama de captare miocardica
E. Sarcoidoza
D. Rezonanta magnetica
(pag. 204)
E. Ecocardiografia
(pag. 198) 10 Care dintre urmatoarele afectiuni sunt cauze
miocardice infiltrative de cardiomiopatie
5 Masurile nefarmacologice de tratatment in restrictiva?
cardiomiopatia dilatativa includ:
A. Boala Hurler
A. Terapia vasodilatatoare
B. Amiloidoza
B. Restrangerea activitatii fizice
C. Cardiomiopatia diabetica
C. Dieta hipersodata
D. Boala Gaucher
D. Incurajarea consumului de alcool
E. Sclerodermia
E. Controlul greutatii corporale
(pag. 204)
(pag. 199)

Pag. 28 din 146

* 11 Unul din criteriile de diagnostic al * 16 O forma primara de cardiomiopatie
cardiomiopatiei dilatative este reprezentat de restrictiva apare in:
fractia de ejectie a VS:
A. Boli de depozitare
A. > 50% B. Boli infiltrative
B. < 50% C. Fibroza endomiocardica
C. < 25% D. Boala post-iradiere
D. > 25% E. Metastaze miocardice
E. < 45% (pag. 204)
(pag. 195)
* 17 O cauza endomiocardica obliterativa de
* 12 Care dintre urmatoarele valori ale diametrului cardiomiopatie restrictiva este:
telediastolic al VS este acceptat ca si criteriu
A. Carcinoidul cardiac
de diagnostic pentru cardiomiopatia
dilatativa? B. Iradierea mediastinala
A. > 2,7 cm/m2 suprafata corporala C. Toxicitatea data de antracicline
B. < 2,7 cm/m2 suprafata corporala D. Metastaze miocardice
C. < 2,7 mm/m2 suprafata corporala E. Sindromul hipereozinofilic
D. > 2,7 mm/m2 suprafata corporala (pag. 204)

E. > 45 mm/m2 suprafata corporala * 18 Care din urmatoarele afectiuni este o

(pag. 195) tezaurismoza ce determina cardiomiopatie
restrictiva?
* 13 Care dintre urmatoarele afectiuni determina
A. Boala Hurler
fenocopii care mimeaza cardiomiopatia
hipertrofica? B. Boala Gaucher
A. Mutatiile genei lantului greu al beta-miozinei C. Boala Hunter
B. Deficitul genetic de alfa-galactozidaza A D. Pseudoxanthoma elasticum
C. Mutatiile genei proteinei C reglatoare a miozinei E. Sarcoidoza
D. Mutatiile genei troponinei T (pag. 204)

E. Mutatiile genei proteinelor implicate in circulatia * 19 Care din urmatoarele afectiuni este o
calciului tezaurismoza ce determina cardiomiopatie
(pag. 200) restrictiva?
A. Carcinoidul cardiac
* 14 Care din urmatorii factori duce la ischemia
miocardica din cardiomiopatia hipertrofica? B. Boala Fabry
A. Ingustarea lumenului artrerelor coronare C. Boala Hurler
epicardice D. Amilodoza
B. Ingustarea lumenului artrerelor coronare E. Sarcoidoza
intramiocardice
(pag. 204)
C. Scaderea masei miocardice
D. Cresterea patului capilar * 20 Trasaturile clinice si hemodinamice ale
cardiomiopatiei restrictive mimeaza pe cele
E. Scaderea necesarului de oxigen ale:
(pag. 200) A. Cardiomiopatiei hipertrofice
* 15 Diagnosticul diferential al suflului sistolic din B. Cardiomiopatiei dilatative
cardiomiopatia hipertrofica se face cu: C. Pericarditei constrictive cronice
A. Suflul din stenoza aortica D. Pericarditei acute
B. Suflul din insuficienta aortica E. Cardiomiopatiei aritmogene a ventriculului drept
C. Suflul din insuficienta pulmonara (pag. 204)
D. Suflul din stenoza tricuspidiana
E. Suflul din stenoza mitrala
(pag. 202)

Pag. 29 din 146

Tema nr. 11
Aritmiile si tulburarile de conducere. Stopul cardiac
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
208-232
*1 O aritmie cardiaca este sustinuta daca:
A. dureaza peste 30 de secunde.
B. este persistenta.
C. este repetitiva.
D. este cronica.
E. este prin mecanism de reintrare.
(pag. 209)
*2 Lidocaina este un antiaritmic:
A. de clasa IA in clasificarea Vaughan-Williams.
B. blocant al canalelor de potasiu.
C. din aceeasi clasa cu Sotalolul.
D. care prelungeste repolarizarea.
E. care deprima faza 0 in fibrele anormale.
(pag. 209)
*3 Propafenona este un antiaritmic:
A. simpaticolitic.
B. cu mecanism similar Amiodaronei.
C. din clasa IB in clasificarea Vaughan-Williams.
D. care prelungeste marcat repolarizarea.
E. blocant al canalelor de calciu.
(pag. 209)
*4 Sotalolul este un antiaritmic:
A. din clasa II in clasificarea Vaughan-Williams.
B. blocant al canalelor de sodiu.
C. care deprima faza 0 in fibrele anormale.
D. care prelungeste repolarizarea.
E. care prelungeste depolarizarea.
(pag. 209)
*5 Cel mai frecvent mecanism al tahicardiei
paroxistice supraventriculare este:
A. automatismul anormal.
B. post-depolarizarile.
C. parasistolia.
D. mecanism ectopic.
E. reintrarea.
(pag. 210)
*6 Fibrilatia atriala este aritmia in care
electrocardiografic:
A. activarea atriala are aspect izomorf, fara
intervale izoelectrice intre unde.
B. undele P sunt ascunse sub complexul QRS.
C. activitatea electrica atriala este absenta.
D. depolarizarea atriala este anarhica,
dezorganizata.
E. activitatea electrica atriala are aspect de torsiune
in jurul liniei izoelectrice.
(pag. 213)
*7 Substratul cel mai obisnuit al tahicardiei
ventriculare este:
A. cardiopatia hipertensiva.
B. miocardita.
C. cardiopatia ischemica.
D. cardiomiopatia hipertrofica.
E. sindromul de QT lung.
(pag. 219)
*8 Blocul atrioventricular gradul II tip Mobitz I
se caracterizeaza prin:
A. pauza datorata absentei undei P, a carei durata
este un multiplu al intervalului P-P.
B. undele P conduse alterneaza cu unde P
neconduse, intr-o secventa 2:1.
C. alungirea intervalului PR peste 200 msec.
D. alungirea progresiva a intervalului PR pana cand
o unda P este blocata, dupa care secventa se
reia.
E. disociatie atrioventriculara.
(pag. 227)
*9 Blocul sinoatrial gradul I se caracterizeaza
prin:
A. alungirea intervalului PR peste 200 msec.
B. absenta ocazionala a undei P.
C. alungirea intervalului PP peste 600 msec.
D. nu poate fi identificat pe ECG de suprafata.
E. bradicardie sinusala severa cu ritm de scapare
jonctional.
(pag. 225)
* 10 Cea mai frecventa cauza castigata a
blocurilor atrioventriculare este:
A. cardiopatia ischemica.
B. boli infectioase.
C. leziunea degenerativa.
D. cauza iatrogena.
E. mutatia genei lamininei.
(pag. 227)
Pag. 30 din 146
* 11 In torsada de varfuri produsa de chinidina 16 Exemple de aritmii supraventriculare sunt:
cel mai eficient tratament este:
A. fibrilatia atriala.
A. Amiodarona. B. torsada varfurilor.
B. Ibutilide. C. tahicardia prin reintrare atrioventriculara.
C. Sulfatul de magneziu. D. flutterul atrial.
D. Clorura de potasiu. E. tahicardia atriala.
E. masajul de sinus carotidian. (pag. 208-209)
(pag. 221)
17 Medicamente antiaritmice din clasa III
* 12 Tratamentul extrasistolelor ventriculare in Vaughan-Williams sunt:
absenta unei cardiopatii organice include:
A. Amiodarona.
A. defibrilator implantabil. B. Dofetilide.
B. inlaturarea factorilor precipitanti. C. Flecainida.
C. ablatia chirurgicala a ganglionului simpatic D. Moricizina.
cervical superior stang.
E. Procainamida.
D. Amiodarona pe termen lung.
(pag. 209)
E. Lidocaina pe termen lung.
(pag. 217) 18 Terminarea unei tahicardii paroxistice
supraventriculare se poate face prin:
* 13 Torsada varfurilor este:
A. Verapamil i.v.
A. o forma de aritmie prin reintrare atrioventriculara.
B. manevre vagale.
B. o forma de fibrilatie atriala cu conducere rapida
C. soc electric extern.
prin fascicul accesor.
D. Amiodarona i.v.
C. o forma de tahicardie atriala multifocala.
E. Digoxin i.v.
D. o forma de tahicardie ventriculara polimorfa.
(pag. 211)
E. o forma de fibrilatie ventriculara.
(pag. 220) 19 Profilaxia recurentelor in tahicardia
paroxistica supraventriculara este indicata:
* 14 Cea mai buna solutie pentru boala de nod
sinusal simptomatica este: A. in toate cazurile, chiar daca nu genereaza
simptome.
A. implantul unui defibrilator cardiac.
B. in cazuri cu recurente sporadice la pacienti cu
B. tratament antiaritmic cu Verapamil. anumite profesii.
C. cardiostimularea permanenta bicamerala urmata C. daca sunt episoade frecvente si simptomatice.
de tratament antiaritmic. D. dupa un prim episod care a necesitat conversie
D. ablatia prin radiofrecventa a nodului sinusal. electrica.
E. nu necesita tratament deoarece nu are risc vital. E. daca aritmia nu raspunde la manevrele vagale.
(pag. 226) (pag. 211)

* 15 Cel mai comun mecanism electric in stopul 20 Urmatoarele afirmatii despre flutterul atrial
cardiac este: sunt adevarate:
A. asistola. A. in tipul I exista un circuit de reintrare la nivelul
B. disociatia electro-mecanica. atriului drept.
B. aspectul electrocardiografic tipic este de dinti de
C. fibrilatia ventriculara.
fierastrau cu frecventa de 150/minut.
D. blocul atrioventricular complet.
C. apare frecvent pe cord sanatos.
E. torsada varfurilor.
D. masajul de sinus carotidian converteste flutterul
(pag. 229) la ritm sinusal.
E. poate fi convertit prin electrostimulare overdrive.
(pag. 212-213)

Pag. 31 din 146

21 Urmatoarele afirmatii despre fibrilatia atriala 25 Predictori ai unei tahiaritmii ventriculare
sunt adevarate: letale dupa infarctul miocardic acut sunt:
A. este cea mai frecventa cauza a accidentelor A. sincopele.
embolice sistemice. B. demonstrarea reintrarii atrioventriculare la studiul
B. fibrilatia atriala persistenta se converteste electrofiziologic.
spontan la ritm sinusal in cele mai multe cazuri. C. reducerea fractiei de ejectie.
C. la un pacient cu stenoza mitrala severa intrarea
D. prezenta a mai mult de 30 de extrasistole
in fibrilatie atriala nu schimba cu nimic situatia
ventriculare pe ora la inregistrarea Holter.
hemodinamica, barajul fiind acelasi.
E. potentialele tardive ventriculare.
D. administrarea de antiaritmice dupa conversia
fibrilatiei atriale este obligatorie deoarece peste (pag. 219)
90% dintre pacienti dezvolta recurente.
26 Bradicardia poate fi cauzata de:
E. fibrilatia atriala aparuta noaptea este facilitata de
hipertonia vagala. A. deprimarea automatismului sinusal.
(pag. 214-215) B. reintrare.
C. blocarea impulsului in jonctiunea sinoatriala.
22 Urmatoarele afirmatii despre tahicardia
ventriculara sunt adevarate: D. alungirea QT.
A. simptomele care apar depind de frecventa E. intreruperea propagarii impulsului prin nodul
ventriculara, durata aritmiei si boala cardiaca atrioventricular.
subiacenta. (pag. 221)
B. daca tahicardia are frecventa de 100-120/minut
27 Boala de nod sinusal se poate manifesta prin:
nu este predictoare de moarte subita.
C. este cea mai frecventa cauza de moarte subita A. bradicardie sinusala.
cardiaca. B. fibrilatie atriala.
D. medicamentele antiaritmice sunt superioare C. bloc atrioventricular.
defibrilatoarelor automate in preventia mortii
D. ritm jonctional.
subite.
E. extrasistole ventriculare.
E. tahicardia ventriculara bidirectionala este
cauzata cel mai adesea de toxicitatea digitalica. (pag. 225)
(pag. 219-220) 28 Predictorii ecografici ai aparitiei fibrilatiei
atriale sunt:
23 In tahicardia paroxistica supraventriculara
unda P poate fi: A. disfunctia sistolica a ventriculului stang.
A. pozitiva in DII, DIII, aVF. B. dilatarea atriala.
B. ascunsa in complexul QRS. C. grosimea complexului intima-medie.
C. inainte sau dupa complexul QRS. D. hipertrofia ventriculara stanga.
D. disociata de complexul QRS E. prezenta de trombi in urechiusa atriului stang.
E. negativa in DII, DIII, aVF. (pag. 213)
(pag. 210) 29 In tahicardia ventriculara se pot intalni pe
electrocardiograma:
24 Restabilirea ritmului sinusal in fibrilatia
atriala se poate face prin: A. fuziuni ventriculare.
A. electrostimulare atriala overdrive. B. capturi.
B. soc electric extern. C. ritm regulat sau discret neregulat, cu durata QRS
mai mica de 120 ms.
C. anticoagulare orala cu INR tinta de 2-3.
D. disociatie atrio-ventriculara.
D. conversie medicamentoasa cu flecainide.
E. activitate ventriculara complet haotica, fara
E. ablarea jonctiunii ventriculare si cardiostimulare
complexe QRS definite.
permanenta VVIR.
(pag. 220)
(pag. 215-216)

Pag. 32 din 146

 30 In sindroamele de alungire a intervalului QT *4 Urmatoarele pot fi cauze de insuficienta
mijloacele terapeutice includ: aortica cu exceptia:
A. blocantele beta-adrenergice. A. bicuspidia aortica
B. antiaritmice din clasa III Vaughan-Williams. B. traumatism toracic
C. digoxin. C. infarct miocardic
D. cardiostimularea electrica permanenta. D. sdr. Marfan
E. defibrilatorul implantabil. E. sifilis
(pag. 221) (pag. -)

Tema nr. 12 *5 In stenoza tricuspidiana afirmatia corecta

Valvulopatiile. Endocardita infectioasa. Pericardita este:

Bibliografie asociata temei: A. etiologia este predominant reumatismala

Compendiu vol I B. adesea este o leziune valvulara izolata
233-254 C. stetacustica nu se modifica in functie de
respiratie
*1 Urmatoarea afirmatie despre insuficienta
aortica (IA) este adevarata: D. aritmiile atriale sunt rare
A. pulsul are amplitudine mica si crestere lenta E. valvuloplastia cu balon este frecvent utilizata
B. presiunea pulsului este mica (pag. -)
C. suflul de IA iradiaza spre focarul mitral *6 In valvulopatiile pulmonare afirmatia corecta
D. in IA severa se poate auzi in focarul mitral este:
uruitura Austin Flint A. stenoza pulmonara este cel mai frecvent
E. semnele periferice (Musset, Muller) nu sunt dobandita (postreumatismal)
sugestive B. zg 2 este intarit in stenoza pulmonara
(pag. -) C. circulatia pulmonara este incarcata
*2 In insuficienta aortica (IA) afirmatia corecta D. insuficienta pulmonara organica este frecventa
este: E. insuficienta pulmonara functionala apare prin
A. este produsa intotdeauna de o patologie ce dilatarea inelului pulmonar
afecteaza radacina aortei (pag. -)
B. pe EKG este prezenta hipertrofia biventriculara
*7 In insuficienta aortica care dintre afirmatiile
C. Rx cord pulmon evidentiaza dilatarea de mai jos este falsa:
ventriculului stang si a aortei ascendente
A. apare in colagenoze
D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
(IECA) si sartanii nu sunt utili pentru tratamentul B. poate apare dupa traumatisme toracice
IA severe C. produce dilatarea ventriculului stnag
E. beta-blocantele nu se administreaza la pacientul D. produce dilatarea aortei ascendente
cu IA
E. perfuzia coronara este crescuta, pacientii nu au
(pag. -) angina pectorala
*3 Insuficienta tricuspidiana: (pag. -)

A. poate fi secundara prin dilatarea inelului
tricuspidian in hipertensiunea pulmonara (HTP)
B. cel ma frecvent este primara cauzata de RAA si
boli congenitale
C. este prost tolerata, pacientul prezinta rapid
simptome de insuficienta cardiaca
*8 In stenoza aortica care dintre afirmatii este
gresita:
A. este cea mai frecventa boala valvulara
B. apare in sdr. Marfan
C. aorta ascendenta poate fi dilatata (posttenotic)

D. suflul de IT nu se modifica cu respiratia D. pacientii prezinta sincopa initial la effort

E. tratamentul chirurgical nu este indicat E. presiunea arteriala sistolica este scazuta

(pag. -) (pag. -)

Pag. 33 din 146

*9 In valvulopatiile aortice care afirmatie este
gresita?
A. testul de efort nu este contraindicat in stenoza
aortica
B. ecocardiografia transtoracica permite
diagnosticul si stabilirea severitatii
C. ecocardiografia de stress cu dobutamina poate
diferentia stenoza aortica moderata de cea
severa
D. in insuficienta aortica (IA) tratamentul chirurgical
presupune intotdeauna inlocuirea valvei aortice
E. pacientii cu IA severa asimptomatici dar cu
disfunctie de ventricul stang necesita corectie
chirurgicala
(pag. -)
* 10 In insuficienta mitrala (IM) care afirmatie nu
este adevarata:
A. cauza degenerativa este cea mai frecventa
B. calcificarea inelului mitral poate produce IM
C. dilatarea ventriculului stang si a inelului mitral
produc IM
D. zg 1 poate fi diminuat si zg 2 dedublat
E. caracteristic este suflul holosistolic in sp 3-4
parasternal stang
(pag. -)
* 11 In endocardita infectioasa (EI) care afirmatie
este corecta:
A. apare frecvent pe valve normale
B. pacientul cu proteza valvulara dupa 1 an de la
implantare are acelasi risc ca populatia generala
C. endocardita infectioasa pe proteza precoce
apare in prima luna postoperator
D. dupa consumul de droguri iv, EI apare mai
frecvent pe cordul stang
E. cei mai frecvent incriminati sunt cocii G+
(pag. -)
* 12 In endocardita infectioasa urmatoarele
afirmatii sunt corecte cu exceptia:
A. pacientul prezinta febra prelungita
B. pot apare accidente embolice
C. pacientii au modificari cutanate
D. hemoculturile repetat negative pentru germeni
uzuali infirma diagnosticul
E. pacientii pot dezvolta miocardita si pericardita
(pag. -)
* 13 Care este afirmatia gresita despre
pericardita?
A. poate fi cauzata de boli infectioase
B. poate apare in colagenoze
C. se insoteste intotdeauna de revarsat pericardic
D. poate apare tardiv in infarctul miocardic
E. apare in insuficienta renala
(pag. -)
* 14 Care afirmatie despre pericardita este
gresita?
A. pacientul prezinta febra
B. durerea toracica este variabila cu miscarile
respiratorii
C. durerea este ameliorata de decubitul dorsal
D. durerea iradiaza spe muschiul trapez
E. pacientul poate prezenta hipotensiune si puls
paradoxal
(pag. -)
* 15 Care este afirmatia gresita despre
pericardita?
A. pacientii pot prezenta tulburari de ritm atriale
B. traseul EKG prezinta microvoltaj
C. supradenivelarea segmentului PR este prezenta
in majoritatea derivatiilor
D. supradenivelarea segmentului ST este difuza
E. alternanta electrica a QRS este intalnita in
pericardita
(pag. -)
16 Care dintre urmatoarele afirmatii despre
endocardita infectioasa sunt corecte:
A. apare la pacienti cu conditii /boli predispozante
B. criteriile Jones sunt foloste pentru diagnostic
C. intervalul PR prelungt si poliartralgiile sunt criterii
minore
D. o singura hemocultura pozitiva este criteriu
minor de diagnostic
E. splenomegala este criteriu minor de diagnostic
(pag. -)
17 Urmatoarele sunt criterii de diagnostic in
endocardita infectioasa:
A. 2 hemoculturi pozitive cu germeni tipici
B. dehiscenta partiala de proteza
C. regurgitari valvulare nou aparute
D. slenomegalia
E. prezenta factorului reumatoid
(pag. -)
Pag. 34 din 146
18 Tratamentul in endocardita infectioasa
(afirmatii corecte):
A. presupune administrarea de antibiotice pentru 2 –
6 saptamani
B. se administreaza combinatii de beta lactamine si
aminoglicozide
C. in cazul alergiei la beta lactamine se
admnistreaza doar aminoglicozide
D. se folosesc antibiotice active impotriva
germenilor G negativi
E. clindamicina se asociaza in EI pe proteze
valvulare
(pag. -)
19 Pericardita:
A. poate apare in boli infectioase
B. poate fi gasita in disectia de aorta
C. poate apare in leucemii si limfoame
D. la examenul obiectiv se deceleaza frecatura
pericardica
E. pacientul cu pericardita prezinta deficit de puls
(pag. -)
20 Urmatoarele caracteristici sunt intalnite in
pericardita
A. durerea toracica este variabila cu miscarile
respiratorii
B. apar modificari ale segmentului ST si undei T
localizate difuz
C. negativarea difuza a undelor T
D. absenta sindromului inflamator biologic
E. microvoltajul
(pag. -)
21 Tratamentul in pericardita acuta si cronica
A. Se utilizeaza colchicina
B. Medicatia antiinflamatorie steroidiana este
superioara antiinflamatoarelor nesteroidiene si
se utilizeaza preferential
C. Pericardiocenteza se face in tamponada
cardiaca si in revarsatele pericardice mari
D. Pericardiectomia este rezevara cazurilor cu
constrictie pericardica
E. Pericardiocenteza este de electie in tamponada
din disectia de aorta
(pag. -)
22 Urmatoarele afirmatii despre stenoza mitrala
(SM) sunt adevarate:
A. SM este severa atunci cand aria valvei mitrale
este < 1,5 cm2
B. SM asociata cu defectul septal interatrial este
denumita sdr Lutembacher
C. principalele cauze de SM sunt boala
reumatismala, cauza congenitala si cea
degenerativa
D. tumorile atriale mimeaza SM
E. SM produce dilatarea atriului si a ventriculului
stang
(pag. -)
23 Stenoza mitrala produce:
A. dilatarea atriului stang, hipertensiune arteriala
pulmonara si dilatarea cordului drept
B. risc crescut de fibrilatie atriala
C. hipertensiune arteriala sistemica
D. disfonie
E. evenimente tromboembolice
(pag. -)
24 In stenoza mitrala urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
A. Zg 1 este intarit
B. Zg 1 este dedublat
C. Clacmentul de deschidere al mitralei se aude
indiferent de calcificarea valvei
D. Accentuarea si dedublarea zg 2 sugereaza
hipertensiunea pulmonara
E. Semnul Harzer poate fi intalnit
(pag. -)
25 Urmatoarele afirmatii despre insuficienta
mitrala (IM) sunt adevarate
A. poate apare in infarctul miocardic
B. poate apare dupa traumatisme toracice
C. IM acuta produce edem pulmonar acut cardiogen
D. Suflul holosistolic mitral cu iradiere apicala este
caracteristic in IM
E. Click-ul sistolic este intalnit in IM din
cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
(pag. -)
Pag. 35 din 146
26 In insuficienta mitrala (IM)
A. Zg 1 este intarit
B. Se aude zg 3
C. Zg 2 accentuat si dedublat indica hipertensiune
pulmonara
D. Rx toracica evidentiaza dilatarea atriului,
ventriculului stang si edem interstitial
E. In IM acuta utilizarea nitratilor si a diureticelor nu
este utila
(pag. -)
27 In insuficienta mitrala urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
A. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I
(IECA) se folosesc la pacientul cu insuficienta
cardiaca
B. nitratii si diureticele reduc presiunea de umplere
si amelioreaza dispneea
C. balonul de contrapulsatie poate fi folosit in IM
acuta
D. tratamentul chirurgical se face numai pentru
pacientii cu IM severa simptomatici
E. repararea valvei mitrale nu aduce beneficii fata
de inlocuirea cu o proteza
(pag. -)
28 Stenoza aortica (SA)
A. Reprezinta reducerea orificiului aortic sub 2,5
cm2
B. Poate fi congenitala sau dobandita
C. Unicuspidia este o cauza rara de SA
D. Apare dilatarea post- stenotica a aortei
E. Pacientii pot prezenta sincopa
(pag. -)
29 In stenoza aortica
A. suflul sistolic se aude in focarul aortic dar nu
iradiaza pe carotide
B. suflul de SA poate iradia catre apex
C. presiunea pulsului este mare
D. zg 2 poate fi diminuat sau absent
E. pot exista tulburari de conducere la nivel
atrioventricular
(pag. -)
30 In stenoza aortica :
A. prezenta simptomelor se coreleaza cu reducerea
supravietuirii
B. moarte subita poate fi o manifestare precoce
C. tratamentul medical influenteaza prognosticul
pacientilor
D. tratamentul chirurgical se indica pacientilor cu
SA stransa simptomatici
E. TAVI este o alternativa la tratamentul chirurgical
clasic
(pag. -)
31 In stenoza mitrala:
A. tratamentul anticoagulant se indica numai
pacientilor in fibrilatie atriala
B. la pacientii cu fibrilatie atriala se poate opta
pentru controlul ritmului sau al frecventei cardiace
C. pacientii asimptomatici cu stenoza medie sau
stransa nu necesita tratament interventional
D. valvuloplastia cu balon se poate utiliza pentru
stenoza mitrala ce nu asociaza insuficienta
mitrala
E. tratamentul chirurgical ( inlocuirea valvei mitrale
cu o proteza) este preferat valvuloplastiei
(pag. -)
Tema nr. 13
Refluxul gastroesofagian
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
255-261
1 La pacienții diagnosticați cu esofag Barrett
se recomandă următoarele:
A. efectuarea controalelor endoscopice regulate
pentru a depista displazia sau un neoplasm
incipient
B. frecvența urmăririi endoscopice a pacienților
este determinată de gradul metaplaziei
C. în caz de displazie cu grad redus se
recomandă reevaluare endoscopică la 3-5 ani
D. în caz de displazie cu grad înalt se vor face
endoscopii anuale
E. mucosectomia se recomandă la pacienții cu
displazie de grad înalt
(pag. 258)
Pag. 36 din 146
2 Esofagul Barrett:
A. reprezintă o metaplazie de tip intestinal la
nivelul esofagului proximal
B. apare ca rezultat al expunerii îndelungate la
refluxul alcalin
C. se suspicionează endoscopic prin
ascensionarea liniei Z
D. se confirmă prin biopsii multiple
E. are risc crescut de apariție a carcinomului
scuamos esofagian
(pag. 257)
3 Următoarele afirmaţii cu privire la
diagnosticul de boală de reflux
gastroesofagian sunt adevărate:
A. în majoritatea cazurilor, diagnosticul de boală
de reflux gastroesofagian se pune pe baza unei
anamneze minuțioase
B. diagnosticul este confirmat printr-un răspuns
complet la administrarea de inhibitori de pompă
de protoni
C. se recurge la examinări complementare (în
principal endoscopie digestivă superioară) la toți
pacienții
D. la pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian
cu semnale de alarmă
E. disfonia şi laringospasmul nu reprezintă
indicații pentru efectuarea endoscopiei digestive
superioare la pacienţii cu boală de reflux
gastroesofagian
(pag. 256-257)
4 Durerea toracică noncardiacă din boala de
reflux gastroesofagian:
A. reprezintă una dintre cele mai frecvente
manifestări extradigestive
B. necesita eliminarea unei cauze cardiace
C. se localizează retrosternal
D. nu iradiază niciodată posterior, interscapular
E. poate iradia ascendent, spre mandibulă
(pag. 256)
5 Reprezintă indicație pentru efectuarea
endoscopiei digestive superioare în boala de
reflux gastroesofagian:
A. vârsta sub 50 de ani
B. prezența disfoniei
C. prezența durerii toracice
D. apariția disfagiei
E. istoric familia de cancer de tract digestiv
superior
(pag. 256-257)
6 Strategia “step-down” în boala de reflux
gastroesofagian:
A. este recomandată de cele mai multe ghiduri
B. se începe în general cu inhibitori de pompa de
protoni în doză dublă
C. în caz de succes, se reduc dozele la jumătate
în cazul pacienţilor cu simptome tipice şi
frecvente
D. este urmată de succes în majoritatea cazurilor
E. nu are efecte adverse ce pot afecta calitatea
vieţii
(pag. 258-259)
7 Tratamentul endoscopic al bolii de reflux
gastroesofagian se utilizează:
A. în esofagitele severe
B. în caz de insucces la terapia medicamentoasă
C. la pacienţii tineri cu simptome tipice de boală
de reflux gastroesofagian fără semne de alarmă
D. în cazul pacienţilor cu durere toracică la care
se suspectează boală de reflux gastroesofagian
E. la pacienţii cu complicaţii ale bolii de reflux
gastroesofagian (stenoze, hemoragii, esofag
Barrett)
(pag. 259)
8 Simptomatologia bolii de reflux
gastroesofagian se caracterizează prin:
A. pirozis și regurgitații acide de cel puțin 2 ori pe
săptămână, în decurs de 4-8 săptămâni
B. otita medie reprezintă “semnal de alarmă” în
boala de reflux gastroesofagian
C. anemia este considerată manifestare
extradigestivă
D. tusea cronică reprezintă una dintre
manifestările extradigestive cele mai frecvente
E. boala de reflux gastroesofagian poate sta la
originea unei dureri toracice de tip anginos
(pag. 256)
9 La pacienţii cu esofag Barrett cu displazie de
grad înalt se poate efectua:
A. mucosectomie
B. reevaluare endoscopică la 3-5 ani
C. ablaţie prin radiofrecvenţă
D. endoscopii anuale
E. intervenţie chirurgicală
(pag. 258)
Pag. 37 din 146
 10 Complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian
includ:
A. sângerări din eroziuni esofagiene
B. acalazia
C. ulceraţii
D. disfagie prin stenoze
E. esofagul Barrett
(pag. 257)
* 11 Explorarea de primă intenţie, în caz de
apariţie a semnalelor de “alarmă” şi pentru
excluderea unui posibil cancer esofagian
este:
A. pH-metria
B. examenul baritat esogastroduodenal
C. tomografia computerizată toracică
D. endoscopia digestivă superioară
E. manometria esofagiană
(pag. 256)
* 12 Testul cel mai sensibil pentru depistarea
prezenţei refluxului acid intraesofagian este:
A. endoscopia digestivă superioară
B. pH-metria
C. examenul baritat esogastroduodenal
D. manometria esofagiană
E. ecoendoscopia
(pag. 257)
* 13 Esofagul Barrett se confirmă prin:
A. endoscopie digestivă superioară care
evidenţiază ascensionarea liniei Z
B. pH-metrie esofagiană
C. endoscopie digestivă superioară cu biopsii
multiple
D. examen baritat esogastroduodenal
E. ecoendoscopie
(pag. 257-258)
* 14 Frecvenţa urmăririi endoscopice a
pacienţilor cu metaplazie intestinală la
nivelul esofagului distal este determinată de:
A. eşecul terapiei cu inhibitori de pompă de protoni
B. prezenţa tulburărilor motorii esofagiene
C. gradul displaziei
D. existenţa simptomelor atipice
E. scăderea în greutate
(pag. 258)
* 15 În cazul esofagitelor severe şi în caz de
insucces la terapia medicamentoasă, se
poate recurge la:
A. regim igieno-dietetic
B. blocanţi de receptori H2 histaminici
C. diverse proceduri antireflux endoscopice sau
chirurgicale
D. antiacide şi alginaţi
E. inhibitori de pompă de protoni
(pag. 259)
* 16 În faţa unui pacient tânăr cu simptome tipice
de boală de reflux şi fără semne de alarmă,
de primă intenţie este:
A. endoscopia digestivă superioară
B. proba terapeutică, în principal cu inhibitori de
pompă de protoni
C. fundoplicaturarea Nissen
D. sutura endoscopică a joncţiunii eso-gastrice
E. efectuarea pH-metriei esofagiene
(pag. 259)
* 17 Manometria esofagiană este recomandată în
următoarele cazuri:
A. pacienţi cu ulceraţii esofagiene
B. disfagie prin stenoze esofagiene
C. durere toracică noncardiacă
D. esofagul Barrett
E. pacienţi care nu răspund la terapia empirică şi au
un aspect normal la endoscopia digestivă
superioară
(pag. 260)
* 18 La pacienţii cu boală de reflux
gastroesofagian la care terapia antisecretorie
empirică este ineficientă se recomandă:
A. pH-metrie esofagiană
B. endoscopie digestivă superioară
C. efectuarea unor proceduri antireflux endoscopice
D. intervenţie chirurgicală
E. examen baritat esogastroduodenal
(pag. 259)
Pag. 38 din 146
* 19 Conform recomandărilor AGA (American
Gastroenterological Association), la pacienţii
cu boală de reflux gastroesofagian care
acuză disfagie se indică:
A. utilizarea pe termen lung a unui tratament cu
inhibitori de pompă de protoni
B. administrarea de antiacide şi alginaţi
C. examen baritat esogastroduodenal
D. endoscopie digestivă superioară cu biopsie
E. realizarea unor proceduri antireflux endoscopice
sau chirurgicale
(pag. 259)
* 20 Referitor la utilizarea pH-metriei în boala de
reflux gastroesofagian, următoarea afirmație
este adevărată:
A. se efectuează numai în servicii specializate
B. înregistrează pH-ul la nivelul esofagului distal
pe 12 ore
C. permite înregistrarea doar a frecvenței
episoadelor de reflux, fără a fi capabilă să
cuantifice durata acestora
D. se consideră că există reflux acid când pH-ul
esofagian este peste 4
E. este utilizată doar în cazuri selecționate, precum
pacienți cu simptome tipice de boală de reflux
gastroesofagian și nonresponsivi la tratament
(pag. 257)
* 21 Reprezintă efecte adverse ale terapiei cu
inhibitori de pompă de protoni:
A. favorizarea apariţia esofagului Barrett
B. apariţia de tumori endocrine gastrice
C. hipergastrinemie ușoară
D. malabsorbție clinic semnificativă
E. scăderea pH-ului intragastric
(pag. 258)
22 Factori gastrici care pot determina boală de
reflux gastroesofagian sunt:
A. volum gastric crescut după mese
B. presiune gastrică crescută determinată de
obezitate sau sarcină
C. ortostatism după masă
D. evacuare gastrică întârziată
E. gastropareză
(pag. 255)
23 Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii
referitoare la rolul antiacidelor şi alginaţilor
în tratamentul bolii de reflux gastroesofagian
sunt adevărate:
A. neutralizează pH-ul şi au efect de tamponare
B. au acţiune antisecretorie de câteva ore
C. acţiunea lor este de scurtă durată
D. sunt superioare celorlalte clase de medicamente
utilizate pentru tratamentul refluxului
gastroesofagian
E. acţiunea lor nu duce la vindecarea esofagitelor
(pag. 258)
24 Principalii inhibitori de pompă de protoni
folosiţi în Europa pentru tratamentul bolii de
reflux gastroesofagian sunt:
A. nizatidina
B. omeprazolul
C. famotidina
D. pantoprazolul
E. lanzoprazolul
(pag. 258)
25 Endoscopia digestivă superioară este
indicată în următoarele cazuri:
A. vârsta pacientului peste 50 de ani, cu boală de
reflux gastroesofagian frecventă
B. disfonie
C. laringospasm
D. odinofagie
E. disfagie
(pag. 257)
26 În boala de reflux gastroesofagian, blocanţii
de receptori H2 histaminici au următoarele
efecte:
A. au acţiune antisecretorie de câteva ore
B. au efect de tamponare
C. cresc pH-ul cu până la o unitate în 24 de ore
D. au eficacitate mai redusă privitor la cicatrizarea
esofagitelor
E. efectul lor diminuă în timp, în caz de tratament
prelungit
(pag. 258)
27 Semnalele de “alarmă” în caz de reflux
gastroesofagian sunt:
A. scăderea în greutate
B. senzaţia de corp străin faringian
C. hemoragia digestivă superioară
D. istoricul familial de cancer de tract digestiv
superior
E. laringospasmul
(pag. 256)
Pag. 39 din 146
28 pH-metria este utilizată în următoarele cazuri:
A. pacienţi cu simptome tipice de boală de reflux
gastroesofagian şi nonresponsivi la tratament
B. pacienţi cu istoric familial de cancer de tract
digestiv superior
C. pacienţi postchirurgie anti-reflux
D. pacienţi cu simptome atipice (ex. tuse cronică,
astm bronşic)
E. pacienţi la care este suspicionată o tulburare
motorie esofagiană (acalazie, spasm esofagian
difuz)
33 Boala de reflux gastroesofagian
A. reprezintă una dintre cele mai frecvente patologii
digestive
B. este o afecțiune acută, cauzată de refluxul
conținutului gastric în esofag
C. principalele cauze pentru refluxul
gastroesofagian sunt contracția insuficientă a
sfincterului esofagian inferior (SEI) și relaxarea
fiziologică tranzitorie a SEI
D. la apariția esofagitei de reflux poate contribui și
existența unei hernii hiatale mari

(pag. 257) E. volumul gastric crescut după mese reprezintă un

factor esofagian care poate determina boală de
29 Manometria este utilizată în următoarele reflux gastroesofagian
cazuri: (pag. 255)
A. disfonie 34 Alimentele și medicamentele care pot
B. acalazie determina reflux gastroesofagian sunt:
C. tuse cronică A. blocanţii de receptori H2 histaminici
D. spasm esofagian difuz B. teofilina
E. astm bronşic C. blocanții canalelor de calciu
(pag. 257) D. ciocolata
30 Cele mai frecvente manifestări extradigestive E. cafeaua
în boala de reflux gastroesofagian sunt: (pag. 255)
A. otita medie 35 Endoscopia digestivă superioară în boala de
B. „sleep apnea” reflux gastroesofagian:
C. tusea cronică A. reprezintă examinarea cea mai utilă
D. durerea toracică noncardiacă B. nu este capabilă să gradeze esofagita de reflux
E. astmul bronşic C. poate exclude esofagite de alte cauze
(pag. 256) D. are o specificitate foarte bună
31 Precizaţi care dintre următoarele E. este indicată în caz de eșec terapeutic la
medicamente pot determina reflux inhibitori de pompă de protoni sau recidivă după
gastroesofagian: sfârșitul tratamentului

A. blocanţii canalelor de calciu (pag. 256-257)

B. alginaţii 36 Esofagul Barrett:

C. anticolinergicele A. reprezintă o metaplazie de tip intestinal la nivelul
D. antidepresivele triciclice esofagului proximal, ca rezultat al expunerii
îndelungate la acid
E. teofilina
B. se suspicionează prin pH-metrie esofagiană
(pag. 255)
C. se confirmă prin biopsii multiple
32 Principalele simptome ale bolii de reflux D. existența sau absența displaziei influențează
gastroesofagian sunt: atitudinea ulterioară
A. anemia E. reprezintă factor de risc pentru carcinomul
B. tusea cronică scuamos esofagian
C. pirozisul (pag. 257-258)

D. “sleep apnea”
E. regurgitaţiile acide
(pag. 255)

Pag. 40 din 146

37 Clasificarea endoscopică Los Angeles a Tema nr. 14
esofagitelor de reflux include următoarele: Boala ulceroasa
A. grad A: o singură pierdere de substanță care Bibliografie asociata temei:
depășeste 5 mm în lungime
Compendiu vol I
B. grad B: cel puțin o eroziune peste 5 mm, dar fără 262-273
leziuni confluente între două pliuri
C. grad C: cel puțin o eroziune confluentă între *1 Testul diagnostic invaziv utilizat pentru
două sau mai multe pliuri, ce nu depășesc 75% investigarea infecției cu Helicobacter pylori
din circumferință este:

D. grad C: una sau mai multe pierderi de substanţă, A. Testul rapid pentru activitate ureazică din proba
dar nici una depăşind 5 mm în lungime bioptică de mucoasă gastrică
E. grad D: pierderi de substanță ce cuprind sub B. Testul rapid capilar
50% din circumferința esofagiană C. Dozarea antigenului fecal H. pylori
(pag. 257) D. Testul respirator – „urea breath test”
38 Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian E. Testul salivar
include: (pag. 266-267)
A. scădere în greutate la toți pacienții, ca și parte a
*2 Stenoza reprezintă o complicație a bolii
regimului igieno-dietetic
ulceroase care se manifestă clinic prin:
B. blocanții canalelor de calciu
A. Apetit diminuat
C. blocanții receptorilor histaminici H1
B. Contractură abdominală
D. antiacidele
C. Scădere ponderală nesemnificativă
E. inhibitorii de pompă de protoni
D. Melenă
(pag. 258)
E. Vărsături alimentare postprandial tardiv
39 În boala de reflux gastroesofagian, utilizarea (pag. 268)
inhibitorilor pompei de protoni are la bază
următoarele considerente: *3 În terapia de eradicare a infecției cu
Helicobacter pylori se poate utiliza:
A. au efect antisecretor demonstrat, atât pe termen
scurt cât și lung A. Misoprostol
B. au efect antiacid marcat B. AINS
C. sunt superiori celorlalte clase de medicamente C. Cimetidina
utilizate în boala de reflux gastro-esofagian
D. Rabeprazol
D. se administrează pe perioadă scurtă, de maxim
E. Sucralfat
o săptămână
(pag. 270)
E. au efect atât asupra simptomatologiei cât și
asupra leziunilor esofagiene *4 Eșecul sau imposibilitatea efectuării terapiei
(pag. 258-259) endoscopice în cazul unui ulcer hemoragic
impune:
40 Recomandările AGA (American
Gastroenterological Association) în boala de A. Injectarea de substanțe vasoactive
reflux gastroesofagian includ: B. Aplicarea clipurilor hemostatice
A. scăderea ponderală pentru pacienții obezi C. Administrarea agenților citoprotectori
B. medicamente antisecretorii, cu mențiunea că D. Embolizarea arterială selectivă
blocantele H2 sunt mai eficiente decât inhibitorii E. Vagotomia înalt selectivă
de pompă de protoni
(pag. 271)
C. ecoendoscopie cu biopsie la pacienții cu boală
de reflux gastroesofagian care acuză disfagie *5 Simptomul principal în sindromul ulceros
D. efectuarea endoscopiei digestive superioare la este:
pacienții la care terapia antisecretorie empirică A. Pirozisul
este ineficientă
B. Distensia abdominală
E. efectuarea de rutină a manometriei esofagiene
C. Durerea epigastrică
(pag. 259-260)
D. Astenia
E. Durerea toracică anterioară
(pag. 265)

Pag. 41 din 146

*6 Terapia secvențială de eradicare a infecției 11 Infecția cu Helicobacter pylori intervine în
cu Helicobacter pylori include în primele 5-7 patogeneza ulcerului gastric și duodenal prin
zile utilizarea: următoarele mecanisme:
A. Amoxicilinei A. Reducerea secreției acide corelată cu o
B. Misoprostolului sensibilitate particulară la stimularea secreției de
gastrină
C. Sucralfatului
B. Modificări epiteliale de suprafață ale mucoasei
D. Cimetidinei gastrice
E. Ranitidinei C. Producerea de toxine agresive sistemic
(pag. 270) D. Creșterea secreției acide corelată cu o
sensibilitate particulară la stimularea secreției de
*7 Factorul de risc pentru recurența hemoragiei gastrină
digestive superioare non-variceale este:
E. Scăderea secreției duodenale de bicarbonat
A. Administrarea precoce a terapiei cu inhibitori de
pompă de protoni (pag. 263)

B. Localizarea nișei ulceroase pe fața anterioară a 12 La pacienții cu infecție dovedită cu

bulbului duodenal Helicobacter pylori sunt citați ca factori ce ar
C. Aplicarea hemostazei endoscopice ca unică putea avea un rol în apariția ulcerului gastric
resursă terapeutică și duodenal:
D. Administrarea de agenți citoprotectivi A. Factori genetici
E. Administrarea terapiei de eradicare a infecției cu B. Schimbările în homeostazia hormonilor
H. pylori pancreatici
(pag. 268) C. Nivelul secreției acide
D. Metaplazia gastrică la nivelul duodenului
*8 În patogeneza ulcerului gastric și duodenal
intervin ca factori de apărare: E. Tipul de tulpini bacteriene
A. Pepsina (pag. 264)
B. Infecția cu H. pylori 13 Reprezintă circumstanțe cu rol etiopatogenic
C. Regenerarea tisulară în apariția ulcerului gastric sau duodenal:
D. Consumul de AINS A. Chimioterapia
E. Refluxul biliar duodenogastric B. Obstrucțiile duodenale
(pag. 263) C. Insulinoamele
D. Sindromul Zollinger-Ellison
9 Dintre comorbiditățile care influențează
prevalența ulcerului gastric și duodenal fac E. Infecția cu virus Herpes simplex de tip 2
parte: (pag. 264)
A. Deficitul de alfa 1-antitripsină
14 Manifestările clinice în ulcerul gastric și
B. Fibroza chistică duodenal includ:
C. Ciroza hepatică A. Durere în hipocondrul stâng cu caracter de
D. Hipertiroidismul arsură
E. Neoplaziile endocrine multiple de tip I B. Hemoragii digestive superioare inaugurale în
cazul ulcerelor determinate de consumul de AINS
(pag. 262)
C. Sindromul dispeptic (eructațiile, meteorismul,
10 Ulcerul de stres poate să apară ca și distensia abdominală, senzația de sațietate
consecință a unor afecțiuni precum: precoce)
A. Arsuri D. Simptomele sindromului anemic (astenie,
fatigabilitate, dispnee, palpitații, vertij)
B. Traumatisme minore
E. Durerea nocturnă
C. Sepsis
(pag. 265)
D. Gastrinoame
E. Traumatisme cerebrale
(pag. 263)

Pag. 42 din 146

15 Semnele de alarmă asociate sindromului 19 Dintre afecțiunile incluse în diagnosticul
ulceros care impun o evaluare diferențial al ulcerului gastric și duodenal fac
gastroenterologică promptă sunt parte:
reprezentate de:
A. Boala Crohn cu localizare colonică
A. Durerea epigastrică nocturnă B. Ampulomul vaterian
B. Hemoragia exteriorizată C. Ischemia mezenterică
C. Vărsăturile recurente D. Tumorile renale
D. Pirozisul E. Neoplasmul pancreatic
E. Decelarea unui sindrom anemic (pag. 267)
(pag. 265)
20 Afecțiunile cu tablou clinic asemănător
16 Localizările predilecte ale ulcerelor gastrice și ulcerului gastric și duodenal includ:
duodenale descrise la endoscopia digestivă
A. Esofagita de reflux
superioară sunt reprezentate de:
B. Neoplasmul gastric
A. Duodenul distal
C. Neoplasmul pancreatic
B. Zona de tranziție esofagogastrică
D. Hepatitele cronice
C. Zona de tranziție corporeoantrală, respectiv
gastroduodenală E. Gastroduodenita
D. Regiuni învecinate mucoaselor joncționale (pag. 267)
E. Fornixul gastric 21 Ulcerul ca entitate morfolopatologică este
(pag. 266) prezent în:
A. Boala Crohn cu localizarea gastrică (rar)
17 În explorarea ulcerului gastric și duodenal
examenul radiogic: B. Sindromul Zollinger Ellison
A. Are aplicabilitate în contextul contraindicațiilor C. Esofagul Barett
pentru explorarea endoscopică D. Boala Crohn cu localizare duodenală
B. Detectează nișa ca imagine clasică de ulcer, E. Pancreatita cronică
pentru care sunt descrise caractere de
benignitate sau malignitate (pag. 267)

