10.

SINDROAMELE MAJORE ALE SISTEMULUI NERVOS

I. COMPLEMENTUL SIMPLU

1. Care este una din cele mai frecvente plângeri prezentate medicului de către pacient?
A. Durerea de cap.
B. Indispoziţia.
C. Dereglarea de memorie.
D. Tulburarea de somn.
E. Durerea în regiunea lombară a coloanei vertebrale.

2. Indicaţi rata de cefalei primare (adică fără modificări organice):

A. 85%.
B. 90%.
C. 90-92%.
D. 30-50%.
E. 20-40%.

3. Pilonul fundamental într-un diagnostic corect al cefaleei îl constituie:

A. Examenul neuroimagistic.
B. Examenul de laborator.
C. Examenul neurologic obiectiv.
D. Anamneza detaliată.
E. Examenul fundului de ochi.

4. Care este cea mai frecventă greşeală de diagnostic în stabilirea diagnosticului de

cefalee:
A. Utilizarea metodelor instrumentale de diagnostic în detrimentul unei anamneze
complete.
B. Iniţierea unui tratament, în detrimentul unui examen neurologic obiectiv.
C. Subaprecierea rezultatelor examenului de laborator.
D. Supraaprecierea rezultatelor examenului neurologic obiectiv.
E. Inscripţiile sărace făcute de medic în foaia de observaţii ambulatorii.

5. Constatarea edemelor în regiunea feţei cianoza mucoaselor în cadrul examenului

obiectiv al unui bolnav cu cefalee ar putea eventual sugera:
A. Un hematom intracranian.
B. O insuficienţă venoasă.
C. O hemoragie subarahnoidiană.
D. O tumoare cerebrală.
E. Un sindrom de hipertensiune intracraniană.

6. Marea majoritate a durerilor de cap o constituie:

A. Cefaleea condiţionată de hipertensiunea intracraniană.
B. Cefaleea posttarumatică.
C. Cefaleea cervicogenă.
D. Cefaleea medicamentoasă.
E. Cefaleea primară (esenţială).

7. Tipic aura în migrena cu aură durează:

A. De la 4 la 72 ore.
B. 20-30 minute.
C. Câteva secunde.
D. Nu mai puţin de 72 ore.
E. Mai mult de 72 ore.

8. Cel mai frecvent în migrena cu aură se întâlneşte aura:

A. Olfactivă.
B. Oftalmică sau vizuală.
C. Vestibulară.
D. Auditivă.
E. Senzorială.

9. Semnele neurologice în migrena clasică dispar:

A. În termen de la 4 la 72 de ore.
B. În câteva minute (maximum peste 60 min).
C. În câteva secunde (maximum peste 60 sec).
D. În termen de la 20 la 30 minute.
E. În decurs de 24-48 ore.

10. Sfârşitul unei versiuni tipice de migrenă cu aură este:

A. „Scotomul scintilant”.
B. Hipersensibilitatea la lumină (fotofobia).
C. Hipersensibilitatea la sunete (fonofobia).
D. Greţurile şi vărsăturile.
E. Instalarea somnului.

11. Prevalenţa migrenei în populaţie este de circa:

A. 5%
B. 10%.
C. 15%.
D. 20%.
E. 25%.

12. Rolul determinant în procesul ciclic de patogeneză a migrenei îl au mecanismele:

A. De eliberare a aminelor vasogene din pereţii vaselor durei mater şi a celor ale
scalpului.
B. De sinteză şi eliberare a serotoninei.
C. De anomalii biochimice ale opiodelor, prostoglandinelor şi ale diverselor peptide.
D. Cerebrale.
E. Genetice.

13. Tratamentul profilactic al migrenei se iniţiază în cazul atacurilor mai frecvente de:
A. 1 pe lună.
B. 2 pe lună.
C. 5 pe an.
D. 1 pe an.
E. 1 pe săptămână.

14. Prevalenţa cefaleei tensionale în populaţie este de:

A. 30-50%.
B. 10-20%.
C. 60-70%.
D. 80-90%.
E. 100%.

15. Indicaţi cea mai frecventă cauză a cefaleei de tip tensional:

A. Angoasa.
B. Anxietatea.
C. Depresia.
D. Ipohondria.
E. Isteria.

16. Indicaţi medicamentul care, de regulă, înlătură completamente durerea în

hemicrania paroxismală:
A. Naproxenul.
B. Clonazepamul.
C. Alprazolamul.
D. Indometacina.
E. Papaverina.

17. În care termen după traumatism cranio-cerebral apare cefaleea posttraumatică:

A. În primele14 zile după traumatism.
B. După 30 zile de la traumatism.
C. Între 15 şi 30 zile de la traumatism.
D. După 3 luni de la traumatism.
E. Între 3 şi 6 luni de la traumatism.

18. „Lovitura de pumnal” este expresia pe care o utilizează frecvent pacienţii cu cefalee
cauzată de:
A. Cefalee posttraumatică.
B. Hipertensiune arterială (feocromocitom, eclampsie).
C. Hemoragie subarahnoidiană.
D. Consumul substanţelor chimice sau de sistarea lor.
E. Osteocondroză cervicală.

