Nota introductiva

Aparitia vestimentatiei a fost creiata la inceput pentru apararea corpului de actiune

nefavorabila a nivelului climatic inconjurator sub influienta diferitelor conditii istorice,
social-economice , materialele a evolutieiidealurilr estetice, imbracamintea a avut de
suferit multiple transformari, a atins o mare varietate si forme devenind un obiect al
artelor aplicate.

Prin specificul sau suferind o uzura mai rapid decat celelalte obiecte de arta
decorative, imbracamintea se schimba cel mai frecvent si oglindeste evolutia civilizatiei,
a conceptiilor, idealurile lor estetice.

Imbracamintea reflecta originalitatea culturii materiale a diferitelor popoare,

simtul lor estetic, traditia nivelului de trai, particularizatile mediului natural. In societate
impartite pe clase, imbracamintea a oglindit cel mai direct conditiile sociale si raporturile
de clasa si a constituit un mijloc de diferentiere sociala.

Fiecare clasa doninata pe diferite trepte ale istoriei si-a impus conceptual estetic
si idealul proprice despre om de care incearca sa se apropie in infatisarea exterioara cu
ajutorul vestimentatiei.

Am ales aceasta tema deoarece rochia este un produs de imbracaminte foarte lejer
care poate fi purtata in orice ocazie.

Fiecare persoana isi poate impune conceptiile estetice si idealul propice , cei care
incearca sa se apropie in infatisarea cu ajutorul vestimentatiei. Astfel dezvoltarea
imbracamintei a fost legata de creatiile marilor case de moda si de mijloacele de
productie.

1
CAPITOLUL I Alegerea modelului si materialului

1.1. Alegerea si descrierea modelului

Rochia clasica este o combinatie de asamblare a bluzei cu fusta.

Aceasta vestimentatie poate fi realizata diversificat in functie de combinarea

corsajului cu fusta. In general rochia poate fi prevazuta cu o taietura pe linia taliei si
asamblata prin coasere sau proiectata si confectionata dintr-o bucata fara a fi cusuta pe
talie.

Ca lungime rochia poate fi scurta cu lungime medie sau modul lung. Rochia
aleasa de mine este un produs cu sprijin pe umeri, de vara avand spatele gol cu un
decolteu amplu in v.

Rochia este sic, confera lejeritate si are un aspect placut. Materialul din care este
confectionata rochia este o matase usoara de o culoare deschisa, cu imprimeuri florale.

Aceasta poate fi purtata la un cockteile, la o plimbare etc.

Persoanele care pot purta aceasta rochie se incadreaza intre 20-35 de ani. Modelul
de rochie ales de mine este cu talia prelungita pana la solduri, pe solduri avand un
elastic pentru a ajusta acesta parte. Ajustarea fiind pe solduri are o talie ajustata.

Rochia are doua bretele ce se leaga la spate.

Detaliile principale acestui produs cu sprijin pe umeri sunt:

-fata un reper

-spate doua repere

-clin din fata doua repere

-cusaturile folosite la confectionarea produsului sunt: cusaturi de surfilat, de

surfilat-incheiat si de tighelire.

Lungimea rochiei din talie este de 58 cm, ajugand pana la nivelul genunghilor.

Aceasta rochie este pe gustul oricarei personae care vrea sa se simta feminine.

2
3
1.2 Generalitati despre materialele folosite in industria confectiei

Pentru confectionarea imbracamintei se folosesc diferite materiale,insa ponderea

de baza o detin materialele textile.

Acestea pot avea rolul de materiale de baza sau de materiale auxiliare, iar alegerea
lor pentru imbracaminte se face in functie de destinatia produsului si anotimpului in care
se poarta produsul confectionat.

Materialele de baza sunt materialele din conponenta produsului care indeplinesc

functia principala in produs si se folosesc la confectionarea fetei produsului.

Cele mai folosite materiale de baza sunt tesaturile, tricoturile, blanurile naturale
sau artificiale, pielea naturala sau sintectica,produsele caserate.

Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrutisarea firelor de urzeala cu

firele de batatura. Prin legatura si desimea firelor,tesaturilor capata rezistenta si o buna
stabilitate la purtare.