C. Poate diferenția cu certitudine ulcerele gastrice 22 Complicațiile ulcerului gastric și duodenal

benigne de cele maligne sunt reprezentate de:
D. Permite evaluarea gradului de afectare a A. Hemoragia digestivă superioară
mucoasei gastrice
B. Penetrația în structurile adiacente
E. Este util în evidențierea unor complicații ale
ulcerului gastric și duodenal C. Perforația
(pag. 266-267) D. Peritonita primară
E. Stenoza
18 Explorarea funcției secretorii gastrice se
impune în cazul: (pag. 268)

A. Ulcerelor solitare 23 Hemoragia digestivă superioară apărută în

evoluția ulcerului gastric sau duodenal:
B. Ulcerelor cu localizare la nivelul bulbului duodenal
C. Ulcerelor recurente sau refractare la tratamentul A. Se poate manifesta ocult cu profil paraclinic de
antisecretor anemie microcitară hipocromă

D. Evaluarea postoperatorie a bolii ulceroase pentru B. În forma acută se manifestă frecvent prin
care s-au practicat tehnici de vagotomie hematochezie

E. Ulcerelor asociate cu diaree C. Poate necesita hemostază endoscopică în cazul

formelor cu evoluție acută
(pag. 267)
D. Existența unei hepatopatii severe reprezintă un
factor de risc pentru resângerare
E. Este decelată pe fondul unui debut dureros brusc
și de mare intensitate
(pag. 268)

Pag. 43 din 146

24 Indicațiile endoscopiei digestive superioare
în ulcerul gastric și duodenal complicat sunt:
A. În cazul stenozei cu evoluție trenantă pentru
tratament endoscopic
B. În cazul unei perforații pentru prelevare de biopsii
C. În hemoragia digestivă superioară ca gest
terapeutic
D. Nu oferă informații suplimentare față de tranzitul
baritat în cazul stenozei pilorobulbare
E. De control („second-look”) în cazul identificării
unor factori de risc de resângerare
(pag. 268-269)
25 Atitudinea terapeutică în cazul ulcerului
gastric complicat poate include:
A. Tehnici de coagulare endoscopică
B. Injectare endoscopică de soluții vasoactive
C. Vagotomie și piloroplastie
D. Rezecție gastrică
E. Antrectomie
(pag. 271)
26 Tripla terapie utilizată în tratamentul de
eradicare a infecției cu Helicobacter pylori
poate include:
A. Famotidină 40 mg/zi
B. Lansoprazol 30 mg x 2/zi
C. Misoprostol 100 mcg x 4-6/zi
D. Claritromicină 0,5 g x 2/zi
E. Sucralfat 1 g x 2-4/zi
(pag. 270)
27 Ca și resurse farmacologice în tratamentul
ulcerului gastric și duodenal pot fi folosite
următoarele clase de medicamente:
29 În terapia pentru eradicarea infecției cu
Helicobacter pylori se pot folosi:
A. IPP doză dublă + metronidazol 500 mg la 12 ore
+ claritromicină 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
B. 5-7 zile IPP doză dublă + claritromicină 0,5 g x
2/zi ca primă etapă în terapia secvențială
C. IPP doză dublă + amoxicilină 1 g x 2/zi +
claritromicină 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
D. 5-7 zile IPP doză dublă + amoxicilină 1 g x 2/zi
ca primă etapă în terapia secvențială
E. IPP doză dublă administrată dimineața,
postprandial
(pag. 270)
30 În cazul pacienților cu ulcer complicat cu
stenoza pilorobulbară:
A. Evoluția clinică poate fi marcată de dezvoltarea
unei alcaloze metabolice hipocloremice
B. Administrarea de inhibitori de pompă de protoni
este terapia de primă intenție
C. Examenul endoscopic permite încadrarea
diagnostică a leziunii obstructive
D. Manifestările clinice includ hematemeză și
melenă
E. Prelevarea de biopsii pentru excluderea unei
neoplazii este obligatorie
(pag. 268)
31 Măsurile generale în tratamentul ulcerului
gastric și duodenal presupun:
A. Terapia de eradicare în cazul obiectivării infecției
cu Helicobacter pylori
B. Măsuri de resuscitare și terapie intensivă în
cazul ulcerului complicat cu stare de șoc
C. Tratament antisecretor profilactic în cazul
pacienților supuși unor evenimente de stres

A. Agenți citoprotectivi D. Tratament empiric antisecretor pentru pacienții

tineri care prezintă semne de alarmă
B. Inhibitori de pompă de protoni
E. Atitudinea terapeutică este determinată în
C. Antitrombotice principal de etiologia ulcerului
D. Antifungice (pag. 269)
E. Antibiotice
32 Opțiunile chirurgicale în ulcerele perforate
(pag. 270) sau penetrante sunt:
28 Din clasa de blocanți ai receptorilor H2 fac A. Antrectomia
parte: B. Anastomoza gastrojejunală Billroth I
A. Famotidina C. Sutura perforației gastrice
B. Ranitidina D. Vagotomia și piloroplastia în caz de ulcer
C. Sucralfat duodenal complicat cu stenoză pilorică
D. Misoprostol E. Vagotomia înalt selectivă ca metodă chirurgicală
de suprimare a secreției acidopeptice
E. Nizatidina
(pag. 271)
(pag. 270)

Pag. 44 din 146

 33 Agenții citoprotectivi utilizați în tratamentul *3 În formele severe de colită ulcerativă,
ulcerului gastric și duodenal sunt: pacienții pot prezenta manifestări sistemice
precum:
A. Famotidina
B. Misoprostol A. tenesme rectale

C. Omeprazol B. rectoragii

D. Sucralfat C. dureri abdominale

E. Nizatidină D. febră
(pag. 270) E. sindrom diareic însoțit de produse patologice
(mucus, puroi)
34 Tehnicile de hemostază endoscopică (pag. 279)
utilizate în cazul ulcerelor complicate includ:
*4 Durerile abdominale întâlnite la pacienții cu
A. Tehnici de coagulare endoscopică
colită ulcerativă au următoarele caracteristici:
B. Injectare de substanțe vasoactive
A. sunt mai frecvent întâlnite comparativ cu boala
C. Instituirea terapiei cu inhibitori de pompă de Crohn
protoni
B. sunt localizate în fosa iliacă dreaptă și flancul
D. Administrarea de heparină drept
E. Terapia secvențială C. apar în formele extinse de boală
(pag. 271) D. sunt de intensitate mai slabă înaintea defecației

Tema nr. 15 E. cresc în intensitate după scaun

Bolile inflamatorii intestinale (pag. 279)
Bibliografie asociata temei: *5 Forma fulminantă de colită ulcerativă este
Compendiu vol I caracterizată de scorul Truelove-Witts prin:
274-302 A. număr de scaune < 4 pe zi
*1 Implicarea factorilor etiologici de mediu în B. temperatura normală
apariția bolilor inflamatorii intestinale are C. puls normal
următoarele caracteristici:
D. VSH >30 mm/h
A. fumatul crește riscul de apariție a colitei
ulcerative E. rectoragii intermitente
B. fumatul scade riscul de apariție a bolii Crohn (pag. 280)

C. consumul crescut de fibre vegetale poate
favoriza apariția bolii Crohn
D. proteinele din lapte și dulciurile rafinate pot
favoriza apariția bolii Crohn
E. nicotina și produșii de degradare prin ardere pot
contribui la declanșarea bolii Crohn prin
vasoconstricție și scăderea permeabilității
intestinale
(pag. 276)
*2 Implicarea răspunsului imunologic în cele
două entități patologice ale bolilor
inflamatorii intestinale are următoarele
particularități:
A. în boala Crohn există un răspuns de tip Th2, cu
secreție de IL-5
B. în boala Crohn există un răspuns de tip Th2, cu
secreție de IL-4
C. în colita ulcerativă există un răspuns de tip Th2,
cu secreție de IL-4
D. în boala Crohn există un răspuns de tip Th2, cu
secreție de interferon gama și TNFɑ
E. în colita ulcerativă există un răspuns de tip Th2,
cu secreție de IL-12
(pag. 276)
*6 Forma ușoară de colită ulcerativă este
caracterizată de scorul Truelove-Witts prin:
A. număr de scaune > 10 pe zi
B. temperatura > 37,5 grade Celsius
C. hematocrit normal
D. VSH >30 mm/h
E. rectoragii continue
(pag. 280)
*7 Manifestările clinice întâlnite în boala Crohn
au următoarele particularități:
A. sindromul de malabsorbție apare în afectarea
colonică
B. diareea este simptomul principal, scaunele sunt
în cantitate mică și pot avea aspect steatoreic în
localizarea rectală
C. scăderea în greutate apare în formele extinse la
nivelul colonului
D. durerile abdominale pot fi localizate, secundare
unei stenoze ileale
E. tenesmele rectale sunt simptomul principal, cu
declanșarea reflexului de defecație
(pag. 281)
Pag. 45 din 146
*8 Markerii fecali utili în diagnosticul bolii * 13 Stadiul 1 al colangitei sclerozante primitive
Crohn sunt reprezentați de: evidențiat prin examen histopatologic la un
pacient cu boala inflamatorie intestinala este
A. lactoferina
caracterizat prin:
B. anticorpi ASCA
A. fibroză în punți
C. anticorpi pANCA
B. fibroză în spații portale
D. anticorpi OMPc
C. fibroză în parenchimul hepatic adiacent
E. anticorpi antiantigene bacteriene de tip IgA
D. infiltrat plasmocitar în spațiile porte
(pag. 282)
E. apariția cirozei
*9 Modificările endoscopice la nivelul mucoasei (pag. 291)
în boala Crohn sunt reprezentate de:
* 14 Aminosalicilații folosiți în tratamentul bolilor
A. edem cu ștergerea desenului vascular
inflamatorii intestinale sunt:
B. ulcerații aftoide
A. budesonid
C. leziuni continui
B. metrotrexat
D. friabilitate
C. balsalazina
E. ulcerații pleomorfe
D. azatioprina
(pag. 283)
E. ciclosporina
* 10 Modificările endoscopice la nivelul mucoasei (pag. 292)
în colita ulcerativă sunt reprezentate de:
* 15 Tratamentul cu imunosupresoare în bolile
A. ulcere serpiginoase
inflamatorii intestinale cuprinde:
B. ulcere aftoide
A. metrotrexat
C. ulcere profunde
B. infliximab
D. friabilitate, sângerare spontană la atingere,
ulcerații pleomorfe C. salazopirina

E. eritem și aspect de ‘’piatră de pavaj’’ D. mesalazina

(pag. 283) E. adalimumab
(pag. 292 – 293)
* 11 Complicațiile intestinale întâlnite la pacienții
cu boli inflamatorii intestinale sunt: * 16 Cel mai folosit antibiotic în tratamentul
bolilor inflamatorii intestinale este:
A. colangită sclerozantă primitivă
B. eritem nodos A. olsalazina

C. megacolon toxic B. ciprofloxacina

D. pioderma gangrenosum C. ciclosporina

E. trombembolism pulmonar D. salazopirina

(pag. 288)
* 12 Probele de laborator pot evidenția la
pacienții cu boli inflamatorii intestinale
asociate cu colangită sclerozantă primitivă
următoarele modificări:
A. hipogamaglobulinemie
B. leucopenie în angiocolită
C. hiperbilirubinemie conjugată
D. hiperbilirubinemie neconjugată
E. nivele IgG scăzute
(pag. 291)
E. mesalazina
(pag. 293)
* 17 Corticosteroizii utilizați în tratamentul bolilor
inflamatorii intestinale au următoarele efecte:
A. stimulează proliferarea celulelor inflamatorii
B. stimulează recrutarea celulelor inflamatorii
C. stimulează metabolismul acidului arahidonic
D. stimulează apoptoza limfocitelor din peretele
colonic
E. inhibă apoptoza limfocitelor din peretele colonic
(pag. 293)

Pag. 46 din 146

* 18 Tratamentul bolii Crohn prezintă următoarele
particularități:
A. agenții biologici se administrează în formele
ușoare
B. tratamentul fistulelor necesită administrarea de
derivați de 5 ASA
C. leziunile cavității bucale necesită administrarea
inhibitorilor de pompă de protoni
D. formele severe necesită administrarea
corticosteroizilor sub formă injectabilă
E. ileita și colita moderată se tratează inițial cu
corticoterapie sub formă injectabilă
(pag. 295)
* 19 Indicațiile tratamentului chirurgical de
urgență în colita ulcerativă sunt:
A. cancer colo-rectal
B. forme refractare la tratament
C. megacolon toxic
D. trombembolism
E. polipi adenomatoși
(pag. 296)
* 20 Tratamentul endoscopic al stricturilor din
boala Crohn prezintă următoarele
caracteristici:
A. înainte de efectuarea tratamentului endoscopic
nu se impune excluderea naturii neoplazice
B. administrarea intralezională de corticosteroizi
ulterioară dilatărilor endoscopice cu balonaș
crește riscul de restenozare
C. dilatările cu balonaș reprezintă metoda
endoscopică de elecție în tratamentul stricturilor
pentru tratamentul stricturilor se pot folosi
stenturi metalice extractabile, la care există un
D. risc scăzut de migrare sau stenturi
biodegradabile care necesită scoaterea
ulterioară a acestora
E. pentru tratamentul stricturilor se pot folosi și
stenturi metalice biodegradabile
(pag. 296)
21 Factorii etiologici de mediu implicați în
apariția bolilor inflamatorii intestinale sunt:
A. dietă
B. fumat
C. factori infecțiosi
D. autofagie
E. echilibrul oxidanți-antioxidanți
(pag. 274 – 275)
22 Factorii etiologici genetici implicați în
apariția bolilor inflamatorii intestinale sunt:
A. autofagia
B. dieta
C. fumatul
D. echilibrul oxidanți-antioxidanți
E. factorii infecțiosi
(pag. 274 – 275)
23 Gena NOD2, a cărie mutație este implicată în
bolile inflamatorii intestinale prezintă
următoarele particularități:
A. se asociază mai frecvent cu colita ulcerativă
B. detectează peptide bacteriene
C. inhibă producția de citokine proimflamatorii
D. se asociază mai frecvent cu boala Crohn, cu
localizare sigmoidiană
E. declanșează modificări inflamatorii prin
răspunsul imun dobândit
(pag. 275)
24 Implicarea factorilor genetici în apariția
bolilor inflamatorii intestinale prezintă
următoarele caracteristici:
A. bolile inflamatorii intestinale se asociază cu
sindroame genetice precum sindrom Turner sau
Hermansky-Pudlak
B. modificările genetice singure pot declanșa
procesul inflamator în absența expunerii la un
factor de mediu
C. modificările genetice sunt identice în boala
Crohn și colita ulcerativă
D. modificările genetice au un rol determinant în
severitatea și extensia inflamației
E. modificările genetice au rol în aprecierea
răspunsului medicamentos sau chirurgical
(pag. 275)
25 Radicalii liberi de oxigen (incriminați în
etipatogenia bolilor inflamatorii intestinale)
intervin în:
A. activitatea antimicrobiană
B. sinteza citokinelor proinflamatorii
C. semnalizarea extracelulară
D. menținerea homeostaziei intestinale
E. reciclarea diferitelor componente ale citosolului
(pag. 275 – 276)
Pag. 47 din 146
26 Factorii de mediu și genetici declanșează
răspunsul imun în bolile inflamatorii
intestinale prin următoarele mecanisme:
A. afectarea barierei intestinale
B. dezechilibrul microbiotei intestiale
C. migrarea leucocitelor
D. aderarea leucocitelor
E. dobândirea toleranței imune
(pag. 276)
27 Consecințele secreției în exces a
citokinelor proinflamatorii în bolile
inflamatorii intestinale sunt:
A. scăderea permeabilității intestinale
B. vasodilatație la nivel intestinal
C. hiposecreție de mucus
D. eliberarea de factori chemotactici responsabili de
recrutarea și aderarea celulelor inflamatorii la
peretele intestinal
E. hipersecreție de mucus
(pag. 278)
28 Consecințele aderării și migrației leucocitare
la nivelul epiteliului intestinal în bolile
inflamatorii intestinale sunt:
A. apariția edemului
B. apariția hiperemiei
C. scăderea permeabilității intestinale prin
eliberarea de proteaze
D. scăderea permeabilității intestinale prin
eliberarea de specii reactive de oxigen
E. distrucția epiteliului intestinal
(pag. 277)
29 Implicarea răspunsului imunologic în bolile
inflamatorii intestinale prezintă următoarele
particularități:
A. activarea limfocitelor helper (CD4) este urmată
de activarea a trei subseturi: Th1, Th2, Th17
B. răspunsul de tip Th17 apare cu precădere în
colita ulcerativă
C. răspunsul de tip Th1 apare cu precădere în colita
ulcerativă
D. răspunsul de tip Th1 apare cu precădere în
boala Crohn
E. răspunsul de tip Th17 apare cu precădere în
boala Crohn
(pag. 277)
30 Colita ulcerativă se caracterizează prin:
A. proces inflamator discontinuu, distribuit uniform
la nivelul mucoasei
B. poate evolua progresiv de la nivelul valvei ileo-
cecale la nivelul rectului
C. debutul bolii de obicei insidios
D. în forma extensivă de boală (pancolită) pot fi
prezente modificări inflamatorii și la nivelul
jejunului
E. apariția de scaune numeroase, apoase, în
cantitate mică, acompaniate de senzația de
defecație imperioasă
(pag. 279)
31 Manifestările clinice din colita ulcerativă
prezintă următoarele caracteristici:
A. constipația poate fi prezentă în localizarea rectală
B. în formele extinse de boală pacienții pot
prezenta transpirații, grețuri și vărsături
C. dureri abdominale mai frecvente comparativ cu
boala Crohn
D. rectoragii cu sânge închis la culoare indică
afectarea rectală
E. tenesmele rectale se datorează procesului
inflamator rectal
(pag. 279)
32 În funcție de extensia inflamației, colita
ulcerativă se clasifică în:
A. proctită ulcerativă
B. proctosigmoidită ulcerativă
C. colită dreaptă ulcerativă
D. colită stângă ulcerativă
E. pancolită ulcerativă
(pag. 279)
33 Proctita ulcerativă se caracterizează prin:
A. se întinde pe o lungime de 15-20 cm la nivelul
cecului
B. în general evoluție ușoară, dominată de
hematemeză
C. manifestări sistemice rare
D. diaree
E. constipație
(pag. 279)
Pag. 48 din 146
34 Proctosigmoidita ulcerativă prezintă 39 Tabloul clinic în boala Crohn cuprinde:
următoarele particularități:
A. sindrom de malabsorbție în localizarea rectală
A. se caracterizează prin afectarea rectului și B. scaune în cantitate mică și pot avea aspect
sigmoidului steatoreic în localizarea rectală
B. se poate manifesta prin tenesme, eliminare de C. grețuri în formele severe de boală
mucus
D. sindrom de malabsorbție în cazul intestinului
C. se caracterizează prin afectarea sigmoidului și subțire contaminat
colonului descendent
E. rectoragii ca sindrom principal
D. se manifestă prin dureri în fosa iliacă dreaptă
(pag. 281)
E. se manifestă prin diaree, rectoragii
(pag. 279) 40 Forma perianală a bolii Crohn se manifestă
prin:
35 Durerile abdominale la pacienții cu boală
A. secreții purulente
Crohn pot fi:
B. secreții sanghinolente
A. difuze, secundare unui abces abdominal
C. fistule și abcese perianale
B. localizate, secundare unei fistule digestive
D. icter obstructiv
C. localizate, secundare unei stenoze ileale
E. pirozis
D. localizate, secundare unui abces abdominal
(pag. 281)
E. difuze, cauzate de procesul inflamator
(pag. 281) 41 Localizarea colonică a bolii Crohn
evoluează cu:
36 Forma ușoară de colită ulcerativă este
A. vărsături
caracterizată de scorul Truelove-Witts prin:
B. diaree
A. număr de scaune < 4 pe zi
C. icter obstructiv
B. temperatură > 37,5 grade C
D. rectoragii
C. puls > 90 bătăi pe minut
E. tenesme
D. VSH < 30mm/h
(pag. 281)
E. rectoragii frecvente
(pag. 280) 42 Malabsorbția, popularea bacteriană sau
pierderile intestinale datorate inflamației
37 Sub aspect evolutiv, colita ulcerativă se mucoasei prezente în evoluția bolilor
împarte în: inflamatorii intestinale sunt exprimate clinic
A. forma fulminantă (pusee ușoare cu durată de prin:
peste 6 luni) A. hiperpotasemie
B. forma cronic recurentă (pusee ușoare/moderate, B. hipercalcemie
separate de perioade de remisiune)
C. hipomagnezemie
C. forma cronic continuă (pusee ușoare/moderate,
D. deficit de vitamina B12
separate de perioade de remisiune)
D. forma fulminantă (pusee ușoare/moderate, E. creșterea albuminei
separate de perioade de remisiune) (pag. 282)
E. forma cronic continuă (pusee ușoare cu durată 43 Aprecierea severității bolii Crohn se
de peste 6 luni realizează conform scorului CDAI. Acesta
(pag. 280) cuprinde mai multe variabile clinice sau de
laborator astfel:
38 Semnele sistemice prezente în formele
severe de colită stângă sunt: A. hematocrit peste 47% la bărbați
A. diaree B. necesitatea administrării de antidiareice
B. febră C. prezența maselor abdominale
C. rectoragii D. hematocrit peste 42% la femei
D. teneme rectale E. prezența complicațiilor
E. grețuri (pag. 282)
(pag. 280)

Pag. 49 din 146

44 Modificările endoscopice la nivelul mucoasei 49 Diagnosticul colitei ulcerative se stabiliește
intestinale în boala Crohn sunt: în principal prin:
A. edem cu ștergerea desenului vascular A. simptomatologie (diaree, rectoragii)
B. eritem B. examinare endoscopică (eritem, granularitate,
C. pseudopolipi inflamatori ulcerații superficiale, aspect de piatră de pavaj)
C. examinare endoscopică (ulcerații aftoide, fisuri,
D. fisuri
ulcere profunde și pseudopolipi)
E. ulcerații pleomorfe
D. examen histopatologic (abcese criptice, depleție
(pag. 283) de mucus)
45 Modificările endoscopice la nivelul mucoasei E. examen histopatologic (granuloame, hipertrofie
colonice în colita ulcerativă sunt: musculară)
(pag. 286 – 287)
A. ulcerații aftoide
B. eritem 50 Diagnosticul de severitate al bolii Crohn se
stabiliește prin mai multe sisteme de
C. pseudopolipi inflamatori
scorificare precum:
D. fisuri
A. scorul CDAI
E. aspect de piatră de pavaj
B. scorul Mayo
(pag. 283)
C. scorul CDEIS
46 Examinările radiologice folosite în D. scorul Viena
diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale
sunt: E. scorul Truelove-Witts

A. enteroclisma (pag. 287)

B. videocapsula endoscopică 51 Manifestările extraintestinale cutanate

întâlnite în bolile inflamatorii intestinale sunt:
C. fistulografia
D. enterografia computer tomografică A. eritemul nodos

E. irigografia B. pioderma gangrenosum

(pag. 284) C. sarcoidoza
D. colangita sclerozantă primitivă
47 Diagnosticul de colită ulcerativă se stabilește
prin: E. spondilită anchilopoetică
(pag. 288)
A. simptomatologie (diaree, rectoragii)
B. examinare endoscopică (eritem, granularitate, 52 Manifestările extraintestinale oculare
ulcerații superficiale, pseudopolipi) întâlnite în bolile inflamatorii intestinale sunt
C. examinare endoscopică (ulcere profunde, fisuri, reprezentate de:
ulcerații aftoide) A. eritem nodos
D. examen histopatologic (granuloame, B. episclerite
colagenizare, hipertrofie musculară)
C. uveite
E. examen histopatologic (abcese criptice, criptite,
depleție de mucus) D. pioderma gangrenosum

(pag. 286 – 287) E. irite

(pag. 288)
48 Diagnosticul de boală Crohn se stabilește
prin: 53 Manifestările extraintestinale pulmonare
întâlnite în bolile inflmatorii intestinale sunt
A. examinare endoscopică (aspect de piatră de
reprezentate de:
pavaj)
B. examinare endoscopică (eritem, granularitate, A. pioderma gangrenosum
ulcerații superficiale, pseudopolipi) B. bronșite cronice
C. examinare endoscopică (ulcere profunde, fisuri, C. eritem nodos
ulcerații aftoide)
D. colangita sclerozantă primitivă
D. examen histopatologic (granuloame,
colagenizare, hipertrofie musculară) E. bronșiectazii
(pag. 288)
E. examen histopatologic (abcese criptice, criptite,
depleție de mucus)
(pag. 286 – 287)

Pag. 50 din 146

54 Manifestări extraintestinale întâlnite în bolile
inflamatorii intestinale sunt reprezentate de:
A. hemoragie digestivă inferioră (HDI)
B. eritem nodos
59 În colangita sclerozantă primitivă asociată
bolilor inflamatorii intestinale, analizele de
laborator arată:
A. hipergamaglobulinemie

C. colangită sclerozantă primitivă B. hiperbilirubinemie neconjugată

D. fistule, abcese abdominale C. leucopenie în episoadele de angiocolită

E. trombembolism pulmonar D. ușoară creștere a transaminazelor

(pag. 288) E. sindrom de colestază
(pag. 290)
55 Complicațiile intestinale întâlnite în bolile
inflamatorii intestinale sunt reprezentate de: 60 Dieta în bolile inflamatorii intestinale are
următoarele particularități:
A. megacolonul toxic
B. perforații și stenoze A. se recomandă excluderea laptelui

C. leziuni perianale B. se recomandă excluderea fructelor

D. anemie megaloblastică C. se suplimentează aportul de vitamine

E. pioderma gangrenosum D. se recomandă excluderea legumelor crude

(pag. 288) E. în formele ușoare de boală se recurge la nutriția
parenterală
56 Megacolonul toxic în evoluția unei colite (pag. 292)
ulcerative se manifestă prin:
61 Aminosalicilații folosiți în tratamentul bolilor
A. bradicardie
inflamatorii intestinale sunt:
B. hipertensiune
A. mesalazina
C. rectoragii importante
B. metrotrexat
D. intensificarea zgomotelor intestinale
C. balsalazina
E. abdomen destins
D. salazopirina
(pag. 289)
E. ciclosporina
57 Pioderma gangrenosum apărută în cursul (pag. 292)
evoluției bolilor inflamatorii intestinale se
caracterizează prin: 62 Tratamentul cu imunosupresoare în bolile
inflamatorii intestinale cuprinde:
A. noduli roșietici, dispuși mai ales la nivelul
membrelor superioare A. metrotrexat
B. papule roșietice localizate mai ales la nivelul B. infliximab
membrelor superioare C. salazopirina
C. evoluție nefavorabilă sub tratamentul administrat
D. azatioprina
pentru boala intestinală
E. ciclosporina
D. apariția cu precădere în colita ulcerativă
(pag. 292 – 293)
E. papule roșietice care se ulcerează prin necroza
țesuturilor subiacente 63 Tratamentul cu agenți biologici în bolile
(pag. 290) inflamatorii intestinale cuprinde:

58 Diagnosticul spondilitei și sacroiliitei A. adalimumab

asociate bolilor inflamatorii intestinale se B. infliximab
stabiliește prin radiografii ale coloanei C. rifaximină
vertebrale și articulațiilor care arată:
D. azatioprina
A. osteoporoză juxtaarticulară
E. ciclosporina
B. periostită ușoară
(pag. 292 – 293)
C. eroziuni
D. edem
E. osteoliză
(pag. 290)

Pag. 51 din 146

64 Cele mai folosite antibiotice în tratamentul 69 Indicațiile corticosteroizilor în bolile
complicațiilor infecțioase în bolile inflamatorii intestinale sunt:
inflamatorii intestinale sunt:
A. forme ușoare ale bolilor inflamatorii intestinale
A. rifaximina B. pusee de activate ale bolii
B. metronidazolul C. forme moderate și severe ale bolilor inflamatorii
C. mesalazina intestinale
D. budesonidul D. colita fulminantă
E. olsalazina E. megacolonul toxic
(pag. 292 – 293) (pag. 293)

65 Tratamentul cu imunosupresoare în bolile 70 Efectele secundare ale tratamentului cu

inflamatorii intestinale cuprinde: corticosteroizi în bolile inflamatorii
intestinale sunt:
A. budesonid
A. osteoporoza
B. adalimumab
B. hipotensiunea arterială
C. azatioprina
C. hipoglicemia
D. mesalazina
D. insomnia
E. ciclosporina
(pag. 292 – 293) E. retenția hidrosalină
(pag. 293)
66 Cele mai folosite antibiotice în bolile
inflamatorii intestinale sunt: 71 Indicațiile de administrare pentru infliximab
în bolile inflamatorii intestinale sunt:
A. olsalazina
A. forme de boală Crohn corticodependente
B. rifaximina
B. forme fistulizante de boală Crohn
C. ciprofloxacina
C. forme ușoare de colită ulcerativă
D. salazopirina
D. forme de boală Crohn corticorefractare la
E. claritromicina
tratamentul cortizonic
(pag. 293)
E. forme modrate de colită ulcerativă fără răspuns
67 Reacțiile adverse ale administrării de la tratamentul convențional
azatioprina în bolile inflamatorii intestinale (pag. 293)
sunt:
72 Indicațiile de administrare ale
A. diaree imunosupresoarelor în tratamentul bolilor
B. constipație inflamatorii intestinale sunt:
C. supresie medulară A. reducerea necesarului de cortizon
D. hepatotoxicitate B. creșterea necesarului de cortizon
E. alergii C. forme de boală corticorezistente
(pag. 293) D. menținerea remisiunii
68 Caracteristicile agenților biologici utilizați în E. forme de boală corticodependente
bolile inflamatorii intestinale sunt: (pag. 293)
A. adalimumabul este anticorp monoclonal uman 73 Tratamentul cu imunosupresoare în bolile
recombinat de IgG1 inflamatorii intestinale are următoarele
B. adalimumabul este anticorp monoclonal hibrid caracteristici:
IgG1
A. stimulează sinteza ribonucleotidelor
C. infliximabul este anticorp monoclonal uman
recombinat de IgG1 B. induc apoptoza limfocitelor

D. infliximabul este anticorp monoclonal hibrid IgG1 C. au efect imunomodulator

E. mecanismul de acțiune este reprezentat de D. inhibă sinteza ribonucleotidelor

stimularea TNFɑ E. inhibă apoptoza limfocitelor
(pag. 293) (pag. 293)

Pag. 52 din 146

74 Tratamentul cu agenți anti TNFɑ poate avea 79 Indicațiile tratamentului chirurgical de
reacții adverse precum: urgență în colita ulcerativă sunt:
A. diaree mucosanghinolentă A. cancer colo-rectal
B. insuficiență cardiacă B. forme refractare la tratament
C. reactivarea tuberculozei C. megacolon toxic
D. șoc anafilactic D. perforația
E. infecții E. hemoragia digestivă inferioară
(pag. 294) (pag. 296)

75 Tratamentul antibiotic injectabil, administrat 80 Indicațiile tratamentului chirurgical electiv în

la pacienții cu boli inflamatorii intestinale colita ulcerativă sunt:
prezintă următoarele particularități:
A. cancer colo-rectal
A. se administrează în megacolon toxic B. forme refractare la tratament
B. se administrează în complicații infecțioase C. displazia
C. se administrează în colita acută fulminantă D. polipi adenomatoși
D. este obligatorie administrarea concomitentă de E. megacolonul toxic
opioide
(pag. 296)
E. este obligatorie administrarea concomitentă de
antidiareice Tema nr. 16
(pag. 294) Ciroza hepatica
76 Tratamentul fistulelor din boala Crohn Bibliografie asociata temei:
necesită administrarea de: Compendiu vol I
A. antibiotice 303-332

B. agenți biologici *1 În patogeneza encefalopatiei hepatice,

C. imunosupresoare principalul sistem neuroinhibitor este mediat
de :
D. derivați de 5 ASA
A. Octapamină
E. corticoterapie
B. Benzodiapzepine endogene
(pag. 295)
C. Tirozină
77 Indicațiile tratamentului chirurgical de D. Triptofan
urgență în boala Crohn sunt:
E. GABA
A. cancer colonic
(pag. 322-323)
B. perforație intestinală
C. lipsa răspunsului la tratament *2 Principala caracteristică a sindromului
hepatorenal tip I este:
D. stricturi fibrotice
A. Creșterea lentă și progresivă a retenției azotate
E. ocluzie intestinală
B. Ascita refractară
(pag. 296)
C. Ecografia renală modificată
78 Tratamentul chirurgical în bolile inflamatorii D. Creșterea rapidă a creatininei peste 2,5 mg/dl
intestinale prezintă următoarele caracteristici:
E. Prezența a peste 50 hematii/câmp asociată cu
A. reprezintă ultima modalitate de tratare a proteinurie peste 0,5 g/zi.
pacienților
(pag. 325)
B. în boala Crohn se optează pentru rezecții
intestinale limitate datorită riscului de recurență
postoperatorie
C. în boala Crohn se optează pentru rezecții întinse
datorită riscului scăzut de recurență
postoperatorie
D. în funcție de situația existentă, indicațiile
chirurgicale sunt de urgență sau elective
E. în colita ulcerativă, procedurile chirugicale diferă
în funcție de forma de prezentare
(pag. 295)

Pag. 53 din 146

*3 În ciroza hepatică, antibioticul de elecție *8 Markerul imunologic al cirozei biliare
pentru profilaxia secundară a peritonitei primitive este:
bacteriene spontane după un episod inițial
A. HLA clasa a-II-a
este:
B. Hiper-gamma-globulinemia cu predominanța IgG
A. Cefotaxim
C. Anticorpii anti-mitocondriali M2
B. Neomicina
D. Creșterea gamma-GT
C. Augmentin
E. Anticorpii antinucleari
D. Norfloxacin
(pag. 314)
E. Rifaximina
(pag. 327, 324) *9 Tratamentul de elecție al peritonitei
bacteriene spontane este reprezentat de:
*4 La un pacient cu ciroză hepatică,
A. Cefalosporine de generația a III-a
evidențierea în lichidul de ascită a unei flore
monomicrobiene gram negative cu citologie B. Augmentin
săracă semnifică: C. Norfloxacin
A. Ascită neutrocitară D. Ciprofloxacin
B. Bacteriascită E. Intervenție chirurgicală de drenaj.
C. Ascită tuberculoasă (pag. 303)
D. Ascită neoplazică * 10 Care dintre următoarele semne clinice se
E. Peritonită bacteriană secundară unei perforații de datorează insuficienței hepatocelulare:
viscer cavitar.
A. Splenomegalia
(pag. 327)
B. Vase dilatate periombilical cu aspect de ”cap de
*5 Manifestarea hematologică cea mai frecventă meduză”
în ciroza hepatică este: C. Circulația colaterală abdominală pe flancuri
A. Anemia prin pierdere de fier D. Steluțele vasculare
B. Hemoliza E. Prezența varicelor esofagiene
C. Leucopenia (pag. 309-310)
D. Trombocitopenia * 11 Edemele din ciroza hepatică au ca mecanism
E. Plasmocitoza principal de producere:
(pag. 328-329) A. Splenomegalia congestivă
*6 Măsura dietetică esențială în encefalopatia B. Circulația colaterală externă
hepatică este reprezentată de: C. Hipoproteinemia
A. Reducerea aportului de potasiu D. Vasoconstricția splanhnică
B. Reducerea aportului de proteine alimentare E. Cardiomiopatia cirotică
C. Reducerea aportului de lipide (pag. 310)
D. Reducerea aportului de glucide
* 12 Care afirmație cu privire la ciroza biliară
E. Creșterea aportului de sodiu primitivă este adevărată:
(pag. 324) A. Mecanismul este reprezentat de citotoxicitatea
prin limfocite T citolitice cu restricție HLA clasa a
*7 Metoda terapeutica de elecție pentru oprirea II a
sângerărilor variceale la pacienții cu ciroză
hepatică este reprezentată de: B. Icterul este hemolitic

A. Vasopresină asociată cu nitroglicerină C. Leziunile de ciroză apar precoce

B. Octreotid D. Cancerul hepatocelular este frecvent

C. Tehnicile de hemostază endoscopică E. Este prezentă hiper-gamma-globulinemia cu

predominanță IgG
D. Deconexiunea esogastrică de urgență
(pag. 313)
E. Șuntul porto-cav de urgență.
(pag. 321)

Pag. 54 din 146

* 13 La pacienții cu ciroză biliară primitivă
simpotomatică principalul factor predictiv al
supraviețuirii este:
A. Titrul anticorpilor antimitocondriali
B. Valoarea fosfatazei alcaline
C. Prezența anticorpilor antinucleari
D. Prezența depozitelor de cupru intrahepatocitar
E. Concentrația bilirubinei serice
(pag. 314)
* 14 Tratamentul de bază în ciroza biliară
secundară este reprezentat de:
A. Administrarea de hepatoprotectoare
B. Administrare de medicamente cu efect antifibrotic
C. Administrarea de acid ursodeoxicolic
D. Îndepărtarea obstacolului sau ocolirea acestuia
prin drenaj biliar sau stent.
E. Combaterea pruritului și a deficitelor vitaminice
(pag. 314)
* 15 Care afirmație privind hemocromatoza este
adevărată:
A. Forma secundară are transmitere autosomal
recesivă
B. Manifestările clinice apar totdeauna din copilărie
C. Bărbații au un tablou clinic mai estompat
D. Apare cardiomiopatie prin depozit de cupru
E. Boala este confirmată prin creșterea
coeficientului de saturație a transferinei peste
50% la femei si peste 60% la bărbați.
(pag. 315)
* 16 Hiperbilirubinemia din ciroza hepatică:
A. Este cel mai frecvent de tip hemolitic
B. Este cel mai frecvent colestatică
C. Este cel mai frecvent de tip hepatocelular, cu
predominanța bilirubinei neconjugată
D. Este cel mai frecvent de tip hepatocelular, cu
predominanta bilirubinei conjugate
E. Bilirubina serică este de regulă normală.
(pag. 310)
* 17 Edemele din ciroza hepatică:
A. Apar prin mecanism hipoproteinemic
B. Sunt dure
C. Sunt antideclive
D. Nu apar nicodată la nivel sacrat
E. Sunt cianotice
(pag. 306)
* 18 În ciroza hepatică necomplicată cel mai
important criteriu de diagnostic în favoarea
etiologiei cirotice a ascitei este:
A. Aspectul lactescent al lichidului de ascită
B. Citologia bogată în PMN a ascitei
C. Aspectul serohemoragic al al lichidului de ascită
D. Gradientul de albumină ser-ascită peste 1,1
E. Cultura pozitivă polimicrobiană din lichidul de
ascită.
(pag. 311)
* 19 Care dintre următoarele explorări paraclinice
este criteriu sugestiv pentru etiologia
alcoolică a cirozei hepatice:
A. Raportul AST/ALT sub 1
B. Creșterea disproporționată a bilirubinei față de
gamma-glutamiltranspetidază
C. Predominanța IgA în imunoelectroforeză
D. Predominanța IgG în imunoelectroforeză
E. Predominanța IgM în imunoelectroforeză.
(pag. 313)
* 20 Cel mai important factor de risc pentru
apariția sindromului hepatorenal este
reprezentat de:
A. Vasoconstricția splanhnică
B. Vasodilatația renală
C. Excesul de fluide
D. Infecțiile
E. Administrarea de diuretice antialdosteronice.
(pag. 326)
* 21 Cea mai eficientă metodă de tratament în
sindromul hepatorenal este:
A. Administrarea de diuretice antialdosteronice
B. Administrarea de diuretice de ansă
C. TIPS în tipul I de sindrom hepatorenal
D. Administrarea de vasoconstrictoare de tipul
analogilor de vasopresină
E. Transplantul renal.
(pag. 326)
* 22 Ecografia abdominală la un pacient cu ciroză
hepatică poate releva:
A. Peretele colecistului îngroșat, cu aspect de
"dublu contur"
B. Ecostrutură hepatică omogenă
C. Nodulii de regenerare se vizualizează în toate
cazurile
D. Conturul întotdeauna regulat al ficatului
E. Calibrul redus al venei porte la toți pacienții.
(pag. 311)
Pag. 55 din 146
* 23 Simptomul de debut cel mai frecvent în * 28 Elementul primordial în apariția cirozei este
ciroza biliară primitivă este: reprezentat de:
A. Pruritul A. Apariția nodulilor de regenerare
B. Icterul B. Sinteza excesivă de fibre elastice
C. Astenia fizică C. Hipertensiunea portală
D. Neuropatia periferică xantomatoasă D. Formarea ascitei
E. Scăderea rapidă în greutate. E. Dezvoltarea fibrozei hepatice difuze
(pag. 313) (pag. 305)

* 24 În ciroza biliară primitivă stadiul II histologic * 29 Citokina care inhibă regenerarea

se caracterizează prin: hepatocitară și stimulează fibrogeneza este:
A. Leziuni ductulare de tip inflamator ca A. Epidermal growth factor EGF
manifestare unică B. Transforming growth factor TGF-α
B. Proliferare ductulară
C. Hepatocyte growth factor HGF
C. Depozite de fier intrahepatocitar
D. Heparin-binding growth factor HBGF
D. Fibroză
E. Matrix metaloproteinaza
E. Ciroză (pag. 306)
(pag. 314)
* 30 Etiologia alcoolică a cirozei hepatice poate fi
* 25 În ciroza biliară primitivă singurul tratament sugerată anatomo-patologic de unul din
medical cu eficacitate demonstrată este: următoarele elemente:
A. Corticoterapia A. Prezența hialinului extracelular și intracelular sub
B. D-penicilamina forma corpilor Mallory.

C. Acidul ursodeoxicolic B. Forma macronodulară a cirozei hepatice

D. Colchicina C. Regenerarea nodulară

E. Azatioprina D. Necroza hepatocitară

(pag. 314) E. Alterarea arhitecturii hepatice.

(pag. 307)
* 26 Mecanismul prin care sindromul Budd-Chiari
intervine în etiopatogenia cirozei hepatice: * 31 Ciroza biliară primitivă poate fi sugerată
anatomo-patologic de:
A. Obstrucție biliară
B. Toxicitate medicamentoasă A. Prezența steatozei hepatice

C. Congestie venoasă B. Fibroza hepatică

D. Distrugerea canaliculelor biliare C. Regenerarea nodulară

E. Depunere de cupru la nivelul hepatocitului. D. Necroza hepatocitară

(pag. 304) E. Diminuarea severă a numărului ductelor biliare.
(pag. 307)
* 27 Din categoria bolilor ereditare și metabolice
implicate în etiopatogenia cirozei hepatice * 32 Perturbarea metabolismului proteic în cadrul
face parte: insuficienței hepatocelulare se manifestă
prin:
A. Ciroza biliară secundară
B. Boala veno-ocluzivă A. Creșterea sintezei de albumină

C. Sindromul Budd-Chiari B. Scăderea sintezei de factori ai coagulării

D. Boala Gaucher C. Scăderea amoniemiei

E. Ciroza după by-pass D. Scăderea concentrației fenilalaninei

(pag. 304) E. Scăde concentrației metioninei.