19. Care cefalee ocupă în SUA al III-lea loc după cefaleea tensională şi după migrenă?
A. Cefaleea condiţionată de hipertensiunea intracraniană (HIC).
B. Durerea de cap la pacienţii hipertensivi.
C. Cefaleea în ictusul cerebral hemoragic.
D. Cefaleea de abuz sau cefaleea medicamentoasă.
E. Cefaleea cervicogenă.

20. Realmente cefaleea cervicogenă este condiţionată doar de modificări vertebrale la

nivelul:
A. C1 – C3.
B. C4 – C5.
C. C5.
D. C6.
E. C7.

21. Drept cauză a neuronitei vestibulare se presupune:

A. Otita medie.
B. Traumatizmul cranio-cerebral.
C. Intoxicaţiile.
D. Virozele.
E. Hidropsul endolimfatic al capsulei otice.

22. Cea mai frecventă formă de vertij vestibular este considerat:

A. Vertijul fiziologic.
B. Vertijul din neuronita vestibulară.
C. Vertijul poziţional benign.
D. Vertijul din vestibulopatia recurentă benignă.
E. Vertijul din boala Meniere.

23. Răul de mare este provocat de:

A. O leziune centrală a sistemului vestibular.
B. O leziune periferică a sistemului vestibular.
C. Dereglările emoţionale (anxietate, isterie) asociate cu hiperventilaţie, tahicardie,
bradicardie etc.
D. Leziunea căilor vestibulare ascendente.
E. Disocierea puternică a sistemului vestibular şi lipsa stimulării vizuale.

24. Surditatea acută este foarte rar întâlnită în:

A. Atacul ischemic de trunchi cerebral.
B. Boala Meniere.
C. Vertijul de origine medicamentoasă.
D. Oscilopsie.
E. Ictusul cerebelos.

25. Se numeşte oscilopsie:

A. Senzaţia neplăcută de mişcări ritmice, vibraţie a obiectelor nemişcate.
B. Episodul vertiginos de câteva secunde, care apare la anumite mişcări ale capului.
C. Diplopia, dizartria, tulburările de sensibilitate, hemipareza, sindromul Claude
Bernard-Horner.
D. Surditatea unilaterală acută.
E. Hiporeflexia labirintică lateralizată.

26. Eficacitatea baclofenului uneori e vădită în tratamenul:

A. Oscilopsiei.
B. Ictusului cerebelos.
C. Atacului ischemic de trunchi cerebral.
D. Sindromului vestibular central.
E. Vertijul fiziologic funcţional.

27. Acum în hidrocefalia normotensivă preferenţial este folosită:

A. Tratamentul conservator.
B. Şuntul Torkildsen.
C. Şuntul ventriculo-peritoneal.
D. Puncţiile lombare repetate.
E. Medicaţia antitoxoplazmozică.

28. Punctul central al tabloului clinic în demenţă îl constituie:

A. Mersul pacientului cu paşi mici, precipitaţi, făcând impresia că tălpile sunt lipite de
podea şi bolnavul alunecă pe sol.
B. Dereglarea de somn.
C. Alterarea facultăţilor intelectuale.
D. Instabilitatea în poziţia Romberg.
E. Disfazia semantică.

29. Indicaţi numărul de itemi pe care îi cuprinde Mini-Mental State Examination (MMS):
A. 10.
B. 20.
C. 30.
D. 40.
E. 50.

30. Conceptul clasic de demenţă vasculară (DV) cuprinde:

A. Orice demenţă, ce se stabileşte în consecinţa accidentelor vasculare cerebrale
hemoragice sau ischemice.
B. Leziunile trunchiului cerebral cu implicarea sistemului cerebelos.
C. Tulburările metabolice, maladia Konovalov-Wilson, hipoparatireoidismul.
D. Scleroza multiplă şi alte maladii cu afectarea mielinei.
E. Encefalopatia în infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV).

31. Scorul Hachinski (Hachinski et al., 1975) a fost propus pentru:

A. Distingerea diferitelor varietăţi anatomo-clinice în cadrul demenţei vasculare.
B. Diferenţierea demenţei vasculare de demenţele degenerative.
C. Identificarea formelor focale de demenţă vasculară.
D. Stabilirea criteriilor de diagnostic ale maladiei Binswanger.
E. Diagnosticarea demenţelor corticale şi subcorticale.

32. Indicaţi scorul Hachinski care este în favoarea diagnosticului de demenţă vasculară:
A. 16 puncte.
B. 8 puncte.
C. Mai mic de 4 puncte.
D. Mai mare sau egal cu 7 puncte.
E. 10-15 puncte.

33. Din punct de vedere neuropatologic, pentru maladia Binswanger este caracteristică:
A. Afectarea arterelor de calibru mare prin ateroscleroză sau embolii de origine
cardiacă.
B. Un infarct bilateral cu sediul în teritoriul profund al arterelor cerebrale posterioare.
C. Afectarea substanţei albe, descrisă sub termenul de leucoaraioză.
D. Degenerescenţa neurofibrilară.
E. Amiloidoza vasculară cerebrală.

