Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TesteLicentaMedicina2016 PDF
TesteLicentaMedicina2016 PDF
A. alergenii de interior, cel mai frecvent implicati, * 14 Referitor la fiziopatologia astmului bronsic,
sunt polenurile si fungii urmatoarea afirmatie este adevarata:
B. se caracterizeaza prin episoade recurente de: A. limitarea fluxului de aer in astmul bronsic are
wheezing, dispnee, constrictie toracica şi tuse corespondent funcţional sindromul restrictiv;
C. reactia alergica tardiva se produce la 6-9 ore B. obstrucţia din astmul bronsic se caracterizează
de la provocarea alergenică prin reversibilitate spontana sau dupa un
D. transferul gazos prin membrana alveolocapilara medicament bronhodilatator;
este în mod caracteristic modificat în astm C. hiperreactivitatea bronşică nu este o
E. obstructia din astmul bronsic se caracterizeaza caracteristica a astmului;
prin reversibilitate D. transferul gazos prin membrana
(pag. 41) alveolocapilara este în mod caracteristic
modificat în astm;
10 Alegeti afirmatiile adevarate despre E. hiperinflatia insoteste obstructiile usoare.
clasificarea astmului in functie de severitate:
(pag. 41)
A. Treapta 4 prezinta simptome nocturne de 2 ori
pe luna
B. Treapta 2 se caracterizeaza prin VEMS ≥80%
din prezis
C. Treapta 1 se caracterizeaza prin variabilitatea
PEF <20%
D. Treapta 3 prezinta simptome nocturne mai mult
de 2 ori pe saptamana
E. Treapta 4 prezinta simptome nocturne frecvente
(pag. 45)
E. Melanoamele B. T4N2M0
B. Tomografie computerizata
C. Hemoglobina glicozilata
D. Determinarea markerilor tumorali
E. Bilant hepatic
(pag. 54)
*2 Care dintre următoarele afirmaţii privind A. examenul bacteriologic este principala metodă
tuberculoza la om este adevarata? pentru diagnosticul de certitudine al TB
B. este necesara o singura proba de sputa
A. Infecţia este însoţită întotdeauna de
îmbolnăvirea TB; C. recoltarea sputei trebuie facuta preferabil seara;
B. Forma pulmonară este rară; D. produsele destinate examenului bacteriologic
sunt: sputa expectorată spontan prin tuse, urina
C. Calea de transmitere este aeriană;
si lichidul peritoneal;
D. Tratamentul constă în asociere de antibiotice
E. Examenul bacteriologic pentru micobacteriile
timp de 2 luni;
TB cuprinde microscopia în coloraţia May-
E. În 25% din cazuri infecţia primară progresează Grünwald Giemsa.
spre TB activă. (pag. 79)
(pag. 74-75)
*6 Confirmarea prezenței bacilului Koch se
*3 Tuberculoza secundară are următoarele realizează prin efectuarea de culturi pe
caracteristici: mediul:
A. Apare pe un organism nesensibilizat în prealabil A. Geloza simplă
de către infecţia primară;
B. mediul solid Löwenstein Jensen
B. TB secundara se vindecă de regulă spontan cu
C. Sabouraud
excepţia unor forme complicate;
C. Ftiziogeneza este numai endogena D. Leifson
D. 90 mg/dl C. propafenona
E. 70 mg/dl D. disopiramida
(pag. 147) E. amiodarona
(pag. 132)
* 33 Angina de novo sau angina pectorală cu
debut recent, presupune că are o vechime de: * 38 Apariția șocului cardiogen asociat unui
A. maxim 2 zile STEMI presupune afectarea a cel puțin:
C. Este atat o boala cat si un factor de risc major 6 In care dintre urmatoarele situatii apare HTA
pentru alte afectiuni cardiace, cerebrale si renale sistolica izolata?
D. Rata de control a tensiunii arteriale depaseste A. Fistula arteriovenoasa
jumatate din numarul pacientilor hipertensivi
B. Stenoza aortica valvulara
E. Reprezinta cel mai frecvent motiv de consultatie
medicala ambulatorie C. Rigiditatea aortei crescuta
A. Se caracterizeaza prin valori tensionale foarte 7 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
mult crescute si refractare la HTA din sindromul Cushing sunt
adevarate?
B. Prezinta manifestari severe ale organelor tinta
afectate A. Substratul poate fi un adenom hipofizar
C. Are un prognostic bun secretant de ACTH
D. Pacientii au valori crescute ale TA doar in B. HTA este determinata de productia in exces a
contextul consultatiei medicale cortisolului
E. Ca explicatie este invocata anxietatea excesiva C. Apare un sindrom hiperkinetic
la contactul cu medicul. D. Patogeneza implica retentia hidrosalina,
(pag. 150-151) hiperactivitatea sistemului RAA, cresterea
activitatii SNS
E. Se asociaza in timp afectarea functiei renale prin
nefrolitiaza, nefrocalcinoza.
(pag. 154)
C. Diuretticele tiazidice si blocantii de calciu * 16 HTA se considera in mod uzual atunci cand
constituie primele optiuni valorile TA sunt:
D. Nu exista dovezi ale beneficiului tratarii HTA la A. .> 115/75 mm Hg
varstnici
B. > 140/90 mm Hg
E. Riscul interferentelor medicamentoase este
ridicat C. > 120/80 mm Hg
C. Grosimea peretelui carotidian > 0,9 mm B. cresterea diurezei prin ameliorarea perfuziei
renale.