(pag. 307)

Pag. 56 din 146

* 33 Apariția ascitei în ciroza hepatică implică 37 Cele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice
unul dintre următoarele mecanisme: sunt reprezentate de:
A. Scăderea presiunii hidrostatice la nivelul A. Consumul cronic de alcool
sinusoidelor hepatice și capilarelor intestinale B. Hepatitele cronice cu virus B, C, D.
B. Creșterea presiunii oncotice
C. Toxoplasmoză
C. Hiperalbuminemia
D. Schistosomiaza
D. Hipertensiunea portală
E. Ciroza după by-pass
E. Toate elementele enumerate mai sus (pag. 303-304)
(pag. 308)
38 Printre cauzele metabolice de ciroză hepatică
34 Ciroza hepatică: se numără:
A. Reprezintă stadiul final de evoluție progresivă a A. Toxoplasmoza
bolilor hepatice cronice
B. Hemocromatoza
B. Reprezintă un proces limitat la un segment al
C. Sindromul Budd-Chiari
parenchimului hepatic
D. Boala Wilson
C. Se caracterizează prin asocierea unei fibroze
extensive cu transformarea nodulară a E. Boala veno-ocluzivă
parenchimului hepatic (pag. 304)
D. Presupune creșterea numărului hepatocitelor
funcționale 39 Fibroza din cadrul cirozei hepatice:
E. Este întotdeauna asociată cu infecția cu virusuri A. Se poate dezvolta sub formă de punți porto-
hepatitice B, C sau D. portale
(pag. 303) B. Se poate dezvolta sub formă de punți centro-
portale
35 Fibroza hepatică:
C. Poate fi izolată în caz de necroză focală
A. Este sinonimă cu ciroza hepatică D. Se caracterizează prin scăderea numărului
B. Este obligatoriu asociată cu prezența celulelor producătoare de colagen
transformării nodulare a parenchimului hepatic E. Un rol cheie in activarea și perpetuarea
C. Reprezintă o componentă constantă a cirozei fibrogenezei revine celulelor Ito
D. Poate fi asociată cu insuficiența cardiacă dreaptă (pag. 305)
E. Poate apare în cazul unei obstrucții biliare. 40 Depunerea de colagen în spațiul Disse:
(pag. 303) A. Se realizează la nivelul pereților continui ai
36 În ciroza hepatică nodulii de regenerare de la capilarelor sinusoide
nivel hepatic: B. Este urmată de formarea de membrane bazale
la nivelul sinusoidelor ("capilarizarea
A. Sunt insule de celule care își păstrează
sinusoidelor")
conexiunile vasculare și biliare normale
C. Favorizează necrozele celulare
B. Nu dezorganizează arhitectura lobulară normală
a ficatului D. Este implicată în apariția hipertensiunii portale
C. Prezența nodulilor fără fibroză constituie ciroza E. Este urmată de ameliorarea schimburilor sânge -
hepatică hepatocit.
D. Prezența nodulilor fără fibroză constituie (pag. 305)
hiperplazia nodulară regenerativă
41 Aspectul macroscopic al ficatului cirotic este:
E. În asociere cu fibroza extensivă, definesc
morfopatologic ciroza hepatică. A. Dur
(pag. 303) B. Cu marginea inferioară rotunjită
C. Cu contur regulat
D. Formele micronodulare sunt mai frecvent
alcoolice
E. Există forme hipertrofice, dar și forme atrofice
(pag. 306)

Pag. 57 din 146

42 Fibroza hepatică din ciroză debutează la 46 Componenta mecanică implicată în apariția
nivelul spațiului port în: hipertensiunii portale din ciroza hepatică
este reprezentată de:
A. Ciroza alcoolică
B. Hemocromatoză A. Distorsiunea vasculară prin capilarizarea și
stenozarea sinusoidelor
C. Ciroză biliară
B. Perturbarea echilibrului la nivelul circulației
D. Obstrucție venoasă intrahepatice între substanțele vasodilatatoare și
E. Hepatită cronică. vasoconstrictoare
(pag. 306) C. Fibroza pericentrovenulară
D. Compresiunea venei centrolobulare prin benzi de
43 Elementele microscopice caracteristice fibroză și macronoduli
cirozei hepatice sunt:
E. Creșterea presiunii oncotice datorate
A. Dezorganizarea arhitecturii lobulare și vasculare hiperalbuminemiei
B. Fibroza (pag. 307-308)
C. Regenerarea nodulară
47 Apariția ascitei în ciroza hepatică are ca
D. Necrozele hepatocitare mecanisme:
E. Dispariția fibrilelor de colagen de la nivelul A. Hiperalbuminemia
spațiului Disse
B. Hipertensiunea portală
(pag. 305)
C. Reducerea presiunii oncotice prin
44 Perturbarea metabolismului proteic din hipoalbuminemie
cadrul insuficienței hepatocelulare se D. Cresterea sintezei de factori din complexul
manifestă prin: protrombinic
A. Creșterea sintezei de albumină E. Scăderea presiunii hidrostatice la nivelul
B. Scăderea sintezei de factori ai coagulării sinusoidelor hepatice și capilarelor intestinale.
(complexul protrombinic) (pag. 308-309)
C. Tulburări în ureogeneză cu scăderea amonemiei
48 Stadiul compensat al cirozei hepatice se
D. Tulburări în metabolismul și circulația acizilor manifestă prin:
biliari
A. Icter intens pruriginos
E. Scăderea concentrației tirozinei, fenilalaninei și
metioninei B. Balonări
(pag. 307) C. Manifestări hemoragice minore de tipul
epistaxisului, gingivoragiilor
45 Alterarea metabolismului glucidic în D. Greață
insuficiența hepatocelulară se manifestă prin:
E. Ascită
A. Apariția diabetului hepatogen
(pag. 308-309-310)
B. Perturbări în metabolismul galactozei
49 În ciroza hepatică, modificările endocrine la
C. Scăderea sintezei de albumină
sexul bărbătesc includ:
D. Creșterea amonemiei
A. Sterilitate
E. Creșterea colesterolului seric prin insuficiență
hepatică B. Atrofie testiculară
(pag. 307) C. Creșterea pilozității axilare și toracice
D. Hipertrofia prostatei mai frecvent decât în
populația generală
E. Pilozitate pubiană cu dispoziție de tip feminin.
(pag. 309)

Pag. 58 din 146

50 În ciroza hepatică icterul cutaneomucos:
A. Poate fi minim sau absent în stadiul compensat
B. Principalul mecanism este hemoliza
C. Apare prin incapacitatea de metabolizare a
bilirubinei
D. Forme colestatice apar în special în cirozele
biliare
54 Modificările hematologice asociate cirozei
hepatice includ:
A. Tulburările hemostazei prin creșterea sintezei de
factori din complexul protrombinic (factorii II, V,
VII, IX, X) în contextul insuficienței hepatice
B. Alterări ale numărului și funcției leucocitelor
C. Hipo-γ-globulinemie

E. În cazul asocierii hepatitei alcoolice severe pot D. Anemia

apare forme colestatice.
(pag. 309)
51 Șteluțele vasculare din ciroza hepatică:
A. Apar în teritoriul venei cave inferioare
B. Sunt localizate frecvent la nivelul feței, toracelui
anterior, feței dorsale a mâinii
C. Sunt formate dintr-o venulă centrală
D. Evoluează în paralel cu gradul insuficienței
hepatice
E. Pot apare tranzitor în hepatite acute virale.
(pag. 309)
52 Hipertensiunea portală se manifestă clinic
prin:
A. Splenomegalie congestivă
B. Circulație colaterală externă: varice esofagiene,
gastrice, hemoroizi
E. Hiper-gamma-globulinemie, totdeauna
monoclonală
(pag. 310)
55 Ecografia abdominală la un pacient cu ciroză
hepatică poate releva:
A. Peretele colecistului îngroșat, cu aspect de
"dublu contur"
B. Peretele colecistului subțiat în contextul cirozei
C. Calibrul diminuat al venei porte cauzat de
hipertensiunea portală
D. Conturul neregulat al ficatului
E. Structura neomogenă a parenchimului hepatic
(pag. 311)
56 Ciroza hepatică alcoolică:
A. Este forma cea mai frecventă în statele
dezvoltate

C. Circulație colaterală internă: vase dilatate B. Cantitatea de fier intrahepatocitar poate fi

periombilical cu aspect de "cap de meduză" sau crescută
pe flancurile abdomenului C. Splenomegalia este mai importantă decât în
D. Murmur la nivelul circulației periombilicale formele virale
(sindromul Cruveiller-Baumgarten). D. Prezența hipertrofiei parotidiene este sugestivă
E. Dispariția ascitei în caz de hipertensiune portală. pentru etiologia alcoolică
(pag. 310) E. Raportul AST/ALT sub 1 este sugestiv pentru
etiologia alcoolică
53 Modificările biochimice asociate cirozei (pag. 306-307)
hepatice sunt:
57 În cazul infecției cu virusul hepatitic C,
A. Creșterea aminotransferazelor
factorii care favorizează evoluția spre ciroză
B. Scăderea albuminemiei în contextul insuficienței sunt:
hepatice
A. Sexul masculin
C. Creșterea proteinelor serice totale în contextul
insuficienței hepatice B. Sexul feminin

D. Scăderea indicelui de protrombină în contextul C. Imunosupresia

insuficienței hepatice, care se corectează prin D. Coinfecția HIV sau VHB
administrare de vitamina K
E. Consumul de alcool sub 50 g zilnic
E. Hipergalactozemie
(pag. 312)
(pag. 310)

Pag. 59 din 146

58 Ciroza biliară primitivă: 62 În diagnosticul diferențial al cirozei hepatice
cu hepatosteatoza, următoarele elemente
A. Se mai numește "colangită cronică destructivă
pledează pentru hepatosteatoză:
supurativă", deoarece leziunile de ciroză se
constituie doar în stadiul IV al bolii A. splenomegalia
B. Markerii imunologici ai bolii sunt anticorpii B. suprafața regulată a ficatului
antimitocondriali M2
C. aspectul ecografic de ficat hiperecogen cu
C. 90% din pacienți sunt femei contur regulat
D. Debutează brusc, prin instalarea unui icter D. modificările biochimice sunt minime sau absente
întotdeauna nepruriginos
E. ascita
E. Se asociază cu colestază.
(pag. 315-316)
(pag. 313)
63 Factorii de risc implicați în apariția cirozei la
59 Ciroza biliară primitivă: pacienții cu steatohepatită non-alcoolică
A. Debutează frecvent cu prurit, care poate precede sunt:
instalarea icterului cu până la 2 ani A. Indicele de masă corporală între 20 și 25
B. Se poate asocia cu malabsorbția vitaminelor A, B. ALT peste dublul valorii normale
D, E, K
C. AST/ALT sub 1
C. Este mai frecventă la bărbați
D. Insulinorezistența
D. Se poate asocia cu osteoporoză și fracturi pe os
patologic E. Dislipidemia
E. Se poate asocia cu afecțiuni autoimune: (pag. 304)
colagenoze, tiroidite autoimune, glomerulonefrită 64 Cauzele autoimune de apariție a cirozei
membranoasă, colită ulcerativă
hepatice sunt:
(pag. 313)
A. Toxoplasmoza
60 Hemocromatoza: B. Sindromul Budd-Chiari
A. Reprezintă acumularea în exces de fier în C. Ciroza biliară primitivă
organism cu depunerea acestuia în diverse
organe D. Hepatita autoimună

B. Forma genetică are transmitere autosomal E. Deficitul de α-1-antitripsină

dominantă (pag. 304-305)
C. Forma secundară poate apare în anemii 65 Boli ereditare și metabolice implicate în
hemolitice sau sideroblastice etiopatogenia cirozei hepatice sunt:
D. Poate asocia diabet zaharat
A. Hemocromatoza
E. Poate asocia cardiomiopatie
B. Porfiriile
(pag. 315)
C. Boala Gaucher
61 Boala Wilson: D. Boala veno-ocluzivă
A. Se produce prin depleția cuprului din organism E. Sindromul Budd-Chiari
B. Se poate însoți de manifestări neurologice prin (pag. 304)
degenerarea bilaterală a nucleilor bazali
66 În ciroza postnecrotică stimulii majori ai
C. Provoacă dispariția inelului Kayser-Fleisher de la
fibrogenezei sunt:
nivelul corneei
D. Asociază afectare renală A. Apariția nodulilor de regenerare

E. Ceruloplasmina serică are valori crescute, peste B. Necroza hepatocitară

20 mg%. C. Pereții discontinui ai sinusoidelor hepatice
(pag. 315) D. Capilarizarea sinusoidelor
E. Inflamația
(pag. 305)

Pag. 60 din 146

67 Citokinele care inhibă regenerarea
hepatocitară și stimulează fibrogeneza sunt:
A. Epidermal growth factor – EGF
B. Transforming growth factor-α – TGF-α
72 Următoarele modificări paraclinice pot fi
întâlnite în insuficiența hepatică din cadrul
cirozei:
A. Crește albuminemia

C. Hepatocyte growth factor – HGF B. Scad proteinele totale serice

D. TGF-β1 C. Scade indicele de protrombină

E. Heparin-binding growth factor – HBGF. D. Colesterolul total și mai ales cel esterificat sunt
scăzute în plasmă
(pag. 305-306)
E. A-beta-lipoproteinemia
68 Necroza hepatocitară în cadrul cirozei (pag. 310)
hepatice semnifică:
73 In clasificarea Child-Pugh-Turcotte sunt
A. ciroză inactivă
incluși următorii parametri:
B. ciroză activă
A. Bilirubina serică
C. colestază
B. Hipotensiunea arterială
D. reducerea progresivă a rezervelor funcționale
C. Albuminemia
E. ischemie prin alterarea microcirculației.
D. Encefalopatia hepatică
(pag. 306)
E. Creatinina serică
69 În ciroza hepatică modificările endocrine la (pag. 317)
femei includ:
74 Scorul MELD (Model for End-Stage Liver
A. Infertilitate
Disease) include următorii parametri:
B. Ginecomastie
A. Albumina serică
C. Atrofie uterină
B. Nivelul ALT
D. Atrofie mamară
C. Creatinina
E. Creșterea țesutului adipos la nivel mamar și
pelvin D. Bilirubina

(pag. 309) E. INR

(pag. 318)
70 Foetorul hepatic:
75 În ciroza hepatică tratamentul hipertensiunii
A. A fost corelat cu concentrația urinară crescută a
portale pentru profilaxia hemoragiei
metil-mercaptanului produs din metionina
intestinal variceale include:

B. Apare în condițiile insuficienței capacității de A. Colchicină

detoxifiere a ficatului B. Corticosteroizi
C. Apare ca un miros dulceag al respirației C. Propranolol
pacienților
D. Isosorbidmononitrat
D. Apare doar în insuficiența hepatică acută
E. Vaccinare B la pacienții cu ciroză hepatică virală
E. Apare doar în insuficiența hepatică cronică B
(pag. 309) (pag. 319)
71 Principalele mecanisme incriminate în 76 Tratamentul ascitei cuprinde următoarele
apariția modificărilor endocrine din cadrul măsuri:
cirozei hepatice sunt:
A. Repaus la pat
A. Scăderea raportului estrogeni liberi/testosteron
B. Aport crescut de sodiu
liber plasmatic
C. Administrare de spironolactonă în monoterapie
B. Scăderea legării testosteronului de globulina
pentru prima decompensare
transportoare (SHBG)
D. Administrare de spironolactonă și furosemid în
C. Creșterea legării testosteronului de globulina
doze mai mari de 400/160 mg
transportoare (SHBG)
E. Administrare de pentofixilină
D. Modificările sensibilității organelor țintă prin
creșterea receptorilor pentru estrogeni (pag. 319-320)
E. Modificările sensibilității organelor țintă prin
creșterea receptorilor pentru testosteron.
(pag. 309)

Pag. 61 din 146

77 Ascita refractară beneficiază de următoarele
măsuri terapeutice:
A. Paracenteze repetate sub 5 l
B. Paracenteze masive asociate cu administrare de
dextran
C. Creșterea dozei de furosemid la 320 mg/zi
D. TIPS
E. Șunt peritoneo-venos Le Veen
(pag. 320)
78 Contraindicațiile absolute ale transplantului
hepatic sunt:
A. Infecțiile active cu sepsis
B. Infecția HIV necontrolată
C. Vârsta avansată
D. Șunturile porto-cave
E. Tromboza portală.
(pag. 320)
79 La pacienții cu ciroză hepatică hemoragia
digestivă superioară variceală:
A. Este de obicei abundentă
B. Pacienții prezintă hematemeză adesea repetitivă
C. Pacienții au totdeauna dureri abdominale
D. Hemoragia nu se oprește spontan
E. Tratamentul de elecție este reprezentat de
hemostaza chirurgicală.
(pag. 320)
82 Metodele endoscopice de hemostază în
hemoragia variceală din ciroză:
A. Au o eficacitate de peste 90%
B. Includ ligatura cu benzi elastice a varicelor
esofagiene
C. Includ scleroterapia cu polidecanol
D. Includ plasarea de clipsuri
E. Sunt utile doar în caz de eșec al metodelor
chirugicale
(pag. 321)
83 Factorii precipitanți ai encefalopatiei
hepatice includ:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Scăderea neurotransmisiei de tip serotoninergic
C. Diaree
D. Peritonita bacteriană spontană
E. Hipoamoniemia
(pag. 322-323)
84 Asterixisul (flapping tremor) se poate întâlni
în următoarele situații:
A. Encefalopatia uremică
B. Insuficiența respiratorie sau cardiacă gravă
C. Encefalopatia hepatică gradul II
D. Coma hepatică
E. Encefalopatia hepatică gradul I
(pag. 323-324)

80 În ciroza hepatică hemoragia din varicele 85 În clasificarea West-Haven, encefalopatia

gastrice: hepatică grad I se caracterizează prin:
A. Este mai frecventă decât hemoragia din varicele A. Confuzie
esofagiene B. Febră prin mecanism central
B. Este ușor de tratat
C. Hipertonie
C. Varicele localizate pe mica curbură în
D. Hiperreflexie osteo-tendinoasă
continuarea celor esofagiene pot beneficia de
ligatură endoscopică E. Modificări psihometrice.
D. Pot necesita obliterare cu cianoacrilat (pag. 324)
E. Pot necesita TIPS. 86 Encefalopatia hepatică de grad IV se
(pag. 322) manifestă prin:

81 Profilaxia resângerării variceale la pacienții A. Disartrie

cu ciroză hepatică include: B. Asterixis
A. Beta-blocante C. Comă
B. Asocierea beta-blocante + mononitrați D. Hiperventilație
C. Tratament endoscopic E. Hipotonie musculară
D. Șunturi porto-cave la pacienți cu encefalopatie (pag. 324)
severă
E. Intervenții chirurgicale profilactice la pacienți cu
clasa Child C
(pag. 321-322)

Pag. 62 din 146

87 În patogeneza encefalopatiei hepatice,
intensificarea activității sistemului GABA-
ergic poate rezulta din:
A. Creșterea concentrației acidului glutamic
B. Creșterea nivelului GABA la nivelul SNC
C. Scăderea numărului sau afinității receptorilor
pentru GABA
D. Acumulare de benzodiazepine endogene
E. Elaborare de octapamină ce se substituie
neurotransmisiei GABA-ergice
(pag. 323)
88 În tratamentul encefalopatiei hepatice:
A. Este necesară reducerea aportului de proteine
alimentare
B. În formele acute de encefalopatie se permit 50 g
zilnic aport proteic
C. În formele cronice cu encefalopatie moderată se
recomandă interzicerea completă a aportului de
proteine pe termen lung
D. Proteinele animale sunt preferate celor vegetale
E. Aportul alimentar proteic excesiv poate precipita
encefalopatia hepatică.
(pag. 323-324)
89 Terapia encefalopatiei hepatice include:
A. Rifaximina 1200 mg/zi
B. Probiotice
C. Dizaharide sintetice
D. Agoniști benzodiazepinici
E. Aminoacizi aromatici
(pag. 322,325)
90 În tratamentul encefalopatiei hepatice,
administrarea de dizaharide sintetice:
A. Determină dezvoltarea florei amoniogene
B. Determină stimularea tranzitului intestinal
C. Produce reducerea pH-ului fecal
D. Are eficacitate superioară rifaximinei
E. Facilitează eliminarea azotului fecal
(pag. 325)
91 Diagnosticul pozitiv de encefalopatie
hepatică poate fi susținut de modificarea
următoarelor teste:
A. EEG care arată aspect rapid al activității
cerebrale
B. CT care evidențiază hemoragie cerebrală
C. Spectroscopie IRM cu scăderea mioinozitolului
cerebral
D. Creșterea amoniacului arterial
E. Scăderea amoniacului respirator
(pag. 324)
92 Criteriile pentru diagnosticul sindromului
hepatorenal în ciroză sunt:
A. Ciroză fără ascită
B. Creatinină serică peste 1,5 mg/dl
C. Prezența șocului
D. Tratament recent cu medicamente nefrotoxice
E. Proteinurie sub 0,5 g/zi
(pag. 325)
93 Patogeneza sindromului hepatorenal include
următoarele modificări:
A. Vasoconstricția splanhnică
B. Creșterea volumului circulant efectiv
C. Activarea sistemului nervos simpatic
D. Vasoconstricție renală
E. Reducerea tensiunii arteriale medii
(pag. 326)
94 Criteriile adiționale de diagnostic în
sindromul hepatorenal includ:
A. Oligoanurie sub 500 ml/zi
B. Na+ seric peste 140 mEq/l
C. Na+ urinar sub 10 mEq/zi
D. Osmolaritate urinară mai mică decât cea
plasmatică
E. Prezența hipovolemiei
(pag. 324-325)
95 Tratamentul sindromului hepatorenal include:
A. Administrare de diuretice antialdosteronice
B. Terlipresină
C. Albumină
D. Substanțe vasodilatatoare sistemice
E. TIPS
(pag. 326)
96 La un pacient cu ciroză hepatică,
hiponatremia se poate datora:
A. Administrării excesive de diuretice
antialdosteronice
B. Administrării excesive de diuretice de ansă
C. Retenției hidrice superioare celei saline
D. Restricției hidrice importante
E. Administrării de ser hiperton
(pag. 326-327)
Pag. 63 din 146
97 Tratamentul hiponatremiei din ciroza 102 La un pacient cu ciroză hepatică, steatoreea
hepatică necesită: se poate explica prin:
A. Aport de lichide hiposodate A. Dezvoltarea unui carcinom hepatocelular
B. Restricție hidrică B. Apariția unei litiaze veziculare
C. Administrare de furosemid C. Asocierea insuficienței pancreatice exocrine la
D. Administrare de spironolactonă alcoolici
D. Reducerea sintezei sărurilor biliare la ciroticii non-
E. Administrare de vaptani
alcoolici
(pag. 326-327)
E. Reducerea ratei sintezelor proteice
98 La un pacient cu ciroză hepatică (pag. 329)
hiponatremia sub 120 mEq/l se manifestă
prin: 103 Tulburările de glicoreglare în ciroza hepatică:
A. Cefalee A. Se manifestă cel mai frecvent prin hiperglicemie
moderată
B. Vărsături
B. Mecanismul este reprezentat de insulino-
C. Pliu cutanat persistent rezistența periferică
D. Apatie C. Hipoglicemia severă este frecventă
E. Letargie D. Pentru tratamentul hiperglicemiei se utilizează
(pag. 326) antidiabetice orale din clasa sulfamidelor
99 Peritonita bacteriană spontană la un pacient E. Administrarea de biguanide trebuie evitată
cu ciroză hepatică: datorită riscului de acidoză lactică
(pag. 328)
A. Este produsă prin infecție polimicrobiană
B. Apare prin suprainfecția ascitei datorită 104 Hemoliza la pacienții cirotici se poate datora:
colonizării cu germeni intestinali prin permeație A. Hipersplenismului
bacteriană
B. Sindromului Zieve
C. Poate apare prin perforația unui viscer cavitar
C. Fragilității crescute a akantocitelor
D. Diagnosticul se bazează pe prezența PMN peste
250/mmc ascită D. Anemiei hemolitice autoimune cel mai frecvent
E. Izolarea germenului prin examen direct sau E. Apariției de false macrocite
cultură este obligatorie (pag. 328-329)
(pag. 327)
105 Mecanismele care favorizează apariția
100 Manifestările pulmonare din ciroza hepatică herniei ombilicale la un pacient cu ciroză
includ: hepatică includ:
A. Sindromul hepato-pulmonar A. Creșterea presiunii intraabdominale
B. Atelectazia de lob superior B. Creșterea sintezei de proteine
C. Aplatizarea diafragmelor C. Distensia repetată a peretelui abdominal
D. Atelectazii bazale lamelare D. Omfalita
E. Hipertensiune porto-pulmonară E. Peritonita bacteriană spontană
(pag. 327) (pag. 329)

101 Sindromul hepato-pulmonar din ciroza 106 Perturbările hemostazei în ciroza hepatică
hepatică se manifestă prin: pot apare prin:
A. Hipoxemie de repaus obligatorie A. Sechestrarea splenică a plachetelor
B. Hipoxemie de effort B. Creșterea trombopoietinei circulante
C. Cianoză C. Tulburări de agregare plachetară
D. Gradient alveolo-arterial în oxigen sub 5 mm Hg D. Reducerea producției de trombocite la alcoolici
E. Șunturi arteriovenoase pulmonare ce pot fi E. Coagulare intravasculară diseminată frecventă,
confirmate prin angiografie necesitând totdeauna heparinoterapie.
(pag. 327) (pag. 329)

Pag. 64 din 146

107 Hipoglicemia în ciroza hepatică:
A. Este frecventă
B. Se datorează insulinorezistenței periferice
C. Se asociază cu insuficiența hepatică majoră
D. Se asociază cu hepatita alcoolică
E. Poate apare datorită administrării de biguanide
sau sulfamide care trebuie evitate
(pag. 328)
108 Formele etiologice de ciroză hepatică
asociate cu risc major de carcinom
hepatocelular sunt:
A. Ciroza hepatică virală
B. Ciroza hepatică autoimună
C. Ciroza biliară primitivă
D. Ciroza hepatică din hemocromatoză
E. Ciroza bilară secundară
(pag. 328)
109 Peritonita bacteriană secundară la pacienții
cu ciroză hepatică și ascită:
A. Apare prin perforația unui viscer cavitar în ascită
B. Este monomicrobiană
C. Tabloul clinic este mai zgomotos decât în forma
apărută la pacienți fără ascită
D. Lichidul are aspect purulent
E. Norfloxacina reprezintă antibioticul de elecție
pentru profilaxia secundară.
(pag. 327)
110 Hiperkaliemia în ciroza hepatică:
A. Este mai rară
B. Se datorează administrării diureticului de ansă
C. Poate fi potențată de instalarea sindromului
hepatorenal
D. Necesită administrare de spironolactonă
E. Se poate datora retenției hidrice superioare celei
saline (mecanism diluțional).
(pag. 326-327)
111 În tratamentul encefalopatiei hepatice,
tratamentul de modulare a neurotransmisiei
cerebrale poate utiliza:
A. Levodopa
B. Diazepam
C. Bromocriptina
D. Rifaximina
E. Flumazenil
(pag. 325)
112 Care afirmații privind prognosticul cirozei
hepatice sunt adevarate:
A. Ciroza hepatică are prognostic mai sever la
pacienții care respectă abstinența
B. Formele virale evoluează de regulă progresiv în
absența tramentului antiviral
C. Rata de deteriorare a funcției hepatice este mai
mare la subiecții cu valori normale ale ALT și
AST
D. În ciroza biliară hipertensiunea portală și
insuficiența hepatică apar precoce
E. Prezența encefalopatiei are semnificație mai
gravă dacă se datorează insuficienței hepatice
(pag. 316-317)
113 Tratamentul etiologic al cirozei hepatice
include:
A. Întreruperea consumului de alcool în ciroză
alcoolică
B. Tratament cu interferon în cirozele hepatice
decompensate clasa Child C
C. Analogi nucleozidici/nucleotidici în ciroza
hepatică B
D. Desferioxamină în boala Wilson
E. D-penicilamină în hemocromatoză
(pag. 318-319)
114 La pacienții cu ciroza hepatică formele
latente de encefalopatie hepatică:
A. Se manifestă prin asterixis
B. Pacienții pot să nu aibă acuze subiective
C. Poate fi influențată capacitatea de muncă și de a
conduce
D. Au totdeauna manifestări EEG
E. Pacienții prezintă hipertonie și hiperreflexie
(pag. 324)
115 Diagnosticul diferențial al encefalopatiei
hepatice include:
A. Encefalopatia alcoolică
B. Manifestările de hiperkaliemie
C. Manifestările de hiponatremie
D. Manifestările neurologice din boala Wilson
E. Tulburări psihiatrice
(pag. 324,326)
116 Gradul II de encefalopatie hepatică se
manifestă prin:
A. Asterixis
B. Comportament inadecvat
C. Comă
D. Hiporeflexie osteotendinoasă
E. Hiperventilație
(pag. 324)
Pag. 65 din 146
117 Obiectivele terapiei encefalopatiei hepatice
sunt:
A. Creșterea aportului de proteine către ficat cu
efect anabolic
B. Combaterea toxicității cerebrale a amoniacului
C. Promovarea florei intestinale amoniogene
D. Combaterea factorilor precipitanți
E. Susținerea funcției hepatice
(pag. 324)
118 Explorările imagistice cerebrale (CT, IRM) la
pacienții cu encefalopatie hepatică pot arăta:
A. Aspect lent al activității cerebrale
B. Atrofie cerebrală
C. Edem
D. Creșterea mioinozitolului cerebral
E. Reducerea activității sistemului GABA-ergic
(pag. 323,324)
119 Formele non-responsive de sindrom
hepatorenal pot beneficia de:
A. TIPS
B. Substanțe vasodilatatoare sistemice
C. Hemodializa
D. Metode de suport hepatic temporar
E. Transplant renal
(pag. 326)
120 Febra din cadrul cirozei hepatice se poate
datora:
A. Unor infecții
Tema nr. 17
Diabetul zaharat
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
333-352
*1 Mentionati care din urmatoarele afirmatii
legate de criteriile de diagnostic ale
diabetului zaharat, in prezenta
semnelor/simptomelor clinice de diabet
(poliurie, polidipsie, polifagie, scadere
ponderala) sunt false:
A. A1c ≥ 6,5%
B. Glicemie a jeun ≥ 126mg/dL
C. Glicemie oricand în cursul zilei ≥ 200mg/dL
D. Glicemie la 2 ore dupa încarcarea cu glucoza în
cadrul hiperglicemiei provocate cu 75 g glucoza ≥
200mg/dl
E. Atunci cand sunt semne/simptome clinice de
diabet se impune prezenta unei a doua valori
modificate ale glicemiei a jeun sau glicemiei la 2
ore dupa încarcarea cu glucoza sau HbA1c, intr-
o alta zi
(pag. 333)
2 Mentionati care din urmatoarele afirmatii
legate de categorii cu risc crescut de diabet
(Prediabet) sunt adevarate:
A. Glicemie bazala modificata (IFG): valori ale
glicemiei a jeun cuprinse între 100-125 mg/dL
B. Alterarea tolerantei la glucoza (IGT): glicemie la
2 ore dupa încarcarea cu glucoza în cadrul
hiperglicemiei provocate cu 75 g glucoza
cuprinsa între 140-199mg/dL

B. Endotoxinemiei C. Valoare a HbA1c cuprinsa între 5,7-6,4%

C. Citolizei hepatice D. Pentru diagnosticul prediabetului este obligatorie

prezenta a doua valori modificate ale glicemiei a
D. Hiperbilirubinemiei jeun sau glicemiei la 2 ore dupa încarcarea cu
E. Ascitei necomplicate glucoza sau HbA1c
(pag. 309) E. Glicemie oricand în cursul zilei cuprinsa între
150-200mg/dL
(pag. 333)

Pag. 66 din 146

 3 Mentionati care din urmatoarele afirmatii
legate de diagnosticul diabetului zaharat
gestational sunt adevarate:
A. Hb A1c este recomandata intens pentru
diagnosticul diabetului zaharat gestational
B. Diagnosticul de diabet zaharat gestational se
sustine cand sunt modificate oricare din valorile
la testul de toleranta la glucoza orala (TTGO) cu
75 g glucoza efectuat dupa saptamana 24 de
sarcina: glicemie a jeun ≥ 92mg/dl; glicemie la 1
ora ≥ 180mg/dl; glicemie le 2 ore ≥ 153mg/dl
C. Diagnosticul de diabet zaharat gestational se
sustine cand sunt modificate oricare din valorile
la TTGO cu 75 g glucoza efectuat înainte de
saptamana 24 de sarcina: glicemie a jeun ≥
92mg/dl; glicemie la 1 ora ≥ 180mg/dl; glicemie
la 2 ore ≥ 153mg/dl
D. La pacientele diagnosticate cu diabet gestational
se recomanda ca la 6-12 saptamani postpartum
sa se efectueze o hiperglicemie provocata cu 75
g de glucoza, pentru a verifica persistenta
diabetului zaharat
E. Nu se recomanda monitorizarea glicemica
postpartum a pacientelor cu diabet gestational
(pag. 333-335)
*4 Femeie, în varsta de 28 de ani, fara
antecedente personale de diabet zaharat,
gravida în saptamana a 25-a, fara semne și
simptome de diabet. Valorile la testul de
toleranta la glucoza orala cu 75g glucoza au
fost: glicemie a jeun = 89 mg/dl, glicemie la 1
ora = 195 mg/dl, glicemie la 2 ore = 140
mg/dl. Alegeti raspunsul corect în ceea ce
privește tipul de diabet zaharat la aceasta
pacienta:
A. Diabetul de tip 2
B. Diabet zaharat de tip 1
C. Diabet gestational
D. Pacienta nu are diabet zaharat
E. Necesita repetarea TTGO pentru a preciza
diagnosticul
(pag. 333-335)
*5 Clasificarea diabetului zaharat include
urmatoarele clase clinice, cu exceptia:
A. Diabet zaharat tip 1
B. Diabet zaharat tip 2
C. Diabet insipid
D. Diabet gestational
E. Alte tipuri specifice de diabet
(pag. 334,335)
6 Alte tipuri specifice de diabet pot fi induse
de:
A. Defecte genetice ale functiei ß celulare -
sindroamele MODY (Maturity Onset Diabetes of
the Young)
B. Boli ale pancreasului exocrin: pancreatite,
pancreatectomie, neoplasm, fibroza chistica,
hemocromatoza, etc
C. Endocrinopatii: acromegalie, sindrom Cushing;
glucagonom, feocromocitom, etc
D. Sarcina
E. Medicamente sau substante chimice: Vacor,
Glucocorticoizi, Diazoxide, Agonisti ß
adrenergici, Tiazide, α Interferon, etc
(pag. 334)
7 Mentionati care dintre urmatoarele sunt
complicatii cronice diabetice:
A. Cetoacidoza diabetica
B. Retinopatia diabetica
C. Neuropatia diabetica autonoma
D. Hipoglicemia
E. Nefropatia diabetica
(pag. 341-344)
*8 Mentionati care dintre urmatoarele afirmatii
referitoare la complicatiile cronice ale
diabetului zaharat sunt false:
A. Neuropatia diabetica vegetativa poate fi
diagnosticata atunci cand pacientul prezinta
hipotensiune arteriala ortostatica
B. Cauzele ce participa în aparitia si evolutia
gangrenei diabetice sunt: neuropatia diabetica,
factorul vascular, factorul infectios
C. Polineuropatia diabetica se caracterizeaza prin
claudicatie intermitenta, amorteli, absenta
pulsului arterial periferic, alterarea sensibilitatii
vibratorii, termice, dureroase, tactile
D. Datorita neuropatiei severe a plexului cardiac
depistarea infarctului miocardic acut este uneori
întamplatoare
E. Neuropatia diabetica vegetativa cu manifestari
gastrointestinale se caracterizeaza prin:
gastropareza, diaree predominent nocturna,
incontinenta fecala, constipatie, etc
(pag. 344,345)
9 Stadiile evolutive ale retinopatiei sunt:
A. Retinopatie diabetica neproliferativa
B. Retinopatie diabetica nevasculara
C. Retinopatie diabetica preproliferativa
D. Retinopatie diabetica proliferativa
E. Retinopatie diabetica proliferativa complicata:
hemoragie în vitros, dezlipire de retina
(pag. 343)
Pag. 67 din 146
 10 Mentionati care afirmatii referitoare la stadiile
nefropatiei diabetice (Clasificarea Mogensen
1988, revizuita în 1999 si în 2000) sunt
adevarate:
A. Primele doua stadii ale nefropatiei diabetice se
caracterizeaza prin clearance la creatinina
normal/ crescut și normoalbuminurie.
B. Microalbuminuria persistenta (20-200 g/min)
apare din primul stadiu al nefropatiei diabetice
C. Microalbuminuria persistenta (20-200 g/min)
apare din stadiul III de nefropatia diabetica
incipienta
D. Stadiul IV de nefropatie diabetica clinica sau
patenta (“overt”) se caracterizeza prin
albuminurie peste 200 g/min (>300 mg/24 ore)
cu tendinta permanenta de crestere si filtrat
glomerular ce scade progresiv sub 100 ml/min în
stadiul intermediar sau sub 70 ml/min în stadiul
avansat
E. Stadiul V, de IRC terminala se caracterizeaza
prin filtrat glomerular scazut, sub 10 ml/min/1,73
m2, proteinurie în scadere, TA crescuta
(pag. 341-342)
* 11 Osteoartropatia diabetica sau “piciorul
Charcot” are urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
A. Apare numai la pacientii cu arteriopatie diabetica
obliteranta a membrelor inferioare
B. Reprezinta afectarea osteo-articulara si tendino-
musculara
C. Apare la bolonavii cu neuropatie somatica si
viscerala, cu tulburari ale sensibilitatii tactile,
termice, dureroase, vibratorii
D. Piciorul este deformat, scurtat, cu prabusirea
boltii plantare
E. Evolutia nefavorabila presupune instalarea
osteoporozei, fracturi, calus vicios, periostoze,
calcificari de parti moi
(pag. 346)
* 12 Manifestarile cutanate si buco-linguale în
diabet sunt reprezentate de:
A. Necrobioza lipoidica
B. Granulomul inelar
C. Ulcere trofice
D. Lipodistrofie atrofica si hipertrofica
E. Toate variantele de mai sus sunt corecte
(pag. 346)
13 Mentionati care afirmatii referitoare la
macroangiopatia diabetica sunt adevarate:
A. Este mai tardiva, în medie cu 10 ani fata de
persoanele fara diabet
B. Este reprezentata de mediocalcoza Monckeberg,
care apare aproape exclusiv la pacientii cu diabet
C. Gravitatea ei este data în special de cardiopatia
ischemica, boala vasculara cerebrala si
arteriopatia membrelor inferioare
D. Este mai severa, egalizeaza sexele si mai distala
fata de persoanele fara diabet
E. Apare mai rar decat la persoanele fara diabet
(pag. 344)
14 Mentionati care afirmatii referitoare la
complicatiile acute ale diabetului zaharat
sunt adevarate:
A. Coma hiperosmolara diabetica (CHOD) se
caracterizeaza prin: hiperglicemie severa,
prezenta cetoacidozei, hiperosmolaritate
plasmatica peste 340mosm/l, deshidratare
accentuata
B. Coma acidocetozica se caracterizeaza prin:
respiratie Kussmaul, halena acetonemica,
acidoza metabolica prin acumularea corpilor
cetonici, hiperglicemie
C. Hipoglicemia se defineste prin triada Whipple
D. Acidoza lactica se caracterizeza prin acidoza
metabolica severa, cu deficit anionic mare si
hiperlactacidemie
E. Tabloul clinic al acidozei lactice poate include:
crampe musculare, dureri abdominale difuze,
varsaturi, alterarea starii de constienta, respiratie
Kusmaul fara miros de acetona, tendinta la
colaps, oligoanurie
(pag. 335-339)
* 15 La pacientii cu diabet zaharat hipoglicemia
poate fi precipitata de urmatorii factori, cu
exceptia:
A. Insuficienta renala, insuficienta hepatica,
insuficienta corticosuprarenala
B. Cresterea aportului hidratilor de carbon, în relatie
cu tratamentul insulinic
C. Consum energetic crescut, necorelat cu aportul
de hidrati de carbon în prezenta tratamentului
insulinic
D. Consumul de alcool
E. Medicamente asociate cu insulina: aspirina,
antiinflamatorii nesteroidiene, fibrati, etc
(pag. 339)
Pag. 68 din 146
* 16 Mentionati care dintre afirmatiile referitoare
la hipoglicemie la pacientii cu diabet zaharat
este falsa:
A. Triada Whipple este reprezentata de: scaderea
glicemiei sub 70mg/dl, simptome si semne
specifice de hipoglicemie si remisia
simptomatologiei dupa aport de glucide
B. Tratamentul curativ al hipoglicemiei presupune
administrarea de glucagon 1mg asociat cu solutii
glucozate 33% intravenos sau 50% în perfuzie
C. Tratamentul curativ al hipoglicemiei presupune
administrarea de insulina intravenos
D. Semnele de activare simpatoadrenergica pot fi
reprezentate de: tahicardie, paloare, transpiratii,
foame, anxietate, nervozitate
E. Hormonii de contrareglare cu rol de restaurare a
nivelului normal al glicemiei sunt: catecolamine,
glucagon, hormon de crestere, cortizol
(pag. 339-340)
* 17 Pacientii cu diabet zaharat si hipoglicemie
pot prezenta urmatoarele semne
neuroglicopenice, cu exceptia:
A. Pierderea starii de constienta
B. Contractii tonico-clonice
C. Polidipsie
D. Hipotermie
* 21 Mentionati care dintre afirmatiile referitoare
E. Ataxie
(pag. 340)
18 Evaluarea clinico-paraclinica in cetoacidoza
diabetica severa (coma acidocetozica) poate
indica:
A. Tegumente si mucoase deshidratate, globi
oculari infundati in orbite, respiratie Kusmaul cu
halena acetonemica, dureri abdominale (mimând
uneori abdomenul acut), varsaturi, uneori in zat
de cafea, ileus dinamic
B. Acidoza metabolica: pH 7,35-7,45; exces baze
peste -15mEq/l; bicarbonat sub 10mEq/L
C. Deficit anionic peste 10mMol/l
D. Cetonemie peste 30mEq/l
E. Hiperglicemie peste 250mg/dl
(pag. 336)
19 Tratamentul curativ in cetoacidoza diabetica
presupune:
A. Combaterea hiperglicemiei cu insulina rapida
sau ultrarapida
B. Echilibrarea hidroelectrolitica cu solutii
perfuzabile de NaCl, solutii glucozate 5%-10%,
corectate cu insulina
C. Corectarea deficitului de K cu solutie KCl
administrata nediluata intravenos
D. Combaterea acidozei utilizând bicarbonatul de
sodiu, indiferent de gradul acidozei (valoarea pH-
ului)
E. Combaterea factorilor precipitanti
(pag. 336-337)
20 Circumstantele favorizante in cetoacidoza
diabetica pot fi:
A. Deficit absolut de insulina (diagnosticul DZ tip 1)
B. Supradozarea administrarii insulinei exogene
C. Defectarea pompelor de insulina
D. Cresterea necesarului de insulina (infectii,
interventii chirurgicale, infarct miocardic,
accident vascular, etc)
E. Iatrogen (simpatomimetice, corticoterapie)
(pag. 335)
la coma hiperosmolara diabetica este falsa:
A. Debutul este insidios, cu perioada prodromala
variabila
B. Apare, de obicei, la pacienti tineri, cu DZ tip 1
necunoscut sau neglijat
C. Pacientii prezinta deshidratare accentuata,
tulburari neurologice (convulsii, nistagmus),
alterarea starii de constienta
D. Hiperglicemia este importanta, uneori peste
1.000mg/dl
E. Hiperosmolaritatea poate fi hiperglicemica,
hipernatremica sau mixta (hiperglicemica si
hipernatremica)
(pag. 338)
22 Tratamentul curativ in coma hiperosmolara
diabetica presupune:
A. Combaterea hiperglicemiei prin insulinoterapie
B. Combaterea hiperglicemiei trebuie efectuata
brusc
C. Reechilibrarea hidroelectrolitica cu solutii
hipertone
D. Administrarea de solutii perfuzabile se face intr-
un ritm de 6-10l/4-5 ore
E. Tratament asociat: antibioterapie,
heparinoterapie, etc
(pag. 338)
Pag. 69 din 146
* 23 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
tintele glicemice si ale A1c recomandate la
pacientii adulti cu diabet sunt false:
A. Tinta HbA1c este < 6,5% la toti pacientii cu
diabet
B. Valoarea tinta a glicemiei preprandiale din
sangele capilar este 70-130 mg/dl, dar tinta este
individualizata in functie de caracteristicile
pacientului
C. Valoarea tinta a glicemiei preprandiale din
sangele capilar este <95 mg/dl la femeia cu
diabet gestational
D. Individualizarea tintelor glicemice se face in
functie de durata bolii, vârsta si speranta de
viata, comorbiditati, complicatii micro si
macrovasculare, nerecunoasterea hipoglicemiei
E. La un pacient in vârsta de 45 ani, cu vechime a
diabetului de 1 an, fara patologie vasculara
semnificativa se recomanda o tinta a HbA1c <
6,5%
(pag. 347)
* 24 Insulinoterapia se recomanda la urmatoarele
categorii de pacienti, cu exceptia:
A. Pacienti cu diabet zaharat tip 1
B. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 asociat cu
cetoacidoza diabetica
C. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 nou diagnosticat,
indiferent de valorile glicemiei si HbA1c
D. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 si afectare
hepatica (hepatita acuta virala B)
E. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 care necesita
interventie chirurgicala pentru colecistita acuta
litiazica
(pag. 348,351)
* 25 Mentionati care dintre afirmatiile referitoare
la tipurile de insulina este falsa:
A. Sunt disponibile actual trei tipuri de insuline:
prandiale, bazale si amestecuri de insulina
B. Analogii de insulina cu actiune rapida si de
insulinele cu durata scurta de actiune (regular)
sunt insuline prandiale
C. Insulinele cu durata intermediara (NPH) si
analogii cu durata lunga de actiune sunt insuline
bazale
D. Amestecurile de insulina se realizeaza intre
insuline prandiale si bazale
E. Insulinele premixate sunt singurele care se pot
administra intravenos, intramuscular si in
pompele de insulina
(pag. 349-350)
* 26 Complicatiile tratamentului cu insulina sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. Hipoglicemia
B. Lipodistrofia
C. Scaderea in greutate
D. Neuropatia senzitiva hiperalgica, edemele,
tulburarile de refractie pot apare dupa initierea
insulinoterapiei datorita variatiilor bruste ale
glicemiei
E. Alergia la insulina poate fi localizata sau
generalizata
(pag. 350)
27 Zonele recomandate pentru injectarea
insulinei sunt:
A. Jumatatea inferioara a abdomenului cu exceptia
unei zone circulare cu diametrul de 4-5 cm
periombilical
B. Fetele anterioare si laterale ale bratelor
C. Fetele anterioare ale antebratelor
D. Fetele anterioare si laterale ale coapselor
E. Regiunile fesiere superioare
(pag. 350)
28 Mentionati care dintre afirmatiile referitoare
la schemele de insulinoterapie sunt
adevarate:
A. Exista actual doua tipuri de regimuri de
insulinoterapie: intensive si conventionale
B. Terapia bazal-bolus si perfuzia subcutanata
continua a insulinei prin pompa de insulina
reprezinta tipuri de regimuri conventionale de
insulinoterapie
C. Regimurile intensive de insulinoterapie constau
in injectii multiple (≥3 injectii/zi) de insuline
prandiale si bazala
D. Insulinele premixate se folosesc in general in
regimurile conventionale de insulinoterapie
E. Regimurile conventionale de insulina constau in
administrarea a uneia sau a doua injectii de
insulina pe zi
(pag. 350)
29 Medicamentele antihiperglicemiante care
cresc secretia de insulina sunt:
A. Biguanidele
B. Sulfonilureicele
C. Tiazolidindionele
D. Metiglinidele
E. Incretinmimeticele
(pag. 348)
Pag. 70 din 146
* 30 Mentionati care dintre afirmatiile referitoare
la medicatia antihiperglicemianta este falsa:
A. Biguanidele reprezinta prima optiune terapeutica
in diabetul zaharat tip 2
B. Biguanidele si tiazolidindionele determina
reducerea insulinorezistentei periferice si
ameliorarea sensibilitatii la insulina
C. Biguanidele se pot asocia cu toate clasele de
medicamente antihiperglicemiante
D. Biguanidele se administreaza injectabil
E. Inhibitorii alfa-glucozidazei reduc scindarea
oligozaharidelor la nivelul enterocitelor, cu
reducerea absorbtiei acestora
(pag. 348)
Tema nr. 18
Anemiile
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
353-370
*1 Care dintre afirmatiile de mai jos nu este
adevarata:
A. Preparatele de fier se administreaza inainte de
masa
B. Administrarea preparatelor de Fe continua 6
luni dupa normalizarea nivelului hemoglobinei
C. Administrarea concomitenta a inhibitorilor de
pompa de protoni afecteaza absorbtia Fe
administrat oral
D. Clinic apare sindromul Pica
E. Feritina serica este proteina transportatoare
pentru Fe in organism
(pag. 353, 356, 357)
*2 In anemia feripriva:
A. Coilonichia se datoreaza efectului direct al
deficitului de Fe asupra tesuturilor
B. Feritina serica este crescuta
C. CTLF este scazuta
D. Apare macrocitoza
E. Absorbtia Fe administrat oral nu este afectata de
lactate
(pag. 356, 357)
*3 In anemiile hemolitice dobandite, este
adevarat ca:
A. Creste bilirubina directa
B. Scade LDH-ul seric
C. Hemoglobina libera in ser creste in hemoliza
extravasculara
D. Numarul de reticulocite reprezinta nivelul
eritropoiezei MO
E. Haptoglobina plasmatica creste in hemoliza
intravasculara
(pag. 358, 359)
*4 Referitor la anemia prin deficit de vitamina
B12, este adevarat ca:
A. Dupa rezectia ileala, simptomatologia clinica
datorata deficitul de vitamina B12, apare la
aproximativ 3-4 ani
B. Examinarea MO hematogene in deficitul de
vitamina B12 evidentiaza hipoplazie medulara,
care se coreleaza cu pancitopenia periferica
C. Contraceptivele orale cresc catabolismul
vitaminei B12
D. LDH-ul si bilirubina sunt normale
E. Nivelul seric al vitaminei B12 nu se coreleaza cu
manifestarile clinice sugestive
(pag. 362, 366, 367)
*5 Hiperhomocisteinemia cronica:
A. Explica manifestarile neurologice din anemia
megaloblastica prin deficit de vitamina B12
B. Este responsabila de boala vasculara ocluziva a
placentei cu complicatii ale sarcinii
C. Se intalneste in deficitul cronic prelungit de Fe
D. Nu are impact clinic major
E. Se coreleaza cu valoarea feritinei serice
(pag. 366)
*6 Explorarile paraclinice, la un pacient cu
anemie prin deficit de vitamin B12, identifica:
A. LDH scazut
B. Neutrofile polimorfonucleare hipersegmentate
C. Trombocitoza
D. Acidul metilmalonic seric scazut in > 95%
cazurile cu confirmare clinica a deficitului de
vitamin B12
E. Examenul MO evidentiaza hipoplazie triliniara
(pag. 367)
*7 Tratamentul in boala aglutininelor la rece
presupune:
A. Splenectomie de urgenta, aceasta reprezentand
cea mai eficienta metoda terapeutica
B. Transfuzii de masa eritrocitara
C. Corticoterapie, pentru ca ofera rezultate
superioare comparativ cu cele obtinute in
anemiile hemolitice cu anticorpi la cald
D. Imunoglobuline intravenoase 1-5 g/kg 5 zile
E. Plasmafereza in cazurile grave
(pag. 361)
Pag. 71 din 146
*8 Medicamente implicate in inducerea 13 Diagnosticul diferential al anemiei feriprive
deficitului de acid folic sunt: se face cu:
A. Sarurile de aur A. Anemia cronica simpla
B. Antineoplazicele si antiretrovirale antinucleoside B. Talasemia alfa
C. Antifungicele C. Anemia prin deficit de acid folic
D. Anticoagulante orale (Trombostop, Sintrom) D. Talasemia beta
E. Hipocolesterolemiante E. Hemoglobinopatia Lepore
(pag. 366) (pag. 357)

