Ghid GP 122-2014 (Reabilit. Acoperisuri) PDF

PARTEA I
Anul 182 (XXVI) — Nr. 459 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 24 iunie 2014
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

regionale și administrației publice, nr. 739/2014 pentru
aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind controlul
lucrărilor de compactare a pământurilor necoezive”,
indicativ GT 067-2014 ................................................ 3–31
Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării
regionale și administrației publice, nr. 799/2014 pentru
aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind reabilitarea
utilitară și funcțională a acoperișurilor la clădirile
existente, indicativ GP 122-2014” .............................. 33–76
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 459 bis/24.VI.2014
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind controlul lucrărilor de compactare
a pământurilor necoezive”, indicativ GT 067-2014*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 30/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 6 „Inginerie geotehnică și
fundații” și Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind integrantă din prezentul ordin.
controlul lucrărilor de compactare a pământurilor necoezive”, Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
indicativ GT 067-2014, prevăzută în anexa care face parte României, Partea I.
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

Shhaideh Sevil,
secretar de stat
București, 13 mai 2014.

Nr. 739.
*) Ordinul 739/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 24 iunie 2014 și este reprodus și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 459 bis/24.VI.2014 3
Anex
GHID PRIVIND CONTROLUL LUCRRILOR DE

COMPACTARE A PMÂNTURILOR NECOEZIVE,
indicativ GT 067 - 2014
CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE
1.1.Obiect i domeniu de aplicare

1.2. Simboluri si uniti de msur
1.3. Abrevieri
2. DOCUMENTE DE REFERIN
3. PARAMETRI GEOTEHNICI PRIVIND NATURA I STAREA DE ÎNDESARE A

PMÂNTURILOR NECOEZIVE
3.1. Clasificarea pmânturilor necoezive
3.2. Parametri geotehnici
4. CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA I ALEGEREA MATERIALULUI PUS ÎN

OPER ÎN VEDEREA EXECUTRII LUCRRILOR DE TIP PERN
5. ETAPE PREMERGTOARE LUCRRILOR DE COMPACTARE DE TIP PERN

5.1.Stabilirea parametrilor geotehnici pentru materialul utilizat prin încercri de
laborator i de teren
5.2. Compactarea de prob
6. METODE DE VERIFICARE A CALITII LUCRRILOR DE COMPACTARE A

6.1. Stabilirea încercrilor de verificare
6.2. Metode de verificare a calitii lucrrilor de compactare
7. RAPORTAREA REZULTATELOR I RECEPIA LUCRRILOR
8. SCURT PREZENTARE A ORDINII OPERAIUNILOR DE EXECUIE A UNEI

PERNE DIN PMÂNTURI NECOEZIVE
ANEXE
ANEXA I - MODEL CADRU DE RAPORT DE ÎNCERCARE
ANEXA II - DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI OPTIMI. Încercri

experimentale (anex informativ)
ANEXA III - CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE TIP PERN PRIN

ÎNCERCRI CU PLACA. Încercri experimentale efectuate conform STAS 8942/3 - 90
(anex informativ)
ANEXA IV - APRECIEREA GRADULUI DE ÎNDESARE ÎN FUNCIE DE

REZISTENA LA PENETRARE DINAMIC. Încercri experimentale (anex
informativ)
1. PREVEDERI GENERALE
1.1.Obiect i domeniu de aplicare
1.1.1. Prezentul ghid stabilete metodele de control al calitii umpluturilor controlate (perne)
executate din pmânturi necoezive.
1.1.2. Lucrrile de tip pern se realizeaz, de regul, pe terenuri dificile de fundare, încadrate în
categoriile geotehnice 2 i 3 conform normativului NP 074, asociate riscului geotehnic de tip
“moderat” sau “major”. Umpluturile controlate se mai utilizeaz i în cazul aducerii în cot a
terenului de fundare funcie de prevederile din proiect.
1.1.3. Terenurile încadrate ca dificile se caracterizeaz prin deformabilitate mare i neuniform,

precum i capacitate portant redus. În vederea eliminrii acestor inconveniente se procedeaz,
în unele cazuri, la excavarea total sau parial a terenului dificil de fundare i înlocuirea cu un
strat din material necoeziv compactat controlat, de tip pern.
1.1.4. Pmânturile necoezive se definesc din punct de vedere granulometric ca pmânturi

grosiere i foarte grosiere, care se încadreaz în domeniul granular al nisipurilor (d = 0,063...2
mm), pietriurilor (d = 2...63 mm) i bolovniurilor (d > 63......200 mm), conform SR EN ISO
14688-1.
1.1.5. Compactarea este un proces fizico-mecanic, prin care, sub aciunea unui lucru mecanic
exterior în cazul pmânturilor necoezive, se realizeaz o reaezare a particulelor fazei solide,
care are drept urmare micorarea porozitii i creterea gradului de îndesare, ceea ce conduce la
modificarea caracteristicilor mecanice (rezisten i deformabilitate) ale acestora.
1.1.6. Pentru o compactare eficient, trebuie determinai urmtorii parametri optimi de

compactare:
- umiditatea optim de compactare, wopt;
- densitatea maxim în stare uscat, dmax.
1.1.7. Metodele de verificare a calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor necoezive sunt

directe i indirecte, dup cum urmeaz:
a) Metodele directe se utilizeaz pentru pmânturile necoezive i constau în determinarea

parametrilor geotehnici.
b) Metodele indirecte (penetrri dinamice, încercri cu placa, metode geofizice) se

utilizeaz pentru pmânturile necoezive, numai în asociere cu metodele directe.
1.1.8. Verificarea calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor necoezive se realizeaz

conform caietului de sarcini elaborat de proiectant.
1.1.9. Încercrile de laborator i de teren pentru controlul compactrii pmânturilor necoezive se

execut numai de uniti autorizate / acreditate în condiiile legii pentru profilul de încercri GTF
(Geotehnic i Teren de Fundare).
1.1.10. Prezentul ghid se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de lucrri de tip

pern din pmânturi necoezive, specialitilor din unitile susmenionate, precum i specialitilor
cu activitate în domeniul construciilor atestai/autorizai în condiiile legii.
1
1.2. Simboluri i uniti de msur

Litere latine
Cu (-) coeficientul de uniformitate granulometric
Cc (-) factorul de curbur granulometric
d10 (mm) dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 10% pe
curba granulometric
curba granulometric
curba granulometric
d90 (mm) dimensiunea particulelor corespunzatoare procentului de 90% pe
curba granulometric
dmax (mm) dimensiunea maxim a particulelor
D (%) gradul de compactare
e - indicele porilor
emax - indicele porilor corespunztor greutii volumice minimale
emin - indicele porilor corespunztor greutii volumice maximale
Eoed i-j kPa modulul edometric pentru diferite trepte (i, j) de încrcare
EPLT kPa modulul de tasare pe baza încercrii cu placa
ID - gradul de îndesare
k (m/s) coeficientul de permeabilitate
m (g) masa pmântului în stare natural
mw (g) masa apei
md (g) masa probei uscate
ms (g) masa particulelor solide
n (%) porozitatea
N - numrul de lovituri pentru o penetrare pe 300 mm la încercarea de
penetrare standard SPT
N10L - numrul de lovituri pentru o penetrare de 10 cm la încercarea de
penetrare dinamic cu penetrometrul uor DPL
N10M - numrul de lovituri pentru o penetrare de 10 cm la încercarea de
penetrare dinamic cu penetrometrul mediu DPM
N10H - numrul de lovituri pentru o penetrare de 10 cm la încercarea de
penetrare dinamic cu penetrometrul greu DPH
(N1)60 - numrul de lovituri la încercarea de penetrare standard SPT
corectat pentru pierderile de energie i normalizat în funcie de
presiunea geologic vertical efectiv
V (cm3) volumul pmântului inclusiv goluri
Vs (cm3) volumul particulelor solide (fr goluri)
Vp (cm3) volumul porilor
wopt (%) umiditatea optim de compactare
Litere greceti
(g/cm3) densitatea pmântului
s (g/cm3) densitatea scheletului mineral
d (g/cm3) densitatea pmântului în stare uscat
dmax (g/cm3) densitatea pmântului în stare uscat maxim
dmin (g/cm3) densitatea pmântului în stare uscat minim
(kN/m3) greutatea volumic
s (kN/m3) greutatea volumic a scheletului
d (kN/m3) greutatea volumic în stare uscat
2
dmax (kN/cm3) greutatea volumic maxim în stare uscat

(grade) unghi de frecare interioar
’ (grade) unghi de frecare interioar în termeni de eforturi efective
1.3. Abrevieri
DP încercarea de penetrare dinamic

DPL încercarea de penetrare dinamic cu penetrometrul uor
DPH încercarea de penetrare dinamic cu penetrometrul greu
PLT încercarea de încrcare cu placa
SPT încercarea de penetrare standard
2. DOCUMENTE DE REFERIN
Coninutul prezentului ghid are în vedere prevederile din urmtoarele documente de

referin:
Reglementri tehnice:
Nr. Acte legislative Act normativ prin care se aprob reglementarea
crt. tehnic/publicaia
1. Normativ pentru verificarea calitii i Decizia Institutului Central de Cercetare,
recepia lucrrilor de construcii i Proiectare i Directivare în Construcii nr.61 din
instalaii aferente, indicativ C 56-1985 30 octombrie 1985 publicat în Buletinul
Construciilor nr. 1-2/1986
2. Normativ privind documentaiile Ordinul ministrului dezvoltrii, lucrrilor
geotehnice pentru construcii, indicativ publice i locuinelor nr. 128/2007 publicat în
NP 074-2007 Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381
din 6 iunie 2007 i în Buletinul Construciilor
nr. 9/2007
Standarde:
Nr. Standarde Denumire
crt.
1. SR EN 933-2:1998 Încercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric. Site de
control, dimensiuni nominale ale ochiurilor
2. SR EN 1997-2: 2007 Eurocod 7. Proiectarea geotehnic. Partea 2. Investigarea i
încercarea terenului
3. SR EN 1997- Eurocod 7. Proiectarea geotehnic. Partea 2: Investigarea i
2:2007/NB:2009 încercarea terenului. Anexa naional
4. SR EN 1997-2: Eurocod 7. Proiectarea geotehnic. Partea 2. Investigarea i

2007/AC:2010 încercarea terenului
5. SR EN ISO 14688-1: 2004 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
clasificarea pmânturilor. Partea 1. Identificare i descriere
6. SR EN ISO 14688-1: Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
2004/AC:2006 clasificarea pmânturilor. Partea 1. Identificare i descriere
7. SR EN ISO 22476-2:2006 Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren. Partea
2: Încercare de penetrare dinamic
8. SR EN ISO 22476-3:2006 Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren. Partea
3: Încercare de penetrare standard
3
9. SR EN ISO/CEI 17025: Cerine generale pentru competena laboratoarelor de

2005 încercri i etalonri
10 SR EN ISO/CEI 17025: Cerine generale pentru competena laboratoarelor de
2005/AC:2007 încercri i etalonri
11. STAS 1913 /1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditii
12. STAS 1913/2-76 Teren de fundare. Determinarea densitii scheletului
pmântului
13. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii
14. STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitii în laborator
15. STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Încercarea Proctor
16. STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutii volumice pe teren
17. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale
de calitate
18. STAS 2914/4-89 Lucrri de drumuri i de cale ferat. Determinarea
modulului de deformaie liniar
19. STAS 7582-91 Lucrri de cai ferate. Terasamente. Prescripii de proiectare
i de verificare a calitii
20. STAS 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezistenei pmânturilor la
forfecare, prin încercarea de forfecare direct
21. STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modulului de deformaie
liniar prin încercri pe teren cu placa
22. STAS 9850-89 Lucrri de îmbuntiri funciare. Verificarea compactrii
terasamentelor
23. STAS 13006-91 Teren de fundare. Determinarea densitii maxime
corespunztoare strii uscate a pmânturilor necoezive
24. STAS 13021-91 Teren de fundare. Determinarea densitii minime
corespunztoare strii uscate a pmânturilor necoezive
3. PARAMETRI GEOTEHNICI PRIVIND NATURA I STAREA DE ÎNDESARE A

3.1. Clasificarea pmânturilor necoezive
Clasificarea pmânturilor necoezive funcie de mrimea particulelor, în conformitate cu

prevederile SR EN ISO 14688-1, este prezentat în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1. Clasificarea pmânturilor necoezive
Fraciuni ale pmânturilor Subdiviziuni Mrimea particulelor
(mm)
Pmânt foarte grosier Bolovni > 63 pân la 200
Pietri > 2,0 pân la 63
Pietri mare > 20 pân la 63
Pietri mijlociu > 6,3 pân la 20
Pietri mic > 2,0 pân la 6,3
Pmânt grosier
Nisip > 0,063 pân la 2,0
Nisip mare > 0,63 pân la 2,0
Nisip mijlociu > 0,2 pân la 0,63
Nisip fin > 0,063 pân la 0,2
4
3.2. Parametri geotehnici
3.2.1. Granulozitatea (distribuia granulometric) reprezint repartiia procentual dup mrimi, a

granulelor (particulelor) componente ale fazei solide a pmânturilor. Se reprezint sub forma
unei curbe granulometrice, pe care se definesc diametre procentuale (d10, d30, d60, d90),
reprezentând dimensiunea particulelor corespunztoare procentului respectiv (10%, 30%, 60%,
90%) pe curba granulometric.
Coeficientul de uniformitate granulometric, Cu, este indicele care caracterizeaz forma
curbei granulometrice în zona de la d10 pân la d60 i se calculeaz cu relaia:
d 60
Cu >@ (3.1)
d10
unde:
d10 - dimensiunea particulelor corespunztoare procentului de 10% pe curba
granulometric
granulometric
Factorul de curbur granulometric, Cc, este indicele care caracterizeaz forma curbei
granulometrice pentru d10, d30 si d60 i se calculeaz cu relaia:
(d30 ) 2
Cc >@ (3.2)
d10 d 60
unde:
granulometric
granulometric
granulometric
3.2.2. Umiditatea, w, reprezint raportul dintre masa apei din porii unei probe de pmânt i masa
uscat a acesteia. Rezultatul se exprim în procente, conform urmtoarei relaii de calcul:
mw
w .100 >%@ (3.3)
md
unde:
mw (g) - masa apei
md (g) - masa probei uscate
3.2.3. Densitatea scheletului mineral, s, este raportul dintre masa particulelor solide componente
ale pmântului i volumul propriu acestor particule (fr goluri).
ms
Us [g/cm3] (3.4)
Vs
unde:
ms (g)– masa particulelor solide
Vs (cm3)– volumul particulelor solide (fr goluri)
3.2.4. Densitatea pmântului, , reprezint raportul dintre masa pmântului în stare natural i
volumul acestuia (inclusiv golurile) conform urmtoarei relaii de calcul:
m
U [g/cm3] (3.5)
V
unde:
5
m (g) - masa pmântului în stare natural

V (cm3) - volumul pmânt inclusiv goluri
3.2.5. Densitatea pmântului în stare uscat, d, reprezint raportul dintre masa pmântului în
stare uscat i volumul acestuia (inclusiv golurile) conform urmtoarei relaii de calcul:
md U
Ud [g/cm3] (3.6)
V w
1
100
unde:
md (g) - masa probei uscate
V (cm3) - volumul pmântului inclusiv goluri
w (%) - umiditatea pmântului
(g/cm3) - densitatea pmântului
3.2.6. Porozitatea, n, reprezint raportul dintre volumul porilor i volumul pmântului inclusiv
golurile :
Vp
n .100 >%@ (3.7.)
V
unde:
V p (cm3) – volumul porilor
V (cm3) – volumul pmântului inclusiv golurile
3.2.7. Indicele porilor, e, reprezint raportul dintre volumul porilor i volumul particulelor solide
ale unui pmânt i se calculeaz conform urmtoarei relaii de calcul:
Vp
e [-] (3.8)
Vs
unde:
V p (cm3) – volumul porilor
Vs (cm3) – volumul particulelor solide
Deoarece în calculele geotehnice se utilizeaz greutile volumice, acestea pot fi

determinate prin calcule corespunztoare:
- greutatea volumic a scheletului - s;
- greutatea volumic in stare naturala - ;
- greutatea volumic în stare uscat - d
Relaia de calcul este:
J g U [kN/m3] (3.9)
unde:
g - acceleraia gravitaional = 9,81 (m / s 2 )
3.2.8. Gradul de îndesare, ID, caracterizeaz îndesarea pmânturilor granulare (nisip i pietri) în
funcie de indicele porilor (e) i de indicii porilor corespunztori greutii volumice minimale
(emax) i greutii volumice maximale (emin). Gradul de îndesare se poate exprima conform
relaiilor:
(emax e)
ID [-] (3.10)
(emax emin )
6
U d max ( U d U d min )
ID [-] (3.11)
U d ( U d max U d min )
unde:
e - indicele porilor
emax - indicele porilor corespunztor greutii volumice minimale
emin - indicele porilor corespunztor greutii volumice maximale
d - densitatea pmântului în stare uscat
dmax - densitatea maxim în stare uscat
dmin - densitatea minim în stare uscat
3.2.9. Gradul de compactare, D, se calculeaz cu relaia:

Jd
D 100 [%] (3.12)
J d max
unde:
d - greutatea volumic în stare uscat, determinat în laborator sau pe teren
dmax - greutatea volumic maxim în stare uscat, determinat în laborator pe probe din
pmântul utilizat în lucrare.
3.2.10. Coeficientul de permeabilitate, k, se calculeaz cu relaia:

v
k >m / s@ (3.13)
i
unde:
v - viteza aparent de filtraie ca fiind raportul dintre debitul de ap care trece printr-o
suprafa plan din mediul poros, perpendicular pe direcia curentului fluid i aria
suprafeei;
i - gradientul hidraulic sau panta hidraulic
3.2.11. Parametri mecanici

- modulul edometric (Eoed i-j) pentru diferite trepte (i, j) de încrcare ;
- unghi de frecare interioar ( M ).
4. CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA I ALEGEREA MATERIALULUI PUS ÎN

OPER ÎN VEDEREA EXECUTRII LUCRRILOR DE TIP PERN
4.1. Criteriile pentru alegerea pmânturilor necoezive utilizate la executarea lucrrilor de tip
pern trebuie s se bazeze pe atingerea, dup compactare, a unei rezistene, rigiditi i
permeabiliti corespunztoare. Criteriile trebuie s ia în considerare scopul realizrii umpluturii
i cerinele impuse de lucrrile de construcii amplasate pe aceasta.
În acest sens se vor avea în vedere prevederile din SR EN 1997-2, cap. 5.10.
4.2. La alegerea pmânturilor necoezive pentru realizarea lucrrilor de compactare de tip pern
trebuie s se in seama de urmtoarele aspecte:
- natura i caracteristicile fizice ale terenului natural de sub pern;
- nivelul apei subterane în terenul de sub pern;
- caracteristici mecanice ale terenului de sub pern;
- compoziia granulometric a materialului utilizat în pern;
- capacitatea de compactare;
- permeabilitatea materialului dup compactare;
- deformabilitatea materialului dup compactare;
- efectele excavrii, transportului i punerii în oper a materialului;
- condiiile meteo-climatice de la data execuiei.
7
4.3. Pmânturile necoezive utilizate la realizarea pernelor se exploateaz direct din cariere i
balastiere. În cazul în care pmânturile necoezive se exploateaz de sub nivelul hidrostatic,
materialul se depune în depozite intermediare pentru eliminarea excesului de umiditate. Când
materialul este uscat, acesta se aduce la umiditatea optim de compactare prin adugare de ap.
4.4. Pentru aceeai pern, se recomand aprovizionarea cu material dintr-o singur surs. Nu se
accept prezena de resturi vegetale vizibile, buci de lemn, materii organice, deeuri industriale,
resturi menajere.
4.5. Granulozitatea materialului trebuie s fie continu i se reprezint sub forma unei curbei
granulometrice bine gradate, care se apreciaz pe baza unor mijloace cantitative furnizate de
factorul de curbur granulometric (1 < Cc < 3 ) i coeficientul de uniformitate granulometric
(Cu > 15).
4.6. Un rol important pentru obinerea unei compactri eficiente îl reprezint forma particulelor.
4.7. În principiu, umiditatea pmântului necoeziv pus în oper se recomand a fi egal cu 6...8%
pentru balast nisipos i cu 4...6% pentru balast. Se pot admite i valori mai mari cu 1...3% fa de
valorile precizate, funcie de tehnologia de punere în oper a materialului.
4.8. Pentru realizarea unor bune lucrri de tip pern în funcie de proporia fraciunilor granulare
principale se recomand utilizarea urmtoarelor materiale:
- balast, amestec natural de pietri i nisip;
- balast nisipos, amestec natural de pietri i nisip (fraciuni cu ponderi apropiate).
- limitarea prii fine (max 5%).
4.9. În cazul în care baza pernei se execut la nivelul apei subterane sau sub acesta, se
recomand ca straturile respective s fie realizate din bolovni.
4.10. Stabilirea parametrilor tehnologici de compactare se va face intr-un poligon experimental