34. Calcificarea idiopatică a ganglionilor bazali se mai numeşte:

A. Maladie Parkinson.
B. Coree Huntington.
C. Paralizie supranucleară progresivă.
D. Boală Fahr.
E. Maladie Binswanger.

35. Indicaţi maladia care este cauza cea mai frecventă a demenţelor:
A. Sarcoidoza.
B. Hidrocefalia cu presiune normală.
C. Demenţa depresivă („pseudodemenţa”).
D. Maladia Alzheimer.
E. Scleroza multiplă.

36. Gena codantă pentru peptida amiloidă (peptide β sau A 4) este localizată pe
cromozomul:
A. 7.
B. 14.
C. 21.
D. 28.
E. 35.

37. Enzima cheie în lanţul de biosintezei de acetilcolină este:

A. Colinacetiltransferaza.
B. Glucoronil-transferaza.
C. α-L-iduronidaza.
D. Iduronat-sulforaza.
E. Glucozo-6-fosfataza.

38. În maladia Pick întotdeauna este păstrat:

A. Lobul frontal.
B. Lobul parietal.
C. Sistemul hipocampo-amigdalian.
D. Lobul temporal.
E. Lobul occipital.

39. Cea mai importantă cauză tratabilă a tulburărilor de memorie a oamenilor vârstnici
este:
A. Pseudodemenţa depresivă.
B. Boala cu corpi Lewy difuzi (BCLD).
C. Maladia Pick.
D. Maladia Alzheimer.
E. Maladia Binswanger.

40. Alegeţi descrierea corectă a comei I (comei vigile) (după Mollaret şi Gonlon,
Bogolepov):
A. Pacientul este în poziţie orizontală identică cu cea a unui om ce doarme, unele
reflexe (strănutatul, căscatul) sunt păstrate.
B. Bolnavul este inert, absent, areactiv, dar stimulenţii dureroşi şi uneori verbali îl pot
trezi. De regulă, tulburări de reflexe nu se constată.
C. Pacientul nu mai poate fi trezit, dar funcţiile vegetative vitale (respiraţia, circulaţia,
termoreglarea) sunt păstrate.
D. La imposibilitatea de contact cu pacientul se mai adaugă şi tulburări vegetative
importante de nivel trunchiular: dereglări respiratorii şi circulatorii, dereglări ale
temperaturii corporale.
E. Suprimarea funcţiilor vegetative (cardiovasculare, respiratorii de termoreglare) şi
motorii (atonie şi areflexie totală) este exprimată maximal. Se constată midriază
bilaterală, EEG – linişte electrică. Menţinerea vieţii acestei stări ireversibile poate fi doar
prin mijloace artificiale.

41. Scorul total de 9-12 puncte după scala Glasgow indică:

A. Stare de conştienţă completă.
B. Somnolenţă.
C. Obnubilare (sopor, stupoare).
D. Comă.
E. Moarte cerebrală.

42. Mai frecvent respiraţia Chein-Stokes o întâlnim în cadrul:

A. Traumatismelor cranio-cerebrale.
B. Accidentelor vasculare cerebrale.
C. Encefalitelor.
D. Maladiilor somatice.
E. Tumorilor de fosă craniană posterioară.

43. Respiraţia haotică denotă leziunea:

A. Bilaterală în profunzimea emisferelor şi nucleilor bazali.
B. Metabolică a creierului.
C. Hipoxemia.
D. Atacul de panică.
E. Bulbului rahidian.

44. Pentru deschiderea ochilor indusă printr-o stimulare dureroasă după scala Glasgow
pacientul este apreciat cu următorul număr de puncte:
A. 5.
B. 4.
C. 3.
D. 2.
E. 1.

45. Pentru răspuns verbal confuz, dezorientat după scala Glasgow pacientul este
apreciat cu următorul număr de puncte:
A. 5.
B. 4.
C. 3.
D. 2.
E. 1.

46. Pentru răspuns motor adaptat ordinului verbal după scala Glasgow pacientul este
apreciat cu următorul număr de puncte:
A. 6.
B. 5.
C. 4.
D. 3.
E. 2.

47. Leziunile punţii lui Varolio duc la următoarea poziţie a ochilor:

A. Partea opusă focarului, adică în direcţia hemiparezei.
B. Spre focar, adică în partea opusă hemiparezei.
C. Strabism divergent din contul globului ocular din partea focarului.
D. Strabism convergent din contul globului ocular din partea opusă focarului.
E. Strabism convergent bilateral.

48. Midriaza unilaterală cu absenţa reacţiei fotopupilare la pacientul comatos denotă:

A. Leziunea mezencefalului.
B. O comă hipoglicemică.
C. O comă barbiturică.
D. O angajare temporo-tentorială.
E. O supradozare de pilocarpină..