In imdustria textile se realizeaza o diversitate de tesaturi cu functie de material de

baza care pot fii clasificate in functie de natura firelor utilizate.

Tesaturile din matase se pot produce din fire de matase naturala sau in amestec cu
fire sintetice,rezultand tesaturi tip matase,in culori uni,cu imprimeuri florale,cu dungi sau
in carouri.

Se utilizeaza la confectionarea lenjeriei de corp, la rochii, bluze, fuste, Un

dumeniu larg de intrebuintare il au la captusirea priduselor, insa datorita costurilor
ridicate se folosesc in amestec cu fire sintetice, motiv pentru care tesaturile pentru
captuseli se produc din fibre de acetate si vascoza.

Ata de cusut

Ata de cusut este un material auxiliar folosit in procesul confectionarii, la

prelucrarea, asamblarea si finisarea imbracamintei.

In industria de confectii ata de cusut are diferite intrebuintari si se produce din fire
naturale si fire sintetice.

Ata de cusut poate fi:-ata pentru cusaturi tighel

-ata pentru butoniere

-ata pentru broderie

4
1.3.Alegerea materialului

Daca aveti in vedere cateva reguli simple de ingrijire in functie de materialul din care
sunt confectionate, va puteti bucura pentru mai mult timp de articolele de imbracaminte
sau accesoriile textile pentru casa. Regulile de baza sunt ca spatiile de depozitare sa fie
curate, aerisite, ferite de umezeaza si caldura, inainte de spalare sortarea sa se faca pe
culori si tipuri de material, spalarea, uscarea si calcarea sa se faca conform indicatiilor de
pe etichete sau urmand recomandarile care se adreseaza fiecarui tip de material.

BUMBAC: La spalare, bumbacul este rezistent la temperaturi inalte. Bumbacul alb

poate fi spalat la temperaturi de 95 de grade Celsius, folosind detergent cu agenti de
inalbire. Pentru bumbacul colorat, temperatura de spalare nu poate depasi 60 de grade
Celsius, iar detergentul trebuie sa fie special pentru tesaturile colorate, pentru a evita
decolorarea materialului. Bumbacul se poate usca la aer sau in uscatorul pentru rufe, iar
la calcare se foloseste abur si temperatura inalta a fierului de calcat. Cel mai bine este ca
articolul de bumbac sa fie calcat pe dos.

DENIM: Articolele din denim sunt confectionate din bumbac tesut strans si sunt mai
rezistente. Denimul se spala intors pe dos la masina de spalat si se calca la temperaturi
relativ ridicate.

PANZA: Cand vorbim de panzeturi puteti opta pentru spalarea la masina, evitand
tratamentele agresive, se foloseste un program de stoarcere delicat si se calca umede, la o
temperatura ridicata.

IN: Inul se spala manual cu apa calduta, folosind detergent lichid pentru tesaturi
delicate. Materialul nu se stoarce pentru ca se uzeaza mai rapid si se calca umezit in
prealabil, cu temperatura ridicata a fierului de calcat.

SATIN:Satinul este o tesatura delicata, neteda, matasoasa, lucioasa. Articolele din

satin permit spalarea cu apa calduta de maxim 30 de grade Celsius, se clatesc din
abundenta cu apa calda si se storc delicat. Se poate folosi un prosop pentru a absorbi apa
in exces. Se usuca la aer, ferit de razele soarelui sau alte surse de caldura. Calcarea se
face la o temperatura joasa, numai pe dosul materialului.

MATASE:Metoda de spalare a hainelor de matase este cea manuala, la temperaturi

de maxim 40 de grade Celsius. Cantitatea de detergent folosita trebuie sa fie minima,
deoarece poate dauna tesaturii in timp. Se folosesc fulgi de sapun sau detergent special
pentru tesaturi delicate. Se clateste cu multa apa, iar in ultima apa de clatire se adauga
doua linguri de otet care ajuta la pastrarea luciului. Se stoarce usor, fara a rasuci
materialul si se usuca ferindu-se de razele soarelui. Pentru calcare, fierul de calcat trebuie
sa fie incalzit la temperatura minima.