D. Velocitatea undei de puls carotido-femural > 12
m/sec C. controlul frecventei cardiace la pacientul cu
fibrilatie atriala.
E. Retinopatia
D. efectul vasodilatator.
(pag. 159-160)
E. efect anti-ischemic prin ameliorarea perfuziei
* 30 Care din urmatoarele substante miocardice.
antihipertensive este inhibitor central (pag. 191)
adrenergic?
A. Prazosin
B. Doxazosin
C. Clonidina
D. Labetalol
E. Carvedilol
(pag. 166)
E. Mutatiile genei proteinelor implicate in circulatia * 19 Care din urmatoarele afectiuni este o
calciului tezaurismoza ce determina cardiomiopatie
(pag. 200) restrictiva?
A. Carcinoidul cardiac
* 14 Care din urmatorii factori duce la ischemia
miocardica din cardiomiopatia hipertrofica? B. Boala Fabry
A. Ingustarea lumenului artrerelor coronare C. Boala Hurler
epicardice D. Amilodoza
B. Ingustarea lumenului artrerelor coronare E. Sarcoidoza
intramiocardice
(pag. 204)
C. Scaderea masei miocardice
D. Cresterea patului capilar * 20 Trasaturile clinice si hemodinamice ale
cardiomiopatiei restrictive mimeaza pe cele
E. Scaderea necesarului de oxigen ale:
(pag. 200) A. Cardiomiopatiei hipertrofice
* 15 Diagnosticul diferential al suflului sistolic din B. Cardiomiopatiei dilatative
cardiomiopatia hipertrofica se face cu: C. Pericarditei constrictive cronice
A. Suflul din stenoza aortica D. Pericarditei acute
B. Suflul din insuficienta aortica E. Cardiomiopatiei aritmogene a ventriculului drept
C. Suflul din insuficienta pulmonara (pag. 204)
D. Suflul din stenoza tricuspidiana
E. Suflul din stenoza mitrala
(pag. 202)
* 15 Cel mai comun mecanism electric in stopul 20 Urmatoarele afirmatii despre flutterul atrial
cardiac este: sunt adevarate:
A. asistola. A. in tipul I exista un circuit de reintrare la nivelul
B. disociatia electro-mecanica. atriului drept.
B. aspectul electrocardiografic tipic este de dinti de
C. fibrilatia ventriculara.
fierastrau cu frecventa de 150/minut.
D. blocul atrioventricular complet.
C. apare frecvent pe cord sanatos.
E. torsada varfurilor.
D. masajul de sinus carotidian converteste flutterul
(pag. 229) la ritm sinusal.
E. poate fi convertit prin electrostimulare overdrive.
(pag. 212-213)
A. poate fi secundara prin dilatarea inelului *8 In stenoza aortica care dintre afirmatii este
tricuspidian in hipertensiunea pulmonara (HTP) gresita:
B. cel ma frecvent este primara cauzata de RAA si A. este cea mai frecventa boala valvulara
boli congenitale
B. apare in sdr. Marfan
C. este prost tolerata, pacientul prezinta rapid
simptome de insuficienta cardiaca C. aorta ascendenta poate fi dilatata (posttenotic)
E. are risc crescut de apariție a carcinomului D. este urmată de succes în majoritatea cazurilor
scuamos esofagian E. nu are efecte adverse ce pot afecta calitatea
(pag. 257) vieţii
(pag. 258-259)
3 Următoarele afirmaţii cu privire la
diagnosticul de boală de reflux 7 Tratamentul endoscopic al bolii de reflux
gastroesofagian sunt adevărate: gastroesofagian se utilizează:
A. în majoritatea cazurilor, diagnosticul de boală A. în esofagitele severe
de reflux gastroesofagian se pune pe baza unei
B. în caz de insucces la terapia medicamentoasă
anamneze minuțioase
C. la pacienţii tineri cu simptome tipice de boală
B. diagnosticul este confirmat printr-un răspuns
de reflux gastroesofagian fără semne de alarmă
complet la administrarea de inhibitori de pompă
de protoni D. în cazul pacienţilor cu durere toracică la care
se suspectează boală de reflux gastroesofagian
C. se recurge la examinări complementare (în
principal endoscopie digestivă superioară) la toți E. la pacienţii cu complicaţii ale bolii de reflux
pacienții gastroesofagian (stenoze, hemoragii, esofag
Barrett)
D. la pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian
cu semnale de alarmă (pag. 259)
E. disfonia şi laringospasmul nu reprezintă 8 Simptomatologia bolii de reflux
indicații pentru efectuarea endoscopiei digestive gastroesofagian se caracterizează prin:
superioare la pacienţii cu boală de reflux
gastroesofagian A. pirozis și regurgitații acide de cel puțin 2 ori pe
săptămână, în decurs de 4-8 săptămâni
(pag. 256-257)
B. otita medie reprezintă “semnal de alarmă” în
4 Durerea toracică noncardiacă din boala de boala de reflux gastroesofagian
reflux gastroesofagian: C. anemia este considerată manifestare
A. reprezintă una dintre cele mai frecvente extradigestivă
manifestări extradigestive D. tusea cronică reprezintă una dintre
B. necesita eliminarea unei cauze cardiace manifestările extradigestive cele mai frecvente