49. Controlul fenomenului ochilor de păpuşă la pacientul în stare de comă este

contraindicat în cazul:
A. La suspiciu de leziune a protuberanţei.
B. Leziunilor mezencefalului.
C. Supradozării de narcotice.
D. Ictus cerebral ischemic sau hemoragic.
E. La suspiciu de fracturi ale vertebrelor cervicale.

50. Care comă constituie prima problemă discutată (în legătură cu urgenţa pe care o
impune) după eliminarea hipoglicemiei şi a unui hematom intracranian?
A. Otrăvire, alcool.
B. Starea de rău epileptic non-convulsiv.
C. Coma febrilă.
D. Encefalopatia hipoxico-hipotensivă.
E. Encefalopatia hepatică.

51. Indicaţi perioada de timp în care regresează o comă după un acces epileptic (comă
postcritică):
A. 30 minute.
B. 1 oră.
C. 3 ore.
D. 24 ore.
E. 48 ore.

52. Care din investigaţiile complementare enumerate mai jos elucidează starea de
comă în cadrul unui status epileptic asimptomatic (status de absenţe)?
A. Scanerul cerebral.
B. Rezonanţa magnetică cerebrală.
C. Electroencefalografia (EEG).
D. Puncţia lombară.
E. Potenţiale evocate somatosenzoriale (PESS).

53. Cel mai frecvent într-o comă cauzată de dezechilibru ionic e vorba de:
A. Hipercalciemie pronunţată.
B. Hipocaliemie.
C. Hipercaliemie.
D. Hipocalciemie.
E. Hiponatriemie.

54. O injecţie de flumazenil poate duce la o reversibilitate a comei cauzate de:

A. Otrăvire cu antidepresive triciclice.
B. Utilizarea izolată a benzodiazepinelor.
C. Otrăvire cu alcool.
D. Supradozarea opiaceelor.
E. Intoxicaţie cu oxid de carbon.

II. COMPLEMENTUL MULTIPLU

1. Este foarte important ca în afara de analiza minuţioasă a cefaleei în procesul de
diagnostic să se şină cont de următoarele momente:
A. Prezenţa altor maladii neurologice concomitente.
B. Prezenţa altor maladii somatice concomitente.
C. Prezenţa tulburărilor afective (anxietate, stres, panică, depresie etc.).
D. Prezenţa tulburărilor vegetative (distonie neurovegetativă, sindrom de hiperventilaţie,
tetanie etc.).
E. Completarea anchetei structurate pentru anamneza pacienţilor fără cefalee.

2. Indicaţi metodele de investigaţii suplimentare utilizate în caz de necesitate la bolnavii

care prezintă ca simptom central cefaleea:
A. Tomografia computerizată.
B. Rezonanţa magnetică nucleară.
C. Roentgenografia craniului şi a sinusurilor, vertebrelor cervicale.
D. Analiza generală şi biochimică a sângelui.
E. Single Photon Emission Computed Tomography (SPECT).

3. Indicaţi care din cefaleele primare se întâlnesc mai frecvent în experienţa clinică:
A. Migrena.
B. Cefaleea tensională.
C. Cefaleea cluster (în ciorchine).
D. Cefaleea diversă fără leziuni structurale.
E. Cefaleea cronică paroxismală.

4. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la migrenă:

A. Este o maladie cu manifestări paroxistice de cefalee cu durată de la 4 la 72 ore.
B. La debut este deseori unilaterală.
C. Are caracter pulsatil de intensitate medie sau severă.
D. Nu alterează activitatea cotidiană şi se reduce esenţial la efort fizic.
E. Este asociată cu greţuri, vome, fonofobie şi fotofobie.

5. Indicaţi manifestările care se întâlnesc cel mai frecvent în aura vizuală:

A. Sclipiri scurte.
B. Zigzaguri.
C. Sfere („scotom scintilant”).
D. Filamente luminoase.
E. Apare o iluzie a mişcării corpului sau a obiectelor din jur.

6. Indicaţi manifestările neurologice care pot apărea în migrena asociată:

A. Hemipareza.
B. Tulburări de sensibilitate.
C. Tulburări oculomotorii.
D. Semne meningiene.
E. Semne de elongaţie.

7. Preparatele căror grupe sunt considerate actualmente cele de bază pentru jugularea
atacurilor migrenoase?
A. Antiinflamatoare nesteroidiene.
B. Salicilatele.
C. Preparatele ergotaminei.
D. Triptanele.
E. Antidepresantele.
8. Indicaţi produsele, consumul cărora poate provoca vasoconstricţie şi, respectiv –
accesul migrenos:
A. Vin roşu.
B. Caşcaval.
C. Nuci.
D. Miere de albini.
E. Ciocolată.

9. Selectaţi sinonimele corecte ale cefaleei tensionale:

A. Cefalee de hipertensiune intracraniană.
B. Cefalee cauzată de hipertensiune arterială.
C. Cefaleea psihomiogenă.
D. Cefaleea de stres.
E. Cefaleea esenţială.