*9 Profilaxia cu vitamin B12 se indica: 14 In anemiile hemolitice dobandite,

urmatoarele modificari paraclinice sunt
A. La pacientii care primesc tratament cu Metotrexat
intalnite:
B. Mamele care alapteaza
A. Trombocitoza
C. Copii prematuri
B. Reticulocitoza
D. Vegetarieni, dieta saracilor
C. Bilirubina directa crescuta
E. Nu se recomanda tratament profilactic in nicio
situatie D. Volumul eritrocitar mediu este scazut
(pag. 369) E. Valoarea LDH serica este crescuta
(pag. 358)
* 10 Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare
la AHAI cu anticorpi la cald, nu este 15 Hemoliza intravasculara asociaza:
adevarata:
A. Tahicardie
A. Hemoliza este extravasculara
B. Icter
B. Anticorpii care mediaza hemoliza sunt de tip IgM,
C. Splenomegalie
fixatori de complement
D. Febra
C. Anticorpii care mediaza hemoliza sunt de tip
IgG si se leaga de antigenele eritrocitare la 37oC E. Insuficienta renala
D. Testul antiglobulinic direct este pozitiv pentru IgG (pag. 358)
E. AHAI cu anticorpi la cald pot fi idiopatice sau 16 •Urmatoarele afirmatii referitoare la
secundare (limfoproliferari, HIV, colagenoze…) tratamentul anemiilor hemolitice autoimune
(pag. 360) sunt inexacte:

11 Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare
la administrarea orala a preparatelor de fier,
sunt adevarate
A. Se administreaza postprandial
B. Pot determina greata
C. Asocierea inhibitorilor de pompa de protoni nu
afecteaza absorbtia preparatelor de fier
D. Coloreaza scaunul in negru
E. Doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 100 mg
Fe elemental/zi
(pag. 356-366)
A. •Splenectomia reprezinta terapie de linia intai
B. •Corticoterapia reprezinta terapie de linia intai
C. •Tratamentul cu acid folic este contraindicat in
anemiile hemolitice
D. •Tratamentul cu Mabthera se utilizeaza in
cazurile refractare
E. •Transfuzia de ME nu este indicata, nici in
hemolizele acute, severe, datorita riscului
accentuarii hemolizei
(pag. 360)
17 Hemoglobinuria paroxistica la rece:

12 Efectele directe ale deficitului de fier A. Este mediata de anticorpi de tip IgM fixatori de
complement
asupra tesuturilor sunt:
B. Este mediata de anticorpi de tip IgG fixatori de
A. Atrofie gastrica complement
B. Trombocitopenie C. Apare mai frecvent la copii dupa o infectie virala
C. Coilonichie recenta
D. Diaree D. Apare la personae cu sifilis tertiar
E. La copii, afectare psihomotorie si dezvoltare E. Reprezinta 50% dintre anemiile hemolitice
mintala intarziata autoimune
(pag. 356) (pag. 361)

Pag. 72 din 146

 18 Deficitul de vitamin B12 apare in
urmatoarele circumstante:
A. Deficit de FI Bibliografie asociata temei:
B. Tratament cu Metotrexat
C. Rezectii gastrice
D. Receptori Cubam absenti sau diminuati *1
E. Regimuri vegetariene
(pag. 363)
19 Referitor la manifestarile neurologice in
anemia megaloblastica, sunt corecte
urmatoarele afirmatii:
A. Sugereaza asocierea deficitului de vitamin B12
B. Sugereaza boala sistemica aditionala (alcoolism
cu deficit de acid folic si tiamina)
C. Paresteziile apar tardiv
D. Apare cresterea sensibilitatii vibratorii
E. Se datoreaza demielinizarii neuniforme cu
anomalii cerebrale si degenerescentei combinate *2
subacute a maduvei spinarii
(pag. 366)
20 Urmatoarele afirmatii referitoare la anemia
megaloblastica, sunt adevarate:
A. Acidul metilmalonic seric este crescut in >95%
din cazurile de deficit de vitamina B12
B. Asociaza leucocitoza si trombocitoza
C. Hiperhomocisteinemia cronica determina boala
ocluziva vasculara
*3
D. Varsta medie de aparitie a anemiei pernicioase
este 40 de ani
E. Administrarea de acid folic la un pacient cu
deficit de vitamian B12 poate determina
deteriorare neurologica progresiva
(pag. 364, 366, 367,369)
* 21 Care dintre afirmatiile de mai jos nu este
adevarata:
A. Preparatele de fier se administreaza inainte de
masa
B. Administrarea preparatelor de Fe continua 6
luni dupa normalizarea nivelului hemoglobinei
C. Administrarea concomitenta a inhibitorilor de
pompa de protoni afecteaza absorbtia Fe
administrat oral
D. Clinic apare sindromul Pica
E. Feritina serica este proteina transportatoare
pentru Fe in organism
(pag. 353, 356, 357)
Tema nr. 19
Leucemia acuta si cronica mielocitara, limfocitara
Compendiu vol I
371-404
Criteriul obligatoriu de diagnostic in
leucemiile acute este:
A. Pancitopenie
B. Sindrom hemoragipar clinic manifest si sindrom
febril de etiologie neprecizata
C. Prezenta de celule atipice (blasti) in sangele
periferic
D. Prezenta de celule atipice (blasti) > 20% in
maduva osoasa
E. Organomegalie: hepato-splenomegalie,
hipertrofii gingivale.
(pag. 374)
Care dintre anomaliile citogenetica sau
moleculara urmatoare reprezinta factor de
prognostic nefavorabil:
A. T(15;17)
B. Inv 16
C. Del 5q-
D. Mutatiile genei NPM1
E. Prezenta genei de fuziune PML-RAR alfa
(pag. 376)
Transplantul allogen de celule stem
periferice de la donator inrudit in leucemia
acuta mieloblastica:
A. Se indica tinerilor < 20 de ani
B. Se indica pacientilor sub 45 de ani cu LAM cu
prognostic nefavorabil, in prima remisiune
completa.
C. In leucemia acuta mieloblastica se indica numai
autotransplant medular
D. Se indica pacientilor sub 45 de ani cu LAM cu
prognostic favorabil, in prima remisiune
completa.
E. Nu se efectueaza allotransplant medular in
leucemia acuta mieloblastica, datorita mortalitatii
ridicate prin reactia grefa contra gazda.
(pag. 378)
Pag. 73 din 146
*4 Examenul maduvei osoase hematogene in
leucemia acuta limfoblastica:
A. Nu este obligatoriu, diagnosticul fiind stabilit pe
examenul sangelui periferic
B. Nu se efectueaza la diagnostic pentru ca exista
trombocitopenie si exista risc crescut de
sangerare
C. Evidentiaza prezenta de limfoblasti > 20%,
criteriu necesar pentru diagnostic
D. Evidentiaza maduva hipocelulara, astfel
explicandu-se citopeniile din sangele periferic
E. Evidentiaza prezenta de rare insule de celule
hematopoetice si prezenta de celule adipoase
care inlocuiesc celularitatea medulara normal.
(pag. 382)
*5 Care dintre factorii enumerati mai jos,
reprezinta factor de prognostic favorabil in
leucemia acuta limfoblastica:
A. Prezenta organomegaliei – splenomegalie,
hepatomegalie, poliadenopatie
B. Absenta organomegaliei – splenomegalie,
hepatomegalie, poliadenopatie
C. Prezenta translocatiei t(9;22)
D. Leucocite < 30 000/mm3
E. Absenta afectarii SNC
(pag. 383)
*6 Analiza imunofenotipica in leucemia acuta
limfoblastica:
A. Nu se indica, intrucat nu are rol in orientarea
conduitei terapeutice
B. Identifica anomalii citogenetice cu impact
prognostic
C. Defineste subtipurile de LAL, evidentiid marker
de linie B, T si celula limfoida nediferentiata
D. Evidentiaza markerii CD13, CD33, CD11c
E. Evidentiaza prezenta t(8;14), cu prognostic
nefavorabil
(pag. 382)
*7 Markeri imunologici, indicatori ai unui
prognostic mai rezervat, in leucemia
limfatica cronica, sunt:
A. CD20
B. CD23
C. CD38
D. CD5
E. Nu exista marker imunologici indicatori ai unui
prognostic rezervat
(pag. 399)
*8 Caracterele clinice ale adenopatiilor din
leucemia limfatica cronica, sunt:
A. Sunt asimetrice, de obicei latero-cervicale
B. Sunt simetrice, de obicei generalizate
C. Sunt adenopatii dureroase
D. Au tendinta de a forma conglomerate
E. Ganglioni imobili, adera la planurile superficiale
si profunde
(pag. 396)
*9 Care dintre urmatorii factori clinici sau
paraclinici nu este factor de prognostic in
leucemia limfatica cronica:
A. Prezenta complicatiilor de tip autoimun
B. Statusul nonmutant
C. Del 17p13
D. Stadiul clinic
E. Dublarea numarului de limfocite in < 12 luni.
(pag. 399)
* 10 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la leucemia granulocitara cronica este
inexacta:
A. In faza accelerata procentul de blasti in
maduva osoasa este cuprins intre 10-19%
B. Raspunsul citogenetic precoce la tratamentul
cu inhibitori de tirozinkinaza este un important
factor cu valoare prognostica
C. In faza acuta apar complicatii hemoragice si
infectioase care reprezinta principal cauza de
deces.
D. La examenul molecular se identifica proteina
p210, cu activitate tirozinkinazica
E. Splenomegalia este un semn inconstant, care
apare tardiv in evolutia bolii si nu depaseste cu
mai mult de 5 cm rebordul costal
(pag. 386, 388, 389)
* 11 Raspuns hematologic complet in leucemia
granulocitara cronica presupune:
A. Absenta cromozomului Ph la examenul
citogenetic
B. Absenta celulelor imature in sangele periferic
C. Celule imature in sangele periferic <5%
D. Splina palpabila la maxim 5 cm sub rebordul
costal
E. Leucocite < 20 000/mm3
(pag. 389)
Pag. 74 din 146
* 12 Raspuns optim la terapia cu inhibitori de
tirozinkinaza in leucemia granulocitara
cronica inseamna:
A. Absenta cromozomului Ph la 3 luni de la initierea
terapiei
B. Transcript BCR-ABL 1% la 12 luni de la initierea
terapiei
C. Remisiune hematologica completa la 6 luni de la
initierea terapiei
D. Transcript BCR-ABL 0,1% la 12 luni de la
initierea terapiei
E. Hemoleucograma normala, absenta
splenomegaliei si cromozom Ph 35% la 6 luni de
la initierea terapiei
(pag. 391)
* 13 Tratamentul cu inhibitori de tirozinkinaza in
leucemia granulocitara cronica:
A. Se intrerupe la obtinerea raspunsului citogenetic
complet
B. Se continua pana la obtinerea transcriptului BCR-
ABL < 0,1%
C. Determina eradicarea clonei leucemice
D. Se intrerupe numai in studii clinice la pacientii cu
raspuns molecular complet de cel putin 2 ani, cu
monitorizarea atenta a evolutiei
E. Nu reprezinta indicatie terapeutica de prima linie
(pag. 390, 391)
* 14 In care dintre situatiile enumerate mai jos
se impune initierea terapiei specifice la un
pacient diagnosticat cu leucemie limfatica
cronica:
A. Stadiul A
B. Prezenta infiltratului leucemic nodular la nivelul
maduvei osoase hematogene
C. Stadiul B
D. Infectii bacteriene recurente, hipo-
gamaglobulinemie simptomatica
E. Tratamentul se initiaza in momentul stabilirii
diagnosticului, indifferent de stadiu
(pag. 400)
* 15 Stadiul C din stadializarea Binet a leucemiei
limfatice cornice, inseamna:
A. Afectarea a mai mult de 3 arii ganglionare +
splenomegalie, hepatomegalie
B. Leucocitoza cu limfocitoza absoluta, absenta
splenomegaliei
C. Anemie sub 10g/dl si/sau trombocitopenie sub
100 000/mm3, indiferent de numarul zonelor
ganglionare afectate
D. Prezenta semnelor generale (scadere
ponderala semnificativa, transpiratii, febra)
E. Afectarea a mai putin de arii ganglionare, fara
anemie si trombocitopenie
(pag. 398)
16 Care dintre complicatiile enumerate mai jos
sunt intalnite in leucemia limfatica cronica:
A. Fenomene compresive abdominale
B. Transformarea in leucemie acuta
C. Infectiile
D. A doua neoplazie
E. Determinari cerebrale secundare
(pag. 399)
17 Referitor la utilizarea transplantului
medular in leucemia limfatica cronica, care
dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
A. Se utilizeaza allotransplantul medular standard
sau non mieloablativ
B. Se utilizeaza allotransplantul medular la pacientii
tineri cu status nonmutant si raspuns nefavorabil
la tratament
C. Rolul transplantului nu este clar conturat
D. Reprezinta terapia standard, singura cu intentie
curativa
E. Posttransplant, ca terapie de consolidare a
remisiunii, se poate utiliza Alemtuzumab
(pag. 402)
18 Grupul de prognostic favorabil in leucemia
acuta limfoblastica cuprinde:
A. Leucocite < 30 000/mm3
B. Obtinerea remisiunii complete in mai putin de 4
saptamani
C. Imunofenotip pro-B, proT, preB
D. Varsta tanara sub 30 de ani
E. Prezenta t(9;22)
(pag. 383)
19 Referitor la terapia intratecala in leucemia
acuta limfoblastica, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate, cu exceptia:
A. Se recomanda numai pacientilor care au
determinari la nivelul SNC
B. Se incepe timpuriu in faza de consolidare
C. Se realizeaza prin administrare intratecala de
antracicline
D. Se continua pe perioada consolidarii si in
perioada de mentinere
E. Nu se indica terapia intratecala in leucemia acuta
limfoblastica datorita riscului ridicat al hemoragiei
in contextul prezentei trombocitopeniei la acesti
pacienti
(pag. 384)
Pag. 75 din 146
20 Markerii de linie mieloida evidentiati pe
suprafata mieloblastilor din sangele periferic
sau maduva osoasa hematogena sunt:
A. CD13
B. CD20
C. CD33
D. CD11c
E. CD5
(pag. 374)
21 Pacientii cu leucemie acuta promielocitara
A. Cu leucocite < 10 000/mm3 si trombocite < 40
000/mm3 sunt incadrati in grupa de risc
intermediar
B. Prezinta la examenul citogenetic t (8;21)
C. Au prognostic bun cu o rata de curabilitate de
70%
D. Pot primi transplant de celule stem ca si
tratament de consolidare
E. Au risc redus de aparitie al complicatiilor
hemoragice grave de tipul CID
(pag. 376, 379)
22 Principalele cauze de deces in leucemia
limfatica cronica sunt:
A. Casexia
B. Complicatiile hemoragipare
C. Insuficienta medulara
D. Infectiile
E. Anemia hemolitica
(pag. 399)
23 Evaluarea raspunsului la tratament in
leucemia limfatica cronica, identifica
urmatorii parametri ce definesc boala
progresiva:
A. Cresterea cu cel putin 50% a limfocitelor
circulante
B. Progresia splenomegaliei cu > 50%
C. Progresia adenopatiilor cu > 50%
D. Dublarea numarului de limfocite in ultimele 12
luni
E. Hemoglobina > 11 g/dl
(pag. 403)
24 Faza accelerata a leucemiei granulocitare
cornice se caracterizeaza prin:
A. Durata variabila (3-6 ani)
B. Cresterea bazofilelor (20%)
C. Cresterea fosfatazei alcaline leucocitare (FAL)
D. Blasti > 20% in sangele periferic si/sau maduva
osoasa
E. Evolutie citogenetica clonala
(pag. 388, 389)
25 In leucemia granulocitara cronica sunt
adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A. Splenomegalia este importanta si prezenta de la
diagnostic
B. Poate apare sindrom de leucostaza
C. Cromozomul Ph poate fi absent la diagnostic
D. Utilizarea inhibitorilor de tirozinkinaza determina
eradicarea clonei leucemice
E. Transcript BCR-ABL 1% la 12 luni inseamna
raspuns optimal la terapia cu inhibitori de
tirozinkinaza
(pag. 386, 387, 389, 391)
26 Leucemia limfatica cronica:
A. Este o limfoproliferare a limfocitelor T in
majoritatea cazurilor
B. Debutul este brusc, cu progresia rapida a
adenopatiilor si alterarea starii generale
C. Este cea mai frecventa forma de leucemie
D. Se caracterizeaza prin imunodeficienta cu
incidenta crescuta a infectiilor
E. Limfocitele maligne proliferante exprima pe
suprafata lor antigenul CD5, marker caracteristic
limfocitului T
(pag. 394, 395)
27 Leucemia limfatica cronica caracterizata prin
status mutant al genei pentru lantul greu al
Ig si cu lipsa markerului ZAP-70 prezinta:
A. Prognostic nefavorabil cu supravietuire de scurta
durata
B. Adenopatii si hepatosplenomegalie de
dimensiuni reduse
C. Prognostic favorabil cu supravietuire indelungata
D. Limfocitoza importanta
E. Pastrarea functiei medulare
(pag. 398)
28 Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia
acuta limfoblastica sunt corecte, cu exceptia:
A. LAL de linie B este mai frecventa decat LAL de
linie T
B. Este mai frecventa la copii in varsta de 2-10 ani
C. Prezenta cromozomului Ph este factor de
prognostic favorabil
D. Forma LAL3 din clasificarae FAB este cea mai
frecventa forma intalnita la adulti
E. Obtinerea remisiunii hematologice complete este
sinonima cu vindecarea
(pag. 381, 382, 383)
Pag. 76 din 146
 29 Criteriile care definesc remisiunea completa
in leucemia acuta mieloblastica sunt:
A. Neutrofile > 1500/mm3
B. Absenta organomegaliei
C. Blasti sub 5% in sangele periferic
D. Maduva cu celularitate normal (5% blasti,
reprezentare normala a hematopoiezei triliniare)
E. Trombocite > 100 000/mm3
(pag. 377)
30 Ponatinibul, inhibitor de tirozinkinaza utilizat
in tratamentul leucemiei granulocitare
cronice:
A. Este optiunea terapeutica pentru pacientii
rezistenti la cel putin doua medicamente
inhibitoare ale tirozinkinazei
B. Nu este eficient in cazul prezentei mutatiei T315I
C. Prezinta risc crescut de complicatii
tromboembolice
D. Este inhibitor de generatia I, folosit ca terapie de
linia intai
E. Este singurul inhibitor de tirozinkinaza capabil sa
determine eradicarea clonei leucemice
(pag. 391)
Tema nr. 20
Limfoame hodgkiniene si nonhodgkiniene
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
405-424
*1 Care dintre urmatorii factori de risc este
implicat in etiopatogenia limfomului Hodgkin:
A. Infectia cu parvovirului B19
B. Toxice (hidrocarburi aromatice, solventi)
C. Radiatiile ionizante
D. Prezenta unor anomalii citogenetice recurente
ex. t(8;14)
E. Factori ereditari
(pag. 406)
*2 Limfomul Hodgkin nodular cu predominenta
limfocitara se caracterizeaza prin:
A. Prognostic nefavorabil
B. Prezenta markerilor CD15+, CD30+
C. Evolutie lenta, indolenta, cu prognostic favorabil
D. Exte cel mai frecvent subtip histologic,
reprezentand 60-70% din cazuri
E. Absenta markerului CD20-.
(pag. 407)
*3 Care dintre urmatorii factori enumerate este
factor de prognostic negativ in limfomul
Hodgkin:
A. Varsta tanara sub 40 de ani
B. Valoarea crescuta a LDH-ului seric
C. VSH > 50 mm/1h
D. Tipul histologic cu predomonenta limfocitara
forma nodulara
E. Absenta simptomatologiei de tip B (cu exceptia
stadiului I)
(pag. 401)
*4 Referitor la limfomul Hodgkin, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
A. Este o boala curabila prin radioterapie,
chimioterapie sau combinatia acestora
B. Infiltrarea difuza a unor organe extralimfatice
poate duce la insuficienta de organ
C. Masa tumorala “bulky” reprezinta factor de
prognostic negativ
D. Chimioterapia, schema ABVD, 4 cicluri +
radioterapie in doza de 30 Gy pe masele initiale
reprezinta atitudinea terapeutica pentru stadiile I-
II cu prognostic favorabil.
E. Subtipul histologic cu scleroza nodulara este cel
mai rar intalnit
(pag. 408, 410, 411)
*5 Examenul CT toraco-abdomino-pelvin in
limfomul Hodgkin:
A. Este explorarea imagistica de electie in stabilirea
extensiei bolii.
B. Se efectueaza numai la terminarea programului
terapeutic pentru evaluarea raspunsului la
tratament
C. Examenul PET-CT este metoda de investigatie
imagistica de electie la diagnostic
D. Nu este obligatoriu daca radiografia toracica si
ecografia abdominala sunt disponibile
E. Nu se indica niciodata in limfomul Hodgkin
pentru ca nu aduce informatii suplimentare cu
impact asupra deciziei terapeutice.
(pag. 408,409)
*6 Urmatoarele virusuri reprezinta factori
externi de mediu predispozanti in limfoamele
nonHodgkin, cu exceptia:
A. Virusul herpetic (HHV-8)
B. Virusul Epstein-Barr (VEB)
C. Citomegalovirusul (CMV)
D. Virusul hepatitic C (HCV)
E. Virusul HIV
(pag. 414)
Pag. 77 din 146
*7 Biopsia osteomedulara in limfomul 12 Simptomele de tip B prezente in limfomul
nonHodgkin: Hodgkin sunt:
A. Se face in cazul in care se tenteaza A. Astenie fizica marcata
autotransplantul medular B. Febra
B. Este obligatorie in toate cazurile pentru stabilirea
C. Prurit generalizat, rebel la antihistaminice
extensiei bolii
D. Slabire in greutate
C. Se indica numai in limfoamele agresive
E. Transpiratii nocturne
D. Se indica numai in limfoamele indolente
(pag. 409)
E. Este o metoda invaziva, care nu se indica decat
in cazul in care se suspicioneaza recaderea de 13 In limfomul Hodgkin cu depletie limfocitara:
boala.
A. Exista un numar crescut de celule popcorn
(pag. 416)
B. Celulele prezente in numar crescut sunt Reed-
*8 Urmatoarele afirmatii, referitoare la Sternberg si Hodgkin
limfoamele indolente sunt adevarate, cu C. Prognosticul este favorabil
exceptia:
D. Exista frecvent mase tumorale mediastinale
A. Sunt mai frecvente la persoane in varsta
E. Diagnosticul se stabileste in stadii avansate
B. Sunt diagnosticate in stadia avansate
(pag. 408)
C. Sunt rareori curabile
14 Celula Reed-Sternberg:
D. Sunt curabile intr-o proportie semnificativa
E. In cazurile asimptomatice atitudinea este “watch A. Provine din limfocite B transformate, cu originea
and wait” probabil in centrul germinativ
(pag. 418, 419) B. Se gaseste in numar crescut in forma clasica
bogat limfocitara
*9 Care dintre urmatoarele tipuri histologice de C. Este o celula de mici dimensiuni, comparabila cu
limfoame nonHodgkin este limfom indolent: dimensiunea limfocitului B
A. Limfomul cu celule de manta D. Are nucleoli proeminenti, bazofili, cu aspect de
B. Limfomul limfoblastic “cap de bufnita”
C. Limfomul folicular gradul I E. In limfomul Hodgkin clasic exprima pe suprafata
markerii CD15+, CD30+
D. Limfomul anaplazic T
(pag. 407, 408)
E. Limfomul angioimunoblastic
(pag. 417) 15 Factori de prognostic negativ in limfomul
Hodgkin sunt:
* 10 Care dintre urmatorii parametri reprezinta A. Masa tumorala ”bulky”
factor de prognostic IPI in limfomul
nonHodgkin difuz cu celula mare: B. LDH seric crescut

A. VSH > 50 mm/1h C. Stadiile Ann Arbor III si IV

B. Prezenta simptomelor de tip B D. Tipul histologic

C. Interesarea a 2 sedii extraganglionare E. Varsta peste 40 de ani

D. Splenomegalie mai mare de gradul II (pag. 410)

E. Sexul masculin 16 In limfomul nonHodgkin agresiv:

(pag. 418) A. Tratamentul trebuie temporizat in cazurile
asimptomatice
11 Care dintre efectele secundare ale
chimioterapiei din limfomul Hodgkin, B. Rata de curabilitate poate ajunge la 70%
reprezinta efecte secundare pe termen lung: C. Regimul chimioterapic standard in limfoamele de
A. Cardiomiopatie linie B este schema R-CHOP
D. Autotransplantul medular se indica numai in
B. Toxicitate hematologica
limfoamele T agresive in prima remisiune
C. Alopecie completa
D. Fibroza pulmonara E. La pacientii sub 65 de ani refractari/recazuti se
E. Malignitati secundare indica chimioterapie “high-dose” urmata de
autotransplant medular
(pag. 413)
(pag. 419, 420)

Pag. 78 din 146

17 La pacientii <60 de ani, cu limfom malign Tema nr. 21
Hodgkin, urmatorii factori sunt considerati Glanda tiroida
factori aditionali de gravitate:
Bibliografie asociata temei:
A. Leucopenia
Compendiu vol I
B. Trombocitopenia < 100 000/mm3 425-454
C. Stadiul IV
*1 Care dintre urmatoarele forme de
D. Splenomegalie giganta care da fenomene de tireotoxicoza sint cu RIC scazuta?
compresiune
A. Hipertiroidismul indus de gonadotropina corionica
E. Sexul masculin
B. Adenomul hipofizar secretant de TSH
(pag. 411)
C. Gusa polinodulara hipertiroidizata
18 Care dintre urmatoarele tipuri histologice de D. Rezistenta la hormoni tiroidieni cu predominenta
limfoame nonHodgkin sunt incluse in hipofizara
categoria limfoamelor agresive:
E. Tireotoxicoza factitia
A. Limfomul zonei de manta
(pag. 425,526)
B. Limfomul difuz cu celule mari
*2 Care din urmatoarele gene nu este implicata
C. Limfomul folicular gradul I
in etiopatogenia bolii Graves?
D. Limfomul limfocitic difuz
A. Gena care codifica receptorul pentru hormonii
E. Limfomul limfoplasmocitoid tiroidieni
(pag. 417) B. Gena care codifică receptorul TSH
19 Scorul prognostic FLIPI, pentru aprecierea C. Gena CTLA4
prognostica in limfoamele nonHodgkin D. Gena care codifică tiroglobulina
foliculare, ia in considerare urmatorii factori
de prognostic negativ: E. Gena PTPN22
(pag. 426)
A. Hemoglobina < 12 g/dl
B. Lactatdehidrogenaza (LDH) crescuta *3 Care semne clinice ale oftalmopatiei se
datorează stimularii adrenergice?
C. Splina la > 10cm sub rebordul costal
A. Edemul conjunctival
D. Mai mult de 2 determinari extralimfatice
B. Retractia pleoapei superioare
E. Stadiile Ann Arbor III-IV
(pag. 419) C. Limitarea miscarilor oculare
D. Leziunile corneene
20 Care dintre urmatoarele entitati reprezinta
limfoproliferari de linie T, conform clasificarii E. Pierderea vederii
limfoamelor nonHodgkin: (pag. 427)
A. Limfomul angioimunoblastic *4 Care din următoarele explorari au
B. Limfomul difuz cu celule mari specificitate diagnostica pentru boala
Graves?
C. Mycosis fungoides
A. Nivelul T3 crescut
D. Limfomul Burkitt
B. Anticorpii antitiroglobulina crescuti
E. Limfoamele MALT
(pag. 417) C. TSH-ul supresat
D. TRAb crescut
E. Nivelul FT4 crescut
(pag. 427)

Pag. 79 din 146

*5 Tiroidita subacuta (De Quervain): * 10 Tratamentul supresiv cu levotiroxina este
indicat in:
A. Asociaza semne inflamatorii cu oftalmopatie
B. Se caracterizeaza prin cresterea anticorpilor A. Tratamentul postablativ al cancerului medular
antitiroidieni B. Tratamentul postablativ al cancerului folicular
C. Se tratează cu antitiroidiene de sinteza apoi cu C. Cancerul tiroidian anaplazic
tiroxina
D. Limfomul tiroidian
D. Are etiologie virala
E. Tratamentul pacientilor cu MEN2B
E. Hormonii tiroidieni sunt initial scazuti, din cauza (pag. 452)
inflamatiei, apoi cresc
(pag. 434) 11 Diagnosticul diferential al oftalmopatiei din
boala Graves se face cu:
*6 Ce complicatii pot sa apara în
hipotiroidismul netratat? A. Tumori orbitare
B. Sindrom Cushing
A. Pericardita
C. Displazia septooptica
B. Sindrom nefrotic
D. Tromboza de sinus cavernos
C. Tulburare anxioasa
E. Sindromul de vena cava superioara
D. Diabet zaharat tip 2
(pag. 428)
E. Panhipopituitarism
(pag. 439) 12 Reactiile adverse la tratamentul cu
antitiroidiene de sinteza sint:
*7 Ce explorari sunt indicate in hipotiroidismul
congenital? A. Efectul Wolff-Chaikoff
B. Toxicitatea hepatica
A. Scintigrama tiroidiana cu iod I131
C. Agranulocitoza
B. Dozarea calcitoninei
D. Vasculita
C. Dozarea parathormonului
E. Miopatia tireotoxică
D. Dozarea tiroglobulinei
(pag. 430)
E. Dozarea cortizolului
(pag. 443) 13 Tratamentul cu iod radioactiv este
contraindicat la:
*8 Care este varianta cea mai frecventa de
cancer tiroidian? A. Pacienti cu hipoparatiroidism
B. Pacienti cu infertilitate
A. Cancer anaplazic
C. Oftalmopatia severa
B. Cancer medular
D. Paciente insarcinate
C. Carcinomul cu celule Hurtle
E. Pacienti alergici la antitiroidiene de sinteza
D. Cancerul papilar
(pag. 431)
E. Metastazele tiroidiene ale altor cancere
(pag. 446) 14 In hipotiroidismul primar:

*9 Ce factori sunt implicati în etiopatogenia A. TSH-ul este crescut

cancerului tiroidian papilar? B. Colesterolul si trigliceridele sint crescute
A. Tratamentul cu hormoni tiroidieni C. Sodiul este crescut
B. Translocatia RET/PTC1 D. Ureea și creatinina sint crescute prin
hemoconcentratie
C. Mutatii ale genei ce codifică tiroglobulina
E. Prolactina este scazuta
D. Mutatii activatoare ale genei ce codifică
receptorul TSH (pag. 437)
E. Anticorpii antitiroglobulina
(pag. 449)

Pag. 80 din 146

15 Tratamentul de substitutie în hipotiroidism
A. Se incepe inaintea celui cu glucocorticoizi in
sindromul Schmidt
B. Se face cu doze cu 20% mai mari in sarcina
C. Se face preferabil cu levotiroxina in priză unica,
matinala
D. Se monitorizează prin dozarea TSH în
hipotiroidismul primar si FT4 în cel secundar
E. Nu se administreaza in sarcina dacă
hipotiroidismul este subclinic
(pag. 439)
20 Cancerul medular tiroidian
A. Secreta calcitonina, antigen carcinoembrionar,
serotonina, TSH
B. Reprezinta 50% din formele de cancer tiroidian
C. Se trateaza chirurgical si cu iod radioactiv
D. Poate fi multifocal
E. Postoperator se indica tratament substitutiv
(pag. 452,453)
* 21 Anticorpii specifici bolii Graves-Basedow
sunt:

16 Ce factori pot precipita coma A. ATPO

mixedematoasa? B. ATG
A. Expunerea la caldura C. TRAb
B. Infectii D. pANCA
C. Traumatisme E. cANCA
D. Hipovolemie (pag. 427)
E. Factori ce deprima respiratia * 22 Tiroidita subacută (De Quervain) se
(pag. 440) datorează:

17 Ce semne clinice sint caracteristice pentru A. unei infecții virale

mixedemul congenital? B. administrării antitiroidienelor de sinteză
A. Lungimea mica la nastere C. unei infecții bacteriene
B. Greutatea mare la nastere D. administrării amiodaronei
C. Icter prelungit E. blocului Wolff-Chaikoff
D. Hernie ombilicala (pag. 434)
E. Hipertonie * 23 Asocierea tireotoxicozei cu un nivel crescut
(pag. 442) de TSH sugerează:

18 Riscul de cancer tiroidian este mai mare: A. tiroidită subacută

B. adenom hipofizar secretant de TSH
A. Daca un nodul tiroidian apare la un copil sau
adolescent C. hipertiroidie
B. La sexul feminin D. cancer tiroidian
C. Cind un nodul tiroidian creste E. tiroidită postpartum
D. Cind apare durerea brusca la nivelul tiroidei (pag. 427)
E. Cind apar simptome de invazie laringotraheala in * 24 Un factor de risc pentru dezvoltarea
absenta gusii mari oftalmopatiei din boala Basedow-Graves
(pag. 447) este:

19 Tratamentul cancerului tiroidian diferentiat A. fumatul

presupune: B. alcoolul
A. Tiroidectomie totala C. vârsta
B. Limfadenectomie a compartimentului central și D. sexul
lateral
E. proptoza
C. Polichimioterapie preoperatorie (pag. 427)
D. Reinterventie chirurgicala daca restul tumoral
este semnificativ
E. Radioiodoterapie postoperatorie
(pag. 450,451)

Pag. 81 din 146

* 25 La femeile cu hipertiroidie în primul trimestru * 30 În mixedemul congenital prognosticul fără
de sarcină este preferat: tratament este de:
A. carbimazolul A. insuficiență renală
B. propranololul B. insuficiență adrenală
C. metimazolul C. nanism armonic
D. propiltiouracilul D. craniosinostoză prematură
E. carvedilolul E. retard mintal ireversibil
(pag. 429) (pag. 444)

* 26 TSH între 4,5 – 10 mUI/L și FT4 normal 31 Factori de risc pentru cancerul tiroidian sunt:
diagnostichează:
A. antecedente de iradiere la nivelul capului și
A. tiroidita cronică gâtului
B. adenom hipofizar secretant de TSH B. sexul masculin
C. hipertiroidism C. absența adenopatiei latero-cervicale
D. hipotiroidism subclinic D. antecedente heredo-colaterale de cancer
medular sau MEN2
E. hipotiroidism clinic manifest
(pag. 437) E. nodul cu dimensiune în creștere
(pag. 446)
* 27 TSH scăzut (<0,5 mUI/L) asociat cu valori
scăzute ale FT4 diagnostichează: 32 Puncția-aspirație cu ac fin efectuată în
evaluarea nodulilor tiroidieni are următoarele
A. hipertiroidie indicații:
B. hipotiroidism secundar
A. nodul tiroidian ≥ 10 mm
C. hipotiroidism primar
B. nodul cu margini neregulate
D. hipotiroidism subclinic
C. formă mai mult lată decât înaltă în plan transvers
E. hipertiroidism subclinic
D. circulație perinodulară accentuată
(pag. 437)
E. prezența microcalcificărilor
* 28 Monitorizarea terapiei cu hormoni tiroidieni (pag. 448)
în hipotiroidismul primar se face în funcție
de valorile: 33 Sindromul de neoplazie endocrină multiplă
tip 2A include în peste 95% din cazuri:
A. FT3
A. carcinom medular tiroidian
B. FT4
B. hipertiroidism
C. TSH
C. feocromocitom
D. ATPO
D. hiperaldosteronism primar
E. ATG
E. hiperparatirotiroidism primar
(pag. 440)
(pag. 453)
* 29 În cancerul tiroidian medular este crescută:
34 Se poate renunța la terapia cu I131 în
A. calcitonina cancerul tiroidian papilar sau folicular în
B. tireoglobulina următoarele condiții:
C. ATPO A. tireoglobulina < 1 ng/mL
D. dopamina B. tireoglobulina > 1 ng/mL
E. calciul plasmatic C. cu anticorpi antitireoglobulină
(pag. 452) D. fără anticorpi antitireoglobulină
E. Scintigrafia cu I131 a întregului corp este
negativă
(pag. 451)

Pag. 82 din 146

35 TSH supresat cu RadioIodoCaptare (RIC) 40 Factorii precipitanți ai comei mixedematoase
scăzută se întâlnește în: sunt:
A. Hipertiroidism iod indus (efect iod-Basedow) A. Administrarea de levotiroxină
B. Hipertiroidism indus de Amiodaronă datorită B. Expunerea la frig
eliberării de iod C. Infecții
C. Mixedem congenital
D. Factori deprimanți ai respirației
D. Struma ovarii
E. Factori care determină hipovolemie
E. Cancer tiroidian folicular metastatic funcțional (pag. 440)
(pag. 425)
Tema nr. 22
36 Diagnosticul diferențial al hipertiroidiei din
Hepatitele virale acute
boala Basedow-Graves se face cu:
Bibliografie asociata temei:
A. Tiroidita subacută
Compendiu vol I
B. Tiroidita cronică Hashimoto 455-462
C. Cancer tiroidian folicular nefuncțional
*1 Care virusuri nu sunt cu tropism hepatic
D. Hipotiroidism primar (virusuri hepatitice)
E. Hipotiroidism secundar A. VHA
(pag. 428) B. VHB
37 Manifestări de tireotoxicoză se pot întâlni în: C. VHP
A. Boala Basedow-Graves D. VHC
B. Gușa polinodulară hipertiroidizată E. VHE
C. Gușa difuză nodulară (pag. x)
D. Adenomul toxic *2 Care afirmatie este falsa referitor la hepatita
E. Gușa endemică prin deficit de iod virala C:
(pag. 425) A. Este un virus cu genom de tip ARN

38 Tiroidectomia totală sau cvasi-totală este B. Majoritatea cazurilor evolueaza spre hepatita
cronica
tratament de primă intenție în următoarele
cazuri de hipertiroidism: C. Se poate asocia cu virusul Delta
A. Pacienți cu suspiciune de noduli maligni D. Forma cronica poate beneficia de un tratamen
cu interferon asociat cu agent antiviral direct
B. Tiroidita subacută
E. Exista alternative terapeutice fara interferon
C. Tireotropinom
(pag. x)
D. Pacienți alergici sau non-complianți la
tratamentul cu ATS *3 FibroScan este:
E. Paciente însărcinate cu boala Basedow-Graves A. O metoda invaziva
avansată care prezintă reacții adverse la ATS
B. Un parametru biologic
(pag. 431)
C. O metoda neinvaziva de evaluare a fibrozei
39 Supradozarea cu levotiroxină duce la: hepatice
A. Supresia TSH-ului D. O metoda imagistica de evaluare a functiei
hepatice
B. Creșterea riscului de fibrilație atrială
E. O metoda de evaluare a insuficientei hepatice
C. Pierderea de masă osoasă
(pag. x)
D. Creșterea TSH-ului
E. Creșterea riscului de bradicardie sinusală *4 Diagnosticul etiologic in hepatita virala C se
face prin:
(pag. 440)
A. Valorile mari ALT
B. Incarcatura virala
C. Concentratia de protrombina
D. Teste non-invazive
E. FibroMax
(pag. x)

Pag. 83 din 146

*5 Durata tratamentului in hepatitele cronice C * 10 Afirmaţiile corecte referitoare la infecţia cu
cu ribavirina si inteferon este dependenta de: virusul hepatitic C sunt, cu exceptia:
A. Incaractura virala la initiere A. Receptivitatea este generală
B. Normalizarea ALT B. Este prevenită prin vaccinare
C. Normalizarea concentratiei de protrombina C. Se poate transmite prin consum de droguri cu
D. Genotipul viral administrare intravenoasă
D. cronicizeaza frecvent
E. Varsta pacientului
(pag. x) E. se poate transmite pe cale verticală
(pag. x)
*6 O hepatita acuta virala C poate fi considerata
cronica daca clearence-ul viral nu apare 11 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare
dupa: la infecţia cu virusul hepatitic D sunt corecte?
A. Un an A. Este produsă de un virus defectiv
B. Doi ani B. Este necesară prezenţa Ag HBs pentru
asamblarea noilor virioni
C. Doua luni
C. Receptivitatea este generală
D. Sase luni
D. Poate fi prevenită prin vaccinarea anti – VHB
E. Noua luni
E. Cronicizează mai frecvent în cazul coinfecţiei
(pag. x)
decât în cazul suprainfecţiei
*7 Cazuri de hepatita virala fulminanta in timpul (pag. x)
sarcinii au fost raportate in:
12 Următoarele afirmatii, referitoare la hepatita
A. Hepatita virala A acuta B asociata cu hepatita D comparativ cu
B. Hepatita virala B hepatita acută B neasociata cu hepatita D,
C. Hepatita virala C sunt adevărate:

D. Hepatita virala D A. Evolutia spre ciroză hepatică este mai accelerată

E. Hepatita virala E B. Formele fulminante sunt mai frecvent întâlnite
(pag. x) C. Riscul de cronicizare este mai mare
D. Istoria naturală a bolii este similară
*8 Care hepatite virale pot fi prevenite prin
vaccinare: E. Hepatita virala D are o evolutie mai usoara daca
nu se asociaza cu hepatita virala B
A. A, C
(pag. x)
B. A, D
13 Care afirmatii sun adevarate referitoare la
C. A, B, C
tratamentul hepatitei virale B asociata cu
D. A, B, E hepatita D:
E. A, B, D A. Interferon pegylat cel putin 48 săptămâni
(pag. x) B. Interferon pegylat cel putin 96 săptămâni
*9 La gravida infectată cu virusul hepatitei B, C. Analogi nucleozidici/nucleotidici toată viata
pentru prevenirea transmiterii verticale se D. Interferon pegylat si ribavirină 48 săptămâni
recomandă:
E. Tratamentul cu analogi nucleozidici/nucleotidici
A. Monitorizarea Ag HBs în timpul sarcinii nu este recomandat
B. Tratament antiviral pe toată durata sarcinii (pag. x)
C. Tratament cu Lamivudină dacă viremia din
trimestrul III depăşeşte 2000 UI/ml
D. Evitarea naşterii prin cezariană
E. Vaccinarea gravidei
(pag. x)

Pag. 84 din 146

14 Un bolnav cu Antigen HBS pozitiv, anticorpi 19 Pentru prevenirea transmiterii verticale a
anti HBs negativi, anticorpi IgM anti HBc hepatitei virale B (HVB):
pozitivi, Anticorpi IgG anti hepatita A
A. Se monitorizeaza viremia in timpul sarcinii
pozitivi, poate fi:
B. Se vaccineaza femeia gravida in trimestrul l de
A. Coinfectie acuta A + B sarcina
B. Hepatita acuta virala A cu hepatita virala B in C. Cand viremia depaseste 2000UI/ml in trimestrul
antecedente lll de sarcina, se poate administra lamivudina
C. Hepatiata virala acuta B si hepatita acuta A in D. Se administreaza imunoglobuline specifice
antecedente femeii gravide
D. Hepatita virala acuta B si vaccinare in E. Nou nascutul va primi imunoglobuline umane
antecedente pentru hepatita virala A specifice anti-HVB
E. Hepatita cronica B asociata cu hepatita virala A (pag. x)
(pag. x)
20 Care afirmatii sunt adevarate cu privire la
15 Care virusuri pot fi responsabile de o hepatita virala B (VHB):
afectare hepatica:
A. Virusul VHB este de tip AND
A. Virusul Epstein-Barr B. Virusul VHB este de tip ARN
B. Virusul gripal C. VHB isi integreaza materialul genetic in celula-
C. Virusul Heprex simplex gazda prin intermediul formelor ADN ccc
D. Virusul varicelo-zosterian D. Dupa remisiunea infectiei poate apare o
reactivare in caz de imunodepresie sau
E. Rotavirusuri
tratament imunosupresor
(pag. x)
E. Majoritatea cazurilor de VHB aparute in copilarie
16 Alternativele terapeutice fara interferon au se autolimiteaza sponta
caracteristicele: (pag. x)
A. Au efect mai lent
Tema nr. 23
B. Au rate de raspuns inalte Infectia cu virusul imunodeficientei umane
C. Au efecte adverse mai mari Bibliografie asociata temei:
D. Au efecte adverse mai mici Compendiu vol I
E. Au o durata mai mare de tratament 463-467
(pag. x) *1 Urmatoarele enunturi referitoare la HIV sunt
adevarate, cu exceptia:
17 Prezenta in ser de IgG anti hepatita virala A
poate fi interpretata ca: A. genereaza initial o infectie acuta
A. Hepatita virala A acuta B. este un virus din familia retrovirusurilor
B. Hepatita virala A cronica C. stabileste rezervoare latente in organismul uman
C. Hepatita virala G D. este un virus AND
D. Vaccinare anti hepatita virala A in antecedente E. infectia cu HIV este diagnosticata prin utilizarea
unui test de screening si a unui test de confirmare
E. Hepatita virala A in andecedente (cicatrice
serologica) (pag. x)
(pag. x) *2 Etapa SIDA este definita imunologic de
valoarea numarului limfocitelor CD4:
18 Evolutia hepatitelor virale este in general
autolimitata pentru urmatoarele etiologii: A. <200 cel/mmc
A. Hepatita virala A B. 200-499 cel/mmc
B. Hepatita virala E C. >500 cel/mmc
C. Hepatita virala C D. >200 cel/mmc
D. Hepatita virala B E. <350 cel/mmc
E. Hepatita virala D (pag. x)
(pag. x)

