Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Corneliu Barsan - Drept Civil Drepturile Reale Principale 97 - 194

    Încărcat de

    Parlafes Alexandra-Cristina
    11 vizualizări98 pagini
    drept partea 2

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    drept partea 2

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    11 vizualizări98 pagini

    Corneliu Barsan - Drept Civil Drepturile Reale Principale 97 - 194

    Încărcat de

    Parlafes Alexandra-Cristina
    drept partea 2

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 98
    IV. Dreptul de proprietate privat 97 ributulut Am analizat anterior limitele legale prevaizute de dispozitile noului Cod civil ro ‘admis man in cadrul raporturilor de vecinatate; de asemenea, am aratat c& pot fi stabilite tii de Soumite limite ale exercitiului dreptului de proprietate asupra fondurilor invecinate ezent Brin conventia pair. Intr-o sectiune special consacraté limitelor juricice ale eptulul de propristate privata, noul Cod civil reglementeaza limitele judlciare je si fie Pevitoare la exercitiul acestui drept. Aceasta,inseamna c& asemenea limite au ca @ preva vor nu numai legea ori vointa parfior, ci gi vointa judecdtorului, a instantei de Sevecata. Desigur, aga dupa cum s-a observat ", noliunea de limite judiciare ale ispozitic Sxerciliului dreptului de propristate privaté ar putea genera o anumita contuzie. n Legea ‘ev-adevar, judecditorul poate interveni i in situatia in care s-ar crea un conflict mul sau Serre parti privtor la modul in care sunt aplicate dispozitile legale privitoare la limi- ute prin ‘ee legale ori conventional; or, into asemenea situatie, el va aprecia, in functio nchelerti = fapta dedusa judecafi, modul concret in care au a opera aceste limite: da mihi siune de Scum, dabo tbl ius_ Dimpotrva, limitele judi rn tie tart. 60 ntru a pastra echilibrul intre vali Srele de exercitare ale dreptului de proprietate privata aparfindnd unor proprietari we, prin terit” istamen- Pe acest plan al discutiei, se impune a sublinia c& elementul de noutate adus == recentul Cod civil roman consta in aceea ca, printr-un text special — art. 630 ‘in Sent prevéizute domeniul de aplicare a limitelor judiciare gi crteriul de evaluare quze Vor Recesar stabil lor. ‘aceasta gstament 105. Limitele judiciare ca posibilitate juridica de depagire a inconveniente- 4 octom- %=F normale ale vecinatatli. instisi denumirea data de art. 680 NCC permite spozitile ‘Gentiicarea elementelor aratato.Int-adevar, domeniul de aplicare a limitelor uc. igoare la ‘S28 este dat de raporturle de vecinatate, iar stabilirea lor se va face in scopul Sod civil ‘=Souratii unor bune raporturi de vecinatate, dupa criteriul inconvenientelor normale ‘==pot s apara in cadrul acestor raporturi, inconveniente care vor putea fi depagite |= vointa judecatorului, prin raportare la principiul echit Potrivit art. 680 NCC, daca un proprietar cauzeaza, prin exercitarea dreptului jcare se == anumite inconveniente mai mari decat cele normale in cadrul raporturlor de Seeriiato, instanta de judecata va putea, ,din considerente de echitate’, s& il “Bice | ,despagubiri’ in folosul celui vatamat, precum gi, atunci cand este posibil, Stabilirea situatiei anterioare producerii acestor inconveniente. Observaim ca vorbeste despre inconveniente create prin exercitarea dreptului de proprieta- © ceneral; in realitate, practic, astfel de inconveniente pot apdirea ca urmare a iului atributului folosintel de c&tre unul dintre proprietarii vecini, efectele tora resimtindu-se asupra fondului invecinat. Bundoard, prin efectuarea unor ' de reparati mai importante la clédirea situat& pe terenul sau, proprietarul anumite dezagremente vecinului