10. Alegeţi afirmaţiile corecte care fac parte din definiţia cefaleei de tip tensional:
A. Este o entitate clinică care se manifestă prin episoade sau stări de dureri de cap de
intensitate uşoară şi moderată ce nu afectează activitatea zilnică şi nu se amplifică la
efort fizic.
B. Durerea este bilaterală cu senzaţie de presiune, de constrângere sau de greutate şi
nu e pulsatilă.
C. Nu se asociază cu fono- şi fotofobie.
D. Se asociază cu greaţă şi vomă.
E. Cefaleea tensională episodică poate dura de la 30 de minute până la 7 zile, iar cea
cronică are loc mai des de 15 zile pe lună sau 180 de zile pe an.

11. Pacienţii cu cefalee tensională afirmă că:

A. „Un cerc de metal îmi strânge capul”.
B. „Capul e strâns într-o menghină”.
C. Au senzaţii neplăcute în interiorul craniului.
D. Au furnicături sub piele.
E. Durerea este brutală, sfredelitoare şi penetrantă, apărând des noaptea la aceeaşi oră
(cefalee tip „deşteptător”).

12. Cazurile cele mai frecvent întâlnite de cefalee tensională sunt condiţionate de:
A. Factorii psihogeni.
B. Conflictele intrapsihice.
C. Suprasolicitările fizice.
D. Panică.
E. Depresie.

13. Indicaţi poziţiile care pot provoca încordarea antifiziologică a muşchilor şi, respectiv
– cefaleea tensională:
A. Lucrul la computer.
B. Conducerea maşinii.
C. Încordarea vizuală în diferite profesii (dispecerat, observaţii microscopice etc.).
D. Săriturile în apă.
E. Lucrul de creaţie (poet, scriitor, cercetător ştiinţific etc.).

14. Depresia latentă marcată, care se prezintă ca o cefalee tensională poate fi tratată
cu doze suficiente de:
A. Analgezice (aspirina, paracetamolul, citramonul, sedalgina).
B. Miorelaxante (sirdalud).
C. Antidepresive tricilcice (amitriptilină).
D. Fluoxetină (framex, prozac).
E. Antibiotice.

15. Tratamentul atacului dureros în cefaleea „în ciorchine” se face cu ajutorul:

A. Dihidroergotaminei (spray nazal).
B. Triptanelor.
C. Inhalaţiei oxigenului pur timp de 10 minute.
D. Litiului carbonat.
E. Antagoniştilor ionilor de calciu (nimotop, verapamil, izoptin).

16. Criteriile cefaleei simptomatice sunt următoarele:

A. Este o cefalee eterogenă (cefaleea tensională cronică, migrenă cronică, asocierea
lor), care are loc zilnic sau aproape zilnic mai mult de 4 zile pe săptămână sau mai mult
de 15 zile pe lună cu durata cotidiană de 4 sau mai multe ore pe zi.
B. Prezenţa simptomelor şi semnelor clinice ale maladiei de bază.
C. Rezultatele investigaţiilor suplimentare (de laborator şi instrumentale) confirmă
maladia de bază.
D. Prezenţa legăturii cauzale între boala de bază şi cefalee.
E. Cefaleea dispare la tratamentul eficace al maladiei de bază.

17. Indicaţi maladiile în urma cărora cel mai frecvent apare hipertensiunea
intracraniană:
A. Tumoare cerebrală.
B. Isterie.
C. Meningită.
D. Encefalită.
E. Abces cerebral.

18. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la durerea de cap la pacienţii hipertensivi:

A. Apare la creşterea bruscă a tensiunii arteriale diastolice (mai mult de 25%).
B. Dispare peste 24 de ore după normalizarea tensiunii arteriale.
C. În majoritatea cazurilor cefaleea este de origine mixtă: condiţionată de creşterea
bruscă a tensiunii arteriale, legată cu insuficienţa venoasă şi asociată cu cefaleea
tensională.
D. Coincide în timp cu utilizarea de medicamente hipotensive.
E. Injecţiile locale (novocaină, lidocaină, hidrocortizon) în punctele de proiecţie a
nervului occipital reduc durerea având în acelaşi timp şi o importanţă diagnostică.

19. Tratamentul pacienţilor cu cefalee de abuz (cefalee medicamentoasă) include:

A. O discuţie explicativă.
B. Dublarea dozei de antalgici.
C. Dezintoxicarea pacienţilor în condiţii de staţionar.
D. Antidepresivele.
E. Ergotaminele şi triptanele.

20. Indicaţi sistemele responsabile de orientarea şi stabilitatea spaţială:

A. Olfactiv.
B. Vizual.
C. Auditiv.
D. Vestibular.
E. Somato-senzitiv.

21. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la vertijul veritabil (vertigo):

A. Este condiţionat de o leziune centrală sau periferică a sistemului vestibular.
B. Apare o iluzie a mişcării corpului sau obiectelor din jur, asociată cu senzaţii de rotire,
cădere, înclinare sau balansare.
C. Este asociat cu simptome vegetative (greaţă, vomă, transpiraţie, tahicardie).
D. Este asociat cu simptome afective (anxietate, panică).
E. Niciodată nu este acompaniat de nistagmus. Pacientul este stabil în poziţia
Romberg, nu se clatină la mers.