Pag. 85 din 146

*3 Care este durata maxima a ferestrei 8 Urmatoarele enunturi referitoare la etapele
serologice in infectía cu HIV? evolutive din infectia cu HIV sunt adevarate:
A. O luna A. infectia acuta are un tablou clinic nespecific
B. Trei luni B. etapa asimptomatica poate avea o durata medie
C. Sase luni de 8-10 ani
C. etapa SIDA este definita de valoarea limfocitelor
D. Noua luni
CD4 in intervalul 200-500 cel/mmc
E. Douasprezece luni
D. in infectia acuta, diagnosticul se pune prin test
(pag. x) ELISA
*4 In care etapa a replicarii virale actioneaza E. in etapa asimptomatica, incarcatura virala
inhibitorii de fuziune: ramâne relativ stabila
(pag. x)
A. transcrierea materialului genetic viral
B. patrunderea in celula gazda 9 Infectiile oportuniste ce pot fi intâlnite in
infectia cu HIV sunt:
C. formarea proteinelor mature prin clivarea
poliproteinelor A. meningita criptocococica
D. integrarea ADN-ului proviral in materialul genetic B. toxoplasmoza cerebrala
al celulei gazda
C. cancerul cervical
E. atasarea de coreceptori
D. pneumocistoza pulmonara
(pag. x)
E. Tuberculoza
*5 In cazurile de expunere accidentala (pag. x)
profesionala cu potential inalt de infectare cu
HIV, profilaxia cu antiretrovirale se face timp 10 Care sunt recomandarile pentru a diminua
de : riscul de transmitere materno-fetala a
infectiei cu HIV:
A. 48 de ore
A. Nastere vaginala
B. Patru saptamâni
B. Nastere prin cezariana
C. Sase luni
C. Alimentarea la sân a nou-nascutului
D. Dousprezece luni
D. Tratament antiretroviral inceput cât mai repede
E. Toata viata
in sarcina
(pag. x)
E. Nou-nascutul va primi profilaxie antiretrovirala
6 Principalele cai de transmitere a infectiei cu (pag. x)
HIV sunt:
A. transmitere fecal-orala Tema nr. 24
Sepsisul si socul septic
B. transmitere verticala
Bibliografie asociata temei:
C. contact sexual neprotejat
Compendiu vol I
D. transmitere parenterala 267-272
E. transmitere aerogena
*1 In sepsis, terapia antifungica se
(pag. x) administreaza, în caz de:
7 Care sunt parametrii utili pentru evaluarea A. Leucopenie
raspunsului la tratament in infectia cu HIV: B. La pacientii cu cateter venos periferic
A. Numar de celule CD4 C. La pacientii care nu prezinta evolutie favorabila
B. Hemograma sub antibioticoterapie cu spectru larg
C. Profil de rezistenta virala D. Sindrom febril prelungit
D. Incarcatura virala E. Procalcitonina serica crescuta
E. Profil lipidic (pag. x)
(pag. x)

Pag. 86 din 146

*2 Care criteriu intra in definitia sepsisului, 7 În evaluarea diagnosticului de sepsis, se
actualizata in 2014: recomanda urmatoarele investigatii:
A. Test pozitiv la procalcitonina A. O singura hemoculturi recoltata in frison
B. Trei hemoculturi pozitive (recoltate în puseu B. Procalcitonina serica
febril) C. Hemoleucograma
C. Leucocitoza sau neutropenie
D. Dozarea de interleuchine
D. Disfuncţie de organ (cu alta localizare în afara
E. Markeri inflamatori
sediului primar al infecţiei)
(pag. x)
E. Hipertermie
(pag. x) 8 Pentru stabilirea etiologiei sepsisului sunt
utile investigatiile:
*3 Sindromul de raspuns inflamator sistemic
(SIRS) este definit prin, cu exceptia: A. Hemocultura
B. Lactatul seric
A. Leucocitoza sau leucopenie
C. Coprocultura
B. Febra sau hipotermie
D. Urocultura
C. Trombocitopenie sau trombocitoza
E. Concentratia de protrombina
D. Polipnee
(pag. x)
E. Tahicardie
(pag. x) 9 Sepsisul poate fi cauzat de:
A. Infectii bacteriene
*4 Ce defineste dezescaladarea in terapia
antibiotica: B. Raspuns inflamator sistemic
A. Scadera dozei in perioada de declin a bolii C. Infectii virale
B. Scadera numarului de antibiotice D. Infectii fungice
C. Scadera efectului antibacterian E. Insuficienta multiorganica
D. Inlocuirea terapiei cu spectru larg cu cea tintita (pag. x)
dupa identificarea etiologiei
10 Urmatoarele afirmaţii referitoare la sepsis
E. Nici una din cele de mai sus sunt adevarate:
(pag. x) A. Etiologia virala nu este posibila
*5 Terapia antimicrobiana, in sepsis, trebuie sa B. Sepsisul este un raspuns inflamator sistemic al
tina cont de urmatoarele, cu exceptia: organismului la o injurie infectioasa
A. Antecedentele pacientului C. In patogenia sepsisului a fost incriminata
eliberarea de toxine bacteriene
B. Instalarea insuficientei renale
D. Etiologia infectioasa este exclusiv bacteriana
C. Prezenta SIRS
E. Trombembolismul pulmonar poate cauza sepsis
D. Riscul de infectie cu tulpini multi-rezistente
(pag. x)
E. Provenienta infectiei
(pag. x) Tema nr. 25
Boala cronica de rinichi
6 Urmatoarele afirmatii, referitoare la
tratamentul în sepis, sunt adevarate: Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
A. Tratamentul etiologic se incepe in cel mai scurt
timp posibil, de preferat in prima ora 273-514

B. Este importanta asigurarea suportului *1 Care este principala boala extrarenala care
hemodinamic determina boala cronica de rinichi?
C. Stabilirea provenientei infectiei, din comunitate, A. Hipertensiunea arteriala
asociata îngrijirilor medicale sau asociata
B. Lupusul eritematos sistemic
mediului de spital este importanta pentru
stabilirea antibioticoterapiei C. Diabetul zaharat
D. Terapia antibiotica de spectru larg, se D. Poliartrita reumatoida
administreaza dupa identificarea agentului E. Diabetul insipid
patogen
(pag. 474)
E. Reevaluarea schemei de tratament se face zilnic
(pag. x)

Pag. 87 din 146

*2 Pragul peste care nivelul albuminuriei se *7 Asocierea unui nivel al ratei filtrarii
asociaza cu cresterea riscului renal, de glomerulare de 35 ml/min/1,73m2 cu un
mortalitate/morbiditate generala si raport albumina/creatinina urinara de
cardiovasculara este: 200mg/g, pe o durata de peste 3 luni, confera
unui pacient un risc renal si cardiovascular:
A. 30 mg/zi
B. 300 mg/zi A. minim

C. 15 mg/zi B. mic

D. 150 mg/zi C. mediu

E. 3,5 g/zi D. mare

(pag. 475) E. foarte mare

(pag. 479)
*3 Pragul peste care nivelul proteinuriei
semnifica lezarea rinichiului este: *8 Incadrarea unui pacient in categoriile de risc
G3b si A2, situeaza acel pacient in categoria
A. 30 mg/zi
de risc renal si cardiovascular:
B. 300 mg/zi
A. minim
C. 15 mg/zi
B. mic
D. 150 mg/zi
C. mediu
E. 3,5 g/zi
D. mare
(pag. 476)
E. foarte mare
*4 Categoria de albuminurie A2, se defineste (pag. 479)
prin valoarea raportului albumina/creatinina
urinara, determinat din urina emisa spontan: *9 Incadrarea unui pacient in categoriile de risc
G4 si A3 situeaza acel pacient in categoria de
A. <30 mg/g
risc renal si cardiovascular:
B. 30-300 mg/g
A. minim
C. 30-150 mg/g
B. mic
D. <150 mg/g
C. mediu
E. >300 mg/g
D. mare
(pag. 476)
E. foarte mare
*5 Categoria de albuminurie A3, se defineste (pag. 479)
prin valoarea raportului albumina/creatinina
urinara in urina emisa spontan: * 10 In boala cronica de rinichi, ghidurile
recomanda mentinerea bicarbonatului seric:
A. <30 mg/g
B. 30-300 mg/g A. >30 mEq/l

C. 30-150 mg/g B. <20 mEq/l

D. <150 mg/g C. 18-22 mEq/l

E. >300 mg/g D. 16-20 mEq/l

(pag. 476) E. >22 mEq/l
(pag. 487)
*6 Boala cronica de rinichi se defineste prin
reducerea persistenta a ratei filtrarii * 11 In centrul mecanismelor compensatorii ce
glomerulare sub 60ml/min pentru o perioada apar atunci cand are loc reducerea
de: numarului nefronilor functionali sta:
A. 1 luna A. Sistemul imunitar
B. 3 saptamani B. Beta-blocarea
C. 3 luni C. Consumul de proteine
D. < 2 luni D. Sistemul rennina-angiotensina-aldosteron
E. Peste 5 luni E. Blocarea canalelor de calciu
(pag. 476) (pag. 480)

Pag. 88 din 146

* 12 In patogenia anemiei renale, rolul central 17 Variabilele utilizate de cele mai folosite
revine: ecuatii pentru estimarea ratei filtrarii
glomerulare (CKD EPI si MDRD cu 4
A. Deficitului absolut de calciu
variabile) sunt:
B. Reducerii productiei de trombocite
A. Creatinina serica
C. Reducerii productiei renale de eritropoietina
B. Indicele masei corporale
D. Cresterii productiei renale de eritropoietina
C. Varsta
E. Scaderii nivelului parathormonului
D. Sexul
(pag. 498)
E. Etnia
* 13 Antihipertensivele de prima linie la pacientii (pag. 476)
cu raport albuminurie/creatinurie > 300mg/g
sunt: 18 Cistatina C:
A. Antagonistii sistemului renina angiotensina A. Este un polipeptid cu masa moleculara mica
aldosteron B. Este produs in toate celulele nucleate
B. Beta blocantele
C. Are nivelul seric dependent de etnie si sex
C. Blocantele de calciu
D. Este folosit frecvent in practica clinica
D. Diureticele
E. Prezinta valori serice direct proportionale cu
E. Vasodilatatoarele varsta subiectilor
(pag. 483) (pag. 477)

* 14 Calcifilaxia este o forma grava de calcificare 19 Testele de triaj pentru boala cronica de
vasculara care afecteaza: rinichi sunt:
A. Arteriolele cutanate A. Rata filtrarii glomerulare estimate
B. Arterele coronare B. Varsta
C. Arterele renale C. Proteinuria
D. Aorta D. Sexul
E. Arterele carotide E. Etnia
(pag. 490) (pag. 477)

* 15 Evaluarea tulburarilor mineral-osoase 20 Principalii factori determinanti ai progresiei

asociate bolii cronice de rinichi se bolii renale sunt:
recomanda la scaderea eRFG sub:
A. Albuminuria
A. 90 ml/min/1,73m2 B. Boala renala primara
B. 60 ml/min/1,73m2 C. eRFG la momentul diagnosticului
C. 45 ml/min/1,73m2 D. Presiunea arteriala
D. 30 ml/min/1,73m2 E. Nivelul glicemiei
E. 15 ml/min/1,73m2 (pag. 480)
(pag. 490)
21 Reducerea declinului eRFG poate fi obtinuta
16 Conditii asociate unui risc crescut de boala prin controlul:
cronica de rinichi sunt:
A. Diurezei
A. Diabetul zaharat B. Presiunii arteriale
B. Hipertenisunea arteriala C. Ingestiei alimentare
C. Obezitatea D. Proteinuriei
D. Antecedente de injurie renala acuta E. Presiunii intraglomerulare
E. Varsta (pag. 481)
(pag. 474)

Pag. 89 din 146

22 Modificarea stilului de viata in boala cronica
de rinichi cuprinde:
A. Aportul de sare < 6g/zi
B. Indicele de masa corporala 20-25kg/m2
C. Continuarea fumatului
D. Mers pe jos 30 minute, 5 zile/saptamana
E. Folosirea diureticelor
(pag. 482)
23 Antagonistii sistemului renina angiotensina
aldosteron sunt preferati ca antihipertensive
de prima linie in preventia progresiei bolii
cronice de rinichi deoarece:
A. Au efect antihipertensiv bun
B. Cresc nivelul proteinuriei
C. Reduc progresia BCR
D. Influenteaza pozitiv prognosticul cardiovascular
E. Determina hiperpotasemie
(pag. 483)
24 La initierea tratamentului cu antagonisti ai
sistemului renina angiotensina aldosteron
trebuie monitorizate:
A. Presiunea arteriala
B. Glicemia
C. Diureza
D. Creatinina
E. Potasiul seric
(pag. 484)
25 Tratamentul cu statine in boala cronica de
rinichi este indicat:
A. La toti subiectii
B. La cei peste 50 de ani cu hipercolesterolemie
C. La cei sub 50 de ani cu hipercolesterolemie si
diabet zaharat
D. La cei sub 50 de ani cu hipercolesterolemie si
antecedente de evenimente ocluzive arteriale
E. Dupa initierea hemodializei
(pag. 485)
27 Acidoza metabolica in boala cronica de
rinichi:
A. Este cea mai frecventa tulburare a
metabolismului acido-bazic
B. Poate aparea cand eRFG scade sub 40ml/min
C. Determina reducerea catabolismului muscular
D. Determina insulinorezistenta
E. Nu determina progresia BCR
(pag. 487)
28 Cresterea nivelului seric al parathormonului
in boala cronica de rinichi:
A. Se produce doar in stadiul 5
B. Determina calcificari vasculare
C. Se asociaza cu anemia
D. Se asociaza cu polineuropatia
E. Are efect benefic in BCR
(pag. 489)
29 Evaluarea tulburarilor mineral-osoase
ascoiate bolii cornice de rinichi presupune
determinarea:
A. Calcemiei
B. Glicemiei
C. Fosfatemiei
D. PTH
E. Fosfatazei alkaline
(pag. 490)
30 Pericardita in boala cronica de rinichi:
A. Apare la pacientii cu eRFG sub 15
ml/min/1,73m2
B. Constituie o indicatie majora de initiere a
tratamentului dialitic
C. Se manifesta prin durere asociata cu frecatura
pericardica
D. Nu se complica niciodata cu tamponada cardiaca
E. Nu se manifesta prin durere precodiala
(pag. 495)

26 Cauze ale hiperpotasemiei in boala cronica

de rinichi sunt:
A. Aportul crescut
B. Administrarea diureticelor de ansa
C. Diureza excesiva
D. Hipovolemia
E. Hemoliza
(pag. 486)

Pag. 90 din 146

Tema nr. 26
Glomerulopatii
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol I
515-548
1 Selectati manifestarile clinice si paraclinice
sugestive pentru glomerulonefritele rapid
progresive:
A. proliferare extracapilara (semilune) in
majoritatea glomerulilor la examenul histologic
B. insuficienta renala progresiva in 1 - 3 luni
C. piurie
D. leucociturie
E. proliferare endocapilara glomerulara (cresterea
numarului de celule endoteliale si/sau
mezangiale) la examenul histologic
(pag. 521)
2 Originea glomerulara a hematuriei este
sugerata de:
A. asocierea cu proteinurie de peste 2 – 3 g/24 ore,
edeme sau hipertensiune arteriala
B. urina bruna, cu aspect de ’’coca-cola’’
C. prezenta litiazei reno-urinare
D. prezenta unei neoplazii (vezica urinara, prostata,
tumora Wilms)
E. prezenta cilindrilor hematici
(pag. 523)
3 Hematuria postglomerulara poate fi cauzata
de:
A. nefropatia cu Ig A
B. litiaza reno-urinara
C. tumora Wilms
D. sindromul Alport
E. traumatism renal
(pag. 523)
4 Glomerulonefrita acuta poststreptococica se
manifesta prin:
A. edeme periorbitare si la nivelul membrelor
inferioare
B. fractiunea C 3 a complementului normala
C. proteinurie, de regula subnefrotica
D. hematurie, cu hematii dismorfe
E. hipertensiune arteriala moderata
(pag. 524-525)
5 In ce situatii este indicata biopsia renala la
pacientii cu glomerulonefrita acuta (GNA)
poststreptococica:
A. la toti pacientii cu GNA poststreptococica
B. insuficienta renala grava, progresiva
C. hipocomplementemie prelungita
D. episoade recurente de hematurie
E. anomalii ale coagularii sangelui
(pag. 525)
6 Nefropatia cu Ig A se caracterizeaza prin:
A. episoade de hematurie macroscopica aparute de
regula, la aproximativ 48 ore dupa o infectie
respiratorie superioara
B. hipertensiune arteriala, de obicei moderata
C. functia renala se degradeaza de regula lent
D. fractiunea C 3 a complementului este scazuta
E. prevalenta mai ridicata la sexul feminin
(pag. 526-527)
7 Selectati glomerulopatiile care se insotesc
quasiconstant de sindrom nefrotic:
A. glomerulopatia cu modificari minime
B. glomerulopatia membranoasa
C. glomerulonefrita acuta poststreptococica
D. amiloidoza
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 533)
8 Cele mai frecvente cauze de sindrom nefrotic
la adult sunt:
A. glomerulopatia membranoasa
B. nefroza lipoidica
C. glomerulopatia diabetica
D. glomeruloscleroza focala si segmentala
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 533)
9 Care din anomaliile biologice se pot intalni in
sindromul nefrotic:
A. hiperproteinemie > 8 g/dl
B. hipoalbuminemie < 3 g/dl
C. proteinurie > 3,5 g/24 ore
D. hipercolesterolemie
E. trombocitopenie
(pag. 531, 535)
Pag. 91 din 146
10 Starea de hipercoagulabilitate din sindromul 15 Glomerulopatia cu modificari minime se
nefrotic se produce prin: caracterizeaza prin:
A. hemoconcentratie A. sindrom nefrotic aparut precoce
B. accentuarea fibrinolizei B. ingrosarea membranei bazale glomerulare in
C. alterarea concentratiei si/sau activitatea microscopie optica
proteinelor C si S C. fuziunea prelungirilor podocitelor in microscopie
D. scaderea concentratiei plasmatice de electronica
antitrombina III D. formele primare de boala sunt mai frecvente la
E. pierderi urinare de Ig G adult

(pag. 535) E. cea mai corticosensibila glomerulopatie care

produce sindrom nefrotic
11 Cele mai frecvente 2 tipuri de infectie care (pag. 537-538)
apar ca si complicatii ale sindromului
nefrotic sunt: * 16 Substratul morfologic clasic al sindromului
nefritic acut este reprezentat de:
A. pielonefrite
A. glomerulonefrita proliferativa extracapilara
B. meningite
(’’crescentica’’)
C. infectiile cutanate
B. glomerulonefrita proliferativa endocapilara
D. pneumoniile
C. glomerulopatia membranoasa
E. peritonite
D. glomerulopatia cu modificari minime
(pag. 535)
E. glomeruloscleroza focala si segmentala
12 Care dintre urmatoarele clase de (pag. 521)
medicamente au efect antiproteinuric:
* 17 Glomerulonefrita rapid progresiva se
A. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei caracterizeaza histologic prin:
B. diuretice de ansa
A. glomerulonefrita proliferativa endocapilara
C. antagonistii receptorilor de angiotensina
B. glomerulonefrita proliferativa extracapilara
D. beta blocantele (’’crescentica’’)
E. albumina umana C. glomerulopatia membranoasa
(pag. 536-537) D. glomeruloscleroza focala si segmentala
13 Care dintre urmatoarele mecanisme E. glomerulopatia cu modificari minime
determina aparitia glomerulopatiei diabetice: (pag. 521)
A. . hipertensiunea intraglomerulara * 18 Excretia de proteine in urina finala la
B. depunerea de complexe imune circulante in subiectul sanatos este:
glomeruli
A. sub 0,15 g/24 ore
C. stimularea formarii de amiloid AA
B. sub 300 mg/24 ore
D. . expansiunea matricei mezangiale
C. sub 1 g/24 ore
E. modificari ale membranei bazale glomerulare
D. intre 150 si 300 mg/24 ore
(pag. 519)
E. peste 3,5 g/24 ore
14 Anticoagularea profilactica este indicata la (pag. 531)
pacientii cu sindrom nefrotic si:
* 19 Care este tulpina de streptococ beta
A. fibrilatie atriala hemolitic din grupul A care se asociaza cel
B. . albumina serica sub 2 g/dl mai frecvent cu glomerulonefrita:
C. imobilizare prelungita A. tulpina 2
D. trombocitopenie severa B. tulpina 1
E. tratament diuretic masiv C. tulpina 49
(pag. 537) D. tulpina 57
E. tulpina 60
(pag. 523)

Pag. 92 din 146

* 20 Care din urmatoarele afectiuni se poate
insoti de proteinurie prerenala:
A. glomerulopatiile
B. nefropatiile interstitiale
* 25 Metoda de determinare cantitativa a
proteinuriei dintr-un esantion oarecare de
urina (’’spot’’) este:
A. colectarea urinii pe 24 de ore

C. infectiile urinare B. electroforeza proteinelor urinare

D. litiaza reno-urinara C. examenul sumar de urina

E. mielomul multiplu D. raportul proteinurie/creatininurie

(pag. 531) E. electroforeza proteinelor serice
(pag. 532)
* 21 Care este mecanismul implicat in patogeneza
bolii Fabry: * 26 In purpura Henoch Schonlein modificarile
renale sunt similare cu cele din:
A. mutatii pe genele care codifica lanturile α 3, α 4
si α 5 ale colagenului tip IV A. glomerulopatia membranoasa
B. ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari B. glomerulopatia cu modificari minime
C. hipertensiunea intraglomerulara C. nefropatia cu Ig A
D. mutatii ale genei GLA de pe cromozomul X care D. glomerulonefrita membranoproliferativa
determina un deficit de galactozidaza A
E. glomeruloscleroza focala su segmentala
E. stimularea formarii de amiloid A (pag. 526)
(pag. 519)
* 27 Hematuria asociata cu surditate si tulburari
* 22 Cea mai frecventa glomerulopatie primara oculare apar in:
este:
A. infarctul renal
A. glomerulopatia diabetica
B. necroza papilara
B. glomerulopatia membranoasa
C. traumatismul renal
C. nefropatia cu Ig A
D. nefropatia cu Ig A
D. glomeruloscleroza focala si segmentala
E. sindromul Alport
E. glomerulonefrita membranoproliferativa (pag. 523)
(pag. 526)
* 28 Numeroase forme de glomeruloscleroza
* 23 Anticoagularea profilactica este recomandata focala apar prin:
in sindromul nefrotic din glomerulopatia
membranoasa, daca albumina serica scade A. ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari
sub: B. necroza fibrinoida a arteriolelor si anselor
capilare glomerulare
A. 2,5 g/dl
C. defecte ale genelor care codifica proteinele
B. 2 g/dl podocitare
C. 3 g/dl D. mutatii ale genei GLA de pe cromozomul X
D. 3,5 g/dl E. modificari ale membranei bazale glomerulare
E. 1,5 g/dl (pag. 519)
(pag. 537)
* 29 Leziunile glomerulare din glomerulopatia
* 24 Sindromul nefrotic este definit de o infectioasa din infectiile cu E. Coli se produc
proteinurie: prin:
A. sub 3 g/24 ore A. depunerea de complexe imune circulante
B. peste 3 g/24 ore B. elaborarea de verotoxina
C. peste 3,5 g//24 ore C. stimularea formarii de amiloid AA
D. sub 150 mg/24 ore D. formarea de TGF-β cu producerea de matrice
E. peste 300 mg/24 ore mezangiala si scleroza

(pag. 531) E. ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari, cu

ischemie glomerulara
(pag. 519)

Pag. 93 din 146

* 30 In formele primare (idiopatice) de
glomerulopatie membranoasa apar:
A. titrul ASLO crescut
B. anticorpi antiADN nativi prezenti
C. anticorpi antiHCV prezenti
D. anticorpi antiPLA2R prezenti
E. antigen specific prostatic cu titru crescut
(pag. 543)
5 Selectati situatiile clinice in care se pot
intalni infectii urinare polimicrobiene:
A. manevre instrumentare urologice repetate
B. fistula uro-genitala
C. cateterizare urinara prelungita
D. glomerulonefritele rapid progresive
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 551)

Tema nr. 27 6 Factorii favorizanti generali (extra-renali) ai

Nefropatii tubulo-interstitiale infectiilor de tract urinar sunt:

Bibliografie asociata temei: A. diabetul zaharat

Compendiu vol I B. neoplaziile tratate cu imunosupresoare
549-563 C. sexul masculin
1 Pielonefrita acuta se poate complica cu: D. sarcina
A. sindrom nefrotic E. transplantul de organe
B. necroza papilara (pag. 551)
C. soc toxico-septic 7 Pielonefrita cronica se poate complica cu:
D. pionefroza A. glomerulopatie membranoasa
E. insuficienta renala acuta B. litiaza renala
(pag. 553) C. glomerulonefrita rapid progresiva
2 In pielonefrita acuta explorarile paraclinice D. hipertensiune arteriala
evidentiaza: E. glomeruloscleroza focala si segmentala
A. leucociturie superioara hematuriei, cilindri (pag. 557)
leucocitari
8 Tabloul clinic al pielonefritei acute include:
B. uroculturi pozitive
C. hemoculturi pozitive in 20% din cazuri A. debut brusc, in plina sanatate

D. rinichi subdimensionati, cu contur neregulat la B. febra, frisoane, dureri lombare

examenul ecografic C. edeme palpebrale
E. proteinurie > 3,5 g/24 ore D. polakiurie, disurie
(pag. 552) E. manevra Giordano negativa
3 Cistita acuta se manifesta prin: (pag. 551)

A. polakiurie 9 La copil, nefropatia de reflux se

caracterizeaza prin:
B. disurie
C. dureri lombare A. rinichi de dimensiuni normale la examenele
imagistice
D. piurie
B. dezvoltare fizica deficitara
E. nefromegalie unilaterala
C. hipertensiune arteriala
(pag. 562)
D. boala cronica de rinichi
4 La gravida cu pielonefrita acuta este E. reducerea indicelui parenchimatos si contur renal
contraindicata administrarea de: neregulat la examenul ecografic
A. ampicilina (pag. 559)
B. aminoglicozide
C. ceftriaxon
D. cotrimoxazol
E. chinolone
(pag. 554)

Pag. 94 din 146

 10 Refluxul vezico-ureteral secundar se * 15 Bacteria gram negativa care determina cel
intalneste in: mai frecvent infectii urinare este:
A. megaureter A. Proteus mirabilis
B. vezica neurologica B. Klebsiella spp.
C. dupa meatotomie C. Escherichia Coli
D. dupa ureteroscopie D. Staphylococcus aureus
E. in ureterul dublu E. Enterobacter spp.
(pag. 558) (pag. 551)

* 11 Bacteriuria semnificativa este definita de: * 16 Care este metoda imagistica non-invaziva,
care permite decelarea obstructiei de tract
A. 10 4 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml de
urinar sau a litiazei reno-urinare la pacientii
urina
cu pielonefrita acuta, fara risc de a genera
B. 10000-100000 UFC /ml de urina insuficienta renala acuta:
C. peste 10 5 UFC /ml de urina A. tomografia computerizata
D. 1000 – 10000 UFC /ml de urina B. urografia
E. 10 6 UFC /ml de urina C. ecografia renala
(pag. 551) D. scintigrafia renala
* 12 Nefropatiile tubulo-interstitiale acute E. arteriografia renala
secundare unei infectii sistemice se (pag. 552)
caracterizeaza histologic prin:
A. arterioscleroza * 17 Durata terapiei antibiotice in pielonefrita
acuta complicata este de:
B. proliferare mezangiala
A. 3 zile
C. infiltrat inflamator (din polimorfonucleare
neutrofile) B. 2 - 6 saptamani
D. glomeruloscleroza C. 14 zile
E. fibroza interstitiala si atrofie tubulara D. 10 zile
(pag. 550) E. 7 zlie
(pag. 554)
* 13 Cel mai frecvent, microorganismele
patogene care produc infectii de tract urinar * 18 Prezenta proteinuriei nefrotice la pacientii cu
sunt: pielonefrita cronica sugereaza asocierea:
A. virusuri A. litiazei renale
B. fungi B. glomerulonefritei acute
C. mycoplasme C. glomerulosclerozei focale si segmentare
D. bacterii gram pozitive D. nefropatie cu Ig A
E. bacterii gram negative E. glomerulonefritei rapid progresive.
(pag. 551) (pag. 557)
* 14 Localizarea renala a infectiei urinare este * 19 Durata terapiei antibiotice la pacientii cu un
sugerata de: prim episod de cistita acuta, in absenta
A. leucociturie factorilor favorizanti ai infectiei urinare este
de:
B. hematurie
A. o zi (doza unica)
C. bacteriuria semnificativa
B. 3 zile
D. cilindri leucocitari
C. 7 zile
E. piurie
D. 14 zile
(pag. 552)
E. 6 saptamani – 6 luni
(pag. 562)

Pag. 95 din 146

* 20 In formele severe de pielonefrita acuta, cu *5 Hiperpotasemia este definita ca o crestere a
intoleranta digestiva, tratamentul antibiotic nivelului plasmatic de K+ peste:
de urgenta, pana la sosirea rezultatului
A. 4,5 mmol/l
bacteriologic, consta in:
B. 4,7 mmol/l
A. chinolona pe cale orala
C. 5 mmol/l
B. betalactamina cu chinolona parenteral
D. 6 mmol/l
C. cefalosporina de generatia a-3-a pe cale orala
E. 5,3 mmol/l
D. nitrofurantoin
(pag. 586)
E. cotrimoxazol
(pag. 554) 6 In conditii normale, in organismul uman, apa
reprezinta:
Tema nr. 28 A. 50% la femei
Tulburari electrolitice si acidobazice
B. 60% la barbati
Bibliografie asociata temei:
C. 55% la obezi
Compendiu vol I
564-580 D. 75% la femei
E. 70% la barbati
*1 Compartimentul intracelular reprezinta:
(pag. 575)
A. 1/3 din apa totala
7 Hipovolemia hiperosmolara este intalnita in:
B. 1/4 din apa totala
A. Aport redus de apa
C. 2/3 din apa totala
B. Aport crescut de apa
D. 2/5 din apa totala
C. Diabet insipid
E. 1/2 din apa totala
(pag. 575) D. Diabet zaharat
E. Hipotermie
*2 Compartimentul extracelular reprezinta:
(pag. 578)
A. 1/3 din apa totala
8 Hipovolemia izoosmolara este intalnita in:
B. 1/4 din apa totala
A. Aport crescut de apa
C. 2/3 din apa totala
B. Hemoragii
D. 2/5 din apa totala
C. Administrare de diuretice
E. 1/2 din apa totala
(pag. 575) D. Diabet insipid
E. Diaree
*3 In spatiul extracelular, sodiul are o
concentratie de: (pag. 578)

A. 3,5-5 mmol/l 9 Hiperpotasemia poate aparea in:

B. 4,5-5,8 mmol/l A. Hemoliza
C. 1,7-2,6 mmol/l B. Necroza muschilor striati
D. 135-145 mmol/l C. Administrarea de diuretice
E. 120-150 mmol/l D. Arsuri
(pag. 575) E. Intoxicatia cu glicozide
(pag. 586)
*4 In spatiul extracelular, potasiul are o
concentratie de: 10 Scopul terapiei in hiperpotasemie este:
A. 3,5-5 mmol/l A. Protectia cardiaca prin antagonizarea efectelor
B. 4,5-5,8 mmol/l hiper K+
C. 1,7-2,6 mmol/l B. Scoaterea K+ din celule
D. 135-145 mmol/l C. Introducerea K+ in celule
E. 120-150 mmol/l D. Indepartarea K+ din organism
(pag. 575) E. Prevenirea recurentei hiper K+
(pag. 587)

Pag. 96 din 146

Tema nr. 29 *5 In perioada antenatala primul loc in etiologia
Convulsiile la copil crizelor epileptice este reprezentat de:

Bibliografie asociata temei: A. encefalopatia hipoxic-ischemica

Compendiu vol II B. neuroinfectiile (encefalita herpetica, abces
1-18 cerebral
C. tumorile cerebrale
*1 Dintre manifestarile epileptice cu debut in
perioada 1 luna-3 ani face parte: D. malformatiile cortexului cerebral (tulburari de
proliferare, migrare neuronala si organizare
A. Encefalopatia mioclonica precoce (sindromul corticala)
Aicardi)
E. malformatiile arterio-venoase
B. Encefalopatia epileptica infantila precoce
(sindromul Ohtahara) (pag. 2)
C. Sindromul West *6 Secusele musculare masive, scurte,
D. Epilepsia absenta a copilului bilaterale ale membrelor si trunchiului
caracterizeaza:
E. Epilepsia cu crize generalizate tonico-clonice de
trezire A. crizele tonice
(pag. 6,7,8,9) B. crizele clonice
C. crizele tonico-clonice
*2 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
convulsiile febrile simple la copil este D. crizele mioclonice
adevarata? E. crizele atonice
A. apar mai frecvent la nou-nascut (pag. 3,4)
B. apar la copii cu varsta intre 6 luni – 5 ani
*7 Care este examenul neuroimagistic de prima
C. apar de obicei la copiii cu anomalii neurologice intentie la copiii cu epilepsie?
D. apar de obicei la copiii cu retard neuropsihic A. IRM cerebral (imagistica prin rezonanta
E. sunt urmate de deficit postcritic magnetica)
(pag. 8) B. examenul CT (tomografia computerizata)
C. EEG (electroencefalograma)
*3 Care dintre urmatoarele crize partiale se
manifesta prin alterarea constientei? D. tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
A. crizele partiale simple cu semiologie motorie E. tomografia computerizata cu emisie de foton
unic (SPECT)
B. crizele partiale simple cu simptome somato-
senzoriale (pag. 10,11)
C. crizele partiale simple cu simptome vegetative *8 Care dintre malformatiile cortexului cerebral
D. crizele partiale simple cu simptome psihice cu rol in etiologia crizelor epileptice este
rezultatul tulburarilor de migrare neuronala?
E. crizele partiale cu semiologie complexa
A. hemimegalencefalia
(pag. 5)
B. lissencefalia
*4 Prototipul crizelor epileptice ocazionale este
C. polimicrogiria
reprezentat de:
D. schizencefalia
A. spasmul hohotului de plans
E. microdisgeneziile
B. mioclonia esentiala
(pag. 2)
C. mioclonia benigna Fejerman
D. convulsiile febrile
E. pavorul nocturn
(pag. 8,12)

Pag. 97 din 146

*9 Hipocalcemia neonatala caracterizata clinic 14 Complicatii ale crizelor epileptice la copil
prin crize focale sau multifocale este o sunt:
conditie in care calcemia:
A. status epileptic
A. este < 7 mg% B. bruxism
B. este < 12 mg% C. moarte subita
C. poate fi ameliorata prin alimentarea exclusiva cu D. depresie, anxietate, suicid
lapte de vaca foarte bogat in fosfati
E. probleme de invatare
D. poate fi ameliorata prin alimentarea exclusiva cu
lapte pulbere cu raport Ca/P < 1-1,5 (pag. 12,13)
E. poate fi corectata daca exista hipoparatiroidism 15 In convulsiile febrile la copil examenul LCR
functional este indicat:
(pag. 5) A. in situatiile in care se suspecteaza un proces
* 10 Care dintre urmatoarele este element de inflamator cerebral
prognostic nefavorabil in sindrom West? B. in situatiile in care se suspecteaza un teren atopic
A. debutul spasmelor epileptice dupa varsta de 4 C. in situatiile in care convulsiile febrile sunt
luni complexe
B. traseul de hipsaritmie clasica D. la copiii sub 18 luni
C. hipsaritmia asimetrica E. la copiii peste 5 ani
D. raspunsul electroclinic rapid la tratament (pag. 8)
E. raspunsul electroclinic stabil la tratament 16 Manifestari paroxistice nonepileptice in
(pag. 7) cadrul diagnosticului diferential al
convulsiilor la copil sunt:
11 Care dintre urmatoarele alcatuiesc triada
caracteristica sindromului West? A. miocloniile hipnice
B. bruxismul
A. spasme epileptice
C. pavorul nocturn
B. hipsaritmie
D. convulsiile febrile simple sau benigne
C. febra cu frison
E. convulsiile febrile complexe sau complicate
D. oprire sau regres in dezvoltarea
neuropsihomotorie (pag. 8,12)
E. piridoxinodependenta 17 Care dintre urmatoarele manifestari
(pag. 7) epileptice pot prezenta crize mioclonice?

12 Care dintre urmatoarele afirmatii privind A. Sindromul Lennox-Gastaut

crizele din convulsiile febrile simple la copil B. Sindromul Doose
sunt adevarate? C. Sindromul Dravet
A. pot fi tonico-clonice D. Epilepsia absenta juvenila
B. pot fi tonice E. Convulsiile febrile simple
C. pot fi hipotonice (pag. 3,7,8)
D. pot fi mioclonice
18 In cadrul convulsiilor la copil, care dintre
E. pot fi urmate de paralizie Todd urmatoarele afirmatii privind absentele
(pag. 8) atipice sunt adevarate?

13 Convulsiile febrile complexe la copil: A. prezinta suspendarea brusca a constientei

B. au debut progresiv
A. sunt unilaterale
C. pot fi mioclonice
B. sunt bilaterale
D. pot fi atonice
C. durata este scurta (sub 15 minute)
E. pot fi hipertonice cu manifestari vegetative
D. durata este mai mare de 15 minute
(pag. 4)
E. pot fi urmate de paralizie Todd
(pag. 8)

Pag. 98 din 146

 19 Care dintre urmatoarele sindroame fac parte *3 Care dintre urmatoarele nu se administreaza
din encefalopatia dependenta de varsta, la copilul cu laringita acuta edematoasa
putand fi considerate stadii succesive in subglotica (crup)?
maturatia procesului epileptic?
A. Adrenalina racemica
A. Sindromul Ohtahara B. Dexametazona parenteral
B. Sindromul Lennox-Gastaut C. Budesonide pe cale inhalatorie
C. Sindromul TORCH D. Antibiotice
D. Sindromul DiGeorge E. Amestec heliu-oxigen
E. Sindromul West (pag. 24)
(pag. 2,5,6)
*4 La radiografia gatului in incidenta laterala se
20 Care dintre urmatoarele afirmatii privind poate observa semnul „degetului mare” in:
spasmul hohotului de plans sunt adevarate?
A. Epiglotita acuta (Laringita acuta supraglotica)
A. se intalneste la copii cu varsta sub 5 ani B. Crup (Laringita acuta edematoasa subglotica)
B. este prezenta hipsaritmia C. Crupul spasmodic (Laringita striduloasa)
C. traseul EEG este normal D. Abcesul retrofaringian
D. se poate manifesta prin forme cianotice E. Aspiratia de corpi straini
E. se poate manifesta prin forme palide (crize (pag. 23,24,25)
anoxice reflexe)
(pag. 11) *5 Forma manifesta de otomastoidita a
sugarului apare la:
Tema nr. 30 A. Copii cu deficite imune
Infectiile de cai aeriene superioare la copil
B. Sugari eutrofici supusi unei antibioticoterapii
Bibliografie asociata temei: necorespunzatoare
Compendiu vol II C. Sugari eutrofici care nu au fost in prealabil tratati
19-34 cu antibiotice
*1 Etiologia cea mai frecventa a faringitelor este D. Malnutriti
data de: E. Prematuri
A. Virusuri (pag. 29,30)
B. Streptococul beta-hemolitic grup A 6 Manifestari clinice in perioada de stare a
C. Haemophilus influenzae epiglotitei acute la copil sunt:
D. Streptococul pneumoniae A. Cap in pozitie flectata („in trepied”)
E. Streptococul grup C B. Disfonie
(pag. 19) C. Ptialism
*2 Cea mai frecventa boala bacteriana la sugar D. Stridor expirator
si copilul mic este: E. Stridor inspirator
A. Guturaiul (raceala simpla) (pag. 25)
B. Faringita acuta 7 Complicatii ale epiglotitei acute la copil ca
C. Pneumonia comunitara urmare a diseminarii procesului infectios
D. Otita medie acuta sunt:

E. Infectia de tract urinar A. Pneumonii

(pag. 27) B. Atelectazii
C. Artrita juvenila
D. Artrite septice
E. Meningite
(pag. 25)

Pag. 99 din 146

 8 In otita medie acuta la copil, prezenta *2 Manifestarile osoase din rahitismul carential
exudatului la nivelul urechii medii este la copil predomina la nivelul:
sugerata de:
A. Diafizelor oaselor lungi
A. Bombarea timpanului B. Metafizei oaselor lungi
B. Reducerea mobilitatii timpanului C. Epifizei oaselor lungi
C. Prezenta otolitilor D. Oaselor late
D. Nivele hidroaerice in spatele timpanului E. Intregului sistem osos, in mod unitar
E. Otoree (pag. 51)
(pag. 27)
*3 Care dintre urmatoarele reprezinta stadiul III
9 Care dintre urmatoarele afirmatii privind otita al rahitismului carential la copil in functie de
medie acuta a sugarului sunt adevarate? parametrii biochimici?
A. Este mai frecventa la sugarii alimentati artificial A. Hipocalcemie, normofosfatemie, fosfataze
alcaline normale
B. Otalgia se amelioreaza spectaculos odata cu
perforarea (spontana sau terapeutica) a B. Normocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze
timpanului alcaline crescute
C. Calea principala de infectie a urechii medii este C. Hipocalcemie, normofosfatemie, fofataze
prin conductul auditiv extern (transtimpanal) alcaline crescute
D. Calea principala de infectie a urechii medii este D. Hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze alcaline
cea hematogena scazute
E. Calea principala de infectie a urechii medii este E. Hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze alcaline
prin trompa lui Eustachio crescute
(pag. 28,29) (pag. 52)

10 Tratamentul epiglotitei acute la copil include: *4 Profilaxia postnatala a rahitismului carential

la copil include:
A. Oxigenoterapie
B. Intubatie nazotraheala A. Alaptarea exclusiva in primele 6 luni de viata

C. Adrenalina racemica B. Facilitarea curei helio-marine la sugari

D. Corticosteroizi C. Expunerea zilnica minim 30 minute la soare a

copiilor
E. Antibiotice
D. Suplimentarea cu vitamina D 2000-4000 UI/zi (4-
(pag. 26) 8 picaturi) oral

Tema nr. 31 E. Suplimentarea cu vitamina D 600.000 UI doza

lunara
Nutritia si alimentatia. Bolile carentiale
(pag. 53)
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II *5 Necesarul de fier al organismului in copilarie
35-60 la cei cu greutate normala la nastere si fara
pierderi de sange este de:
*1 Necesarul de vitamina D la copil este, in
medie, de: A. 0,3-1 mg/kg/zi
B. 5 mg/kg/zi
A. 100 UI/zi (50-150 UI/zi)
C. 0,3-1 g/kg/zi
B. 200 UI/zi
D. 2 g/kg/zi
C. 300 UI/zi
E. 10 g/kg/zi
D. 500 UI/zi (400-800 UI/zi)
(pag. 56)
E. 1000 UI/zi (900-1200 UI/zi)
(pag. 49)

Pag. 100 din 146

*6 La copilul cu anemie feripriva, criza 11 Modificarile dentitiei in rahitismul carential
reticulocitara apare dupa initierea sunt:
feroterapiei la:
A. Modificarea ordinii de aparitie a dintilor
A. 6-12 ore B. Aparitia tardiva a dintilor
B. 1-3 zile C. Deformari dentare
C. 5-7 zile D. Dinti Hutchinson
D. 2-3 saptamani E. Numar mare de carii dentare
E. Aproximativ 1 luna (pag. 51)
(pag. 57)
12 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
*7 Cea mai severa forma de malnutritie proteica eficienta tratamentului in rahitismul carential
este: la copil sunt adevarate?
A. Marasmul nutritional A. Normalizarea calcemiei apare in decurs de 1-2
saptamani
B. Atrepsia
B. Normalizarea fosfatemiei apare in decurs de 1-2
C. Kwashiorkor
saptamani
D. Kwashiorkor marasmic
C. Normalizarea fosfatazelor alcaline apare in
E. Malnutritia protein-calorica gr. I decurs de 1-2 saptamani
(pag. 45) D. Vindecarea radiologica incepe cu linia de
calcificare distala, care apare vizibila pe
*8 Malnutritia protein-calorica gradul III este radiografia de pumn dupa 3-4 saptamani de
caracterizata de urmatoarele valori ale tratament
deficitului ponderal:
E. Vindecarea radiologica incepe cu linia de
A. < 10% calcificare distala, care apare vizibila pe
B. < 20% radiografia de pumn dupa 6-12 luni de tratament
C. < 30% (pag. 54)

D. < 40% 13 Care dintre urmatoarele afirmatii privind

E. > 40% rafitismul carential la copil sunt adevarate?
(pag. 44) A. Incidenta este mai mare la prematuri
B. Incidenta maxima este la varsta de 3-18 luni
*9 Malnutritia protein-calorica gradul III este
caracterizata de urmatoarele valori ale C. Incidenta maxima este in jurul varstei de 2 ani
indicelui ponderal (IP): D. In patogeneza pot interveni predispozanti factori
A. IP > 1 genetici
B. IP = 1 - 0,91 E. Alaptarea naturala acopera necesarul de
vitamina D in primele 6 luni de viata
C. IP = 0,90 - 0,76
(pag. 49,50)
D. IP = 0,75 - 0,6
14 Care dintre urmatoarele modificari ale cutiei
E. IP < 0,6
craniene apar in rahitismul carential?
(pag. 44)
A. Persistenta fontanelei anterioare dupa varsta de
* 10 Disparitia bulei Bichat survine in: 18 luni
A. Malnutritia protein calorica gr. I B. Fontanela anterioara larg deschisa dupa varsta
de 8 luni
B. Malnutritia protein calorica gr. II
C. Inchiderea precoce a fontanelei anterioare (la 2-
C. Malnutritia protein calorica gr. III 4 luni)
D. Rahitismul carential D. Craniotabesul la nou-nascut
E. Anemia feripriva E. Craniotabesul dupa varsta de 3 luni
(pag. 44) (pag. 51)