sau vecinilor s&i. Caracterul ,normal” al ‘enientelor astfel create — ,mai mari decat cele normale” — este la aprecierea nd a judecatorului. Echitatea impune insa ca ele s& nu fie suportate ca ataro aire cel vatémat; art. 630 alin. (1) NCC prevede c& echitatea impune ca pro- sine, . e titular f juridice umite ra- jespecia- : celorlal- asta for turilor de rturi s-au . In orice, ezints O ftolerante BA se vedea V. Stoica, op. cit. (2009), p. 126. * niem. 98 Drepturile reale principale prietarul care le creeaza sa il despagubeascai pe cal vatzmat. Precizdim c& aceast situatie trebuie distins& net de aceea in care proprietarul depaseste limitele acestor ,inconveniente normale” in exercitiul dreptului sau; intr-o asemenea situatie, el Comite un abuz de drept, sanctionat de judecator prin angajarea rspunderi civile delictuale a proprietarului care a actionat cu vinovatie, in conditile art. 1357 NCC. Dimpotriv yentata de EI an ONC presupune vinovatia @ creeazi Inconveniente normale vecinulut su. Dincoto insa de lipsa vino- col vatiei sale, principiul echitatii comanda obligarea sa la repararea prejudiciului astfel cauzat, eventual, daca este posibil, cu restabilirea situatiei anterioare producerii inconvenientelor in disci. Arlicolul 630 alin. (2) prevede c&, atunci cand prejudiciul cauzat de asemenea inconveniente apare ca find minor in raport cu necesitatea sau cu utiitatea des- {aguraril activititiprejudiciablle de cAtre proprietar, instanfa de judecata va putea ‘ncuviinta desfasurarea acelei activtati; cel astfel prejuciciat va avea insé dreptul la dospagubir. in situatia in care prejudiciul apare ca find ,iminent sau foarte proba- bir", instanta de judecat va putea s& incuviinjeze prin ordonanté presedintiala, specifica solutionari .situatilor de urgenta”, masurile necesare pentru prevenirea pagubei [art. 630 alin. (3) NCC]. in sfargit, art. 61 din Legea de aplicare a noului Cod civil dispune c& dispozitile art. 630 analizate mal sus se vor aplica numai inconvenientelor cauzate dupa in- trarea acestuia in vigoare. Eventualele itigii privitoare la asemenea inconveniente au a fi solutionate dupa principille stabilite de literatura de specialtate gi de practica judecatoreasca sub regimul fostului Cod civil roman de la 1864, 2.3.5. Alte limite ale exercitiului dreptului de proprietate privaté 106. Precizéri prealabile, Ratiuni de ordin social, caracteristicile anumitor ca- tegorii de bunuri, importanta lor pentru economia nationala, natura gi destinatia lor si alle aserenea pot impune crearea prin lege a altor limite ale exercitiului dreptur lui de proprietate decatt cele analizate anterior, prin legi speciale, aplicabile intr-un anumit domeniu de reglementare. in orice caz, din moment ce Constitutia ageaza dreptul de proprietate printre drepturile fundamentale ale cetatenilor, ti sunt apli- cabile dispozitile art. 63, potrivit cu care exercitiul unor drepturi poate fi restrans rnumai prin lege si numai dac& se impune, dup’ caz, pentru: apararea sigurantel nationale, a ordinii, a s&natatii sau a moralei publice, a drepturilor gi libertatilor ce- tifenilor, destagurarea instructiei penale, prevenirea unor calamitati naturale ori a unui sinistru deosebit de grav; restrangerea trebuie sa fie proportonala cu situatia, care a determinat-o gi nu poate atinge insasi existenta dreptuli. De colo mai multe of, restrangerea dreptului de proprietate privata prin legi speciale priveste regimul jurdic al Instrainai lor. Confruntata cu problema de a se sti daca legiuitorul poate adopta, in situatii determinate, dispoziti prin care este limitata circulatia juridiea a unor categori de bunuri, Curtea Consttutionala a admis CA legiuitorul poate adopta asemenea reglementari, In msura in care norma care interzice instrainarea unui bun este cuprinsa intr-o lege organica; aceasta, deoare- ce prerogativa instrainarii face parte din regimul juridic general al dreptului de proprietate; or, art. 7: {at gi al mogteni In cele ce urmea: tiului prerogativei dis si unele bunur care lor proprietate private Ge utilitate publica. C 21 realizar $i destin glementarea circu 2stel de reglement wn caracter ,istoric’, | sntimp. 