C. se localizează retrosternal E. boala de reflux gastroesofagian poate sta la
originea unei dureri toracice de tip anginos
D. nu iradiază niciodată posterior, interscapular
(pag. 256)
E. poate iradia ascendent, spre mandibulă
(pag. 256) 9 La pacienţii cu esofag Barrett cu displazie de
grad înalt se poate efectua:
5 Reprezintă indicație pentru efectuarea
A. mucosectomie
endoscopiei digestive superioare în boala de
reflux gastroesofagian: B. reevaluare endoscopică la 3-5 ani
A. vârsta sub 50 de ani C. ablaţie prin radiofrecvenţă
B. prezența disfoniei D. endoscopii anuale
C. prezența durerii toracice E. intervenţie chirurgicală
D. apariția disfagiei (pag. 258)
E. istoric familia de cancer de tract digestiv
superior
(pag. 256-257)
D. “sleep apnea”
E. regurgitaţiile acide
(pag. 255)
D. grad C: una sau mai multe pierderi de substanţă, A. Testul rapid pentru activitate ureazică din proba
dar nici una depăşind 5 mm în lungime bioptică de mucoasă gastrică
E. grad D: pierderi de substanță ce cuprind sub B. Testul rapid capilar
50% din circumferința esofagiană C. Dozarea antigenului fecal H. pylori
(pag. 257) D. Testul respirator – „urea breath test”
38 Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian E. Testul salivar
include: (pag. 266-267)
A. scădere în greutate la toți pacienții, ca și parte a
*2 Stenoza reprezintă o complicație a bolii
regimului igieno-dietetic
ulceroase care se manifestă clinic prin:
B. blocanții canalelor de calciu
A. Apetit diminuat
C. blocanții receptorilor histaminici H1
B. Contractură abdominală
D. antiacidele
C. Scădere ponderală nesemnificativă
E. inhibitorii de pompă de protoni
D. Melenă
(pag. 258)
E. Vărsături alimentare postprandial tardiv
39 În boala de reflux gastroesofagian, utilizarea (pag. 268)
inhibitorilor pompei de protoni are la bază
următoarele considerente: *3 În terapia de eradicare a infecției cu
Helicobacter pylori se poate utiliza:
A. au efect antisecretor demonstrat, atât pe termen
scurt cât și lung A. Misoprostol
B. au efect antiacid marcat B. AINS
C. sunt superiori celorlalte clase de medicamente C. Cimetidina
utilizate în boala de reflux gastro-esofagian
D. Rabeprazol
D. se administrează pe perioadă scurtă, de maxim
E. Sucralfat
o săptămână
(pag. 270)
E. au efect atât asupra simptomatologiei cât și
asupra leziunilor esofagiene *4 Eșecul sau imposibilitatea efectuării terapiei
(pag. 258-259) endoscopice în cazul unui ulcer hemoragic
impune:
40 Recomandările AGA (American
Gastroenterological Association) în boala de A. Injectarea de substanțe vasoactive
reflux gastroesofagian includ: B. Aplicarea clipurilor hemostatice
A. scăderea ponderală pentru pacienții obezi C. Administrarea agenților citoprotectori
B. medicamente antisecretorii, cu mențiunea că D. Embolizarea arterială selectivă
blocantele H2 sunt mai eficiente decât inhibitorii E. Vagotomia înalt selectivă
de pompă de protoni
(pag. 271)
C. ecoendoscopie cu biopsie la pacienții cu boală
de reflux gastroesofagian care acuză disfagie *5 Simptomul principal în sindromul ulceros
D. efectuarea endoscopiei digestive superioare la este:
pacienții la care terapia antisecretorie empirică A. Pirozisul
este ineficientă
B. Distensia abdominală
E. efectuarea de rutină a manometriei esofagiene
C. Durerea epigastrică
(pag. 259-260)
D. Astenia
E. Durerea toracică anterioară
(pag. 265)
D. Evaluarea postoperatorie a bolii ulceroase pentru B. În forma acută se manifestă frecvent prin
care s-au practicat tehnici de vagotomie hematochezie
C. Omeprazol B. rectoragii
E. Nizatidină D. febră
(pag. 270) E. sindrom diareic însoțit de produse patologice
(mucus, puroi)
34 Tehnicile de hemostază endoscopică (pag. 279)
utilizate în cazul ulcerelor complicate includ:
*4 Durerile abdominale întâlnite la pacienții cu
A. Tehnici de coagulare endoscopică
colită ulcerativă au următoarele caracteristici:
B. Injectare de substanțe vasoactive
A. sunt mai frecvent întâlnite comparativ cu boala
C. Instituirea terapiei cu inhibitori de pompă de Crohn
protoni
B. sunt localizate în fosa iliacă dreaptă și flancul
D. Administrarea de heparină drept
E. Terapia secvențială C. apar în formele extinse de boală
(pag. 271) D. sunt de intensitate mai slabă înaintea defecației
C. consumul crescut de fibre vegetale poate *6 Forma ușoară de colită ulcerativă este
favoriza apariția bolii Crohn caracterizată de scorul Truelove-Witts prin:
D. proteinele din lapte și dulciurile rafinate pot A. număr de scaune > 10 pe zi
favoriza apariția bolii Crohn
B. temperatura > 37,5 grade Celsius
E. nicotina și produșii de degradare prin ardere pot