Pag. 101 din 146

15 Care dintre urmatoarele apar in cadrul
semnelor extraosoase ale rahitismului
carential?
A. Stridor laringian
B. Wheezing
C. Plamanul rahitic
D. Convulsii
E. Anemie prin fibroza medulara
(pag. 51)
16 Modificari urinare care apar in rahitismul
carential la copil ca urmare a
hiperparatiroidismului reactional sunt:
A. Hipofosfaturia
B. Hiperfosfaturia
C. Hipoaminoaciduria
D. Hiperaminoaciduria
E. Absenta eliminarii calciului prin urina
(pag. 51)
17 Criteriile de evaluare a eficientei
tratamentului deficitului nutritional sunt:
A. Normalizarea tranzitului intestinal
B. Reluarea cresterii ponderale la 2-3 saptamani de
la normalizarea scaunelor
C. Redresarea imuna (25-30 zile)
D. Dublarea indicelui nutritional (IN) fata de
momentul interventiei
E. Recuperarea clinica (dupa 6-8 saptamani)
(pag. 48)
18 Dintre manifestarile clinice prezente in
atrepsie fac parte:
20 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
metoda comparativa folosita pentru
aprecierea starii de nutritie la copil sunt
adevarate?
A. Se folosesc curbe standard de crestere (in
greutate, ale taliei si ale perimetrului cranian)
B. Curbele standard de crestere sunt variabile in
functie de sex
C. Curbele standard de crestere sunt variabile in
functie de varsta
D. Aprecierea datelor se face pe baza deviatiilor
standard si a percentilelor
E. Aprecierea datelor se face pe baza indicilor
antropometrici
(pag. 42)
Tema nr. 32
Infectiile perinatale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
61-74
*1 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
sifilisul congenital este adevarata?
A. Stadiul primar apare la 1-2 saptamani dupa
infectare
B. Stadiul primar survine la distanta (ani) dupa
momentul infectant
C. Stadiul primar este caracterizat de prezenta
adenopatiilor
D. Stadiul primar este caracterizat de prezenta
manifestarilor oculare
E. Nu prezinta stadiu primar.
(pag. 69)

A. Abdomen excavat *2 Terapia de electie pentru infecţia neonatală

cu virusul Herpex Simplex este cu:
B. Abdomen marit de volum, proeminent
A. Ceftriaxona/cefotaxima
C. Fata triunghiulara, ascutita
B. Nitrat de argint
D. Edeme importante la nivelul fetei
C. Aciclovir
E. Pliu cutanat persistent
(pag. 45,46) D. Pirimetamina
E. Sulfadiazina
19 Semne de mare gravitate in kwashiorkor
(pag. 66)
sunt considerate:
A. Extremitati reci *3 Care dintre urmatoarele infectii perinatale
pune in discutie intreruperea sarcinii dupa
B. Bradicardie
expunerea in primul trimestru de sarcina:
C. Hipocalcemie
A. Infectia congenitala cu citomegalovirus
D. Hipernatremie
B. Infectia perinatala cu Herpex simplex
E. Icter
C. Sifilisul congenital
(pag. 46)
D. Rubeola congenitala
E. Infectia congenitala cu Toxoplasma gondii
(pag. 64)

Pag. 102 din 146

*4 Care dintre urmatoarele manifestari este 10 Triada Hutchinson, patognomonica pentru
specifica sifilisului congenital precoce? sifilisul congenital, include:
A. Keratita interstitiala A. Keratita interstitiala
B. Surditatea B. Surditate datorata afectarii nervului cranian VIII
C. Bosele frontale C. Microcefalie
D. Hidropsul D. Dinti Hutchinson
E. Nasul in sa E. Ophtalmia neonatorum
(pag. 69) (pag. 69)

*5 Cea mai frecventa infectie congenitala in Tema nr. 33

tarile dezvoltate este: Accidentele vasculare cerebrale
A. Infectia cu Herpex simplex Bibliografie asociata temei:
B. Infectia cu Toxoplasma gondii Compendiu vol II
C. Infectia cu Neisseria gonorrhoeae 75-108
D. Infectia cu citomegalovirus *1 Care dintre urmatoarele artere nu participa la
E. Rubeola congenitala realizarea cercului arterial ( poligonul lui
Willis):
(pag. 64)
A. Arterele cerebrale anterioare
6 Anomalii oculare caracteristice asociate
B. Arterele comunicante posterioare
rubeolei congenitale sunt:
C. Arterele vertebrale
A. Cataracta
D. Artera comunicanta anterioara
B. Retinopatie
E. Arterele cerebrale posterioare
C. Tinitus
(pag. 77)
D. Glaucom
E. Microftalmie *2 Care este cel mai frecvent mecanism de
producere al AIT (accidentul ischemic
(pag. 61)
tranzitoriu):
7 Anomalii neurologice caracteristice asociate A. Hemodinamic
rubeolei congenitale sunt:
B. Cardioembolic
A. Microcefalie
C. Trombo-embolic
B. Tulburari comportamentale
D. Aterotrombotic
C. Hipoacuzie neurosenzoriala
E. Toate raspunsurile de mai sus
D. Retard mental (pag. 85)
E. Meningoencefalita
*3 AVC lacunare reprezinta o entitate clinico-
(pag. 63) patologica care se refera la AVC de mici
8 Sugarii cu rubeola congenitala pot prezenta: dimensiuni localizate in teritoriul:

A. Retard de crestere A. Arterei cerebrale medii

B. Hepatosplenomegalie B. Arterelor centrale/perforante de la baza

emisferelor cerebrale si al arterelor paramediane
C. Leziuni cutanate purpurice
C. Arterei cerebeloase postero-inferioare
D. Stafilococie pleuropulmonara
D. Arterei cerebrale anterioare
E. Alergii respiratorii (rinita, astm bronsic)
E. Arterei cerebrale posterioare
(pag. 61)
(pag. 87)
9 Manifestari clinice ale sifilisului congenital
precoce sunt:
A. Hepatosplenomegalie
B. Rinoree cu obstructie nazala persistenta
C. Adenopatie
D. Dintii Hutchinson
E. Hidrops
(pag. 69)
Pag. 103 din 146
*4 Care dintre urmatoarele sindroame nu este *9 HTA de acompaniament a hemoragiei
caracteristic afectarii teritoriului arterei cerebrale trebuie tratata prompt la valori:
carotide interne:
A. 130/80 mmHg
A. Hemipareza ataxica B. >220/120 mmHg
B. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana) - C. >180/110 mmHg
ramuri corticale superioare
D. 140/90 mmHg
C. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana) -
ramuri corticale inferioare E. Toate raspunsurile de mai sus
D. Sindromul de artera cerebrala anterioara (pag. 101)
E. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana) * 10 Cea mai frecventa cauza a hemoragiei
totala subarahnoidiene este:
(pag. 89-90) A. Malformatiile arterio-venoase
*5 Sindromul de artera cerebrala posterioara B. Boala moya-moya
are ca manifestari clinice sugestive: C. Disectiile de artere intracraniene
A. Tulburare alterna de sensibilitate termo-algezica D. Vasculitele induse de droguri
B. Hemianopsia homonima contralaterala fara E. Anevrisme arteriale intracraniene saculare
afectarea vederii maculare
(pag. 102)
C. Sindrom Horner
D. Sindrom vestibular 11 Accidentele vasculare cerebrale au
urmatoarele caracteristici:
E. Disfagie
A. Se produc mai frecvent in teritoriul unui vas
(pag. 91) arterial
*6 Care este standardul terapeutic prin care se B. Reprezinta prima cauza de mortalitate la adulti in
limiteaza leziunea vasculara cauzatoare a Romania
unui AVC ischemic constituit: C. Reprezinta a doua cauza de mortalitate la adulti
A. Heparinele cu greutate moleculara mica in Romania
B. Craniotomia decompresiva D. Se pot produce si in teritoriul vaselor sanguine
ale maduvei spinarii
C. Aspirina
E. Reprezinta doar un domeniu din grupul bolilor
D. Fibrinoliza prin Rtpa administrat in perfuzie cerebrovasculare
intravenoasa
(pag. 75-76)
E. Heparina nefractionata
(pag. 93) 12 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
vasele care asigura aportul sanguin al
*7 Care este cea mai frecventa cauza de creierului sunt adevarate:
hemoragie cerebrala intraparenchimatoasa la
A. Au originea in arcul aortic
adultii de varsta medie (50-70ani):
B. Au la origine 2 sisteme arteriale: cele 2 artere
A. Tulburarile de coagulare carotide interne si cele 2 artere vertebrale
B. Malformatiile vasculare C. Artera carotida interna se desprinde din
C. Angiopatia amiloida portiunea proximala a arterei subclavii
D. Coagularea intravasculara diseminata D. Artera carotida si artera bazilara formeaza
impreuna sistemul vertebro-bazilar
E. Infarctul cerebral venos
E. Fiecare artera vertebrala se desprinde din
(pag. 98)
portiunea proximala a fiecarei artere subclavii
*8 Hemoragia cerebrala hipertensiva are o (pag. 76-77)
serie de localizari mai frecvente, relative
caracteristice. Care dintre cele nominalizate 13 Ramurile terminale ale arterei carotide
mai jos nu face parte dintre ele: interne sunt:

A. Talamus A. Artera cerebrala anterioara

B. Cerebel B. Artera oftalmica
C. Partea ventrala a puntii C. Artera coroidiana anterioara
D. Lobara D. Artera cerebrala medie
E. Ganglionii bazali (mai frecvent putamen) E. Artera cerebrala posterioara
(pag. 99) (pag. 77)

Pag. 104 din 146

14 Vasele care participa la formarea cercului
arterial (poligonul lui Willis) sunt:
A. Arterele cerebrale posterioare
B. Artera comunicanta anterioara
C. Arterele cerebrale anterioare
D. Arterele paramediene
E. Artera cerebeloasa antero-superioara
(pag. 77)
15 Principalele sisteme adaptative hemodinamic
prin care se poate asigura circulatia
colaterala la nivelul encefalului sunt:
A. Sistemul vertebro-bazilar
B. Anastomozele lepto-meningee
C. Poligonul lui Willis
D. Microcirculatia cerebrala
E. Anastomozele intre ramurile arterei carotide
externe si cele ale arterei carotide interne si
vertebrale
(pag. 78)
16 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la poligonul lui Willis este adevarata:
A. Este cel mai important sistem anastomotic
B. La realizarea sa participa arterele carotide
interne si arterele subclavii
C. Este localizat la baza emisferelor cerebrale
D. Partea sa posterioara este formata de artera
comunicanta posterioara si artera cerebeloasa
postero-inferioara
E. Partea sa anterioara este formata de artera
oftalmica
(pag. 77-78)
17 Functiile barierei hemato-encefalice sunt:
A. Asigurarea in conditii optime a nutritiei tesutului
nervos
B. Permite evacuarea spre circulatia venoasa a
substantelor rezultate din metabolismul celular
C. Permite trecerea din sange spre tesutul cerebral
a substantelor potential toxice
D. Realizeaza pasajul controlat transendotelial al
unor componente biochimice utile in sangele
capilar
E. Asigura fluiditatea normala a circulatiei capilare
(pag. 79-80)
18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
fiziopatologia ischemiei cerebrale acute
focale sunt false:
A. Are loc cresterea aportului de oxigen celular
B. Scade Ph-ul local
C. Scade concentratia ionilor de potasiu
D. Apare o activare necontrolata a stresului oxidativ
E. Se mentine controlul activitatii ionice locale
(pag. 83)
19 Dintre afectiunile cardiace care stau la baza
AVC ischemic se numara:
A. Trombangeita obliteranta
B. Fibrilatia atriala non-reumatismala
C. Trombozele intraventriculare
D. Disectia de artere cervico-cerebrale
E. Endocarditele bacteriene
(pag. 84)
20 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
AIT (accidental ischemic tranzitoriu) sunt
adevarate:
A. Are aceiasi factori de risc ca si infarctul cerebral
B. Determina leziuni necrotice in tesutul cerebral
C. Dureaza in mod tipic mai mult de 1 zi
D. Nu determina leziuni structurale cerebrale
E. Cel mai frecvent mecanism de producere este
cel hemodinamic
(pag. 85)
21 Nominalizati sindroamele corticale
corespunzatoare teritoriului arterei carotide
interne:
A. Sindromul de artera cerebrala anterioara
B. Sindromul dizartrie-mana inabila
C. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)
totala
D. Sindromul de artera coroidiana anterioara
E. Sindromul de artera cerebrala posterioara
(pag. 89-90)
22 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
sindromul Wallenberg sunt false:
A. Este cel mai rar intalnit intre sindroamele alterne
B. Este caracterizat prin tulburare alterna de
sensibilitate termo-algezica
C. Asociaza semne contralaterale de trunchi
cerebral (sdr. Horner, sdr. Cerebelos)
D. Asociaza sindrom vestibular
E. Poate evolua rapid spre deces prin stop
respirator central neresuscitabil
(pag. 90-91)
Pag. 105 din 146
23 Semnele precoce tomodensitometrice care
confirma natura ischemica a AVC sunt:
A. Stergerea giratiilor corticale intr-o zona a unui
emisfer cerebral
B. Stergerea liniei de demarcatie intre cortex si
substanta alba subcorticala intr-o zona a
creierului
C. Accentuarea “desenului” normal al structurilor in
regiunea ganglionilor bazali
D. Scaderea discreta a densitatii intr-o zona a
creierului suprapozabila pe un teritoriu vascular
E. Absenta contrastului spontan al ACM lezate
(pag. 92)
24 Urmatoarele explorari paraclinice se impun a
fi efectuate de urgenta la pacientul cu AVC
ischemic acut:
A. Examenul CT cerebral
B. Probe pentru laboratorul biologic: HLG-completa,
VSH, fibrinogenul seric, glicemia, GOT, GPT,
INR, Aptt, lipide serice, ionograma serica, urea
serica, creatininemia
C. EKG
D. Examenul ultrsonografic eco-Doppler al vaselor
cervico-cerebrale
E. Ecografia transtoracica si transesofagiana
(pag. 92-93)
25 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
masurile terapeutice generale in AVC
ischemic nu sunt adevarate:
A. Monitorizarea intermitenta a statusului
neurologic, alurii ventriculare, TA, temperaturii
corporale si saturatiei arteriale in O2 pentru cel
putin 72 de ore la pacientii cu deficite persistente
semnificative
B. Valorile TA trebuie scazute brusc
C. Glicemia peste 180 mg/dl impune tratament cu
antidiabetice orale
D. Se recomanda profilaxia cu antibiotice la bolnavii
imunocompetenti
E. Nu se recomanda administrarea profilactica de
anticonvulsivante
(pag. 94)
26 Masurile terapeutice specifice la pacientii cu
AVC ischemic acut sunt:
A. Terapia de reperfuzie cu Rtpa administrat
intravenos instituita conform protocolului specific,
in fereastra terapeutica de maxim 4,5 ore de la
aparitia primului semn clinic de AVC intr-un
teritoriu arterial dependent de de sistemul
carotidian
B. Controlul valorilor colesterolului seric si profilului
lipidic
C. In primele 48 de ore de la producerea unui AVC
ischemic se recomanda aspirina pe cale orala in
doza de 300mg, cu exceptia cazurilor in care se
decide fibrinoliza – situatie in care nu se va
administra aspirina sau alt antitrombotic in
primele 24 de ore
D. In cazul edemului cerebral malign si al
hipertensiunii intracraniene la bolnavii < 60 de
ani si cu AVC ischemic acut se recomanda
craniectomia decompresiva larga in primele 48
de ore de la debut, daca HIC nu s-a redus cu
tratament osmolar anterior
E. Se recomanda administrarea precoce a
heparinei nefractionate, a heparinelor cu greutate
moleculara mica sau a heparinoizilor in AVC
ischemic acut
(pag. 95)
27 Factorii de risc in relatie cu cauzele asociate
cu frecventa mai mare a AVC hemoragice
sunt:
A. Sexul feminin
B. Medicatia antitrombotica cronica
C. HTA cronica
D. Varsta tanara
E. Prezenta microsangerarilor cerebrale
(pag. 98)
28 Cei mai importanti factori de prognostic
negativ in raport cu supravietuirea la
pacientii cu AVC hemoragic sunt:
A. Edemul sever, mai ales daca are o crestere
rapida
B. Volumul crescut al hematomului si forma sa
regulata, mai ales in asociere cu valori crescute
ale TA
C. Extensia intraventriculara masiva a revarsatului
hemoragic
D. Localizarea supratentoriala
E. Scorul starii de constienta Glasgow (CGS)
crescut
(pag. 100)
Pag. 106 din 146
 29 Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la
tratamentul chirurgical al AVC hemoragic
sunt false:
A. Craniotomia larga decompresiva poate fi
recomandata la pacientii cu edem cerebral foarte
mare fara sa existe insa studii concludente
statistic in acest sens pentru bolnavii cu AVC
hemoragic
B. Rata mortalitatii a ramas crescuta la pacientii la
care s-a facut evacuarea precoce a hematomului
C. Se poate lua in consideratie evacuarea
hematoamelor mai mari de 30ml localizate la
mai putin de 1cm profunzime fata de scoarta
D. Rata mortalitatii a crescut la pacientii la care s-a
facut evacuare precoce a hematomului
E. Pacientii care la internare aveau un prognostic
mai rezervat au raspuns mai prost la tratamentul
chirurgical decat cei cu prognostic initial mai bun
(pag. 102)
Tema nr. 34
Boli inflamatoare reumatice cronice
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
109-151
*1 Grupul spondiloartritelor are drept trasaturi
comune urmatoarele, cu exceptia:
A. artrita asimetrica la nivelul extremitatilor
membrelor inferioare
B. inflamatia zonelor de insertie a tendoanelor
C. inflamatia structurilor axiale
D. asocierea cu antigenul HLA-B27
E. asocierea cu anticorpii anti CCP
(pag. 129)
*2 Criteriile de clasificare pentru
spondiloartrite includ prezenta uneia din
urmatoarele:
A. factorul reumatoid
B. cristale birefringente in lumina polarizata
C. entezita
D. HLA DR4
E. conjunctivita
(pag. 131)
*3 Afectarea extraarticulara in spondilita
anchilozanta include:
A. fibroza pulmonara localizata mai ales la nivelul
lobului inferior
B. vasculita vasa nervorum
C. frecvent afectare renala prin depunere de
complexe imune circulante
D. frecvent endocardita Liebmann – Sacks
E. frecvent uveita anterioara
(pag. 134-135)
*4 Examenul radiologic poate evidentia in
spondiloartrite, urmatoarele:
A. geode marginale de dimensiuni mici
B. pseudolargirea spatiului articular sacroiliac
C. geode policiclice, de dimensiuni mari
D. prezenta de osteofite la nivelul coloanei
vertebrale
E. cresterea concavitatii anterioare a corpului
vertebral
(pag. 135-136)
*5 Criteriile New York pentru diagnosticul
spondilitei anchilozante includ
A. durere la nivelul articulatiilor mici ale piciorului
B. prezenta de osteofite la nivelul coloanei
vertebrale
C. durere lombara joasa cu redoare matinala sub
30minute
D. durere cervicala cu accentuare la efort fizic
E. durere lombara joasa cu accentuare in repaus
(pag. 137)
*6 Durerile lombare nocturnsi persistente
impun excluderea:
A. spondilodiscartrozei cu polidiscopatii
B. neoplaziilor
C. poliartritei reumatoide
D. artritei acute gutoase
E. lupusului eritematos sistemic
(pag. 137)
*7 Scorul BASDAI nu include urmatoarele
elemente
A. prezenta mialgiilor la nivelul centurilor
B. fatigabilitatea
C. durerea la nivelul coloanei vertebrale
D. durerea la nivelul articulatiilor periferice
E. redoarea matinala
(pag. 138)
*8 Agentii terapeutici biologici trebuie atent
monitorizati pentru prevenirea efectelor
adverse reprezentate de urmatoarele, cu
exceptia:
A. cresterea riscului de infectii
B. reactii alergice
C. agravarea insuficientei cardiace
D. aparitia anticorpilor anti CCP
E. aparitia anticorpilor anti ADNds
(pag. 139)
Pag. 107 din 146
*9 In grupul spondiloartritelor predominant
axiale, sunt incluse
A. spondilita anchilozanta
B. spondiloartrita asociata cu boala Crohn
C. spondiloartrita asociata cu psoriazis
D. spondiloartrita juvenila
E. artrita reactiva
(pag. 130)
* 10 Criteriile aditionale utile pentru
spondiloartrita predominant axiala includ
urmatoarele, cu exceptia
A. entezita calcaneana
B. dactilita, diagnosticata de medic
C. lipsa de raspuns la antiinflamatoare
nesteroidiene in primele 24-48h de utilizare
D. antecedente la rude de gradul unu sau doi de
psoriazis sau boala inflamatorie intestinala
E. antecedente personale patologice de colita
ulcerativa
(pag. 130)
* 11 In spondiloartrite, durerea are urmatoarele
caracteristici, cu exceptia
A. durere toracica accentuata de inspirul profund
B. durere lombara persistenta, cu o durata de cel
putin 3 luni, ameliorata de efortul fizic
C. durere lombara aparuta la efortul fizic intens
D. apare la presiunea pe zonele de insertie a
tendoanelor
E. durerea la nivelul coloanei vertebrale cervicale,
apare tardiv in evolutia bolii
(pag. 133-134)
* 12 Testul Schober implica
A. introducerea unei hartii gradate de filtru la
nivelul sacului lacrimal inferior
B. masurarea diferentei intre diametrul toracic in
inspir profund, comparativ cu expir
C. masurarea distantei intre apofiza spinoasa L5
si un reper aflat cu 10 cm mai sus, in timpul
flexiei anterioare a coloanei vertebrale
D. presiunea pe sacru, cu pacientul in decubit
ventral
E. flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe
abdomen, cu rotatia externa in articulatia
coxofemurala, cu pacientul in decubit dorsal
(pag. 134)
13 Din grupul spondiloartritelor fac parte
urmatoarele:
A. spondilita anchilozanta
B. boala Paget
C. artrita reactiva
D. artrita septica
E. spondiloartrita asociata cu colita ulcerativa
(pag. 130)
14 Criteriile de clasificare pentru
spondiloartrita de tip periferic includ:
A. prezenta HLA-B27
B. uveita anterioara
C. prezenta geodelor marginale pe Rx maini
D. prezenta modificarilor de sacroiliita pe Rx bazin
E. aspect “deget in ciocan” la nivelul membrelor
inferioare
(pag. 131)
15 Examenul fizic trebuie sa includa
urmatoarele, in cazul unui pacient cu
spondilita anchilozanta
A. manevra Schober
B. testul patergic
C. masurarea expansiunii toracice
D. testul Tinnel
E. masurarea distantei barbie-stern
(pag. 134)
16 Explorarile paraclinice pot evidentia
frecvent in spondiloartrite, urmatoarele
A. anemie normocroma, normocitara
B. prezenta antigenului HLA-B27
C. nivel crescut al proteinei C reactive
D. prezenta antigenului HBs
E. nivel crescut complexe imune circulante
(pag. 135)
17 Modificarile radiologice specifice
spondilitei anchilozante:
A. sacroiliita bilaterala
B. prezenta sindesmofitelor
C. prezenta geodelor policiclice
D. aspectul de „coloana de bambus”
E. aspectul de „vertebra patrata” pe radiografia de
coloana vertebrala lombara, profil
(pag. 135,136)
Pag. 108 din 146
18 Criteriile New York modificate, pentru 23 Tratamentul spondiloartritei anchilozante
diagnosticul spondilitei anchilozante, includ: include:
A. durere lombara joasa si redoare matinala de mai A. antiinflamatoare nesteroidiene
mult de 3 luni B. glucocorticoizi administrati pe termen lung
B. sacroiliita unilaterala gradul 3-4 demonstrata
C. terapie biologica anti TNF – alfa
radiologic
D. colchicina
C. limitarea expansiunii cutiei toracice
E. hidroxiclorochina
D. soc rotulian prezent bilateral
(pag. 138)
E. a, b, c, d
(pag. 137) 24 Factorii de prognostic negativ sunt
reprezentati de:
19 Entezitele sunt localizate frecvent la nivelul:
A. afectarea coxofemurala
A. calcaneului
B. irita
B. crestei iliace
C. dactilita
C. marelui trohanter
D. raspunsul slab la AINS
D. epifizei proximale metacarpian II
E. raspunsul slab la antialgice
E. stiloidei ulnare
(pag. 137)
(pag. 136)
* 25 Alegeți leziunea cutanată specifică pentru
20 Diminuarea mobilitatii coloanei lombare artrita psoriazică:
este determinata de:
A. Rash-ul malar
A. rupturi ale inelului fibros dintre doua vertebre
B. Placardul eritemato-scuamos
vecine
C. Leziunile discoide
B. fracturile corpilor vertebrali
D. Vasculita leucocitoclastică
C. contractura musculara
E. Lupus profundus
D. fuziunea corpilor vertebrali
(pag. 143)
E. calcificarile ligamentare
(pag. 134) * 26 Precizați afirmația neadevărată referitoare
la afectarea articulară în artrita psoriazică:
21 Urmatoarele afirmatii sunt corecte, referitor
la afectarea oculara din spondilita A. Afectare de tip oligoartrită asimetrică se
anchilozanta asociază cu entezită
B. Spondiloartropatia este obligatorie la pacienții cu
A. episoadele de irita pot preceda manifestarile
artrită psoriazică
articulare
C. Afectarea interfalangiană distală se asociază cu
B. debuteaza cu fotofobie
psoriazis unghial
C. irisul este edematiat
D. Artrita mutilantă asociază afectare cutanată
D. conjunctivita este frecventa extensivă
E. poate duce la orbire E. Afectarea de tip poliarticular este cea mai
(pag. 134,135) frecventă modalitate de debut
(pag. 143)
22 Diagnosticul diferential al spondilitei
anchilozante ar trebui sa includa: * 27 Leziunile extraarticulare in artrita
psoriazică nu presupun apariția:
A. spondiloza lombara
A. Iritei
B. artrita acuta gutoasa
B. Insuficienței aortice
C. hiperostoza scheletala difuza
C. Hipertensiune arterială pulmonară
D. herniile de disc
D. Fibroză pulmonară interstițială a lobilor superiori
E. boala Behcet
(pag. 136,137) E. Nefropatiei cu depozite de IgA
(pag. 143, 144)

Pag. 109 din 146

* 28 Menționați afirmația incorectă referitor la
aspectele imagistice în artrita psoriazică:
A. Reacția periostală este un aspect necaracteristic
B. Sacroiliita poate fi unilaterală
C. Sindesmofitele au caracter asimetric, grosolan
D. Osteoliza falangiană poate avea aspect de toc în
călimară
E. Eroziunile sunt extinse și se însoșesc de
neoformare osoasă
(pag. 145)
* 29 Care din următoarele factori genetici nu
sunt implicați în patogenia artritei psoriazice:
* 34 Următoarele recomandări de tratament în
A. Ag HLA-B7
B. Ag HLA-B27
C. Ag HLA-DR4
D. Ag HLA-DR3
E. HLA-Cw*0602
(pag. 141,142)
* 30 Alegeți afirmația incorectă cu privire la
profilul imunologic în artrita psoriazică:
A. Nivel seric crescut de TNF-α
B. Nivel seric scăzut al IL-4
C. Limfocite predilect CD4+ în fluidul sinovial
D. Nivel seric crescut de IL-6
E. Nivel seric crescut al IL-10
(pag. 142)
* 31 Următoarea anomalie serologică este
incorectă în artrita psoriazică
A. Există niveluri înalte ale IgA
B. Leucopenia se asociază frecvent cu boală activă
C. FR frecvent prezent
D. Hiper-γ-globulinemie
E. Acid uric uneori crescut
(pag. 144)
* 32 Ce modificare radiologică nu se regăsește
în artrita psoriazică?
A. Osteoporoza juxtaarticulară
B. Sindesmofite asimetrice grosolane
C. Osificări paraspinale
D. Eroziuni extensive
E. Sacroiliita unilaterală
(pag. 144, 145)
* 33 Următoarea afirmație referitoare la terapia
artritei psoriazice este neadevărată:
A. Sulphasalazina este terapia de primă intenție în
tratamentul artritei și leziunilor cutanate
B. Ciclosporina influențează favorabil leziunile de
psoriazis
C. Methotrexat-ul este de primă intenție în
tratamentul artritei
D. Glucocorticoizii sunt utilizați ca terapie
simptomatică
E. Leflunomida se adresează artritei periferice
(pag. 147, 148)
artrita psoriazică cu excepția sunt adevărate :
A. Terapia biologică nu are efect supra leziunilor
cutanate de psoriazis
B. Retinoizii și fotochemoterapia se adresează
leziunilor cutanate
C. Methotrexat-ul este indicat în doze de20 –
25mg/săptămână pentru tratamentul artritei și al
psoriazisului cutanat
D. Infliximab-ul se asociază cu methotrexat-ul în
artrita psoriazică forme periferice în vederea
scăderii producției de anticorpi
E. Sulphasalazina este ineficace asupra leziunilor
de psoriazis cutanat
(pag. 147, 148)
35 Care din următoarele elemente
caracterizează formele clinice de artrită
psoriazică:
A. Oligoartrita asimetrică se asociază frecvent cu
dactilită, bursite
B. Artrita interfalangiană distală este însoțită de
leziuni psoriazice ale unghiilor
C. Artrita mutilantă este o formă extensiv-osteolitică
a falangelor frecvent distale
D. Spondiloartropatia asociază sacroiliită simetrică
și afectarea coloanei vertebrale
E. Poliartrita simetrică poate evolua spre oligoartrită
asimetrică
(pag. 143)
Pag. 110 din 146
36 Următoarele elemente nu sunt adevărate 40 Alegeți informațiile incorecte referitoare la
referitor la cele cinci tipuri de afectare explorarea radiologic în artrita psoriazică
articulară psoriazică:
A. Leziunile distructive afectează doar articulațiile
A. Artrita interfalangiană distală care asociază interfalangiene distale
afectarea articulațiilor IFP și tenosinovita B. Eroziunile marginal sunt extinse însoțite de
realizează aspectul de dactilită neoformare osoasă
B. Artrita mutilantă este cea mai frecventă C. Sacroiliita este asimetrică
manifestare de debut
D. Sindesmofitele sunt non-marginale simetrice
C. Spondiloartropatia are caracteristic sacroiliita
simetrică E. Reacția periostală nu se poate identifica
radiologic
D. Poliartrita psoriazică poate afecta articulațiile
radiocarpiene cu realizarea aspectului de mană (pag. 144,145)
în padelă
41 Afectarea axială în artrita psoriazică
E. Oligoartrita asimetrică nu se asociază cu presupune:
afectarea entezală
A. Sindesmofite subtiri marginale
(pag. 143)
B. Sacroiliită asimetrică
37 Recunoașteți manifestările extraarticulare C. Osificări paraspinale
prezente în artrita psoriazică:
D. Tendință la anchiloză cervicală
A. Aortita
E. Inaugural afectare cervicală
B. Insuficiența mitrală
(pag. 145)
C. Insuficiența pumonară
D. Insuficiența aortică 42 Alegeți afirmațiile corecte referitor la
explorarea imagistică în artrita psoriazică:
E. Nefropatia cu IgA
A. Ecografia musculoscheletală identifică
(pag. 144) proliferarea și hipervascularizația țesutului
sinovial
38 Alegeți manifestările extraarticulare ce pot
fi prezente în artrita psoriazică: B. IRM-ul este singura explorare imagistică ce
poate identifica edemul osos
A. Conjunctivita
C. Ecografia musculoscheletală nu poate obiectiva
B. Episclerita dactilita
C. Irita D. Tenosinovita poate fi diagnosticată prin ecografie
D. Nevrita optică musculoscheletală
E. Exudate vătoase retiniene E. Tomografia computerizată poate identifica
sacroiliita incipientă
(pag. 144)
(pag. 145)
39 Alegeți alelele HLA asociate artritei
psoriazice: 43 Următoarele afirmații sunt corecte:
A. HLA-B127 A. Methotrexat-ul este terapia de primă intenție în
tratamentul artritei și a psoriazisului cutanat
B. HLA-B27
B. Ciclosporina influențează leziunile de psoriazis
C. HLA-B57 cutanat
D. HLA-DR4 C. Sulfasalazina se adresează artritei psoriazice
E. HLA-B13 periferice
(pag. 141,142) D. Sulfasalazina se adresează sacroiliite și
leziunilor de psoriazis cutanat
E. Leflunomida controlează formele axiale de artrită
psoriazică
(pag. 147,148)

Pag. 111 din 146

 44 Următoarele afirmații sunt corecte:
A. Etetrinat-ul poate ameliora leziunile de psoriazis
B. Retinoizii nu au efect asupra leziunilor de
psoriazis
C. PUVA terapia are efecte favorabile asupra
leziunilor de psoriazis și inconstant asupra
leziunilor de artrită psoriazică
D. Infliximab-ul se adresează leziunilor cutanate și
celor de artrtă psoriazică
E. Leflunomida este indicată în formele de artrită
psoriazică cu afectare axială
(pag. 148,149)
* 45 Care dintre urmatoarele afirmatii despre TNF
–α nu este adevarata:
A. Favorizeaza raspunsul imun prin stimularea
expresiei MHC de pe celula prezentatoare de
antigen
B. Favorizeaza formarea cartilajului si a osului
C. Favorizeaza infiltrarea celulara de la nivelul
sinovialei
D. Are rol anti-tumoral
E. Are rol major in formarea si mentinerea
granulomului tuberculos.
(pag. 112)
* 46 Afectarea articulara in PR are urmatoarele
caracteristici:
A. redoarea matinala are o durata de maxim 30
minute
B. este asimetrica
C. genunchii nu sunt afectati de procesul inflamator
D. evolueaza spre deformari, eroziuni si anchiloze
E. afecteaza preponderent articulatiile mari.
(pag. 115)
* 47 Ce modificari anatomo-patologice nu apar in
PR:
A. sinovita exudativa
B. sinovita infiltrativ-proliferativa
C. panus sinovial
D. angiogeneza
E. hipertrofia osului subcondral
(pag. 111)
* 48 Urmatoarele articulatii nu sunt de regula
afectate in PR:
A. articulatiile interfalangiene distale
B. articulatiile metacarpofalangiene
C. articulatiile metatarsofalangiene
D. articulatiile genunchiului
E. articulatiile coloanei vertebrale cervicale
(pag. 115)
* 49 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la manifestarile extra-articulare in PR este
falsa:
A. par de obicei la pacientii cu titruri inalte ale FR
B. depind de durata si severitatea bolii
C. apar in cazurile severe de boala
D. pot fi reprezentate de procese vasculitice
E. concentratia complexelor imune circulante este
de obicei scazuta.
(pag. 116)
* 50 Afectarea pulmonara in PR are urmatoarele
caracteristici:
A. fibroza pulmonara poate aparea consecutiv
tratamentului cu leflunomida
B. pleurezie cu lichid pleural de tip transudat
C. poate aparea hemotorax
D. artrita cricoaritenoidiana poate determina
obstructie respiratorie inalta
E. nu se manifesta prin hipertensiune arteriala
pulmonara
(pag. 116)
* 51 Vasculita reumatoida are urmatoarele
caracteristici, cu exceptia:
A. apare mai frecvent la barbati
B. se asociaza formelor severe, erozive de boala
C. poate determina neuropatie periferica
D. se poate manifesta prin purpura palpabila
E. apare in special in formele cu FR absent.
(pag. 116)
* 52 Care dintre urmatoarele modificari
radiologice nu apare in PR:
A. osteoporoza juxta-articulara
B. anchiloze osoase
C. ingustarea spatiilor articulare
D. ingrosare periostala
E. eroziuni marginale
(pag. 118)
* 53 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la tratamentul cu methotrexat in PR este
falsa:
A. administrarea se face lunar in doza de 7,5-25mg
B. efectul terapeutic se instaleaza dupa 4-6
saptamani de tratament
C. este considerat “standardul de aur”in tratamentul
PR
D. toxicitatea hepatica impune controlul periodic al
transaminazelor hepatice
E. reactiile adverse apar mai frecvent in primele 6
luni de tratament.
(pag. 121)
Pag. 112 din 146
* 54 Terapia biologica in PR are urmatoarele
caracteristici, cu exceptia:
A. este contraindicata asocierea cu
imunosupresoarele clasice
B. poate stopa progresia distructiilor articulare
C. are un risc crescut de infectii
D. poate determina reactii alergice
E. este contraindicata pacientilor cu insuficienta
cradiaca stadiile III si IV
(pag. 124)
* 55 Referitor la perturbarile imunologice din PR,
este adevarata urmatoarea afirmatie:
A. FR sunt prezenti la 10-15% dintre pacientii cu PR
B. titrul FR nu se coreleaza cu progresia radiologica
C. anticorpii anti-proteine citrulinate (ACPA) apar
precoce in evolutia PR
D. majoritatea FR sunt de tip Ig G
E. FR poate aparea in orice boala cu mecanism
autoimun.
(pag. 118)
* 56 Examenul lichidului sinovial in PR are
urmatoarele caracteristici , cu exceptia:
A. este sero-citrin sau usor opalescent
B. este de tip exudat
C. intotdeauna sunt prezenti FR
D. concentratia complementului este crescuta
E. concentratia glucozei poate fi foarte scazuta
(pag. 118)
57 Urmatoarele afirmatii referitoare la PR sunt
adevarate:
A. Este cea mai frecventa suferinta reumatica de
tip inflamator
B. Afecteaza predominant barbatii
C. Etiologia bolii nu este cunoscuta
D. Afecteaza de obicei persoanele varstnice
E. Reprezinta aproximativ 10% din totalul bolilor
reumatice
(pag. 109)
58 Sinovita granulomatoasa din PR se
caracterizeaza prin:
A. Perpetuarea reactiei inflamatorii
B. Edem interstitial
C. Proliferarea sinoviocitelor
D. Infiltrat limfoplasmocitar
E. Hemoragii perivasculare
(pag. 111)
59 Mecanismele implicate in distructia
cartilajului articular in PR:
A. Panusul articular odata format incepe sa
penetreze cartilajul
B. Lichidul sinovial in PR este sarac in PMN
C. Panusul articular este unul dintre pricipalii factori
responsabili pentru distructia cartilajului
D. Lichidul sinovial din PR este bogat in limfocite
E. Mediul citokinic caracteristic din PR stimuleaza
condrocitele sa sintetizeze enzime litice cu efect
protector asupra cartilajului articular
(pag. 113)
60 Sinovita exudativa din PR se caracterizeaza
prin:
A. Formare unui tesut de granulatie hipertrofiat
B. Edem interstitial
C. Vasodilatatie
D. Alterarea celulelor endoteliale
E. Proliferarea sinoviocitelor
(pag. 111)
61 Urmatoarele afirmatii referitoare la PR sunt
adevarate:
A. Boala poate debuta la orice varsta
B. Debutul brusc este cel mai frecvent intalnit
C. Simptomele articulare nu sunt asociate cu
manifestarile sistemice nespecifice
D. Debutul insidios este cel mai frecvent intalnit,
aparand la 60-65% dintre cazuri
E. Exista si alte modalitati de debut (oligoarticular,
palindromic) care sunt mai rare si mai putin
caracteristice
(pag. 114)
62 Afectarea articulara in PR se caracterizeaza
prin:
A. Durerea si redoarea matinala cu o durata de
minim 10 minute este caracteristica
B. Eritemul tegumentelor supraiacente este un
element caracteristic in PR
C. Afectarea articulara este de tip inflamator
D. Prinderea unei articulatii este urmata de
afectarea articulatiei simetrice intr-un interval mai
mic de trei luni
E. Tumefactia si caldura locala nu sunt
caracteristice in PR
(pag. 114)
Pag. 113 din 146
63 Referitor la afectarea mainilor in PR este 67 Modificarile imunologice in PR cuprind:
adevarat:
A. Pozitivarea FR la 75-80% dintre pacienti
A. Tumefactia articulatiei IFP si lipsa afectarii celei B. Prezenta anticorpilor anti-ADNdc
distale duc la aparitia degetelor “fusiforme”
C. FR are o sensibilitate si o specificitate mai mare
B. Sindromul de canal carpian este determinat de decat ACPA
inflamatia carpului si compresia nervului ulnar la
trecerea sa prin canalul carpian D. Titrul FR nu se coreleaza cu activitatea bolii
C. Pe masura ce boala avanseaza distructiile E. ACPA au o sensibilitate si o specificitate mai
severe cartilaginoase si osoase conduc la mare decat FR
deformari importante (pag. 118)
D. Deviatia ulnara este data de slabiciunea
muschiului extensor ulnar al carpului, care duce 68 Sunt articulatii afectate preferential in PR:
la rotarea oaselor carpiene , primul in sens ulnar A. Interfalangienele distal
iar al doilea in sens radial
B. Articulatia manubrio-sternala
E. Articulatiile IFD sunt primele articulatii afectate
C. Interfalangienele proximale
(pag. 115)
D. Articulatiile disco-vertebrale
64 Referitor la manifestari le extra-articulare in E. Radiocubitocarpiene
PR sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
(pag. 115)
A. Nodulii reumatoizi care apar la 20-35% la
pacientii cu PR 69 Tratamentul remisiv din PR cuprinde:
B. Hepatomegalie si anemie A. AINS
C. Vasculita determinata de inflamatia vaselor din B. Methotrexatul
diferite teritorii C. Glucocorticoizii
D. Afectarea digestiva este cel mai frecvent D. Sulfasalazina
urmarea terapiei cu AINS si cortizonice
E. Lefunomide
E. Afectarea oculara poate fi consecinta
tratamentului cu MTX (pag. 121, 122)
(pag. 116)
Tema nr. 35
65 Modificarile hematologice din PR cuprind: Lupusul eritematos sistemic
A. Anemia prin deficit de vitamina B12 Bibliografie asociata temei:
B. Anemia aplastica prin supresie medulara indusa Compendiu vol II
de terapia imunosupresoare 152-166

C. Leucocitoza poate aparea in sindromul Felty *1 Alegeți leziunea cutanată nespecifică

D. Anemia cronica simpla produsa prin blocarea pentru lupusul eritematos:
fierului in macrophage A. Rash-ul malar
E. La pacientii aflati sub corticoterapie cronica B. Leziunile psoriaziforme
poate aparea o usoara leucocitoza
C. Leziunile discoide
(pag. 117)
D. Vasculita leucocitpclastică
66 Sunt modificari radiologice gasite in PR: E. Lupus profundus
A. Tumefactia partilor moi (pag. 155)
B. Ingustarea spatiilor articulare
C. Condrocalcinoza
D. Osteoporoza juxta-articulara
E. Hipertransparenta osoasa
(pag. 118)

Pag. 114 din 146

*2 Precizați afirmația neadevărată referitoare *7 Următoarea anomalie hematologică este
la afectarea cardiacă în lupusul eritematos incorectă în lupusul eritematos sistemic:
sistemic:
A. Leucopenia se asociază frecvent cu boală activă
A. Afectare de tip pancardită B. Anemia caracteristică pentru LES este cea
B. Endocardita bacteriană Liebman – Sacks feriprivă
interesează valvele mitrale C. Anemia hemolitică autoimună este întâlnită la
C. Afectarea endocardului se corelează cu prezența 10% din pacienți
anticorpilor anticardiolipină D. Trombocitopenia se asociază cu afectarea
D. Ateroscleroza accelerată determină afectare renală și neuropsihiatrică
coronariană E. Anemia hemolitică pozitivează testul Coombs
E. Afectarea miocardică este ai rară comparativ cu (pag. 158,159)
cea a pericardului
(pag. 156) *8 Ce anomalie serologică nu se regăsește în
lupusul eritematos sistemic?
*3 Afectarea pulmonară în lupusul eritematos
A. anomalia imună caracteristică este producția de
sistemic nu presupune:
autoanticorpi anti-TNFα
A. Pleurezia B. AAN pot fi pozitivi la 2% din femeile tinere
B. Pneumonita cronică sănătoase
C. Pneumonita de aspirație C. AAN sunt prezenți la aproximativ 95% din
pacienții cu LES
D. Hipertensiune arterială pulmonară
D. ac anti-proteină P ribozomală nu se corelează cu
E. Infecții cu Pnumocystis carinii
activitatea bolii
(pag. 155)
E. ac anti-RNP se asociază cu hipertensiunea
*4 Menționați afirmația incorectă referitor la pulmonară
tipurile existente de afectare neuropsihiatrică (pag. 159, 160)
în lupusul eritematos sistemic:
*9 Următoarea afirmație referitoare la
A. meningita septică anticorpii descriși în LES este adevărată:
B. mononevrită multiplex A. AAN sunt nespecifici , se asociază cu activitatea
C. sindrom migrenos bolii
D. sindrom anxios B. Ac anti-RNP se asociază cu prezența
fenomenului Raynaud
E. plexopatie
(pag. 157) C. Ac anti-Ro se asociază cu lupusul neonatal
D. Ac anti-Sm sunt specifici
*5 Care din următoarele mecanisme nu sunt
implicate în patogenia neurolupusului: E. Ac anti-histone peristă 6 -12 luni de la
întreruperea medicației incriminate
A. Ac anticardiolipină (pag. 160,161)
B. Ac antineuronali
* 10 Criteriile SLICC 2012 includ următoarele
C. Ac limfocitotoxici elemente cu excepția:
D. Ac anti-Sm
A. Lupus cutanat acut cu rash maculopapular
E. Ateroscleroza sau fotosensibilitate
(pag. 157) B. Ulcerații orale și la nivelul mucoasei genitale
*6 Alegeți corelația incorectă cu privire la C. Sinovită cu prinderea a cel puțin două articulații
nefrita lupică D. Proteinurie/24h peste 500mg
A. Clasa V – nefrită membranoasă E. Convulsii, psihoze în afara celor metabolice
B. Clasa III – nefrită proliferativă focală cu leziuni (pag. 160,161)
active și cronice
C. Clasa IV – nefrită proliferativă focală cu afectare
a peste 50% din glomeruli
D. Clasa II – nefrită mezangială proliferativă
E. Clasa I – nefrită mezangială minimă cu depozite
imune mezangiale la imunofluorescență
(pag. 158)