(de exemplu, procedeul de compactare, tipul de echipament utilizat, etc.).
5. ETAPE PREMERGTOARE LUCRRILOR DE COMPACTARE DE TIP PERN
5.1. Stabilirea parametrilor geotehnici pentru materialul utilizat prin încercri de

laborator i de teren
5.1.1. Determinarea granulozitii

Determinarea granulozitii pmânturile necoezive se efectueaz în funcie de mrimea
granulelor, conform STAS 1913/5, coroborat cu SR EN 933-2, care stabilete dimensiunile
nominale i forma ochiurilor sitelor de estur metalic i de tabl perforat.
În funcie de mrimea granulelor, analiza granulometric se efectueaz prin:
- metoda cernerii pe ciururi, pentru pmânturi cu granule mai mari de 2 mm (conform
SR EN 933-2);
- metoda cernerii pe ciururi i site, pentru pmânturi cu granule mai mari de 0,063 mm;
Masa minim, m, a eantionului de pmânt necoeziv supus analizei granulometrice este
dat în tabelul 5.1.
8
Tabelul 5.1. Masa minim de pmânt necoeziv pentru determinarea granulozitii

Diametrul procentual Masa minim
d90 (mm) m (kg)
75 120
63 70
45 25
37,5 15
31,5 10
22,4 4
20 2
16 1,5
11,2 0,600
10 0,500
8 0,400
5,6 0,250
4 0,200
2,8 0,150

2 0,100
5.1.2. Determinarea umiditii

Umiditatea pmânturilor necoezive se determin în laborator sau pe teren, conform STAS
1913/1.
În cazul pmânturilor necoezive cu coninut predominant de particule nisipoase (d < 2
mm) se recomand realizarea determinrilor de umiditate în laborator, deoarece metodele de
teren pot da erori de 1...2,5 % procente de umiditate fa de metoda de laborator.
Domeniile de utilizare ale metodelor de determinare a umiditii, conform STAS 1913/1,
sunt prezentate în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2. Domeniile de utilizare ale metodelor de determinare a umiditii
Metoda de determinare a umiditii Categoria de pmânt
În laborator, prin uscare în etuv Toate categoriile de pmânt

Pe teren, prin “ardere cu alcool metilic” Toate categoriile cu excepia pmânturilor
grosiere cu dimensiunea maxim a particulei
dmax < 2 mm
Pe teren, prin “ardere cu flacra” Pmânturi grosiere având dimensiunea maxim
a granulei dmax > 2...63 mm
Masa minim, mmin, de pmânt necoeziv necesar pentru determinarea umiditii se

stabilete în funcie de diametrul procentual d90 (corespunztoare coninutului de 90% pe curba
granulometric), dup cum urmeaz:
- pentru d90 < 2 mm, mmin = 100g;
- pentru d90 = 2......10 mm, mmin = m;
- pentru d90 > 10 mm, mmin = 0,3 m.
În relaiile de mai sus valoarea m este indicat în Tabelul 5.1.
5.1.3. Determinarea densitii scheletului

Densitatea scheletului pmântului se determin conform STAS 1913/2.
Observaie: Deoarece calculul valorilor ID i D se poate efectua pe baza valorilor d, respectiv d (fr
evaluarea indicelui porilor, e), determinarea densitii scheletului nu este obligatorie pentru controlul compactrii
pmânturilor necoezive.
9
5.1.4. Determinarea densitii pmântului

Densitatea sau greutatea volumica pentru pmânturile necoezive se determin pe teren,
conform STAS 1913/15.
În funcie de dimensiunea maxim a granulelor dmax se pot utiliza urmtoarele metode de
determinare a densitii:
- pentru dmax 100 mm, metoda determinrii volumului cu ap i cu folie de material
plastic, conform STAS 1913/15;
- pentru dmax > 100 mm, metoda topografic, conform STAS 1913/15.
Dimensiunile gropii spate în teren se aleg astfel ca masa probei de pmânt s fie egal
cu cel puin 1,4 x m (unde m este masa indicat în Tabelul 5.1, în funcie de diametrul procentual
d90 al materialului).
5.1.5. Determinarea coeficientului de permeabilitate

Coeficientul de permeabilitate, k, se determin în laborator în stare inundat pe probe
compactate prin încercarea Proctor. Acesta se determin, conform STAS 1913/6, prin
urmtoarele metode:
- metoda permeametrului cu gradient constant, care se aplic la toate tipurile de
pmânturi;
- metoda permeametrului cu gradient variabil, care se aplic la pmânturi necoezive.
Pe probe naturale se recomand obinerea coeficientului de permeabilitate în
permeametru, atât pe direcie vertical, cât i pe direcie orizontal, pentru evidenierea
anizotropiei.
Când se analizeaz permeabilitatea pmânturilor stratificate trebuie avut în vedere
orientarea stratelor în raport cu direcia de curgere a apei. Aceast orientare poate varia între
00 900 . Când curgerea este paralel cu stratificaia, coeficientul de permeabilitate (k//) este
media ponderal a coeficienilor de permeabilitate a stratelor componente, dar ponderea
hotrâtoare o are stratul cu permeabilitatea cea mai mare.
Când curgerea apei este perpendicular pe stratificaie, valoarea coeficientului de
permeabilitate ( kA ) este condiionat de stratul cu permeabilitatea cea mai mic în care pierderea
de sarcin este maxim.
Coeficientul de permeabilitate poate fi determinat i prin alte metode, conform
SR EN 1997-2:
- încercri de teren;
- corelaii empirice cu curba granulometric.
Evaluarea coeficientului de permeabilitate poate fi optimizat printr-o combinaie între
aceste metode. O variaie a coeficientului de permeabilitate poate exista chiar i în cazul unui
pmânt omogen, datorit unor mici variaii ale strii de eforturi, ale indicelui porilor, ale
structurii i mrimii particulelor, precum i ale stratificaiei.
În cazul nisipurilor omogene, coeficientul de permeabilitate poate fi evaluat pe baza
corelaiilor cu curba granulometric.
5.1.6. Determinarea caracteristicilor de compresibilitate

Parametrul principal de compresibilitate, modulul de deformaie liniar E, se determin
prin încercri pe teren cu placa (STAS 8942/3, STAS 2914/4), prin efectuarea de încrcri pân
la o presiune stabilit prin caietul de sarcini.
5.1.7. Determinarea parametrilor rezistenei la forfecare

Parametri rezistenei la forfecare se determin prin încercarea de forfecare direct
conform STAS 8942/2.
În cazul pmânturilor necoezive rezistena la forfecare este dat de un singur parametru,
i anume, unghiul de frecare interioar M , care variaz cu dimensiunea i forma particulelor,
natura suprafeei i gradul de îndesare. În unele cazuri poate s apar i o coeziune (aparent).
10
Pentru determinarea parametrilor rezistenei la forfecare pentru pmânturi grosiere se

utilizeaz casete cu seciunea minim de 10 x 10 cm.
5.1.8. Determinarea densitii în stare uscat

Densitatea în stare uscat a pmânturilor necoezive se determin prin calcul pe baza
valorilor obinute prin încercri pe aceeai prob, ale densitii, i ale umiditii w, cu relaia
(3.6).
Observatie: Greutatea volumic în stare uscat se calculeaz cu relaia:
Jd g Ud [kN/m3] (5.1)
5.1.9. Determinarea densitii maxime, respectiv minime, în stare uscat a pmânturilor

necoezive
Determinarea densitii maxime în stare uscat (corespunztoare indicelui porilor emin),
respectiv a densitii minime în stare uscat (corespunztoare indicelui porilor emax), se face
conform STAS 13006, respectiv STAS 13021, pentru pmânturi necoezive coninând în stare
uscat 100% particule cu dimensiunea maxim dmax < 63 mm, din care 30 % particule cu
diametru mai mare de 40 mm.
5.1.10. Determinarea caracteristicilor de compactare prin încercarea Proctor

Caracteristicilor de compactare se determin în faza premergtoare executrii lucrrilor
de compactare de tip pern prin încercri de compactare Proctor. Aceste încercri stabilesc
relaia dintre natura pmântului, umiditate (w), lucrul mecanic specific de compactare (L) i
greutatea volumic în stare uscat (d).
De pe diagrama de compactare se reine valoarea umiditii optime de compactare (wopt)
creia îi corespunde greutatea volumic în stare uscat maxim (dmax).
Dimensiunile cilindrilor în care se realizeaz compactarea se stabilesc în funcie de
dimensiunea maxim a particulei de pmânt dmax (mrimea diametrului ochiului de ciur prin care
trece cel puin 75 % din material). Conform STAS 1913/13, dimensiunea maxim a granulei este
dmax = 31,5 mm. În funcie de valoarea lucrului mecanic se deosebesc dou încercri Proctor:
- încercarea Proctor normal - L= 0,6 J/cm3;
- încercarea Proctor modificat - L= 2,7 J/cm3
Determinrile caracteristicilor de compactare prin încercarea Proctor pot fi afectate de
erori ale rezultatelor ce conduc la discordane între concluziile încercarilor din laborator i
performanele obinute pe teren. Printre aceste cauze se menioneaz:
- modul de prelevare i alegere a probelor care se aduc la laborator i se pregtesc pentru
determinare;
- modul de pregtire când se face umezirea i omogenizarea;
- modul diferit de aplicare a lucrului mecanic de compactare în laborator i pe teren;
- modul de compactare în laborator: poziiile succesive ale maiului, cadena loviturilor,
grosimile diferitelor straturi. Acest factor cuprinde i influena factorului uman (personalul
executant); pentru diminuarea erorilor se pot utiliza dispozitive automate de compactare.
Observaie: În cazul pmânturilor foarte permeabile, cum sunt pietriurile curate i nisipurile curate
grosiere i uniforme, nu se obin densiti maxime bine definite. În consecin, umiditatea optim poate fi dificil de
obinut.
NOT:
Echipamentele utilizate la determinrile menionate anterior vor fi etalonate i se va stabili intervalul de
etalonare utilizând urmtoarea formul:
n
't 0 't max ¦ Fi Pi (5.2)
i 1
unde:

t0 - intervalul iniial de etalonare
11

tmax - intervalul maxim recomandat de etalonare pentru tipul de aparat
Fi - coeficientul de influen al factorului “i” asupra indicaiilor aparatului
Pi - ponderea factorului “i” asupra influenei indicaiilor aparatului
Coeficienii de influen (F) se vor alege, astfel:
0,90 ÷ 0,95 - pentru influen foarte mic
0,75 ÷ 0,85 - pentru influen mic
0,60 ÷ 0,70 - pentru influen medie
0,45 ÷ 0,55 - pentru influen mare
0,20 ÷ 0,40 - pentru influen foarte mare
Intervalele de etalonare vor fi revizuite regulat i ajustate. Modificarea frecvenei etalonrii se face dup
obinerea unui nou certificat de etalonare, la schimbarea modului de utilizare, a mediului de lucru sau a preciziei
cerute.
La ajustarea intervalului de etalonare în cazul utilizrii unor date obinute din calibrarea anterioar:
- intervalul de etalonare va fi redus dac dou calibrri succesive sunt gsite în afara toleranei
admisibile - recomandat cu - 20 %;
- intervalul de etalonare poate fi mrit dac în urma a trei calibrri succesive se constat stabilitatea
caracteristicilor aparatului (deviaia indicaiilor aparatului în timp se afl în tolerane admise) -
recomandat cu + 20%.
Intervalele maxime de etalonare se stabilesc în cadrul laboratorului de încercri funcie de tipul i starea
echipamentului, frecvena utilizrii, etc.
5.2. Compactarea de prob
5.2.1. Compactarea de prob se execut pe poligoane experimentale, care pot avea un caracter
definitiv în cadrul pernei, cu scopul de a stabili utilajul cu care se va realiza compactarea,
grosimea optim a stratului elementar i numrul minim de treceri pe fiecare strat.
5.2.2. Determinrile pe sectoarele de prob se efectueaz în prezena proiectantului.
5.2.3. Materialul utilizat (pmânt necoeziv) i utilajul de compactat vor fi aceleai care urmeaz
a fi utilizate efectiv în lucrare.
5.2.4. Pentru fiecare serie de compactare de prob executantul va efectua determinrile

parametrilor geotehnici prezentate în pct. 5.1., pe minim 3 probe de control. În prealabil vor fi
cunoscute valorile parametrilor de compactare determinai în laborator prin metoda Proctor, pe
acelai material. Funcie de modul de încrcare în timp i natura materialului, se utilizeaz
rezultatele încercrilor Proctor, astfel:
- pentru ramblee i perne din materiale coezive - încercarea Proctor normal;
- pentru perne din balast - încercarea Proctor modificat sau încercarea Proctor normal, în funcie
de importana lucrrii.
5.2.5. Determinrile, astfel efectuate, vor fi prezentate proiectantului pentru definitivarea

proiectului de execuie a pernei, respectiv a caietului de sarcini, cu referire la utilaj, proces
tehnologic i condiii de calitate a lucrrilor de compactare.
5.2.6. Limitele inferioare admise pentru valoarea medie i valoarea minim a parametrilor de
compactare (D, ID i d) se stabilesc de ctre proiectant în funcie de tipul i importana lucrrii.
5.2.7. Abaterile admisibile fa de gradul de îndesare prevzut în proiect sunt definitivate de
proiectant pe baza rezultatelor obinute prin compactarea de prob.
12
6. METODE DE VERIFICARE A CALITII LUCRRILOR DE COMPACTARE A

6.1. Stabilirea încercrilor de verificare
6.1.1. Având stabilite tipul utilajului, numrul de treceri, grosimea stratului elementar i
umiditatea de compactare, se va trece la compactarea efectiv a straturilor pân la realizarea
grosimii pernei.
6.1.2. La lucrrile de tip pern, fa de prevederile din caietul de sarcini, se mai verific:
- natura terenului de la baza pernei i proprietile fizico-mecanice ale acestuia;
- calitatea materialului utilizat la executarea pernei;
- respectarea tehnologiei de compactare;
- realizarea nivelului de compactare.
6.1.3. Caracteristicile de compactare orientative ale pmânturilor necoezive din care se

realizeaz perna sunt prezentate în tabelul 6.1, în funcie de granulozitatea acestora, cu
meniunea c aceste valori nu înlocuiesc încercarea Proctor care trebuie realizat pentru fiecare
tip de material utilizat i pentru fiecare surs de împrumut.
Tabelul 6.1.Caracteristicile de compactare orientative

Caracteristici de
Simbol UM Nisip Pietri Bolovni
compactare
Greutatea volumic d kN/m3 19,5÷20,5 20,5÷21,5 21,5
în stare uscat
Umiditatea optim wopt % 8÷10 6÷8 4÷6
de compactare
Gradul de îndesare ID - 0,80 0,75 -
6.1.4. Poziia punctelor de control se stabilete în planul spturilor prin proiect, iar pe antier,
atunci când proiectantul consider necesar. Numrul minim al punctelor în care se face
verificarea compactrii lucrrilor pmânturilor necoezive este prezentat în tabelul 6.2. Numrul
punctelor de verificare se stabilete prin caietul de sarcini elaborat de proiectant.
Tabelul 6.2. Numrul minim al punctelor în care se face verificarea compactrii

Tipul lucrrii Numrul punctelor de verificare Reglementri
tehnice/ standarde
Perne de pmânt
1 punct/20 m3 rambleu C 56
(pentru fundare direct)
Platforme, umplutur în
1 punct/(50...100) m3 rambleu
jurul fundaiilor i sub
1 punct/(200...1000) m2 C 56
pardoseli, sistematizri
platform
verticale
Terasamente de drumuri i 1 punct/(200...1000) m2 STAS 2914
ci ferate platform C 56
Terasamente cu volume
peste 100.000 m3 1 punct/(500...2000) m3 rambleu STAS 9850
(exclusiv baraje i diguri)
1 punct/400 m3 strat compactat
Terasamente de ci ferate în corpul terasamentului STAS 7582
3
1 punct/250 m în substratul cii
13
6.1.5. Verificarea gradului de compactare a pernei se face pe toat grosimea acesteia, prin
adoptarea unei reele de puncte de verificare pentru care distana dintre puncte se determin în
funcie de uniformitatea rezultatelor obinute pe stratele elementare.
6.1.6. Controlul va avea caracter operativ (pe fiecare strat elementar) pentru a se putea lua din
timp msurile necesare, în cazul când se constat o calitate a pernei necorespunztoare.
6.1.7. Controlul compactrii pmânturilor necoezive se execut prin verificarea gradului de