contribui la declanșarea bolii Crohn prin C. hematocrit normal
vasoconstricție și scăderea permeabilității D. VSH >30 mm/h
intestinale
E. rectoragii continue
(pag. 276)
(pag. 280)
*2 Implicarea răspunsului imunologic în cele
*7 Manifestările clinice întâlnite în boala Crohn
două entități patologice ale bolilor
au următoarele particularități:
inflamatorii intestinale are următoarele
particularități: A. sindromul de malabsorbție apare în afectarea
colonică
A. în boala Crohn există un răspuns de tip Th2, cu
secreție de IL-5 B. diareea este simptomul principal, scaunele sunt
în cantitate mică și pot avea aspect steatoreic în
B. în boala Crohn există un răspuns de tip Th2, cu
localizarea rectală
secreție de IL-4
C. scăderea în greutate apare în formele extinse la
C. în colita ulcerativă există un răspuns de tip Th2, nivelul colonului
cu secreție de IL-4
D. durerile abdominale pot fi localizate, secundare
D. în boala Crohn există un răspuns de tip Th2, cu unei stenoze ileale
secreție de interferon gama și TNFɑ
E. tenesmele rectale sunt simptomul principal, cu
E. în colita ulcerativă există un răspuns de tip Th2, declanșarea reflexului de defecație
cu secreție de IL-12
(pag. 281)
(pag. 276)
Pag. 45 din 146
*8 Markerii fecali utili în diagnosticul bolii * 13 Stadiul 1 al colangitei sclerozante primitive
Crohn sunt reprezentați de: evidențiat prin examen histopatologic la un
pacient cu boala inflamatorie intestinala este
A. lactoferina
caracterizat prin:
B. anticorpi ASCA
A. fibroză în punți
C. anticorpi pANCA
B. fibroză în spații portale
D. anticorpi OMPc
C. fibroză în parenchimul hepatic adiacent
E. anticorpi antiantigene bacteriene de tip IgA
D. infiltrat plasmocitar în spațiile porte
(pag. 282)
E. apariția cirozei
*9 Modificările endoscopice la nivelul mucoasei (pag. 291)
în boala Crohn sunt reprezentate de:
* 14 Aminosalicilații folosiți în tratamentul bolilor
A. edem cu ștergerea desenului vascular
inflamatorii intestinale sunt:
B. ulcerații aftoide
A. budesonid
C. leziuni continui
B. metrotrexat
D. friabilitate
C. balsalazina
E. ulcerații pleomorfe
D. azatioprina
(pag. 283)
E. ciclosporina
* 10 Modificările endoscopice la nivelul mucoasei (pag. 292)
în colita ulcerativă sunt reprezentate de:
* 15 Tratamentul cu imunosupresoare în bolile
A. ulcere serpiginoase
inflamatorii intestinale cuprinde:
B. ulcere aftoide
A. metrotrexat
C. ulcere profunde
B. infliximab
D. friabilitate, sângerare spontană la atingere,
ulcerații pleomorfe C. salazopirina
A. activarea limfocitelor helper (CD4) este urmată A. se întinde pe o lungime de 15-20 cm la nivelul
de activarea a trei subseturi: Th1, Th2, Th17 cecului
B. răspunsul de tip Th17 apare cu precădere în B. în general evoluție ușoară, dominată de
colita ulcerativă hematemeză
C. răspunsul de tip Th1 apare cu precădere în colita C. manifestări sistemice rare
ulcerativă D. diaree
D. răspunsul de tip Th1 apare cu precădere în E. constipație
boala Crohn
(pag. 279)
E. răspunsul de tip Th17 apare cu precădere în
boala Crohn
(pag. 277)
E. Heparin-binding growth factor – HBGF. D. Colesterolul total și mai ales cel esterificat sunt
scăzute în plasmă
(pag. 305-306)
E. A-beta-lipoproteinemia
68 Necroza hepatocitară în cadrul cirozei (pag. 310)
hepatice semnifică:
73 In clasificarea Child-Pugh-Turcotte sunt
A. ciroză inactivă
incluși următorii parametri:
B. ciroză activă
A. Bilirubina serică
C. colestază
B. Hipotensiunea arterială
D. reducerea progresivă a rezervelor funcționale
C. Albuminemia
E. ischemie prin alterarea microcirculației.
D. Encefalopatia hepatică
(pag. 306)
E. Creatinina serică
69 În ciroza hepatică modificările endocrine la (pag. 317)
femei includ:
74 Scorul MELD (Model for End-Stage Liver
A. Infertilitate
Disease) include următorii parametri:
B. Ginecomastie
A. Albumina serică
C. Atrofie uterină
B. Nivelul ALT
D. Atrofie mamară
C. Creatinina
E. Creșterea țesutului adipos la nivel mamar și
pelvin D. Bilirubina
101 Sindromul hepato-pulmonar din ciroza 106 Perturbările hemostazei în ciroza hepatică
hepatică se manifestă prin: pot apare prin:
A. Hipoxemie de repaus obligatorie A. Sechestrarea splenică a plachetelor
B. Hipoxemie de effort B. Creșterea trombopoietinei circulante
C. Cianoză C. Tulburări de agregare plachetară
D. Gradient alveolo-arterial în oxigen sub 5 mm Hg D. Reducerea producției de trombocite la alcoolici
E. Șunturi arteriovenoase pulmonare ce pot fi E. Coagulare intravasculară diseminată frecventă,
confirmate prin angiografie necesitând totdeauna heparinoterapie.