107. Bunuri prop te conditionat™! Pri ‘ei prerogativei dispo, conditile prevazute ¢ ‘evaca mai jos sunt ir ‘cestea, mentiondm: = locuintele care ¢ ‘SeBinate prin acte intt ‘zt si pe baza dovez % cbtinute ca subver (= 19din Legea nr. —locuintele cumpé == 61/1990 privind Bepuiatie “care par BEeciri unci asemene oe prealabilé a CEC = investitile imobil ‘ecederea de imobilk de ipotecd ce g best att el ete NCC. oat jastfel bce menea a des- putea pptul la proba intial, yenirea. zie = in- eniente pactica itor ca patia lor jdreptu- yintr-un, ageazé unt apli- restrans gurantei stilor ce- ale ori a j situatia prin legi 1 de ase are este ja admis ema care , deoare- ptului de IV. Dreptul de proprietate privat 99 proprictate; or, art. 73 alin, (3) lt. m) din Constitute include regimul legal al proprie- {afi $i al mosteniriin categoria legilor organice"" Tin cele ce urmeaz vom mentiona anumite limitari legale temporare ale exerci- {iului prerogativei dispozitieijuricice asupra unor bunuri proprietate privat, precum si unele bunuri care au un regim legal special. Distinct, vom trata rechizifia bunuri- lor proprietate privat, precum gi exproprierea unor asemenea bunuri pentru cauza de utlitate publica. De asemenea, tot in mod distinct vom prezenta regimul juridic al realizar $i destintari construcfilor si vom face unele precizari privitoare la re- glementarea circulate’ juridice a terenurilor $i a constructor, chiar daca mai multe astfel de reglementari au, prin intrarea in vigoare a noului Cod civil, mai degraba un caracter ,istoric", dar demn de interes, cel putin sub aspectul aplic&ri leg civile intimp. 107. Bunurl proprietate privata declarate temporar inalienabile ori alienabi- te conditionat ', Prin legi speciale au fost instituite asemenea limite ale exerciti Jui prerogativei dispozitiel juridice privitor la bunuri proprietate privata dobandite in condiile prevazute de aceste legi. Precizam ca dispazitile legale pe care le vom voca mai jos sunt in vigoare si dupa intrarea in vigoare a noului Cod civil. Printre acestea, mentionam: i = locuintele care: au fost realizate cu subventii de la bugetul de stat nu pot fi Sedinate prin act intr vii decét dupa restituirea integrala a sumelor de bani actual ate si pe baza dovezii de depunere integrala a contravalori acestor sume actualiza- ‘=. obtinute ca subvenfil de la bugetul de stat In condijile prevederior legil locuinfel (et. 19 din Legea nr. 114 din 11 octombrie 1996 a locuintei, republicata"); ~ locuintele cumpéirate cu credite C.E.C. pe temeiul dispozitilor Decretuluilege =. 61/1990 privind vanzarea de locuinje construite din fondurile statului catre ‘populatie , care pana la rambursarea integral a creditului obtinut in scopul do- ‘S2ndini unei asemenea locuinte nu pot fi restructurate sau instrainate fara autoriza- s=2 prealabila a C.E.C. (art. 12 din Decretul-lege nr. 61/1990); ~ investitile imobiliare constand in construirea, cumpérarea, consolidarea sau ‘=xinderea de imobile, realizate prin acordarea de credite ipotecare grevate cu ect de ipotecd ce garanteaza restituirea creditelor obtinute in acest scop, nu pot instrainate decat cu acordul scris s/ prealabil dat de creditorul ipotecar, adica de ‘esttutia finantatoare; acest acord este necesar cu privire la fiecare