5
 DANTELA: Dantela se lasa la inmuiat in apa calduta cu detergent lichid. Se spala
manual dupa cateva minute, se clateste folosind apa din abundenta si se lasa sa se usuce
in mod natural.

MATERIALE DIN FIBRE SINTETICE: ACETAT, ACRYLIC, NYLON, POLYESTER,

SPANDEX

Acest tip de materiale se intretin cel mai usor, pentru spalare folosindu-se masina de
spalat si orice tip de detergent. Temperatura apei de spalare poate avea si 60 de grade
Celsius, in functie de indicatiile etichetelor atasate articolelor de acest fel. Pentru calcare,
materialul se pulverizeaza cu apa, iar fierul de calcat trebuie sa fie incalzit la nivel mic
pana la mediu, pentru a evita topirea.

6
Capitolul II.Construirea tiparului

Tipar rochie cu platca si clini

Analiza modelului:
Din model se observa ca:
- pensele de pe umar dispar (si la fata si la spate);
- avem platca si pe fata si pe spate (la fata e dintr-o singura bucata iar la spate din 2
bucati);
- si la fata si la spate avem clini (observam ca ei sunt egali, fata si spate);
- la umar conturul manecii trece de linia rascroielii manecii.

Mai intai de toate stabilim lungimea rochiei si scurtam tiparul de baza dupa lungimea
necesara. Cu mov am desenat tiparul de baza, cu bleo liniile dupa care modificam tiparul
de baza iar cu rosu am desenat conturul final.

7
Etapa 1:
In prima etapa am desenat liniile dupa care vom moifica tiparul de baza la fata.

Etapa 2:
Aici am rotit spre stanga partea de deasupra liniei bleo (de la subsuoara), pana cand pensa
de pe umar se inchide complet.

8
Etapa 3:
In aceasta etapa am despartit toate reperele necesare constructiei rochiei la fata, apoi am
stabilit rascroiala gatului si rascroiala manecii. Deoarece din model nu se vedea linia
umarului, am dedus ca surplusul de pe umar trebuie atasat direct de rochie.

Etapa 4:
Dupa ce am terminat de desenat toate contururile am adaugat si rezervele de coasere si
acesta este conturul final. Rezervele le punem pe tipar sau le lasam la croit, direct pe
material.

9
Etapa 5:
Deoarece clinul de la spate este egal cu cel de la fata a trebuit sa mut pensa din talie mai
spre stanga pana cand linia neagra din talie este egala cu cea de la fata.
Trebuie sa fim atenti la lungimea clinului, sa fie aceeasi cu cea de la fata. Cum facem
asta? Cel mai usor masuram distanta de la linia de terminatie pana la clin.
Pe umar a trebuit sa anulez pensa pentru ca ea nu apare in model. Cum am facut asta?
Am masurat distanta de la pensa pana la rascroiala manecii si am adaugat-o in
continuarea primei linii a umarului ( linia de la rascoiala gatului pana la pensa). Dupa ce
am desenat linia, am trasat un arc de cerc cu varful in intersectia dintre linia umarului cu
rascroiala gatului si raza = cu lungimea umarului, dupa care am rotit rascoiala manecii si
linia umarului pana cand s-au intersectat undeva pe cerc.

10
Etapa 6:
In aceasta etapa am trasat linia dupa care vom taia platca la spate, avand grija ca pe linia
de la subrat cele 2 platci (fata si spate) sa aiba aceeasi lungime.Dupa ce am trasat aceasta
linie am observat ca pensa de la spate depaseste aceasta linie si dupa cum observam in
model, pe platca nu trebuie sa apara nici o pensa.Am scurtat pensa pana pe linia platcii.

Etapa 7:
In aceasta etapa am dat rascroiala gatului la spate, avand grija ca pe linia umarului cele
doua rascroieli sa se intalneasca (fata si spate) adica, pornind le la rascoiala manecii
lungimea umarului la fata trebuie sa fie egala cu lungimea umarului la spate.