îndesare (ID) obinut în lucrare, care trebuie s se înscrie în limitele stabilite în caietul de sarcini.
Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prevzut în proiect sunt prezentate în tabelul
6.3.
Tabelul 6.3. Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prevzut în proiect
Tipul lucrrii Valoare Valoare Reglementri
Observaie
medie minim tehnice
(%) (%)
Perne de pmânt Dpr - 2 Dpr – 5 Dpr (%) este
(pentru fundare direct) valoarea
Umpluturi în jurul Dpr – 5 Dpr – 8 gradului de
C 56
fundaiilor i sub pardoseli compactare
Sistematizarea vertical a Dpr - 10 Dpr - 15 “prevzut” în
terenului proiect
6.1.8. Numrul determinrilor pentru controlul calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor

necoezive sunt stabilite în caietul de sarcini de ctre proiectant funcie de tipul i importana
lucrrii.
6.1.9. Cerinele minimale pentru controlul lucrrilor de compactare a pmânturilor necoezive se

refer la:
a) Determinarea gradului de îndesare (ID) sau a gradului de compactare (D) pe fiecare
strat elementar prin metode directe i indirecte conform subpct. 6.1.3.
b) Determinarea modulului de deformaie liniar prin încercri pe teren cu placa (STAS
8942/3 i/sau STAS 2914/4, dup caz) :
- pe teren natural;
- pe înlime, din dou în dou strate elementare;
- la partea superioar a pernei.
c) Încercarea de penetrare dinamic (SR EN ISO 22476-2) – pe toat grosimea pernei. Pe
lâng încercrile cu placa pe teren natural, se vor face i determinri de proprieti mecanice ale
acestuia. Pentru pernele suport al unor lucrri cu încrcri în regim permanent se efectueaz
obligatoriu încercri cu placa conform STAS 8942/3. Încercrile cu placa efectuate conform
STAS 2914/4 sunt, în acest caz, doar orientative.
d) Determinarea w prin metoda cu folia, pe straturi elementare.
6.2. Metode de verificare a calitii lucrrilor de compactare
6.2.1. Metodele de verificare a compactrii lucrrilor de tip pern se împart în dou categorii:
- metode directe din care rezult gradul de compactare i caracteristicile de
deformabilitate;
- metode indirecte care prin obinerea unor valori corelate permit estimarea gradului de
îndesare i caracteristicile de deformabilitate.
6.2.2. Metodele utilizate pentru verificarea calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor

necoezive se aplic conform documentelor de referin prevzute în cap.2.
14
6.2.3. O organizare eficient a controlului calitii compactrii pmânturilor necoezive trebuie s

utilizeze atât metodele directe, cât i indirecte, rezultatele obinute prin metode directe fiind
verificate i precizate prin metode indirecte.
6.2.4. Controlul calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor necoezive în vederea recepiei

se face obligatoriu prin metoda stabilit în poligonul experimental sau în cadrul lucrrilor
anterioare efectuate în aceleai condiii de teren i conform unei soluii tehnice/proceduri de
compactare de acelai tip.
6.2.5. Metodele de determinare a parametrilor geotehnici sunt urmtoarele:
1. Metoda direct pentru determinarea gradului de compactare (D) prin determinarea

greutii volumice pe teren conform STAS 1913/15 (metoda determinrii cu volumul cu ap i
cu folie de material plastic).
La limit, prin extrapolare, determinarea gradului de compactare (D), valabil în cazul
pmânturilor coezive, se poate admite i pentru pmânturile macrogranulare.
Se determin valoarea umiditii pmântului compactat care se compar cu umiditatea
optim determinat în laborator wopt w r 3% i se calculeaz gradul de compactare
Jd
D 100 (ANEXA nr. II, care face parte integrant din prezentul ghid).
J d max
2. Metoda direct pentru determinarea caracteristicilor de deformaie prin determinarea

modulului de deformaie liniar prin încercri pe teren cu placa (STAS 8942/3)
Aceasta metod se utilizeaz pentru determinarea compresibilitii i portanei, respectiv
a tasrilor (s) i a modulului de deformaie liniar (E). În Anexa K (informativ) din SR EN
1997-2 sunt prezentate exemple de calcul pentru determinarea EPLT si ks.
În Anexa nr. III care face parte integrant din prezentul ghid sunt prezentate, cu caracter
informativ, rezultatele unor încercri experimentale pentru controlul calitii lucrrilor de tip
pern prin încercri cu placa (STAS 8942/3).
Pentru încercarea pe teren cu placa, în lucrrile de drumuri i de cale ferat, se aplic
prevederile din STAS 2914/4. O alt metod compatibil este cea a încercrilor cu placa
dinamic (Dinaplaca), care poate fi utilizat doar în asociere cu metoda prezentat în STAS
8942/3.
3. Metoda indirect pentru determinarea gradului de îndesare (ID) prin încercarea de

penetrare dinamic (SR EN ISO 22476-2)
Aceast metod se utilizeaz pentru determinarea proprietilor de rezisten i
deformabilitate a pmânturilor necoezive, dar i în pmânturi cu granulaie fin, prin corelaii
adecvate, prezentate în Anexa G (informativ) din SR EN 1997-2.
Exist patru tipuri de procedee funcie de lucrul mecanic dezvoltat:
- încercarea de penetrare dinamic uoar (DPL);
- încercarea de penetrare dinamic medie (DPM);
- încercarea de penetrare dinamic grea (DPH);
- încercarea de penetrare dinamic foarte grea (DPSH).
Alegarea tipului de încercare de penetrare dinamic pentru verificarea calitii
compactrii pmânturilor necoezive se face funcie de natura pmântului i de grosimea
straturilor elementare ale pernei.
Gradul de îndesare (ID) a pmânturilor necoezive din pern se apreciaz funcie de
numrul de lovituri (N10) obinut din încercrile de penetrare dinamic (DP) (ANEXA nr. IV care
face parte integrant din prezentul ghid).
15
4. Metoda indirect pentru determinarea caracteristicilor de rezisten prin încercarea de

penetrare standard (SR EN ISO 22476-3).
Principiul încercrii const în înfigerea unui tub carotier prevzut cu un con lsând s
cad un berbec cu mas de 63,5 kg pe o nicoval sau pe un cap de batere, de la o înlime de 760
mm. Numrul de lovituri (N) necesar pentru ptrunderea tubului carotier pe 300 mm reprezint
rezistena la penetrare.
Exemple de corelaii între numrul de lovituri (N) i gradul de îndesare (ID) sunt
prezentate în Anexa F (informativ) din SR EN 1997-2.
7. RAPORTAREA REZULTATELOR I RECEPIA LUCRRILOR
7.1. Efectuarea controlului compactrii se face de ctre laboratoare autorizate/acreditate în

condiiile legii. Controlul se efectueaz în concordan cu parametri impui prin caietul de
sarcini al lucrrii i, subsidiar, cu cei prezentai în acest ghid, precum i cu consultarea
specialitilor în domeniu (geotehnicieni).
7.2. Lucrrile de tip pern vor fi recepionate pe fiecare strat elementar pentru a evita refaceri de
terasamente.
7.3. Rezultatele determinrilor efectuate în laborator sau pe teren sunt prezentate în rapoarte de
încercare.
Rapoartele de încercare se elaboreaz conform SR EN ISO/CEI 17025, cap. 5.10. În
ANEXA nr. I care face parte integrant din prezentul ghid este prezentat un model cadru de
raport de încercare.
7.4. Toate rapoartele de încercare se consemneaz într-un registru al proceselor verbale pentru
verificarea calitii lucrrilor care devin ascunse.
7.5. Rapoartele de încercare întocmite pentru lucrrile de compactare se pstreaz la unitatea

elaboratoare i la beneficiarul lucrrii, care le va include în Cartea construciei.
7.6. Recepionarea lucrrilor de compactare de tip pern se face în conformitate cu prevederile

normativului C 56.
7.7. Recepia compactrii se face la faa locului de ctre reprezentanii beneficiarului,

executantului i proiectantului (geotehnicianul) pe baza rezultatelor tuturor verificrilor efectuate,
care sunt incluse într-un raport (document) care se ataeaz la Cartea construciei.
7.8. Documentele privitoare la execuia terasamentelor i înregistrrile legate de lucrrile

realizate se pstreaz la Cartea tehnic, în msura în care se pstreaz i celelalte documente
potrivit prevederilor legale.
8. SCURT PREZENTARE A ORDINII OPERAIUNILOR DE EXECUIE A UNEI

PERNE DIN PMÂNTURI NECOEZIVE
Operaiunile care trebuie efectuate la execuia unei perne din pmanturi necoezive sunt
urmtoarele:
- execuia excavaiei în terenul natural pân la cota din proiect;
- compactarea bazei excavaiei;
- verificarea portanei terenului de fundare prin încercri cu placa i identificarea
proprietilor fizico-mecanice ale acestuia;
16
- verificarea sursei de balast prin încercri Proctor i alte încercri, precum: gelivitate,
testul Los Angeles, rezistena la abraziune, etc.;
- execuia poligonului experimental pentru stabilirea modului de punere în oper a
balastului pe straturi elementare;
- execuia pernei pe straturi elementare, cu verificarea de calitate prin metoda cu folia de
material plastic pe fiecare strat i efectuarea de încercri cu placa din dou în dou
straturi elementare;
- verificarea final a pernei prin încercri cu placa i prin metode indirecte.
17
ANEXA I
MODEL CADRU DE RAPORT DE ÎNCERCARE
LABORATORUL ………………………………………
Autorizare/acreditare laborator nr. ........................
Contract nr.
Termen de predare:
RAPORT DE ÎNCERCARE nr…din data de ...

(Denumire încercare)
1. Denumirea obiectului supus încercrii:

2. Productor (denumire, adres, telefon, fax, e-mail):
3. Solicitantul încercrii (denumire, adresa telefon, fax, e-mail):
4. Descrierea i identificarea obiectului supus încercrii:
5. Data primirii obiectului supus încercrii:
6. Data efecturii încercrii:
7. Identificarea specificaiei sau a procedurii referitoare la încercare:
8. Descrierea procedurii de prelevare:
9. Abateri suplimentare sau omisiuni fa de specificaia de încercare, precum i alte
informaii semnificative:
10. Identificarea metodei sau procedurii de încercare nestandardizate utilizate:
11. Rezultate obinute (msurtori, examinri i rezultate derivate, prezentate prin tabele,
grafice, schie):
12. Declaraie privind incertitudinea msurrii (numai în cazul în care se solicit de ctre
beneficiar): incertitudinea de msurare, I, este ..., determinat pentru un nivel de
încredere de ... având în vedere c pentru ... (se trece aparatul de încercare i/sau de
msurare), incertitudinea standard de tip B extins cu factorul de extindere k=2, conform
Certificatului de etalonare nr..../ ... este …
13. Declaraie c rezultatele încercrii se refer numai la obiectul supus încercrii
14. Raportul de încercare nu poate fi reprodus parial sau total fr aprobarea scris a
laboratorului ce a efectuat încercarea
Aprobat
Verificat, Executat,
Raport de încercare nr... din ... pg... din ...

Exemplar nr...
18
ANEXA II
DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI OPTIMI

Încercri experimentale (anex informativ)
Pern de balast cu grosimea de 2,60 m pentru fundarea unui rezervor de pcur 20.000 mc
Rezultatele încercrilor de laborator asupra materialului granular (balast) - 2 probe
1. Umiditatea natural
Proba 1 - w = 4,7 %
Proba 2 - w = 4,0 %
Conform STAS 1913/13, umiditatea optim de compactare a balastului este wopt =
2...6 %. Rezult c ambele probe de balast se afl la umiditatea optim de compactare.
2. Densitatea
2.1. Densitatea balastului în stare afânat
Proba 1 - = 1,45 g/cm3
Proba 2 - = 1,42 g/cm3
2.2. Densitatea balastului îndesat prin vibrare
Proba 1 - = 1,88 g/cm3
Proba 2 - = 1,90 g/cm3
2.3. Densitatea maxim în stare uscat (încercarea Proctor)
Proba 1 - dmax = 1,80 g/cm3
Proba 2 - dmax = 1,83 g/cm3
3. Compoziia granulometric
Proba 1
Diametrul ciurului 40 31 16 7 3 1
(mm)
Treceri prin ciur 100 99,2 95,4 83,1 64,6 45,8
(%)
Proba 2
Diametrul ciurului 40 31 16 7 3 1
(mm)
Treceri prin ciur 100 100 95,3 81,1 61,4 43,6
(%)
d 60
Coeficient de uniformitate granulometric C u
d10
Proba 1 - Cu = 9 - curb mediu gradat
Proba 2 - Cu = 7,5 - curb mediu gradat.
Verificarea lucrrilor de compactare. Rezultate obinute
Verificarea lucrrilor de compactare, la realizarea unei perne de balast cu 8 straturi s-a

efectuat prin prelevarea de probe pe fiecare strat elementar. Astfel, au fost prelevate câte 20
probe de balast, din puncte uniform distribuite pe suprafaa stratului.
Determinarea densitii balastului, compact prin cilindrare s-a efectuat conform
STAS 1913/15 prin metoda determinrii volumului de ap i folia de material plastic. Umiditatea
balastului a fost determinat prin ardere la flacar.
Rezultatele determinrilor obinute pe probe de balast prelevate pe fiecare strat sunt
prevzute în tabelele II.1 - II.8.
19
Tabelul II.1. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 1

Nr. Grosime Densitate Densitate în Umiditate
prob strat pmânt stare uscat w (%)
(cm) (g/cm3) d (g/cm3)
1 25 2,09 1,88 11
2 33 2,11 1,90 11
3 33 2,0 1,80 11
4 32 1,99 1,79 11
5 30 2,13 1,92 11
6 32 2,12 1,91 11
7 32 2,11 1,90 11
8 38 1,91 1,72 11
9 30 2,11 1,90 11
10 30 2,11 1,90 11
11 38 2,11 1,90 11
12 38 2,10 1,89 11
13 38 2,06 1,86 11
14 34 2,05 1,85 11
15 35 2,0 1,80 11
16 35 2,03 1,83 11
17 35 2,0 1,80 11
18 35 2,04 1,84 11
19 35 2,02 1,82 11
20 35 2,01 1,81 11

1 30 19,2 1,82 5,2
2 30 2,03 1,93 5,2
3 30 1,90 1,81 5,2
4 30 2,0 1,90 6,0
5 30 2,06 1,94 6,0
6 30 2,01 1,90 6,0
7 30 1,96 1,85 6,0
8 30 1,97 1,86 6,0
9 30 1,93 1,82 6,0
10 30 1,94 1,83 5,3
11 30 2,01 1,91 5,3
12 30 2,02 1,92 5,3
13 30 2,03 1,92 5,3
14 30 2,02 1,91 5,3
15 30 2,01 1,91 5,3
16 30 2,04 1,93 5,3
17 30 1,96 1,86 5,3
18 30 1,99 1,89 5,3
19 30 2,01 1,91 5,3
20 30 2,02 1,91 5,3
20

1 30 2,0 1,88 6
2 30 2,01 1,90 6
3 30 2,01 1,90 6
4 30 1,95 1,84 6
5 30 1,91 1,80 6
6 30 1,95 1,84 6
7 30 1,93 1,82 6
8 30 2,0 1,89 6
9 30 1,99 1,88 6
10 30 2,05 1,93 6
11 30 1,98 1,90 4
12 30 2,03 1,95 4
13 30 1,98 1,90 4
14 30 1,92 1,85 4
15 30 1,96 1,85 6
16 30 2,01 1,90 6
17 30 1,98 1,87 6
18 30 1,99 1,88 6
19 30 1,96 1,85 6
20 30 1,98 1,87 6

1 30 1,93 1,85 4,2
2 30 1,88 1,80 4,2
3 30 1,91 1,83 4,2
4 30 1,95 1,87 4,2
5 30 1,94 1,86 4,2
6 30 1,96 1,88 4,2
7 30 1,98 1,90 4,2
8 30 2,0 1,92 4,2
9 30 2,01 1,94 3,5
10 30 2,0 1,93 3,5
11 30 2,03 1,96 3,5
12 30 1,97 1,90 3,5
13 30 1,91 1,85 3,5
14 30 1,95 1,88 3,5
15 30 1,97 1,90 3,5
16 30 1,93 1,86 3,5
17 30 1,97 1,90 3,5
18 30 1,91 1,85 3,5
19 30 1,88 1,82 3,5
20 30 1,91 1,85 3,5
21

1 30 1,97 1,89 4
2 30 1,98 1,90 4
3 30 1,99 1,91 4
4 30 2,01 1,93 4
5 30 1,99 1,91 4
6 30 2,0 1,92 4
7 30 1,92 1,85 4
8 30 2,03 1,95 4
9 30 1,93 1,86 4
10 30 1,97 1,89 4
11 30 1,99 1,91 4
12 30 1,99 1,91 4
13 30 1,96 1,90 3
14 30 1,96 1,90 3
15 30 1,94 1,88 3
16 30 1,96 1,90 3
17 30 1,90 1,85 3
18 30 1,85 1,80 3
19 30 1,88 1,83 3
20 30 1,87 1,82 3
Tabelul II.6.Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 6

1 30 1,95 1,86 4,7
2 30 1,93 1,84 4,7
3 30 1,96 1,87 4,7
4 30 1,94 1,85 4,7
5 30 1,97 1,88 4,7
6 30 1,99 1,90 4,7
7 30 2,01 1,92 4,7
8 30 1,97 1,88 4,7
9 30 1,93 1,84 4,7
10 30 1,95 1,86 4,7
11 30 1,96 1,90 3,3
12 30 1,94 1,88 3,3
13 30 1,98 1,92 3,3
14 30 2,01 1,95 3,3
15 30 1,91 1,85 3,3
16 30 1,93 1,87 3,3
17 30 1,94 1,88 3,3
18 30 1,96 1,90 3,3
19 30 1,97 1,91 3,3
20 30 1,94 1,88 3,3
22

1 30 1,98 1,90 4,2
2 30 19,4 1,86 4,2
3 30 1,93 1,85 4,2
4 30 2,0 1,92 4,2
5 30 1,91 1,83 4,2
6 30 1,88 1,80 4,2
7 30 1,93 1,85 4,2
8 30 1,89 1,80 5,2
9 30 1,97 1,87 5,2
10 30 2,03 1,93 5,2
11 30 2,0 1,90 5,2
12 30 2,01 1,91 5,2
13 30 1,94 1,84 5,2
14 30 2,01 1,91 5,2
15 30 2,0 1,90 5,2
16 30 1,94 1,84 5,2
17 30 2,01 1,91 5,2
18 30 1,94 1,84 5,2
19 30 2,0 1,90 5,2
20 30 1,96 1,86 5,2

1 30 1,89 1,80 5,2
2 30 1,94 1,84 5,2
3 30 1,97 1,87 5,2
4 30 2,0 1,90 5,2
5 30 1,94 1,84 5,2
6 30 2,01 1,91 5,2
7 30 1,94 1,84 5,2
8 30 1,92 1,83 5,2
9 30 1,91 1,80 6,0
10 30 1,95 1,84 6,0
11 30 1,93 1,82 6,0
12 30 1,99 1,88 6,0
13 30 1,91 1,80 6,0
14 30 2,0 1,89 6,0
15 30 1,96 1,85 6,0
16 30 1,93 1,82 6,0
17 30 1,98 1,87 6,0
18 30 1,96 1,85 6,0
19 30 1,93 1,82 6,0
20 30 1,91 1,80 6,0
În general, se constat c umiditatea balastului a fost cuprins între 2% i 6%, adic

corespunztoare valorii umiditii optime de compactare pentru balast.
Valorile mai mari s-au datorat unor precipitaii czute dup compactarea stratului
respectiv.
23
În ceea ce privete densitatea în stare uscat a balastului (d), se constat c aceasta are
valori egale sau mai mari decât valoarea minim prescris prin proiect d = 1,80 g/cm3, adic s-a
realizat un grad de îndesare ID > 98% (valoare stabilit de proiectant).
Concluzii
Se apreciaz c perna de balast realizat pentru rezervorul de pcur s-a executat în

condiii bune, densitatea balastului în stare uscat (d) având valori mai mari decât valoarea
stabilit prin proiect.
ANEXA III
CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE TIP PERN

PRIN ÎNCERCRI CU PLACA
Încercri experimentale efectuate conform STAS 8942/3 - 90 (anex informativ)
Încercrile cu placa pentru controlul calitii lucrrilor au fost efectuate conform STAS
8942/3. Perna de balast cu grosime total de 2,75 m a fost executat în dou straturi. Pentru
verificarea calitii lucrrilor de tip pern s-au realizat urmtoarele încercri:
a) msurtori radiometrice pentru determinarea densitii în stare uscat a balastului
compactat;
b) încercri cu placa în vederea determinrii modulului de deformaie liniar a pernei de
balast.
Efectuarea încercrilor cu placa

Încercrile au fost efectuate pe fiecare strat elementar. Cu acceptul proiectantului, s-au
efectuat 12 încercri, distribuite aa cum sunt prezentate în tabelul III.1.
La perna de balast realizat au fost executate câte o încercare pe primul strat, respectiv,
dou încercri pe cel de-al doilea strat.
Încercrile au fost efectuate pe balast la starea de umiditate din lucrare, de regul, foarte
redus.
Încrcarea pe placa a fost executat în trepte uzuale de 100, 200 i 300 kPa, pân la
stabilizarea acestora în timp, conform STAS 8942/3.
Tabelul III.1. Valorile modulului de deformaie liniar (E) determinate

prin încercri cu placa pe strate
STRATUL I (1) (4) (7) (10)
p = 300 kPa p = 300 kPa p = 300 kPa p = 250 kPa
s = 2,41 mm s = 2,60 mm s = 3,93 mm s = 1,79 mm
E = 51400 kPa E = 47700 kPa E = 37800 kPa E = 57300 kPa
STRATUL II (2) (5) (8) (11)
P = 300 kPa p = 300 kPa p = 300 kPa p = 300 kPa
s = 2,01 mm s = 1,35 mm s = 4,60 mm s = 2,41 mm
E= 61600 kPa E = 91800 kPa E = 26900 kPa E = 51400 kPa
STRATUL III (3) (6) (9) (12)
p = 300 kPa p = 300 kPa p = 300 kPa p = 300 kPa
s = 1,69 mm s = 1,53 mm s = 2,29 mm s = 2,21 mm
E = 73300 kPa E = 81000 kPa E = 51400 kPa E = 56700 kPa
(n) – numrul de ordine al încrcrii
24
Prelucrarea datelor. Rezultate obinute