instrainare Geterminaté, la inscrierea ipotecii aferente unui credit ipotecar pentru investi ‘obiliare; sanctiunea nerespectairi acestor dispozitiiconsta in nulitatea absoluta a Scull de Instrainare. Biroul de carte funciara are obligatia de a nota din oficiy "A se vedea C.C., Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992 cu privie la constitujonalitatea preveder ale Legil privind masuri premergatoare reglementAri situatieijuridice a unor “mobic trecute in proprietatea statului dup 23 august 1944 (M. OF. nr. 48 din 4 martie 7359) a se vedea si V. STOICA, op. cit. (2009), p. 99. ‘A se vadea M. NicoLA, Discutl prvind intercictile legale de instrdinare a unor bunuri “senalare, In Droptul nr. 7/2001, p. 67-58. = M. Of. nr. 393 din 31 decembrie 1997, = M. Of, nr. 22 din 8 februarie 1980. 100 Drepturile reale principale aceasta interdiclie de instrainare (art. § din Legea nr. 190/1999 privind creditul ipo- ‘tecar pentru investiti imobiliare"); = terenurile atribuite in proprietate tinerilor din mediul rural pentru construirea de locuinte si anexe gospodiiresti nu pot fi instrainate prin acte juridice intre vi timp de 10 ani socoti de la data termini constructiei, sub sanctiunea nulitai absolute a Ccontractului de instrainare (art. 6 alin. (6) din Legea nr. 646 din 12 decembrie 2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din meniul rural ®), = armele si mu iunie 2004 privind r = Materalolo e ve); = ingraigminteb O.U.G. nr. 195 din preparatele pericul modificate genetic ( 108. Bunuri care nu pot circula decat in conditil restrictive. Existé anumite —obiectele de categorii de bunuri care, in principiu, sunt in circuitul civil, dar, din ratiuni de ordine vind dreptul exclusi Publica sau din alte considerente, nu pot circula decétt In condi restrictive, adica = bunutile sacre ‘nu pot fi dobandite, detinute sau instrdinate decat cu respectarea unor norme in- 2002 ©.U.G. nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului); substantele si preparatele periculoase (art. 24-28); degeutile toxice (art. 29-33); organismele modificate genetic (art. 39-44), texte din aceeasi 0.U.G. nr. 195/205; numite ~ obiectele de cult art. 1 grt. 2 din Legea nr, 103 ain 22 septembrie 1992 pr ‘ordine vind dreptul exclusiv al cultelorreligioase pentru producerea obiectelor de cult"); Paiicd = bunutile sacre $i cele afectate direct gi exclusiv unui cult religios, stabilite ca me in- tare conform statutelor propri, in conformitate cu tradita gi practcile fiecarui cult, obandite cu orice titlu, sunt inalienabile si imprescriptibile $i pot fi instréinate prevazute de statutele fiecarui cult [art. 27 alin. (2) din Legea 1r. 489/2006 privind libertatea religioasa gi regimul general al cultlor) in sfargit, precizam cA, potrvit Legii nr. 95/2006 privind reforma in. domeniul atoarele sanataji, cu numeroasele el modificari ulterioare, donarea si transplantul de orga- por legi ne, lesuturi gi celule de origine umana se fac in scop terapeutic, cu asigurarea unor a standarde de calitate si de siguranta, in vederea garantarii unui nivel ridicat de srainate protectie a sanataiii umane, in condiile stabilte de aceasta lege, ale carei preve- ten? eri se aplicd si dona, testari, evaluari, preluari, conservari, distibuiri transpor- i sic: ‘ului gi transplantulul de organe, fesuturi gi celule de origine umand, destinate §regimul ‘rensplantului (Till VI din lege). scomorie pul pre- ek, Sectiunea a 4-a, Regimul juridic al unor categorii . de bunuri proprietate privaté ft. 43 din aa §1. Consideratii generale Bs. nan’ 109. Am ardtat c& sfera proprie strainarea, la obiectul acesteia, cat gi cu privie la subiectele ei. Intr-adevarr, din punctul de

    S-ar putea să vă placă și