Etapa 8:

11
Aici am despartit toate contururile necesare constructiei rochiei la spate si am adaugat
adaosul de pe rascroiala manecii. Pe linia umarului, acest adaos are o linie usor mai
inclinata decat linia umarului.

Etapa 9:
Dupa ce am terminat de desenat toate contururile am dat rezervele.

12
 Dupa ce am terminat de desenat tot tiparul ne stabilim de cate ori va trebui sa croim
fiecare detaliu si scriem pe tipar. Eu nu am mai scris ca sa nu mai insir si alte poze.
Platca fata 1 la indoitura materialului;
Platca spate 2x
Clin fata 2x
Clin spate 2x
Partea centrala jos a fetei 1 la indoitura materialului;
Partea centrala jos a spatelui 2x
Se mai croiesc niste bentite pentru rascroiala gatului (am uitat acum sa le desenez) dar va
explic cum.
Punem tiparul de platca fata la indoitura materialului si trasam doar conturul gatului apoi
ii dam bentitei o latime de 4-5 cm (sau cat vrem noi ) si taiem sau am sa pun eu un
desen maine. Si la fel procedam si la spate si la maneci.

13
Capitolul III.Confectionarea rochiei

Pasul 1: Alegerea materialului

In primul rand, pentru a-ti croi o rochie trebuie sa alegi materialul din care doresti
sa o realizezi. Poate fi vorba despre unul cu imprimeu, despre unul subtire ori despre unul
supraelastic. Oricare ar fi preferinta ta, trebuie sa achizitionezi intre un metru si jumatate
si trei metri de material, in functie de tiparul si de lungimea pe care le doresti pentru
rochie.

Pasul 2: Pregatirea materialului

Pentru a vedea cum se comporta materialul atunci cand il speli, ar fi indicat sa faci
aceasta operatiune inainte de a incepe croitul propriu-zis. Astfel nu te vei confrunta cu
evenimente neplacute, precum micsorarea in urma spalarii sau "intratul la apa", cum mai
este cunoscut acest fenomen in popor.
Usuca materialul intr-un loc aerisit si apoi calca-l astfel incat sa scapi de eventualele cute.

14
Pasul 3: Pregatirea tiparului
Alege tiparul potrivit pentru rochia ta, in functie de modelul dorit. Poti opta
pentru un tipar din revistele de specialitate, pentru unul downloadat de pe internet sau
poti folosi una din rochiile tale preferate pentru a croi una asemanatoare.

Pasul 4: Luarea masurilor

Masurile sunt foarte importante atunci cand croiesti o rochie, asa ca trebuie sa le
iei cu atentie. Poti apela si la un ajutor extern, mai ales ca nu toate masurile sunt usor de
luat. Cele mai importante elemente in acest caz sunt urmatoarele:

- circumferinta bustului, care se ia trecand centimetrul pe sub brate, pe la spate si apoi

fixandu-l pe bust, in partea cea mai proeminenta a acestuia;