(pag. 327) (pag. 329)
11 Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare A. •Splenectomia reprezinta terapie de linia intai
la administrarea orala a preparatelor de fier, B. •Corticoterapia reprezinta terapie de linia intai
sunt adevarate
C. •Tratamentul cu acid folic este contraindicat in
A. Se administreaza postprandial anemiile hemolitice
B. Pot determina greata D. •Tratamentul cu Mabthera se utilizeaza in
cazurile refractare
C. Asocierea inhibitorilor de pompa de protoni nu
afecteaza absorbtia preparatelor de fier E. •Transfuzia de ME nu este indicata, nici in
hemolizele acute, severe, datorita riscului
D. Coloreaza scaunul in negru
accentuarii hemolizei
E. Doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 100 mg (pag. 360)
Fe elemental/zi
(pag. 356-366) 17 Hemoglobinuria paroxistica la rece:
12 Efectele directe ale deficitului de fier A. Este mediata de anticorpi de tip IgM fixatori de
complement
asupra tesuturilor sunt:
B. Este mediata de anticorpi de tip IgG fixatori de
A. Atrofie gastrica complement
B. Trombocitopenie C. Apare mai frecvent la copii dupa o infectie virala
C. Coilonichie recenta
D. Diaree D. Apare la personae cu sifilis tertiar
E. La copii, afectare psihomotorie si dezvoltare E. Reprezinta 50% dintre anemiile hemolitice
mintala intarziata autoimune
(pag. 356) (pag. 361)
A. Cu leucocite < 10 000/mm3 si trombocite < 40 (pag. 386, 387, 389, 391)
000/mm3 sunt incadrati in grupa de risc 26 Leucemia limfatica cronica:
intermediar
A. Este o limfoproliferare a limfocitelor T in
B. Prezinta la examenul citogenetic t (8;21)
majoritatea cazurilor
C. Au prognostic bun cu o rata de curabilitate de
B. Debutul este brusc, cu progresia rapida a
70%
adenopatiilor si alterarea starii generale
D. Pot primi transplant de celule stem ca si
C. Este cea mai frecventa forma de leucemie
tratament de consolidare
D. Se caracterizeaza prin imunodeficienta cu
E. Au risc redus de aparitie al complicatiilor
incidenta crescuta a infectiilor
hemoragice grave de tipul CID
E. Limfocitele maligne proliferante exprima pe
(pag. 376, 379)
suprafata lor antigenul CD5, marker caracteristic
22 Principalele cauze de deces in leucemia limfocitului T
limfatica cronica sunt: (pag. 394, 395)
A. Casexia 27 Leucemia limfatica cronica caracterizata prin
B. Complicatiile hemoragipare status mutant al genei pentru lantul greu al
Ig si cu lipsa markerului ZAP-70 prezinta:
C. Insuficienta medulara
D. Infectiile A. Prognostic nefavorabil cu supravietuire de scurta
durata
E. Anemia hemolitica
B. Adenopatii si hepatosplenomegalie de
(pag. 399) dimensiuni reduse
23 Evaluarea raspunsului la tratament in C. Prognostic favorabil cu supravietuire indelungata
leucemia limfatica cronica, identifica D. Limfocitoza importanta
urmatorii parametri ce definesc boala
progresiva: E. Pastrarea functiei medulare
(pag. 398)
A. Cresterea cu cel putin 50% a limfocitelor
circulante 28 Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia
B. Progresia splenomegaliei cu > 50% acuta limfoblastica sunt corecte, cu exceptia:
C. Progresia adenopatiilor cu > 50% A. LAL de linie B este mai frecventa decat LAL de
D. Dublarea numarului de limfocite in ultimele 12 linie T
luni B. Este mai frecventa la copii in varsta de 2-10 ani
E. Hemoglobina > 11 g/dl C. Prezenta cromozomului Ph este factor de
(pag. 403) prognostic favorabil
D. Forma LAL3 din clasificarae FAB este cea mai
24 Faza accelerata a leucemiei granulocitare frecventa forma intalnita la adulti
cornice se caracterizeaza prin:
E. Obtinerea remisiunii hematologice complete este
A. Durata variabila (3-6 ani) sinonima cu vindecarea
B. Cresterea bazofilelor (20%) (pag. 381, 382, 383)
C. Cresterea fosfatazei alcaline leucocitare (FAL)
D. Blasti > 20% in sangele periferic si/sau maduva
osoasa
E. Evolutie citogenetica clonala
(pag. 388, 389)
* 26 TSH între 4,5 – 10 mUI/L și FT4 normal 31 Factori de risc pentru cancerul tiroidian sunt:
diagnostichează:
A. antecedente de iradiere la nivelul capului și
A. tiroidita cronică gâtului
B. adenom hipofizar secretant de TSH B. sexul masculin
C. hipertiroidism C. absența adenopatiei latero-cervicale
D. hipotiroidism subclinic D. antecedente heredo-colaterale de cancer
medular sau MEN2
E. hipotiroidism clinic manifest
(pag. 437) E. nodul cu dimensiune în creștere
(pag. 446)
* 27 TSH scăzut (<0,5 mUI/L) asociat cu valori
scăzute ale FT4 diagnostichează: 32 Puncția-aspirație cu ac fin efectuată în
evaluarea nodulilor tiroidieni are următoarele
A. hipertiroidie indicații:
B. hipotiroidism secundar