22. Triada clasică a maladiei Meniere este reprezentată prin:

A. Tulburare de echilibru la mers ce poate persista.
B. Diminuare tranzitorie a simţului olfactiv.
C. Vertij episodic rotatoriu.
D. Acufene unilaterale.
E. Pierderea fluctuantă a auzului.

23. Sindromul vestibular central prin leziunea căii vestibulo-oculogire se caracterizează

prin:
A. Diminuare tranzitorie a auzului.
B. Vertij nesistemic, de intensitate mică sau moderată.
C. Un nistagmus adesea în mai multe direcţii: orizontal, vertical sau rotatoriu.
D. Hipoacuzie unilaterală amplificată de acufene.
E. O instabilitate nesistemică în proba Romberg, frecvent retropulsie.

24. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sindromul vestibular central:

A. Semnele fizice nu sunt proporţionale cu datele examenului clinic şi nici nu evoluează
paralel cu ele.
B. Pot fi găsite semne neurologice asociate (în cadrul altor sisteme).
C. Nu este o hiporeflexie labirintică lateralizată şi nici surditate unilaterală.
D. Cel mai frecvent se întâlneşte în maladiile ce pot afecta direct sau indirect trunchiul
cerebral şi cerebelul.
E. Reprezintă doar 6% din cauzele vertijului.

25. Indicaţi maladiile în care vertijul vestibular central se întâlneşte cel mai frecvent:
A. Ischemia medulară.
B. Ictusul cerebelos.
C. Scleroza multiplă.
D. Tumorile de fosă craniană posterioară.
E. Migrena bazilară.

26. Hidrocefalia normotensivă se caracterizează prin:

A. Sindrom hipertensiv intracerebral.
B. Demenţă.
C. Apraxia mersului.
D. Incontinenţă de urină.
E. Incontinenţă de mase fecale.

27. Maladiile ce pot provoca demenţa se clasifică în următoarele categorii principale:

A. Maladii, care afectează alte organe (ficatul, rinichii etc.) fără a afecta direct creierul.
B. Maladii însoţite de afectarea creierului, asociate de simptome neurologice: tumori
cerebrale, traumatisme cerebrale, maladia Huntington, maladia Creutzfeldt-Jakob,
maladia Parkinson etc.
C. Demenţe primare pentru a caracteriza formele, prezentând o simptomatologie
esenţial limitată la demenţă: însăşi maladia Alzheimer, cât şi alte maladii degenerative
non-Alzheimer.
D. Maladii oncologice cu implicarea secundară a creierului (encefalita limbică
paraneoplazică).
E. Maladii de sistem cu afectarea primitivă a vaselor cerebrale (vasculite cerebrale).

28. Criteriile utilizate în mod curent pentru stabilirea diagnosticului de demenţă (criteriile
DSM-IIIR) sunt următoarele:
A. Punerea în evidenţă a unei alterări a memoriei pe termen scurt şi de lungă durată.
B. Prezenţa a cel puţin uneia din manifestări: alterarea gândirii abstracte; alterarea
raţionamentului; afazie, apraxie sau agnozie; alterarea personalităţii.
C. Perturbările A şi B care tulbură în mod semnificativ activităţile profesionale sau
sociale ori relaţiile cu semenii.
D. Apare în mod exclusiv în evoluţia unui „delirium” (stare de confuzie).
E. Una din următoarele condiţii: (1) punerea în evidenţă a factorilor organici specifici
consideraţi etiologic legaţi de perturbare; (2) factorul organic este presupus, dacă nici o
tulburare mentală sau organică nu poate explica simptomele.

29. Indicaţi formele anatomo-clinice de demenţe vasculare:

A. Demenţa prin infarcte multiple.
B. Maladia Alzheimer.
C. Maladia Pick.
D. Forme focale de demenţă vasculară.
E. Maladia Binswanger.

30. Indicaţi criteriile clinice propuse de Cummings pentru identificarea demenţei

subcorticale:
A. E prezentă afazia amnestică.
B. Se manifestă tulburări afective.
C. Se manifestă tulburări ale posturii.
D. Sunt prezente hiperkinezii.
E. Este prezentă dizartria.

31. Maladia Alzheimer este însoţită de o atrofie şi moarte neuronală progresivă cu

sediul în:
A. Lobii frontali.
B. Lobii parietali.
C. Lobii temporali.
D. Sistemul hipocampo-amigdalian.
E. Lobii occipitali.

32. Leziunile cele mai caracteristice ale maladiei Alzheimer sunt:

A. Degenerescenţe neurofibrilare.
B. Plăcile senile.
C. Amiloidoza vasculară cerebrală.
D. Glioza astrocitară considerabilă.
E. Spongioza însemnată a parenchimului cerebral.
33. Schematic în evoluţia maladiei Alzheimer se deosebesc următoarele stadii:
A. Pseudo-depresivă.
B. Amnezică.
C. Astenică.
D. Demenţială.
E. Vegetativă.