15
- circumferinta taliei, ceea ce inseamna ca trebuie masurata talia in zona sa cea mai
subtire;
- circumferinta gatului, care se masoara fixand centimetrul deasupra claviculei si
masurand baza gatului;
- lungimea fetei rochiei, pentru care este necesar ca centimetrul sa fie fixat pe umar, langa
gat si trecut peste piept, pana in talie;
- lungimea superioara a bustului, care se refera la masurarea bustului in partea sa cea mai
proeminenta;
- lungimea spatelui, pentru aflarea careia iti va trebui o mana de ajutor, intrucat
centimetrul trebuie fixat de la baza gatului pana in talie;
- lungimea umarului, care se afla masurand de la baza gatului pana la incheietura
umarului;
- lungimea manecii, pentru care va trebui sa indoi putin cotul, iar masuratoarea se face de
la incheietura umarului pana la cea a cotului;
- latimea spatelui;
- grosimea bratului si a incheieturii mainii, care sunt importante mai ales cand vrei o
rochie cu manseta sau maneci mulate.
Nu uita ca atunci cand faci tiparul conform masuratorilor, valorile acestora trebuie
sa fie la jumatate. In plus, retine ca intotdeauna trebuie sa lasi un centimetru sau doi de
material de rezerva acolo unde imbini bucatile prin cusut.
Chiar si atunci cand te folosesti de o rochie deja croita pentru a-ti face una noua
este important sa tii seama de acest ultim aspect.
Pasul 5: Asamblarea rochiei
Dupa ce bucatile au fost taiate, ele trebuie asamblate. Mai intai se cos partile
laterale ale rochiei, lasand o margine de rezerva. Intoarce materialul pe dos, indoaie
marginile de-o parte si de alta si indreapta-le folosindu-te de fierul de calcat si foloseste o
cusatura in zig-zag pentru a sigila marginea materialului.
Aceeasi metoda privitoare la utilizarea fierului de calcat se va dovedi a fi de mare
folos si in ceea ce priveste indreptarea materialului la mansete sau la tivul rochiei.
Pentru finisarea manecilor si pentru decolteu foloseste indicatiile de pe tiparele gasite pe
internet sau de pe cele luate din reviste. De asemenea, te poti ajuta de rochiile pe care
deja le ai in garderoba ta, utilizandu-le drept model.

16
Pasul 6: Accesorizarea rochiei
La final poti adauga diverse accesorii, de la flori din material textil sau din piele,
pana la panglici si nasturi decorativi, pentru a-ti transforma rochia intr-o tinuta unica.

Acum, dupa ce ai aflat cum sa faci o rochie, incearca sa creezi diverse modele, in
functie de ocazia si de sezonul in care doresti sa le porti. Culorile si texturile materialelor
iti vor deveni prietene in cel mai scurt timp, iar limita o va impune doar imaginatia ta.

17
3.1.Procesul tehnologic de confectionare
Nr.crt. Faza tehnologica Tip
1 Se surfileaza laterala
stanga la clini din
stanga fata si spate
2 Incheie clinul de fata
cu tabliul de fata
3 Surfileaza cusatura
realizata anterior
4 Incheie clinul de fata
cu tabliul de spate
5 Surfileaza cusaturile
6 Executa cusatura din
spate lasand loc de
fermoar
7 Monteaza fermoarul
8 Descalca toate
cusaturile lucrate
9 Coase bretelele
10 Intoarce bretelele pe
fata si rihtuie
rezervele
11 Calca bretelele
12 Fixeaza bretelele la
fata si la spate
13 Intareste anformul
fata si spate
14 Caca anformul
18
Utilaj
M Masina triplok
M Masina simpla de
cusut
M Masina triplok
M Masina simpla de
cusut
M Masina triplok
Masina triplok si
M masina simpla de
cusut
M Masina simpla de
cusut
C Fierul de calcat cu
aburi
M Masina simpla de
cusut
m
C Fierul de calcat cu
aburi
M Masina simpla de
cusut
M Masina simpla de
cusut
C Fierul de calcat cu
aburi
Capitolul IV. Elaborarea procesului tehnologic

Elaborarea procesului tehnologic are ca scop stabilirea succesiunii lucrarilor si a

operatiilor tehnologice necesare la confectionarea unui produs

La elaborarea procesului tehnologic se au in vedere asigurarea realizari calitative

lucrarilor efectuate,realizarea productivitati munci precum si eliminarea din operatii a
unor manuiri si faze de lucru neproductive

Activitatea de elaborare a unui produs tehnologic cuprinde ca etape de lucru

:pregatirea datelor tehnice,stabilirea operatiilor si calculul indicatoriilor procesului
tehnologic.

Pregatirea datelor tehnice.In cadrul acestei etape de lucru se

efectuiaza urmatoarele lucrari

-Analiza produsului, prin care se urmareste determinarea caracteristicilor de

confectionare si stabilire a utilajului necesar confectionarii

-Alegerea sistemului de confectionare, avandu-se in vedere complexitatea

produsului si continuitatea productiei.

Calculele preliminarii ce se efectuiaza in legatura cu determinarea productiei

realizate pe schimb, a timpului mediu de executie si a defalcarii planului de productie pe
schimburii sio unitati de productii.