A. nodul tiroidian ≥ 10 mm
C. hipotiroidism primar
B. nodul cu margini neregulate
D. hipotiroidism subclinic
C. formă mai mult lată decât înaltă în plan transvers
E. hipertiroidism subclinic
D. circulație perinodulară accentuată
(pag. 437)
E. prezența microcalcificărilor
* 28 Monitorizarea terapiei cu hormoni tiroidieni (pag. 448)
în hipotiroidismul primar se face în funcție
de valorile: 33 Sindromul de neoplazie endocrină multiplă
tip 2A include în peste 95% din cazuri:
A. FT3
A. carcinom medular tiroidian
B. FT4
B. hipertiroidism
C. TSH
C. feocromocitom
D. ATPO
D. hiperaldosteronism primar
E. ATG
E. hiperparatirotiroidism primar
(pag. 440)
(pag. 453)
* 29 În cancerul tiroidian medular este crescută:
34 Se poate renunța la terapia cu I131 în
A. calcitonina cancerul tiroidian papilar sau folicular în
B. tireoglobulina următoarele condiții:
C. ATPO A. tireoglobulina < 1 ng/mL
D. dopamina B. tireoglobulina > 1 ng/mL
E. calciul plasmatic C. cu anticorpi antitireoglobulină
(pag. 452) D. fără anticorpi antitireoglobulină
E. Scintigrafia cu I131 a întregului corp este
negativă
(pag. 451)
38 Tiroidectomia totală sau cvasi-totală este B. Majoritatea cazurilor evolueaza spre hepatita
cronica
tratament de primă intenție în următoarele
cazuri de hipertiroidism: C. Se poate asocia cu virusul Delta
A. Pacienți cu suspiciune de noduli maligni D. Forma cronica poate beneficia de un tratamen
cu interferon asociat cu agent antiviral direct
B. Tiroidita subacută
E. Exista alternative terapeutice fara interferon
C. Tireotropinom
(pag. x)
D. Pacienți alergici sau non-complianți la
tratamentul cu ATS *3 FibroScan este:
E. Paciente însărcinate cu boala Basedow-Graves A. O metoda invaziva
avansată care prezintă reacții adverse la ATS
B. Un parametru biologic
(pag. 431)
C. O metoda neinvaziva de evaluare a fibrozei
39 Supradozarea cu levotiroxină duce la: hepatice
A. Supresia TSH-ului D. O metoda imagistica de evaluare a functiei
hepatice
B. Creșterea riscului de fibrilație atrială
E. O metoda de evaluare a insuficientei hepatice
C. Pierderea de masă osoasă
(pag. x)
D. Creșterea TSH-ului
E. Creșterea riscului de bradicardie sinusală *4 Diagnosticul etiologic in hepatita virala C se
face prin:
(pag. 440)
A. Valorile mari ALT
B. Incarcatura virala
C. Concentratia de protrombina
D. Teste non-invazive
E. FibroMax
(pag. x)
B. Este importanta asigurarea suportului *1 Care este principala boala extrarenala care
hemodinamic determina boala cronica de rinichi?
C. Stabilirea provenientei infectiei, din comunitate, A. Hipertensiunea arteriala
asociata îngrijirilor medicale sau asociata
B. Lupusul eritematos sistemic
mediului de spital este importanta pentru
stabilirea antibioticoterapiei C. Diabetul zaharat
D. Terapia antibiotica de spectru larg, se D. Poliartrita reumatoida
administreaza dupa identificarea agentului E. Diabetul insipid
patogen
(pag. 474)
E. Reevaluarea schemei de tratament se face zilnic
(pag. x)
C. 15 mg/zi B. mic
* 14 Calcifilaxia este o forma grava de calcificare 19 Testele de triaj pentru boala cronica de
vasculara care afecteaza: rinichi sunt:
A. Arteriolele cutanate A. Rata filtrarii glomerulare estimate
B. Arterele coronare B. Varsta
C. Arterele renale C. Proteinuria
D. Aorta D. Sexul
E. Arterele carotide E. Etnia
(pag. 490) (pag. 477)
* 11 Bacteriuria semnificativa este definita de: * 16 Care este metoda imagistica non-invaziva,
care permite decelarea obstructiei de tract
A. 10 4 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml de
urinar sau a litiazei reno-urinare la pacientii
urina
cu pielonefrita acuta, fara risc de a genera
B. 10000-100000 UFC /ml de urina insuficienta renala acuta:
C. peste 10 5 UFC /ml de urina A. tomografia computerizata
D. 1000 – 10000 UFC /ml de urina B. urografia
E. 10 6 UFC /ml de urina C. ecografia renala
(pag. 551) D. scintigrafia renala
* 12 Nefropatiile tubulo-interstitiale acute E. arteriografia renala
secundare unei infectii sistemice se (pag. 552)
caracterizeaza histologic prin:
A. arterioscleroza * 17 Durata terapiei antibiotice in pielonefrita
acuta complicata este de:
B. proliferare mezangiala
A. 3 zile
C. infiltrat inflamator (din polimorfonucleare
neutrofile) B. 2 - 6 saptamani
D. glomeruloscleroza C. 14 zile
E. fibroza interstitiala si atrofie tubulara D. 10 zile
(pag. 550) E. 7 zlie
(pag. 554)
* 13 Cel mai frecvent, microorganismele
patogene care produc infectii de tract urinar * 18 Prezenta proteinuriei nefrotice la pacientii cu
sunt: pielonefrita cronica sugereaza asocierea:
A. virusuri A. litiazei renale
B. fungi B. glomerulonefritei acute
C. mycoplasme C. glomerulosclerozei focale si segmentare
D. bacterii gram pozitive D. nefropatie cu Ig A
E. bacterii gram negative E. glomerulonefritei rapid progresive.
(pag. 551) (pag. 557)
* 14 Localizarea renala a infectiei urinare este * 19 Durata terapiei antibiotice la pacientii cu un
sugerata de: prim episod de cistita acuta, in absenta
A. leucociturie factorilor favorizanti ai infectiei urinare este
de:
B. hematurie
A. o zi (doza unica)
C. bacteriuria semnificativa
B. 3 zile
D. cilindri leucocitari
C. 7 zile
E. piurie
D. 14 zile
(pag. 552)
E. 6 saptamani – 6 luni
(pag. 562)
C. PUVA terapia are efecte favorabile asupra B. depind de durata si severitatea bolii
leziunilor de psoriazis și inconstant asupra C. apar in cazurile severe de boala
leziunilor de artrită psoriazică
D. pot fi reprezentate de procese vasculitice
D. Infliximab-ul se adresează leziunilor cutanate și
E. concentratia complexelor imune circulante este
celor de artrtă psoriazică
de obicei scazuta.
E. Leflunomida este indicată în formele de artrită
(pag. 116)
psoriazică cu afectare axială
(pag. 148,149) * 50 Afectarea pulmonara in PR are urmatoarele
caracteristici:
* 45 Care dintre urmatoarele afirmatii despre TNF
–α nu este adevarata: A. fibroza pulmonara poate aparea consecutiv
tratamentului cu leflunomida
A. Favorizeaza raspunsul imun prin stimularea
B. pleurezie cu lichid pleural de tip transudat
expresiei MHC de pe celula prezentatoare de
antigen C. poate aparea hemotorax
B. Favorizeaza formarea cartilajului si a osului D. artrita cricoaritenoidiana poate determina
C. Favorizeaza infiltrarea celulara de la nivelul obstructie respiratorie inalta
sinovialei E. nu se manifesta prin hipertensiune arteriala
D. Are rol anti-tumoral pulmonara
(pag. 116)
E. Are rol major in formarea si mentinerea
granulomului tuberculos. * 51 Vasculita reumatoida are urmatoarele
(pag. 112) caracteristici, cu exceptia:
E. concentratia glucozei poate fi foarte scazuta D. Debutul insidios este cel mai frecvent intalnit,
aparand la 60-65% dintre cazuri
(pag. 118)
E. Exista si alte modalitati de debut (oligoarticular,
57 Urmatoarele afirmatii referitoare la PR sunt palindromic) care sunt mai rare si mai putin
adevarate: caracteristice
A. Este cea mai frecventa suferinta reumatica de (pag. 114)
tip inflamator 62 Afectarea articulara in PR se caracterizeaza
B. Afecteaza predominant barbatii prin:
C. Etiologia bolii nu este cunoscuta A. Durerea si redoarea matinala cu o durata de
D. Afecteaza de obicei persoanele varstnice minim 10 minute este caracteristica
E. Reprezinta aproximativ 10% din totalul bolilor B. Eritemul tegumentelor supraiacente este un
reumatice element caracteristic in PR
(pag. 109) C. Afectarea articulara este de tip inflamator
D. Prinderea unei articulatii este urmata de
58 Sinovita granulomatoasa din PR se afectarea articulatiei simetrice intr-un interval mai
caracterizeaza prin: mic de trei luni
A. Perpetuarea reactiei inflamatorii E. Tumefactia si caldura locala nu sunt
B. Edem interstitial caracteristice in PR
C. Proliferarea sinoviocitelor (pag. 114)
D. Infiltrat limfoplasmocitar
E. Hemoragii perivasculare
(pag. 111)
B. Greturile si varsaturile sunt asociate constant 17 Care afirmatii sunt corecte cu privire la
tratamentul chirurgical in pancreatita acuta?