34. Tomografia computerizată cerebrală şi prin rezonanţă magnetică nucleară

depistează la bolnavii cu maladia Alzheimer:
A. Modificări atrofice cerebrale (biparietale, bitemporale).
B. Atrofie selectivă pronunţată a lobilor frontali.
C. Lărgirea sistemului ventricular.
D. Lărgirea spaţiilor subarahnoidiene.
E. Acumulări de cupru în nucleii cenuşii striopalidari.

35. Care din funcţiile enumerate mai jos sunt intelectuale?

A. Abstracţia.
B. Judecata.
C. Propriorecepţia.
D. Autocritica.
E. Atenţia.

36. Reducerea limbajului în maladia Pick se traduce prin:

A. Parafazii.
B. Uitarea verbelor.
C. Uitarea substantivelor.
D. Repetiţia unor cuvinte.
E. Repetiţia aceloraşi propoziţii.

37. Indicaţi afirmaţiile corecte referitoare la maladia Pick:

A. Bulimia e frecventă chiar de la debutul maladiei.
B. Sunt pozitive semnele de prehensiune patologică.
C. Akinezie, rigiditate şi tremur.
D. Electroencefalograma (EEG) este normală.
E. Tomografia computerizată (TC) cerebrală evidenţiază o dilatare simetrică a ambelor
cornuri frontale.

38. Boala cu corpi Lewy difuzi (BCLD) se caracterizează prin:

A. Demenţă instalată progresiv.
B. Manifestări psihiatrice.
C. Lipsa manifestărilor extrapiramidale.
D. Incluziuni în citoplasma neuronilor cortexului, corpi Lewy.
E. Fluctuaţia puternică a deficitelor cognitive.

39. Conştienţa este:

A. Posibilitatea de memorizare şi concentrare.
B. Orientarea în timp.
C. Orientarea în spaţiu.
D. Prezenţa dispoziţiei pentru orice activitate.
E. Orientarea în propria persoană.

40. Din punct de vedere fiziologic conştienţa include următoarele componente:

A. Procesul de activare.
B. Conţinutul conştienţei.
C. Limbajul.
D. Praxiile.
E. Reflexele arhaice.

41. Există următoarele mecanisme de tulburare a conştienţei:

A. Leziunea difuză a cortexului emisferei cerebrale stângi.
B. Leziunea difuză a cortexului emisferei cerebrale drepte.
C. Leziunea difuză şi bilaterală a cortexului cerebral.
D. Leziunea trunchiului cerebral.
E. Combinarea leziunilor trunculare şi corticale bilaterale.

42. Suferinţa căilor nervoase ce provoacă tulburările de conştienţă cel mai frecvent este
legată de un proces multifactorial ce rezultă din:
A. Un proces difuz sau multifocar ce influenţează metabolismul neuronal (anoxie,
tulburări metabolice, intoxicaţii).
B. Leziuni structurale ce afectează selectiv partea ascendentă a formaţiunii reticulate
sau difuz emisferele cerebrale.
C. Repercusiunea la distanţă a unui focar lezional asupra structurilor axiale prin
intermediul unei hipertensiuni intracraniene (HIC).
D. Angajarea, adică deplasarea ţesutului cerebral în conformitate cu gradientul de
presiune.
E. Factorul circulator (ischemii, hemoragii cerebrale).

43. Răspunsul la care întrebări are importanţă decisivă în majoritatea cazurilor pentru
soarta pacientului aflat în comă?
A. Este, oare, o comă organică sau pseudocomă (funcţională, psihogenă)?
B. Este, oare, la un asemenea pacient prezentă „moartea creierului”?
C. În cazul unei come organice este vorba de un proces difuz (coma metabolică) sau de
un proces local, de focar (coma neurogenă)?
D. Patogenia stării comatoase.
E. Etiologia stării comatoase.

44. Scala Glasgow de apreciere a profunzimii comei este construită pe aprecierea

cantitativă a următoarelor răspunsuri esenţiale:
A. Deschiderea ochilor.
B. Deschiderea gurii.
C. Protruzia limbii.
D. Verbal.
E. Motilitatea membrelor.

45. Indicaţi fenomenele de motilitate care sunt semne elocvente ale unei come
metabolice:
A. Mişcări generalizate ale membrelor, trunchiului corpului, capului.
B. Mioclonia.
C. Asterixisul.
D. Extensia membrelor superioare.
E. Flexia mâinilor şi extensia picioarelor.

46. Care din stările enumerate mai jos pot fi confundate cu stările comatose:
A. Somnul profund.
B. Simularea conştientă.
C. Mutismul akinetic.
D. Deaferentarea motorie (locked-in syndrome).
E. Starea vegetativă.

47. Mutismul akinetic rezultă din:

A. Leziune frontală bilaterală.
B. Hidrocefalie acută.
C. Leziune a formaţiunii reticulare mezencefalice.
D. Leziune protuberanţială prin tromboza arterei bazilare.
E. Mielinoză centrală.