Cu datele înregistrate s-au trasat graficele centralizatoare cuprinzând:
- variaia presiunii nete pe plac, p, cu timpul, t;
- variaia tasrii, s, a plcii, în funcie de timp;
- variaia tasrii stabilizate fa de presiunea net pe plac.
Modulul de deformaie liniar a terenului de fundare a fost calculat pentru presiunea
uzual p = 300 kPa. În tabelul III.1. sunt prezentate valorile modulului de deformaie liniar (E),
presiunea (p) i tasarea (s) corespunztoare pentru care a fost calculat modulul. Se poate constata
c valorile de compactare, determinate prin încercri pe straturile de balast compactat, sunt
superioare valorii minime indicate prin proiect pentru perna de balast (30000 kPa), ele variind
între 37800 kPa i 81000 kPa, în funcie de gradul de compactare realizat i de compoziia
granulometric a balastului obinut prin amestecul nisip-pietri. O singur încercare a pus în
eviden o zon în care, iniial compactarea era insuficient (E =26900 kPa).
Concluzii
Realizarea pernei de balast în dou straturi, în grosime total de 2,75 m, a condus la
îmbuntirea terenului de fundare, prin înlocuirea stratului iniial cu modulul E
10000 kPa, cu
un strat de balast (compactat) cu modulul E > 30000 kPa.
ANEXA IV
APRECIEREA GRADULUI DE ÎNDESARE ÎN FUNCIE DE REZISTENA

LA PENETRARE DINAMIC
Încercri experimentale (anex informativ)
Încercrile experimentale pe pmânturi necoezive compactate, riguros controlate din

punct de vedere al granulozitii i gradului de îndesare, au permis stabilirea, prin prelucrare
statistic, a unei relaii de calcul pentru aprecierea gradului de îndesare pe baza rezistenei la
penetrare, exprimat prin numrul de lovituri pentru ptrunderea conului de penetrare cu 10 cm,
conform relaiei (IV.1):
ID a1 log N 10 a 2 J h a3 r V (IV.1)
unde:
N10 - numrul de lovituri;
J h - presiunea geologic la nivelul vârfului penetrometrului;
a1, a2, a3 - coeficieni care depind de natura terenului i tipul de penetrometru;
- abaterea medie.
În figurile IV.1 si IV.2 sunt prezentate exemple ale diagramelor obinute pe baza relaiei
(IV.1) pentru diferite valori ale gradului de îndesare, determinate pentru nisip mijlociu-fin,
respectiv nisip mare cu pietri, în cazul utilizrii încercrii de penetrare dinamic uoar (DPL) i
a încercrii de penetrare dinamic medie (DPM).
25
Figura. IV.1. Variaia gradului de îndesare cu numrul de lovituri pentru nisip mijlociu-fin
Figura IV.2. Variaia gradului de îndesare cu numrul de lovituri pentru nisip mare cu pietri
Pentru aprecierea gradului de îndesare a pmânturilor din lucrrile de compactare,

diagrama obinut din datele sondajului de penetrare se suprapune peste diagramele care
corespund cu natura pmântului i penetrometrul utilizat.
În funcie de poziia diagramei în raport cu diagramele corespunztoare diferitelor grade
de îndesare se poate aprecia gradul de îndesare al lucrrilor de compactare.
Prelucrarea statistic a unor date experimentale efectuate în condiii controlate de
laborator pe nisipuri medii a condus la relaia:
log I D (%) 0,554 log N 10 L 0,98 r 0,25 (IV.2)
În figura IV.3 este reprezentat dreapta de regresie care are ecuaia (IV.2) i care permite
aprecierea rapid a gradului de îndesare.
26
Figura IV.3 - Dreapta de regresie pentru aprecierea gradului de îndesare
Relaia (IV.2) este valabil pân la adâncimea de 3,0 ÷ 4,0 m, pân la care influena
presiunii geologice este foarte mic i pentru sondaje de încercri de penetrare dinamic uoar
(DPL).
27
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind reabilitarea utilitară și funcțională
a acoperișurilor la clădirile existente, indicativ GP 122-2014”*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 23/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 11 — Cerințe funcționale
pentru construcții și fizica construcțiilor și Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
reabilitarea utilitară și funcțională a acoperișurilor la clădirile
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data
existente, indicativ GP 122-2014”, prevăzută în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin. publicării.
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

Shhaideh Sevil,
secretar de stat
București, 23 mai 2014.

Nr. 799.
*) Ordinul 799/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 24 iunie 2014 și este reprodus și în acest număr bis.
Anex
la ordinul MDRAP............../2014
GHID PRIVIND REABILITAREA UTILITAR I FUNCIONAL

A ACOPERIURILOR LA CLDIRILE EXISTENTE
indicativ GP 122-2014
CUPRINS
pag.
CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALE 1
SECIUNEA 1: Obiect 1
SECIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare i adresabilitatea 1
CAPITOLUL II: REABILITAREA UTILITAR I FUNCTIONAL A

ACOPERIURILOR 3
SECIUNEA 1: Categorii i tipuri de sisteme constructive existente 3
SECIUNEA a 2-a: Sisteme de reabilitare la acoperiuri cu pant mare i pod circulabil 4
i la acoperiuri cu pant mic i pod necirculabil
SECIUNEA a 3-a: Sisteme de reabilitare la acoperiuri tip teras, având planeul 7
suport din beton armat
CAPITOLUL III: PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA 9

SECIUNEA 1: Condiii generale 9
SECIUNEA a 2-a: Condiii de calitate corespunztoare cerinelor fundamentale 10
SECIUNEA a 3-a: Condiii particulare specifice pentru sistemele de reabilitare prevzute 13
la Capitolul II, Seciunile 2 i 3
CAPITOLUL IV: PREVEDERI PRIVIND EXECUIA 15

SECIUNEA 1: Prevederi generale 15
SECIUNEA a 2-a: Prevederi particulare 16
SECIUNEA a 3-a: Prevederi privind desfurarea execuiei lucrrilor 18
SECIUNEA a 4-a: Prevederi privind durabilitatea lucrrilor 19
CAPITOLUL V: PREVEDERI PRIVIND URMRIREA COMPORTRII ÎN TIMP 19

CAPITOLUL VI: LUCRRI DE INTERVENIE ASUPRA ÎNVELITORILOR
ACOPERIURILOR 20
SECIUNEA 1: Tipuri de învelitori la acoperiuri existente 20
SECIUNEA a 2-a: Intervenii la învelitori existente 20
SECIUNEA a 3-a: Dotarea acoperiurilor cu sisteme de producere a energiei din surse 24
regenerabile
ANEXA nr.1 (informativ) - Exemplificri de încrcri ale acoperiurilor tip teras, existente 25
ANEXA nr. 2 (informativ) - Elemente structurale din lemn aferente acoperiurilor
cldirilor existente 32
ANEXA nr.3 - Corespondena între pant (cm/m), msura unghiului i lungimea 38
pantei pentru 100 cm proiecie orizontal a acoperiului
ANEXA nr.4 - Referine legislative i tehnice 39
LIST CU FIGURI
Nr.crt Numr figur Denumire figur

1 Figura nr.1 Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.13
2 Figura nr.2 Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.14 a)
3 Figura nr.3 Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.14 b)
6 Figura nr.6 Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 49 (1) a)
7 Figura nr.7 Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 49 (2)
11 Figura A1.1 Seciune prin teras termoizolat cu B.C.A
12 Figura A1.2 Seciune prin teras termoizolat cu granulit
13 Figura A1.3 Seciune prin teras termoizolat cu zgur expandat sau granulat
14 Figura A1.4 Seciune prin teras termoizolat cu cenu i zgur de termocentral
15 Figura A1.5 Seciune prin teras termoizolat cu vat mineral
16 Figura A2.1 arpant pe scaune cu cpriori (fr pane)
17 Figura A2.2 arpant pe scaune cu un pop i trei pane
18 Figura A2.3 arpant pe scaune cu doi popi i cinci pane
19 Figura A2.4 arpant pe scaune cu trei popi i cinci pane
20 Figura A2.5 arpant pe scaune cu doi popi înclinai i cinci pane
21 Figura A2.6 arpant pe scaune cu un pop vertical i cinci pane
22 Figura A2.7 arpant din ferme cu pane
23 Figura A2.8 arpant din ferme cu pane (fr pan de coam)
24 Figura A2.9 Ferm din scânduri btute în cuie
25 Figura A2.10 Ferm din scânduri btute în cuie
26 Figura A2.11 Planeu simplu din lemn, cu grinzi aparente
27 Figura A2.12 Planeu simplu din lemn, cu grinzi aparente i cu umplutur
28 Figura A2.13 Planeu simplu din lemn, cu grinzi acoperite, cu tavan drept
CAPITOLUL I: PREVEDERI GENERALE
SECIUNEA 1: Obiect
Art.1
Prezentul ghid cuprinde prevederi definitorii i principii de proiectare, execuie i urmrire a
comportrii în timp, în vederea reabilitrii utilitare i funcionale a acoperiurilor cldirilor existente,
cu unul sau mai multe niveluri, precum i a spaiilor aferente acoperiurilor.
Art.2
Obiectul prezentului ghid const în prezentarea premizelor i soluiilor cadru pentru proiectarea
diferitelor sisteme de reabilitare utilitar i funcional a acoperiurilor i a spaiilor aferente acestora,
în condiiile i cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art.3
Prezentul ghid cuprinde:
a) elemente privind reabilitarea utilitar i funcional a acoperiurilor i spaiilor aferente
acestora, la cldirile existente;
b) prevederi privind proiectarea;
c) prevederi privind execuia;
d) prevederi privind urmrirea comportrii în timp;
e) anexe: exemplificri de încrcri ale acoperiurilor tip teras existente, exemplificri ale
elementelor structurale din lemn aferente acoperiurilor cldirilor existente, precum i referine
legislative i tehnice.
Art.4
Prevederile prezentului ghid se refer la posibilitile i modalitile de reabilitare utilitar i
funcional a spaiilor aflate peste planeul ultimului nivel la cldirile existente.
SECIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare i adresabilitatea
Art.5
Prezentul ghid nu se aplic în cazul cldirilor clasate sau aflate în curs de clasare ca monumente
istorice, cldirilor amplasate în zone de protecie a monumentelor i în zone construite protejate
stabilite potrivit legii, precum i cldirilor cu valoare arhitectural sau istoric deosebit, stabilite
prin documentaii de urbanism legal aprobate.
Art.6
Prevederile prezentului ghid se adreseaz: proiectanilor, verificatorilor de proiecte, experilor
tehnici, executanilor, responsabililor tehnici cu execuia, diriginilor de antier, cercettorilor,
proprietarilor i utilizatorilor obiectivelor de investiii/cldirilor crora le sunt aplicabile prevederile
prezentului ghid, precum i autoritilor administraiei publice i organelor de control.
Art.7
În prezentul ghid sunt stabilite soluiile alternative de principiu pentru realizarea, în cldirile
existente, a urmtoarelor tipuri de spaii:
a) mansard, ca nivel funcional independent sau în sistem duplex (în legtur direct cu ultimul
nivel);
b) terase circulabile i/sau terase verzi;
c) mixt: mansard în asociere cu terase circulabile i/sau terase verzi.
1
Art.8
Reabilitarea utilitar i funcional a acoperiului i a spaiilor aferente acestuia, în cazul unei cldiri
existente, va fi conceput în scopul creterii eficienei energetice a cldirii, în strict concordan cu
cerinele de reglementare urbanistic a localitii, stabilite prin documentaiile de urbanism i
regulamentele aferente acestora, aprobate în condiiile legii.
Art.9
În cazul în care reabilitarea utilitar i funcional a acoperiului i spaiilor aferente acestuia, ale unei
cldiri existente, implic intervenii la structura de rezisten i/sau majorarea încrcrilor statice i a
celor dinamice, în conformitate cu Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii, cu modificrile
ulterioare, este obligatorie expertizarea tehnic privind rezistena mecanic i stabilitatea întregii
construcii (structur i elemente nestructurale), iar în cazul amenajrii podurilor existente în
mansarde se impune i expertizarea tehnic privind securitatea la incendiu, precum i auditul
energetic al acestora.
Art.10
Tipurile de cldiri existente ale cror acoperiuri i spaii aferente acestora pot fi reabilitate utilitar i
funcional sunt:
a) cldiri civile (în principal destinate locuirii în sistem individual) cu regim mic i mediu de
înlime (maxim P+4E), cu acoperiuri cu pant sau tip teras;
b) cldiri civile (în principal destinate locuirii în sistem colectiv) cu regim mediu i mare de
înlime (peste P+4E), cu acoperiuri cu pant sau tip teras;
c) cldiri civile, din domeniile administraie, comer, sntate, cultur, învmânt, sport, turism,
etc., cu acoperiuri cu pant sau tip teras;
Not: la tipurile de cldiri menionate la lit.a), b) i c), unul dintre obiectivele reabilitrii utilitare i funcionale a
acoperiurilor i a spaiilor aferente acestora, este cel de majorare a capacitii funcionale a cldirii.
d) cldiri industriale i agrozootehnice cu acoperiuri tip teras sau cu pante reduse (5%÷20%).
Not: la toate tipurile de cldiri menionate la lit. a), b), c) i d) se pot prevedea suprafee plantate (acoperiuri
verzi) i instalaii de producere a energiei din surse regenerabile, în scopul rentabilizrii consumului energetic
necesar utilizrilor.
Art.11
Terminologie:
În sensul prezentului ghid, termenii i sintagmele de mai jos au urmtoarele semnificaii:
a) reabilitarea utilitar i funcional a acoperiurilor i spaiilor aferente acestora la cldirile
existente: realizarea de lucrri de reconstruire, modificare, extindere, modernizare i/sau
consolidare a acoperiurilor existente i a spaiilor aferente acestora, în scopul creterii calitii
arhitecturale, structurale i funcionale a cldirilor, în condiiile i cu respectarea legislaiei
aplicabile în vigoare;
b) spaiile aferente acoperiurilor: spaiile aflate sub acoperiurile în pant i peste planeul
ultimului nivel, precum i spaiile aflate pe acoperiurile tip teras;
c) spaii cu funcionalitate colectiv: spaii (suprafee) care sunt folosite de mai muli utilizatori ai
unei cldiri (casa scrii pentru acces pe teras, usctorii, spltorii, etc.);
d) pant mare: pant >50%, care asigur condiii tehnice avantajoase pentru amenajarea de
mansarde la nivelul podului existent;
e) pant mic: pant <50%, care nu asigur condiiile minime necesare pentru amenajarea de
mansarde la nivelul podului existent;
f) condiionare termic (spaiu condiionat termic): asigurarea condiiilor termice necesare unui
spaiu, prin utilizarea sistemelor de înclzire i/sau rcire adecvate;
g) cldiri proiectate la încrcri gravitaionale: cldiri proiectate, de regul, înainte de apariia
reglementrilor privind proiectarea seismic a structurilor/construciilor.
2
CAPITOLUL II: REABILITAREA UTILITAR I FUNCIONAL A ACOPERIURILOR
SECIUNEA 1: Categorii i tipuri de sisteme constructive existente
Art.12
Cldirile avute în vedere de prezentul ghid se clasific în urmtoarele categorii i tipuri de sisteme
constructive:
a) cldiri cu perei structurali din zidrie, la care se deosebesc, în general, urmtoarele tipuri:
i) cldiri cu perei din zidrie calculai numai pentru sarcini gravitaionale (perei portani),
având:
- perei portani din zidrie de crmid plin presat având, de regul, grosimea de
1½ crmizi la pereii exteriori i de 1 crmid la pereii interiori;
- planee cu grinzi i scânduri din lemn i plafon uor din tencuial pe trestie sau ipci
din lemn (în special la ultimul nivel) sau planee cu plci i grinzi din beton armat;
- acoperiuri în pant, cu pod i învelitoare pe arpant din lemn, mai rar acoperiuri tip
teras.
Cldirile mai sus menionate au fost realizate, de regul, pân în anul 1950.
ii) cldiri cu perei structurali din zidrie întrit cu centuri din beton armat, calculai numai
pentru sarcini gravitaionale (perei portani), având:
- perei portani din zidrie de crmid plin presat (format 240 x115x 63 mm) întrit
(confinat) cu centuri i stâlpiori din beton armat i având, de regul, grosimea de 1½
crmid la pereii exteriori i de 1 crmid la pereii interiori;
- planee cu plci i grinzi din beton armat sau planee cu grinzi i podin din lemn;
- acoperiuri în pant, cu pod i învelitoare pe arpant din lemn, precum i acoperiuri
tip teras.
Cldirile mai sus menionate au fost realizate, de regul, în perioada 1950-1963.
iii) cldiri cu perei structurali din zidrie întrit cu stâlpiori i centuri din beton armat,
calculai atât pentru sarcini gravitaionale cât i pentru sarcini seismice, având:
- perei structurali din zidrie de crmid (plin sau cu goluri verticale) sau din
blocuri din b.c.a, întrit cu stâlpiori i centuri din beton armat i având grosimea
pereilor exteriori stabilit pe considerente de izolare termic;
- planee realizate aproape în exclusivitate cu plci i grinzi din beton armat;
- acoperiuri în special de tip teras i mai rar de tipul celor cu pante, cu pod i
învelitoare pe arpant din lemn, metal sau beton.
Cldirile mai sus menionate au fost realizate, de regul, dup anul 1963.
b) cldiri cu stâlpi i grinzi din beton armat calculate numai pentru sarcini gravitaionale,
în general cldiri cu un numr relativ mare de niveluri (P+5E÷P+8E), având:
- planee din beton armat;
- acoperi tip teras sau acoperi tip teras combinat cu un acoperi cu pant i cu
învelitoare.
Cldirile mai sus menionate au fost realizate, de regul, pân în anul 1950.
c) cldiri în cadre din beton armat calculate pentru sarcini gravitaionale i orizontale
(ex: vânt), având:
- cadre din beton armat dispuse în special pe direcia transversal, cu umplutur din
zidrie de crmid;
- planee cu plci i grinzi din beton armat.
Cldirile mai sus menionate au fost realizate, de regul, în perioada 1950- 1963
3
d) cldiri etajate cu structura din beton armat, calculat pentru sarcini gravitaionale i pentru
sarcini seismice i având, de regul, 5-10 niveluri, alctuite din:
- cadre spaiale din beton armat sau i perei structurali din beton armat;
- planee cu plci i grinzi din beton armat;
- acoperiuri în special de tip teras, cu scurgeri interioare i mult mai rar acoperiuri
de tipul celor cu pante mari, cu pod i învelitoare pe arpant din lemn, metal sau
beton ( numai în cazul cldirilor cu max. 5 niveluri).
Cldirile mai sus menionate au fost realizate dup anul 1963.
e) cldiri cu structur din metal sau mixt (beton i metal), caracteristice de regul cldirilor
industriale.
SECIUNEA a 2-a: Sisteme de reabilitare la acoperiuri cu pant mare i pod circulabil i