Pag. 115 din 146

* 11 Următorul criteriu imunologic nu face parte
din criteriile de clasificare SLICC
A. Ac anti-ADNdc cel puțin dublu față de valoarea
de referință prin metodă ELISA
B. Ac anti-Sm pozitivi
C. Ac anti-AAN de cel puțin două ori peste valoarea
de referință a laboratorului prin metodă ELISA
D. Ac anti-cadiolipină de tip IgA, IgM, IgG pozitivi în
titru mediu sau mare
E. Hipocomplementemie cu scăderea CH50
(pag. 160,161)
* 12 Complicații întâlnite în LES pot fi cu
excepția:
A. Corticoizii pot determina osteoporoză sau
psihoză
B. Infecțiile pot genera un puseu de boală
C. Profilaxia infecției cu Pneumocystis carinii se
poate face cu dapsonă
D. Există o asociere scăzută cu limfoamele non-
Hodgkin
E. Risc de peste 50 de ori mai mare de dezvolta
infarct miocardic la femeile cu LES
(pag. 161,162)
* 13 Precizați afirmația neadevărată referitoare
la tratamentul LES:
A. Hidroxiclorochina are efecte antiagregante
plachetare și hipolipemiante secundare
B. AINS sunt adresate formelor cu afectare
musculoscheletală ușoară
C. Dapsona se utilizează în afectare cutanată
buloasă
D. Azathioprina se administrează în doze de 2,5 –
5mg/kgcorp/zi
E. Mycophnolat mofetil este utilizat ca inductpr în
nefrita lupică
(pag. 162,163)
14 Următoarele elemente de etiopatogenie
sunt corecte în lupusul eritematos sistemic:
A. Susceptibilitatea genetică implică gene CHM și
non-CMH
B. Concordanța bolii la gemenii dizigoți este de
aproximativ 25%
C. Agenții infecțioși pot activa răspunsul imun prin
mimetism molecular
D. Radiațiile UVB pot induce apoptoza
E. Bărbații cu LES asociază hipergonadism
(pag. 152,153)
15 Identificați afirmațiile incorecte referitoare
la anomaliile imune în LES
A. Hiperactivitatea limfocitului B este consecutivă
stimulării monoclonale
B. Limfocitele T circulante scad prin apariția de ac
anti-limfocitari
C. Supraproducția de anticorpi este potențată de
supraexprimarea molecuerlor de costimulare
CD40
D. Autoanticorpii din LES acționează doar prin
reacție de tip III cu formarea de complexe imune
E. Clearance-ul celulelor apoptotice este eficient
(pag. 152,153)
16 Afectarea musculoscheletală în LES
presupune:
A. Suferință majoritar oligoarticulară
B. Afectare poliarticulară simetrică
C. Artropatie Jaccoud
D. Miopatie indusă de antimalarice de sinteză
E. Artrită erozivă, deformantă
(pag. 154)
17 Care din următoarele manifestări cutaneo-
mucoase pot fi întâlnite în LES?
A. Noduli subcutanaţi
B. Ulceraţii genitale
C. Paniculită
D. Alopecie
E. Leziuni discoide generalizate
(pag. 154,155)
18 Care din următoarele afirmaţii privind
lupusul eritematos cutanat subacut sunt
adevărate?
A. Leziunile policiclice anulare sunt nespecifice
B. Unii pacienţi prezintă eritromelalgie
C. Apar leziuni de tip psoriaziform specifice
D. Leziunile cutanate lasă cicatrici
E. Sclerodactilia poate fi manifestare nespecifică
(pag. 154,155)
19 Care din următoarele manifestări
neuropsihiatrice sunt întâlnite în LES?
A. Neuropatia autonomă
B. Meningita septică
C. Cefaleea
D. Disfuncţia cognitivă
E. Convulsii
(pag. 157)
Pag. 116 din 146
20 Care din următoarele constituie criterii 25 Precizaţi efectele adverse nedorite ale
SLICC de clasificare pentru LES? agenţilor citotoxici imunosupresori utilizaţi
în tratamentul LES
A. fotosensibilitatea
B. limfopenia A. Cistită hemoragică

C. neuropatia periferică B. Infecţii cu germeni oportunişti

D. proteinuria <0,5g/24h C. Nefrită membrananoasă

E. anticorpi anti-Sm D. Supresia măduvei osoase

(pag. 160,161) E. Insuficiență ovariană
(pag. 163)
21 Următoarele leziuni cutanate pot indica
vasculita la un pacient cu LES? 26 Precizaţi care din următoarele opţiuni
terapeutice le puteţi folosi la pacienţii cu
A. purpura vasculară
afectare renală din LES:
B. hemoragiile subunghiale
A. antimalaricele de sinteză
C. leziunile urticariene
B. ciclofosfamida
D. lichenul plan
C. mycophenolatul mofetil
E. telangiectaziile
D. metilprednisolonul
(pag. 155)
E. azathioprina
22 Afectarea renală în LES include (pag. 163)
următoarele asocieri:
27 Care din următoarele afirmaţii privind AAN în
A. nefrita mezangială – clasa a II-a
LES sunt incorecte?
B. nefrita proliferativă focală – clasa a III-a
A. sunt anticorpi specifici LES
C. nefrita membranoasă - clasa a V-a
B. sunt anticorpi de screening prezenți la
D. nefrita proliferativă difuză – afactare a peste 50% aproximativ 95% din pacienți
din glomerului
C. AAN nu apar la indivizii normali
E. nefrita scleroasă – clasa a VI-a
D. titruri crescute reflectă activitatea bolii
(pag. 158)
E. este necesar un titru de două ori limita superioră
23 Precizaţi efectele secundare terapiei a laboratrului pentru diagnostic
cronice cu glucocorticoizi: (pag. 160,161)
A. osteoporoză
28 Care din următoarele manifestări
B. hiperkaliemie hematologice pot fi întâlnite în LES?
C. diabet zaharat A. anemia hemolitică autoimună
D. cataractă B. prelungirea timpului parțial de tromboplastină
E. sindrom Cushing C. limfopenia
(pag. 163) D. trombocitoza
24 Care din următoarele pot fi utilizate în E. tulburări de coagulare
tratamentul manifestărilor cutanate din (pag. 159)
LES?
A. hidroxiclorochina
B. dapsona
C. azathioprina
D. ciclosporina
E. methotrexatul
(pag. 162,163)

Pag. 117 din 146

Tema nr. 36 6 In apendicita acuta, triada simptomatica a lui
Apendicita acuta Dieulafoy este alcatuita din

Bibliografie asociata temei: A. Hiperestezie cutanata

Compendiu vol II B. Febra
167-171 C. Aparare musculara in fosa iliaca dreapta
*1 In forma acuta tipica de apendicita acuta, un D. Durere
semn foarte precoce dar nespecific este E. Frison
constituit de:
(pag. 168)
A. Durere abdominala
7 In apendicita acuta, despre apararea
B. Constipatie
musculara sunt adevarate urmatoarele
C. Diaree afirmatii:
D. Anorexie A. Initial este localizata in fosa iliaca dreapta, in
E. Temperatura sub 38 ° C timp extinzandu-se la nivelul intregului abdomen
(pag. 167-168) B. initial generalizata, in timp localizandu-se la
nivelul fosei iliace drepte
*2 Palparea abdomenului ofera unul din C. instalarea apararii musculare este semn de
elementele caracteristice ale apendicitei peritonita acuta
acute, si anume:
D. la decompresiunea brusca a abdomenului, dupa
A. Exacerbarea durerii la nivelul epigastrului palpare, durerea este ameliorata
B. Diminuarea durerii la nivelul fosei iliace drepte E. se insoteste de diminuare reflexelor cutanate in
C. Exacerbarea durerii la nivelul fosei iliace drepte fosa iliaca stanga
D. Semnul lui Murphy pozitiv (pag. 168)
E. Manevra Rowsing negativa 8 Dintre afectiunile chirurgicale cu care se face
(pag. 168) diagnosticul diferential al apendicitei acute,
se enumera:
*3 In cadrul apendicitei acute, peritonita acuta
A. invaginatia intestinala
primara apare datorita:
B. diverticulita Meckel
A. Fistulizarii in cavitatea peritoneala a unui plastron
apendicular C. colecistita acuta
B. Propagarea infectiei de la apendicele inflamat D. tuberculoza pulmonara
C. Virulentei mai scazute a germenilor E. adenita inghinala
D. Unei reactivitati imunologice bune a organismului (pag. 169)
E. Instituirii tratamentului medicamentos 9 Afectiuni ginecologice ce pot mima o
(pag. 170) apendicita acuta sunt:
A. sarcina ectopica
*4 In cazul blocului apendicular, se recomanda
efectuarea apendicectomiei dupa stingerea B. ruptura chistului ovarian
episodului acut la: C. torsiunea de ovar
A. 3-6 saptamani D. fibromul uterin necomplicat
B. 1-2 luni E. boala inflamatorie pelvina
C. 8-10 luni (pag. 169)
D. 3-6 luni
10 In cazul plastronului apendicular, conduita
E. 7-8 luni terapeutica este:
(pag. 171) A. bolnavul va fi urmarit in conditii de ambulator
*5 Principala cauza a apendicitei acute este: B. repaus la pat si regim alimentar hidric
A. infectia virala C. reechilibrare hidroelectrolitica
B. infectia microbiana D. antibioterapie masiva
C. inflamatia apendicelui E. aplicarea unei pungi de gheata local
D. ischemia apendicelui (pag. 170)
E. alimentatie bogata in proteine animale
(pag. 167)

Pag. 118 din 146

Tema nr. 37 *5 Litiaza veziculara, chiar in conditiile unei
Litiaza biliara simptomatologii minime, trebuie tratata prin:

Bibliografie asociata temei: A. Administrarea de antispastice si antibioterapie

Compendiu vol II
172-187
*1 In mod normal, in absenta litiazei, bila din
interiorul colecistului si a cailor biliare este:
A. colonizata cu bacili gram negativi
B. colonizata cu bacili anaerobi
*6
C. sterila
D. colonizata cu bacili gram pozitivi
E. colonizata cu stafilococ
(pag. 173)
*2 Semnul Courvoisier-Terrier este reprezentat
de:
A. Durere spontana la nivelul hipocondrului drept
B. Palparea veziculei biliare destinse de volum,
*7
nedureroasa
C. Durere vie la inspir profund perceputa la
intersectia dreptilor abdominali cu rebordul costal
D. Exacerbarea durerii la decompresia brusca a
peretelui abdominal
E. Durere la tuse in hipocondrul drept
(pag. 174)
*3 Forma dureroasa a litiazei veziculare are ca
element central si definitoriu:
B. Conservator, prin regim igieno-dietetic
C. Chirurgical, prin efectuarea colecistectomiei
D. Endoscopic prin papilosfincterotomie
E. Urmarirea periodica ecografic
(pag. 179)
Sindromul coledocian, determinat de litiaza
CBP se manifesta prin:
A. Frison si colica biliara
B. Frison si icter
C. Colica biliara si febra
D. Colica biliara si icter
E. Febra si icter
(pag. 182)
Despre icterul aparut in contextul unui
Ampulom Vaterian, sunt adevarate
urmatoarele afirmatii:
A. Icterul este progresiv fara perioade de remisiune
B. Icterul este progresiv cu perioade de remisiune
C. Dureri vii preced aparitia icterului
D. Prezinta o evolutie lenta, liniara
E. Este constant insotit de febra si frison
(pag. 183)

A. Paloarea tegumentelor *8 Colica coledociana se caracterizeaza prin:

B. Febra A. Durere violenta localizata in hipocondrul drept cu
C. Icter iradiere epigastrica sau transfixiant spre coloana
lombara
D. Colica biliara
B. Durere violenta in epigastru cu iradiere spre
E. Frison hipocondrul drept sau transfixiant spre coloana
(pag. 177) lombara
C. Durere violenta in hipocondrul drept cu iradiere
*4 Hidropsul vezicular, complicatie a litiazei
spre fosa iliaca dreapta
veziculare are ca substrat patogenic:
D. Durere violenta cu localizare in epigastru cu
A. Inclavarea unui calcul la nivelul infundibulului iradiere spre hipocondrul stang sau transfixiant
B. Migrarea unui calcul prin canalul cistic spre coloana lombara
C. Inclavarea unui calcul la nivelul sfincterului Oddi E. Durere de mica intensitate in epigastru cu
iradiere in hipocondrul drept sau transfixiant spre
D. Aparitia unei fistule bilio-digestive
coloana lombara
E. Gangrena peretelui cu abces in patul hepatic al (pag. 182)
colecistului
(pag. 177)

Pag. 119 din 146

*9 Angiocolita, complicatie a litiazei 13 Radiografia abominala simpla in diagnosticul
coledociene reprezinta: litiazei veziculare:
A. O complicatie minora A. Poate evidentia doar prezenta calculilor
B. O complicatie cronica a icterului cu evolutie colesterinici
indelungata, oscilanta B. Poate evidentia doar calculii ce contin carbonat
C. O complicatie non-infectioasa de calciu
C. In incidenta postero-anterioara realizeaza
D. Complicatie frecventa aparuta dupa
diagnosticul diferential cu litiaza renala dreapta
papilosfincterotomie endoscopica
D. Poate evidentia uneori aerobilie
E. Colonizarea cu germeni a bilei stazice de la
nivelul CBP E. Imaginea de profil realizeaza diagnosticul
(pag. 184) diferential cu litiaza renala dreapta
(pag. 174)
* 10 Evolutia finala a litiazei coledociene multiplu
recidivata asociata cu angiocolita cronica, 14 Odata formati, calculii veziculari pot avea ca
este reprezentata de: si evolutie:
A. Fistula bilio-digestiva A. Pot fi bine tolerati, asimptomatici
B. Hepatita acuta B. De fiecare data se complica cu colecistita acuta
C. Ciroza biliara secundara C. Prin obstructia canalului cistic pot produce icter
mecanic
D. Ciroza biliara primara
D. Prin migrarea in coledoc pot produce pancreatita
E. Abcese hepatice
acuta
(pag. 184)
E. Prin intermediul unei fistule bilio-digestive un
11 Triada Charcot, sugestiva pentru o calcul mare poate migra in duoden producand
complicatie obstructiva ce intereseaza calea ileus biliar
biliara principala, este alcatuita din asocierea (pag. 176)
urmatoarelor simptome:
15 Despre colecistita acuta litiazica sunt
A. Scaun acholic adevarate urmatoarele afirmatii:
B. Febra A. Este o consecinta a obstructiei mecanice cu
C. Urina hipercroma inflamatia acuta a peretelui vezicular si
exacerbarea florei microbiene
D. Frison
B. Durerile cresc in intensitate si durata, dobandind
E. Icter
un caracter permanent
(pag. 173)
C. Pe plan general, rareori sunt intalnite greata si
12 Despre durerea din litiaza veziculei biliare varsaturile bilio alimentare
sunt adevarate urmatoarele afirmatii: D. Febra si frisoanele sunt expresia starii septice
A. Localizata mai frecvent in epigastru E. Ecografia deceleaza Vezicula biliara cu perete
B. Localizata in hipocondrul stang ingrosat cu imagini hiperecogene unice sau
multiple in interior si lichid pericolecistic
C. Iradiaza in hipocondrul drept, regiunea scapulara
(pag. 178)
sau umarul drept
D. Cel mai adesea este colicativa 16 Sindromul post colecistectomie, poate fi
explicat din punct de vedere etiopatogenic
E. Iradiaza spre hipocondrul stang sau transfixiant
prin:
spre coloana lombara
(pag. 173) A. Aparitia la distanta a unei vezicule biliare de
neoformatie
B. Existenta unei patologii non biliare care nu a fost
diagnosticata si isi continua evolutia
C. Existenta unei concomitente patologice biliare
necunoscute
D. Existenta unei gastrite de reflux concomitente
E. O eroare sau imperfectiune de tehnica
chirurgicala
(pag. 180)

Pag. 120 din 146

17 Din punct de vedere al originii, litiaza caii
biliare principale prezinta mai multe tipuri:
A. Litiaza migrata (secundara), calculii se formeaza
la nivelul colecistului migrand ulterior in CBP
B. Litiaza migrata (secundara), calculii se formeaza
in CBP, urmand, datorita refluxului sa migreze in
colecist
C. Litiaza autohtona (primara), se formeaza direct
la nivelul CBP, in absenta rezervorului vezicular
D. Litiaza restanta
E. Litiaza autohtona (primara), calculii se formeaza
intrahepatic, la nivelul capilarelor sinusoide
(pag. 181)
18 Caracteristicile icterului din neoplasmul
cefalopancreatic sunt:
A. Progresiv
B. Durerea precede aparitia icterului
C. Semnul lui Courvoisier-Terrier prezent
D. intens, apiretic
E. mai putin intens decat un icter prin litiaza CBP
(pag. 184)
19 Clinic, angiocolita acuta se caracterizeaza
prin aparitia pentadei Reynolds, definita de
urmatoarele semne si simptome:
A. Durere colicativa
B. Febra si frison
C. Icter
D. Hipotensiune arteriala si oligurie
E. Prurit si sindrom hemoragipar
(pag. 184)
20 Criteriile colangiografice care certifica
complexitatea unei litiaze a CBP sunt
urmatoarele:
A. Calculi cu diametru mai mare de 2 cm
B. Impietruirea coledociana
C. Megacoledoc aton
D. Colecist locuit de calculi mici
E. Perete coledocian subtire, cu aspect venos
(pag. 186)
21 In cadrul chirurgiei deschise pentru
tratamentul litiazei coledociene,
dezobstructia poate fi realizata prin:
A. Coledocotomie cu coledocolitotomie
B. Transcistic
C. Sfincterotomie clasica
D. Sfincterotomie endoscopica realizata
intraoperator
E. Drenaj biliar extern cu tub Kehr
(pag. 186-187)
22 Anastomoza bilio-jejunala este indicata in
tratamentul
A. Litiaza coledociana autohtona
B. Litiazei coledociene multiplu recidivate
C. Panlitiazei
D. Chistului coledocian
E. Neoplasmului cefalo-pancreatic
(pag. 187)
Tema nr. 38
Pancreatita acuta
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
188-204
*1 Care dintre factorii etiologici metabolici nu
este intalnit in pancreatita acuta?
A. Ingestia de alcool
B. Hipercalcemia
C. Fumatul
D. Hiperlipemia
E. Medicamente diuretice
(pag. 190)
*2 Care dintre urmatoarele simptome sau
semne nu caracterizeaza Sindromul de
raspuns inflamator sistemic (SIRS) in
pancreatita acuta?
A. Hipertermie sau hipotermie (temperatura mai
mare de 38°C sau mai mica de 36°C)
B. Frecventa cardiaca mai mare de 90/min
C. PaCO2 peste 32 mmHg
D. Frecventa respiratorie mai mare de 20/min
E. Leucocitoza >12000/mm, <4000/mm3 sau >10%
forme tinere
(pag. 192)
*3 Care afirmatie este adevarata in pancreatita
acuta?
A. In pancreatita acuta forma usoara diagnosticul
imagistic prin computer tomografie cu contrast
intravenos (CTIV) sau imagistica prin rezonanta
magnetica (IRM) este intotdeauna necesar
B. Pacreatita acuta forma usoara se caracterizeaza
prin prezenta complicatiilor locale
C. In pancreatita acuta forma moderat severa
insuficientele de organ persista mai mult de 48
de ore
D. In pancreatita acuta forma moderat severa,
mortalitatea este similara cu cea din formele
severe
E. Prezenta si persistenta insuficientelor de organ
de la debutul bolii in pancreatita acuta, anunta o
forma severa de pancreatita
(pag. 196)
Pag. 121 din 146
*4 Care afirmatie cu privire la pancreatita acuta
forma usoara este corecta?
A. Reprezinta mai putin de jumatate din cazurile de
pancreatita acuta
B. Evolueaza cu rezolutie completa a
simptomatologiei dupa 2-3 saptamani
C. Tratamentul chirurgical este frecvent indicat
D. La pacientii cu etiologie biliara se indica
colecistectomia laparoscopica in cursul aceleiasi
internari
E. Profilaxia trombozei venoase profunde este
contraindicata
(pag. 198-199)
*5 Care afirmatie cu privire la pancreatita acuta
forma moderat severa sau severa este falsa?
A. Este necesara administrarea unor volume mari
de fluide 5-10 litri/zi
B. Papilosfincterotomia endoscopica (ERCP) si
extractia calculilor este indicata in primele 48 de
ore de la debut la pacientii cu impactare litiazica
in ampula Vater si cu semne de angiocolita
C. Alimentatia parenterala de durata este indicata
inca de la inceput
D. Se recomanda initierea cat mai precoce a
alimentatiei enterale
E. Tratamentul antibiotic cu imipenem realizeaza o
reducere semnificativa a infectiilor necrozelor
(pag. 199-200)
*6 Urmatoarea afirmatie cu privire la pancreatita
acuta este falsa:
A. Pancreatitele acute se clasifica in functie de
gravitate in usoare, moderat severe si severe
B. In pancreatita acuta forma usoara sunt absente
insuficientele de organ si vascularizatia
pancreatica este pastrata
C. In formele moderat severa sau severa de
pancreatite necrotice, procesul inflamator
afecteaza vascularizatia pancreasului rezultand
necroze pancreatice si ale tesuturilor
peripancreatice
D. Pancreatita acuta este o inflamatie pancreatica
initiata de inhibarea tripsinei in celulele acinare
E. Procesul inflamator in pancreatita acuta se
extinde uneori in tesuturile peripancreatice sau la
distanta
(pag. 189)
*7 Care afirmatie cu privire la pancreatita acuta
este corecta?
A. Mai mult de jumatate din cazuri sunt forme
severe
B. In pancreatitele necrotice, formele severe,
mortalitatea este mai mare la formele infectate
C. In primele doua luni de boala, decesele sunt
datorate insuficientelor de organ
D. In formele usoare de pancreatita sunt intalnite
adesea insuficientele de organ
E. In prima saptamana de boala, decesele sunt
datorte infectiei necrozelor sau complicatiilor
necrozelor neinfectate
(pag. 189)
*8 Care dintre urmatoarele faze nu este
descrisa in patogeneza pancreatitei acute?
A. Scindarea tripsinogenului la tripsina prin
hidrolaza lizozomala cathepsin-B
B. Cresterea activitatii inhibitorului intracelular
pancreatic al tripsinei
C. Activarea macrofagelor si limfocitelor
D. Prin eliberarea unor molecule de adeziune
celulele inflamatoare adera la endoteliul capilar
E. Migrarea celulelor inflamatoare in zona de
inflamatie
(pag. 190)
*9 Care afirmatie cu privire la complicatiile
generale in pancreatita acuta este falsa?
A. Disfunctia pulmonara apare precoce in
Sindromul de raspuns inflamator sistemic (SIRS)
B. Leziunile renale se produc prin ischemie si
inflamatie
C. Leziunile gastro-intestinale includ ulceratii acute
gastrice, ocluzie functionala, colecistita alitiazica,
etc
D. Disfunctia metabolica si de sinteza hepatica este
tardiva si se manifesta prin cresterea bilirubinei,
ureei, lactatului seric, etc
E. Afectarea SNC se manifesta prin tulburari ale
starii de constienta, pana la coma
(pag. 192)
* 10 Care dintre urmatoarele colectii nu este
intalnita in pancreatita acuta?
A. Colectiile lichidiene peripancreatice acute
B. Pseudochistul pancreatic
C. Colectiile necrotice acute
D. Colectia necrotica neincapsulata
E. Colectiile necrotice acute infectate
(pag. 193-194)
Pag. 122 din 146
11 Factorii etiologici mecanici intalniti in 16 In pancreatita acuta, computer-tomografia cu
pancreatita acuta sunt: contrast intravenos este utila deoarece:
A. Litiaza biliara A. Evidentiaza cresterea in volum a pancreasului
B. Ulcerul gastric prin edem
B. Evidentiaza colectiile lichidiene peripancreatice
C. Traumatismele pancreatice
C. Este singura explorare prin care se poate
D. Ascaridoza
aprecia infectia zonelor de necroza pancreatica
E. Disfunctii ale sfincterului Oddi si peripancreatica
(pag. 190) D. Evidentiaza dilatarea ductului pancreatic principal
12 Tabloul clinic in pancreatita acuta se E. Pe baza acestei explorari se determina gradul
caracterizeaza prin: Balthazar

A. Debutul boli este brusc la majoritatea pacientilor (pag. 196-198)

B. Greturile si varsaturile sunt asociate constant 17 Care afirmatii sunt corecte cu privire la
tratamentul chirurgical in pancreatita acuta?
C. Sistare tranzitului intestinal pentru materii fecale
si gaze apare exceptional A. Este obligatoriu in pancreatita acuta forma
D. Durerea este continua, cu iradiere in spate - "in usoara
bara" si cu durata mai mare de 24 de ore B. Este indicat in caz de disruptie postnecrotica a
E. Durerea in pancreatita acuta postoperatorie este ductului pancreatic principal
insuportabila C. Tratamentul chirurgical al fistulelor pancreatico-
(pag. 195) cutanate persistente dupa drenajul extern al
colectiilor pancreatice si peripancreatice se face
13 Examenul fizic in pancreatitele acute la 4-6 luni de la constituire
evidentiaza: D. In formele severe de pancreatita acuta de
A. Stare generala alterata etiologie biliara, colecistectomia trebuie
efectuata in primele zile de la debut
B. Frecvent icter sclero-tegumentar
E. La pacientii cu pancreatita acuta de etiologie
C. Distensie abdominala mai ales in etajul biliara si cu risc operator mare, sfincterotomia
abdominal superior endoscopica poate fi o alternativa la
D. Sensibilitate in etajul abdominal superior colecistectomie
E. Echimoza periombilicala (Semnul Cullen) si in (pag. 201)
flancuri (Grey Turner) sunt frecvent evidentiate
18 Urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita
(pag. 195) acuta sunt adevarate:
14 Diagnosticul diferential al pancreatitei acute A. In caz de dubii diagnostice in urgenta,
se face cu: computertomografia cu contrast intravenos
(CTIV) confirma diagnosticul de pancreatita
A. Infarctul entero-mezenteric
acuta si permite excluderea altor situatii
B. Atelectazia pulmonara abdominale "catastrofale"
C. Colica biliara B. Tratamentul pacientilor in centre medicale
D. Ocluzia intestinala specializate, asigura rezultate terapeutice
maxime raportat la severitatea bolii
E. Infarctul miocardic inferior
C. Tratamentul pancreatitei acute este exclusiv
(pag. 195) chirurgical
15 Explorarile imagistice utile in pancretaita D. Caliatea vietii la pacientii cu pancreatite acute
acuta sunt: necrotice care supravietuiesc este deficitara
comparabila cu a pacientilor cu pancreatita
A. Ecografia abdominala cronica
B. Aortografia E. Anamneza sistematica, examenul fizic complet si
C. Computertomografia cu contarast intravenos cresterea nivelelor serice ale enzimelor
(CTCI) pancreatice >3 ori valorile normale, permit
precizarea diagnosticului pozitiv de pancreatita
D. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) acuta
E. Colangio-RM (C-RM) (pag. 201-202)
(pag. 196)

Pag. 123 din 146

 19 Diagnosticul de pancreatita acuta se face pe *3 Palparea abdomenului intr-o peritonita
baza prezentei a cel putin doua din secundara difuza evidentiaza de regula:
urmatoarele criterii:
A. impastare epigastrica
A. Durere abdominala cu debut acut, severa si B. fluctuenta in fosele iliace
persistenta, cu localizare epigastrica si iradiere in
spate sau "in bara" C. matitate deplasabila in fosele iliace
B. Prezenta disfunctiilor organice multiple (MODS) D. apararea musculara
C. Cresterea activitatii lipazei serice (sau a E. prezenta matitatii hepatice
amilazei) mai mare de trei ori decat valorile (pag. 207)
maxime normale
D. Aspect caracteristic de pancreatita acuta la *4 Radiografia abdominala simpla intr-o
tomografia computerizata cu contast intravenos peritonita difuza poate evidentia:
(CTCI) A. opacitate cu contur net pe aria hepatica
E. Prezenta semnelor de SIRS (Sindromul de B. pneumoperitoneu subdiafragmatic
raspuns inflamator sistemic)
C. aspect de plus de umplere la nivel gastric
(pag. 189)
D. intotdeauna nivele hidro-aerice pe flancuri
20 Forme anatomo-clinice de pancreatita acuta E. aspect de “perla pe fir” la nivel duodenal
sunt:
(pag. 209)
A. Pancreatita acuta edematoasa interstitiala
*5 Urmatoarea afirmatie privind tratamentul
B. Pancreatita acuta forma usoara
peritonitelor secundare este adevarata:
C. Pancreatita acuta necrotica
A. se poate trata frecvent conservator
D. Necrozele pancreatice infectate
B. fiind o urgenta majora, nu se pierde niciodata
E. Pancreatita acuta forma severa timp cu echilibrarea biologica a pacientului
(pag. 191) C. antibioterapia de prima intentie se
administreaza conform antibiogramei
Tema nr. 39
D. suprimarea sursei de contaminare peritoneala nu
Peritonitele reprezinta o prioritate
Bibliografie asociata temei: E. abordul laparoscopic este util in peritonitele
Compendiu vol II apendiculare sau de cauza genitala
205-217
(pag. 216)
*1 Cea mai mare incidenta in patologia
6 Urmatoarele afirmatii privind peritonitele
chirurgicala de urgenta o au:
primitive sunt adevarate:
A. peritonitele primitive
A. integritatea tractului gastro-intestinal este
B. peritonitele secundare pastrata
C. peritonitele plastice B. Sunt initial monomicrobiene
D. peritonitele tertiare C. Apar frecvent in perforatii viscerale
E. peritonitele tbc D. Sunt apanajul apendicitei acute gangrenoase
(pag. 205) perforate
E. una din caile de propagare este cea genitala
*2 Reprezinta manifestare clinica tipica de ascendenta
peritonita secundara perforatiei ulceroase:
(pag. 205)
A. durerea posterioara in bara
7 Urmatoarele afirmatii privind peritonitele
B. debutul lent, insidios secundare sunt adevarate:
C. oprirea tranzitului pentru materii fecale si gaze
A. sunt de regula monomicrobiene
D. contractura abdominala
B. contaminarea peritoneului se face frecvent pe
E. varsatura “in zat de cafea” cale hematogena
(pag. 211) C. contaminarea peritoneului este realizata direct
D. pot aparea in urma unor perforatii iatrogene ale
tubului digestiv
E. pot aparea posttraumatic
(pag. 205, 206)

Pag. 124 din 146

 8 Tuseul rectal efectuat in cadrul unei *2 Intr-un sindrom ocluziv, radiografia
peritonite secundare difuze deceleaza de abdominala simpla poate evidentia aspectul
regula: urmator:
A. fluctuenta A. in ocluziile pe colon, nivele hidroaerice mici “in
B. sensibilitatea fundului de sac Douglas dinti de ferastrau”
B. in ocluziile pe jejun, nivele hidroaerice largi,
C. formatiune tumorala pelvina
situate transversal si dispuse periferic
D. hipertonie sfincteriana
C. nivele hidroaerice cu dispozitie si aspect variat
E. incontinenta sfincteriana
D. pneumoperitoneu subdiafragmatic
(pag. 208)
E. imagine lacunara la nivelul colonului
9 Percutia abdomenului intr-o peritonita (pag. 221)
secundara poate decela:
*3 Tabloul clinic al ocluziei prin strangulare
A. durere (semnul Mandel) cuprinde:
B. matitate deplasabila pe flancuri
A. debut lent, insidios
C. disparitia matitatii hepatice
B. varsaturi tardive, fecaloide
D. silentium sepulcral
C. uneori, apararea musculara poate fi prezenta
E. semnul Blumberg negativ
D. in volvusul de sigmoid, meteorismul este
(pag. 208) simetric
10 Hemoleucograma intr-o peritonita E. in ocluzia pe brida, meteorismul este absent
evidentiaza de regula: (pag. 222, 223)
A. trombocitopenie sub 80000/mmc *4 In volvusul de sigmoid, radiografia
B. leucocitoza peste 12000/mmc abdominala simpla evidentiaza de regula:
C. leucopenie in majoritatea cazurilor A. bucla cu doua nivele hidroaerice
D. cand este prezenta leucopenia, poate reprezenta B. nivele hidroarice mici si diseminate
un semn de gravitate
C. pneumoperitoneu subdiafragmatic
E. eozinofilie
D. nivele hidroaerice “in tuburi de orga”
(pag. 208)
E. opacifiere “in cioc de pasare” a buclei
sigmoidiene
Tema nr. 40
Ocluziile intestinale (pag. 223)
Bibliografie asociata temei: *5 Tratamentul chirurgical in ocluziile
Compendiu vol II intestinale ale intestinului subtire:
218-227 A. este rar utilizat
*1 Urmatoarele afirmatii despre sindromul B. consta de regula in operatii seriate
Ogilvie sunt adevarate: C. se finalizeaza de regula cu derivatie externa
A. este o obstructie mecanica a colonului definitiva
B. apare la tineri D. in caz de leziuni ireversibile poate consta in
enterectomie segmentara
C. tratamentul este intotdeauna chirurgical
E. consta de regula in efectuarea unor derivatii
D. poate aparea in infectia cu Clostridium difficile interne
E. obstacolul este de regula extrinsec (pag. 227)
(pag. 218)
6 Pot reprezenta cauze de ocluzie intestinala
mecanica:
A. bridele postoperatorii
B. pasajul unui calcul biliar in intestin
C. spasmul sau paralizia musculaturii intestinale
D. cancerul de colon
E. invaginatia intestinala
(pag. 219, 220)

Pag. 125 din 146

7 Urmatoarele afirmatii despre ileusul biliar
sunt adevarate:
A. se intalneste mai des la femei
B. presupune existența unei fistule bilio-digestive
C. tratamentul este adesea conservator
D. rezolvarea fistulei bilio-digestive este obligatorie
E. calculul se inclavează la nivelul sigmoidului
(pag. 222)
8 Urmatoarele afirmatii despre invaginatia
intestinala sunt adevarate:
A. este un telescopaj al intestinului in lumenul sau
B. varietatea cea mai frecventa este intalnita la adult
C. sub efectul clismei, invaginatia se poate reduce
D. examenul clinic poate evidentia “budinul” de
invaginare
E. la adult este de regula secundara unei tumori
sau unui diverticul
(pag. 224)
9 Reprezinta complicatii ale ocluziilor
mecanice:
A. inundatia traheo-bronsica
B. peritonita prin perforatie viscerala
C. insuficienta renala acuta
D. socul toxico-septic
E. angiocolita acuta
(pag. 225, 226)
10 Tratamentul chirurgical in ocluzia prin
cancer de colon, poate consta in:
A. interventii seriate
B. operatii cu refacerea “per primam” a tranzitului
C. derivatie externa definitiva
D. derivatie interna
E. rezectia metastazelor hepatice sincrone, chiar si
in stadiul de soc ocluziv
(pag. 227)
Tema nr. 41
Hemoragiile digestive
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
228-250
*1 Indicatie absoluta de tratament chirurgical in
hemoragiile digestive superioare este:
A. Un grup de sange rar
B. Refuzul transfuziei
C. Sangerari reduse dar persistente ce necesita
mai mult de 3 unitati de sange pe zi
D. Ulcer peptic cronic cunoscut ca origine a
sangerarii
E. Pacient in urgenta cu soc
(pag. 236)
*2 Videocapsula endoscopica:
A. Este o metoda de investigare a hemoragiilor
digestive superioare active
B. Investigheaza mai ales hemoragiile digestive
inferioare oculte
C. Eficienta in detectarea stigmatelor de hemoragie
digestiva superioara este superioara endoscopiei
digestive superioare
D. Eficienta in detectarea sursei hemoragice este
asemanatoare endoscopiei digestive superioare
E. Este contraindicata la pacienti cu comorbiditati
din cauza riscurilor
(pag. 231)
*3 Despre hemoragia din varicele esofagiene
este adevarata afirmatia:
A. Este o hemoragie de gravitate mica
B. Rata mortalitatii la un an de la prima internare
este redusa
C. Riscul de recidiva este scazut
D. Fiecare resangerare agraveaza prognosticul
E. Apare la un gradient de presiune intre vena porta
si venele hepatice de 5-10 mm Hg
(pag. 237)
*4 Hemoragia diverticulara colonica:
A. Apare de obicei la persoane tinere
B. Tratamentul endoscopic este indicat cand sursa
nu poate fi clar evidentiata
C. Este de obicei autolimitata
D. Embolizarea prin angiografie este contraindicata
deoarece provoaca infarct segmentar
E. Tratamentul chirurgical consta in excizia
diverticulului unde este localizata sursa sangerarii
(pag. 244)
Pag. 126 din 146
*5 In hemoragiile digestive inferioare oculte
fara sursa depistata tratamentul consta in:
A. Rezectie chirurgicala
B. Hemostaza chirurgicala prin sutura leziunii
C. Hemostaza endoscopica
D. Embolizare angiografica
E. Tratarea anemiei feriprive
(pag. 245)
*6 Care dintre urmatoarele este cauza
traumatica sau postoperatorie de hemoragie
digestive superioara?
A. Sindromul Osler-Rendu-Weber
B. Sindromul Mallory-Weiss
C. Leziunea Dieulafoy
D. Sarcomul Kaposi
E. Ectaziile vasculare antrale
(pag. 228)
*7 Care afirmatie despre hemosuccus
pancreaticus este adevarata?
A. Cel mai frecvent este produs de
pseudoanevrisme ale arterei gastrice stangi
B. Apare ca urmare a existentei unei comunicari
intre un vas de sange si canalul coledoc
C. Ecografia este investigatia de electie care
clarifica diagnosticul
D. CT si IRM evidentiaza de obicei aspectul unui
pseudochist pancreatic
E. Tratamentul de electie este endoscopic
(pag. 243)
*8 Principala tehnica de diagnostic in
hemoragiile digestive superioare este:
A. Ecografia abdominala
B. Radiografia cu substanta baritata
C. Endoscopia digestiva superioara
D. Tomografia computerizata
E. Radiografia abdominala simpla
(pag. 228)
*9 Etiologia cea mai frecventa a hemoragiei
digestive superioare este reprezentata de:
A. Patologia acido-peptica
B. Sindromul Mallory-Weiss
C. Patologia tumorala
D. Varicele esofagiene
E. Telangiectaziile induse de radiatii
(pag. 228)
* 10 Sindromul Mallory-Weiss:
A. Reprezinta laceratii ale mucoasei in portiunea
inferioara a esofagului
B. Este provocat de o artera submucoasa larga,
aberanta, ce se rupe in lumenul gastric
C. Consta in prezenta de vase submucoase
gastrice largite cu forma de paianjen
D. Este definit prin prezenta ectaziilor vasculare
antrale, liniare, rosii
E. Necesita totdeauna interventie chirurgicala in
urgenta maxima
(pag. 242)
11 Angiodisplazia gastrointestinala superioara:
A. Este o leziune cu cauza necunoscuta
B. Se asociaza cu insuficienta renala cronica, ciroza
C. Diagnosticul este stabilit prin push-endoscopie si
videocapsula endoscopica
D. Localizarea cea mai frecventa este ileonul
E. Majoritatea pacientilor prezinta o singura
localizare a leziunii
(pag. 242)
12 Despre tratamentul hemoragiei de stres sunt
adevarate urmatoarele:
A. Majoritatea pacientilor sufera o interventie
chirurgicala pentru controlul sangerarii
B. Lavajul gastric este contraindicat
C. Tratamentul profilactic al acestei hemoragii este
cel mai important
D. Mentinerea pH-ului gastric peste 7 este necesara
E. Controlul endoscopic al sangerarii este rareori
posibil
(pag. 241)
13 Cauzele cele mai frecvente de hemoragie
digestiva inferioara care necesita internarea
sunt:
A. Diverticuloza colonica
B. Cancerele colorectale
C. Bolile inflamatorii intestinale
D. Fisurile anale
E. Angiodisplaziile
(pag. 243)
14 Manifestarile clinice ale unei hemoragii
depind de:
A. Cantitatea de sange pierdut
B. Ritmul sangerarii
C. Nivelul actual al hemoglobinei
D. Starea aparatului cardiovascular
E. Bolile asociate
(pag. 229)
Pag. 127 din 146
15 Despre endoscopia digestiva superioara 19 Factori de prognostic nefavorabil pentru
sunt adevarate afirmatiile: hemoragiile cu sursa ulcer gsto-duodenal
sunt:
A. Este metoda de diagnostic cea mai sigura in
hemoragiile digestive superioare A. Varsta sub 40 de ani
B. Este o metoda neinvaziva de diagnostic B. Coagulopatia
C. Poate preciza sediul sangerarii C. Ulcer gastric inalt situat pe mica curbura
D. Poate preleva biopsii D. Ulcer gastric situat pe marea curbura, prepiloric
E. Este grevata de riscuri E. Boli medicale coexistente
(pag. 230) (pag. 235)
16 Care dintre urmatoarele afirmatii despre 20 Managementul hemoragiilor digestive severe
testele de laborator in hemoragiile digestive presupune:
sunt adevarate?
A. Aprecierea debutului si severitatii sangerarii
A. Un hematocrit<30% indica o anemie severa
B. Asigurarea unei ventilatii si oxigenari adecvate
B. Determinarea hematocritului dupa o pierdere
C. Abord venos periferic cu o singura canula de
sangvina rapida este un indiciu sigur
diametru mare
C. Nivelul hemoglobinei trebuie monitorizat in
D. Asigurarea unei stari de hipotermie pentru
evolutie
diminuarea sangerarii
D. Testarea functiei hepatice este necesara
E. Refacerea volumului circulant
E. Un raport uree/creatinina < 30 la un pacient fara (pag. 233-234)
insuficienta renala este sugestiv pentru o
hemoragie digestiva superioara
Tema nr. 42
(pag. 230) Cancerul colorectal
17 Contraindicatii absolute ale intubatiei Bibliografie asociata temei:
nazogastrice sunt: Compendiu vol II
A. Traumatisme severe ale fetei 251-261

B. Chirurgia nazala recenta 1 Factorii de mediu si stilul de viata implicate

C. Coagulopatii in aparitia cancerului colorectal sunt
reprezentati de :
D. Varice esofagiene
A. dieta bogata in grasimi si saraca in fibre, fructe si
E. Stricturi esofagiene legume.
(pag. 234) B. consumul de preparate hormonale (estrogeni,
18 Despre lavajul gastric in hemoragiile tamoxifen, contraceptive orale).
digestive superioare sunt adevarate C. infectii repetate cu bacili Gram pozitivi.
afirmatiile: D. consumul de alcool si fumatul.
A. De prima intentie se foloseste lichid de spalatura E. dieta saraca in grasimi si bogata in fibre, fructe si
refrigerat legume
B. Cele mai utilizate lichide sunt apa de robinet si (pag. 252)
serul fiziologic
2 Care sunt cele mai caracteristice simptome
C. Lichidul de spalatura refrigerat scade timpul de
sangerare intalnite in tabloul clinic al cancerului
colorectal ?
D. Utilizarea lichidului de spalatura refrigerat scade
de moment secretia acido-peptica si fluxul A. sangerari rectale,
sangvin gastric B. modificari ale tranzitului intestinal,
E. Adaugarea de vasoconstrictoare si alcalinizante C. peritonita purulenta,
la lichidul de spalatura gastrica aduce beneficii
superioare D. dureri abdominale si tenesme,
(pag. 235) E. tromboflebite superficiale migratorii.
(pag. 252)

Pag. 128 din 146

 3 Complicatiile acute in cancerul colorectal *8 Hemoragia aparuta in cancerul de rect, se
sunt reprezentate de: poate manifesta sub forma de:
A. obstructie A. melena
B. perforatie B. hematochezie
C. metastazare C. hematemeza
D. hemoragie D. scaune diareice multiple ce contin de glere si
E. astenie fizica mucus

(pag. 257) E. eliminare de sange rosu, proaspat, amestecat cu

4 Ocluzia intestinala, aparuta ca si complicatie
a unui cancer de colon, prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. apare mai frecvent in cazul tumorilor localizate
pe colonul stang, unghiul splenic si jonctiunea
rectosigmoidiana
B. se instaleaza lent si determina distensie marcata
a cadrului colic si a cecului
C. apare mai frevent in cazul tumorilor localizate la
nivelul cecului si a colonului ascendent
D. radiografia abdominala este examinarea
paraclinica de prima intentie, aceasta evidentiind
nivele hidro-aerice
E. radiografia abdominala este examinarea
paraclinica de prima intentie, aceasta evidentiind
pneumoperitoneu
(pag. 257)
5 Colonoscopia, explorarea cea mai fidela in
diagnosticarea cancerului colorectal, permite:
A. localizarea tumorii
B. injectarea tumorii cu citostatice
C. aprecierea caracterelor tumorii
D. extirparea totala sau partiala a tumorii
E. recoltarea de biopsii de la nivelul tumorii
(pag. 253)
scaunul sau spre sfarsitul scaunului
(pag. 257)
*9 Interventia chirurgicala folosita in
tratamentul tumorilor de colon drept este :
A. Hemicolectomie stanga cu anastomoza colo-
rectala
B. Rezectia tumorii
C. Colectomie segmentara
D. Hemicolectomie dreapta cu anastomoza ileo-
colonica
E. Colectomie totala cu anastomoza ileo-rectala
(pag. 258)
* 10 Tratamentul chirurgical in stadiul incipient al
tumorilor de colon descendent presupune
efectuarea urmatoarei interventii :
A. Hemicolectomie stanga cu ligatura arterei
mezenterice inferioare la originea sa din aorta si
realizarea unei anastomoze colo-rectale
B. Hemicolectomie drepta largita cu ligatura arterei
colice drepre si medii si anastomoza colo-colica
C. Colectomie segmentara cu anastomoza colo-
rectala
D. Rezectia tumorii
E. Derivatie paleativa ileo-rectala
(pag. 258)

*6 Evaluarea loco-regionala a tumorii rectale Tema nr. 43

incepe cu: Cancerul gastric
A. Tomografia computerizata abdominala Bibliografie asociata temei:
B. Ecografia endorectala Compendiu vol II
C. Tuseul rectal 262-272
D. Radiografia pulmonara 1 In aparitia cancerului gastric, urmatoarele
E. Hemoleucograma afectiuni sunt considerate stari
precanceroase:
(pag. 253)
A. ulcerul gastric
*7 Care din urmatoarele explorari paraclinice,
B. stomacul rezecat
este considerata "gold standard" in
aprecierea stadializarii tumorilor rectale ? C. gastrita cronica atrofica
A. Ecografia abdominala D. hernia hiatala de alunecare
B. Rezonanta magnetica nucleara E. polipii gastrici
C. Radiografia abdominala (pag. 263)
D. Tuseul rectal
E. Antigenul carcino-embrionar
(pag. 254)

Pag. 129 din 146

*2 Imaginea radiologica sugestiva pentru 7 Tratamentul chirurgical de urgenta in
neoplasmul gastric infiltrativ incipient este: cancerul gastric, se impune in urmatoarele
situatii:
A. nisa maligna
B. imaginea de lacuna A. perforatie

C. pneumoperitoneul B. stare generala alterata asociata cu casexie

severa
D. zona rigida ce realizeaza aspectul de "scandura
pe valuri" C. metastaze evidente

E. nivele hidro-aerice D. ascita si ganglioni palpabili supraclaviculari stangi

(pag. 264) E. hemoragie de la nivelul tumorii

(pag. 268)
*3 Singura investigatie care permite
diagnosticarea cancerului gastric precoce *8 Gastrectomia totala radicala presupune:
este:
A. Indepartarea polului superior gastric, o mare
A. Tranzitul baritat parte din marele epiploon, ligamentul gastrocolic
si gastrosplenic.
B. Rezonanta magnetica nucleara
B. Scurtcircuitarea stomacului printr-un by-pass
C. Antigenul carcinoembrionar (ACE)
eso-jejunal
D. Gastroscopia
C. Indepartarea stomacului in totalitate impreuna cu
E. Ecografia abdominala marele si micul epiploon, splina si toate cele 16
(pag. 265) grupe ganglionare limfatice
D. O anastomoza intre stomac si prima ansa
4 Cancerul gastric poate prezenta urmatoarele jejunala
forme morfopatologice:
E. Indepartarea antrului si corpului gastric impreuna
A. Forma proliferativa (vegetanta) cu splina si ganglionii aferenti
B. Forma ulcerata (pag. 269)
C. Forma mucoida
*9 Pentru cancerele gastrice foarte extinse,
D. Forma perforata nerezecabile, stenozante, situate antro-
E. Forma infiltrativa piloric se efectueaza:
(pag. 266) A. Gastrectomie totala radicala
B. Gastrostoma de alimentatie
5 Factorii de risc medical in aparitia cancerului
gastric sunt reprezentati de : C. Gastrectomie radicala proximala ( polara
superioara)
A. Infectia cu Helicobacter Pylori
D. Gastro-entero-anastomoza
B. Colecistectomia in antecedente
E. Sutura cu epiploonoplastie
C. Efortul fizic intens
(pag. 268)
D. Tratamentul prelungit cu inhibitori ai secretiei
gastrice * 10 Expresia radiologica pentru neoplasmul
E. Alimentatia bogata in fibre alimentare gastric ulcerat este:
(pag. 263) A. "scandura pe valuri"
B. imaginea lacunara
6 Care din urmatoarele semne clinice
sugereaza existenta unui cancer gastric in C. "pantalon de golf" sau " cotor de mar"
faza avansata ? D. nisa maligna
A. Palparea tumorii epigastrice E. pneumoperitoneul
B. Semnul Mandel (pag. 265)
C. Palparea ganglionului Virchoff-Troisier
D. Tipatul Douglasului
E. Palparea unei formatiuni tumorale in fundul de
sac Douglas (semnul Blumer)
(pag. 264)