Defalcarea procesului tehnologic pe faze de lucru si enumerarea acestora in

ordine tehnologica

Stabilirea operatiilor.Procesul tehnologic se intocneste sub forma unui table in

componenta caruia sunt cuprinse operatiile,faze,utilajul folosit si reprezentarea in
sectiune.

19
 4.1.Procesul tehnologic rochiei

OPERATIA FAZA DE LUCRU UTILAJUL REPREZENTAREA IN

FOLOSIT SECTIUNE
Prelucrarea 1. Executia bentitelor deMasina simpla de
bentitelor legat la spate cusut

Prelucrarea fetei 1. Surfilarea Masina triploc

2. Finisarea decolteului Masina simpla de
prin dubla indoire cusut
Prelucrarea spatelui 1. Surfilarea Masina triploc
2. Finisarea Fierul de calcat
Prelucrarea poalelo 1.Asamblarea fetei cu aMasina simpla de
r spatelui cusut
2.Descalcarea cusaturii Fierul de calcat

3.Incretirea la nivel de Masina simpla de

talie cusut
Asamblarea fetei cu 1. Asamblarea pe liniaMasina simpla de
spatele cusaturii laterale si acusut
umarului
2.Descalcarea cusaturii Fierul de calcat

3. Finisarea rascroielii Masina simpla de

manecilor cusut
4. Incretirea la nivel de Masina simpla de
talie cusut
5. Executarea tivului Masina simpla de
cusut
Asamblarea 1. Executia cusaturii laMasina simpla de
poalelor cu partea linia taliei cusut
superioara
Finisarea 1. Curatirea de ate siFoarfec
scame
2. Calcarea finala Fierul de calcat

20
 Concluzia

In procesul tehnologic de confectionare a imbracamintelor se intalnesc operatii tehnologice de

pregatire a lucrarilor de coasere manuala, precun si operatii de trasare umidoterma.

Operatiile procesului de confectionare cuprinde in structural lor faze de munca,manuiri si miscari.

Faza de munca este partea di operatie care se efectuieaza cu aceleasi unelte de munca si acelasi
regim tehnologic.

In cazul fazelor de munca obiectul munci este supus la o singura transformare tehnologica

Manuirea este o parte din faza de munca alcatuita dintr-un grup de miscari.

Miscarea este o parte din manuire care reprezinta cel mai simplu element al procesului de munca
din activitatea executantului.

Miscarea, ca element structural al procesului tehnologica, consta dintr-o deplasare, luare de

contact cu semifabricatului,priderea utilajelor sau a sculelor si a contactelor de comanda la instalati.

Operatiile pregatitoare cuprind lucrari ca rihtuirea,insemnarea,masurarea etc.a detaliilor ce

urmeaza a fi prelucrate.Aceste operatii sunt cuprinse in toate etapele procesului tehnologic ale proceselor
industriale.

Operatiile de coasere mecanizata se efectuiaza cu masini clasice sau speciale si sunt utilizate la
imbinarea sau fixarea detaliilor.

Operatiile de coasere manuala sunt foarte restranse in productia industriala si se aplica in general
la inselarea unor detalii,la montarea manecilor etc.

Operatiile de trasare umidotermica pot fii efectuate in toate etapele procesului de confectionare si
difera in functie de natura operatiei.

21
 Bibliografia
http://www.scrigroup.com/diverse/PROIECT-TEXTILEPIELARIE-Tehnol75856.php

Gheorghe Ciontea - Utilajul si tehnologia meseriei, pentru confectioneri

imbracaminte din tesaturi si tricoturi Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1993

Gheorghe Ciontea-Utilajul si tehnologia confectiilor, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti-1988

Gheorghe Ciontea-Lucrator in tricotaje-confectii, Tehnologii de confectionare a

produselor din tesaturi si tricoturi, Editura Oscar Print, Bucuresti-2006,

Gheorghe Ciontea-Utilajul si tehnologia meseriei, pentru confectioneri

imbracaminte din tesaturi si tricoturi, Editura Didactica si Pedagogica R.A Bucuresti-
1997

22