acoperiuri cu pant mic i cu pod necirculabil
Art.13
Sistemele de reabilitare a spaiului existent aflat sub acoperiurile cu pant mare, având ca scop
realizarea de spaii utile (mansarde), fr intervenii constructive majore, sunt exemplificate în figura
nr.1.
Figura nr. 1: Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art.13
Not:
(i) Simbolul Ꮩ indic spaii cu temperaturi „de confort” pe timp de iarn (spaii condiionate termic);
Simbolul Ꮠ indic spaii necondiionate termic.
(ii) Izolaia termic ce nu este asociat unui element de anvelop ci unor planee intermediare este necesar
în toate cazurile în care condiionarea termic a spaiilor nou realizate nu este permanent (în special în
sezonul rece pentru spaiile cu utilizare sezonier sau de vacan).
4
În funcie de tipul planeului peste ultimul nivel i de raportul expertizei tehnice/audit energetic,
lucrrile de intervenii asupra podului, presupun, de regul:
a) pentru podul existent din acoperiul unei cldiri la care ultimul planeu este din lemn:
(i) desfacerea i îndeprtarea pardoselii i umpluturii (zgur, nisip, etc.) aflate între
grinzioarele/grinzile planeului;
(ii) desfacerea i îndeprtarea plafonului (realizat din scânduri sau cu tencuial pe ipci,
trestie i/sau rabi);
(iii) realizarea tuturor componentelor tehnico–funcionale ale planeului cu structura
consolidat sau cu structur nou, dup caz, inclusiv a unui acces în viitoarea mansard
(dac nu exist);
(iv) consolidarea, dup caz, a arpantei acoperiului i/sau reconfigurarea acesteia, în
concordan cu partiul de compartimentare/amenajare funcional a mansardei;
(v) executarea în învelitoarea existent a golurilor pentru elementele de iluminare i ventilare,
precum i montarea acestora i a instalaiilor i echipamentelor necesare;
(vi) repararea i finisarea învelitorii existente, sau desfacerea acesteia pentru
repararea/refacerea suportului su (astereal, cpriori, pane) i executarea unei învelitori
noi, prevzute cu toate dotrile necesare;
(vii) montarea, dup caz, pe învelitoare a unor sisteme pentru producere de energie din surse
regenerabile;
(viii) realizarea sub învelitoare a unui sistem termoizolant i fonoizolant;
(ix) realizarea compartimentrii funcionale a spaiului mansardat nou creat, a plafonului, a
instalaiilor i finisajelor acestuia.
Not: Toate elementele din lemn aferente planeului i acoperiului vor fi ignifugate i tratate cu produse
biocide.
b) pentru podul existent din acoperiul unei cldiri la care ultimul planeu este din beton armat
(monolit sau din elemente prefabricate);
(i) desfacerea i îndeprtarea pardoselii i/sau a umpluturii aflate peste planeul din beton
armat, inclusiv a instalaiilor electrice;
(ii) realizarea tuturor componentelor tehnico–funcionale ale planeului, cu structura, dup
caz, consolidat în concordan cu soluia de compartimentare/amenajare a mansardei;
(iii) realizarea accesului din ultimul nivel existent în viitoarea mansard;
(iv) reabilitarea învelitorii existente conform prevederilor art.13, lit.a) pct. (v), (vi) i (vii);
(v) realizarea sub învelitoare a unui sistem termoizolant i fonoizolant;
(vi) realizarea compartimentrii funcionale a spaiului mansardat nou creat, a instalaiilor i
finisajelor acestuia.
Not: Toate elementele din lemn aferente acoperiului vor fi ignifugate i tratate cu produse biocide.
Art.14
Sistemele de reabilitare ale spaiului existent aflat sub acoperiurile cu pant mare (cu pod circulabil)
sau cu pant mic (cu pod vizitabil), prin crearea de mansarde i/sau terase, realizate cu intervenii
constructive majore, sunt exemplificate în figurile nr.2 i 3. În funcie de raportul expertizei
tehnice/audit energetic, lucrrile de intervenii presupun, de regul:
a) pentru podul din acoperiul unei cldiri la care planeul peste ultimul nivel este din lemn sau
din beton armat (monolit sau din elemente prefabricate):
(i) desfacerea i îndeprtarea învelitorii i a structurii acoperiului existent (arpant pe
scaune sau ferme) sau dac structura acestuia este în bun stare i este avantajos din punct
de vedere tehnic i economic, liftarea întregului ansamblu (arpant i învelitoare) pân la
o cot dat i repoziionarea provizorie la noul nivel;
5
(ii) reabilitarea planeului din lemn, conform prevederilor art.13, lit.a) sau a planeului din
beton armat conform prevederilor art 13, lit. b), inclusiv asigurarea accesului i circulaiei
verticale;
(iii) realizarea structurii de închidere perimetral i de compartimentare în soluia stabilit, pe
structura suport;
(iv) în cazul în care arpanta acoperiului i învelitoarea au fost îndeprtate, realizarea unei noi
structuri de acoperi i a unei noi învelitori, inclusiv montarea elementelor de
iluminare/ventilare, toate în corelare cu soluia de compartimentare stabilit;
(v) pe învelitoare se pot prevedea sisteme de producere a energiei din surse regenerabile;
(vi) realizarea sub învelitoare a unui sistem termoizolant i fonoizolant;
(vii) realizarea amenajrilor interioare, a instalaiilor, plafonului i finisajelor.
Figura nr. 2: Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art. 14 a)

Not: simbolurile Ꮩ i Ꮠ au semnificaiile precizate în nota de la figura nr. 1
b) pentru acoperiul existent prin renunarea la soluia cu pod, arpant i învelitoare i

realizarea unei terase circulabile sau a unei terase verzi:
(i) desfacerea i îndeprtarea învelitorii i a arpantei acoperiului existent;
(ii) reabilitarea planeului din lemn, conform prevederilor art.13, lit.a) sau a planeului din
beton armat sau elemente prefabricate din beton armat, conform prevederilor art.13, lit. b),
inclusiv asigurarea accesului i a circulaiei verticale;
(iii) realizarea sistemului perimetral de protecie al viitoarei terase (atic, atic cu balustrad,
etc.);
(iv) realizarea, conform reglementrilor tehnice în vigoare în domeniu, a funcionalitii
terasei sau a zonei de teras (circulabil i/sau plantat):
- sistemul de dirijare, de preluare i de evacuare a apelor pluviale (inclusiv evacuarea
de siguran-preaplin);
- sistemul termohidroizolant.
6
(v) realizarea stratului de uzur a circulaiei pe teras i/sau a structurii aferente spaiilor
verzi ale acesteia;
(vi) realizarea instalaiilor necesare i finisajelor.
Figura nr. 3 Exemplificare grafic a sistemului de reabilitare de la Art. 14 b)

Not: simbolurile Ꮩ i Ꮠ au semnificaiile precizate în nota de la figura nr. 1
Corespondena între pant (cm/m), msura unghiului i lungimea pantei pentru 100 cm proiecie
orizontal a acoperiului, este prezentat în Anexa 3.
SECIUNEA a 3-a: Sisteme de reabilitare la acoperiuri tip teras, având planeul suport din
beton armat
Art.15
Amenajarea acoperiului tip teras existent în terase verzi i/sau circulabile, fr intervenii
constructive i de amenajare majore (a se vedea figura nr. 4), în funcie de raportul expertizei
tehnice/audit energetic, presupune, de regul:
a) desfacerea i îndeprtarea întregului sistem termohidroizolant i de protecie a terasei;
b) repararea, consolidarea sau refacerea, dup caz, a elementelor structurale suport (planeu,
centuri, grinzi), a parapeilor i ale celorlalte pri de construcie aflate pe teras, inclusiv
asigurarea accesului i circulaiei verticale;
c) realizarea unui noi sistem termohidroizolant de teras;
d) realizarea stratului de uzur a circulaiei pe teras i/sau a spaiilor verzi aferente acesteia;
e) realizarea lucrrilor de finisaje i de instalaii, inclusiv, dup caz, a sistemelor de producere a
energiei termice i/sau electrice din surse regenerabile.

Not: simbolurile Ꮩ i Ꮠ au semnificaiile precizate în nota de la figura nr.1
7
Art.16
Transformarea unui acoperi-teras existent prin înlocuirea cu un acoperi cu pante mari i realizarea
unor noi spaii funcionale mansardate, este exemplificat în figura nr. 5. În funcie de raportul
expertizei tehnice/audit energetic, lucrrile de intervenii presupun, de regul :
a) desfacerea i îndeprtarea întregului sistem termohidroizolant i de protecie a terasei;
b) desfacerea elementelor de atic i a eventualelor elemente din beton armat;
c) repararea, refacerea, consolidarea, dup caz, a elementelor structurale suport (planeu, centuri,
grinzi), a parapeilor i ale celorlalte pri de construcie aflate pe teras, inclusiv asigurarea
accesului i circulaiei verticale;
d) realizarea structurii mansardei, a pereilor de anvelopare i de compartimentare;
e) realizarea acoperiului (învelitoare, izolaie termic/acustic, plafon, a sistemului de colectare,
dirijare i evacuare a apelor pluviale) inclusiv executarea i montarea elementelor de
iluminare/ventilare, a instalaiilor i echipamentelor necesare, precum i prevederea, dup caz, a
sistemelor de producere a energiei termice i/sau electrice din surse regenerabile;
f) realizarea instalaiilor i finisajelor.

Not: simbolurile Ꮩ i Ꮠ au semnificaiile precizate în nota de la figura nr.1
8
CAPITOLUL III: PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA
SECIUNEA 1: Condiii generale
Art.17
(1) Coninutul documentaiei tehnico-economice va fi în concordan cu:
- coninutul cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice,
precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de
investiii i lucrri de intervenii, aprobat prin Hotrârea Guvernului nr.28/2008 i actele
normative subsecvente acesteia;
- cerinele minime de performan energetic a cldirilor stabilite de metodologia de calcul
al performanei energetice a cldirilor existente, elaborat în aplicarea Legii nr.372/2005
privind performana energetic a cldirilor, republicat;
- cerinele fundamentale prevzute de Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii cu
modificrile ulterioare i cu reglementrile tehnice corespunztoare în vigoare;
- condiiile de autorizare prevzute de Legea nr.50/1991 privind autorizarea executrii
lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare i actele
normative subsecvente acesteia.
(2) Documentaia tehnico-economic se va întocmi cu respectarea caracterului arhitectural al zonei
(pant, material, culoare, form) i a prevederilor Regulamentului local de urbanism aferent
Planului Urbanistic General, avizat i aprobat potrivit legii.
Art.18
Proiectarea lucrrilor de intervenie în vederea reabilitrii utilitare i funcionale a acoperiurilor
cldirilor existente, precum i a spaiilor aferente acoperiurilor, va cuprinde de regul:
a) expertizarea tehnic privind rezistena mecanic i stabilitatea cldirii; rezultatul expertizei
condiioneaz concepia, proiectarea i realizarea lucrrilor de intervenie;
b) auditul energetic i certificatul de performan energetic a cldirii, pentru a se putea concepe i
executa msurile de izolare termic necesare la amenajrile/reamenajrile preconizate;
c) obinerea avizelor specifice solicitate prin certificatul de urbanism;
d) întocmirea documentaiei tehnice pentru autorizarea executrii lucrrilor de intervenie stabilite
în conformitate cu legislaia specific aplicabil;
e) întocmirea, în baza documentaiei tehnice autorizate, a proiectului tehnic i a detaliilor de
execuie cuprinzând i elaborarea programului de control al lucrrilor ajunse în faze
determinante; funcie de categoria de importan a construciei se va verifica respectarea
cerinelor fundamentale aplicabile construciilor potrivit legislaiei în vigoare, dar obligatoriu se
vor verifica cerinele privind rezistena mecanic i stabilitate i securitate la incendiu.
Art.19
La proiectarea sistemelor de reabilitare utilitar i funcional a acoperiurilor se vor avea în vedere
urmtoarele:
a) definirea condiiilor geoclimatice de amplasare a cldirii;
b) perioada în care a fost proiectat i executat cldirea;
c) numrul de niveluri i înlimea total a cldirii, cu respectarea indicatorilor urbanistici:
procentul de ocupare al terenului (POT) i coeficientul de utilizare al terenului (CUT) stabilii
prin documentaiile de urbanism i regulamentele aferente acestora, aprobate în condiiile legii;
d) sistemul constructiv/structural al cldirii;
e) clasa i categoria de importan a cldirii;
f) dotarea/nivelul de dotare al cldirii cu instalaii de producere a energiei termice i/sau electrice;
g) dotarea cldirii cu instalaii paratrsnet;
h) starea tehnic în care se afl cldirea;
i) interaciunile posibile ale cldirii cu vecintile.
9
SECIUNEA a 2-a: Condiii de calitate corespunztoare cerinelor fundamentale
Art.20
Rezisten mecanic i stabilitate
(1) Proiectarea trebuie s asigure condiiile tehnice privind sigurana constructiv la aciunile
statice i dinamice, a cldirii în ansamblu, dup executarea lucrrilor:
a) aptitudinea de utilizare-exploatare;
b) capacitatea de rezisten mecanic i stabilitate;
c) durabilitatea structural.
(2) Proiectarea elementelor structurale i nestructurale aferente se va face în conformitate cu
prevederile reglementrilor tehnice în vigoare: Cod de proiectare seismic, indicativ P100-1 i
P100-3; Cod de proiectare.Bazele proiectrii construciilor, indicativ CR 0; Cod de proiectare.
Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor, indicativ CR 1-1-3; Cod de proiectare.
Evaluarea aciunii vântului asupra construciilor indicativ, CR 1-1-4; Cod de proiectare pentru
structuri din zidrie, indicativ CR 6; SR EN 1991-1-1 i Anexa Naional a acestuia, precum i
reglementrile tehnice aplicabile, în vigoare, privind proiectarea construciilor din lemn i
proiectarea mansardelor la cldiri de locuit.
Art.21
Securitatea la incendiu
(1) Proiectarea trebuie s asigure condiiile de performan privitoare la comportarea elementelor i
materialelor ce compun soluia tehnic preconizat, sub aspectul iniierii i propagrii unui
incendiu.
(2) Proiectarea se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice privind securitatea
la incendiu a construciilor i a urmtoarelor precizri:
a) mansardele, acoperiurile i învelitorile vor îndeplini cerinele privind performana la foc,
potrivit prevederilor din reglementrile tehnice specifice domeniului securitii la
incendiu, aplicabile în vigoare i ale Regulamentului privind clasificarea i încadrarea
produselor pentru construcii pe baza performanelor de comportare la foc;
b) elementele de construcie ale mansardelor, acoperiurile i învelitorile vor avea rezistena
i clasa de reacie la foc determinat astfel încât gradul de rezisten /nivelul de stabilitate
la foc al cldirii s nu se modifice;
c) performana la foc exterior a acoperiurilor/învelitorilor de acoperi se determin în
conformitate cu prevederile SR CEN/TS 1187 i se clasific potrivit SR EN 13501-5+A1;
d) elementele/produsele combustibile folosite în soluia adoptat vor fi ignifugate;
e) proiectarea, instalarea i punerea în funciune a courilor de fum se realizeaz în
conformitate cu SR EN 15287-1+A1 i SR EN 15287-2 sau a altor reglementri tehnice
specifice, aplicabile.
f) proiectarea instalaiilor de paratrsnet se realizeaz în conformitate cu prevederile
reglementrilor tehnice privind protecia structurilor împotriva trznetului.
(3) Condiii particulare ce se vor avea în vedere la proiectare:

a) deoarece mansardarea sau amenajarea unei terase conduc la modificarea conformrii la
foc a construciei existente, este necesar efectuarea unei analize a propunerilor de
intervenii, cu scopul încadrrii în reglementrile tehnice privind securitatea la incendiu;
b) elementele de construcie vor avea clasa de reacie i rezisten la foc astfel determinate
încât s asigure condiiile minime de încadrare în gradul de rezisten/nivelul de
stabilitate la foc, corelat cu numrul de niveluri maxim admise, capacitatea i destinaia
cldirilor, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice privind securitatea la incendiu a
construciilor aplicabile, în vigoare.
10
Art.22
Siguran i accesibilitate în exploatare
(1) Proiectarea lucrrilor trebuie s asigure condiiile de performan privitoare la sigurana în
exploatare la toate aciunile ce decurg din activitatea uman i din efectele agenilor de mediu i
care sunt susceptibile s apar în timpul utilizrii spaiilor funcionale rezultate. Principalele
aspecte care se vor avea în vedere sunt:
a) prevenirea alunecrii utilizatorilor la circulaie ocazional:
- pentru învelitori cu pant mai mic de 30% nu este necesar cu obligativitate
prevederea de elemente de siguran în timpul circulaiei (podine, scri, balustrade,
etc.), dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare), pentru legarea centurii de
siguran;
- pentru învelitori cu pant mai mare de 30% este necesar cu obligativitate prevederea
de sisteme de asigurare (podine, scri fixe, puncte de ancorare, etc.), în special pentru
accesul la courile de fum în vederea verificrii i currii acestora, precum i pentru
accesul la alte elemente de construcii sau instalaii (ventilaii, panouri solare, etc.);
b) prevederea obligatorie de parazpezi, la toate acoperiurile a cror streain se afl
deasupra unor zone de circulaie i deasupra unor alte acoperiuri aflate sub streain;
c) asigurarea unei durabiliti corespunztoare a elementelor de învelitoare i a celor de
finisaj ale acoperiurilor tip teras circulabil în raport cu aciunea complex a agenilor
climatici (variaii de temperatur i de umiditate, radiaii solare ultraviolete i infraroii,
grindin, etc.), i a unor ageni corozivi de mediu industrial i/sau marin;
d) evitarea apariiei efectelor de coroziune electrochimic a elementelor de învelitoare, de
finisaj i de ancorare prin contactul direct dintre: zinc i fier (oel), zinc i cupru, fier
(oel) i cupru, aluminiu i fier, aluminiu i staniu (cositor), aluminiu i cupru, aluminiu i
plumb, aluminiu i zinc;
e) asigurarea unei cât mai bune protecii a elementelor din lemn la atacul agenilor biologici
(ciuperci, mucegaiuri, roztoare, psri, insecte, etc.);
f) sigurana în utilizare: comportarea la aciuni exterioare asupra învelitorilor i teraselor, în
cazul lucrrilor de întreinere, având drept criteriu de performan rezistena la perforare
static i dinamic, inclusiv la ocuri provocate de grindin;
g) prevenirea i diminuarea efectului de eroziune datorat aciunilor particulelor solide asupra
feei superioare a învelitorii (praf, nisip, cenu, etc.), mai accentuat la pante mai mari
de 50%.
(2) Proiectarea se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice aplicabile în
vigoare, referitoare la: proiectarea cldirilor de locuine, proiectarea mansardelor la cldiri de
locuit, proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de siguran în exploatare,
precum i cele referitoare la proiectarea instalaiilor electrice, sanitare, de înclzire, de ventilare
i climatizare la cldiri.
(3) Condiii particulare ce trebuie avute în vedere la proiectare:
a) pentru spaiile mansardate create în podurile unor acoperiuri existente, circulaia vertical
se va concepe, proiecta i realiza, astfel:
(i) scara cu utilizare comun (pentru mai muli utilizatori diferii) trebuie s fie
dimensionat i conformat identic cu cea din cldirea existent; noul tronson de
scar poate fi prevzut i din materiale uoare (lemn, metal, compozite) cu condiia
îndeplinirii cerinelor reglementrilor specifice privind securitatea la incendiu;
(ii) scara cu utilizare individual (în concepie de partiu duplex), poate fi conceput în
una, dou rampe sau balansat;
(iii) în toate cazurile se va prevedea accesul pe acoperiul în pant.
b) pentru terasele circulabile i/sau terase verzi, circulaia vertical se va concepe i realiza
printr-o cas de scar cu utilizare comun sau individual;
c) pentru acoperiurile aflate deasupra cotei terasei, accesul pe acoperi se poate prevedea
din exterior (de pe teras) cu o scar vertical fixat de perete.
11
Art.23
Igien, sntate i mediu înconjurtor
(1) Proiectarea soluiei constructiv - funcionale a spaiilor, trebuie s le asigure acestora toate
condiiile de confort i igien, cu un impact cât mai redus asupra mediului înconjurtor;
(2) Proiectarea se va face în conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice aplicabile, în
vigoare, referitoare la: proiectarea mansardelor la cldiri de locuit; proiectarea, execuia i
exploatarea hidroizolaiilor la cldiri; proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor
acoperiurilor în pant la cldiri; proiectarea i executarea instalaiilor de canalizare a apelor
meteorice în cldiri civile, social culturale i industriale, precum i a celorlalte reglementri
tehnice specifice domeniului, aplicabile, în vigoare.
a) toate elementele de anvelop ale noilor spaii funcionale trebuie s asigure valorile
minim necesare ale nivelului de izolare termic;
b) asigurarea nivelului corespunztor de realizare a ventilaiei naturale i funcie de
necesiti/ posibiliti, a ventilaiei forate (mecanice);
c) asigurarea iluminatului natural corespunztor funcionalitii spaiilor interioare;
d) asigurarea prizei de aer i ventilaiei corespunztoare, aferente instalaiilor centralelor
termice individuale alimentate cu gaze naturale, precum i a celor cu sobe alimentate cu
combustibili fosili;
e) prevederea, în funcie de posibiliti, a suprafeelor plantate (acoperiuri verzi);
f) prevederea realizrii noilor spaii funcionale cu materiale/produse care, în execuie i
exploatare, s nu produc noxe care s afecteze în mod periculos calitatea aerului interior.
Art. 24
Protecie împotriva zgomotului
(1) Proiectarea trebuie s asigure condiiile tehnice privind izolarea la zgomot aerian i de impact,
provenite din exterior i/sau din interior, precum i la zgomotul emis de elementele de
construcie (spre interior i raportate la zgomotul interior de fond) aplicabile în special în cazul
mansardelor.
(2) Proiectarea se va face în conformitate cu reglementrile tehnice aplicabile în vigoare:
referitoare la: acustica în construcii i zone urbane, proiectarea cldirilor de locuine,
proiectarea mansardelor la cldiri de locuit.
(3) Condiii particulare ce trebuie avute în vedere la proiectare: realizarea proteciei la zgomot
aerian a elementelor de construcie (R'w) i la zgomot de impact a planeelor (Lnw), conform
reglementrii tehnice privind acustic în construcii i spaii urbane.
Art.25
Economie de energie i izolare termic
(1) Proiectarea trebuie s asigure condiiile tehnice privind protecia termic i economia de
energie, în strâns corelare cu cele asociate construciei existente; se vor respecta cerinele
minime de performan energetic stabilite de metodologia de calcul al performanei energetice
a cldirilor existente.
(2) Proiectarea se va face în conformitate cu reglementrile tehnice specifice privind calculul
termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor indicativ C107, proiectarea i
executarea lucrrilor de reabilitare termic a blocurilor de locuine indicativ GP 123, soluiile
cadru privind reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei cldirilor de locuit existente
indicativ SC 007, precum i a celorlalte reglementri tehnice specifice domeniului, aplicabile,
în vigoare.
12
a) prevederea, în msura în care acest lucru este posibil i oportun, a montrii pe noile
elemente de acoperi (în pant sau tip teras) de echipamente pentru producerea energiei
termice i/sau electrice;
b) atât elementele opace ale anvelopei noilor spaii, cât i cele vitrate, vor avea performane
termice superioare celor minim admisibile prevzute în reglementrile tehnice specifice;
c) acoperiurile tip teras vor fi prevzute cu sisteme de protecie corespunztoare pentru
termohidroizolaie/hidroizolaie, conform funcionalitii (teras circulabil i/sau teras
verde).
SECIUNEA a 3-a: Condiii particulare specifice sistemelor de reabilitare prevzute la