Pag. 130 din 146

Tema nr. 44
Cancerul mamar
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
273-285
*1 Referitor la cancerul mamar sunt adevarate
urmatoarele aspecte epidemiologice:
A. are incidenta mai mare in tarile slab dezvoltate
B. incidenta creste peste 70 ani
C. mortalitatea prin cancer mamar a crescut
semnificativ in ultimele 2 decenii
D. in randul populatiei feminine reprezinta a doua
cauza de deces prin cancer dupa cancerul
pulmonar
E. peste 10% din cazuri se inregistreaza la barbati
(pag. 273, 284)
*2 Screening-ul cancerului mamar implica:
A. RMN mamar la 1-2 ani la toate femeile
B. Ecografie mamara bilaterala la 1-2 ani la toate
femeile
C. Mamografie bilaterala la femeile cu varsta intre
40 si 70 ani
D. Mamografie a sanului suspect la femeile cu
varsta intre 40 si 70 ani
E. RMN mamar la 1-2 ani la femeile cu varsta intre
40 si 70 ani
(pag. 274)
*3 Tratamentul conservator al cancerului
glandei mamare implica:
A. numai tratament oncologic
B. mastectomie totala
C. o rezectie mamara suficienta din punct de
vedere oncologic asociata cu disectie limfatica
axilara
D. o rezectie mamara suficientă din punct de
vedere oncologic fara disectie limfatica axilara
E. o rezectie mamara suficienta din punct de
vedere oncologic, fara disectie limfatica axilara,
dar asociata cu radioterapie
(pag. 279)
*4 In boala Paget a sanului este valabila
afirmatia:
A. este o afectiune benigna
B. este o forma de carcinom intraductal care
asociaza ulceratie la nivelul mamelonului si
areolei
C. examenul clinic atent depisteaza intotdeauna o
tumora in cadranul central sub mamelon
D. examenul clinic atent depisteaza intotdeauna o
tumora la nivelul sanului in oricare cadran
E. examenul citologic nu este util pentru diagnostic
fiind necesara excizia leziunii
(pag. 283)
*5 Tratamentul conservator al cancerului
mamar este indicat în:
A. trimestrele I şi II de sarcina
B. cancerul recidivat cu antecedente de
radioterapie a sânului
C. stadiile I şi II de boală
D. tumorile mari dezvoltate pe sân mic, leziunea
fiind uşor identificabilă atât preoperator cât şi
intraoperator
E. cancerul mamar cu microcalcificări difuze,
radioterapia fiind superioară chirurgiei în astfel
de situaţii
(pag. 279)
6 Intre factorii de risc endogeni pentru
cancerul mamar recunoastem:
A. antecedentele de cancer mamar la o ruda de
gradul I
B. mutatii ale genelor BRCA 1 şi 2
C. estrogenul administrat in doza mare pe o
perioada prelungita de timp
D. menopauza precoce
E. prima nastere inainte de 18 ani
(pag. 273, 274)
7 Referitor la explorarile imagistice in cancerul
mamar sunt adevarate:
A. Mamografia conventionala nu mai este utila fiind
depasita
B. Mamografia digitala prezinta mai multe avantaje
potentiale fata de mamografia conventionala
C. Rezolutia imaginilor tomografice este superioara
celei obtinute prin mamografie
D. IRM este tehnica cu cea mai mare sensibilitate
folosita in diagnostic
E. Tomografia cu emisie de pozitroni permite o
caracterizare metabolica a leziunii
(pag. 275, 276)
Pag. 131 din 146
 8 Despre tumora Phyllodes putem afirma:
A. Clinic tumora are caractere benigne
B. Are potential de a se transforma sarcomatos
C. Transformarea sarcomatoasa se însoteste de
adenopatii axilare
D. Riscul de transformare sarcomatoasa este direct
proportional cu dimensiunea tumorii
E. Diagnosticul se stabileste prin examen
histopatologic
(pag. 284)
9 La pacientele insarcinate diagnosticate cu
cancer mamar:
A. Intreruperea sarcinii este justificata
B. Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen
se indică radioterapia
C. Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen
mastectomia este contraindicată datorită riscului
anestezic
D. Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen
se indica mastectomie cu limfadenectomie
axilara
E. Dacă pacienta alege sa duca sarcina la termen
se indica chinioterapie si hormonoterapie pe
toata perioada sarcinii si mastectomie asociata
cu radioterapie postpartum
(pag. 284)
10 În cancerul mamar terapia moleculara tintita
cu anticorpi monoclonali se poate face cu:
A. Tamoxifen
B. Inhibitori de aromataza
C. agenti antiHER1 şi antiHER2
D. agenti antiangiogenetici
E. antagonisti de LH-RH
(pag. 283)
Tema nr. 45
Traumatismele toracice si abdominale
Bibliografie asociata temei:
Compendiu vol II
286-314
1 In traumatismele toracice, toracostomia cu
tub:
A. poate fi diagnostica
B. poate fi terapeutica
C. este exclusiv o manevra terapeutica,
diagnosticul stabilindu-se prin radiografie
pulmonara
D. amelioreaza spectaculos starea pacientului cu
pneumotorace masiv
E. fiind o manevra complexa, cu risc de sangerare
si alte complicatii importante, se va realiza numai
de catre chirurgul toracic in sala de operatii
(pag. 287)
2 Pneumotoracele:
A. Reprezinta acumularea de sange in cavitatea
pleurala
B. Reprezinta acumularea de aer in cavitatea
pleurala
C. Se poate produce prin plagi ale peretelui toracic
D. Se poate produce prin plagi ale plamanului sau
ale cailor respiratorii
E. Se poate produce prin plagi esofagiene
(pag. 291)
3 Referitor la sindromul de compartiment
abdominal (SCA) sunt adevarate urmatoarele:
A. Este definit ca o crestere a presiunii abdominale
peste 25 mmHg asociata cu disfuncție de organ:
cord, plaman sau rinichi
B. Este definit ca o scadere a presiunii abdominale
sub 25 mmHg asociat cu disfunctie de organ:
cord, plaman sau rinichi
C. Pesiunea intraabdominala se masoară indirect
pe sonda vezicala
D. In prezenta diagnosticului de SCA, interventia
chirugicala este contraindicata deoarece
agraveaza afectiunea
E. Diagnosticul de SCA face necesara
decomprimarea imediata a abdomenului
(pag. 302)
4 In traumatismele abdominale cu leziuni
splenice:
A. Splenectomia este tratamentul de prima intentie
B. Se incearca conservarea totala sau partiala a
organului, in special la copii
C. Hemostaza se poate obtine prin
electrocoagulare, hemostatice locale,
impachetarea splinei cu plase resorbabile
D. In situatia splenectomiei este indicat
autotransplantul unor fragmente mici de splina in
marele epiploon
E. Autotransplantul de fragmente de splina s-a
dovedit inutil
(pag. 303)
5 In traumatismele abdominale cu leziuni
duodenopancreatice:
A. Semnele clinice sunt de obicei subtile sau
necaracteristice
B. Diagnosticul se realizeaza de obicei prin CT cu
contast digestiv
C. Colangiopancreatografia endoscopică retrograda
este contraindicata deoarece agraveaza leziunile
D. Explorarea chirurgicala este obligatorie
E. In leziunile grave ale capului pancreatic se poate
recurge la duodenopancreatectomie cefalica
(pag. 304, 305)
Pag. 132 din 146
*6 In traumatismele toracice, toracotomia este
indicata:
A. Daca pe tubul de toracostomie se exteriorizeaza
initial o cantitate mare de aer
B. Daca la 2 ore de la plasarea tubului de
toracostomie inca se mai elimina aer pe acesta
C. Daca pe tubul de toracostomie se exteriorizeaza
initial o cantitate cuprinsa intre 300 si 500 ml de
sange
D. Daca pe tubul de toracostomie se exteriorizeaza
initial o cantitate de peste 1500 ml sange sau
hemoragia continua cu un debit de peste
300ml/ora
E. S-a produs o fractura costala simpla, pentru a
stabiliza focarul de fractura si a preveni
agravarea leziunilor
(pag. 288)
* 10 Cel mai frecvent simptom in traumatismele
*7 Contuziile pulmonare:
A. Sunt produse exclusiv prin traumatisme inchise
B. Sunt intotdeauna leziuni minore si superficiale
care necesita doar tratament antialgic
C. Pot imbraca forme grave pana la dezvoltarea
plamanului de soc (ARDS post-traumatic)
D. Necesita cel mai adesea toracotomie exploratorie
E. Gravitatea contuziei se evalueaza prin
radiografie pulmonara, examenul CT fiind inutil in
Tema nr. 46
aceste cazuri
(pag. 292,293)
Bibliografie asociata temei:
*8 Pentru controlul temporar al hemoragiilor din
rupturile hepatice posttraumatice poate fi
utila:
*1
A. Introducerea unei sonde Foley si umflarea
balonasului acesteia in vena cava superioara
B. Introducerea unei sonde Foley si umflarea
balonasului acesteia in vena cava inferioara
C. Clamparea temporara a aortei abdominale
D. Manevra Pringle – pensarea digitala temporara a
pedicului hepatic
E. Identificarea, ligaturarea si întreruperea venei
porte
(pag. 302, 303)
*2
*9 In cadrul traumatismelor abdominale cu
leziuni de organe cavitare este adevarata
afirmatia:
A. Leziunile de organe cavitare abominale sunt cel
mai adesea rezultatul unor traumatisme inchise
B. Plagile gastrice nu se sutureaza ci se dreneaza
prin gastrostomie temporară
C. Profilaxia antibiotica pentru 24 de ore este
ineficienta
D. Leziunile colonului necesita rezectie si
anastomoza indiferent de extensie datorita
contaminarii cu materii fecale
E. Leziunile intestinale care intereseaza mai putin
de ½ din circumferinta intestinala se pot sutura
de cele mai multe ori.
(pag. 303, 304)
reno-ureterale este:
A. Colica reno-ureterala
B. Hematuria
C. Disuria
D. Spasmul muschilor lombari
E. Polachiuria
(pag. 307)
Litiaza urinara
Compendiu vol II
315-326
In litiaza reno-ureterala, calculii de cauza
infectioasa pot avea una dintre urmatoarele
compozitii chimice:
A. Fosfat de calciu monohidrat
B. Fosfat de magneziu
C. Fosfat amoniaco-magnezian
D. Fosfat de calciu dihidrat
E. Fosfat de calciu si magneziu
(pag. 315)
Varful incidentei liatiazei reno-ureterale se
intalneste la:
A. Pubertate si adolescenta
B. Grupa de varsta 20 – 30 ani
C. Grupa de varsta 20 – 50 ani
D. Grupa de varsta 50 - 70 ani
E. Grupa de varsta peste 60 ani
(pag. 315)
Pag. 133 din 146
*3 Tipic, hematuria determinata de litiaza reno- *8 Durata supravegherii unui calcul ureteral nu
ureterala este: trebuie sa depaseasca :
A. Microscopica terminala A. 7 zile
B. Macroscopica totala B. 14 zile
C. Macroscopica initiala C. 21 zile
D. Macroscopica terminala D. 28 zile
E. Insotita de anemie usoara E. 30 zile
(pag. 317) (pag. 321)

*4 Durerea din colica renala este: *9 Calculii care beneficiaza de tratament

chemolitic per os sunt cei de:
A. De intensitate suportabila
B. Unilaterala A. Fosfat amoniaco-magnezian

C. Izolata B. Acid uric

D. Bilaterala, uneori C. Acid oxalic

E. Totdeauna insotita de febra D. Carbonat de calciu

(pag. 318) E. Carbonat de magneziu
(pag. 322)
*5 In litiaza reno-ureterala, radiografia reno-
vezicala pune in evidenta calculii: 10 In litiaza reno-ureterala, calculii radio-opaci
sunt formati din:
A. Radiotransparenti
B. Radioopaci A. Oxalat de calciu monohidrat

C. Coraliformi B. Oxalat de calciu dihidrat

D. Pielici C. Fosfat de calciu

E. Ureterali D. Fosfat de magneziu

(pag. 319) E. Fosfat de calciu si magneziu

(pag. 316)
*6 In litiaza reno-ureterala, ecografia rinichiului
furnizeaza informatii: 11 In litiaza reno-ureterala calculii radio-
transparenti sunt formati din:
A. Functionale
B. Morfologice A. Acid uric

C. Despre compozitia chimica a calculilor B. Urat de amoniu

D. Despre prezenta/absenta ITU C. Xantina

E. Despre aspectul radiotransparent/radioopac al D. 2,8 – dihidroxiadenina

calculului E. Xantinol nicotinat
(pag. 319) (pag. 316)
*7 Analiza compozitiei calculului se realizeaza 12 Conform teoriei suprasaturarii urinare,
prin: litiaza reno-ureterala apare ca o consecinta a
urmatoarelor modificari care apar in urina:
A. Tomografie computerizata
B. Ultrasonografie A. Scaderea pH-ului urinar

C. Rezonanta magnetica nucleara B. Cresterea pH-ului urinar

D. Spectrofotometrie C. Scaderea volumului solventului

E. Scintigrafie D. Cresterea cantitatii de solvit

(pag. 321) E. Scaderea densitatii urinare
(pag. 316)

Pag. 134 din 146

13 Care dintre urmatoarele elemente/substante 18 Obstructia produsa de prezenta unui calcul
sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei in arborele urinar determina:
reno-ureterale ce inhiba cristalizarea?
A. Durere
A. Globina B. Modificari functionale – pana la rinichi afunctional
B. Potasiul (K) C. Dilatatie suprajacenta
C. Nitratii D. Reflux pielo-tubular
D. Citratii E. Reflux peripielic
E. Nitritii (pag. 318)
(pag. 316)
19 In litiaza renoureterala, urografia
14 Care dintre urmatoarele elemente/substante intravenoasa furnizeaza informatii:
sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei
A. Despre prezenta/absenta ITU
reno-ureterale ce favorizeaza cristalizarea ?
B. Despre prezenta/absenta metaplaziei uroteliale
A. Calciu (Ca)
C. Morfologice
B. Potasiul (K)
D. Functionale
C. Acid uric
E. Echivalente celor furnizate de tomografia
D. Glucozaminoglicanii computerizata cu substanta de contrast
E. Cistina (pag. 320)
(pag. 316)
20 Obiectivele tratamentului medical in colica
15 Care dintre urmatorii factori sunt citati ca renala sunt reprezentate de:
factori favorizanti pentru aparitia litiazei reno-
A. Combaterea durerii
ureterale?
B. Profilaxia ITU
A. Factori geografici
C. Profilaxia metaplaziei uroteliale
B. Factori demografici
D. Crearea conditiilor locale optime pentru pasajul
C. Anomalii anatomice ale aparatului urinar calculului
D. Infectii urinare acute E. Profilaxia hematuriei
E. Factori genetici (pag. 321)
(pag. 316)
21 Tratamentul medical al colicii renale
16 Anomaliile anatomice asociate cu aparitia asociaza:
litiazei reno-ureterale sunt: A. Diuretic
A. Sindromul de jonctiune pielo-ureterala B. Antiinflamator nesteroidian (AINS)
B. Sindromul de jonctiune uretero-vezicala C. Antispastic
C. Rinichiul in potcoava D. Antialgic
D. Strictura ureterala E. Betablocant
E. Strictura uretrala (pag. 321)
(pag. 317)
22 Calculii care pot beneficia de tratament
17 Consecintele prezentei calculilor in arborele chemolitic percutanat sunt cei de:
urinar sunt reprezentate de : A. Acid uric
A. Displazia uroteliului B. Cistina
B. Obstructie C. Fosfat amoniaco-magnezian
C. Metaplazia uroteliului D. Oxalat de calciu mono- si dihidrat
D. Anaplazia uroteliului E. Carbonat de calciu
E. Infectia tractului urinar (ITU) (pag. 322)
(pag. 318)

Pag. 135 din 146

23 Aparatul cu care se practica ESWL trebuie sa 28 Indicatiile ureteroscopiei retrograde in
includa: tratamentul litiazei reno-ureterale sunt
reprezentate de:
A. Generatorul de unde de soc
B. Sistem de cuplare A. Calculi ureterali pelvini

C. Sistem de localizare – ecografic sau fluoroscopic B. Calculi ureterali iliaci

sau ambele C. Calculi ureterali lombari
D. Generatorul LASER D. Calculi pielici de mici dimensiuni
E. Sursa de lumina E. Calculi in ureterocel
(pag. 322) (pag. 323)
24 Complicatiile ce pot apare dupa ESWL 29 Conditiile patologice cel mai frecvent
utilizata in tratamentul litiazei reno-ureterale intalnite in asociere cu litiaza vezicala sunt:
sunt reprezentate de :
A. Tumorile de vezicula seminala
A. Hematom splenic pentru litiaza renala stanga
B. Tumorile vezicale
B. Hematom hepatic pentru litiaza renala dreapta
C. Tumorile prostatice
C. Hematom renal intraparenchimatos
D. Stricturile uretrale
D. Impietruirea ureterului
E. Tumorile colului uterin
E. Colecistita acuta (complicatie foarte rara) (pag. 324)
(pag. 322)
30 Manifestarile clinice din litiaza vezicala pot fi
25 Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei reno- reprezentate de :
ureterale sunt reprezentate de:
A. durere hipogastrica
A. Calcul caliceal
B. hematurie
B. Calcul pielic indiferent de dimensiuni
C. polakiurie
C. Calcul coraliform complet
D. disurie
D. Calcul ureteral lombar
E. piurie
E. Calcul renal restant dupa chirurgie deschisa (pag. 324)
(pag. 322)
* 31 In litiaza reno-ureterala, calculii de cauza
26 Contraindicatiile ESWL in tratamentul litiazei infectioasa pot avea una dintre urmatoarele
reno-ureterale sunt reprezentate de: compozitii chimice:
A. Sarcina A. Fosfat de calciu monohidrat
B. Coagulopatii necorectabile B. Fosfat de magneziu
C. ITU necontrolate C. Fosfat amoniaco-magnezian
D. Obstructie anatomica distal de calcul D. Fosfat de calciu dihidrat
E. Anevrism arterial in vecinatatea calculului E. Fosfat de calciu si magneziu
(pag. 322) (pag. 315)
27 Indicatiile NLP in tratamentul litiazei reno- * 32 Varful incidentei liatiazei reno-ureterale se
ureterale sunt reprezentate de: intalneste la:
A. Calcul renal voluminos A. Pubertate si adolescenta
B. Calcul secundar obstructiei B. Grupa de varsta 20 – 30 ani
C. Calcul pe rinichi transplantat C. Grupa de varsta 20 – 50 ani
D. Calcul la pacient cu anomalii ale scheletului D. Grupa de varsta 50 - 70 ani
E. Calcul restant dupa chirurgia deschisa E. Grupa de varsta peste 60 ani
(pag. 323) (pag. 315)

Pag. 136 din 146

* 33 Tipic, hematuria determinata de litiaza reno- * 38 Durata supravegherii unui calcul ureteral nu
ureterala este: trebuie sa depaseasca :
A. Microscopica terminala A. 7 zile
B. Macroscopica totala B. 14 zile
C. Macroscopica initiala C. 21 zile
D. Macroscopica terminala D. 28 zile
E. Insotita de anemie usoara E. 30 zile
(pag. 317) (pag. 321)

* 34 Durerea din colica renala este: * 39 Calculii care beneficiaza de tratament

chemolitic per os sunt cei de:
A. De intensitate suportabila
B. Unilaterala A. Fosfat amoniaco-magnezian

C. Izolata B. Acid uric

D. Bilaterala, uneori C. Acid oxalic

E. Totdeauna insotita de febra D. Carbonat de calciu

(pag. 318) E. Carbonat de magneziu
(pag. 322)
* 35 In litiaza reno-ureterala, radiografia reno-
vezicala pune in evidenta calculii: 40 In litiaza reno-ureterala, calculii radio-opaci
sunt formati din:
A. Radiotransparenti
B. Radioopaci A. Oxalat de calciu monohidrat

C. Coraliformi B. Oxalat de calciu dihidrat

D. Pielici C. Fosfat de calciu

E. Ureterali D. Fosfat de magneziu

(pag. 319) E. Fosfat de calciu si magneziu

(pag. 316)
* 36 In litiaza reno-ureterala, ecografia rinichiului
furnizeaza informatii: 41 In litiaza reno-ureterala calculii radio-
transparenti sunt formati din:
A. Functionale
B. Morfologice A. Acid uric

C. Despre compozitia chimica a calculilor B. Urat de amoniu

D. Despre prezenta/absenta ITU C. Xantina

E. Despre aspectul radiotransparent/radioopac al D. 2,8 – dihidroxiadenina

calculului E. Xantinol nicotinat
(pag. 319) (pag. 316)
* 37 Analiza compozitiei calculului se realizeaza 42 Conform teoriei suprasaturarii urinare,
prin: litiaza reno-ureterala apare ca o consecinta a
urmatoarelor modificari care apar in urina:
A. Tomografie computerizata
B. Ultrasonografie A. Scaderea pH-ului urinar

C. Rezonanta magnetica nucleara B. Cresterea pH-ului urinar

D. Spectrofotometrie C. Scaderea volumului solventului

E. Scintigrafie D. Cresterea cantitatii de solvit

(pag. 321) E. Scaderea densitatii urinare
(pag. 316)

Pag. 137 din 146

43 Care dintre urmatoarele elemente/substante 48 Obstructia produsa de prezenta unui calcul
sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei in arborele urinar determina:
reno-ureterale ce inhiba cristalizarea?
A. Durere
A. Globina B. Modificari functionale – pana la rinichi afunctional
B. Potasiul (K) C. Dilatatie suprajacenta
C. Nitratii D. Reflux pielo-tubular
D. Citratii E. Reflux peripielic
E. Nitritii (pag. 318)
(pag. 316)
49 In litiaza renoureterala, urografia
44 Care dintre urmatoarele elemente/substante intravenoasa furnizeaza informatii:
sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei
A. Despre prezenta/absenta ITU
reno-ureterale ce favorizeaza cristalizarea ?
B. Despre prezenta/absenta metaplaziei uroteliale
A. Calciu (Ca)
C. Morfologice
B. Potasiul (K)
D. Functionale
C. Acid uric
E. Echivalente celor furnizate de tomografia
D. Glucozaminoglicanii computerizata cu substanta de contrast
E. Cistina (pag. 320)
(pag. 316)
50 Obiectivele tratamentului medical in colica
45 Care dintre urmatorii factori sunt citati ca renala sunt reprezentate de:
factori favorizanti pentru aparitia litiazei reno-
A. Combaterea durerii
ureterale?
B. Profilaxia ITU
A. Factori geografici
C. Profilaxia metaplaziei uroteliale
B. Factori demografici
D. Crearea conditiilor locale optime pentru pasajul
C. Anomalii anatomice ale aparatului urinar calculului
D. Infectii urinare acute E. Profilaxia hematuriei
E. Factori genetici (pag. 321)
(pag. 316)
51 Tratamentul medical al colicii renale
46 Anomaliile anatomice asociate cu aparitia asociaza:
litiazei reno-ureterale sunt: A. Diuretic
A. Sindromul de jonctiune pielo-ureterala B. Antiinflamator nesteroidian (AINS)
B. Sindromul de jonctiune uretero-vezicala C. Antispastic
C. Rinichiul in potcoava D. Antialgic
D. Strictura ureterala E. Betablocant
E. Strictura uretrala (pag. 321)
(pag. 317)
52 Calculii care pot beneficia de tratament
47 Consecintele prezentei calculilor in arborele chemolitic percutanat sunt cei de:
urinar sunt reprezentate de : A. Acid uric
A. Displazia uroteliului B. Cistina
B. Obstructie C. Fosfat amoniaco-magnezian
C. Metaplazia uroteliului D. Oxalat de calciu mono- si dihidrat
D. Anaplazia uroteliului E. Carbonat de calciu
E. Infectia tractului urinar (ITU) (pag. 322)
(pag. 318)

Pag. 138 din 146

53 Aparatul cu care se practica ESWL trebuie sa 58 Indicatiile ureteroscopiei retrograde in
includa: tratamentul litiazei reno-ureterale sunt
reprezentate de:
A. Generatorul de unde de soc
B. Sistem de cuplare A. Calculi ureterali pelvini

C. Sistem de localizare – ecografic sau fluoroscopic B. Calculi ureterali iliaci

sau ambele C. Calculi ureterali lombari
D. Generatorul LASER D. Calculi pielici de mici dimensiuni
E. Sursa de lumina E. Calculi in ureterocel
(pag. 322) (pag. 323)
54 Complicatiile ce pot apare dupa ESWL 59 Conditiile patologice cel mai frecvent
utilizata in tratamentul litiazei reno-ureterale intalnite in asociere cu litiaza vezicala sunt:
sunt reprezentate de :
A. Tumorile de vezicula seminala
A. Hematom splenic pentru litiaza renala stanga
B. Tumorile vezicale
B. Hematom hepatic pentru litiaza renala dreapta
C. Tumorile prostatice
C. Hematom renal intraparenchimatos
D. Stricturile uretrale
D. Impietruirea ureterului
E. Tumorile colului uterin
E. Colecistita acuta (complicatie foarte rara) (pag. 324)
(pag. 322)
60 Manifestarile clinice din litiaza vezicala pot fi
55 Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei reno- reprezentate de :
ureterale sunt reprezentate de:
A. durere hipogastrica
A. Calcul caliceal
B. hematurie
B. Calcul pielic indiferent de dimensiuni
C. polakiurie
C. Calcul coraliform complet
D. disurie
D. Calcul ureteral lombar
E. piurie
E. Calcul renal restant dupa chirurgie deschisa (pag. 324)
(pag. 322)
Tema nr. 47
56 Contraindicatiile ESWL in tratamentul litiazei
Fracturile oaselor lungi-generalitati
reno-ureterale sunt reprezentate de:
Bibliografie asociata temei:
A. Sarcina
Compendiu vol II
B. Coagulopatii necorectabile 327-348
C. ITU necontrolate
*1 1.In Statele Unite, principala cauza de
D. Obstructie anatomica distal de calcul deces sub varsta de 35 de ani o reprezinta:
E. Anevrism arterial in vecinatatea calculului A. Infarctul miocardic
(pag. 322) B. Accidentul vascular cerebral
57 Indicatiile NLP in tratamentul litiazei reno- C. Pneumopatiile
ureterale sunt reprezentate de: D. Bolile infecto-contagioase
A. Calcul renal voluminos E. Traumatismele
B. Calcul secundar obstructiei (pag. 327)
C. Calcul pe rinichi transplantat
*2 Fractura de stres apare mai ales la nivelul
D. Calcul la pacient cu anomalii ale scheletului
A. Colului femural
E. Calcul restant dupa chirurgia deschisa
B. Epifizei distale a radiusului
(pag. 323)
C. Colului metatarsianului II sau III
D. Calcaneului
E. Corpilor vertebrali
(pag. 329)

Pag. 139 din 146

*3 Fractura deschisa tip 3 după clasificarea *7 Osteosinteza cu tija Kuntscher este
AO este fractura cu: indicata în:
A. Deschidere cutanata punctiforma dinspre A. Fracturile diafizare ale oaselor antebratului
interior spre exterior B. Fracturile oaselor metacarpiene și metatarsiene
B. Deschidere cutanata produsa dinspre exterior
C. Fracturile de astragal si calcaneu
spre interior, cu diametru mai mare de 5 cm și
margini contuze D. Fracturile diafizare ale femurului si tibiei
C. Deschidere cutanata produsa dinspre exterior E. Fracturile de bazin
spre interior, cu diametru mai mic de 5 cm (pag. 346)
D. Deschidere cutanata produsa dinspre exterior
spre interior, cu diametru mai mare de 5 cm, *8 Utilizarea fixatorului extern în fracturi are
contuzie importanta a partilor moi adiacente si urmatoarea indicatie:
margini devitalizate A. Fracturi stabile
E. Contuzie in toata grosimea tegumentului, cu B. Fracturi deschise tip I dupa clasificarea Gustilo-
decolare deschisa extensiva si pierdere de Andersen
substanta cutanata
C. Fracturi deschise tip II si III dupa clasificarea
(pag. 331) Gustilo-Andersen
*4 Vindecarea osoasa primara se face prin: D. Fracturi inchise cu traiect simplu ale oaselor lungi
A. Formarea calusului osos moale E. Fracturi fara pierdere de tesut osos
B. Formarea calusului osos dur, primitiv (pag. 347)
C. Formarea calusului osos definitiv *9 Osteosinteza prin hobanaj are urmatoarea
D. Formarea de calus fibro-condroid indicatie:
E. Depunerea de tesut osos nou format de A. Fractura de femur
osteoblaste B. Fractura de calcaneu
(pag. 333) C. Fractura de radius
*5 Echimoza brahio-toracica Hennequin apare D. Fractura de rotula
în: E. Fractura deschisa
A. Fracturile de radius (pag. 344)
B. Fracturile de cubitus
* 10 Cea mai grava complicatie imediata a unei
C. Fracturile de humerus proximal fracturi este:
D. Fracturile de humerus distal A. Embolia pulmonara grasoasa
E. Fracturile de scapula B. Coagularea intravasculara diseminata
(pag. 334) C. Bronhopneumonia
*6 Consolidarea vicioasa a unei fracturi este: D. Pseudartroza
A. Lipsa de consolidare a fracturii cu pseudartroza E. Fractura deschisa
B. Depasirea intervalului de timp estimat pentru (pag. 336-340)
vindecarea osului respectiv
11 Factorii intrinseci care pot determina
C. Consolidarea fragmentelor osoase fracturate intr- producerea unei fracturi sunt:
o poziție anormala
A. Densitatea osului
D. Cauzata de medicatia antiinflamatorie
administrata excesiv B. Varsta
E. Cauzata de ischemia osoasa cu alterarea C. Anumite regiuni anatomice expuse
vascularizatiei adiacenta focarului de fractura D. Rigiditatea și elasticitatea osului
(pag. 339-340) E. Rezistenta la oboseala sau stres
(pag. 328)

Pag. 140 din 146

12 Mecansimele indirecte de producere a unei 17 Dintre semnele clinice de probablitate ale
fracturi sunt: unei fracturi fac parte:
A. Flexia A. Crepitatiile osoase
B. Extensia B. Durere vie, intensa, in punct fix
C. Tractiunea C. Echimoza tardiva
D. Compresia D. Mobilitatea anormala
E. Torsiunea E. Impotenta functionala
(pag. 329) (pag. 335)

13 Tipuri de fracturi complete după traiectul de 18 Dintre complicatiile locale tardive ale unei
fractură sunt fracturi: fracturi fac parte:
A. Transversale A. Consolidarea vicioasa
B. Oblice B. Sindromul de compartiment
C. Cominutive C. Necroza osoasa
D. Fară deplasare D. Infectia
E. Cu deplasare E. Redoarea articulara
(pag. 330) (pag. 337-340)

14 Sindromul de compartiment in fracturi: 19 Tratamentul chirurgical al unei fracturi se

poate face:
A. Este un sindrom ischemic produs prin
comprimarea arteriolelor A. Prin reducerea deschisa a focarului de fractura
B. Apare in special la nivelul bratului si coapsei si osteosinteza

C. Determina afectarea nervilor si paralizia B. Prin reducerea inchisa a focarului de fractura si

grupelor musculare inervate de nervii ischemiati osteosinteza

D. Poate produce necroza musculara C. In caz de esec al tratamentului ortopedic

E. Se produce cand presiunea D. Prin mijloace nesangerande de reducere si

intracompartimentala este mai mica decat cea imobilizare
arteriolara E. Prin tractiune (extensie) continua
(pag. 332) (pag. 341-344)

15 Etapa de remodelare a calusului osos: 20 Cateva din indicatiile majore ale

osteosintezei sunt:
A. Se mai numeste etapa calusului osos definitiv
B. Apare dupa 2-3 saptamani de la producerea A. Fracturile stabile
fracturii B. Fracturile cu consolidare lenta
C. Osteoblastele și condroblastele sintetizeaza o C. Fracturile ireductibile pe cale ortopedica
matrice bogata in fibre de colagen
D. Fracturile pe os patologic
D. Trabeculele osoase anarhice sunt inlocuite cu
E. Fracturile la politraumatizati
structuri lamelare haversiene
(pag. 343-344)
E. Se dezvolta un calus periferic si un calus
medular endosteal
(pag. 333)

16 Semnele clinice de certitudine ale unei

fracturi sunt:
A. Durere vie, intensa, in punct fix
B. Mobilitatea anormala
C. Netransmisibilitatea miscarii
D. Intreruperea continuitatii osoase
E. Crepitatiile osoase
(pag. 335)

Pag. 141 din 146

Tema nr. 48 *5 Riscurile amniocentezei standard sunt
Consultatia prenatala, sfatul genetic, diagnosticul de urmatoarele:
sarcina A. Aspirarea de lichid amniotic
Bibliografie asociata temei: B. Extractie de tesut trofoblastic prin punctii multiple
Compendiu vol II C. Malformatii ale membrelor
349-363
D. Avort
*1 In calcularea scorului de risc Coopland, un E. Hipogenezie oro-mandibulara
coeficient de 3 este atribuit urmatoarei
situatii clinice: (pag. 355-356)

A. Varsta sub 16 ani *6 Care dintre urmatoarele variante de raspuns

se incadreaza in semnele pozitive de sarcina?
B. Paritate peste 5 nasteri
C. Boala renala cronica A. Marirea abdomenului

D. Izoimunizare Rh B. Amenoreea

E. Anemie sub 10g/dl C. Tulburari digestive

(pag. 352) D. Modificari ale sanilor si congestia vaginului

E. Prezenta miscarilor active fetale
*2 Conform scorurilor Coopland si Papiernik,
riscul sigur al nasterii premature este (pag. 359)
exprimat de un coeficient cu valoarea: 7 In sarcina cu evolutie normala, frecventa
A. <5 consultatiilor prenatale este recomandata
dupa cum urmeaza:
B. 5-10
C. >10 A. Bilunar pana la 28 de saptamani de gestatie

D. >50 B. Lunar pana la 28 de saptamani de gestatie

E. >100 C. Lunar intre a 28-a si a 40-a sapamana de

gestatie
(pag. 351-353)
D. Doua consultatii lunar intre a 28-a si a 40-a
*3 Profilul biofizic al fatului (scorul Manning) sapamana de gestatie
este realizat prin asocierea dintre: E. Saptamanal intre a 28-a si a 40-a sapamana de
A. Scorul Coopland si examenul ecografic gestatie

B. Examenul clinic si examenul ultrasonografic (pag. 350)

C. Cardiotocografie si examenul ultrasonografic 8 Urmatoarele investigatii sunt obligatorii la

D. Scorul Coopland si scorul Papiernik luarea in evidenta a gravidei:

E. Cantitatea de lichid amniotic, aspectul placentei A. Determinarea grupului si a Rh-ului

si bunastarea fetala, evaluate ecografic B. Evaluarea functiei tiroidine
(pag. 352-353) C. Evaluarea functiei ovariene
*4 In cadrul testelor efectuate din sangele D. Examenul sumar de urina si urocultura
matern cu rolul de a incadra sarcina intr-o E. Teste serologice inflamatorii
anumita grupa de risc genetic, dublul test se
(pag. 351)
efectueaza
A. Preconceptional 9 La luarea in evidenta a gravidei, explorarile
serologice obligatorii pentru boli infectioase
B. La 10-14 saptamani gestationale include:
C. La 15-18 saptamani gestationale
A. HPV
D. La aceeasi varsta de sarcina precum triplul si
B. HIV
cvadruplul test
C. Complexul TORCH
E. Odata cu amniocenteza, la o varsta materna de
peste 35 de ani D. Hepatita A
(pag. 354-355) E. Hepatita C
(pag. 351)

Pag. 142 din 146

 10 Examinarea genotipului sau cariotipului fetal *4 Pentru evaluarea extensiei cancerului de col
se efectueaza dupa: uterin la nivelul parametrelor este necesara
urmatoarea investigatie:
A. Biopsia de vilozitati coriale
B. Echografie obstetricala A. Tuseul rectal

C. Amniocenteza B. Examenul vaginal cu valve

D. Cordocenteza C. Ecografia

E. Paracenteza D. Biopsia de col uterin

(pag. 354) E. Radiografia
(pag. 368)
11 Depistarea anomaliilor cromozomiale prin
amniocenteza se indica la gravidele cu: *5 Diagnosticul de certitudine al cancerului de
col uterin se pune pe baza:
A. Antecedente familiale sau personale de boli
genetice A. Examenului vaginal cu valve
B. Antecedente de nastere prematura B. Examenului vaginal cu valve combinat cu tuseul
C. Varsta peste 35 de ani vaginal bimanual

D. Varsta sub 34 de ani C. Tuseului vaginal combinat cu cel rectal

E. Copii cu retardare mintala D. Ecografiei transvaginale

(pag. 355) E. Biopsiei de col uterin
(pag. 368)
Tema nr. 49
Cancerul de col uterin si tumorile benigne genitale 6 Referitor la screeningul patologiei
preneoplazice a colului uterin, pentru grupa
Bibliografie asociata temei: de varsta 30-64 de ani se recomanda:
Compendiu vol II
A. Interval de screening la 1 an, prin examen
364-382
citologic concomitent cu testare HPV
*1 Incidenta cancerului de col invaziv prezinta B. Interval de screening la 1 an, prin examen
incidenta maxima la grupa de varsta: citologic si ecografic
A. 20-30 de ani C. Interval de screening la 1 an, prin examen
ecografic si testare HPV
B. 25-35 de ani
D. Interval de screening la 3 ani, prin examen
C. 40-50 de ani
citologic
D. Peste 50 de ani
E. Interval de screening la 5 ani, prin examen
E. Dupa menopauza citologic concomitent cu testare HPV
(pag. 365) (pag. 367)

*2 Timpul necesar ca infectia cu HPV sa 7 Care dintre urmatoarele tulpini HPV sunt
genereze aparitia CIN3 este in medie: inalt oncogene?
A. Sub 1 an A. 11
B. 1-2 ani B. 6
C. 7-15 ani C. 16
D. 10-20 ani D. 18
E. 25-30 de ani E. 31
(pag. 366) (pag. 366)

*3 Cea mai frecventa tulpina de HPV implicata 8 Leziunea epiteliala cervicala de grd inalt (
in leziunile colului uterin de grad inalt sau HSIL) cuprinde:
cancer invaziv, este:
A. CIN 1
A. 6 B. CIN 2
B. 16 C. CIN 3
C. 18 D. HPV
D. 47 E. CIS
E. 33 (pag. 369)
(pag. 366)

Pag. 143 din 146

 9 Care dintre urmatoarele metode de tratament * 13 Sangerarea uterina anormala apare ca
al leziunilor preinvazive ale colului uterin simptom comun in urmatoarea localizare a
sunt distructive? fibroamelor uterine:
A. Electrocauterizarea A. Intramurala
B. Excizia cu bisturiul clasic B. Submucoasa
C. Criocoagularea C. Subseroasa, sesila
D. Excizia cu acul diatermic D. Subseroasa, pediculata
E. Vaporizarea laser E. Cevicala
(pag. 369) (pag. 372-373)

10 Stadiul III al cancerului de col invaziv,
conform FIGO, 2009, reprezinta:
A. Invazia organelor vecine colului uterin – vezica
urinara, rect
B. Leziune clinic vizibila, cu diametrul maxim peste
4 cm, limitata la colul uterin
C. Invazia a doua treimi vaginale superioare, fara
invazie parametriala, sub 4 cm in diametrul
maxim
D. Invazie pana la peretele pelvin sau
hidronefroza / rinichi nefunctional
E. Extensie in treimea inferioara a vaginului, fara
invazie parametriala pana la peretele pelvin
(pag. 369)
* 14 Cea mai eficienta forma de terapie medicala
a leiomiomatozei uterine este reprezentata
de:
A. Dispozitivul intrauterin cu eliberare de
levonorgestrel
B. Antiinflamatoriile non-steroidale
C. Progestativele
D. Agonistii de GnRh gonadotropin releasing
hormone)
E. Radioterapia
(pag. 375)
* 15 Care dintre urmatoarele tipuri de tumori
ovariene sunt cu celule germinative?

11 Controlul periodic dupa tratamentul A. Fibroadenom

cancerului de col uterin cuprinde: B. Chist mucinos
A. Examenul clinic al ariilor ganglionare C. Tumora Brenner
superficiale D. Teratom
B. Examen ecografic E. Tecom
C. Examen ginecologic bimanual (pag. 378)
D. Examen Babes-Papanicolaou
* 16 Tratamentul patologiei tumorale ovariene
E. Depistarea HPV benigne poate presupune:
(pag. 366-368-372)
A. Miomectomie
* 12 In epidemiologia leiomiomatozei uterine, B. Antagonisti de GnRh
urmatorii factori sunt asociati cu un risc
C. Mioliza
crescut:
D. Embolizarea arterei uterine
A. Antecedente de sarcini care depasesc 20 de
saptamani gestationale E. Contraceptive orale combinate
B. Depot medroxiprogesteron-acetatul (pag. 375-380)
C. Menarha precoce 17 Care dintre urmatoarele explorari paraclinice
D. Fumatul pot fi utile in investigarea leiomiomatozei
uterine?
E. Alimentatia bogata in vegetale
A. Ecografia
(pag. 373)
B. Histeroscopia
C. Conizatia
D. Testarea HPV
E. Rezonanta magnetica (IRM)
(pag. 366-368-374)

Pag. 144 din 146

18 Complicatiile care pot aparea in evolutia unui Tema nr. 50
fibrom sunt: Infectiile genitale
A. Necroza aseptica Bibliografie asociata temei:
B. Ruptura Compendiu vol II
C. Degenerescenta calcara 383-400
D. Torsiunea *1 Vaginoza bacteriana se caracterizeaza clinic
E. Prolabarea transcervicala prin:
(pag. 374-375-379) A. Leucoree verzuie spumoasa
B. Leucoree alb-cenusie apoasa
19 Care dintre urmatoarele conditii reprezinta
factori de risc pentru dezvoltarea hiperplaziei C. Leucoree albicioasa branzoasa densa, cu
endometriale? depozite
A. Menopauza precoce D. Arsuri si prurit vulvo-vaginal
B. Menarha tardiva E. Cervix „zmeuriu”
C. Multiparitatea (pag. 383-384)
D. Sindromul ovarelor polichistice *2 Testul olfactiv cu KOH 10% al secretiei
E. Istoric familial de cancer de ovar vaginale, soldat cu aparitia unui miros
intepator „de peste”, este pozitiv in infectia
(pag. 377) cu:
20 Explorarea paraclinica a hiperplaziei A. Candida albicans
endometriale cuprinde:
B. Trichomonas vaginalis
A. Histeroscopia C. Gardnerella vaginalis
B. Colposcopia D. Treponema pallidum
C. Ecografia E. Chlamydia trachomatis
D. Laparoscopia (pag. 383-385)
E. Sonohisterosalpingografia
*3 Tratamentul topic pe baza de imidazol
(pag. 368-377-379) (clotrimazol, miconazol, econazol,
21 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valide, ketoconazol) este folosit in urmatoarea
cu privire la chisturile ovariene dermoide? infectie:

A. Sunt cele mai frecvente chisturi ovariene A. Fungica

benigne nonfunctionale B. Trichomoniazica
B. In general se rezolva spontan in 4-8 saptamani C. Chlamidiana
C. Sunt in general bilaterale D. Vaginoza
D. Principalul risc il reprezinta torsiunea E. Gonococica
E. Sunt in general asociate stimularii ovariene si (pag. 383-385)
sarcinii multiple, molare, sau coriocarcinomului
*4 Tratamentul cu penicilina, forma retard, este
(pag. 378)
de electie pentru urmatoarea infectie genitala:
A. Fungica
B. Trichomoniazica
C. Chlamidiana
D. Sifilitica
E. Vaginoza
(pag. 383-386)

Pag. 145 din 146

*5 Care dintre urmatoarele regimuri terapeutice 9 Care dintre urmatoarele variante de raspuns
antimicrobiene este recomandat in reprezinta complicatii ale bolii inflamatorii
tratamentul ambulator al bolii inflamatorii pelvine (BIP)?
pelvine (BIP)?
A. Infertilitate
A. Penicilina, mai ales forma retard, in functie de B. Sarcina extrauterina
stadiul si manifestarile clinice ale bolii
C. Colpita cu cervix „zmeuriu”
B. Fluconazol, doza orala unica, 150mg
D. Durere pelvina cronica
C. Metronidazol oral, 500 mg de doua ori pe zi, 7
zile E. Sancrul extragenital
D. Clindamicina, 300 mg, de doua ori pe zi, 7 zile (pag. 384-386)
E. Cefalosporina de generatia a treia, in doza unica, 10 Bifati caracterele clinice specifice sancrului
urmata de doxiciclina 100 mg si metronidazol dur, leziunea primara a sifilisului:
500 mg, de doua ori pe zi, oral, timp de 14 zile
A. Localizare posibila la nivelul vulvei, vaginului,
(pag. 383-386) cervixului
6 Proliferarea fungica din cadrul vulvo- B. Localizare posibila la nivel anal, orofaringian,
vaginitei este favorizata de urmatoarele pleoape, mameloane, degete
tratamente: C. Ulceratie ovalara, nedureroasa, bine delimitata,
A. Antiinflamatorii nesteroidiene margini netede
B. Corticoizi D. Ulceratie neregulata, dureroasa, imprecis
delimitata
C. Antibiotice
E. Leucoree abundenta, spumoasa, cenusie
D. Citostatice
(pag. 384-385)
E. Antidiabetice orale
(pag. 383)

7 Cei mai importanti agenti patogeni implicati

in etiologia BIP sunt:
A. Candida albicans
B. Trichomonas vaginalis
C. Neisseria gonorrhoeae
D. Treponema pallidum
E. Chlamydia trachomatis
(pag. 383-385)

8 Care dintre urmatoarele regimuri

medicamentoase sunt de electie in
tratamentul vaginozei bacteriene?
A. Clotrimazol, topic vaginal, seara la culcare, 7-14
zile
B. Fluconazol, doza orala unica, 150mg
C. Metronidazol, oral, 500 mg de doua ori pe zi, 7
zile
D. Clindamicina, 300 mg, de doua ori pe zi, 7 zile
E. Cefalosporina de generatia a treia, in doza unica,
urmata de doxiciclina 100 mg si metronidazol
500 mg, oral, de doua ori pe zi, timp de 14 zile
(pag. 383-386)

Pag. 146 din 146