48. Comunicarea cu un pacient aflat în stare de deaferentare motorie (locked-in

syndrome) se face prin:
A. Extensia membrelor inferioare.
B. Flexia membrelor superioare.
C. Proba cu ridicarea mâinilor şi lăsarea lor bruscă să cadă la nivelul feţei.
D. Clipire.
E. Mişcări ale globilor oculari pe verticală.

49. Care din stările enumerate mai jos pot provoca come reversibile?
A. Hipoglicemia.
B. Tumoarea infiltrativă de trunchi cerebral.
C. Meningoencefalita.
D. Hematomul extradural.
E. Hematomul subdural.

50. Alegeţi semnele clinice ce ar indica o comiţialitate:

A. Crize convulsive generalizate.
B. Spasme tonice.
C. Secuse oculo-palpebrale.
D. Muşcături ale limbii şi mucoaselor cavităţii bucale.
E. Răspunsul motor al mimicii faciale sau al membrelor la stimulenţi algici.

51. Encefalopatia hepatică se manifestă prin:

A. Asterixis.
B. Hipertonie extrapiramidală.
C. Hiperventilaţie.
D. Miros dulceag din gură.
E. Hipotermie.

III. ASOCIEREA SIMPLĂ

1. Asociaţi cifrele cu literele:

a. Cefaleea primară.
b. Cefaleea secundară.
1. Migrena.
2. Traumatism.
3. Tulburări vasculare.
4. Cefaleea de tensiune.
5. Cefaleea cluster (în ciorchine).
6. Tulburări intracraniene non-vasculare.
7. Utilizarea substanţelor şi sistarea lor.
 8. Infecţii non-cefalice.
9. Tulburări metabolice.
10. Tulburări ale structurilor faciale şi craniene.
11. Nevralgii craniene, dureri ale trunchiurilor
nervoase.
12. Cefaleele diverse fără leziuni structurale.

2. Grupaţi preparatele medicamentoase utilizate în tratamentul simptomatic (de stopare)

şi profilactic (de prevenire) a acceselor de migrenă:
Tratamentul: Preparatele:
a. Simptomatic. 1. Acid acetilsalicilic.
b. Profilactic. 2. Paracetamol.
3. Preparate mixte (sedalghin, pentalghin,
spasmoveralgin).
4. Preparate din grupul antiinflamatoarelor
nesteriodiene (naproxenul ş.a.).
5. Propranolol.
6. Atenolol.
7. Metoprolol.
8. Redergin.
9. Dihidroergotamină.
10. Digidergot.
11. Nimotop.
12. Verapamil.
13. Flunarizin.
14.Imigran.
15. Zomig.
16. Naramig.
17. Sandomigran.
18. Piritol.
19. Metisirgid.
20. Amitriptilina.

3. Asociaţi cifrele cu literele:

a. Tulburări de comportament. 1. Pierderea conştienţei propriei
b. Simptome afective. persoane şi deficitelor sale.
2. Depresie.
3. Dezinhibiţie.
4. Anxietate.
5. Ideaţie suicidară.
6. Rigiditate mentală.
7. Dsitractibilitate.
8. Idei fixe.
9. Ipohondrie.
10. Impulsivitate.
11. Indiferenţă.

4. Indicaţi medicaţia de urgenţă în dependentă de etiologia comei:

Comă cauzată de: Medicaţia:
a. Utilizare izolată de 1. Oxigenoterapia (normo- hiperbarică).
benzodiazepine. 2. Naloxonă.
b. Supradozarea 3. Flumazenil.
opiaceelor.
c. Intoxicaţie cu oxid de
carbon.

IV. TESTE DE TIP RELAŢIE CAUZĂ-EFECT, LA CARE SE VA NOTA CU:

A – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi există o relaţie de tip cauză-efect între ele;
B – dacă ambele afirmaţii sunt adevărate şi nu există o relaţie de tip cauză-efect între
ele;
C – dacă prima afirmaţie este adevărată, iar cea de a doua este falsă;
D – dacă prima afirmaţie este falsă, iar cea de a doua este adevărată;
E – dacă ambele afirmaţii sunt false.

1. Migrena cu aură este denumită şi neurologică, deoarece înainte de acces sau în

timpul lui apar semne neurologice de focar de durată scurtă.

2. Cefaleea tensională nu este asociată cu fotofobie, greaţă, vomă, în schimb, ea de

regulă este acompaniată de tulburări anxioase (mai ales cefaleea episodică) şi
depresive (varianta cronică).

3. Vertijul este un simptom foarte frecvent întâlnit, dar insuficient cunoscut de marea
majoritate a medicilor din cauza maladiilor multiple care îl provoacă (neurologice,
psihice, cardiovasculare, oftalmologice, ale urechii) şi patogenezei complexe.

4. Identificarea unei afecţiuni cerebrovasculare presupune atât observarea semnelor

focale la examenul neurologic, cât şi obiectivizarea leziunii vasculare prin metode
neuroimagistice.

5. Orice comă este cauzată fie de o leziune neurologică (comă primară) asociată cu
semne neurologice de focar, fie de o atingere metabolică sau toxică (comă secundară),
care mai frecvent prezintă semne neurologice simetrice.