Capitolul II, Seciunile 2 i 3
Art.26
(1) Transformarea unui pod de acoperi cu pant mare în mansard, fr intervenii constructive
majore, soluii prezentate la Art.13 a) i Art.13 b), impune i urmtoarele condiii particulare,
funcie de tipul planelui peste ultimul nivel:
a) cazul în care planeul peste ultimul nivel este din lemn :
(i) realizarea proteciei biocide i ignifugarea elementelor din lemn ale planeului
(grinzi, grinzioare, duumea oarb,etc.), inclusiv tratarea antiputrezire a capetelor
grinzilor din lemn încastrate în pereii de zidrie sau beton;
(ii) realizarea unui tavan din plci din gips-carton, plci celulozice aglomerate,
lambriu din lemn, etc., peste care se prevede dup caz, o umplutura cu rol de
izolaie termic i/sau fonic din vat mineral (minim 60 kg/m3) pozat pe folie
cu rol de barier contra vaporilor de ap, inclusiv prevederea traseelor instalaiei
electrice;
(iii) realizarea unei duumele oarbe i a unei pardoseli într-o alctuire care s asigure
izolaia acustic necesar, atât pentru zgomotul aerian, cât i la zgomotul de
impact, în cazul mansardelor;
b) cazul în care planeul peste ultimul nivel este din beton armat (monolit sau din elemente
prefabricate):
(i) refacerea instalaiei electrice;
(ii) prevederea pe planeul eventual consolidat, dup caz, a unui strat termoizolant
(din EPS, PUR, PIR, etc.) i/sau a unor membrane sau plci de atenuare a
zgomotului de impact;
(iii) realizarea stratului de uzur a pardoselii aplicat pe duumeaua oarb, pe plcile
fibrolemnoase sau pe o ap slab armat.
(2) Pentru sistemele prevzute la alin.1, la alctuirea nodului de circulaie vertical între ultimul
nivel al cldirii existente i mansard, trebuie respectate:
a) prevederea unei scri de acces, dimensionat corespunztor fluxului de circulaie, într-o
soluie uoar (lemn, metal, etc.) în cazul cldirilor/spaiilor unifamiliale;
b) continuarea scrii existente în nodurile de circulaie vertical a cldirilor cu
funcionalitate colectiv (locuine colective, birouri, etc.), care vor fi dotate cu elementele
specifice privind securitatea la incendiu (guri de ventilaie, trape desfumare, ui, hidrani,
etc.), în conformitate cu reglementrile tehnice aplicabile domeniului.
(3) Pentru sistemele prevzute la alin.1, la alctuirea acoperiului, cu meninerea conformrii i a
gabaritelor existente, se impun:
a) protecia biocid i ignifugarea elementelor structurale din lemn ale arpantei acoperiului
(popi, grinzi, cpriori, astereal, rigle) sau protecia anticoroziv a elementelor metalice
(în cazul arpantelor din metal, beton armat-metal, metal-lemn);
b) prevederea golurilor pentru elementele de iluminare, ventilare, acces, etc., prevzute în
planul învelitorii i detalierea acestora;
c) repararea sau înlocuirea învelitorii (cu prevederea unei folii anticondens);
13
d) prevederea unei termoizolaii între cpriori i/sau pe intradosul acestora, de regul cu

plci sau saltele din vat mineral prevzute la partea inferioar cu o folie cu rol de
barier contra vaporilor; grosimea total a termoizolaiei va fi stabilit în funcie de
valoarea minim, normat pentru acoperi, a rezistenei termice corectate (rezisten ce
ine cont de efectul de punte termic al cpriorilor);
e) prevederea sistemului interior de compartimentare (perei pariali, plafon) cu panouri din
gips-carton, plci fibrolemnoase, lambriuri, etc, inclusiv includerea traseelor de instalaii.
Art.27
Transformarea unui pod de acoperi cu pant mare sau mic, în mansard, cu intervenii constructive
majore, soluie prezentat la Art.14 a), respect urmtoarele condiii particulare:
a) alctuirea planeului din lemn este cea prevzut la Art.26 alin.(1) lit.a);
b) alctuirea planeului din beton armat este cea prevzut la Art.26 alin.(1) lit.b);
c) alctuirea nodului de circulaie vertical este cea prevzut la Art.26 alin.(2);
d) alctuirea anvelopei verticale:
(i) zidrie portant sau de umplutur (termoizolat i/sau termoizolant), cu sau fr centuri
i stâlpiori din beton armat, prevzut pe conturul i în planul anvelopei verticale a
cldirii existente;
(ii) perei exteriori uori multistrat, în diverse soluii conceptuale (ventilai sau compaci),cu
elemente rezistente din lemn, metal sau lemn-metal (care, dup caz, pot fi concepute a
susine i acoperiul).
e) în situaia în care acoperiul existent este liftat pân la o alt cot, aducerea arpantei la cota din
proiect presupune: decuplarea ansamblului existent de la elementele suport (în baza unei
documentaii tehnice specifice), asigurarea lui, liftarea la cota stabilit, fixarea provizorie i,
dup executarea elementelor structurale de susinere, repoziionarea i fixarea definitiv la cota
final;
f) edificarea unui acoperi nou constituie obiectul unei documentaii specifice privind
dezafectarea elementelor existente, amenajarea elementului/elementelor suport, conceperea
noului acoperi i legtura dintre acesta i suport, conform celor enunate la Art.14 a) i Art.16;
g) condiii privind securitatea/sigurana în utilizare la conceperea de noi acoperiuri cu pant:
(i) la cldirile situate adiacent circulaiei publice (alei carosabile/pietonale), se recomand ca
învelitorile, cu pant spre circulaia public, s fie de tip uor (tabl plan, panouri
profilate sau profilat-ambutisate din tabl sau din alte materiale, indrile bitumate,
membrane bitumate), toate cu elementele anexe i accesorii, ancorate/fixate (pentru
prevenirea alunecrii elementelor de învelitoare de la înlime); în cazul învelitorilor cu
elemente grele (igle, olane), acestea vor fi ancorate/fixate cu elemente specifice (agrafe,
sârm, uruburi, etc.), tratate anticoroziv;
(ii) toate tipurile de acoperiuri vor fi prevzute cu elemente de acces i cu elemente de
siguran la circulaia ocazional (podine, scri în lungul pantei, elemente pentru fixarea
corzilor de asigurare, etc.), conform celor enunate la Art.22;
(iii) cldirile vor fi echipate cu instalaii de protecie împotriva trznetului proiectate conform
reglementrilor tehnice specifice.
Art.28
Transformarea unui acoperi cu pant sau a unui acoperi tip teras, într-un acoperi teras circulabil
i/sau plantat, soluii prezentate la Art.14 b) sau Art.15), trebuie s respecte urmtoarele condiii:
a) condiii generale, comune, privind alctuirea planeului din lemn sau din beton armat:
(i) se poate prevedea o pant <2% la terasele circulabile i respectiv o pant mic (2% -
8%) la terase verzi;
(ii) pentru a nu se produce stagnri de ap pe suprafaa circulabil se recomand ca
terasele circulabile s fie prevzute cu dale sau elemente de pardoseal pentru exterior,
montate pe elemente suport-distanier, reglabile;
b) condiii specifice privind alctuirea planeului din lemn:
(i) planeul din lemn va fi ignifugat i tratat cu produse biocide;
14
(ii) sistemul termoizolant, va fi prevzut:

- deasupra planeului, realizat din plci termoizolante semirigide aplicate, lipite
continuu sau discontinuu, pozate flotant sau fixate mecanic, dup intercalarea unei
membrane cu rol de barier contra vaporilor, fixat mecanic i/sau lipit;
- între grinzile planeului, deasupra unui plafon suspendat i a unei folii cu rol de
barier contra vaporilor, realizat cu plci sau saltele din vat mineral;
- deasupra sau dedesubtul planeului, astfel încât grosimile însumate s totalizeze
grosimea necesar asigurrii rezistenei minime la transfer termic;
(iii) hidroizolaia va fi realizat cu membrane hidroizolante;
(iv) stratul de circulaie i uzur al terasei va fi prevzut fie din dale de beton mozaicat sau
din plci de pardoseal pentru exterior, montate pe elemente suport-distanier reglabile
(aplicate direct pe hidroizolaie), fie din dale pozate în pat de nisip aplicate pe strat din
geotextil (în cazul teraselor cu circulaie redus i cu suport rigid în pant).
c) condiii privind alctuirea stratului vegetal la terasele verzi; se vor respecta prevederile
reglementrii tehnice referitoare la proiectarea i executarea acoperiurilor verzi la cldiri noi i
existente.
d) condiii privind sigurana în exploatare: se vor prevedea parapei cu înlimi în conformitate cu
reglementrile tehnice specifice în vigoare, i dup caz, ecrane perimetrale de protecie la vânt
cu panouri uoare din materiale translucide sau transparente (sticl clit-securizat, panouri
polimerice) sau cu elemente traforate.
CAPITOLUL IV: PREVEDERI PRIVIND EXECUIA
SECIUNEA 1: Prevederi generale
Art.29
(1) Executarea lucrrilor de intervenii pentru reabilitarea utilitar i funcional a acoperiurilor se
va desfura cu respectarea prevederilor Legii nr.10/1995, cu modificrile ulterioare i a Legii
nr. 50/1991, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
(2) Executantul va asigura nivelul de calitate corespunztor cerinelor fundamentale aplicabile
construciilor, printr-un sistem propriu de calitate conceput i realizat prin personal calificat în
domeniu, cu responsabili tehnici cu execuia atestai.
Art.30
Se recomand ca lucrrile de intervenii la acoperiuri s se desfoare în sezonul cald (uscat) cu
prevederea msurilor ce se impun împotriva afectrii de ctre intemperii a nivelurilor inferioare ale
cldirii.
Art.31
Executantul (antreprenorul general) va elabora, dup caz, în baza proiectului tehnic, o documentaie
tehnologic pe categorii de lucrri, evideniate în graficul de execuie, precum i documentaia
privind organizarea de antier i msurile de protecie a construciei i împrejurimilor acesteia.
Art.32
Lucrrile se vor executa în conformitate cu condiiile i prevederile documentaiei tehnico-economice
de execuie; orice neconcordan sau omisiune va fi semnalat spre rezolvare proiectantului de
specialitate, cu acordul beneficiarului (investitorului).
15
Art.33
(1) Executantul (antreprenorul general) va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal, cu
îndeplinirea tuturor exigenelor impuse de natura lucrrilor, de prevederile documentaiei i de
reglementrile specifice.
(2) Executanii diferitelor categorii de lucrri (subcontractani) vor prelua fronturile de lucru
aferente acestora, pe baz de procese verbale încheiate cu antreprenorul general.
Art.34
Executantul (antreprenorul general) i, dup caz, executanii lucrrilor de specialitate
(subcontractani), împreun cu dirigintele de antier, responsabilul tehnic cu execuia i cu
proiectantul, vor întocmi procesele verbale pe faze de execuie i pentru lucrri ascunse.
Art.35
(1) La terminarea lucrrilor se vor întocmi documentele de recepie, în baza documentaiei tehnico-
economice i a documentelor elaborate pe parcursul lucrrilor (procese verbale de preluare
front lucru, procese verbale de execuie pe faze de lucrri i pentru lucrri ascunse, dispoziii de
antier, etc.), conform reglementrilor în vigoare.
(2) Pentru terase cu pant pân la 7%, se vor face probe de etaneitate, prin inundarea cu ap, timp
de 72 ore, conform prevederilor din reglementarea tehnic privind verificarea calitii i
recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente.
(3) Recepia lucrrilor se va face în conformitate cu Regulamentul de recepie a lucrrilor de
construcii i instalaii aferente acestora, aprobat prin Hotrârea Guvernului nr.273/1994, cu
modificrile i completrile ulterioare.
SECIUNEA a 2-a: Prevederi particulare
Art.36
Condiii particulare:
a) lucrrile exterioare se vor desfura în condiii normale, fr vânturi puternice, ploaie sau
ninsoare, la temperaturi pozitive (>+5ºC);
b) în cazul lucrrilor ce se vor desfura fr dezafectarea temporar a funcionalitii cldirii
existente, se vor lua msurile necesare de protecie i siguran a utilizatorilor: protecia
spaiilor interioare împotriva intemperiilor, protecia cilor de acces i dup caz, al perimetrului
circulabil din jurul construciei, etc.;
c) la întreruperea lucrrilor pe timp limitat sau mai îndelungat, se vor lua msurile de protecie a
construciei (spaii inferioare, zone decopertate, materiale perisabile, etc.) i conservarea
lucrrilor de execuie în desfurare;
d) depozitarea elementelor i materialelor grele se va face pe suprafee asigurate din punct de
vedere al capacitii portante (se vor depozita dispersat);
e) la depozitare, materialele perisabile la umezire (ciment, elemente din lemn, plci gips-carton,
materiale termoizolante, etc.) vor fi permanent protejate împotriva apei, asigurându-se totodat
ventilaia, pentru a se preveni condensul.
Art.37
Msuri de aprare împotriva incendiilor
(1) La proiectarea i executarea lucrrilor de intervenii pentru reabilitarea utilitar i funcional a
acoperiurilor se vor respecta prevederile din reglementarea tehnic privind prevenirea i
stingerea incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora,
precum i prevederile stipulate în urmtoarele acte normative:
- Legea nr.307/2006 privind aprarea împotriva incendiilor, cu modificrile ulterioare;
- Norme generale de aprare împotriva incendiilor, aprobate cu Ordinul ministrului
administraiei i internelor nr.163/2007;
16
- Dispoziii generale privind instruirea salariailor în domeniul situaiilor de urgen

aprobate cu Ordinul ministrului administraiei i internelor nr.712/2005, cu modificrile
ulterioare;
- Dispoziii generale privind aprarea împotriva incendiilor aprobate cu Ordinul ministrului
administraiei i internelor nr.166/2010.
(2) Msurile necesare pentru aprarea împotriva incendiilor se vor lua la punctul de lucru, în zonele
adiacente acestuia i cele de depozitare, în special la lucrrile cu foc deschis, precum i în
apropierea zonelor în care se utilizeaz i/sau se depoziteaz materiale inflamabile (membrane
bituminoase, lemn, solveni, etc.).
(3) Instalaiile utilitare aferente se vor proiecta i executa astfel încât s asigure limitarea
izbucnirii, propagrii i dezvoltrii unui incendiu în interiorul sau în exteriorul construciei.
(4) Personalul de execuie va fi instruit cu privire la respectarea normelor de aprare împotriva
incendiilor, pe parcursul lucrrilor.
Art.38
Msuri privind protecia i igiena muncii
(1) La proiectarea i executarea lucrrilor de intervenii pentru reabilitarea utilitar i funcional a
acoperiurilor se vor respecta prevederile stipulate în urmtoarele acte normative:
- Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în munc;
- Hotrârea Guvernului nr.1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru locul de munc;
- Hotrârea Guvernului nr.971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de
securitate i/sau de sntate la locul de munc;
- Hotrârea Guvernului nr.300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru antierele temporare sau mobile, cu modificrile i completrile ulterioare;
- Ordinul ministrului muncii i proteciei sociale nr.235/1995 privind aprobarea Normelor
specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înlime.
(2) Se vor asigura cile de acces orizontale i verticale, golurile i zonele de lucru împotriva
accidentelor, cderilor de la înlime, etc.; se vor respecta prevederile legislaiei în vigoare
privind lucrul la înlime i în apropierea golurilor.
(3) Se vor utiliza numai scule, unelte i utilaje în perfect stare de funcionare.
(4) Se vor respecta condiiile de siguran la montarea i utilizarea schelelor i a mijloacelor de
ridicat.
(5) Se vor lua msurile ce se impun privind îndeprtarea materialelor demolate i deeurilor i
sortarea acestora pe categorii de produse în vederea reciclrii.
(6) Dispozitivele, utilajele, uneltele acionate electric vor fi împmântate i alimentate prin
conductori continui asigurai i racordai la tablouri electrice verificate, împmântate.
(7) Se vor face instructajele specifice personalului de execuie.
SECIUNEA a 3-a: Prevederi privind desfurarea execuiei lucrrilor
Art.39
Condiii privind pregtirea lucrrilor i întocmirea documentaiei privind organizarea de antier:
a) asigurarea spaiului i utilitilor aferente organizrii de antier;
b) protecia utilizatorilor privind spaiile de acces în cldire i a spaiilor perimetrale de circulaie
(chiar ocazional);
c) protecia (în acord cu utilizatorii), dup caz, a faadelor i în special a suprafeelor vitrate,
inclusiv a logiilor i balcoanelor;
d) asigurarea accesului în zona de lucru, funcie de specificul construciei, în acord cu utilizatorii
(în special în cazul utilizrii nodului comun de circulaie vertical);
e) asigurarea branamentelor de ap i energie electric;
17
f) stabilirea programului de lucru i a graficului de execuie a lucrrilor (cu evidenierea fazelor i