C. Sistare tranzitului intestinal pentru materii fecale
si gaze apare exceptional A. Este obligatoriu in pancreatita acuta forma
D. Durerea este continua, cu iradiere in spate - "in usoara
bara" si cu durata mai mare de 24 de ore B. Este indicat in caz de disruptie postnecrotica a
E. Durerea in pancreatita acuta postoperatorie este ductului pancreatic principal
insuportabila C. Tratamentul chirurgical al fistulelor pancreatico-
(pag. 195) cutanate persistente dupa drenajul extern al
colectiilor pancreatice si peripancreatice se face
13 Examenul fizic in pancreatitele acute la 4-6 luni de la constituire
evidentiaza: D. In formele severe de pancreatita acuta de
A. Stare generala alterata etiologie biliara, colecistectomia trebuie
efectuata in primele zile de la debut
B. Frecvent icter sclero-tegumentar
E. La pacientii cu pancreatita acuta de etiologie
C. Distensie abdominala mai ales in etajul biliara si cu risc operator mare, sfincterotomia
abdominal superior endoscopica poate fi o alternativa la
D. Sensibilitate in etajul abdominal superior colecistectomie
E. Echimoza periombilicala (Semnul Cullen) si in (pag. 201)
flancuri (Grey Turner) sunt frecvent evidentiate
18 Urmatoarele afirmatii cu privire la pancreatita
(pag. 195) acuta sunt adevarate:
14 Diagnosticul diferential al pancreatitei acute A. In caz de dubii diagnostice in urgenta,
se face cu: computertomografia cu contrast intravenos
(CTIV) confirma diagnosticul de pancreatita
A. Infarctul entero-mezenteric
acuta si permite excluderea altor situatii
B. Atelectazia pulmonara abdominale "catastrofale"
C. Colica biliara B. Tratamentul pacientilor in centre medicale
D. Ocluzia intestinala specializate, asigura rezultate terapeutice
maxime raportat la severitatea bolii
E. Infarctul miocardic inferior
C. Tratamentul pancreatitei acute este exclusiv
(pag. 195) chirurgical
15 Explorarile imagistice utile in pancretaita D. Caliatea vietii la pacientii cu pancreatite acute
acuta sunt: necrotice care supravietuiesc este deficitara
comparabila cu a pacientilor cu pancreatita
A. Ecografia abdominala cronica
B. Aortografia E. Anamneza sistematica, examenul fizic complet si
C. Computertomografia cu contarast intravenos cresterea nivelelor serice ale enzimelor
(CTCI) pancreatice >3 ori valorile normale, permit
precizarea diagnosticului pozitiv de pancreatita
D. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) acuta
E. Colangio-RM (C-RM) (pag. 201-202)
(pag. 196)
C. Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen B. Este definit ca o scadere a presiunii abdominale
mastectomia este contraindicată datorită riscului sub 25 mmHg asociat cu disfunctie de organ:
anestezic cord, plaman sau rinichi
D. Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen C. Pesiunea intraabdominala se masoară indirect
se indica mastectomie cu limfadenectomie pe sonda vezicala
axilara D. In prezenta diagnosticului de SCA, interventia
E. Dacă pacienta alege sa duca sarcina la termen chirugicala este contraindicata deoarece
se indica chinioterapie si hormonoterapie pe agraveaza afectiunea
toata perioada sarcinii si mastectomie asociata E. Diagnosticul de SCA face necesara
cu radioterapie postpartum decomprimarea imediata a abdomenului
(pag. 284) (pag. 302)
13 Tipuri de fracturi complete după traiectul de 18 Dintre complicatiile locale tardive ale unei
fractură sunt fracturi: fracturi fac parte:
A. Transversale A. Consolidarea vicioasa
B. Oblice B. Sindromul de compartiment
C. Cominutive C. Necroza osoasa
D. Fară deplasare D. Infectia
E. Cu deplasare E. Redoarea articulara
(pag. 330) (pag. 337-340)
D. Izoimunizare Rh B. Amenoreea
D. Cordocenteza C. Ecografia
*2 Timpul necesar ca infectia cu HPV sa 7 Care dintre urmatoarele tulpini HPV sunt
genereze aparitia CIN3 este in medie: inalt oncogene?
A. Sub 1 an A. 11
B. 1-2 ani B. 6
C. 7-15 ani C. 16
D. 10-20 ani D. 18
E. 25-30 de ani E. 31
(pag. 366) (pag. 366)
*3 Cea mai frecventa tulpina de HPV implicata 8 Leziunea epiteliala cervicala de grd inalt (
in leziunile colului uterin de grad inalt sau HSIL) cuprinde:
cancer invaziv, este:
A. CIN 1
A. 6 B. CIN 2
B. 16 C. CIN 3
C. 18 D. HPV
D. 47 E. CIS
E. 33 (pag. 369)
(pag. 366)
10 Stadiul III al cancerului de col invaziv, * 14 Cea mai eficienta forma de terapie medicala
conform FIGO, 2009, reprezinta: a leiomiomatozei uterine este reprezentata
de:
A. Invazia organelor vecine colului uterin – vezica
urinara, rect A. Dispozitivul intrauterin cu eliberare de
B. Leziune clinic vizibila, cu diametrul maxim peste levonorgestrel
4 cm, limitata la colul uterin B. Antiinflamatoriile non-steroidale
C. Invazia a doua treimi vaginale superioare, fara C. Progestativele
invazie parametriala, sub 4 cm in diametrul
D. Agonistii de GnRh gonadotropin releasing
maxim
hormone)
D. Invazie pana la peretele pelvin sau
E. Radioterapia
hidronefroza / rinichi nefunctional
(pag. 375)
E. Extensie in treimea inferioara a vaginului, fara
invazie parametriala pana la peretele pelvin * 15 Care dintre urmatoarele tipuri de tumori
(pag. 369) ovariene sunt cu celule germinative?