Simpozionul ştiinţific studenţesc

EMING ediţia a III-a

Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

CONCEPTE PRIVIND OPTIMIZAREA SCHIMBULUI DE

CĂLDURĂ ÎN COMPARTIMENTUL MOTOR AL
AUTOVEHICULELOR

Autor: C. Birtok-Băneasă
Ing.drd., Facultatea de Inginerie Hunedoara, Universitatea Politehnica Timișoara.
Coordonator: Prof.dr.ing. Teodor Hepuț

Cuvinte cheie: transfer termic, admisie aer, motor cu ardere internă, deflector termic

Rezumat: Lucrarea de față prezintă o modalitate de optimizare a transferului de căldură în interiorul

compartimentului motor, utilizând un echipament special, denumit deflector integrat, proiectat de către
autor pentru a diminua efectul radiației termice, provenite de la radiatorul motorului, asupra filtrului de aer
și implicit, asupra încălzirii aerului aspirat de motor.

Abstract: The paper presents a way to optimize the heat transfer from internal combustion engine
compartment using a special equipment, named integrated deflector, design by the author. The aim of this
equipment is to minimize the thermal radiation effect witch came from the engine radiator, to air filter and
thus to the engine intake air.

Introducere
Radiaţiile termice şi aerul cald provenite de la radiatorul de răcire al motorului încălzesc
suplimentar filtrul de aer şi colectorul de admisie. Aerul absorbit este şi el încălzit micşorându-i-se
densitatea, performanţele motorului scăzând cu precădere în anotimpul cald.
Temperaturile filtrului de aer şi a colectorului de admisie variază, în acest caz, între
60…85˚C, în funcţie de viteza de deplasare a autoturismului.
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Fig. 1. Ilustrarea orientării Fig. 2. Montajul filtrului fără

radiaţiilor termice spre filtrul de aer deflectorul radiatorului de răcire

Deflectorul termic integrat

Deflectorul integrat al radiatorului este conceput să diminueze aceste neajunsuri, montându-
se în spatele ventilatorului radiatorului în scopul direcţionării fluxului de aer sub nivelul admisiei
(în jos). Deflectorul este izolat termic (figura 4), temperaturile filtrului şi a colectorului, în cazul
utilizării acestuia, scăzând în intervalul 25…37˚C.

Fig. 3. Ventilatorul radiatorului Fig. 4. Deflectorul integrat – model fizic

a. b.
Fig. 5. Vederi de ansamblu ale radiatorului cu deflectorul montat
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

După cum am mai precizat, deflectorul integrat este destinat direcţionării descendente a
fluxului de aer cald ce trece prin radiatorul de răcire al motorului (figura 6.b).

a. b.
Fig. 6. Deflectorul integrat
a – schiţă; b – principiu de funcţionare

Problema tehnică pe care o rezolvă constă în protejarea colectorului de admisie şi a filtrului

de aer de radiaţiile termice provenite de la radiatorul de răcire al motorului.
Prin utilizarea deflectorului integrat, se obţin următoarele avantaje:
direcţionarea descendentă a fluxului de aer cald provenit de la radiatorul de răcire
(radiaţiilor termice), în afara compartimentului motor;
menţinerea unei temperaturi optime a colectorului de admisie şi a filtrului de aer (se evită
supraîncălzirea acestora).
Deflectorul integrat este prevăzut cu un perete deflector 1 (figura 7), care are pe extremitatea
superioară fixată o suprafaţă de concentrare dreptunghiulară 2. Suprafeţele de concentrare
trapezoidale 3, respectiv 4 sunt fixate pe extremităţile laterale ale peretelui deflector 1, având baza
mare a trapezului la partea inferioară. Peretele deflector 1 are două sau mai multe ferestre
direcţionale 5.
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

a. b.
Fig. 7. Modelul virtual, realizat în AutoDesk Inventor, al deflectorului integrat:
1 – perete deflector; 2 – suprafaţă de concentrare dreptunghiulară;
3, 4 – suprafeţe de concentrare trapezoidale; 5 – ferestre direcţionale

Partea inferioară, cuprinsă între bazele suprafeţelor 3, 4 şi marginea inferioară a peretelui

deflector 1, este deschisă (liberă) pentru a permite evacuarea majorităţii fluxului de aer cald
provenit de la radiatorul de răcire. Ferestrele direcţionale 5 permit o evacuare suplimentară a
fluxului de aer cald provenit de la radiatorul de răcire.

a. b.
Fig. 8. a,b. Modelul virtual, realizat în AutoDesk Inventor,
al ansamblului deflector integrat – radiator – ventilator:

Pentru menţinerea unei temperaturi optime, peretele deflector, suprafaţa de concentrarea

dreptunghiulară, suprafeţele de concentrarea trapezoidale şi ferestrele direcţionale sunt îmbrăcate
pe exterior cu un material izolator termic (figura 4).
Deflectorul nu influenţează negativ răcirea motorului, temperatura de regim a lichidului de răcire
rămânând în parametrii normali de funcţionare.
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Măsurători în trafic real ale temperaturii aerului admis în absenţa şi prezenţa deflectorului
integrat

În continuare sunt prezentate măsurători experimentale de temperatură comparative a aerului

de admisie în absenţa şi în prezenţa deflectorului. Precizăm faptul că, pe timp de vară au fost făcute
teste pe 4 autoturisme diferite, concluzionându-se faptul că deflectorul nu influenţează negativ
răcirea motorului, temperatura de regim a lichidului de răcire rămânând în parametrii specificaţi de
producător.

Fig. 9. Câmpul termic în compartimentul motor captat cu o cameră cu termoviziune

Fig. 10. Câmpul termic în zona filtrului de aer captat cu o cameră cu termoviziune
 Simpozionul ştiinţific studenţesc
EMING ediţia a III-a
Reşiţa 03 - 05 decembrie 2015
P-ţa Traian Vuia, nr. 1-4, 320085-Reşiţa, www.uem.ro

Fig. 11. Câmpul termic în compartimentul motor captat cu o cameră cu termoviziune. Vedere de ansamblu

În concluzie, putem spune că deflectorul termic integrat conduce la scăderea temperaturii

aerului admis în motor, contribuind astfel la creşterea gradului de umplere V a cilindrilor
motorului.

Bibliografie
[1] Raţiu S, Mihon L (2008) Internal Combustion Engines for Motor Vehicles - Processes and
Features, MIRTON Publishing House, Timişoara, pp. 44-47;
[2] Birtok-Băneasă C, Raţiu S (2011) Air Intake of Internal Combustion Engines – Super Absorbing
Filters - Dynamic Transfer Devices, POLITEHNICA Publishing House, Timişoara, pp. 15-90;
[3] Raţiu S (2009) Internal Combustion Engines for Motor Vehicles - Processes and Features –
Laboratory Experiments, MIRTON Publishing House, Timişoara, pp. 40-42;
[4] Raţiu S, Birtok-Băneasă C, Alic C, Mihon L (2009) New concepts in modeling air filters for
internal combustion engines, 20th International DAAAM SYMPOSIUM "Intelligent Manufacturing &
Automation: Theory, Practice & Education", Vienna, Austria, ISSN 1726-9679
[5] www.corneliugroup.ro