timpului aferent pentru lucrrile ce pot afecta utilizatorii).
Art.40
Condiii privind preluarea frontului de lucru i desfurarea lucrrilor (se refer la lucrri de amploare
mare ca desfurare, valoare i numr de lucrtori):
a) pentru preluarea frontului de lucru:
(i) informarea utilizatorilor asupra implicaiilor privind preluarea frontului de lucru i de
începere a lucrrilor (eliberarea spaiilor în cazul podurilor i mansardelor, dezafectarea
temporar a courilor, canalelor de ventilaie, etc.);
(ii) preluarea frontului de lucru se va realiza pe faze de execuie i categorii de lucrri (în
cazul subantreprizelor specializate) sau numai pe faze de lucrri (în cazul antreprizelor
complexe), cu condiia de a nu se suprapune, în limita posibilitilor, lucrrile de categorii
diferite;
(iii) preluarea frontului de lucru pe faze de lucrri se va face în baza procesului verbal de
predare-primire front de lucru, precedat, dup caz, de proces verbal de executare a
lucrrilor predate i/sau de proces verbal de lucrri ascunse.
b) pentru desfurarea lucrrilor:
(i) desfurarea lucrrilor se va face în baza graficului de execuie a lucrrilor;
(ii) timpul prevzut dintre lucrrile privind desfacerea i îndeprtarea acoperiului sau a
hidroizolaiei existente, pân la executarea unui sistem provizoriu de protecie (acoperire)
sau a sistemului definitiv prevzut, trebuie s fie cât mai scurt i, pe cât posibil, s nu
cuprind zile nelucrtoare.
Art.41
Controlul calitii lucrrilor:
a) controlul calitii lucrrilor, materialelor/produselor puse în oper se va face în baza
prevederilor caietului de sarcini elaborat în cadrul documentaiei de execuie;
b) controlul lucrrilor se va face pe faze de execuie, pentru lucrri ascunse, faze determinante i
la terminarea lucrrilor i predarea acestora ctre beneficiar (investitor);
c) controlul lucrrilor se va evidenia prin procesele verbale ale fazelor determinante i la
terminarea lucrrilor care se vor anexa la Cartea Tehnic a Construciei. Se vor avea în vedere:
(i) controlul/verificrile pe parcursul lucrrilor: calitatea frontului de lucru (suportul),
calitatea materialelor/produselor puse în oper, poziionarea i fixarea elementelor
structurale, pieselor înglobate, de trecere, a elementelor de strpungere, etc.i calitatea
execuiei pe faze i etape de lucru;
(ii) rectificri: acolo unde este cazul, pe etape de lucru i în vederea verificrii finale sau ca
urmare a acesteia, privind eventualele defeciuni locale i de finisare;
(iii) verificare final: verificarea de suprafa efectuat vizual i prin tatonare i verificarea
calitii finisajelor, eventual verificarea structural prin sondaje sau carotare i analize de
laborator, verificarea documentelor de calitate (procese verbale) efectuate pe parcursul
lucrrilor; pentru terasele hidroizolate verificarea etaneitii prin proba de inundare cu
ap timp de minim 72 ore.
SECIUNEA a 4-a: Prevederi privind durabilitatea lucrrilor
Art.42
Garania asupra produselor i execuiei
(1) Perioada de garanie a materialelor/produselor pân la punerea în oper i/sau dup punerea în
oper a acestora este declarat de ctre fabricant.
(2) Garania de bun execuie a lucrrilor este stipulat în contractul încheiat între beneficiar i
executant cu respectarea legislaiei aplicabile în vigoare.
18
Art.43
Durabilitatea apreciat de utilizare a unei pri, a unor elemente sau a construciei este corelat cu
materialele folosite, soluia aleas la proiectare i modul de execuie, condiiile de exploatare i
întreinere.
CAPITOLUL V: PREVEDERI PRIVIND URMRIREA COMPORTRII ÎN TIMP
Art.44
Urmrirea comportrii în timp se va realiza în baza legislaiei i a reglementrilor tehnice privind
urmrirea comportrii în timp a construciilor, aplicabile, în vigoare.
Art.45
(1) Modalitile de efectuare a categoriei de urmrire - perioade, metode, caracteristici i parametri
urmrii - se stabilesc de ctre proiectant sau expert, în funcie de categoria de importan a
construciilor i de alte caracteristici ale acestora i se includ în Cartea Tehnic a Construciilor,
care va cuprinde, de asemenea, i rezultatele consemnate ale acestor activiti.
(2) Urmrirea curent se va efectua sistematic, prin observarea strii tehnice a construciei, care,
corelat cu activitatea de întreinere, are scopul de a menine aptitudinea la exploatare a
acesteia; se efectueaz, pe toat durata de existen, a construciei, conform legii.
(3) Obligaiile i rspunderile privind asigurarea activitii de urmrire curent a comportrii în
timp le revine proprietarilor, administratorilor i utilizatorilor construciilor, potrivit legislaiei
specifice în vigoare.
Art.46
Msuri de întreinere i condiii de utilizare/exploatare
(1) Msuri de întreinere:
a) msurile de întreinere se refer la lucrrile prevzute a se efectua asupra unor pri de
construcie pentru asigurarea durabilitii acesteia; acestea i frecvena lor vor fi stipulate
în Cartea Tehnic a Construciei;
b) msurile de întreinere cuprind: lucrrile necesar a fi efectuate periodic sau când este
cazul, fr a interveni asupra elementelor de construcie (eliminarea aglomerrilor
pulverulente i/sau a zpezii de pe acoperiuri sau terase, curirea i verificarea courilor
de fum i de ventilaie, desfundarea receptoarelor pluviale, curiri/splri, etc.) i lucrri
necesar a fi efectuate, de regul, periodic, cu intervenie asupra elementelor de construcie
(protecii peliculare, înlocuiri de elemente cu durat de utilizare redus, etc.);
c) msurile de întreinere trebuie s fie indicate în documentaia de execuie.
(2) Condiii de utilizare/exploatare: condiiile de utilizare/exploatare constituie suma aciunilor
normale, curente de desfurare a activitii specifice în interiorul i exteriorul construciei,
acestea fiind stabilite de ctre proiectant i meninute pe întreaga durat normat de utilizare;
condiiile de utilizare/exploatare, în practic, exprim activitile/aciunile ce nu sunt permise
sau sunt contrare funcionalitii i care pot conduce la deteriorri/defeciuni a unor pri sau
elemente de construcie.
19
CAPITOLUL VI: LUCRRI DE INTERVENIE ASUPRA ÎNVELITORILOR

ACOPERIURILOR
SECIUNEA 1: Tipuri de învelitori la acoperiuri existente
Art.47
Învelitorile acoperiurilor în pant, cu arpant din beton armat (prefabricat), metalic sau din lemn
avute în vedere:
a) pentru cldiri civile, reprezentative fiind cldirile individuale de locuit cu regim mic de
înlime: învelitori ceramice, metalice, celulozice sau cu membrane bitumate pe arpant din
lemn;
b) pentru cldiri civile, reprezentative fiind cldirile individuale de locuit cu regim de înlime de
maxim P+4E: învelitori ceramice (igle) sau metalice (tabl plan) pe arpante din elemente
prefabricate din beton armat, din lemn sau metal;
c) pentru cldiri industriale i agrozootehnice: învelitori ceramice, din tabl plan, panouri
metalice sau nemetalice profilate, cu membrane bitumate, plci din fibrociment, etc, pe
arpant tip ferme din elemente prefabricate din beton armat sau metalice, mai rar din lemn.
Art.48
La acoperiurile tip terase, circulabile sau necirculabile, executate pe suport rigid (planeu beton
armat, elemente prefabricate din beton armat sau precomprimat), se va avea în vedere:
a) pentru cldiri civile (reprezentative fiind cldirile colective de locuit): sistemele
termohidroizolante cele mai utilizate au fost cele cu termoizolaie din B.C.A. i în mic msur
cele cu termoizolaie din vat mineral sau polistiren expandat (a se vedea Anexa nr. 1-
informativ).
b) pentru cldiri industriale i agrozootehnice: sistemele termohidroizolante utilizate au fost
diverse, în soluii specifice perioadei de realizare.
SECIUNEA a 2-a: Intervenii la învelitorile existente
Art.49
La învelitorile acoperiurilor cu arpant, cu pant mare i pod circulabil sau la acoperiuri cu pant
mic i pod necirculabil, meninînd structura arpantei, în funcie de starea învelitorii i a suportului
acesteia se pot realiza urmtoarele intervenii:
(1) cazul în care suportul învelitorii (cpriori, astereal, rigle) i învelitoarea sunt corespunztoare
funcional:
a) montarea de elemente de vitrare i/sau de acces i elemente de strpungere (couri,
ventilaii etc.) care presupune urmtoarele:
(i) decuparea local a învelitorii în zonele în care sunt prevzute goluri (ferestre de
versant, accese), între cpriori i/sau rigle, cu desfacerea local a asterealei sau,
dup caz, a cpriorilor în zonele în care sunt prevzute goluri;
(ii) executarea i montarea elementelor (cadrelor) de bordare a golurilor i fixarea
acestora la elementele arpantei (cpriori, grinzi, rigle);
(iii) montarea elementelor de vitrare i/sau de acces i a elementelor de strpungere
(couri, ventilaii etc.);
(iv) refacerea/completarea asterealei i racordul învelitorii existente la elementele de
vitrare i/sau acces, la strpungeri i dup caz, la elementele de colectare, dirijare i
evacuare a apelor pluviale existente.
b) montarea de elemente parazpezi, paratrznet i instalaii de producere de energie din
surse regenerabile;
20
conformare iniial conformare final
Figura nr. 6: Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 49 (1) a)
(2) cazul în care învelitoarea i suportul acesteia sunt degradate, necorespunztoare funcional:
a) desfacerea i îndeprtarea complet a învelitorii;
b) desfacerea, îndeprtarea, înlocuirea, repararea i/sau regenerarea (prin tratamente
peliculare biocide, ignifuge, etc.) a elementelor suport ale învelitorii, cu crearea golurilor
(ferestre de versant, accese);
c) executarea i montarea elementelor (cadrelor) de bordare a golurilor i fixarea acestora la
elementele arpantei (cpriori, grinzi, rigle);
d) montarea elementelor de vitrare i/sau acces în elementele suport precum i montarea
strpungerilor;
e) executarea învelitorii preconizate, în concordan cu elementele suport (astereal, sistem
de rigle), racordat la elementele de vitrare i/sau acces, la strpungeri i la elementele de
colectare, dirijare i evacuare a apelor pluviale;
f) concomitent cu executarea învelitorii se pot monta i elementele parazpezi, paratrsnete
i instalaiile/agregatele de producere de energie din surse regenerabile.
Figura nr.7: Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 49 (2)
21
Art.50
La acoperiuri tip teras, la care planeul suport se menine, se pot realiza urmtoarele intervenii, în
funcie de starea sistemului termohidroizolant:
(1) Cazul în care sistemul termohidroizolant în câmp nu este degradat:
a) desfacerea i îndeprtarea proteciei hidroizolaiei existente (pietri, dale);
b) desfacerea i îndeprtarea hidroizolaiei verticale pân la 15 cm fa de cota hidroizolaiei
de câmp;
c) curirea, repararea, completarea i regenerarea suprafeelor orizontale hidroizolate i a
suprafeelor verticale pe 15 cm înlime, în scopul ca aceste suprafee s funcioneze ca
barier contra vaporilor;
d) dac este necesar, se vor corecta pantele generale cu ap din mortar de ciment slab
armat sau local cu mortar bituminos;
e) executarea sistemului termoizolant complet, în cazul în care terasa existent nu este
termoizolat, sau de compensare în cazul în care sistemul termoizolant existent este
insuficient;
f) executarea hidroizolaiei pe suprafee orizontale i verticale, aplicat conform sistemului
prevzut, pe termoizolaie sau pe ap slab armat;
g) executarea proteciei i/sau finisajelor, conform funcionalitii de utilizare a terasei
(circulabil pietonal sau carosabil, teras verde sau cu utilizri diverse).
Figura nr. 8: Exemplificare grafic a fazelor de execuie de la Art. 50 (1)
(2) Cazul în care termohidroizolaia este degradat, necorespunztoare funcional:

a) desfacerea i îndeprtarea proteciei i a termohidroizolaiei, pân la elementul suport din
beton armat;
b) curirea elementului suport, rectificarea, completarea i/sau executarea pantelor;
c) executarea sistemului termohidroizolant i a proteciei acestuia, concepute corespunztor
functionalitii în utilizare a terasei (difuzie, barier contra vaporilor, dup caz).
22
(3) Cazul în care prin reabilitarea utilitar i funcional a ultimului nivel al cldirii, planeul din
lemn devine teras cu utilizare funcional (circulabil sau plantat);
a) verificarea i, dup caz, întrirea, repararea i tratarea (biocid, ignifug) a planeului din
lemn, existent;
b) amorsarea suprafeei planeului (din scânduri îmbinate sau din plci fibrolemnoase) cu
soluie bitumat (pe baz de ap);
c) termoizolarea pe suprafa, dup aplicarea barierei contra vaporilor (dup caz i a stratului
de difuzie) i/sau termoizolarea sub planeul din lemn;
d) hidroizolarea suprafeelor orizontale pe planeul din lemn sau pe termoizolaie, cu produse
corespunztoare funcionalitii (se recomand a se utiliza membrane hidroizolante
bituminoase prevzute cu strat dublu de armare, etc);
e) hidroizolarea suprafeelor verticale;
f) realizarea proteciei i/sau finisarea conform funcionalitii de utilizare;
Not : la terasele plantate (verzi) sau pe zonele plantate ale teraselor se vor utiliza materiale/produse prevzute de
reglementarea tehnic privind proiectarea i execuia acoperiurilor verzi la cldiri noi i existente.
Art.51
Proiectarea i executarea învelitorilor noi:
pentru acoperiurile în pant, se vor avea în vedere prevederile reglementrii tehnice
referitoare la proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor acoperiurilor în pant la cldiri;
pentru acoperiurile tip teras, se vor avea în vedere prevederile reglementrii tehnice
referitoare la proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri.
23
SECIUNEA a 3-a: Dotarea acoperiurilor cu sisteme de producere a energiei din surse

regenerabile
Art.52
Sistemele de producere a energiei din surse regenerabile ce se pot monta pe acoperiurile cldirilor,
constau din panouri solare pentru înclzirea unui agent termic (de regul apa) i din panouri
fotovoltaice pentru producerea de energie electric.
Art.53
Panourile solare i fotovoltaice destinate montrii pe acoperiuri, sunt constituite din elemente tip
panou, plane, ce se pot monta pe acoperiurile în pant, în planul învelitorii (prevzute cu sisteme de
racordare etan, la elementele ce constituie învelitoarea) sau se pot monta peste învelitorile
acoperiurilor în pant sau pe terase prin montare pe elemente metalice proprii de susinere i fixare
pe suport (fr degradarea hidroizolaiilor).
Art.54
Panourile de producere a energiei din surse regenerabile se recomand a fi montate pe acoperiurile
cu pant, cât mai aproape de coam.
Art.55
Sistemul de montare a panourilor, inclusiv traseele de racord (cabluri electrice, evi de alimentare i
evacuare, etc.), în planul învelitorilor sau deasupra acestora, trebuie s asigure etaneitatea
ansamblului acoperiului fa de factorii atmosferici.
Art.56
Sistemele de producere a energiei din surse regenerabile trebuie s fie dimensionate, din punct de
vedere al fixrii pe suport, astfel încât, în funcie de condiiile geoclimatice de amplasare a
construciei, s se asigure rezistena mecanic i stabilitatea, în special în raport cu presiunea i
suciunea provocate de vânt i de aciunea cutremurului.
24
ANEXA nr.1 (informativ)
EXEMPLIFICRI DE ÎNCRCRI ALE ACOPERIURILOR TIP TERAS EXISTENTE
Exemple privind soluii utilizate i încrcri ale acoperiurilor tip terase cu termohidroizolaii,
specifice cldirilor de locuit colective executate, de regul, în anii 1960-1990, sunt prezentate dup
cum urmeaz:
1.Teras termoizolat cu B.C.A. în grosime constant
Figura A1.1: Seciune prin teras termoizolat cu B.C.A
a. Sistem/greuti specifice/încrcri
Greuti
Nr. Încrcri
Sistem specifice
crt. KN/m2
KN/m3
0 1 2 3
1. protecie pietri (4 cm) sau 18 0,72
2. plci mozaicate (3cm) 23 0,69
3. mortar ciment (2 cm) 19 0,38
4. hidroizolaie (2TSA* + 1 IB**) -
0,20
5. strat difuzie -
6. ap (2 cm) 22 0,44
7. termoizolaie BCA (20 cm, GBN 35) 6 1,20
8. strat de poz: nisip (2 cm) 16 0,32
9. barier vapori -
0,06
10. strat difuzie -
11. strat egalizare mortar ciment (2 cm) 19 0,38
12. beton de pant (h.mediu = 10 cm) 20 2,00
13. plac beton armat (13 cm) 25 3,25
*
estur din fibr de sticl bitumat
**
împslitur bitumat
25
b. Încrcri totale medii (cu suportul rectificat i pant):

- teras necirculabil (pietri) = 8,57 KN/m2;
- teras circulabil (dale) = 8,92 KN/m2.
c. Încrcri medii sistem termohidroizolant (fr suportul rectificat i pant):
- teras necirculabil (pietri) = 2,94 KN/m2;
- teras circulabil (dale) = 3,29 KN/m2.
d. Corecii pentru variante cu grosimea termoizolaiei din BCA în grosime de 15 cm i 25 cm:
- variant cu grosime 15 cm = -0,30 KN/m2;
- variant cu grosime 25 cm = +0,30 KN/m2.
e. Încrcri variabile din sarcini utile:
- teras necirculabil: + 0,75 KN/m2;
- teras circulabil: +2,0 KN/m2.
2. Teras termoizolat cu granulit (panta este dat de grosimea variabil a termoizolaiei din
granulit)
Figura A1.2: Seciune prin teras termoizolat cu granulit
a. Sistem /greuti specifice/încrcri:
Greuti
Nr. Încrcri
Sistem specifice
crt. KN/m2
KN/m3
0 1 2 3
1. protecie pietri (4 cm) sau 18 0,72
2. plci mozaicate mortar ciment (3 cm) 23 0,69
3. mortar ciment (2cm) 19 0,38
4. hidroizolaie -
0,20
5. strat difuzie -
6. ap armat (4 cm) 22 0,88
7. strat separare - 0,02
termoizolaie i pant cu granulit ( = 0,37 W/mK):
varinte: 7
8.
a) hmediu = 24 cm 1,68
b) hmediu = 32 cm 2,24
9. barier vapori - 0,05
26
b. Încrcri totale medii (cu suportul rectificat):

- teras necirculabil (pietri):
varianta a = 7,18 KN/m2;
varianta b = 7,74 KN/m2.
- teras circulabil (dale):
c. Încrcri medii sistem termohidroizolant (fr suportul rectificat):
d. Încrcri variabile din sarcini utile:
- teras necirculabil: +0,75 KN/m2;
3.Teras termoizolat cu zgur expandat sau granulat:
Figura A1.3: Seciune prin teras termoizolat cu zgur expandat sau granulat
27

Greuti
Nr. Încrcri
Sistem specifice
crt. KN/m2
KN/m3
0 1 2 3
protecie pietri (4 cm)
1. 18 0,72
sau
2. plci mozaicate (3 cm) 23
1,07
3. mortar ciment (2cm) 19
4. hidroizolaie -
0,20
5. strat difuzie -
6. ap armat (4 cm) 22 0,88
termoizolaie i pant cu zgura expandata granulat
( = 0,31 W/mK):
varinte:
8. 9
b) hmediu =28 cm 2,52
c) hmediu =36 cm 3,24

varianta a = 7,30 KN/m2
varianta b = 8,02 KN/m2
varianta c = 8,74 KN/m2
28
4. Teras termoizolat cu cenu i zgur de termocentral
Figura A1.4: Seciune prin teras termoizolat cu cenu i zgur de termocentral
Greuti
Nr. Încrcri
Sistem specifice
crt. KN/m2
KN/m3
0 1 2 3
1. 18 0,72
sau
2. plci mozaicate (3 cm) 19
1,07
3. mortar ciment (2cm) 23
4. hidroizolaie (2TSA* + 1 IB**) -
0,20
5. strat difuzie -
6. ap armat (4 cm) 22 0,88
8. plci BCA (7,5 cm) 6 0,45
termoizolaie i pant cu cenu i zgur de
termocentral ( = 0,29 W/mK) 1,17
variante: 1,69
10. 6,5
b) hmediu = 26 cm
c) hmediu = 34 cm
*
**
împslitur bitumat

29

5. Teras termoizolat cu vat mineral G 100
Figura A1.5: Seciune prin teras termoizolat cu vat mineral
30
a. Sistem/greuti specifice/încrcri:
Greuti
Nr. Încrcri
Sistem specifice
Crt. KN/m2
KN/m3
0 1 2 3
1. 18 0,72
sau
2. plci mozaicate (3 cm) 19/23 1,07
3. mortar ciment (2 cm)
4. hidroizolaie (2TSA* + 1 IB**) - 0,20
5. strat difuzie
6. apa armata (3 cm)
termoizolaie vat mineral ( = 0,048 W/mK)
variante 0,03
8. a).hmediu = 3 cm 1 0,04
b).hmediu = 4 cm 0,06
c).hmediu = 6 cm
10. strat difuzie
12. beton de pant (hmediu = 10 cm) 20 2,00
*
**
împslitur bitumat
b. Încrcri totale medii:

d. Termoizolaie din plci din polistiren expandat în loc de plci din vat mineral
(plcile din polistiren expandat aveau urmtoarele caracteristici reale:
- greutatea specific >40 kg/m3 (pân la 70 kg/m3)
- = 0,035 W/mK
- grosimi utilizate: 24 i 36 mm).
Fa de încrcrile prezentate pentru termoizolaia cu vat mineral, încrcrile pentru
termoizolaia cu polistiren expandat se diminueaz nesemnificativ, cu
cca.0,01 KN/m2.
e. Încrcri variabile din sarcini utile:
31
ANEXA nr. 2 (informativ)
ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN AFERENTE ACOPERIURILOR CLDIRILOR

EXISTENTE
1. ARPANTE
arpantele din lemn prezentate în continuare pot fi: pe scaune, pe ferme sau mixte.
x arpantele pe scaune sunt compuse, în principal din:
- popi verticali i/sau înclinai;
- pane;
- cpriori;
- astereal sau ipci;
- tlpi de reazem a popilor;
- contrafie;
- cleti;
- contravântuiri.
x Fermele sunt compuse în principal din:
- tlpi superioare (arbaletrieri);
- tlpi inferioare (corzi);
- popi (montai verticali sau înclinai);
- diagonale (contrafie);
- cleti (tirani, moaze).
Figura A 2.1: arpant pe scaune cu cpriori (fr pane)
32
Figura A2.2: arpant pe scaune cu un pop i trei pane
Figura A2.3: arpant pe scaune cu doi popi i cinci pane
33
Figura A2.4: arpant pe scaune cu trei popi i cinci pane
Figura A2.5: arpant pe scaune cu doi popi înclinai i cinci pane
34
Figura A2.6: arpant pe scaune cu un pop vertical i cinci pane
Figura A2.7: arpant din ferme cu pane
35
Figura A2.8: arpant din ferme cu pane (fr pan de coam)
Figura A2.9: Ferm din scânduri btute în cuie
Figura A2.10: Ferm din scânduri btute în cuie
36
2. PLAN EE
Planeele din lemn sunt conformate în urmtoarele tipuri principale:
- planee simple, cu grinzi aparente;
- planee simple, cu grinzi aparente i cu umplutur;
- planee cu grinzi acoperite, cu tavan drept;
- planee compuse cu grinzi aparente sau acoperite, cu tavane aparente lucrate artistic;
- planee mixte, cu grinzi principale metalice i cu grinzi uoare, pardoseal i înfundtur
din lemn sau cu tavan drept cu tencuial pe rogojin din trestie.
Figura A2.11: Planeu simplu din lemn, cu grinzi aparente
Figura A2.12: Planeu simplu din lemn, cu grinzi aparente i cu umplutur
Figura A2.13: Planeu simplu din lemn, cu grinzi acoperite, cu tavan drept
37
ANEXA nr.3
Corespondena între pant (cm/m), msura unghiului i lungimea pantei pentru 100 cm
proiecie orizontal a acoperiului
Panta (%) Msura unghiului Lungimea pantei

(cm/m) (grade/minute/secunde) (cm/m)
5 2º 51’ 45” 100,1

10 5º 42’ 40” 100,5
15 8º 31’ 50” 101,0
20 11º 18’ 35” 102,0
25 14º 02’ 10” 103,0
26,8 15º 00’ 00’’ 103,5
30 16º 42’ 00’’ 104,4

35 19º 17’ 20’’ 105,9
40 21º 48’ 10’’ 107,7
45 24º 13’ 40’’ 109,6
50 26º 33’ 50’’ 111,8
57,7 30º 00’ 00’’ 115,4
60 30º 57’ 50’’ 116,6

70 34º 59’ 30’’ 122,0
80 38º 39’ 40’’ 128,0
90 41º 59’ 20’’ 134,5
100 45º 00’ 00’’ 141,4
120 50º 11’ 40’’ 156,2

140 54º 27’ 45’’ 172,0
170 59º 32’ 40’’ 197,2
173,2 60º 00’ 00’’ 200,0
200 63º 26’ 00’’ 223,6

250 68º 12’ 00’’ 269,2
280 70º 20’ 50’’ 293,3
38
ANEXA nr. 4
REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE

Not:
1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri tehnice.
2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor
legislative i tehnice.
1. Legislaie
Nr.
Denumire act normativ Publicaia
crt.
0 1 2
Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcii, cu Monitorul Oficial al României, Partea I,
1. modificrile ulterioare nr. 12 din 24 ianuarie 1995
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor
2. Monitorul Oficial al României, Partea I,
de construcii, republicat, cu modificrile i completrile
nr. 933 din 13 octombrie 2004
ulterioare
Hotrârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
3. coninutului - cadru al documentaiei tehnico-economice Monitorul Oficial al României, Partea I,
aferente investiiilor publice, precum i a structurii i nr. 48 din 22 ianuarie 2008
metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investiii i lucrri de intervenii
Legea nr.372/2005 privind performana energetic a Monitorul Oficial al României, Partea I,
4. cldirilor, republicat nr. 451 din 23 iulie 2013
Ordinul ministrului administraiei i internelor Monitorul Oficial al României, Partea I,
5. nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de nr.216 din 29 martie 2007
aprare împotriva incendiilor
Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii în Monitorul Oficial al României, Partea I,
6. munc, cu modificrile ulterioare nr. 646 din 26 iulie 2006
Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. Monitorul Oficial al României, Partea I,
7. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale nr. 599 din 12 iulie 2005
privind instruirea salariailor în domeniul situaiilor
de urgen, cu modificrile ulterioare
Hotrârea Guvernului nr.1091/2006 privind cerinele Monitorul Oficial al României, Partea I,
8. minime de securitate i sntate pentru locul de nr. 739 din 30 august 2006
munc
Hotrârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinele Monitorul Oficial al României, Partea I,
9. minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de nr. 683 din 09 august 2006
sntate la locul de munc
Hotrârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinele Monitorul Oficial al României, Partea I,
10. minime de securitate i sntate pentru antierele nr. 252 din 21 martie 2006
temporare sau mobile, cu modificrile i completrile
ulterioare.
Legea nr. 307/2006 privind aprarea împotriva Monitorul Oficial al României, Partea I,
11. incendiilor, cu modificrile ulterioare; nr.633 din 21 iulie 2006
Ordinul ministrului administraiei i internelor Monitorul Oficial al României, Partea I,
12. nr.166/2010 pentru aprobarea Dispoziiilor generale nr.599 din 9 august 2010
privind aprarea împotriva incendiilor la construcii
i instalaii aferente
39
Ordinul ministrului muncii i proteciei sociale nr. Monitorul Oficial al României, Partea I,
13. 235/1995 privind aprobarea Normelor specifice de nr.217 din 22 septembrie 1995
securitate a muncii pentru lucrul la înlime
Hotrârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Monitorul Oficial al României, Partea I,
14. Regulamentului de recepie a lucrrilor de nr.193 din 28 iulie 1994
construcii i instalaii aferente acestora, cu
modificrile i completrile ulterioare
2. Reglementri tehnice
Nr.
Reglementri tehnice Publicaia
crt.
0 1 2
1. Cod de proiectare seismic – Partea I – Prevederi de Monitorul Oficial al României, Partea I,
proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2006, nr. 803 bis din 25 septembrie 2006
aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor,
construciilor i turismului, nr.1711/2006, cu
modificrile i completrile ulterioare
2. Cod de proiectare seismic – Partea I – Prevederi de Monitorul Oficial al României, Partea I,
proiectare pentru cldiri, indicativ P 100-1/2013, nr.558 bis din 3 septembrie 2013
aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
dezvoltrii regionale i administraiei publice nr.
2465/2013
3. Cod de proiectare seismic – Partea a III-a – Monitorul Oficial al României, Partea I,
Prevederi pentru evaluarea seismic a cldirilor nr.647 bis din 1 octombrie 2009
existente, indicativ P 100-3/2008, aprobat prin
Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i locuinei
nr. 704/2009, cu completrile ulterioare
4. Cod de proiectare. Bazele proiectrii construciilor, Monitorul Oficial al României, Partea I,
indicativ CR 0 – 2012, aprobat prin Ordinul nr.647 bis din 11 septembrie 2012
ministrului dezvoltrii regionale i turismului
nr.1530/ 2012, cu completrile ulterioare
5. Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra Monitorul Oficial al României, Partea I,
construciilor, indicativ CR 1-1-3 /2012, aprobat prin nr.704 bis din 15 octombrie 2012
Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
turismului nr.1.655 / 2012, cu completrile ulterioare
6. Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vântului asupra Monitorul Oficial al României, Partea I,
construciilor, indicativ CR 1-1- 4 / 2012, aprobat nr.704 bis din 15 octombrie 2012
prin Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
turismului nr.1.751 / 2012, cu completrile ulterioare
7. Cod de proiectare pentru structuri din zidrie, Monitorul Oficial al României, Partea I,
indicativ CR 6 /2006, aprobat prin Ordinul nr.807 bis din 26 septembrie 2006
ministrului transporturilor, construciilor i
turismului, nr.1712/2006, completrile ulterioare
8. Cod de proiectare pentru structuri din zidrie, Monitorul Oficial al României, Partea I,
indicativ CR 6 /2013, aprobat prin Ordinul viceprim- nr.582 bis din 13 septembrie 2013
ministrului, ministrul dezvoltrii regionale i administraiei
publice nr.2464 / 2013
9. Regulamentul privind clasificarea i încadrarea Monitorul Oficial al României, Partea I,
produselor pentru construcii pe baza performanelor nr.90 din 27 ianuarie 2005
de comportare la foc, aprobat cu Ordinul ministrului
transporturilor, construciilor i turismului i
ministrului administraiei i internelor
nr.1822/394/2004, cu modificrile i
completrile ulterioare
40
10. Soluii cadru privind reabilitarea termo–higro– Monitorul Oficial al României, Partea I,
energetic a anvelopei cldirilor de locuit nr. 540 bis din 27 august 2013
existente, indicativ SC 007 – 2013, aprobate cu
Ordinul viceprim – ministrului, ministrul dezvoltrii
regionale i administraiei publice nr.2280/2013
11. Ghid privind proiectarea i executarea lucrrilor Monitorul Oficial al României, Partea I,
de reabilitare termic a blocurilor de locuine, nr. 538 bis din 26 august 2013
indicativ GP 123 – 2013, aprobat cu Ordinul
viceprim – ministrului, ministrul dezvoltrii
regionale i administraiei publice nr.2211/2013
12. Normativ privind calculul termotehnic al Monitorul Oficial al României, Partea I,
elementelor de construcie ale cldirilor, indicativ C 107- nr.1124 bis din 13 decembrie 2005
2005, aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor,
construciilor i turismului nr.2055/2005 cu modificrile
ulterioare
3. Standarde
Nr.
Indice Denumire
crt.
0 1 2
Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni
1. SR EN 1991-1-1:2004 generale. Greuti specifice, greuti proprii, încrcri utile
pentru cldiri
2. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 generale. Greuti specifice, greuti proprii, încrcri din
exploarare pentru construcii
3. SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 generale. Greuti specifice, greuti proprii, încrcri din
exploatare pentru construcii. Anex naional”.
Metode de încercare a acoperiurilor la expunerea la un foc
4. SR CEN/TS 1187:2012
exterior
Clasificare la foc a produselor i elementelor de
5. SR EN 13501-5+A1:2010 construcie. Partea 5: Clasificare pe baza rezultatelor
încercrilor acoperiurilor expuse la un foc exterior
Couri de fum. Proiectare, instalare i punere în funciune a
6. SR EN 15287-1+A1:2011 courilor de fum. Partea 1: Couri de fum pentru aparate de
înclzire neetane
Couri de fum. Proiectare, instalare i punere în funciune a
7. SR EN 15287-2:2008 courilor de fum. Partea 2: Couri de fum pentru aparate
etane
41
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|635609]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 bis/24.VI.2014 conține 80 de pagini. Prețul: 40,00 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

Ghid GP 122-2014 (Reabilit. Acoperisuri) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid GP 122-2014 (Reabilit. Acoperisuri) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

București, 13 mai 2014.

GHID PRIVIND CONTROLUL LUCRRILOR DE

1.1.Obiect i domeniu de aplicare

3. PARAMETRI GEOTEHNICI PRIVIND NATURA I STAREA DE ÎNDESARE A

4. CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA I ALEGEREA MATERIALULUI PUS ÎN

5. ETAPE PREMERGTOARE LUCRRILOR DE COMPACTARE DE TIP PERN

6. METODE DE VERIFICARE A CALITII LUCRRILOR DE COMPACTARE A

7. RAPORTAREA REZULTATELOR I RECEPIA LUCRRILOR

8. SCURT PREZENTARE A ORDINII OPERAIUNILOR DE EXECUIE A UNEI

ANEXA I - MODEL CADRU DE RAPORT DE ÎNCERCARE

ANEXA II - DETERMINAREA PARAMETRILOR GEOTEHNICI OPTIMI. Încercri

ANEXA III - CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE TIP PERN PRIN

ANEXA IV - APRECIEREA GRADULUI DE ÎNDESARE ÎN FUNCIE DE

1.1.Obiect i domeniu de aplicare

1.1.3. Terenurile încadrate ca dificile se caracterizeaz prin deformabilitate mare i neuniform,

1.1.4. Pmânturile necoezive se definesc din punct de vedere granulometric ca pmânturi

1.1.6. Pentru o compactare eficient, trebuie determinai urmtorii parametri optimi de

1.1.7. Metodele de verificare a calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor necoezive sunt

a) Metodele directe se utilizeaz pentru pmânturile necoezive i constau în determinarea

b) Metodele indirecte (penetrri dinamice, încercri cu placa, metode geofizice) se

1.1.8. Verificarea calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor necoezive se realizeaz

1.1.9. Încercrile de laborator i de teren pentru controlul compactrii pmânturilor necoezive se

1.1.10. Prezentul ghid se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de lucrri de tip

1.2. Simboluri i uniti de msur

dmax (kN/cm3) greutatea volumic maxim în stare uscat

DP încercarea de penetrare dinamic

Coninutul prezentului ghid are în vedere prevederile din urmtoarele documente de

4. SR EN 1997-2: Eurocod 7. Proiectarea geotehnic. Partea 2. Investigarea i

9. SR EN ISO/CEI 17025: Cerine generale pentru competena laboratoarelor de

15. STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

3. PARAMETRI GEOTEHNICI PRIVIND NATURA I STAREA DE ÎNDESARE A

3.1. Clasificarea pmânturilor necoezive

Clasificarea pmânturilor necoezive funcie de mrimea particulelor, în conformitate cu

3.2. Parametri geotehnici

3.2.1. Granulozitatea (distribuia granulometric) reprezint repartiia procentual dup mrimi, a

m (g) - masa pmântului în stare natural

Deoarece în calculele geotehnice se utilizeaz greutile volumice, acestea pot fi

3.2.9. Gradul de compactare, D, se calculeaz cu relaia:

3.2.10. Coeficientul de permeabilitate, k, se calculeaz cu relaia:

3.2.11. Parametri mecanici

4. CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA I ALEGEREA MATERIALULUI PUS ÎN

4.10. Stabilirea parametrilor tehnologici de compactare se va face intr-un poligon experimental

5. ETAPE PREMERGTOARE LUCRRILOR DE COMPACTARE DE TIP PERN

5.1. Stabilirea parametrilor geotehnici pentru materialul utilizat prin încercri de

5.1.1. Determinarea granulozitii

Tabelul 5.1. Masa minim de pmânt necoeziv pentru determinarea granulozitii

5.1.2. Determinarea umiditii

Tabelul 5.2. Domeniile de utilizare ale metodelor de determinare a umiditii

Metoda de determinare a umiditii Categoria de pmânt

În laborator, prin uscare în etuv Toate categoriile de pmânt

Masa minim, mmin, de pmânt necoeziv necesar pentru determinarea umiditii se

5.1.3. Determinarea densitii scheletului

5.1.4. Determinarea densitii pmântului

5.1.5. Determinarea coeficientului de permeabilitate

5.1.6. Determinarea caracteristicilor de compresibilitate

5.1.7. Determinarea parametrilor rezistenei la forfecare

Pentru determinarea parametrilor rezistenei la forfecare pentru pmânturi grosiere se

5.1.8. Determinarea densitii în stare uscat

5.1.9. Determinarea densitii maxime, respectiv minime, în stare uscat a pmânturilor

3. PARAMETRI GEOTEHNICI PRIVIND NATURA I STAREA DE ÎNDESARE A

4. CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA I ALEGEREA MATERIALULUI PUS ÎN

6. METODE DE VERIFICARE A CALITII LUCRRILOR DE COMPACTARE A

7. RAPORTAREA REZULTATELOR I RECEPIA LUCRRILOR

8. SCURT PREZENTARE A ORDINII OPERAIUNILOR DE EXECUIE A UNEI

ANEXA III - CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE TIP PERN PRIN

ANEXA IV - APRECIEREA GRADULUI DE ÎNDESARE ÎN FUNCIE DE

1.2. Simboluri i uniti de msur

3. PARAMETRI GEOTEHNICI PRIVIND NATURA I STAREA DE ÎNDESARE A

4. CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA I ALEGEREA MATERIALULUI PUS ÎN

Tabelul 5.1. Masa minim de pmânt necoeziv pentru determinarea granulozitii

Tabelul 5.2. Domeniile de utilizare ale metodelor de determinare a umiditii

Metoda de determinare a umiditii Categoria de pmânt

6. METODE DE VERIFICARE A CALITII LUCRRILOR DE COMPACTARE A

Tabelul 6.2. Numrul minim al punctelor în care se face verificarea compactrii

6.2. Metode de verificare a calitii lucrrilor de compactare

6.2.2. Metodele utilizate pentru verificarea calitii lucrrilor de compactare a pmânturilor

1. Metoda direct pentru determinarea gradului de compactare (D) prin determinarea

2. Metoda direct pentru determinarea caracteristicilor de deformaie prin determinarea

3. Metoda indirect pentru determinarea gradului de îndesare (ID) prin încercarea de

4. Metoda indirect pentru determinarea caracteristicilor de rezisten prin încercarea de

7. RAPORTAREA REZULTATELOR I RECEPIA LUCRRILOR

8. SCURT PREZENTARE A ORDINII OPERAIUNILOR DE EXECUIE A UNEI

Tabelul II.1. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 1

Tabelul II.2. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 2

Tabelul II.3. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 3

Tabelul II.4. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 4

Tabelul II.5. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 5

Tabelul II.6.Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 6

Tabelul II.7. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 7

Tabelul II.8. Rezultatele determinrilor de laborator - stratul 8

CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE TIP PERN

Tabelul III.1. Valorile modulului de deformaie liniar (E) determinate

APRECIEREA GRADULUI DE ÎNDESARE ÎN FUNCIE DE REZISTENA

GHID PRIVIND REABILITAREA UTILITAR I FUNCIONAL

CAPITOLUL II: REABILITAREA UTILITAR I FUNCTIONAL A

CAPITOLUL IV: PREVEDERI PRIVIND EXECUIA 15

SECIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare i adresabilitatea

CAPITOLUL II: REABILITAREA UTILITAR I FUNCIONAL A ACOPERIURILOR

SECIUNEA 1: Categorii i tipuri de sisteme constructive existente

SECIUNEA a 2-a: Sisteme de reabilitare la acoperiuri cu pant mare i pod circulabil i